Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.112/16-10-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 07-10-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2019

  Informare privind încetarea mandatului de deputat al domnului Octavian Goga.  

Ședința a început la ora 16,02.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideți, vă rog frumos să luați loc în bănci!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, urmare a sentinței penale nr. 171 din 13 martie 2018, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală definitivă, prin Decizia Penală nr. 137/24.09.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de cinci judecători, transmise Biroului permanent al Camerei Deputaților, de Tribunalul București, Secția 1 Penală, cu privire la domnul deputat Goga Octavian, în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituție, ale art. 7 alin. (1) lit. c) și alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, luăm act de situația încetării mandatului de deputat al domnului Octavian Goga.

Vacantarea acestui loc va fi supusă votului, pe baza proiectului de hotărâre întocmit de Comisia juridică.

 
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Totodată, vă anunț că, din totalul de 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 211 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 7, și marți, 8 octombrie 2019; programul de lucru pentru perioada 7-12 octombrie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 2-7 octombrie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat pentru ședința de astăzi a Camerei Deputaților, de la ora 17,00 avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă rog.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Avem o propunere.

Să aducem, de pe poziția 110, la poziția 11, după hotărârea despre care vorbeați mai devreme, Proiectul de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România; PL-x 495/2018.

Am discutat cu colegii.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Dobre.

Cine este pentru? Vot, vă rog.

 
   

Cu 205 voturi pentru și un vot contra, trece pe poziția 11.

 
Informare privind încetarea mandatului de deputat al domnului Octavian Goga.  

Domnule Ion Stelian, vă rog.

   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În legătură cu Proiectul de Hotărâre privind vacantarea mandatului de deputat al domnului Goga Octavian, vreau doar să observ o lipsă în acest proiect. Cred că intenționat s-a trecut cu omisiunea datei de la care încetează acest mandat. Să știți că mandatul încetează retroactiv și va trebui să restituie toate indemnizațiile pe care le-a primit. În lege se spune foarte clar: "...încetează de la data rămânerii definitive a hotărârii". Chestia aceasta trebuia trecută în mod expres în hotărâre.

Dar, trecând peste inadvertența aceasta, astăzi ar trebui să se publice, în Monitorul Oficial, această hotărâre de vacantare, și rugămintea este ca domnul deputat Nistor Laurențiu, care este președintele Comisiei de validare, să solicite mâine dimineață, să convoace ședința Comisiei de validare pentru a intra în legalitate, în sensul de a valida mandatul următoarei persoane de pe lista de candidați. Este obligatoriu să facem lucrul acesta. Nu putem lăsa un loc de deputat nevalidat în Parlamentul României, doar dintr-o socoteală din aceasta de-a PSD, pentru a mai lua în felul acesta un vot la moțiunea de cenzură. Vreți să blocați un vot la moțiunea de cenzură în felul acesta? Este ilegal și este periculos să procedați astfel.

Rugămintea este să convocați, pentru că suficient ați blocat un an de zile această invalidare a mandatului domnului Goga, să convocați de urgență mâine dimineață această ședință de validare, pentru a intra în legalitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte. Dacă ați dori să-mi explicați ce este ilegal? Ce anume este ilegal în ceea ce face Parlamentul în acest moment?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ilegal este faptul că trebuia vacantat locul acesta de deputat de un an de zile. S-a încălcat legea timp de un an.

În momentul în care s-a decis...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să se trimită la Monitorul Oficial...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... vă rugăm să se convoace de urgență această comisie, nu s-o convocați săptămâna viitoare, tocmai cu scopul de a vă asigura o absență în Parlament la moțiunea de cenzură care, evident, v-ar avantaja. Aceasta este miza pentru dumneavoastră și este transparentă, deja nu mai este un secret pentru nimeni.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles miza politică. Nu eram dumerit cu "ilegal".

Vreau să vă mai spun un singur lucru. Nu poate să apară în Monitorul Oficial din seara aceasta, pentru că în seara aceasta nu avem vot pe proiectul de hotărâre, avem mâine. După votul final de mâine, categoric va apărea în Monitorul Oficial.

Mulțumesc mult.

... pentru corectitudine...

 
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Inițiativele legislative... (Vociferări.)

Mai sunt?

Domnul Șerban Ciprian.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți la vot următoarele modificări la ordinea de zi.

Și anume, PL-x 304/2019 - Proiectul de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative - să fie mutat de pe poziția 14 pe poziția 21.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Poziția 21?

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Poziția 22, dacă nu... (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Era înaintea dumneavoastră.

După domnul Bulai era...

Bun.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 201 voturi pentru, un vot contra, 7 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Vă rog.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

PL-x 305/2019 - Proiectul de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică - să fie mutat de pe poziția 15 pe poziția 22.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

 
   

211 voturi pentru, un vot contra, o abținere. Aprobată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apiculturii nr.383/2013 (PL-x 221/2017). (retrimis comisiei)  

Vă rog.

   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apiculturii nr. 383/2013 - PL-x 221/2017 - retrimitere la comisie, două săptămâni, pentru corelări legislative.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

 
   

167 de voturi pentru, două voturi contra, 44 de abțineri. Aprobată. Retrimis comisiei, două săptămâni.

 
Informare privind încetarea mandatului de deputat al domnului Octavian Goga.  

Domnul Gheorghe Tinel.

Domnule Bulai, aveți modificări la ordinea de zi?

Domnul Tinel, și apoi, domnul Bulai.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

La proiectul de hotărâre privind vacantarea unui post de parlamentar, de deputat, în speță plecarea domnului Goga și vacantarea... pentru a permite intrarea în Parlamentul României a următorului parlamentar, solicitarea USR a fost foarte corectă - să se vină la pachet și cu convocarea Comisiei de validare, în așa fel încât să dezbatem imediat după votul final, pentru că noi știm, procedural, că se ia act numai după votul final. Dar, marți după-masă sau miercuri, cel târziu, putem să dezbatem acest lucru. Dumneavoastră, dacă duceți acest lucru săptămâna viitoare, după părerea mea încălcați niște cutume, pe care tot dumneavoastră le-ați introdus. Ați avut interes, l-ați validat imediat cum s-a vacantat! Nu aveți interes, nu vreți! Mai lungiți încă o săptămână, după moțiunea de cenzură. Nu este corect, după ce a stat ținută un an de zile la sertar, această validare, să știți! Nu este corect pentru ceilalți care sunt corecți, din rândurile dumneavoastră, ale PSD-iștilor, să știți, care aveți o abordare corectă față de ceea ce înseamnă activitatea parlamentară, actul de legiferare, de raportare la ceea ce înseamnă un parlamentar integru! (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnule Bulai, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunteți foarte generos, sărind rândul, lăsând alți colegi parlamentari să dea dreptate USR.

Vreau să vă spun că, înainte de a începe campania electorală și a lăsa TVR să se transforme în goarna de partid a PSD, și înainte de a trece această moțiune de cenzură, vă anunț că au trecut 226 de zile, din februarie, când, împreună, am votat Comisia de anchetă pentru TVR.

Haideți să dăm drumul la această comisie. Acum mai aveți două, trei zile, înainte să pierdeți total majoritatea. Avem nevoie de acest lucru. Ajungem noi, o să facem dreptate... Mai aveți două zile să vă respectați cuvântul. (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Am luat act.

Domnul Movilă Petru. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, după un an și șase luni, reușim să facem ceea ce trebuie, să punem în aplicare o hotărâre definitivă a instanțelor din România, care constată că un coleg parlamentar nu poate să-și mai îndeplinească aceste atribuții și să părăsească Parlamentul.

A trebuit un an și jumătate pentru ca această decizie să devină în sfârșit reală, în condițiile în care colegul nostru a votat legi, a participat activ la viața parlamentară, a viciat rezultatul votului de multe ori și, din păcate, în conformitate cu multe sau împotriva multor declarații făcute de colegi care au spus că țin la imaginea Parlamentului și la responsabilitățile acestei instituții, comportamentul lor a fost total împotrivă și, în sfârșit, putem spune că prin această decizie purificăm, dacă vreți, Parlamentul, îl curățăm de un coleg care nu mai avea dreptul să participe la decizii, prin vot, în favoarea cetățenilor.

PMP salută această decizie, chiar dacă este după foarte, foarte mult timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 262/2019). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

Inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 71 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 262/2019; lege organică.

Data prezentării în Biroul permanent - 24 iunie 2019.

Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 4 octombrie 2019, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii corupției, semnat la 19 decembrie 2018, la Chișinău (PL-x 294/2019). (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

- Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii corupției, semnat la 19 decembrie 2018, la Chișinău; PL-x 294/2019; lege ordinară; prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent - 26 iunie 2019.

Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 6 octombrie 2019.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, inițiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. (PHCD 51/2019). (rămas pentru votul final)  

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, întocmit de Comisia juridică; PHCD 51/2019.

Vreți să facem o retrimitere la comisie, să mai discutați anumite aduceri, că am auzit că lipsesc din el? Nu. A fost doar de... Am înțeles.

Proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Comisia juridică, cine prezintă?

Haideți, domnule Varga!

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general?

Haideți, facem procedura până atunci!

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic?

Proiectul de hotărâre rămâne pentru ședința de vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România (PL-x 495/2018). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România; PL-x 495/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Păle Dănuț.

Vă rog.

   

Domnul Dănuț Păle:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care animalele de serviciu care au aparținut instituțiilor și structurilor publice din România, cum ar fi animalele care au servit în teatrele de operații, în misiuni ale Armatei, Poliției și ale altor structuri ale statului român, vor avea dreptul la hrană și îngrijire și după scoaterea din funcțiune, din momentul retragerii din activitate pe caz de boală.

De asemenea, se propune ca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, să fie alocate sume, instituțiilor și structurilor publice prevăzute la art. 2 alin. (1) din proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România, în forma prezentată de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport de obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Vîlceanu Dan, PNL. Vă rog.

Am întrebat de inițiatori, să știți!

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

N-am auzit!

Îmi cer scuze, n-am auzit când ați întrebat de inițiatori, dar, oricum, înțeleg că, practic toți colegii din absolut toate partidele sunt de acord cu acest proiect și nu-mi revine decât misiunea să vă mulțumesc că veți vota acest proiect de lege, care, deși simplu și atât de ușor de înțeles, întors de la plen, este un proiect necesar, pentru că vreau să vă spun că sunt animale abandonate, după ce au fost folosite în Armată, în Jandarmerie, la ISU și așa mai departe, și este păcat, având în vedere că, totuși, vorbim despre ființe care până la urmă au servit interesului național.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Pambuccian Varujan. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Foarte de acord cu acest proiect. Este un proiect prin care dovedim că suntem umani și acesta este un semn de civilizație.

Singurul lucru care pe mine m-a zgâriat, așa, pe ureche, este terminologia folosită. Ne raportăm la bietele animale ca la niște bunuri care sunt scoase din funcțiune, declasate și așa mai departe.

OK. Dacă trebuie, și cu terminologia aceasta suntem foarte de acord cu proiectul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecții? Nu. Adoptat.

Dacă la amendamente admise, de la 1 la 6...? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (Pl-x 170/2019). (aprobarea cererii de retrimitere la comisie și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)  

Domnule Roman, vă rog frumos, aveți cuvântul.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea și solicitarea către dumneavoastră este să permiteți membrilor Comisiei pentru administrației și Comisiei juridice să lucreze în cadrul unei ședințe de urgență, în paralel cu plenul. Avem modificarea la Legea nr. 50 și ne dorim să putem dezbate acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului Roman.

Vot, vă rog.

 
   

Adoptată cu 160 de voturi pentru și o abținere.

 
Prezentarea Raportului privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2018 și dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2018 (PHCD 49/2019). (rămas pentru votul final)  

Mai departe.

2. Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2018.

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2018; PHCD 49/2019.

Dau cuvântul domnului deputat Seres Dénes, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog.

   

Domnul Seres Dénes:

Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2018.

Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 418.746.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, creditele definitive au fost stabilite la suma de 418.630.000 lei.

Din această sumă, 1.454.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaților, conform legii.

Plățile totale efectuate în anul 2018 au fost de 406.643.370 lei, din care 1.278.139 pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților la finele anului 2018, cheltuielile curente au fost în sumă de 391.790.735 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 15.585.191 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 391.790.735 lei, au reprezentat 98,1% față de creditele bugetare aprobate și s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri și servicii, contribuții și cotizații la organismele internaționale, asistență socială și alte cheltuieli, după cum urmează:

- Cheltuielile de personal în sumă de 303.403.034 lei, reprezentând 99,5% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizațiilor deputaților și salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaților, a indemnizațiilor de delegare și a contribuției asiguratorii pentru muncă. La acest capitol sunt cuprinse și cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfășurării activității deputaților în circumscripțiile electorale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 1.051.987 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- Cheltuielile pentru bunuri și servicii, în sumă de 57.459.629 lei, reprezentând 90,3% din prevederi, s-au efectuat pentru asigurarea funcționării Camerei Deputaților și întreținerea sediului acesteia, pentru materialele necesare desfășurării activității legislative, pentru deplasări interne și în străinătate, cheltuieli de protocol pentru primirea în țară a delegațiilor străine, precum și alte cheltuieli autorizate de lege.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri și servicii, suma de 211.256 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- La Capitolul "Alte transferuri", din suma de 74.805 lei, reprezentând 80,4% din prevederi, s-au efectuat plăți pentru contribuțiile și cotizațiile Camerei Deputaților la organismele internaționale.

Din totalul cheltuielilor pentru Capitolul "Alte transferuri", suma de 13.735 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- De la titlul "Alte cheltuieli", s-a efectuat plata contribuției pentru persoanele cu handicap neîncadrate, în sumă de 694.412 lei.

- Cheltuielile pentru "Asistența socială", în sumă de 30.158.855 lei, reprezentând 99,5% din prevederi, s-au efectuat pentru indemnizațiile acordate foștilor deputați și pentru indemnizația acordată persoanelor care în anul 2018 au încetat activitatea în condițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Cheltuielile de capital, în sumă de 15.585.191 lei, reprezentând 81,6% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru active fixe - 9.044.208 lei pentru reparații capitale aferente activelor fixe - 6.540.983 lei.

Detalierea pe articole a contului de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2018, finanțat din credite bugetare, este prezentată în Anexa nr. 1.

La activitatea finanțată din venituri proprii, disponibilul din anul anterior a fost de 20.171.862 lei, veniturile obținute în anul 2018 au fost de 14.453.236 lei, față de 7.200.000 lei, cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 12.389.518 lei. Veniturile realizate provin din activități specifice desfășurate de Centrul Internațional de Conferințe, din activitatea de alimentație și altele.

Detalierea pe articole a execuției bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea finanțată din venituri proprii pe anul 2018 este prezentată în Anexa nr. 2.

Plățile efectuate în anul 2018 de către Camera Deputaților și Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale celorlalte acte normative în vigoare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt obiecții?

Domnul Năsui?

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimați colegi,

Această execuție bugetară arată ca o miniexecuție bugetară a statului român.

Dacă vă uitați puțin la cifre, vedeți că și la investiții, și la faimoasele pensii speciale, pe care o parte dintre voi le luați și le veți lua, avem aproximativ aceeași sumă. Avem aproximativ 30 de milioane de lei. Diferența este că dacă inițial erau 28,5 milioane de lei bugetați pentru pensii speciale, Camera Deputaților a reușit performanța de a depăși acest buget și a ajunge la puțin peste 30 de milioane. În schimb, la capitolul investiții, unde aveam tot 30 de milioane, ghiciți cât am reușit? Cam vreo 15 milioane. Deci exact la jumătate.

Exact asta este o imagine foarte bună pentru bugetele pe care le votați în această sală. Și zic "le votați" pentru că USR nu le-a votat niciodată. USR n-a fost de acord niciodată cu pensiile speciale. Acest sistem (Vociferări.) care împarte românii în șmecheri și în fraieri, haideți să fim serioși! Aceia care au "pile" în Parlament și au putut să-și tragă pentru ei niște pensii speciale și le-au luat, că, de, nu le plătesc ei, le plătește bugetul de stat, contribuabilul, săracul, care plătește cele mai mari impozite pe salariul minim din toată Europa. În schimb, pentru noi, ne-am dat întotdeauna cu nemiluita.

Nu vom vota nici pentru această confirmare a execuției bugetare. Dar este ironic cum reușim, chiar în această mică instituție a statului român - mică, dar importantă - să reflectăm exact problemele pe care le are statul român în ansamblul său.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Fără pensii speciale și fără creșteri de cheltuieli nesimțite, cum au fost până acum, pe banii contribuabilului!

Haideți să ne întoarcem atenția...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumim frumos, domnule Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... către privați, că, până la urmă, de acolo se plătesc toate taxele și impozitele care ne permit toate lucrurile acestea!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La titlu. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La Anexa nr. 1, observații? Nu sunt. Adoptată.

La Anexa nr. 2, observații? Nu sunt. Adoptată.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind întreținerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate care aparțin instituțiilor și structurilor publice din România (PL-x 495/2018). (rămas pentru votul final)  

Cu permisiunea dumneavoastră, o să ne întoarcem la poziția 11. Este PL-x 495/2018, cel cu întreținerea animalelor de serviciu.

Și o să-l rog pe domnul deputat Dănuț Păle să facă o precizare.

   

Domnul Dănuț Păle:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Trebuie să facem o corectare pentru o eroare materială.

La art. 4 alin. (4), la nr. crt. 5, pag. 6 din Raportul comun, sintagma "adoptor" se înlocuiește cu sintagma "adoptator".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Fiind vorba de o eroare materială, bănuiesc că suntem de acord cu toții cu aceasta.

O să mergem mai departe. Și am reținut-o pentru a o comunica departamentului.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 304/2019). (rămas pentru votul final)  

Poziția 21. Proiectul de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 304/2019.

Avem 1.047 de amendamente admise; suntem în procedură de urgență.

Din partea Guvernului?

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Florin Horațiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ se transpune Directiva Uniunii Europene nr. 2015/2366 care își propune să adapteze domeniul de aplicare la realitățile pieței, să sporească transparența și să îmbunătățească nivelul de securitate juridică, în beneficiul utilizatorilor de servicii de plată și al prestatorilor de servicii de plată.

Principalele elemente de noutate introduse sunt:

- lărgirea sferei de aplicare prin includerea serviciilor prestate online de operatorii care inițiază servicii de plată și cei care furnizează informații consolidate în legătură cu conturile de plăți deținute de utilizatorul serviciilor de plată;

- introducerea unor noi cerințe pentru autorizarea instituțiilor de plată;

- înregistrarea prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi, cu detalierea acestora în ghidurile emise de Autoritatea Bancară Europeană;

- detalierea procedurii de notificare pentru desfășurarea activităților transfrontaliere;

- stabilirea cadrului de cooperare pentru supravegherea activității;

- crearea unui registru la nivelul Uniunii Europene similar registrelor naționale în care sunt înscrise entitățile autorizate.

Susținem adoptarea acestui proiect în forma Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Prezentarea raportului suplimentar, domnul președinte Sorin Lazăr.

Vă rog.

 
   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din 23 septembrie 2019, retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, pentru corecturi legislative.

Proiectul de lege supus reexaminării, așa cum a arătat și domnul secretar de stat Iura, are ca obiect de reglementare transpunerea parțială a Directivei nr. 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE, 2013/64/CE și a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1093/2010 și de abrogare a Directivei nr. 2007/64/CE și modificarea unor acte normative din domeniul financiar-bancar.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise de tehnică legislativă, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la...?

La titlu. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

De la marginal 2 la 100 dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 101 la 200, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 201 la 300, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 301 la 400, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 401 la 500, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 501 la 600, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 601 la 700, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

701-800, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 801 la 900 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 901 la 1047 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică (PL-x 305/2019). (rămas pentru votul final)  

Poziția 22. Procedură de urgență. Proiectul de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică; PL-x 305/2019.

Sunt 407 amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului suplimentar, domnul președinte Sorin Lazăr.

   

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din 23 septembrie 2019, retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică.

Acest proiect de lege a fost retrimis la comisie pentru a urma parcursul legislativ în același timp cu proiectul anterior, Proiectul de Lege privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, PL-x 304, neavând alte corecturi față de raportul inițial.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea condițiilor de acces la activitatea de emitere de monedă electronică, a condițiilor de desfășurare a activității de prestare de servicii de plată de către instituțiile emitente de monedă electronică, a supravegherii prudențiale a acestor instituții, precum și stabilirea regimului privind răscumpărarea monedelor electronice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial, respectiv adoptarea Proiectului de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu un amendament admis, de tehnică legislativă, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la 100 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 101 la 200, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 201 la 300 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

De la 301 la 407, obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea alin.(1) al art.30 din Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (Pl-x 293/2019). (rămasă pentru votul final)  

Poziția 4. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; Pl-x 293/2019.

Este un raport fără amendamente.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun?

Doamna președinte Iurișniți, vă rog.

Comisia pentru egalitatea de șanse.

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Da. Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au fost sesizate spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 293 din 24 iunie 2019, cu Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, înregistrată cu nr. 4c-13/555/2019, respectiv nr. 4c-20/237/25 iunie 2019.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 19 iunie 2019.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, cu referire la prevederile art. 73 alin (1) din Constituția României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, conform Avizului nr. 210 din 6 mai 2019.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra inițiativei legislative, potrivit punctului de vedere cu nr. 621 din 7 mai 2019.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil propunerea legislativă în ședința din data de 3 septembrie 2019.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat negativ propunerea legislativă în ședința din data de 11 septembrie 2019.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 30 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Intervențiile legislative propuse urmăresc supunerea apelului hotărârii prin care se soluționează cererea de emitere a ordinului de protecție, pentru a asigura ambelor părți drepturi egale în cazul proceselor ce au ca obiect emiterea ordinului de protecție.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au dezbătut inițiativa legislativă în ședințe separate.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege în ședința din data de 24 septembrie 2019.

Membrii Comisiei juridice au fost prezenți la ședință conform listei de prezență.

Membrii Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au examinat propunerea legislativă în data de 17 septembrie 2019.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 12 deputați, din totalul de 13 membri ai comisiei.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și domnul deputat Petre-Florin Manole, în calitate de inițiator.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 16 alin. (7) și art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în forma prezentată de către inițiatori.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnul Manole.

 
   

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Vă mulțumesc, în primul rând, celor din comisiile care au dat un raport favorabil acestei inițiative.

Este vorba despre o temă extrem de importantă, tema violenței domestice, care afectează multe dintre cetățenele României. Motiv pentru care cred că este nevoie ca aceasta să fie o temă de consens în Parlament și în instituțiile publice.

Există, evident, teme pe care trebuie și putem să le dezbatem, ca parlamentari. Există teme la care putem și trebuie să avem opinii diferite. Dar există în mod cert și teme precum acestea, care se referă la drepturile femeilor, în cazul de față, și care ar trebui să fie teme care să unească partidele politice, pentru îmbunătățirea legislației și politicilor publice în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor (Pl-x 106/2019). (rămasă pentru votul final)  

Poziția 6, Propunerea legislativă pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor; Pl-x 106/2019.

Sunt 6 amendamente admise.

Inițiatori?

Domnul Stamatian?

Sunteți inițiator?

Vă rog.

   

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

La sesizarea celor interesați în acest domeniu, am constatat că există Legea nr. 40/2011, care este o lege absolut bine concepută în ceea ce privește aplicarea conceptului de sănătate-securitate în muncă.

Prin Legea nr. 418/2004, respectiv Legea nr. 13/2008, se precizează faptul că atribuția de medic de medicină a muncii este exercitată numai de medicul specialist sau primar de medicină a muncii, cu drept de liberă practică.

E adevărat că în ceea ce privește timpul activității profesionale, patronii sunt obligați să asigure asistența medicală prin medici de medicină a muncii, care sunt salariați, care câștigă din această activitate și care și-o fac cu conștiinciozitate.

Există un moment, însă, în care, la pensionare sau la concedierea acestor persoane, s-a decis ca dosarele lor de medicină a muncii să fie remise medicului de familie. Medicul de familie nu are nici specializarea, nu are nici cunoștințele suficiente pentru a depista din timp... Deci pierdem diagnosticul precoce și pierdem, de asemenea, profilaxia, urmărirea acestor persoane.

Prin acest proiect de lege se mută aceste dosare sau aceste dosare vor fi predate direct serviciilor de medicină a muncii, care au obligația de a face screening, care au obligația de a supraveghea această populație.

Dacă o luăm - depinde cum privim dimensiunea problemei. În cauză sunt peste 100.000 de persoane care au lucrat sau lucrează în întreprinderi cu risc pentru cancerul pulmonar și pentru pneumoconioze. În fiecare an se declară peste 1.000 de cazuri noi, care provin din acest grup de persoane, și în fiecare an avem decese pe această linie.

Medicii de medicină a muncii sunt obligați să-i supravegheze, sunt obligați și au mijloacele tehnice pentru supraveghere, pentru a face și profilaxie, pentru a face și diagnostic precoce.

Gândiți-vă doar la Moldova Nouă, cei care cunoașteți problema, unde, din toți salariații de acolo au rămas doar câteva persoane, restul au decedat!

E adevărat, trăiesc în același mediu. Iar - nu e anecdotic, este o realitate - până și peștii din apele din regiunea respectivă mor din cauza mediului în care trăiesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului comun, domnul președinte Solomon.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Raportul comun al celor două comisii privind Propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor.

Potrivit expunerii de motive, în cursul activității profesionale, lucrătorii pot fi expuși anumitor riscuri ale căror repercusiuni asupra sănătății pot să apară la mulți ani după încetarea expunerii.

Se apreciază că pentru a beneficia de un diagnostic precoce, de o abordare terapeutică care să asigure un prognostic favorabil, starea de sănătate a acestor lucrători ar trebui verificată periodic și după încetarea expunerii sau a activității profesionale.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât să propună Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexă.

Legea a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă intervine cineva? Nu.

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 6 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Propunerea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.76 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 296/2019) (rămasă pentru votul final)  

Poziția 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 76 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 296/2019; este o respingere.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Gavrilă, vă rog, prezentarea raportului.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu adresa care se referă la Pl-x 296 și care vizează completarea art. 76 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. menționat din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care se solicită realizarea demersurilor necesare pentru creșterea numărului de consilieri școlari, mediatori școlari și profesori de sprijin, la nivelul unităților școlare și al județelor în care rata de absenteism la examenele finale din clasa a VIII-a și, respectiv, a XII-a, a XIII-a depășește 25% din numărul total al elevilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia a respins cu majoritate de voturi propunerea legislativă, pe baza următoarelor argumente:

  • Există în acest moment un proiect privind învățământul secundar, numit ROSE - Romanian Secundary Education -, finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și care vizează tranziția de la învățământul secundar la învățământul terțiar, creșterea gradului de menținere în școală a elevilor sau în primul ciclu de licență a studenților, intervenții care să vizeze ore de remediere, tutoriat, consiliere, meditații, mediere cu comunitatea rromă, activități extracurriculare. Deci, o multitudine de domenii sunt vizate prin acest proiect amplu, sistemic și care intră în rezonanță cu ceea ce propunerea legislativă vizează;
  • De asemenea, textul inițiativei legislative are și, conform prevederilor Legii nr. 24 privind normele de tehnică legislativă, anumite carențe legate de coerență și de precizia termenilor;
  • Iar din perspectiva Legii nr. 500, cunoscută, Legea finanțelor publice sau a Legii finanțelor publice locale și a prevederilor din Constituție care presupun fișă financiară, prevederea resurselor, de asemenea, nu sunt clarificările necesare, motiv pentru care a fost respins de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale?

Doamna Florica Cherecheș, vă rog.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Dragi colegi,

În ultimii ani, am văzut cum prestigiul școlilor este practic măsluit prin reducerea participării elevilor la examenele de evaluare națională, astfel încât avem de acum un fenomen - se numește "Fenomenul Brăila".

În 2018 a crescut cu 70% numărul elevilor nepromovați, față de anul anterior, situație care poate fi pusă și pe seama acestui fenomen.

Pentru că ce se întâmplă, de fapt, este că foarte mulți elevi considerați neperformanți sunt lăsați corijenți, repetenți sau nu li se încheie situația școlară. Și aceasta este o nouă tactică a școlilor, pentru a-și crește prestigiul. Dar aceasta are un potențial distructiv pentru educația viitoare a acestor elevi care nu se mai pot înscrie la licee sau la școli profesionale.

Am elaborat acest proiect de lege pentru că este obligatoriu să se sancționeze acest dublu abuz. Pe de o parte, copiilor le este luat dreptul de a fi evaluați obiectiv și de a-și cunoaște nivelul de pregătire, iar, pe de altă parte, copilului i se induce în mod voit sentimentul lipsei de valoare personală, că el nu este suficient de bun ca să susțină un astfel de examen.

Proiectul propus de PNL prevede:

1. Obligația Ministerului Educației de a cerceta cauzele neparticipării elevilor la examene, acolo unde rata de neparticipare depășește 25% din totalul elevilor înscriși la începutul anului școlar și sancționarea responsabililor;

2. Obligația Ministerului Educației de a solicita inspectoratelor școlare județene și unităților de învățământ identificate cu procente mari de neparticipare la evaluarea națională și la bacalaureat stabilirea unui set de obiective pentru creșterea participării și îmbunătățirea rezultatelor la respectivele examene;

3. Obligația Ministerului Educației de a realiza demersurile necesare creșterii numărului de consilieri școlari, mediatori, profesori de sprijin, acolo unde rata de neparticipare depășește 25% din totalul elevilor înscriși;

Și 4. Obligația ministerului de a asigura resursele necesare organizării Programului "Școală după școală", pachetul de remediere și sprijin la învățare pentru elevii din ultimii doi ani terminali.

Vă îndemn să votați acest proiect și să dăm o șansă elevilor de a reuși în viață prin educație.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Doamna Iurișniți Cristina, vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Nu cred că e cazul să mai insistăm pe această temă și pe tema absolut îngrijorătoare a abandonului școlar, a ratei de abandon care crește cu fiecare an.

Pe lângă acest "Fenomen Brăila", de care s-a discutat aici, vedem tineri care nu-și termină nici măcar studiile gimnaziale - copiii, pentru că la 14-15 ani nu putem să le spunem încă tineri, sunt adolescenți, care ajung la o cifră de 20.000-22.000 -, care efectiv se pierd și nu-și termină studiile.

Este foarte îngrijorător acest fenomen și, prin urmare, nu înțelegem de ce ministerul nu alocă fondurile necesare pentru a suplimenta numărul consilierilor școlari, psihologilor școlari, profesorilor de sprijin.

USR are în lucru o inițiativă legislativă exact pe această temă, pentru ca acești consilieri să aibă alocați în jur de 400-600 de elevi, nu 800-1000, cum este cazul acum, iar, pe de altă parte, este absolut necesar, este imperios necesară finanțarea Programului "Școală după școală", a unei mese calde în școli.

Ne reamintim și de proiectul acela pilot, început în 2016, care încă tot la nivelul unui proiect pilot se află, după 3 ani de derulare. Este rușinos. PSD-ALDE, cei care au fost până acum la putere, efectiv și-au bătut joc de învățământul românesc.

Prin urmare, USR susține acest proiect de lege și va vota împotriva respingerii.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Propunerea merge la votul final.

O să închidem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi. Urmează sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

Domnule Pirtea, vă rog să veniți la prezidiu!

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După o scurtă pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună ziua!

Continuăm partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 7 octombrie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Educației Naționale. Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, minorități?

Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, minorități, este prezent? Va primi răspunsul în scris.

Ministerul Sănătății. Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav evident că nu este prezent. Răspunsul în scris.

Ministerul Transporturilor. Domnul Simionca Ionuț, PMP? Tot în scris.

Tot Ministerul Transporturilor. Domnul Simionca are 4 interpelări.

Domnul Petrețchi Nicolae are și către Secretariatul de Stat pentru Culte. Nu este în sală. În scris.

Domnul Codreanu Constantin, PMP.

Am înțeles că secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Mihai Gheorghe, este la Senat, într-o comisie, în momentul acesta. Mai putem aștepta. Trecem la celelalte puncte și revenim la final.

OK. Mulțumesc.

Pentru aceste întrebări vor fi formulate răspunsuri în scris, datorită faptului că nu sunt prezenți în sală solicitanții întrebărilor.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Interpelările din data de 7 octombrie 2019.

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi este în sală? Trei interpelări depuse.

Doamna Mihaela Huncă, PRO Europa?

Domnul Dumitru Lovin, neafiliat - 11 interpelări depuse.

  Constantin Codreanu

Domnul Constantin Codreanu, PMP - două interpelări depuse.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi se referă la un subiect pe care l-am discutat anterior, în Camera Deputaților, cu participarea colegilor de la Senat. Vă aduceți aminte, probabil, declarația comună a celor două Camere privind legea antidemocratică, a educației, din Ucraina.

În 2017, de la această tribună vorbeam despre retragerea sprijinului pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei și am fost acuzat ulterior de colegii din MAE și de omologii de la Kiev de extremism și de lipsă de viziune diplomatică.

Ei, bine, în 2019, îl vedem pe ministrul educației din Ucraina, la câteva zile după întâlnirea celor doi președinți, că vorbește deschis, fără niciun fel de ezitare despre trecerea la predarea în limba ucraineană în școlile românești, din 2023. Înțelegem foarte clar care este miza acestui act legislativ adoptat de Rada Supremă de la Kiev, pe 5 septembrie 2017, vorbim de o luptă geopolitică dusă dincolo de lupta propriu-zis armată cu cei din Federația Rusă, dar este regretabil faptul că de pe urma acestui război dus pe toate planurile are de suferit și comunitatea noastră autohtonă. Și este regretabil faptul că lipsesc orice fel de reacții din partea Bucureștiului. Am așteptat o reacție din partea Ministerului Afacerilor Externe, am așteptat o reacție din partea Guvernului României, am așteptat o reacție din partea Președintelui României. Din păcate, toate aceste reacții nu au venit, deși suntem deja la câteva zile după, și lipsa reacțiilor din partea instituțiilor fundamentale ale statului român, pe marginea acestui subiect, reprezintă echivalentul unui act de trădare națională. Tocmai de aceea, fac apel către Guvernul României, către Președinția României, să intervină și să ne spună nouă, Parlamentului, care sunt măsurile pe care le propun pentru contracararea acestei ucrainizări forțate, care va intra în fază finală odată cu această decizie de a se trece la predarea în limba ucraineană în școlile românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. OK. În scris.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad, USR. Două interpelări.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnului ministru Constantin-Bogdan Matei.

Stimate domnule ministru,

Referitor la Palatul Copiilor din municipiul Arad, vă rog să aduceți clarificări cetățenilor, prin răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Când va fi achitată chiria pentru spațiul în care se desfășoară acum activitățile - restantă din luna iunie?
  2. Care este stadiul lucrărilor la noul sediu al Palatului Copiilor din Arad?
  3. Care este costul finalizării construcției și cât din acest cost este deja alocat în bugetul anului curent?
  4. Când va fi finalizat noul sediu al Palatului Copiilor din Arad?
  5. Dacă luați în considerare preluarea Palatului Copiilor din Arad de către municipiul Arad?
  6. Dacă da, există demersuri în acest sens?
  7. Dacă da, există acordul autorităților locale pentru această preluare? Există măcar exprimarea unei intenții a autorităților locale pentru această preluare?
  8. Dacă se va face preluarea, veți ceda și noul sediu, aflat acum în construcție? În ce condiții?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR?

Domnul Găvrilă Ghilea, PNL?

Domnul Emil-Marius Pașcan, PMP - două interpelări.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL - două interpelări depuse.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Sunt mult mai multe interpelări, sunt o droaie de interpelări rămase și din trecut.

Citesc una singură.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Îmi cer scuze! 60 de interpelări depuse de Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc frumos. Așa mai merge!

Interpelarea se adresează doamnei și domnilor miniștri de la mediu, ape și păduri, dezvoltare regională.

Obiectul interpelării este "Autorizații de construcție pe platoul Bucegilor".

Doamnă și domnilor miniștri,

De curând un investitor a obținut o autorizație de construcție pentru un complex rezidențial, turistic și de agrement pe 10 hectare, amplasat pe platoul Bucegi, în apropiere de cabana Piatra Arsă. Acest aviz a fost semnat și de primarul localității Moroeni, care, la rându-i, susține existența unei aprobări și din partea administrației Parcului Natural Bucegi. Demersul este unul incalificabil, întrucât ar duce la o mutilare ireversibilă a peisajului alpin, precum și la distrugerea faunei, florei și a monumentelor din zonă. Importanța Parcului Natural Bucegi este una națională și internațională, întrucât reprezintă unul dintre cele 27 de parcuri naturale și naționale din România. Acesta are o suprafață de 32.497 ha și este desfășurată pe teritoriul administrativ a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov. Din punct de vedere juridic și administrativ, prin Ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, zona a fost oficializată pentru prima dată ca parc național, iar prin Legea nr. 5/2000, i se conferă statutul de parc natural, ale cărui limite au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003. Zona este de o mare importanță istorică și culturală pentru patrimoniul național al României.

De asemenea, de o însemnătate aparte sunt monumentele naturii, precum Babele, Sfinxul, Cascada Urlătoarea etc., precum și biodiversitatea locală, habitatele și ecosistemele de diferite feluri. Rezervațiile naturale din Parcul Natural Bucegi sunt în număr de 14 și necesită un grad mai mare de protecție a plantelor, arborilor, formațiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat în acele zone. Acestea ocupă 35% din suprafața totală a parcului.

În acest sens, toate exemplele enunțate anterior ar avea de suferit din cauza dezvoltării unui astfel de complex rezidențial, care ar duce la distrugerea parțială sau chiar totală a zonei. Necesitatea armonizării legislației de protecție a mediului și de constituire a ariilor naturale protejate cu legislația comunitară din domeniu - Convenția de la Paris, Convenția de la Rio, Convenția de la Washington, Convenția de la Bonn, Convenția de la Berna - condiția de bază a aderării României la UE a condus la apariția unei nomenclaturi clare în cazul ariilor protejate: Legea nr. 5/2001 privind aplicarea planului de amenajarea a teritoriului național; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; H.G. nr. 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naturale și naționale; au fost prevăzute tot atunci limitele geografice ale Parcului Natural Bucegi; prin Ordinul ministrului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și naturale au fost stabilite acele suprafețe care sunt incluse în zona de conservare specială, cu un total de 6.759 ha și care au fost grupate după criterii practice de administrare în 14 rezervații naturale; Ordinul ministrului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de încredințare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

Toate acestea reprezintă argumente fundamentale prin care cerem oprirea distrugerii Parcului Național Natural Bucegi, conservarea și protejarea acestuia, prin legile în vigoare, unele dintre ele menționate și anterior.

Aștept răspuns scris și verbal.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Ilie Toma

Doamna Camelia Gavrilă, PSD - două interpelări depuse.

Domnul Ilie Toma, PSD - două interpelări depuse.

   

Domnul Ilie Toma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc.

Nu mai citesc, vreau să expun cuvintele pe față. Deci nu e o problemă, citesc, pot să vorbesc liber...

Mulțumesc mult.

Este vorba despre lemnele de foc pentru populația defavorizată. Am rugat Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Pădurilor și Apelor să-mi comunice ce putem schimba în legislație, astfel încât lemnele pentru încălzirea pe timp de iarnă care sunt destinate populației defavorizate să fie scutite de TVA. Este o idee prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate reușim să împovărăm cât mai puțin acești semeni ai noștri care sunt defavorizați. I-am rugat și îi rog încă o dată de la acest microfon pe cei doi domni miniștri, ministrul finanțelor publice și ministrul apelor și pădurilor, să-mi comunice care ar fi legea care ar trebui modificată și cum ar trebui să sune acest articol pentru a nu fi respins. Și, dacă se poate, și există posibilitatea, să facem acest efort bugetar pentru ca TVA pentru lemne să nu mai apară în vânzarea lemnelor de foc pentru încălzirea de iarnă la populația defavorizată.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumesc și eu.

 
  Tamara-Dorina Ciofu

Domnul Ioan Sorin Roman, PSD - o interpelare depusă.

Domnul Dohotaru Adrian-Octavian, neafiliat - o interpelare depusă.

Doamna Mariana-Venera Popescu, minorități - o interpelare depusă.

Doamna Raluca Turcan, PNL - o interpelare depusă.

Marilen Pirtea, PNL - două interpelări depuse.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare depusă.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că anul trecut 138 de pacienți români au beneficiat de tratament în străinătate, prin utilizarea Formularului 112, deși erau mai mulți pacienți care ar fi avut nevoie de operații care nu se efectuează în țara noastră sau se pot realiza numai în sistemul privat, dar au renunțat din cauza multitudinii de proceduri, vă rog să aveți în vedere simplificarea accesării acestei măsuri.

De asemenea, consider că statul, prin Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, trebuie să asigure transportul, masa și cazarea părinților - în cazul minorilor, pe tot parcursul tratamentului medical, precum și în perioada de recuperare, în cazul în care procedurile medicale se efectuează în străinătate.

De la începutul anului, prin Ordinul nr. 50, privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate s-au plătit spitalelor din alte țări peste 15 milioane de lei, iar în 2018 costurile au depășit 19 milioane de lei.

Ca urmare a sumelor foarte mari achitate de statul român pentru un număr redus de pacienți, apreciez că este nevoie de modificarea legislației secundare, prin reducerea gradului de birocrație, astfel încât să se faciliteze accesarea serviciilor medicale la clinicile private din țară, dacă acestea nu se pot realiza în unitățile sanitare de stat, și în ultimă instanță să se apeleze la spitalele din străinătate.

În acest sens, v-aș ruga, doamnă ministru, să ne precizați ce soluții propuneți pentru facilitarea accesării Formularului 112 în sistemul medical privat din România și asigurarea cheltuielilor de transport, cazare și masă a părinților care-i însoțesc pentru cazurile care trebuie tratate în străinătate.

Solicit răspuns în scris.

Tamara-Dorina Ciofu, PSD Botoșani.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Răzvan-Ilie Rotaru

Domnul Corneliu Ștefan, PSD.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru, PSD - o interpelare depusă.

   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată ministrului sănătății, doamna Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că în prezent furnizorii privați de servicii medicale au un avantaj față de cei de la stat, deoarece pot încasa coplata de la pacienți, luați în calcul modificarea normelor în vigoare pentru a acorda posibilitatea ca asigurările private să cofinanțeze sistemul medical public din România? Vă rog să-mi comunicați dacă susțineți participarea asigurărilor private la finanțarea sistemului public pentru a crește calitatea actului medical și a condițiilor de cazare din spitale? În același timp, consider că ar putea fi introdusă plata pentru performanță în sistemul medical de stat.

Conform ultimilor studii, aproape 84% dintre angajații din sistemul sanitar se declară de acord cu salarizarea în funcție de performanță, iar 78% consideră că acest sistem va conduce la creșterea calității serviciilor medicale.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Domnul Vlad-Emanuel Duruș, USR - o interpelare.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Da, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată chiar doamnei prim-ministru.

Stimată doamnă prim-ministru,

Suntem la 5 luni de la fenomenele meteorologice care au afectat județul Maramureș și care au produs pagube materiale însemnate. Peste 9.000 de proprietari încă mai speră că promisiunile primite atunci se vor concretiza într-un târziu. Aveți la dispoziție fondul de rezervă, aveați la îndemână instrumentul rectificării bugetare, soluții care v-ar fi permis să alocați sume de bani pentru a acoperi valoarea despăgubirilor.

Sumele pe care le așteaptă locuitorii unor localități din Maramureș, cum ar fi Baia Mare, Vișeu sau Recea, depășesc 5 milioane de lei. Proprietățile le-au fost afectate, iar venirea sezonului ploios îi prinde pe unii dintre ei chiar cu acoperișurile distruse de grindină.

Guvernul pe care azi încă îl mai conduceți a neglijat constant acest subiect, cel puțin la nivelul județului Maramureș. Cauza pentru care cele peste 9.000 de persoane și-au întocmit dosarul de despăgubire este cât se poate de reală și nu are ca efect o vină proprie. În antiteză cu această politică de nepăsare, ați luat măsura de a acoperi din fondul de rezervă o gafă a administrației județene, care a pierdut, din propria vină, un proces cu un antreprenor executant de lucrări pe drumurile județului din fonduri europene. Pentru ei ați găsit, doamnă ministru, o salvare politică în valoare de 8 milioane de lei și ați mai promis încă 6 milioane de lei. Vă îndemn, doamnă premier, ca, dacă aveți cele 6 milioane disponibile, să le alocați oamenilor. Colegul dumneavoastră de partid de la nivelul Consiliului Județean nu are decât să acopere prostiile administrative din buzunarele celor vinovați.

Vă rog să-mi indicați cu exactitate, doamnă prim-ministru, câte dintre cele peste 9.000 de dosare din Maramureș le-ați analizat, care a fost concluzia și data până la care solicitanții de despăgubiri își vor primi banii. Vă amintesc că în Maramureș sunt dosare neplătite chiar de la calamitățile din 2017.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Nicolae-Daniel Popescu

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă ministru,

Domnule ministru,

Este vorba despre o interpelare legată de situația parcărilor, precum și a locurilor de oprire și staționare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităților și de pe întreg teritoriul României.

Stimate domnule ministru,

În urma audiențelor din cadrul cabinetului parlamentar din județul Suceava, în special în perioada în care foarte mulți români din străinătate au revenit în țară, mi-a fost adusă la cunoștință cu mai multe ocazii problema parcărilor și a locurilor de oprire și staționare aferente drumurilor publice din județul Suceava, dar și din țară.

Având în vedere exemplele de bună practică existentă în numeroase țări europene, cu privire la prezența, siguranța și utilizarea parcărilor, precum și a locurilor de oprire și staționare aferente drumurilor publice și nu numai, vă solicit următoarele date:

1. Care este numărul total de parcări, precum și a locurilor de oprire și staționare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităților de pe întregul teritoriul României?

2. Care considerați că este motivul pentru starea de degradare continuă - teren, asfalt denivelat, cu gropi, spațiu verde aferent poluat, pagube la nivelul coșurilor de gunoi care sunt necurățate și ruginite.

De asemenea, vă rog să-mi indicați care este procedura colectării deșeurilor în parcările amenajate pe drumurile publice și în funcție de ce criterii și cu ce frecvență această procedură este amendată, revizuită, având în vedere că nu în puține cazuri administratorii acestor drumuri sunt diferiți?

În situația în care nu există o procedură generalizată, centralizată pe tema expusă, vă rog să-mi răspundeți care sunt standardele de atribuire pe care le folosiți, de calitate, privind atribuirea acestor contracte de salubrizare? Prin ce mijloace controlați sau monitorizați problematica ridicată, ce acțiuni ați dispus sau urmează să dispuneți și care este modalitatea de evaluare a acestor acțiuni?

De asemenea, vă solicit să dispuneți toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității, siguranței și utilității acestor parcări, într-o manieră coordonată, pentru a ne asigura că sunt îndeplinite standardele minime de siguranță a conducătorului auto și a celorlalți participanți la trafic.

Vă solicit un răspuns în scris și vă mulțumesc în avans.

Deputat Daniel Popescu, USR diaspora.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR.

Domnul Cornel Zainea, USR.

Domnul Petru Movilă, PMP.

Domnul Silviu Nicu Macovei, PSD.

Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL.

Domnul Tudor Rareș Pop, USR.

 
Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice. Constantin Codreanu

Dați-mi voie să revin la prima parte a celei de-a doua părți a ședinței și să dau cuvântul reprezentantului Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Înainte, domnul deputat Codreanu Constantin, pentru răspunsuri la întrebări.

Domnule deputat, vă rog să formulați din nou întrebarea, după care reprezentantul Ministerului Culturii dă răspunsul.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Este vorba despre o întrebare adresată ministrului culturii și identității naționale.

Obiectul întrebării: "Numărul de biblioteci din România care funcționează în regim de mediatecă, adică bibliotecă multimedia".

Și voi trece direct la întrebări. Sunt două.

1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Culturii și Identității Naționale în ultimii 5 ani, în vederea transformării bibliotecilor publice în mediateci, adică biblioteci multimedia, ca formă de adaptare și adecvare la progres în domeniul transmiterii cunoștințelor și informațiilor?

2. Care este, pe județe și pe municipiul București, numărul de biblioteci care funcționează în regim de mediatecă, adică bibliotecă multimedia.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumesc frumos.

Domnul Mihai Gherghe, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Gherghe (secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Parlamentul României, Camera Deputaților, cu nr. 8.536A din 03.09.2019, având ca obiect "Numărul bibliotecilor din România care funcționează în regim de mediatecă, bibliotecă multimedia", vă comunicăm următoarele.

Singura bibliotecă aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale este Biblioteca Națională a României, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin MCIN.

Sistemul național de biblioteci a fost descentralizat, conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată.

Responsabilitatea pentru buna desfășurare a activității bibliotecilor le revine atât autorităților centrale - Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerului Educației Naționale -, cât mai ales celor județene și locale, în cazul bibliotecilor județene, orășenești, comunale.

Conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, bibliotecile publice comunale funcționează în subordinea autorităților locale.

Ministerul Culturii și Identității Naționale nu deține informații cu privire la spațiile aflate în patrimoniul consiliilor locale din România.

Ministerul Culturii și Identității Naționale a pus în dezbatere, în data de 15.03.2018, Proiectul "E-cultura: Biblioteca digitală a României", care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 684 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente Proiectului "E-cultura: Biblioteca digitală a României."

Valoarea totală a proiectului de investiții este de 53.242 mii lei, inclusiv TVA, și se va desfășura pe o perioadă de 36 de luni.

Proiectul "E-cultura: Biblioteca digitală a României" are două mari componente: dezvoltarea unei platforme informatice online, de catalog partajat și bibliotecă digitală numită "Culturalia", disponibilă tuturor instituțiilor culturale din România, precum și publicului larg.

A doua, digitizarea și expunerea online în biblioteca digitală a României, "Culturalia", a peste 550.000 de elemente digitale: texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte digitale 3D. Termenul de bibliotecă în acest context este folosit în sens larg, reprezentând totalul dintre biblioteca tradițională, muzeu și arhivă.

Din luna septembrie 2018, Comisia Națională a Bibliotecilor și-a reluat activitatea, componența comisiei fiind stabilită prin ordin comun al Ministerului Culturii și Identității Naționale și Ministerului Educației Naționale - nr. 2.095 din 20.02.2018 la Ministerul Culturii și Identității Naționale și nr. 3.201 din 12.02.2018 la Ministerul Educației Naționale. Această comisie va analiza situația sistemului de biblioteci din România și va elabora un plan de acțiune în acest an.

Vă asigurăm, domnule deputat, de interesul nostru pentru a găsi cele mai bune soluții care să revitalizeze sectorul bibliotecilor din România.

Cu deosebită considerație, ministrul culturii, domnul Valer-Daniel Breaz.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, domnule secretar de stat.

Dăm cuvântul domnului deputat dacă... Nu mai are întrebări.

Mulțumim frumos.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închisă această parte a doua a ședinței de astăzi, dedicată răspunsurilor orale și interpelărilor.

Mulțumesc frumos.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 7:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro