Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/13-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 05-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,43.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, stimați colegi.

Vă rog să ne acceptați scuzele pentru această întârziere, atât ale mele, cât și ale colegilor mei. În acest timp se desfășoară un eveniment în cadrul partidului, motiv pentru care nu am putut începe la timp.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 185 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților, din zilele de luni, 5 noiembrie, marți, 6 noiembrie, și miercuri, 7 noiembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 5-10 noiembrie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 30 octombrie - 5 noiembrie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile de specialitate.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 18,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

(Domnul deputat Ovidiu Victor Ganț solicită să ia cuvântul.)

Imediat, să citesc și inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

 
Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul adițional privind scrisoarea electronică de însoțire, adoptat la Geneva la 20 februarie 2008, la Convenția referitoare la contractul de transport rutier internațional de mărfuri pe șosele (CMR) încheiată la Geneva la 19 mai 1956 (PL-x 412/2018). (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Primul este Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul adițional privind scrisoarea electronică de însoțire, adoptat la Geneva la 20 februarie 2008, la Convenția referitoare la contractul de transport rutier internațional de mărfuri pe șosele, CMR, încheiată la Geneva la 19 mai 1956 - PL-x 412/2018; este lege ordinară.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora, adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, semnat de România la 20 septembrie 2011 la New York, la Convenția privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro (PL-x 411/2018). (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Al doilea este Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora, adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, semnat de România la 20 septembrie 2011 la New York, la Convenția privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro - PL-x 411/2018; este lege ordinară, de asemenea.

Pe procedură, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimată doamnă vicepreședinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Sunt reprezentantul minorității germane în Parlament, membru al Forumului Democrat al Germanilor din România. În ultima perioadă, organizația noastră a fost calomniată de diverși reprezentanți ai PSD. Astăzi s-a atins, însă, culmea, prin prestația președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Resping cu maxim dezgust afirmațiile președintelui Camerei Deputaților, referitoare la prezumtivele retrocedări către Forumul Democrat al Germanilor din România și îi cer să vină la tribuna Parlamentului să dovedească ce a debitat.

Aceste afirmații au fost infirmate inclusiv de Guvernul PSD, prin Comisia Națională privind retrocedările către culte și comunități etnice.

În consecință, dacă mai are o urmă de onoare, să vină aici, să își ceară scuze față de minoritatea germană și față de Forumul Democrat al Germanilor din România, sau demisionează.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe procedură, mai dorește cineva să intervină?

Domnule Stanciu-Viziteu, vă rog.

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Avem o solicitare - punctul 8 de pe ordinea de zi - PL-x 557/2017, referitor la obiectivul de investiții "Autostrada Iași-Târgu Mureș", să fie mutat pe punctul 4 al ordinii de zi.

Mulțumesc.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Proiectul de lege de la punctul 8 al ordinii de zi să fie mutat la punctul 4 al ordinii de zi.

Vă rog, votați.

 
   

(Aplauze.)

Alte intervenții pe procedură?

Doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Grupurile parlamentare, altele decât PSD, au acceptat ca această ședință să înceapă cu întârziere, generată de o ședință pe care dumneavoastră ați avut-o la Grupul PSD, în semn de înțelegere față de problemele care țin de agenda unui grup parlamentar.

În sensul art. 33 alin. (1), Grupul Partidului Național Liberal și Grupul UDMR, prin reprezentanții în Biroul permanent, în număr de 4, plus Grupul USR, scuzați, 4 membri din Biroul permanent au solicitat amânarea unei ședințe a Biroului permanent reunit, ca urmare a prezenței unui număr important din Grupurile PNL și UDMR la Summitul PPE de la Helsinki, care se desfășoară în următoarele zile.

Aș dori să vă solicit, în semn de respect față de activitatea altor grupuri parlamentare, altele decât PSD, să acceptați și dumneavoastră aplicarea unei cutume, care a funcționat până acum în Parlamentul României, de 28 de ani, și anume atunci când un grup parlamentar are un eveniment care ține de agenda internațională sau de o agendă politică internă, în Camera Deputaților și în Parlamentul României, per ansamblu, se acceptă din partea celorlalți amânarea unor voturi foarte importante.

Din nefericire, cu toate că noi am depus în scris, în spiritul Regulamentului, al textului Regulamentului, nu ni s-a aprobat această solicitare de amânare a voturilor pe ASF, CNA, CNCD și CNSAS, în zilele următoare, care urmează să se dea în comisiile reunite și în plenul reunit.

Fac un apel, din nou, la dumneavoastră, și poate că mâine dimineață veți obține acordul președintelui dumneavoastră de partid, să convoace, așa cum scrie în Regulament, în calitate de președinte al unei Camere, o ședință de Birou permanent reunit pentru a amâna acest vot...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... pentru săptămâna următoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Știți bine că am avut acest subiect și pe agenda noastră de la Biroul permanent. Și acesta, până la urmă, ține de o decizie în interiorul celor două Birouri permanente, de la Camera Deputaților și de la Senat.

Alte intervenții pe procedură?

Doamna Cristina Prună.

Și ultima.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Am dori să retrimitem comisiei punctul 17 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2017 - PL-x 92/2018. Termen - două săptămâni.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Punctul 17.

Veniți puțin la prezidiu, vă rog frumos.

Este procedură de urgență.

Retrimiteri? Procedură?

Nu.

Bun. Atunci, avem o propunere din partea USR, punctul 17, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2017... propunere de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
   

Propunerea a fost respinsă cu 46 de voturi pentru, 89 de voturi contra, 29 de abțineri.

Nu mai sunt alte intervenții pe procedură.

O să intrăm în ordinea...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Bun. Încă o intervenție pe procedură.

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă rog să supuneți votului poziția 55 de pe ordinea de zi, să o aducem înainte - PL-x 812/2015 - și să o retrimitem, două săptămâni, comisiei.

De asemenea...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să o aducem înainte... unde?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să o aducem pe poziția 2 și să o retrimitem comisiei.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe poziția 2 și apoi cerem retrimiterea.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Proiectul de la poziția 55 intră pe poziția...

Avem ordine de zi diferită față de ceilalți?

Poziția 55...

Atunci, este proiectul de lege de la poziția 62, nu de la poziția 55. Făceam o greșeală și trimiteam altceva.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism, a infracțiunilor conexe acestora și a infracțiunilor contra securității naționale, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale (PL-x 812/2015). (retrimis comisiilor)  

Proiectul de la poziția 62 se mută pe poziția 2 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2015 privind utilizarea unor date din registrele cu numele pasagerilor în cadrul cooperării transfrontaliere pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism, a infracțiunilor conexe acestora și a infracțiunilor contra securității naționale, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale (PL-x 812/2015). Vot, vă rog.

   

Propunerea de mutare a fost aprobată cu 103 voturi pentru, 62 de voturi contra, 14 abțineri.

Dați-mi voie să supun și retrimiterea la comisie, două săptămâni, a acestui proiect.

Vot, vă rog, pentru retrimiterea la comisie a proiectului de pe punctul 2.

 
   

Propunerea de retrimitere a fost adoptată cu 112 voturi pentru, 33 de voturi contra, 11 abțineri.

Alte intervenții pe procedură?

Vă rog.

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ultima intervenție.

Mulțumesc.

Proiectul de lege de la poziția 31, PL-x 543/2018, să fie adus pe poziția 2.

Mulțumesc.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ce PL-x este?

Voci din sală:

PL-x 543.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

PL-x 543?

Vă rog să vă pregătiți cartele de vot.

Proiectul de la poziția 31 intră pe poziția 2.

Vot, vă rog.

 
   

Propunerea de mutare a fost adoptată cu 103 voturi, 58 de voturi contra, 9 abțineri.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu v-am acordat cuvântul... vă rog frumos!

Dați-mi voie 30 de secunde...

Nu, 20 de secunde.

Vă mulțumesc.

Vă rog, pe procedură.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este vorba despre două proiecte de lege, care au fost pe același punct pe ordinea de zi.

Adică, trebuie să fim atenți atunci când venim și rostogolim aceste proiecte, să respectăm acest lucru... A fost un vot care s-a dat. S-a fixat punctul 2 pe ordinea de zi. Apoi venim cu alt proiect pe ordinea de zi și nu mai respectăm lucrurile așa cum ar trebui, în plen.

Pentru ordine, și pentru disciplină, și pentru consecvență, v-am ruga, totuși, pentru a respecta aceste puncte de vedere, să mergem, conform cutumei, cu o ordine de zi bine conturată, astfel încât să nu creăm situații în care mai multe proiecte se găsesc pe același punct pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea ordinii de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii (PL-x 557/2017). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiții "Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii" - PL-x 557/2017; lege ordinară

Procedură.

Vă rog.

   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege. (Vociferări.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să votați retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

 
   

(Aplauze.)

Propunerea de retrimitere a fost respinsă cu 81 de voturi pentru, 84 de voturi contra și o abținere.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului.

Domnul Lucian Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiții "Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii", Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Comisiei pentru afaceri europene.

Guvernul, prin punctul sau de vedere, din 10 august 2017, nu susține adoptarea acestei... (Se întrerupe microfonul.)

Da, mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La dezbateri generale? (Vociferări.)

Nu sunt eu de vină pentru întreruperea microfonului.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog...

Bun. Reiau, pentru că s-a întrerupt.

Guvernul, prin punctul sau de vedere, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea executării Obiectivului de investiții "Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii", care urmează a fi finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Obiectivului de investiții "Autostrada Iași-Târgu Mureș, Autostrada Unirii", cu amendamentele admise și respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 și nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale.

Domnul Băișanu Ștefan-Alexandru.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Bună ziua!

Doamnelor,

Domnilor,

ALDE a susținut în Comisia pentru transporturi trecerea acestei inițiative legislative, dar ar trebui să facem vorbire despre lucruri serioase.

Sub nicio formă, nu o lege poate reglementa chestiunea construirii unei autostrăzi, ci trebuie dată o hotărâre de Guvern, care să-și urmeze pașii, ca atare.

Prin urmare, vreau să vă spun că mai există o lege pentru o autostradă specială, la Satu Mare, de vreo 12 ani votată. Legea există, autostrada așteaptă.

Ca principiu, bucovinean fiind, moldovean fiind, e clar că voi susține până la capăt o autostradă, Suceava-Târgu Mureș sau Iași-Târgu Mureș, la care să se lipească toate județele din Moldova.

Dar, conform unor studii făcute de o societate serioasă, s-a demonstrat că, dacă am face de la Bacău la Brașov o autostradă și de la Suceava la Cluj o altă autostradă, sumele necesare construirii celor două autostrăzi ar fi egale cu sumele necesare construirii autostrăzii Iași-Târgu Mureș.

Cred că trebuie să ne gândim mai serios la oportunitățile financiare pe care le are România și la posibilitatea de a face două autostrăzi, în loc de una la același preț.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Drulă Cătălin.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulțumesc.

Este, într-adevăr, un pas neobișnuit să avem o lege pentru un obiectiv de investiții, dar nu este fără precedent. Acest lucru se întâmpla și în România, în perioada antebelică, când au fost legi emise de Parlament pentru mari obiective de investiții - calea ferată către Moldova, de exemplu. Acest lucru se întâmplă și în alte țări ale lumii europene, în prezent, care își aprobă marile proiecte de investiții prin legi.

Această lege vine dintr-o mare frustrare, frustrarea unei întregi regiuni, a întregii țări, până la urmă, că acest proiect bate pasul pe loc, de aproape 2 ani, deși Comisia Europeană se roagă de noi să luăm bani, să facem acea parte de proiectare, de studii geotehnice, pentru ca apoi să se poată face execuția acestui proiect.

În comisie am adus o serie de amendamente pentru a îmbunătăți forma legii, amendamente care au fost asumate în numele Comisiei pentru transporturi - și le mulțumesc colegilor de acolo pentru asta. Este vorba despre precizarea punctului de conexiune cu Republica Moldova. Autostrada era trecută doar în forma Târgu Mureș-Iași, și, după amendament, este clar că merge până la Râul Prut. Este vorba despre obligația de a asigura finanțare, anual, pentru acest obiectiv de investiții, conform necesarului.

Deci, orice Lege a bugetului de stat, pe viitor, prin care nu se alocă bani, conform necesarului solicitat de Ministerul Transportului, va trebui să deroge explicit de la Legea autostrăzii Târgu Mureș-Iași, ceea ce cred că este un lucru bun, pentru că va fi clar, politic, că se sabotează și se subfinanțează acest obiectiv de investiții.

Acest proiect de lege mai prevede că ministerul responsabil este Ministerul Transporturilor, astfel încât să nu facem autostrăzi la Comisia de prognoză, pentru că, până la urmă, Ministerul Transporturilor gestionează transporturile în această țară. Și am introdus acolo, împreună cu colegii, un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în care procedurile necesare realizării acestui obiectiv de investiții trebuie începută, adică acele proceduri de achiziții publice, achiziții care trenează de doi ani.

Este un proiect esențial pentru Moldova, pentru Republica Moldova, este conexiunea cu Uniunea Europeană, cu Vestul continentului, înseamnă dezvoltare economică. Orice zi pierdută este o crimă. Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au tratat absolut iresponsabil și cred că este momentul, dincolo de orice apartenență politică, ca orice om responsabil din această sală, orice om învestit cu votul, să dea votul acestei legi, să transmitem un semnal. Este pronunțarea Legislativului asupra importanței acestui proiect de conexiune între două provincii istorice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc frumos.

Domnul deputat Pașcan Emil-Marius.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Distinși colegi,

Trebuia să iau cuvântul în calitate de inițiator, fiindcă subsemnatul, în calitate de deputat de Mureș, în mod simbolic, împreună cu Petru Movilă, deputat de Iași, făcând legătura între cele două destinații ale acestei autostrăzi, am inițiat acest proiect legislativ la care s-au raliat, înainte de toți ceilalți colegi parlamentari ai partidului Mișcarea Populară, și, mai apoi, foarte mulți colegi, transpartinic, din cam toate celelalte formațiuni politice.

Vă mulțumesc!

V-am mai mulțumit și anterior, vă mulțumesc și acum.

Este un proiect necesar. Personal, consider că România nu are alte priorități astăzi, decât cele legate de dezvoltarea infrastructurii, implicit, acestea fiind o garanție și reprezintă un pilon de stabilitate pentru dezvoltarea și stabilitatea României pe termen lung.

Acest proiect, din păcate, este și astăzi negociat, dezbătut. Nu se știe de ce și ce interese stau în spatele acestor contestări, pentru că, iată, se discută despre alte trasee, deși este un MasterPlan General de Transport cu această autostradă, A 8, care este aprobată la nivelul Uniunii Europene, și astăzi, iată, se negociază fiecare cauză, cumva, politic, să o ducă într-o direcție care îi convine, și care să vină, oarecum, să mulțumească propriul electorat.

Eu cred că nu putem fi egoiști în această privință. Este un proiect al nostru, al tuturor, sigur, care urmează o cale extraordinară.

În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să-și asume un astfel de proiect, dar, iată, câtă vreme, de 10 ani încoace, s-au făcut studii și parastudii de fezabilitate pe acest traiect al drumului, s-au cheltuit milioane de lei, și nu s-a întâmplat nimic. Astăzi se propun alte variante adiacente.

Eu cred că singura variantă legală este aceasta - inițiativa legislativă care trebuie asumată de noi toți, astfel încât să fie o garanție pe termen lung.

În acest an cu semnificații centenare, în acest an în care aniversăm 100 de ani de la Marea Unire a tuturor românilor, vom avea și Autostrada Unirii, pentru că astfel am botezat-o în acest proiect legislativ, care este spre binele nostru, al tuturor.

De aceea, stimați colegi, treceți peste orice patimă, peste orice lucrătură, peste orice fel de laboratoare secrete ale dezbaterilor și asumați-vă acest proiect, spre binele României, în primul rând, dar și al nostru, al tuturor.

Ar fi un bun exemplu și am avea siguranța, astfel, că, printr-o lege, această autostradă ar putea fi realizată într-un termen cât se poate de scurt și la modul eficient.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Iulian Bulai.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc din inimă, doamnă președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Sunt moldovean și sunt foarte, foarte emoționat de faptul că astăzi discutăm despre cea mai importantă lege pentru Moldova. Această autostradă este importantă. Ne va scoate din sărăcie, ne va scoate din izolare.

Și o să vă spun un lucru minunat. Am participat la lucrările ședinței Comisiei pentru transporturi în care s-a discutat această propunere legislativă. A fost unanimitate pentru amendamentele depuse de colegul meu.

Este extraordinar că într-o comisie parlamentară se poate discuta constructiv și se pot depune amendamente care sunt asumate de comisie, nu de parlamentari, în mod individual.

Societatea civilă din Moldova a jucat un rol foarte, foarte important, pentru a face din acest proiect un punct crucial pe ordinea de zi a dezbaterii publice. Avem nevoie de această autostradă.

Să știți că noi, moldovenii, suntem așa de lipsiți, și așa de emoționați de acest moment incredibil, de a discuta despre autostrada noastră în Parlamentul României, încât am primit un comentariu foarte relevant de pe Facebook, atunci când am anunțat că acest lucru se va desfășura în Parlamentul României și că asociațiile din societatea civilă moldavă au jucat un rol așa de important în a aduce acest subiect pe ordinea de zi. Și o să vă dau citire.

"Este poate cea mai importantă lege pentru un proiect de investiții din Moldova. Toată regiunea Moldovei își dorește acest proiect. Și părerea mea - adică a celui care a scris - este că dacă nu o trece e o declarație de război între cetățeanul de rând din Moldova și mediul politic. Urmărim cu interes. Și multe felicitări asociațiilor și politicienilor care faceți acest efort posibil, ne informați și țineți legătura pe acest subiect de agendă națională. Vă mulțumesc din inimă". (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Bodea, vă rog.

 
   

Domnul Marius Bodea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Mă număr și eu printre inițiatorii acestui proiect de lege.

Vreau să încep prin a contrazice ceea ce spunea un antevorbitor, și anume, că am putea face două autostrăzi, pe alte trasee, mai ieftine decât această autostradă. Este fals. Atâta timp cât cheltuim un euro din bugetul de stat este mai scump decât atunci când cheltuim din bani europeni.

Această autostradă se află pe culoarul principal de autostrăzi al Europei, stabilit de Comisia Europeană, și are finanțare de la Comisia Europeană, adică bani gratis.

Niciun ministru al transporturilor, în ultimii ani, nu a prevăzut în buget bani pentru acest obiectiv de investiții, în condițiile în care și de la Bruxelles se transmit semnale foarte clare că acest proiect este finanțabil din bani europeni, dar că Ministerul Transporturilor nu a trimis proiect spre finanțare. Cu atât mai mult se impune o măsură excepțională, și anume, să aprobăm acest proiect de investiții, printr-o lege.

Vreau să vă aduc și câteva argumente, ale disperării zonei Moldova, legate de acest proiect de investiții.

Moldova este cea mai populată regiune a României, iar acest obiectiv ar scoate efectiv din izolare peste 4 milioane de oameni. Este cea mai numeroasă, dar este și cea mai săracă regiune a Uniunii Europene, cu un PIB cu 40% mai mic decât media națională, cu o rată de deprivare materială severă a populației, cea mai mare din Uniunea Europeană, de 38%. De aceea pleacă oamenii din Moldova, în pribegie, să-și caute un loc mai bun.

Tot ce se produce în Moldova este cu 30% mai puțin competitiv decât ce se produce în celelalte regiuni ale țării, tocmai pentru că nu avem transport rapid și costurile de transport sunt foarte mari.

Mai mult, 70% din producția regiunii Moldova se adresează părții de vest a României și a Europei; de aceea, și nevoia de conectivitate.

Această autostradă nu ajută doar regiunea Moldovei, ajută inclusiv Republica Moldova. Și fiecare dintre noi afișăm un discurs pro-european pentru Republica Moldova. Haideți să facem și ceva în acest sens!

Moldova are cea mai mică alocare pe infrastructură de la bugetul Ministerului Transporturilor. De aceea, alocarea pentru un proiect major cum este autostrada nu este un moft.

În fine, suntem în an Centenar, ne bucurăm cu toții că avem dezveliri de busturi, că plătim bani pe tot felul de concerte, pe tot felul de colecții filatelice aniversare, însă nu rămânem cu nimic concret.

De aceea, acest mare proiect, proiectul autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș poate primi și numele de Legea Marii Uniri.

Așadar, vă invit pe toți să îl susținem necondiționat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Benedek Zacharie, vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR sprijină acest proiect de lege. Noi suntem de acord că în România este nevoie de autostrăzi. Deci orice autostradă care se va construi sau se construiește este un element de dezvoltare, este un element care ne leagă mai strâns de Uniunea Europeană.

Dar totodată nu trebuie să uităm că această autostradă, dacă se va finaliza, și Autostrada Transilvania până atunci nu va fi finalizată, atunci iar discutăm de câteva elemente de transport, câteva elemente de dezvoltare, până la un anumit punct.

Deci acestea două, Autostrada Transilvania, respectiv Autostrada Unirii - A8 - sunt legate.

Deci noi dorim ca amândouă să se finalizeze cât mai repede.

Prin proiectul de lege există un termen de 30 de zile de la promulgarea acestei legi până când Ministerul Transporturilor este obligat să demareze documentațiile necesare demarării SF-urilor.

Știm că deja, de mai mult de 10 ani, se discută de această autostradă, și suntem în diverse faze, cu diverse SF-uri.

Eu aș fi dorit să avem și un termen foarte clar de finalizare, adică să nu lăsăm la latitudinea ministerului sau la latitudinea celor care se vor întâmpla de acum înainte, ca în următorii 10-15 ani să tot discutăm de autostrada A8.

Deci aș propune, și o să am o propunere în sensul acesta, ca în termen de 7 ani să fie finalizată această autostradă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Rotaru.

 
   

Domnul Alexandru Rotaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, toți membrii Comisiei pentru transporturi am votat această inițiativă legislativă, și anume, Autostrada Unirii, Iași-Târgu Mureș.

Pe lângă ceea ce au precizat colegii mei, vreau să vă mai adaug câteva chestiuni tehnice. Și anume, că un amendament susținut de toți membrii comisiei prevede în felul următor, că sursa de finanțare a autostrăzii va fi din fonduri europene, fonduri - bugetarea de stat sau prin parteneriat public-privat.

Inginer fiind, întâmplător, cred că acum jumătate de an, mă aflam într-un vârf de munte, în zona comunei Poiana Teiului, exact pe unde trece autostrada, și practic am rămas uimit că un astfel de studiu de fezabilitate a fost redactat în așa fel încât această autostradă să traverseze o zonă, vă spun sincer, foarte complicată, din punct de vedere ingineresc.

Să sperăm că Parcul Național Ceahlău nu va pune probleme, în vederea construcției și proiectării acestei autostrăzi.

Și, de aceea, dragi colegi, vă îndemn să votăm cu toții această inițiativă, acest proiect de lege, pentru că este un punct foarte important pentru țară și pentru zona Moldovei, în mod special.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Cătălin Nechifor.

 
   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc foarte mult.

E, într-adevăr, un lucru extraordinar. Și cred că, mai mult decât atât, ar trebui ca la fiecare kilometru pe traseul Iași-Târgu Mureș, să punem și numele parlamentarilor, nu? La kilometrul 85, numele cuiva, la 88, al altcuiva. Mai puțin al meu, că aș fi în conflict de interese, nu?

E rușinos, stimați colegi, și spun cu simț de răspundere că ajungem în Parlament, după 30 de ani de Parlament, după atâtea schimburi de guverne, să decidem prin lege o chestiune care ține de evidență, ține de normalitate. Ar trebui cumva să legiferăm că apa are doi atomi de hidrogen?

Oare n-au fost destule legi în țara asta, care n-au avut finalitate? Vă aduc aminte, în 2008, s-au mărit salariile profesorilor, cu votul tuturor. Și s-a aplicat? Din păcate, nu.

Și vă spun că e trist pentru că nu avem curaj ca în Parlamentul României să înțelegem un lucru, că Guvernul este în măsură și obligat să dea raport Parlamentului.

Și cât timp vom adopta prin lege bugetul de stat și nu o să avem descărcarea bugetului de stat tot prin Parlament, vă spun că vom fi întotdeauna niște oameni mărunți, în cabinete la miniștri, în anticameră, așteptând ca cineva să ne primească, eventual cu cafea, cu un răspuns politicos și cu: "La revedere, drum bun!".

E păcat că suntem în România Centenară și decidem astfel de lucruri.

Și sunt foarte pesimist că această lege, pe care probabil toți o s-o votăm, în această săptămână, va fi și pusă în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Ganț, vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimată doamnă vicepreședinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Evident că proiectul se bucură și de susținerea mea, chiar dacă sunt timișorean, și nu moldovean. Că asta nu are, de fapt, nicio importanță.

E un proiect foarte bun. Și dezvoltarea echilibrată a României nu se poate produce în absența unor astfel de proiecte de infrastructură mare. Pentru că, așa cum se spunea aici, regiuni cu un PIB foarte mic, la coada Uniunii Europene, dar cu un potențial uman imens nu se pot valorifica decât prin construcția unor astfel de autostrăzi.

E regretabil, după părerea mea, că a fost necesar mai mult de un an ca să ajungă acest proiect în plen, ca să votăm asupra lui.

Și am venit în fața dumneavoastră, de fapt, pentru a supune atenției un aspect care s-ar putea să nască discuții.

Am înțeles că în Comisia pentru transporturi, în unanimitate, a fost admis acest amendament privind finanțarea. Și anume - scrie aici - "și/sau prin parteneriat public-privat".

România se luptă în interiorul Uniunii Europene pentru păstrarea politicii de coeziune și păstrarea fondurilor structurale pentru România cel puțin la nivelul la care au fost. Respectiv, ne dorim să fie mai mari, în ciuda intereselor altor state care cer reducerea acestor fonduri.

Faptul că invocăm parteneriatul public-privat - nota bene - nu mi-e cunoscut niciun proiect de mare anvergură din România care s-ar fi realizat în parteneriat public-privat până în prezent, dar sunt optimist, poate că în viitor se va reuși. Dar inducerea acestei idei, că fondurile bugetare și structurale pot fi înlocuite - scrie acolo "sau parteneriat public-privat" -, cred că e un semnal, de politică europeană, greșit, pe care îl dă România, în contextul în care fondurile structurale sunt departe de a fi epuizate.

Evident, susținerea există în continuare, pentru proiect, e un deziderat extrem de important. Dar aceste nuanțe cred că sunt la fel de importante.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Laurențiu Leoreanu.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

70 de parlamentari au semnat, în calitate de inițiatori, acest proiect de lege, din care 30 sunt membri ai Partidului Național Liberal.

Prin urmare, Partidul Național Liberal susține în forță acest proiect de lege.

De asemenea, parlamentari ai Partidului Național Liberal au solicitat introducerea acestui proiect de lege în dezbatere, deci pe ordinea de zi, la Comisia pentru transporturi, unde s-a dezbătut, a fost amendat și votat, în unanimitate.

Iată, putem vorbi de un exemplu de bună practică, atunci când discutăm despre un obiectiv de interes național în care forțele politice pot să conlucreze.

De asemenea, Partidul Național Liberal a solicitat introducerea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, astăzi.

Și mulțumim colegilor care au votat pentru dezbaterea acestui proiect, și, iată, îl avem în discuție, în momentul de față.

Iată, vorbim despre un obiectiv concret, dintr-o zonă reprezentativă a României. Moldovenii așteaptă de prea mult timp acest lucru. Mereu disputat, mereu motivat, că se poate face ba din fonduri europene, ba din bugetul național, ba pe parteneriat public-privat, ba că s-ar putea să nu se mai facă deloc, ba că vin discuții din partea Ministerului Transporturilor, că s-ar putea acest proiect să fie înlocuit cu altul, adică să se facă mai deloc.

Mereu Moldova a fost căutată, în perioada campaniilor electorale, și votul moldovenilor a fost important. Și cred că Partidul Social Democrat are obligație față de moldoveni.

Și, iată, este un moment când trebuie să dea o dovadă de bună-credință. Pentru că avem un obiectiv concret în față, despre care astăzi discutăm și pentru care putem lua decizii.

Ne aducem cu toții aminte de versurile unui cântec-imn - "Treceți, batalioane române, Carpații!", vorbim de Războiul de reîntregire. Și venim acum, la 100 de ani, când ar trebui să gândim reîntregirea și în spațiul economic, și pentru această zonă istorică a României.

Am spune acum: "Treceți, investitori, Carpații!". Dar fără acest obiectiv se întâmplă foarte greu acest lucru. Și Moldova va rămâne în continuare condamnată, în subdezvoltare, încercând de la zi la zi să-și gestioneze cât mai bine sărăcia.

Stimați colegi...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

... avem obligația, cu toții, să susținem un proiect pe care astăzi, concret, îl avem în față. Și numai intenția de bună-credință și oamenii cu capul pe umeri...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

... îl pot susține și demonstra Moldovei că României îi pasă de ea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Constantin Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Distinși colegi,

Pe 27 martie, cele două Camere ale Parlamentului votau o declarație în care se spunea foarte clar că România este pregătită să răspundă afirmativ dorinței organice a românilor din Basarabia, de a se reuni.

După - am deplâns lipsa oricăror proiecte punctuale care să transpună în practică această apropiere.

Avem, așadar, ocazia, ca prin acest proiect, printr-un vot pozitiv dat acestui proiect, să transmitem un semnal foarte clar, în anul Centenarului, și să transmitem un semnal ante factum pentru pregătirea preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Ca și coinițiator, ca deputat care îi reprezintă inclusiv pe românii din Republica Moldova, ca și cetățean al celor două state românești, îmi exprim speranța ca miercuri să avem un vot în oglindă celui dat în Comisia pentru transporturi și infrastructură. Pentru că este nevoie de un astfel de semnal. O denumire alternativă a acestui proiect de lege face vorbire despre o autostradă Târgu Mureș-Iași-Ungheni. Pentru că proiectul prevede inclusiv construcția unui pod. Este, sper eu, primul dintre cele 14 pe care le vom reconstrui - poduri distruse de sovietici.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Doamna Camelia Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Au fost atât de multe argumente, s-au dat detalii tehnice, s-au adus argumente culturale, argumente istorice, argumente economice, încât repetarea lor ar da doar sentimentul unei asocieri și atâta tot.

E firesc să se întâmple acest lucru. E firesc să votăm acest proiect. E firesc să găsim o formă prin care toate regiunile să se adune într-o rețea de comunicare și de infrastructură de calitate, așa cum și spre Sud trebuie să fie autostradă, așa cum relația cu Republica Moldova este extrem de importantă.

Nu doar argumentele sentimentale sunt cele care trebuie să predomine în acest moment, ci argumentele logice, de respect față de toate zonele țării, de încercare de a găsi structura care să le unească și de a trece dincolo de proiectele, să spunem, din zonele noastre. Fiecare avem proiecte personale, proiecte regionale. S-a creat o falsă impresie de rivalitate între zone diferite; cu cât mai multe autostrăzi, cu atât mai bine. E loc pentru fiecare proiect să se decupeze și să lege lucrurile. Și e bine să căutăm aspectele care ne unesc, nu aspectele care ne diferențiază.

Dincolo de bucuria și de sentimentul cultural al acestei legături între Republica Moldova, Moldova, regiunea noastră, Transilvania, îmi păstrez totuși luciditatea să-mi dau seama că această lege are valoare mai mult de semnal. Că decizia va trebui luată la nivel guvernamental, că fondurile vor trebui să fie găsite, că e un proiect de distanță, de durată.

Important este că s-a dat semnalul și cred că... aș fi așteptat mai multă unitate și mai multă implicare și din partea unor colegi de-ai noștri din diferite județe.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt 4 amendamente admise, un amendament respins.

Dacă de la marginal 1 la 4 sunt obiecții?

La cele respinse - avem un singur amendament respins.

Domnule Drulă, doriți să-l susțineți?

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Stimați colegi,

În ultimii 20 de ani, Compania de Drumuri a demonstrat cu prisosință, spun eu, că nu e capabilă să gestioneze proiecte complexe de autostradă, așa cum este cazul autostrăzii Târgu Mureș-Iași. Pentru a realiza această autostradă e necesară o echipă dedicată acestui obiectiv, profesionistă, cu experiență în domeniul managementului de proiecte de transport de anvergură mare.

Am propus un amendament care vine ca un articol final. Legea are 4 articole, acesta ar fi art. 5.

Am să vi-l citesc, ca să votați în cunoștință de cauză. Spune așa: "Gestionarea proiectului autostrăzii va fi făcută în primă fază de o unitate specială de proiect din cadrul Ministerului Transporturilor. Personalul angajat în cadrul acestei unități va fi angajat prin concurs și va fi înalt calificat, cu experiență în proiecte internaționale de magnitudine similară, salarizarea urmând a fi făcută la nivelul pieței, prin derogare de la Legea nr. 153/2017. Ministerul Transporturilor va implica experți ai instituțiilor financiare internaționale pentru asistență tehnică către unitatea specială de proiect, iar gestionarea proiectului de investiții Autostrada Unirii va putea fi ulterior externalizată către un partener privat cu experiență relevantă pe plan internațional".

Cu alte cuvinte, oferă baza legală pentru ca un proiect de 4 sau 5 sau 6, nimeni nu știe, miliarde de euro, să nu fie gestionat de oameni care sunt plătiți cu 3.000 de lei/lună. E nevoie de oameni care au experiență în astfel de megaproiecte. Este recomandarea instituțiilor financiare internaționale, a Băncii Mondiale, ca o echipă strânsă de profesioniști să se ocupe de la început până la sfârșit de un proiect de această natură.

Deci, repet...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... este un articol care vine ca art. 5, în completare la cele 4 existente, și se referă doar la gestionarea profesionistă a investiției. Așa că vă rog să-l votați.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins, al colegului nostru. Vot, vă rog.

 
   

Nu a fost aprobat. Respins, cu 53 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la marginal 1 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Marginal 2. Obiecții?

Vă rog, domnul Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc foarte mult.

Vedeți, s-au spus foarte multe lucruri de aici, de la această tribună, și cred că s-a epuizat cu totul latura emoțională a acestui subiect.

Aș vrea să revenim la lege. Dincolo de voință, dincolo de voința politică, din 2007 și până în prezent, ca să lămurim implicarea tuturor celor care s-au succedat la conducerea Ministerului Transporturilor. Din 2007 până astăzi, acest proiect a fost rostogolit prin minister și, din păcate, nu a fost...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să susțineți amendamentul, domnule Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

... adus în discuția... nu a fost adus în dezbatere și implementat.

La marginal 2 se discută despre finanțare. Deci, încă o dată, dincolo de voință, foarte important pentru noi, în comisie, a fost capitolul legat de finanțare.

Și pentru că s-a discutat aici, de ce parteneriat public-privat? Pentru că noi așa am înțeles, în comisie, să acceptăm punctele de vedere ale tuturor celor care au participat la aceste dezbateri, să le cuprindem pe toate într-un articol, într-un amendament, la marginal 2. Și, din acest motiv, astăzi vorbim de toate variantele posibile de finanțare. Și dați-mi voie să le prezint.

"Se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat".

Deci acesta este motivul. Și am vrut să intervin, să apăr oarecum poziția comisiei noastre. Pentru că am ținut cont de toate variantele posibile de finanțare a acestui obiectiv.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Pe același...

Dacă la marginal 2? Supun votului dumneavoastră marginal 2. Vot, vă rog.

 
   

Adoptat. 135 de voturi pentru, două voturi contra, două abțineri.

Marginal 3. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Marginal 4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018 (PL-x 543/2018). (rămas pentru votul final)  

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018; PL-x 543/2018; avem procedură de urgență și caracter ordinar; fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Horațiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ se urmărește ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la data de 1 august 2018.

În baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, la data de 1 august 2018 s-a semnat, la București, Acordul de împrumut între România și BIRD, un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro.

Împrumutul a fost aprobat de Comitetul directorilor executivi ai băncii, la data de 24 iulie 2018.

Obiectivul principal este îmbunătățirea rezilienței în cazul dezastrelor și a infrastructurii de răspuns în situații de urgență.

Termenii financiari ai împrumutului sunt:

- maturitate de 8 ani, din care 6 ani, perioadă de grație;

- împrumutul va fi rambursat în perioada 1 noiembrie 2024-1 mai 2026, în 4 rate de capital;

- rata de dobândă - rata EURIBOR la 6 luni, - 0,27% + marjă fixă 0,5-5%;

- comision inițial - 0,25%, aplicat la suma împrumutului;

- comision de angajament - 0,25%/an, aplicat la suma neretrasă din împrumut, plătibil semestrial.

Susținem adoptarea acestui act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul președinte.

Prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018.

În conformitate cu art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018, în valoare de 50 de milioane de euro.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018, în forma prezentată de Guvern.

Menționăm că, din cauza unei erori materiale, inițiatorul a prezentat pagina din Acord cu ștampila și semnătura necesară, care înlocuiește pagina corespunzătoare din forma înregistrată. Această pagină se regăsește în original, anexată la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale?

Domnul Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Salutăm acest proiect și-l vom susține, pentru că orice venit în sensul îmbunătățirii rezilienței infrastructurii, ca răspuns în situații de urgență, este bine-venit, cu atât mai mult, cu cât acordul menționat vine într-o linie de finanțare accesibilă și necesară statului român.

Sperăm ca astfel de acorduri să ducă și la implementarea rapidă a celor constatate în ultimul timp, încât să evităm, pe cât posibil, orice fel de riscuri în spatele unor dezastre.

Deci vom susține acest proiect de lege.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.22/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei (PHCD 76/2018). (rămas pentru votul final)  

5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 22/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Camerei Deputaților la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 76/2018.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicare privind o nouă Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile: să ducem parteneriatul pentru investiții și locuri de muncă la un nivel superior COM(2018) 643 (PHCD 77/2018). (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicare privind o nouă Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile: să ducem parteneriatul pentru investiții și locuri de muncă la un nivel superior; COM(2018) 643; PHCD 77/2018.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul președinte Tîlvăr.

Prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Opinia noastră are în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia noastră subliniază că promovarea tehnologiei moderne și a comportamentului profesional responsabil în afaceri, în relațiile comerciale, în obținerea de beneficii reciproce de pe urma unei politici de investiții solide și urmărirea unei diversificări avansate a economiilor de pe cele două continente presupun un parteneriat între cât mai multe state membre europene, pe de o parte, și state africane, pe de altă parte, ceea ce s-ar putea obține mai rapid printr-un efort mai insistent al Comisiei Europene de a face cunoscute oportunitățile de afaceri ale alianței Africa-Europa.

Considerăm că pregătirea profesională urmează adesea căi diferite, în medii culturale și de afaceri diferite, atât în Uniunea Europeană, cât și în Africa. Și propunem Comisiei Europene să inițieze mecanisme prin care economiile celor două regiuni să beneficieze de pe urma acestei diversități.

Totodată, considerăm utilă coordonarea obiectivelor alianței Africa-Europa cu politicile de coeziune ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește fluxurile investiționale, dezvoltarea capitalului uman al Uniunii Europene și disparitățile de pe piața forței de muncă.

În aceste condiții, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 30 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care a fost transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Totodată, propunem informarea instituțiilor Uniunii Europene și Guvernului României asupra observațiilor și recomandărilor noastre, ca o contribuție la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referință.

Propunem, în același timp, transmiterea observațiilor și recomandărilor noastre Comisiei Europene, în cadrul dialogului politic informal propus de Comisia Europeană în Comunicarea furnizând rezultate pentru Europa - COM 211.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituțiilor financiare dintr-o perspectivă prudențială și din perspectiva combaterii spălării banilor COM(2018) 645 (PHCD 78/2018). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituțiilor financiare dintr-o perspectivă prudențială și din perspectiva combaterii spălării banilor; COM(2018) 645; PHCD 78/2018.

Din partea Comisiei, prezentarea raportului, domnul președinte Angel Tîlvăr.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Opinia privind Comunicarea Comisiei a avut în vedere Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza pe care comisia noastră a făcut-o.

Astfel, apreciem acțiunea Comisiei și efortul său constant pentru consolidarea cadrului Uniunii de supraveghere a instituțiilor financiare, atât din perspectivă prudențială, cât și din perspectiva combaterii spălării banilor.

Totodată, constatăm că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente și așteptăm ca măsurile suplimentare propuse prin consolidarea capacității Autorității Bancare Europene de a asigura respectarea normelor privind combaterea spălării banilor, inclusiv în contextul competențelor sale legate de încălcări ale dreptului Uniunii sau de medierea cu caracter obligatoriu, să fie mai eficiente.

În acest sens, acceptăm măsura propusă de Comisie, privind necesitatea de dezvoltare rapidă a unei coordonări clare între normele prudențiale și normele privind combaterea spălării banilor, aplicabile instituțiilor financiare, care să permită combaterea spălării banilor într-un mod mai eficient, la nivel transfrontalier.

Recunoaștem că este necesară reglementarea domeniului monedelor virtuale la nivelul statelor membre, inclusiv în România, dar credem că există incertitudini referitoare la autoritatea competentă care realizează efectiv autorizarea, înregistrarea și supravegherea acestor entități.

Doamnă președinte,

Comisia noastră, întrunită în ședința din 30 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care a fost transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, domnul Florin Nicoară, vă rog.

 
   

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Grupul Partidului Național Liberal va susține acest proiect de hotărâre, deoarece apreciem și noi acțiunea Comisiei, în efortul său de consolidare a cadrului Uniunii pentru supravegherea instituțiilor financiare.

În esență, prin acest proiect se propune consolidarea rolului Autorității Bancare Europene, în respectarea normelor privind combaterea spălării banilor.

Unul dintre scopurile Uniunii Bancare a Europei trebuie să fie "în baza celor mai înalte standarde de integritate" - Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru stabilitate financiară.

Aceste afirmații au fost susținute și de doamna comisar pe justiție, doamna Jourova, de asemenea, și de miniștrii finanțelor ai statelor membre, și de diverși membri ai Parlamentului European.

De asemenea, Comisia invită Banca Centrală Europeană să încheie cu autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor memorandumuri de înțelegere privind schimbul de informații, până la 10 ianuarie 2019, așa cum este prevăzut și în Directiva 5 privind combaterea spălării banilor.

În consecință, vom susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Și... sper să mai avem timp de încă un proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (PL-x 502/2018). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici; PL-x 502/2018; are caracter organic și se află în procedură de urgență, cu 32 de amendamente admise.

Inițiatorul?

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Având în vedere obligațiile care îi revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin proiectul de lege supus dezbaterii se transpun prevederile Directivei 2016/2228/UE privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, care reprezintă unul dintre instrumentele legislative adoptate pentru punerea în aplicare a pachetului Uniunii Europene de politici pentru un aer curat.

Precizăm că aplicarea prevederilor proiectului de lege contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind calitatea aerului, stabilite în legislația Uniunii Europene, și la atenuarea schimbărilor climatice.

Față de acestea, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei, prezentarea raportului?

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a prevederilor directivei europene, în scopul stabilirii unor angajamente de reducere a emisiilor atmosferice și instituirii obligației de elaborare, adoptare și punere în aplicare a unor programe naționale de control al poluării atmosferice, precum și a monitorizării și raportării emisiilor și a impactului poluanților respectivi asupra ecosistemelor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege, în ședința din 30 octombrie 2018.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Claudiu Ilișanu.

 
   

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Considerând riscurile poluării atmosferice asupra mediului, prin adoptarea prezentului proiect de act normativ, se urmărește, cu prioritate, reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere și eutrofizare și de formare a ozonului troposferic.

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Doamna Tudorița Lungu.

 
   

Doamna Tudorița Lungu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

România, ca și celelalte membre din Uniunea Europeană, este parte a Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, dar și a Protocolului de la Göteborg.

Prin revizuirea politicilor privind poluarea atmosferică, Comisia Europeană a adoptat așa-numitul Pact aer curat, care are în vedere diminuarea emisiilor nocive ale poluanților atmosferici asupra sănătății umane și a mediului.

Prin noua directivă, se stabilesc angajamente de reducere a emisiilor pentru dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili nemetalici, amoniacul și particulele fine din suspensie, sistemul de plafoane, precum și obligativitatea statelor membre de a elabora un program de control al emisiilor de poluanți.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Cornel Zainea.

 
   

Domnul Cornel Zainea:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Dacă vorbim despre poluanți industriali, ar fi trebuit să vorbim și despre hidrogenul sulfurat.

Am atras atenția, în ședința comisiei, că această substanță generează probleme foarte mari în apropierea gropilor de gunoi.

Am cerut introducerea pe lista substanțelor monitorizate a hidrogenului sulfurat. Din păcate, propunerea mea a fost respinsă, astfel încât locuitorii din Chiajna, Chitila și din nord-vestul Bucureștiului vor continua să trăiască un adevărat coșmar olfactiv.

Consider că nu este suficient să adoptăm aceste directive europene, atât timp cât România nu face nimic. Suntem în procedură de infringement privind calitatea aerului pentru trei orașe - București, Brașov și Iași - și măsurile, în continuare, se lasă foarte mult așteptate.

Cu toate acestea, nu vrem să ne opunem transpunerii directivei europene și vom vota, evident, pentru adoptarea acestui act legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Avem 32 de amendamente admise.

Dacă de la marginal 1 la 31 sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi. Urmează cea de-a doua parte, dedicată interpelărilor.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După o scurtă pauză

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice; și apoi, prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Afacerilor Externe?

Doamna Ștefania Bîrlibescu.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu se află în sală? Nu. O să primească răspunsul în scris.

Următoarea aparține aceluiași coleg, căreia trebuie să-i răspundă domnul Petru Andea.

O să primească răspunsul în scris.

 
  Constantin Codreanu

Domnul Constantin Codreanu? Se află în sală.

Domnul secretar de stat Ieremia se află?

Vă rog.

   

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale):

Bună seara!

Distinsă doamnă președinte,

Distinse domn deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 17 septembrie 2018, având ca obiect "Ridicarea în București, în Alba Iulia și în alte localități a unor monumente de for public ale lui Vasile Stroiescu, mare patriot și filantrop român, artizan al Unirii de la 1918, primul președinte al Parlamentului României Mari", avem plăcerea să vă comunicăm următoarele.

Vasile Stroiescu a fost un cărturar însemnat, filantrop, om politic marcant și artizan al Marii Uniri, primul președinte al Parlamentului României Mari, membru de onoare al Academiei Române. Personalitatea sa reprezintă un reper major în conștiința națională.

Ministerul Culturii și Identității Naționale derulează Programul strategic de finanțare a acțiunilor culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Astfel, îi omagiem pe cei care, acum 100 de ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil, și anume, Unirea tuturor românilor, vis realizat cu multă trudă și prin efortul conjugat al unor gânditori, oameni politici, ostași, simpli cetățeni.

Prin munca și jertfa lor, România urma să devină statul tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice.

O componentă a programului de finanțare este aceea a reabilitării și realizării de monumente de for public. Selectarea dosarelor depuse ca urmare a anunțului public al Ministerului Culturii și Identității Naționale a condus la rezervarea unei finanțări pentru amplasarea unui bust al lui Vasile Stroiescu, în Parcul Memorial "Constantin Stere" din comuna Bucov, județul Prahova. Proiectul bustului, realizat de sculptorul George Dumitru, a fost depus la Ministerul Culturii și Identității Naționale, în data de 1 octombrie 2018, documentația fiind completată, ca urmare a solicitării ministerului, potrivit cerințelor legale, în 31 octombrie, iar aceasta va fi analizată în ședința din 8 noiembrie, a Comisiei Naționale pentru Monumentele de For Public, în vederea avizării concepției artistice.

În acest moment nu avem în curs de avizare sau finanțare monumente de for public ale lui Vasile Stroiescu, care să fie amplasate în alte localități.

Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră oportune și sprijină, potrivit cadrului legal existent, inițiativele prin care se urmărește recuperarea și promovarea memoriei personalităților fondatoare ale Statului Român.

Încheiem prin a vă asigura în continuare de întreaga noastră disponibilitate, sperând totodată că cele precizate vă sunt de folos în activitatea dumneavoastră.

Cu aleasă considerație.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă se află în sală? Nu se află. Va primi răspunsurile la cele două interpelări în scris.

Domnul Raețchi Ovidiu se află în sală? Nu. De asemenea, va primi răspunsul la interpelare.

Domnul Tudor-Vlad Benga se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Ionela Dobrică? Nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Următoarea aparține tot colegei noastre, Ionela Dobrică. Va primi răspunsul în scris.

Și ultima. Domnul Petru Movilă nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Prezentarea interpelărilor.

  Mihăiță Vîrză

Domnul Vîrză?

Vă rog.

   

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Subiectul este: "Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2014-2020".

Programul gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de autoritate de management, reprezintă o continuare a Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.

Obiectivul general al programului este unul foarte ambițios, și anume, crearea unei administrații moderne, capabile să faciliteze dezvoltarea socio-economică prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă și la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utilizării resurselor, o structură instituțională administrativă adecvată, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare.

Optimizarea administrației este o condiție importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări structurale spre o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

După cum se cunoaște, alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de aproximativ 554 de milioane de euro, bugetul fiind structurat pe trei axe prioritare, după cum urmează: 59% se alocă administrației publice și sistemului judiciar eficient; 33,93% se alocă administrației publice și sistemului judiciar accesibil și transparent; 7,07% se alocă asistenței tehnice.

Având în vedere importanța programului și a obiectivelor propuse până în 2020, dar și faptul că programul este document strategic de referință pentru administrația publică din România, cerință funcțională care se dorește a răspunde nevoilor de dezvoltare și direcțiilor de acțiune ale sectoarelor pentru administrație și justiție, identificate în analizele socio-economice, vă rog să-mi transmiteți în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul alocării la nivelul programului, pe fiecare axă prioritară în parte?

2. Având în vedere că programul vizează consolidarea capacității instituționale a autorității publice și a părților interesate și eficiența administrației publice, care este în prezent situația concretă atingerii obiectivelor specifice celor trei axe prioritare?

3. Cum evaluați până în prezent îndeplinirea obiectivelor propuse?

4. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea programului până în prezent și care sunt eventualele soluții sau măsuri de remediere, pentru atingerea rezultatelor propuse?

Vă mulțumesc.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Moșteanu, o interpelare depusă în scris.

Domnul Mihai Culeafă, o interpelare depusă în scris.

Domnul Neculai Iftimie, în scris.

Domnul Ioan Sorin Roman, în scris.

Domnul Daniel Oleanu, în scris.

Doamna Mariana Popescu, în scris.

Domnul Costel Alexe, în scris.

Doamna Oana Bîzgan, în scris.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Vă rog.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Paul Stănescu.

Obiectul interpelării: "Sistemele de protecție pentru siguranța circulației, montate pe podurile și viaductele din municipiul Arad".

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință situația a două viaducte peste calea ferată - cele aflate în cartierele Micălaca și Grădiște - și a unui pod peste râul Mureș - podul Decebal - din municipiul Arad, dotate cu sisteme de protecție pentru siguranța circulației (parapete) care, în opinia mea, nu satisfac normele privitoare la sistemele de protecție pentru siguranța circulației pe drumuri, poduri și autostrăzi și nu asigură protecția necesară în cazul unui eveniment rutier.

Vă rog ca, prin intermediul Inspectoratului de stat în construcții, să verificați cele de mai sus și să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

  • 1. Dacă sistemele de protecție pentru siguranța circulației montate pe viaductele și podul amintit mai sus respectă cerințele legale?
  • 2. Dacă administrația locală a municipiului Arad a respectat, la montarea respectivelor sisteme, prevederile legale privitoare la proiectarea, avizarea și executarea lor?
  • 3. Dacă aveți în vedere luarea unor măsuri care să oblige administrația locală a municipiului Arad să înlocuiască aceste sisteme cu unele care să corespundă cerințelor din normative?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral și în scris.

Cu deosebită considerație, Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Silviu Dehelean, în scris.

Domnul Marius Pașcan, vă rog.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova, și privește chiar proiectul autostrăzii A8, Autostrada Unirii, pe relația Târgu Mureș-Iași, întrucât, iată, apar tot mai frecvent în spațiul public luări de poziție ciudate, de altfel chiar întreținute prin declarații de la nivelul Ministerului Transporturilor, prin care se vorbește de nerentabilitatea acestui proiect, se dau tot felul de referințe privitoare la studii pe alte trasee legate de Bicaz, de Oituz sau Vatra Dornei, câtă vreme acest drum, această autostradă este inclusă și aprobată în MasterPlanul General de Transport al României și nu înțelegem de ce ministerul trenează realizarea și promovarea unui studiu de fezabilitate; am văzut și declarațiile europarlamentarului Corina Crețu. Tocmai că este necesar un studiu de fezabilitate, el poate fi susținut chiar din bani europeni, iar ministerul se concentrează ciudat, chiar declarativ, și dă tot felul de idei pe alte traiectorii și trasee ale acestei autostrăzi.

Prin urmare, i-am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor și i-am solicitat domnul ministru Șova să clarifice, odată pentru totdeauna, acest subiect și să ne spună ce studii face ministerul și de ce dă prilej acestor discuții neavenite, câtă vreme s-a convenit asupra traseului Autostrăzii Unirii. Așa cum s-a văzut, el a devenit și propunere legislativă, asumată de Partidul Mișcarea Populară, care sperăm, miercuri, să fie votată cu majoritatea, dacă nu chiar unanimitatea voturilor colegilor parlamentari.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu

Domnul Pirtea, în scris.

Domnul Constantin Codreanu, vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul interimar al educației naționale, și domnului Tudorel Andrei, președinte al Institutului Național de Statistică. Este o interpelare care face referință la maghiarizarea forțată, contra cost, a cetățenilor români care nu sunt de etnie maghiară, în școlile publice din România.

În această interpelare, în care există mai multe cazuri de astfel de maghiarizare silențioasă, fac referire la câteva dintre cazurile respective. Unul dintre ele s-a produs și se produce în continuare, începând cu octombrie 2018, în județul Satu Mare, acolo unde elevi de etnie romă sunt motivați, contra cost, să se declare maghiari și să urmeze cursuri de predare a limbii maghiare în județul respectiv, în Satu Mare.

Punctez, de exemplu, că Guvernul maghiar a pus la bătaie, încă din 2002, nu mai puțin de 20.000 de forinți pentru fiecare elev pe care părinții îl declară ca fiind de etnie maghiară.

Un alt exemplu este cel din județul Maramureș, acolo unde iarăși elevi care nu sunt maghiari sunt de etnie ruteană, ucrainenă și română, se declară a fi maghiari și urmează cursuri în limba lor nematernă, limba maghiară, în școlile de stat din România.

Un alt exemplu este cel semnalat de asociațiile guvernamentale ale romano-catolicilor din regiunea istorică Moldova, mai exact Episcopia Romano-Catolică de Iași, Decanatul Romano-Catolic de Bacău, unde vorbim de aceeași metodă de cumpărare, cu burse maghiare, a cetățenilor români ce aparțin altor etnii.

Ca să rezum, există câteva întrebări pe care le adresez celor doi.

  • 1. Care este numărul total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, adică județe și municipiul București, al elevilor de altă etnie decât cea maghiară, instruiți în limba maghiară?
  • 2. Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie română instruiți în limba maghiară, în școlile publice din România?
  • 3. Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul copiilor de etnie ucraineană instruiți în limba maghiară în școlile publice din România?

Aceeași întrebare, numărul 4, cu copiii de etnie romă.

Aceeași întrebare, numărul 5, cu copiii de etnie nemaghiară.

Și ultima întrebare.

Care este, per total și pe fiecare unitate administrativă de nivel 2, numărul de cadre didactice, adică învățători și profesori, antrenați în predarea într-o formă instituționalizată a cursurilor facultative de limba maghiară pentru elevii de etnie nemaghiară?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Lovin

Domnul Dumitru Lovin.

Vă rog, domnule Lovin.

   

Domnul Dumitru Lovin:

Doamnă președinte,

Vă mulțumesc frumos.

Interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Spitalul județean de urgență Vâlcea are nevoie urgentă de un endoscop și de un echipament de radiologie cu braț C".

Doamnă ministru,

În ultima vreme, la audiențe, tot mai mulți cetățeni îmi semnalizează faptul că una dintre marile probleme cu care se confruntă Spitalul județean de urgență Vâlcea este lipsa unui aparat pentru endoscopie și colonoscopie și a unui echipament de radiologie cu braț C.

Stând de vorbă și cu medicii, pe acest subiect, mi s-a confirmat că, într-adevăr, există o problemă, din acest punct de vedere, și că cele două echipamente sunt vitale pentru sănătatea vâlceană.

La ora actuală, la Spitalul județean de urgență Vâlcea există un endoscop foarte vechi și unul reparat. Acestea nu le fac față sutelor de pacienți care lunar au nevoie de intervenții, chiar dacă la spital avem și patru medici specialiști care le deservesc.

Pentru ca lucrurile să se schimbe în bine se impune, așadar, achiziționarea, cu sprijinul Ministerului Sănătății, a unui endoscop nou la Spitalul județean de urgență Vâlcea, costul acestuia fiind estimat la aproximativ 60.000 de euro.

Un efort financiar similar ar presupune și brațul C, radiologic, necesar la Secțiile Chirurgie și Ortopedie de la Spitalul județean de urgență Vâlcea.

În concluzie, doamnă ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și cu autoritatea de care dispuneți să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Emanuel-Dumitru Ungureanu

Domnul Sorin Bota, în scris.

Domnul Silviu Macovei, în scris.

Domnul Cornel Zainea, în scris.

Domnul Tudor Benga, în scris.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Vă rog.

   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Subiectul interpelării mele se referă la situația raportului Ministerului Sănătății, care nu este încă public și care ar trebui să se refere la gravele nereguli descoperite la Spitalul Universitar de Urgență București și semnalate public, inclusiv prin greva foamei, de către doi asistenți medicali din această unitate.

Stimată doamnă Sorina Pintea, ministru al sănătății, vă solicit, prin prezenta, să-mi răspundeți în termenul legal, scris și oral, la următoarea interpelare care are ca obiect rezultatul controlului pe care l-a efectuat Corpul de control al Ministerului Sănătății la Spitalul Universitar de Urgență București.

Doamnă ministru,

Vă solicit să-mi puneți la dispoziție, în integralitate, raportul de control și anexele acestuia, care fac referire la gravele nereguli semnalate de doi angajați ai SUB, Daniel Simion și Mariana Luceanu, asistenți medicali care au făcut ulterior obiectul unor acțiuni de intimidare din partea conducerii acestui spital, evenimente pe care le-ați considerat public ca fiind în afara ariei de acțiune a dumneavoastră, ca ministru al sănătății.

Am convingerea că ați greșit profund în această chestiune, în contextul în care ați declarat că această chestiune ar fi o problemă internă a SUB.

Doamnă ministru,

Vă aduc aminte că m-am implicat direct în acest conflict, încă din primele zile în care a intrat în greva foamei asistenta Mariana Luceanu, gest de solidaritate cu colegul acesteia, Daniel Simion, care a stat în fața spitalului, a dormit noaptea pe niște bucăți de carton, timp de 17 zile, pentru a atrage atenția public despre mizeria din acest spital, lipsa de organizare, gravele erori de management care pun în pericol viața pacienților și siguranța personalului medico-sanitar.

Încă din data de 7 august, asistenta Mariana Luceanu s-a înregistrat ca avertizor de integritate la Ministerul Sănătății. Puteți verifica, în acest sens, Adresa nr. 38.744 din 7 august.

A doua zi am fost în vizită în acest spital, la invitația asistentului medical Daniel Simion, care era deja în greva foamei. Am stat de vorbă 38 de minute cu directorul Ionescu și managerul Nica și, la rugămintea mea, asistenta Mariana Luceanu mi-a arătat mormanul de gunoi din curtea spitalului, depozitul infect unde se recondiționau tărgile pe care erau transportați bolnavii și condițiile groaznice din grupurile sanitare, precum și locul impropriu unde era depozitată arhiva.

Am filmat aceste aspecte, live, și am înregistrat video. Cu acordul conducerii spitalului am filmat blocul operator nou-nouț care nu este dat în folosință de peste 10 ani, din motive birocratice.

În mod evident, doamna Nica și domnul Ionescu au fost mai mult decât bucuroși să-mi permită să filmez zonele din spital unde problemele...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...semnalate nu puteau fi imputate.

Atunci când am decis să filmez mizeria și lipsa de organizare de care erau responsabili direct cei doi conducători, aceștia au trimis, clar cu scop de intimidare, trei agenți de pază pentru a mă da afară din incinta spitalului.

Aceste aspecte vor face obiectul unei plângeri penale împotriva directorului medical.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În consecință, fără a intra în alte detalii, pe care le-am prezentat pe larg în această interpelare, vă rog să-mi puneți la dispoziție raportul Corpului de control, în integralitate, inclusiv concluziile epidemiologice care au confirmat prezența unei bacterii, numită piocianic, în filtrele de apă din secția de ortopedie.

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Huncă

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Tamara Ciofu, în scris.

Domnul Eugen Tomac, în scris.

Domnul Florinel Stancu, în scris.

Domnul Matei Dobrovie, în scris.

Doamna Mihaela Huncă, vă rog.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea se adresează Guvernului României, doamnei prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Reintegrarea elevilor emigranți în școală și societate".

Încă din anul 2012, fenomenul emigrației, generat de mobilitatea forței de muncă în spațiul european, reprezintă o problemă a societății românești neglijată cu o lejeritate inexplicabilă.

Reintegrarea elevilor emigranți nu înseamnă doar demersurile inițiate astăzi de inspectoratele școlare privind echivalarea studiilor, ci încadrarea acestor copii în sistemul de învățământ românesc, la nivelul corespunzător experienței lor școlare.

În condițiile în care studiile UNICEF au stabilit faptul că acești copii sunt considerați grupuri vulnerabile, este limpede că reintegrarea lor presupune, în primul rând, adaptare școlară și integrare socială.

Doamnă prim-ministru, cred că Guvernul României trebuie să-și asume această situație și să legifereze un set de măsuri, asigurând, totodată, logistica necesară implementării lor.

În primul rând, consider obligatorie organizarea de cursuri gratuite de limba română pentru elevii reveniți în țară, dat fiind faptul că majoritatea dintre ei nu cunosc foarte bine limba română.

Vă rog să-mi răspundeți dacă aveți în vedere întocmirea unor programe speciale de consiliere și monitorizare a acestor copii, urmate de intervenții de specialitate, acolo unde probabilitatea de dezvoltare a unor dificultăți de adaptare este foarte mare.

Nu în ultimul rând, prioritară este și asigurarea unui mediu școlar incluziv.

Doamnă prim-ministru,

Intervenția dumneavoastră urgentă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme actuale, ci și respectarea drepturilor copilului, garantate de Constituția României.

Viitorul acestor copii depinde de atitudinea dumneavoastră!

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat, Mihaela Huncă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Domnul Vlad Duruș?

Vă rog.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Doamnă președinte,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Stimată doamnă ministru,

Am așteptat cu toții, parlamentari și cetățeni, intrarea în procedură de dezbatere parlamentară a Legii pensiilor, o lege extrem de importantă, care ar trebui să rezolve anumite anomalii care sunt în sistemul de pensii.

Ceea ce vreau eu să aduc în discuție, doamnă ministru, este problema pensiilor speciale.

Guvernul pe care îl reprezentați a avut grijă, prin promovarea unor legi, ca numărul - să-i spunem - pensionarilor speciali, dar mai ales veniturile acestora, să crească foarte mult. Asta, în timp ce mulți români abia își duc traiul, de azi pe mâine.

Avem categorii de beneficiari de pensii speciale care au ajuns să ia din prima lună o pensie mai mare decât salariul pe care l-au avut în luna dinaintea pensionării.

Conform datelor oficiale, România a avut în plată, în primele șase luni din anul 2018, 148.000 de pensii speciale. S-au plătit de la buget, în această perioadă, 3,86 de miliarde de lei. Raportându-ne la aceeași perioadă din anul 2017, pensiile speciale au crescut cu 19%. Această creștere arată că discrepanța dintre beneficiarii de pensii speciale și cei cu pensii normale s-a adâncit.

Amintesc, pe această cale, că USR a fost singurul partid care a depus o propunere legislativă de abrogare a unor categorii de pensii speciale și de limitare a altora.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi precizați:

  • 1. Care este valoarea pensiei medii speciale, în primele șase luni din 2018, comparativ cu pensia medie normală?
  • 2. Câți beneficiari de pensii încasează mai mult de o pensie pe lună?
  • 3. Care este valoarea celei mai mari pensii aflate în plată în județul Maramureș? Dar celei mai mici?
  • Și 4. Câte pensii speciale se află în plată în județul Maramureș?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Iulian Bulai, în scris.

Domnul Bogdan Rodeanu, în scris.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am două interpelări - una la Ministerul de Interne, iar alta la Ministerul Transporturilor.

Așadar, interpelarea adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Dezastrul CFR. Cum au ajuns trenurile din România să circule cu viteze mai mici decât ale locomotivelor cu aburi din secolul XVIII?!".

Domnule ministru,

Cu toate că rețeaua feroviară permite viteze convenționale între 70 de km/h și 160 km/h, se operează cu o viteză comercială de sub 50 de km/h pentru trenurile de călători.

La capitolul material rulant, conform secretarului de stat, la CFR Călători, 80% din locomotivele electrice au nevoie în acest moment de reparații, iar la peste 40% din vagoane se impun modernizări urgente.

Infrastructura este la pământ, șine rupte, șine uzate. Circulă trenurile cu o viteză medie de 45-50 de kilometri pe oră, când în alte țări viteza este de 350 de kilometri pe oră.

Doar 37% din rețeaua feroviară este electrificată, fapt ce duce la înregistrarea unor întreruperi în programul de operare, ca urmare a necesității schimbării locomotivelor, prin urmare la o prelungire a duratei de călătorie.

Una dintre principalele rute pe care se înregistrează pauze în programul de operare este Cluj-Napoca-Oradea, dar există și alte rute în aceeași situație, printre care Caracal-Craiova, Iași-Bârlad și ruta Botoșani-Piatra Neamț-Baia Mare-Satu Mare.

Există pauze în programul de operare înregistrate pe rute din rețeaua feroviară electrificată care afectează rețeaua TEN-T, printre care Craiova-Calafat, Giurgiu-București și Suceava-granița cu Ucraina. Craiova, Pitești, Buzău și Predeal au înregistrat timpi de parcurs generalizați de până la 400 de minute până în București.

Timpii de parcurs generalizați de la Cluj-Napoca la București depășesc 1.000 de minute, iar durata de parcurs de la Satu Mare, Baia Mare, Oradea până la Arad depășește 1.200 de minute, mai grav fiind că aceste trenuri, care circulă pe distanțe foarte mari, nu au minimul de dotări pentru acest tip de călătorie lungă, vagoanele sunt foarte uzate, multe nu au prize, instalația de aer condiționat funcționează foarte prost, nu există coșuri de gunoi și multe altele.

Vă rog să luați măsuri pentru a asigura minimul de confort pentru pasagerii ce călătoresc pe distanțele acestea mari, cât și pe alte distanțe feroviare din România.

Cer răspuns în scris și oral.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Sorin Bumb, în scris.

Domnul Laurențiu Leoreanu, în scris.

Domnul Florin-Claudiu Roman, în scris.

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 16 iunie 2019, 19:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro