Andi-Gabriel Grosaru
Andi-Gabriel Grosaru
Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.4/09-01-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-12-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 decembrie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.23 Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată "Ziua minorităților naționale";

Domnul Florin Iordache:

................................................

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităților italiene.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează "Ziua minorităților naționale".

La 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice. Documentul internațional este menit să promoveze și să protejeze drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice, contribuind astfel la stabilitatea politică și socială a statelor în care acestea trăiesc.

Statele joacă un rol cheie în această arhitectură instituțională, articolul 1 al Declarației subliniind faptul că statele vor proteja existența și identitatea națională sau etnică, culturală, religioasă și lingvistică a minorităților înăuntrul teritoriilor lor și vor încuraja crearea de condiții pentru promovarea acestei identități.

În acest sens, statul român a adoptat măsurile legislative corespunzătoare încă de la începutul anilor 1990 la nivelul legislației fundamentele, prin menționarea dreptului la identitate, garantat de Constituția României, prin care statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Acesta a fost ulterior întărit prin Hotărârea Guvernului României nr. 881 din 9 decembrie 1998, prin care ziua de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităților naționale din România.

Plecând de la aceste premise am propus, împreună cu ceilalți colegi, în anul 2017, un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare națională a acestei tradiții. Astfel, Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei minorităților naționale din România, ca sărbătoare națională, a fost adoptat de Senat la 23 octombrie 2017 și de Camera Deputaților la 21 noiembrie 2017, iar Decretul privind promulgarea Legii nr. 247/2017 pentru instituirea acestei zile a fost semnat de președintele Klaus Iohannis la 7 decembrie 2017.

Acesta a reprezentat un semnal puternic transmis tuturor, și anume faptul că minoritățile naționale sunt o parte integrantă a statului român, că rolul lor este vital în consolidarea națională și în întărirea statului. Această sărbătoare națională reprezintă astfel simbolul voinței noastre colective de a trăi împreună, în toleranță și diversitate culturală, pe baze strict democratice.

Minoritățile naționale au fost încă de la începuturile României implicate activ în toate etapele sale de evoluție istorică, bucurându-se alături de și îndurând vitregiile istoriei împreună cu etnicii români majoritari. Așa cum au avut un rol important în procesul de realizare a Marii Uniri, etnicii italieni, de exemplu, fiind implicați activ în rândurile armatei române în Primul Război Mondial, tot așa, după 1989, cetățenii aparținând minorităților naționale au sprijinit proiectul european și euroatlantic al României.

Merită semnalat rolul politic constructiv și funcția de echilibru oferite de reprezentarea minorităților naționale în Parlamentul României. Împreună cu românii, minoritatea italiană a contribuit la stabilitatea politică a țării, adesea pe fondul unui climat internațional turbulent, constituindu-ne într-un reper de stabilitate geopolitică, într-o regiune adesea instabilă.

Reprezentarea parlamentară a minorităților naționale este un simbol al pluralismului, care constituie o condiție și o garanție a democrației constituționale. Împreună, zi de zi, am construit și continuăm să construim un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, întrucât nu uităm niciodată faptul că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi și că doar uniți și solidari putem prospera.

România, de ieri și de astăzi, s-a definit și se definește printr-un mozaic lingvistic și de culturi, religii și tradiții. Avem în țară o comunitate diversă, dar unită în jurul unor valori fundamentale comune. Această bogăție culturală este esențială pentru pacea, securitatea și stabilitatea României, iar toleranța, respectul reciproc și cooperarea au stat la baza actualei construcții naționale, încă de la începuturi.

Această unitate în diversitate este cu atât mai importantă în anul Centenarului. Marea Unire s-a făcut sub semnul pluralismului și al respectului pentru toate etniile conlocuitoare. România Mare a fost proiectată ca un stat al tuturor, în care nimeni nu era lăsat în urmă, Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, din 18 noiembrie/1 decembrie 1918, menționând, ca principiu fundamental la alcătuirea noului stat român, deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare.

Rolul pozitiv al minorităților naționale și experiența construirii împreună a unei societăți democratice constituie o resursă cheie, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Europa valorilor comune nu poate exista decât prin combaterea rasismului, a intoleranței, a antisemitismului și a discursului bazat pe ură. În acest caz, experiența pozitivă a României și a minorităților naționale nu poate decât să reprezinte un avantaj la nivel european.

România este un reper la nivel european, bunele practici naționale și experiența conviețuirii armonioase într-un spațiu comun reprezentând avantaj deloc de neglijat, într-o lume supusă unor provocări din ce în ce mai complexe.

În încheiere vă urez, în numele minorității italiene, un Crăciun fericit și un an nou liniștit și prosper!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră și colegilor dumneavoastră.

Am finalizat.

Întreb dacă din partea Grupului PNL: domnul deputat Pavel Popescu, Mihai Culeafă sau Matei Dobrovie sunt în sală? Dacă nu, pot depune în scris.

Dacă din partea Grupului PSD, colegii Tudor Ciuhodaru, Ștefan Mușoiu, Călin Matei, Gabriel Nasra, Nicu Niță, Anișoara Radu, Luminița Jivan, Petru Marica, Elena Hărătău sunt în sală? Dacă nu sunt în sală, pot depune în scris.

Din partea colegilor neafiliați, doamna Mihaela Huncă și doamna Gabriela Podașcă sunt în sală? Nu sunt în sală.

Bun.

În aceste condiții, am finalizat prima parte a intervențiilor noastre.

Închidem aici ședința. În zece minute începe partea a doua, consacrată dezbaterii proiectelor de lege.

Mulțumesc.

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 3:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro