Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 decembrie 2018

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.23	Andi-Gabriel Grosaru - declaraţie politică intitulată "Ziua minorităţilor naţionale";

Domnul Florin Iordache:

................................................

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităţilor italiene. Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică se intitulează "Ziua minorităţilor naţionale". La 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Documentul internaţional este menit să promoveze şi să protejeze drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice, contribuind astfel la stabilitatea politică şi socială a statelor în care acestea trăiesc. Statele joacă un rol cheie în această arhitectură instituţională, articolul 1 al Declaraţiei subliniind faptul că statele vor proteja existenţa şi identitatea naţională sau etnică, culturală, religioasă şi lingvistică a minorităţilor înăuntrul teritoriilor lor şi vor încuraja crearea de condiţii pentru promovarea acestei identităţi. În acest sens, statul român a adoptat măsurile legislative corespunzătoare încă de la începutul anilor 1990 la nivelul legislaţiei fundamentele, prin menţionarea dreptului la identitate, garantat de Constituţia României, prin care statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Acesta a fost ulterior întărit prin Hotărârea Guvernului României nr. 881 din 9 decembrie 1998, prin care ziua de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale din România. Plecând de la aceste premise am propus, împreună cu ceilalţi colegi, în anul 2017, un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a acestei tradiţii. Astfel, Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei minorităţilor naţionale din România, ca sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senat la 23 octombrie 2017 şi de Camera Deputaţilor la 21 noiembrie 2017, iar Decretul privind promulgarea Legii nr. 247/2017 pentru instituirea acestei zile a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 7 decembrie 2017. Acesta a reprezentat un semnal puternic transmis tuturor, şi anume faptul că minorităţile naţionale sunt o parte integrantă a statului român, că rolul lor este vital în consolidarea naţională şi în întărirea statului. Această sărbătoare naţională reprezintă astfel simbolul voinţei noastre colective de a trăi împreună, în toleranţă şi diversitate culturală, pe baze strict democratice. Minorităţile naţionale au fost încă de la începuturile României implicate activ în toate etapele sale de evoluţie istorică, bucurându-se alături de şi îndurând vitregiile istoriei împreună cu etnicii români majoritari. Aşa cum au avut un rol important în procesul de realizare a Marii Uniri, etnicii italieni, de exemplu, fiind implicaţi activ în rândurile armatei române în Primul Război Mondial, tot aşa, după 1989, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au sprijinit proiectul european şi euroatlantic al României. Merită semnalat rolul politic constructiv şi funcţia de echilibru oferite de reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlamentul României. Împreună cu românii, minoritatea italiană a contribuit la stabilitatea politică a ţării, adesea pe fondul unui climat internaţional turbulent, constituindu-ne într-un reper de stabilitate geopolitică, într-o regiune adesea instabilă. Reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale este un simbol al pluralismului, care constituie o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Împreună, zi de zi, am construit şi continuăm să construim un stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, întrucât nu uităm niciodată faptul că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi şi că doar uniţi şi solidari putem prospera. România, de ieri şi de astăzi, s-a definit şi se defineşte printr-un mozaic lingvistic şi de culturi, religii şi tradiţii. Avem în ţară o comunitate diversă, dar unită în jurul unor valori fundamentale comune. Această bogăţie culturală este esenţială pentru pacea, securitatea şi stabilitatea României, iar toleranţa, respectul reciproc şi cooperarea au stat la baza actualei construcţii naţionale, încă de la începuturi. Această unitate în diversitate este cu atât mai importantă în anul Centenarului. Marea Unire s-a făcut sub semnul pluralismului şi al respectului pentru toate etniile conlocuitoare. România Mare a fost proiectată ca un stat al tuturor, în care nimeni nu era lăsat în urmă, Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, din 18 noiembrie/1 decembrie 1918, menţionând, ca principiu fundamental la alcătuirea noului stat român, deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Rolul pozitiv al minorităţilor naţionale şi experienţa construirii împreună a unei societăţi democratice constituie o resursă cheie, în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Europa valorilor comune nu poate exista decât prin combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură. În acest caz, experienţa pozitivă a României şi a minorităţilor naţionale nu poate decât să reprezinte un avantaj la nivel european. România este un reper la nivel european, bunele practici naţionale şi experienţa convieţuirii armonioase într-un spaţiu comun reprezentând avantaj deloc de neglijat, într-o lume supusă unor provocări din ce în ce mai complexe. În încheiere vă urez, în numele minorităţii italiene, un Crăciun fericit şi un an nou liniştit şi prosper! Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră şi colegilor dumneavoastră. Am finalizat. Întreb dacă din partea Grupului PNL: domnul deputat Pavel Popescu, Mihai Culeafă sau Matei Dobrovie sunt în sală? Dacă nu, pot depune în scris. Dacă din partea Grupului PSD, colegii Tudor Ciuhodaru, Ştefan Muşoiu, Călin Matei, Gabriel Nasra, Nicu Niţă, Anişoara Radu, Luminiţa Jivan, Petru Marica, Elena Hărătău sunt în sală? Dacă nu sunt în sală, pot depune în scris. Din partea colegilor neafiliaţi, doamna Mihaela Huncă şi doamna Gabriela Podaşcă sunt în sală? Nu sunt în sală. Bun. În aceste condiţii, am finalizat prima parte a intervenţiilor noastre. Închidem aici şedinţa. În zece minute începe partea a doua, consacrată dezbaterii proiectelor de lege. Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)