Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.165/16-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 07-11-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2018

11. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.87/2018 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (PL-x 491/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 491/2018

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Punctul 27 al ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2018 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Are caracter organic și se află în procedură de urgență - PL-x 491/2018.

Avem opt amendamente admise.

Din partea Guvernului României, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa guvernamentală, sub forma Ordonanței Guvernului nr. 87/2018, prevede ca orele de limba română și de comunicare în limba română, la unitățile cu predare în limba minorităților, din învățământul primar, să fie predate de învățătorii/profesorii care predau la acele clase.

Ca urmare, Guvernul consideră că inițiativa este binevenită și corectează o prevedere a art. 263 din Legea educației, care se referă la faptul că aceste ore să fie predate de profesorii de specialitate.

Ca urmare, vă rugăm să aprobați ordonanța Guvernului.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Doamnă președinte, prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2018; PL-x 491/2018.

Analiză pe fond la Comisia pentru învățământ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul abrogării alin. (71) al art. 263, potrivit căruia, în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de limba și literatura română, prevăzute în planurile de învățământ, sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.

Totodată, se are în vedere completarea art. 263 cu un nou alineat, alin. (61), potrivit căruia profesorii pentru învățământul primar, de la clasele cu predare în limbile minoritățile naționale, predau disciplinele comunicare în limba română, precum și limba și literatura română pe tot parcursul anului școlar.

Este o lege organică.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege cu amendamentul admis din anexa care face parte integrantă din prezentul raport, pentru a fi supus votului dumneavoastră.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale dacă sunt? Intervenții?

Domnul Marius Pașcan.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Distinși colegi,

Doresc să vă atenționez că această ordonanță de urgență este cea în urma căreia ministrul educației naționale a plecat din funcție, sigur, la presiunea UDMR.

Vorbim de o lege care încearcă cumva să determine o mai bună cunoaștere a limbii române în unitățile de învățământ din România, pentru că, din păcate, astăzi - și trebuie să cunoașteți acest lucru, vă dau exemplul de la mine, din județul Mureș - circa 40% dintre absolvenții învățământului în limba maghiară iau la examenele de absolvire sau la diversele examene care privesc limba română note între 1 și 3, adică nu cunosc măcar elementar limba română. A încercat ministerul, prin această formulă, să consacre cadre didactice specializate în limba română, care să predea limba română în limba română, și nu limba română în limba maghiară.

Ei, bine, nu a trecut. Oricum, problema rămâne! Sigur că se fac presiuni, ca și astăzi. Asta este realitatea - cadre didactice care, din păcate, - educatori, învățători, profesori - nu cunosc limba română, o predau elevilor la școală. Cum să le pretindem acelor elevi ca ei înșiși să cunoască limba română, când nu li se predă de cunoscători?!

Sigur, a fost o plecare din minister a ministrului, pe acest subiect, problema însă rămâne, nu este rezolvată. Am revenit exact ca și până acum, iar numărul celor care absolvă învățământ în limba maghiară și nu cunosc la absolvire limba română - la modul elementar, oameni buni! - continuă să crească, iar noi nu facem nimic! Găsim pretexte și cădem în capcana acestor presiuni pe care, în mod consecvent, UDMR le face asupra Ministerului Educației.

Și tot noi va trebui să găsim o soluție, pentru că așa nu se mai poate. Se creează o masă critică de absolvenți care, în primul rând, au o problemă - nu cunosc elementar limba română, ca cetățenii români, și îi determinăm să plece, să-și caute locuri de muncă în afara României, pentru că nu se pot limita doar la câteva județe cu populație cu etnie maghiară.

De aceea, stimați colegi, cumpăniți cu dreaptă măsură să găsim împreună această soluție.

Doamnă președinte a Comisiei pentru învățământ, este o soluție astăzi să respingem, pentru că așa vrea UDMR, dar problema rămâne! Și la asta trebuie să reflectăm cu toții.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Attila Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Stimați colegi,

Antevorbitorul meu rămâne la nivelul unor superficialități care s-au demonstrat, și săptămâna trecută, că nu aduc deloc bine unei dezbateri care se axează pe cum putem ajuta copiii care sunt în sistemul școlar, pentru ca, prin educație în limba minorităților naționale, să persevereze.

Trebuie să știți un lucru foarte important. De când a fost adoptată noua Lege a educației și a început reforma în sistemul de educație, încet-încet clasele I-IV au preluat metodologia nouă de predare a limbii române. Ei învață după noua metodologie, după manuale noi, cu ajutorul învățătorilor și învățătoarelor care au primit specializare în a preda limba română, conform acestor metodologii.

Vreau să vă aduc în atenție următorul lucru.

Testele de la clasa a II-a și clasa a IV-a din ultimii ani, care reprezintă deja anii școlari cu predare în limba minorităților naționale și învățării limbii române după noua metodologie, dau rezultate mult mai bune față de ce a fost înainte.

Domnul Pașcan, când vorbește de bacalaureat și rezultatele la bacalaureat, vorbește despre rezultatele unui sistem școlar învechit, un sistem școlar care nu are în focus copilul, ci un model care și-a demonstrat ineficiența.

De aceea, când vorbim despre copii, despre predarea în limba minorităților naționale, despre însușirea limbii române în școlile cu predare în limba minorităților naționale, trebuie să știți un singur lucru: dacă se aplică metodologia nouă, rezultatele sunt mult mai bune, și dacă predau aceste materii cei care au fost învățați în universități să predea, adică învățătorii și învățătoarele, rezultatele se confirmă.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul Dragoș Zisopol.

Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Am să vă dau citire, din expunerea de motive, ca să fiu foarte concret și bine înțeles, de ce a fost nevoie să eliminăm acest alin. (71).

Aplicarea acestei norme juridice în această formă este contestată vehement de cadrele didactice care au predat această disciplină la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, de la nivelul de învățământ primar, în anii școlari anteriori, pe motivul că se consideră profund discriminate, întrucât:

  • 1. Colegii lor de facultate, cadre didactice din învățământul primar de la clasele cu predare în limba română, pot preda limba română;
  • 2. Sunt calificate având studii pedagogice care atestă competențele profesionale corespunzătoare pentru a preda limba română, precum și competențele specifice pentru a desfășura activitatea didactică la nivelul învățământului primar, în condiții adecvate, identic cu cadrele didactice care predau la secția română limba română;
  • 3. Au susținut examen în limba română pe parcursul formării inițiale a obținerii definitivatului și al gradelor didactice, având astfel competențele recunoscute de Ministerul Educației Naționale;
  • 4. În unele cazuri, au scris programele școlare de predare a limbii române, ca limbă nematernă, și au conceput manualele din care învață elevii, fiind cele mai în măsură să predea această disciplină;
  • 5. Li se interzice dreptul de a preda disciplina Limba și literatura română, pe motiv că nu ar avea calificarea necesară. La acest moment sunt peste 3.000 de cadre didactice în această situație.

Vreau să vă spun că sunt și multe alte argumente. În susținerea acestor contestații s-au exprimat și alți actori sociali interesați, precum și una dintre universitățile prin care se realizează formarea acestor cadre didactice, care din poziția sa afirmă, cu privire la inițiativa Ministerului Educației Naționale, de a reglementa studierea limbii române.

Am să vă dau un simplu și un singur citat: "Instituția noastră exprimă anumite rezerve în legătură cu formularea: «În învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale orele de limba și literatura română, prevăzute în planurile de învățământ, sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate»", formulare pe care o consideră prea tranșantă.

În continuare UBB justifică că, în acest moment, din nomenclatorul specializărilor la nivel de licență, lipsește specializarea "limba română, ca limbă nematernă", iar absolvirea secției de limba și literatura română nu asigură pregătirea profesională și psihopedagogică necesară predării limbii române pentru non-nativi.

Sunt și multe alte argumente.

Pentru acestea, pe care nu le voi citi, pentru că le puteți descoperi dumneavoastră, citind motivațiile, Grupul parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ștefan Băișanu.

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Stimați colegi,

Cu atât mai mult colegilor de la UDMR,

Lucrurile sunt foarte clare. Limba oficială în România este limba română și îmi doresc din tot sufletul ca fiecare elev care termină clasele primare să știe să vorbească în limba română.

Este evident, respectăm cultura, respectăm tradițiile, respectăm limba pe care o vorbiți, limba maternă, dar trebuie să existe un respect reciproc, pentru a putea duce mai departe această națiune în care trăim cu toții.

Vă mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Dacă de la marginal 1 la 8 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 2:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro