Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 11-02-2020

Ședința Camerei Deputaților din 11 februarie 2020

21. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române (PL-x 573/2019). (retrimis comisiei)
 
consultă fișa PL nr. 573/2019

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

101. Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române; PL-x 573/2019.

Procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád, procedură. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru învățământ.

A avut Consiliul Legislativ mai multe observații, unele preluate; are un raport destul de vast.

Totuși, cred că forma în care a ieșit de la comisie, în continuare, este neclară. Pur și simplu nu are în vedere situația și starea de fapt actuală în folosirea limbilor mimico-gestuale.

Ca atare, noi solicităm retrimiterea la comisie, pentru o analiză corectă a acestei inițiative legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamnă Săftoiu, tot pe procedură vreți să interveniți?

Doamna Săftoiu. Vă rog.

Și apoi supun votului retrimiterea, dar Comitetul liderilor a fost de acord să o discutăm.

Vă rog.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Pot interveni acum, da?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, pe procedură.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulțumesc frumos.

Sunt puțin surprinsă că această rezervă vine chiar din partea UDMR. Cred că m-aș fi așteptat să fie printre primii care înțeleg necesitatea ca persoanele surde din România să aibă limba semnelor ca limbă oficială.

Mai mult, chiar și Ungaria recunoaște limba semnelor persoanelor surde din Ungaria ca limbă oficială, prin Constituție. Sunt alte 48 de țări care recunosc prin legi speciale ca limba semnelor să fie limba persoanelor surde din acea țară.

Vă rog să nu faceți confuzia între "limbaj" și "limbă". Când spui "limbă", înseamnă că limba respectivă are propria gramatică, așa cum limba română are propria gramatică, limba maghiară are propria gramatică, are propria sintaxă, propria topică.

O persoană surdă nu gândește în limba română. O persoană surdă care n-a auzit în viața ei limba română gândește în limbajul semnelor, își traduce limba română în propria limbă, ca s-o înțeleagă. (Aplauze.)

Deci este incredibil! Această lege n-am depus-o de pe azi pe mâine, am discutat-o cu toate comunitățile și asociațiile persoanelor surde, timp de doi ani de zile.

Mărturisesc eu că am avut nevoie să înțeleg că o persoană surdă, atunci când spune, nu știu, "sânge de roman", spune "sânge" de "roman". Cuvântul acesta e "roman" pentru ei.

A trebuit să înțeleg singură lucrurile acestea, timp de doi ani de zile. Am lucrat împreună cu ei.

M-am uitat la legea Franței, care, probabil, este cea mai apropiată de noi.

În Marea Britanie, de exemplu, știți ce spune limbajul semnelor care recunoaște ca limbă oficială pentru persoanele surde? Simplu, atât - în doi ani de zile toate instituțiile statului trebuie să ia toate măsurile ca să accesibilizeze instituțiile pentru persoanele surde.

Pe fond, legea mea asta spune - ca după promulgare, timp de doi ani de zile, toate instituțiile statului trebuie să ia toate măsurile ca o persoană surdă, de exemplu, care vine acum în Parlament și vrea să vorbească cu dumneavoastră, să avem în acest moment un interpret în limba semnelor, care să vă ajute s-o înțelegeți.

Sunt aproape 30.000 de oameni, care se duc la ANAF, în spitale, care vin în Parlament, care se duc în gară și care nu pot să se înțeleagă cu noi, vorbitorii! (Aplauze.)

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule Márton Árpád-Francisc, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimați colegi,

Nu avem nimic împotriva legiferării acestui drept al persoanelor care au nevoie de un astfel de sprijin.

Ceea ce am încercat să exprim eu, de fapt, chiar din susținerea inițiatoarei reiese.

Poate unii dintre dumneavoastră știți, din expunerea inițiatoarei, în mod sigur Domnia Sa trebuie să știe, că există mai multe limbaje folosite de aceste persoane, în funcție de școlile unde au învățat.

Or, dumneavoastră încercați să impuneți o singură limbă oficială, indiferent unde au învățat acești copii să se exprime.

Deci, neluând în considerare faptul că există mai multe limbaje folosite pe teritoriul țării, de fapt, tocmai faceți o reglementare care îi lipsește de anumite drepturi, le va îngreuna modalitatea de exprimare. Pentru că, de obicei, avem prevederi ... cum apare și în avizul Consiliului Legislativ, în multe legi, inclusiv în Codul penal, de exemplu, care ne trimit la folosirea acestei limbi. Numai că, în funcție de zonele unde sunt aceste persoane, în mod evident sunt recrutate persoanele care folosesc acel limbaj, util în zona respectivă.

În momentul în care dumneavoastră impuneți o singură limbă oficială, înseamnă că persoanele care au învățat până la vârsta de 40 de ani un limbaj trebuie să se acomodeze la această limbă oficială pe care o declarați prin lege.

Aceasta este problema noastră de bază.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Avem o solicitare de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

Cu 117 voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 3 abțineri, a fost retrimis comisiei.

Pe procedură, vă rog, doamnă Săftoiu. (Vociferări.)

A fost retrimis comisiei.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Îmi pare rău că trebuie să spun lucrul acesta, dar este o nedreptate imensă!

Domnule Márton Árpád, nu există mai multe limbaje, ci mai multe limbi. Un surd din Marea Britanie, într-adevăr, nu se va înțelege cu un surd din România.

Dacă surzii români au probleme, este tocmai pentru că noi în acest moment - tocmai de aceea erau doi ani de zile, ca Ministerul Educației Naționale să creeze, la nivelul facultăților, secții pentru învățarea limbii semnelor române. Să se facă un abecedar, manuale comune. Înțelegeți?

Deci e ca și cum noi n-am avea Dicționarul limbii române și atunci fiecare când spune cuvântul "Parlament" înțelege ce vrea. Dicționarul limbii române vine și spune ce înseamnă "Parlament".

Nu, dumneavoastră le-ați luat dreptul acestor oameni ca timp de doi ani de zile instituțiile statului să-i ajute să devină unitară această limbă.

Știți bine că retrimiterea la comisie, în condițiile în care Dumnezeu mai știe cât mai lucrăm, înseamnă pur și simplu, după 30 de ani, să continuăm să-i tratăm în "limbajul mimico-gestual", o chestiune care este deja de sfârșitul secolului XIX. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.