Attila Korodi
Attila Korodi
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/17-10-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-09-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 08-10-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.31 Korodi Attila - declarație politică cu referire la exercițiul militar "Concordia 19", care se va desfășura în județele Harghita și Covasna;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Korodi Attila:

Zilele trecute am citit cu mare atenție relatările din presă despre exercițiul militar "Concordia 19", care se va desfășura în județele Harghita și Covasna.

"România se pregătește de război, în Harghita și Covasna. Sute de militari au fost mobilizați" sau Miercurea viitoare "va exploda" o fabrică de bere din Miercurea Ciuc. "Victime multiple și contaminare chimică".

În completare, Marian Botea, șeful Direcției de Operațiuni din cadrul Statului Major al Apărării, oferă explicații - armata României se antrenează pentru un război hibrid ca cele din Georgia și Ucraina.

Dintre toate aceste elemente, reiese o explicație cât se poate de clară - alegerea locației nu este întâmplătoare, deoarece instituțiile statului român folosesc analogii prin care se pot deduce similitudini între tot ce s-a întâmplat în cazul Georgiei și Ucrainei. Ambele situații au implicat un element în care o minoritate etnică a fost împinsă într-un conflict.

În aceste condiții, putem să ne întrebăm, pe bună dreptate, ce a presupus statul român, când a luat decizia ca aceste exerciții să fie organizate în județele Covasna și Harghita, care sunt locuite în mare parte de minoritatea maghiară. Să înțelegem că situația din Georgia, unde știm bine ce s-a întâmplat cu Osetia de Sud, sau cazul Ucrainei, care se poate considera un caz de manual pentru a defini războiul hibrid, se aplică ca scenarii plauzibile în centrul României, o zonă cu nicio trăsătură similară cu cele două în afara faptului că este populată de o minoritate preponderentă etniei minoritare?

Sper ca răspunsul să fie un nu hotărât. România fiind membru al Uniunii Europene și al NATO, unde relația între majoritate și minoritate are la bază dialogul, trebuie să fie unită când vine vorba despre pregătirea țării pentru astfel de situații. Dar aceste pregătiri nu ar trebui să lase senzația că statul român presupune ca în centrul țării - Harghita, Covasna - în zona populată de etnicii maghiari, ar exista posibilitatea de a avea de a face cu cazuri enumerate mai sus din Georgia sau Ucraina.

Acest demers nu face decât să dezbine. România nu își respectă propriii cetățeni. Uită că și în aceste două județe trăiesc cetățeni, care sunt plătitori de taxe și impozite, oameni care contribuie la dezvoltarea acestei țări, comunități care consideră că statul român îi ține în subdezvoltare. Guvernul trebuie să investească în această zonă prin proiecte economice, prin legi care sunt altele decât cele împotriva steagurilor, și care deservesc economia acestor județe.

UDMR a spus-o și o va spune întotdeauna: vom considera că situația minorităților din România este soluționată în momentul în care cetățenii de etnie maghiară nu se vor mai simți ca cetățeni de rangul doi. Însă astfel de manifestări, precum cea a armatei române, și în special aceste declarații, ce pot fi ușor interpretate, accentuează disconfortul din societate. Dacă România, fiind membru UE și NATO, își dorește să fie un etalon în protecția drepturilor minorităților, trebuie să se bazeze pe dialog în relația cu minoritatea și să le respecte, așa cum și cetățenii acestor două județe contribuie la dezvoltarea acestei țări.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 25 septembrie 2020, 10:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro