Ion Spânu
Ion Spânu
Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.24/13-03-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 27-02-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 februarie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.56 Ion Spânu - declarație politică despre "Guvernul incertitudinii economice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Spânu:

"Guvernul incertitudinii economice"

Înverșunarea cu care actualul Guvern al României ține să rămână la conducerea țării, în ciuda tuturor greșelilor flagrante de strategie și fără să ia în considerare un minimum de dialog, tinde să depășească cu mult sfera politicului și să devină un risc din ce în ce mai mare pentru economia românească și, implicit, pentru mediul de afaceri autohton. Dacă ne raportăm numai la acțiunile din ultima perioadă, constatăm cu ușurință că măsurile luate în plan economic nu numai că au dus la o încetinire a creșterii economice, ci și la bulversarea totală a activității antreprenorilor români, aflați de prea multă vreme în căutarea unui mediu stabil și predictibil în care să-și desfășoare activitatea cu succes.

"Cât timp voi fi prim-ministru, nu voi introduce nicio taxă nouă în România", ne spunea actualul prim-ministru la învestirea în funcție. La sfârșitul lui 2018, însă, această promisiune a fost încălcată, antreprenorii români fiind puși în fața unui pachet de măsuri fiscale menite să destabilizeze mediul de afaceri. Fără niciun fel de dezbatere publică, fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri, care se aștepta la acțiuni concrete în ceea ce privește sprijinul în dezvoltarea societăților comerciale și la crearea de noi locuri de muncă, Guvernul a decis o supraimpozitare a companiilor care activează în România. Ordonanța cuprinde peste 60 de articole, iar fiecare articol are o nouă taxă pentru fiecare sector de economie.

După cum arată datele statistice de la sfârșitul ultimului trimestru din 2018, România a încheiat anul cu o creștere economica de 4%, sub ceea ce au prevăzut guvernanții, dar în deplină concordanță cu avertizările adevăraților specialiști în economie. Avem de-a face cu o încetinire a ritmului de creștere de la 7%, atât cât se înregistra la sfârșitul lui 2017. Nu ar fi niciun fel de problemă, dacă totul ar rămâne la nivel de previziuni economice, numai că bugetul pentru 2019 a fost proiectat având la bază o creștere economică de 5,5%, precum și un nivel al Produsului Intern Brut de de aproape 910 miliarde de lei, o sumă destul de greu de realizat. Practic, ni se prezintă un buget nerealist, bazat pe cifre inventate, iar efectele negative asupra economiei nu vor întârzia să apară.

Avem de a face, astfel, cu un Guvern care se dovedește din ce în ce mai puțin capabil de a aduce stabilitate în economia românească și, totodată, de a avea un dialog adevărat cu toate entitățile a căror activitate va avea de suferit în urma mult prea deselor modificări legislative. În acest context, ne punem întrebarea cum poate gestiona actuala conducere executivă a României "Planul Național de Adoptare a Monedei Euro", plan recent semnat de Guvern și trecut neobservat de mass-media. Termenul fixat este anul 2024 și nu cred că mai este nevoie să precizez că această decizie va fi una capitală pentru economia noastră, cu implicații extreme la absolut toate nivelurile.

Pe de o parte, trecerea la moneda euro poate genera o reducere a costurilor de tranzacție, o intensificare a schimburilor comerciale și o majorare a investițiilor. Pe de altă parte, Guvernul va trebui să fie foarte atent la posibilitatea ca nivelul de trai să se deterioreze rapid, la faptul că România nu-și mai poate echilibra contul curent prin taxe vamale sau cursul de schimb, la deficitul de cont curent care se va majora ca urmare a încetării acestor mecanisme de protecție.

Este capabil actualul Guvern de a face o analiză corectă asupra acestor implicații socio-economice? Este capabil acest Guvern să ia măsurile necesare, pentru ca populația României să fie protejată? În mod evident, nu. Decizii cu impact semnificativ mai mic decât adoptarea monedei euro s-au dovedit o sarcină mult prea grea pentru actualul Guvern, incertitudinea economică conducând cu adevărat România.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 5:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro