Marilen - Gabriel Pirtea
Marilen - Gabriel Pirtea
Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.54/22-04-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 10-04-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.70 Marilen-Gabriel Pirtea - declarație politică cu titlul "Susținerea educației devine o măsură tot mai importantă, mai ales pentru a crește șansele și a calma exodul capitalului uman înalt calificat din România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Susținerea educației devine o măsură tot mai importantă, mai ales pentru a crește șansele și a calma exodul capitalului uman înalt calificat din România"

Ministrul Teodorovici s-a exprimat cu prea multă lejeritate față de o problemă deosebit de acută a societății românești, fenomenul de Brain Drain.

Libera circulație a forței de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile țărilor de origine și țărilor-gazdă și, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în ceea ce privește câștigurile celor rămași în țara de origine. Totuși mobilitatea muncitorilor poate avea și efecte negative, de exemplu atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor și stopând creșterea potențială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluții comune la nivel european și implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen. Țările europene, din care pleacă multă forță de muncă spre restul Uniunii Europene, ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să aducă o soluție pentru mobilitatea selectivă, care duce la exodul creierelor.

Știm că domnul ministru Teodorovici este dezamăgit de faptul că nu este ministru de finanțe într-o țară cu o economie ca a Germaniei, ori într-o țară cu un mediu de afaceri ca al Olandei sau Luxemburgului, ori chiar într-o țară cu tradiție sindicală precum a Franței, căci, dacă ar deține o astfel de poziție, nu ar mai vorbi defavorabil de exodul creierelor, dimpotrivă, ar susține beneficiile economice aduse de imigrația capitalului uman înalt calificat, provenit din țările Noii Europe. Pentru că este, vremelnic, ministru de finanțe al unei țări cu performanțe economice ce o situează în capătul listei de țări membre UE, domnul Teodorovici apelează la un arsenal pseudopatriotic și clamează nevoia de a stopa exodul de oameni bine pregătiți din România, prin trimitere la măsuri de îngrădire și blocare a libertății forței de muncă, în primul rând prin suprataxare.

Fenomenul Brain Drain este mult mai complex, dincolo de orizontul unui masiv flux de emigrație al capitalului uman înalt calificat dinspre Est spre Vest. Și între economiile Vechii Europe competiția pentru cele mai strălucite creiere este acerbă. Iată câteva caracteristici ale acestei tensiuni interne, specifice unei piețe a muncii multietajată și multistratificată:

  • Competiția cea mai acerbă pentru atragerea celor mai buni specialiști se manifestă între statele industrializate. Două țări occidentale, Marea Britanie și Germania, dețin cel mai mare procent de cercetători din totalul cercetătorilor aflați în UE (câte 19% fiecare, în condițiile în care Marea Britanie are 13% din populația UE, iar Germania 16%). Toate celelalte țări dețin un total de 31% din numărul cercetătorilor din UE, iar România deține doar 3% din acest total, în condițiile în care deține 4% din populația Uniunii;
  • Există statistici care apreciază că România a pierdut în jur de 5.500 de cercetători în ultimul deceniu, adică aproape un sfert din numărul total din România, majoritatea prin plecarea din țară;
  • Numărul medicilor români care lucrează în străinătate (fără stomatologi, farmaciști) depășește 14.000, reprezentând aproximativ 26% din numărul total al medicilor români;
  • În absența migrației, PIB-ul României, cumulat, pentru perioada 1990 - 2016, ar fi fost cu 10% mai mare. Impactul migrației de tip Brain Drain a fost de aproximativ 95% în calculul acestei proiecții de PIB potențial.
  • Doar în anul 2017, 36.000 de studenți români au plecat la studii în străinătate, iar 14.500 de elevi de liceu se gândeau să procedeze la fel (o concluzie formulată de un Raport ONU). Este important acest aspect, al studiilor în străinătate, pentru că experiența de a fi student în străinătate crește semnificativ șansele de a deveni un migrant înalt calificat mai târziu.

Această ultimă concluzie, referitoare la modul în care experiența de a fi student în străinătate devine bun predictor pentru șansele de a emigra mai apoi în țări cu economii de talie mai mare, ne conduce la un prim set de idei prin care chiar am genera politici utile pentru calmarea exodului de oameni bine pregătiți, din România, e vorba despre politici pentru educația superioară. Mai precis, este vorba de un set strategic de politici pentru dezvoltarea universităților, prin care se pot susține centrele universitare mari, care dețin poli de excelență, capabile să mențină în țară potențialele talente care ar intra în segmental studenților români care altfel s-ar îndrepta spre universități occidentale.

Mai mult, și susținerea educației preuniversitare devine o măsură complementară importantă, din nou necesară, mai ales pentru a crește șansele de a calma exodul creierelor. Un mediu școlar preuniversitar bine finanțat și stimulativ va conduce la diminuarea abandonului școlar, care se apropie de o rată de 1 din 5 elevi, în special la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Acest indicator ne plasează pe ultimul loc în Europa și este definitoriu pentru inechitatea și dezechilibrele din educație, sursă generatoare de exod al talentelor și vârfurilor trecute de perioada de formare și învățare, care au ajuns să fie specialiști cu înaltă calificare.

Mai sunt multe alte forme de intervenție prin politici publice ale cercetării și educației în România, prin care ar fi amorsate instrumente soft pentru ameliorarea exodului de creiere. Măsurile agresive (cele "hard", de taxare) la care a făcut aluzie ministrul Teodorovici, sunt imposibil de aplicat tocmai pentru că aceste măsuri, probabil văzute ca bune dinspre Est spre Vest, ar fi văzute, privind dinspre Vest spre Est, ca noi bariere negative ridicate liberei circulații intraeuropene. Să nu uităm că cercetările asupra migrației indică explicații care depășesc strict dimensiunea economică:

  • Aspectele strict economice nu trebuie absolutizate, migrația înalt calificată fiind provocată și de mediul social degradat, de politică, de conflicte sau, de cele mai multe ori, de un mix între acești factori. Indivizii pleacă pentru că vor să se împlinească nu numai material, ci și social și cultural;
  • Această idee se susține pe deplin în cazul României, unde se remarcă faptul că ameliorarea condițiilor economice (precum mărirea salariilor la medici, în educație sau cercetare) nu a condus la o diminuare semnificativă a migrației. De altfel, există numeroase studii care indică faptul că, pe termen mediu, migrația (inclusiv de tip Brain Drain) se amplifică pe măsură ce crește nivelul de trai, deoarece indivizii au acces la mai multe resurse, prin care își permit să emigreze;
  • Astfel, am putea spune că în România se prefigurează o migrație a capitalului uman calificat nu din motive economice, ci din motive social-culturale sau chiar politice, este o migrație de aspirație culturală, profund marcată de dezamăgiri în plan social.

În prezent se află pe piața europeană a muncii aproximativ 500 de mii de români cu studii superioare (nivelurile 5-8 în clasificarea ISCED11). Anual pleacă din România între 75 și 85 de mii de persoane active pe piața muncii, dintre care probabil că cel puțin un sfert (20 de mii) sunt din categoria Brain Drain. Costul direct de formare/educare, în România, este mic pentru cei cu pregătire înaltă și talent, dar pierderea pe care piața muncii din România o resimte, prin relocarea acestor absolvenți, este mare. Are un cost ascuns suplimentar de termen lung, pentru că aici se cumulează efectele negative ale scăderii potențialului uman necesar pentru dezvoltarea verticală a economiei marilor centre urbane din România. Acești tineri, care beneficiază de cele mai bune programe de învățământ profesional/universitar în România, formează nucleul celor are reușesc să se relocheze în altă piață a forței de muncă, din vestul Europei, în țări occidentale cu nivele de salarizare medii foarte ridicate și standarde de viață mult avansate față de România. Ei reușesc inserția în muncă pe aceste piețe occidentale tocmai pentru că oferta lor este competitivă, intrând pe o nișă de piață a muncii unde nivelul salarizării este scăzut, dar talentele lor, competențele, abilitățile lor de muncă sunt totuși înalte.

Așadar, exodul de inteligență are la bază, azi, în primul rând inechitatea și slabele performanțe din sistemul nostru de învățământ paradoxal. Faptul că avem un învățământ "ieftin" conduce la un indicator de libertate a emigrației forței de muncă cu o valoare mare în România (indicator care arată gradul în care suntem predispuși să migrăm spre alte țări, cu indici de calitate a vieții și piață a muncii mai ridicate).

Acest paradox poate fi privit și din altă perspectivă: cu cât ar crește bugetul investițiilor în educație, în România, pentru programe ce s-ar adresa astfel mai multor beneficiari (tineri și adulți), care ar aduce o bună diferențiere în funcție de nevoile și proiecțiile pieței, cu cât educația ar acoperi echitabil și diversificat segmentele de tineri și adulți din România, cu atât ar ajunge să fie mai ridicat și costul mediu al programelor de studiu de înaltă performanță și în România. Astfel analiza comparativă a costurilor educației ar deveni mai puțin avantajoasă pentru fenomenul de exod de inteligență către piețele vestice. Sigur, ar pleca absolvenți foarte buni, fără îndoială, dar noua tendință manifestă ar fi de scădere a fenomenului de Brain Drain.

O educație de două ori sau de trei ori mai scumpă și mai extinsă față de ceea ce avem acum, ca număr de absolvenți în România și ca amplitudine calitativă a programelor de studiu, ar conduce la o vizibilă diminuare a ponderii celor ce reprezintă exodul de inteligențe și, mai ales, ar conduce la creșterea contingentelor de absolvenți de înaltă performanță, care și-ar dezvolta carierele în România. De fapt, acesta este axul problematic al fenomenului Brain Drain, faptul că în marile centre urbane din România, poli de dezvoltare economică, începe să se resimtă o criză acută de resurse umane, de oameni talentați și necesari pentru creșterea economiei cunoașterii prin cercetare-dezvoltare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 16:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro