Andi-Gabriel Grosaru
Andi-Gabriel Grosaru
Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/30-12-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 18-12-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată "140 de ani de relații bilaterale dintre România și Italia";

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Andi Grosaru.

Domnule Andi Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "140 ani de relații bilaterale dintre România și Italia".

În data de 26 decembrie 1879, România, care își proclamase independența cu doi ani mai înainte, semna Acordul de colaborare cu Italia, al doilea ca vechime din seria de tratate care vor consemna relațiile diplomatice bilaterale ale statului nostru.

Acest Acord de colaborare a evoluat de-a lungul timpului și, la 17 aprilie 1997, la Roma, miniștrii de externe ai ambelor țări au semnat Declarația comună a miniștrilor afacerilor de externe ai României și Italiei privind Parteneriatul Strategic româno-italian.

Acest Parteneriat Strategic se va dezvolta și, la 9 ianuarie 2008, la București, a fost semnată Declarația Comună a miniștrilor afacerilor externe ai României și Republicii Italiene privind Parteneriatul Strategic Consolidat româno-italian, care constituie cadrul fundamental al relației bilaterale.

Înainte de a vorbi despre însemnătatea relațiilor bilaterale, este necesar să dăm câteva repere istorice. Primul pas a fost făcut la data de 3 mai 1873, când s-a deschis prima agenție diplomatică română la Roma. Șase ani mai târziu, această agenție a devenit reprezentanță diplomatică. La 6 decembrie 1879 Italia a recunoscut independența României și l-a numit pe contele Giuseppe Tornielli-Brusati di Vergano în calitate de Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la București. La 15 februarie 1890, România l-a numit pe Nicolae Kretzulescu ca Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Roma.

Evident, raporturile politico-diplomatice româno-italiene în cursul secolului al XX-lea au fost condiționate de alianțele în care s-au aflat cele două țări, de politica internațională și de obiectivele celor două guverne, dar trebuie remarcat că, în ciuda diferenței de sisteme politice după cel de-al Doilea Război Mondial, a apartenenței la două blocuri aflate pe poziții divergente, România și Italia au reușit să găsească puncte de comun interes, grație rădăcinilor comune.

La 9 martie 1964, guvernele României și Italiei au adoptat decizia de a ridica respectivele misiuni diplomatice de la București și de la Roma la rang de Ambasadă.

După căderea regimului dictatorial din România au intervenit schimbări majore, în sensul că etnicii italieni din țara noastră au început să se regrupeze, formând comunități la nivelul întregii țări. Au fost reluate legăturile cu țara-mamă, iar, mai târziu, minoritatea italiană a primit dreptul de a fi reprezentată în Parlamentul României, o schimbare legislativă care a contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale.

Un nou Tratat de Prietenie și Colaborare a fost semnat la București la 23 iulie 1991, iar excelentele relații bilaterale au fost marcate de semnarea Declarațiilor privind Parteneriatul Strategic, respectiv Parteneriatul Strategic Consolidat.

Parteneriatul Strategic Consolidat prevede consolidarea relațiilor bilaterale în domeniile: politic, al securității și apărării, economic, energie, mediu, agricultură, justiție și afaceri interne, sănătate, cultură și educație, muncă și domeniul social.

Acest Parteneriat a reprezentat cadrul atât pentru un dialog politic intens, concretizat prin vizite și discuții la cel mai înalt nivel, cât și pentru o colaborare economică înfloritoare, Italia fiind unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât și prin cea a investițiilor efectuate.

În prezent, Italia ocupă locul 2 în topul partenerilor...

 

Domnul Florin Iordache:

Sintetizați, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... comerciali ai României și locul 5 în topul investitorilor străini din punctul de vedere al... (I se întrerupe microfonul.)

... capitalului investit, cu o valoare de aproximativ 2,55 miliarde de euro. Este un lucru pozitiv, dar sunt convins că mai este loc de creștere.

Relațiile culturale și științifice sunt, de asemenea, la un nivel ridicat. Ele se desfășoară în baza Acordului de colaborare culturală și științifică între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene, semnat la București pe 21 octombrie 2003.

Prezența culturală instituțională română în Italia este reprezentată în primul rând de Accademia di Romania în Roma și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, amândouă fondate în perioada interbelică. La București funcționează Institutul Italian de Cultură, care promovează, în strânsă cooperare cu Ambasada Italiei în România, relațiile culturale între cele două țări în diferite domenii.

Aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană a impulsionat și mai mult relațiile bilaterale, de data aceasta într-un cadru nou, care favorizează și mai mult cooperarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale. Un prim efect a fost accesul mai facil al companiilor italiene pe piața internă din România, respectiv accesul fără restricții al cetățenilor români în Italia. Ajungem astfel la ceea ce constituie nucleul Parteneriatului Strategic Consolidat, și anume oamenii și legăturile interumane, fără de care nimic nu poate dura.

La început am avut migrația italienilor pe teritoriul României. Începuturile minorității italiene pe teritoriul României datează cu mult înainte de fenomenul migrației în masă consemnate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fie că au fost misionari, fie prelați, fie comercianți, fie agricultori, fie lucrători forestieri, italienii au venit aici unul câte unul încă din cele mai vechi timpuri, mai ales la porturile de la Dunăre și Marea Neagră. S-a format, astfel, o comunitate care a cunoscut o expansiune deosebită la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când România a reprezentat destinația preferată a italienilor goniți din țara lor de sărăcia accentuată și de conflictele social-politice interne.

Odată cu Revoluția din 1989, pentru cetățenii români a apărut oportunitatea de a pleca în afara granițelor țării către alte state europene. Am asistat, astfel, la un fenomen similar migrației italienilor în România.

Din motive economice, un număr mare de cetățeni români au plecat în afara granițelor țării în căutare de noi oportunități, foarte mulți stabilindu-se în Italia. Pe măsură ce timpul trece, numeroși români plecați inițial pentru a găsi un loc de muncă se "înrădăcinează" în Italia și vedem, totodată, apariția unor generații de copii născuți în cadrul acestor comunități din Italia.

Dacă asemănările sunt importante, deosebirile, de asemenea, contează. Marea diferență față de momentul venirii etnicilor italieni pe teritoriul României și acela al plecării cetățenilor români în Italia este dată de existența Uniunii Europene și a cadrului pe care aceasta îl creează.

Românii din Italia au un statut de cetățeni ai UE, cu drepturile și obligațiile aferente, cu o mobilitate ridicată, determinată de acest statut și de proximitatea geografică cu alte state europene. Totodată, relația de parteneriat aprofundat dintre Italia și România are un impact pozitiv asupra statului lor.

Potrivit ultimelor date furnizate de autoritățile italiene, la începutul anului 2019, comunitatea română din Italia era cea mai numeroasă comunitate de stranieri, de peste 1,2 milioane de cetățeni.

Așa cum spuneam, minoritatea italiană din țara noastră reprezintă un liant de colaborare dintre cele două țări. Am simțit această stare de fapt și în octombrie 2018, când am făcut parte din delegația care l-a însoțit pe președintele Klaus Iohannis în vizita de stat întreprinsă în Republica Italiană. Am fost foarte bine primiți și apreciați și m-am bucurat să văd că se pune accentul pe comunitatea istorică italiană din România, un punct forte în relațiile bilaterale româno-italiene.

Dialogul politic substanțial la cel mai înalt nivel a continuat cu intensitate și în acest an, cu prilejul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. A fost încă o dată un prilej pentru a reliefa unitatea de valori și percepția comună asupra provocărilor europene.

Pe această linie, a legăturilor bilaterale la cel mai înalt nivel, aș menționa una dintre cele mai recente întrevederi, din 3 mai 2019, a președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene, domnul Giuseppe Conte, în marja participării la conferința "The State of The Union", organizată de Institutul Universitar European din Florența, Republica Italiană. Cu acest prilej, a fost reconfirmată viziunea europeană comună, relația bilaterală excelentă dintre cele două state, subliniindu-se totodată consolidarea relațiilor economice între cele două state.

Nu poate decât să mă bucure că s-a reafirmat importanța minorității italiene în menținerea strânsei prietenii, o prietenie care sunt sigur că va dăinui, indiferent de împrejurările politice interne și internaționale. Italia și România sunt împreună în Europa! Istoria și viziunea comună asupra provocărilor viitorului nu fac altceva decât să reconfirme relația noastră specială, care va dăinui în viitor.

Viva l’Italia! Viva la Romania!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre.

În câteva momente începe parte a doua a ședinței.

Mulțumesc.

 

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 3:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro