Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/03-03-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 25-02-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2020

16. Dezbaterea Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române (PL-x 573/2019). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 573/2019

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

2.2. Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române; PL-x 573/2019.

Este vorba de un raport suplimentar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Doamna Săftoiu.

Vă rog frumos.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Revin cu această lege. Și vreau să vă spun o poveste, ca să vă dați seama cât de important e să recunoaștem limba semnelor române ca limba oficială a persoanelor surde din România, indiferent de etnie.

Un tânăr care a terminat Liceul de surzi din Craiova, pe nume Petre Dobre, nu a reușit să-și ia bacalaureatul în România, la liceul respectiv, din nou, pentru că ei învață în limba semnelor, și în momentul în care își dau examenele trebuie să dea examenele în limba română.

Acest tânăr nu și-a luat bacalaureatul, dar într-un schimb de experiență cu universitatea din Scoția, a fost remarcat de profesorii din Scoția și l-au invitat la universitatea respectivă, la Secția limba semnelor scoțiene, să devină student. Li s-a explicat profesorilor că acest elev nu a putut să-și ia bacalaureatul, drept urmare nu are cum să urmeze studii superioare.

În Scoția nu s-a ținut cont de această regulă din România. Tânărul Petre Dobre termină universitatea din Scoția, și în momentul de față este profesor la universitatea din Scoția, primul profesor surd care predă limba semnelor scoțiene.

El a devenit subiect de presă în Marea Britanie, fiind primul profesor surd la universitatea din Scoția.

Evident, l-a descoperit și presa din România și l-a întrebat - nu vrei să te întorci acasă? Și a spus - nu, pentru că dacă mă întorc în România, unde nu am putut să-mi iau bacalaureatul, sunt considerat un om anormal.

De aceea insist cu această lege, pentru că legea spune următorul lucru - toate instituțiile statului au obligația ca în doi ani, din momentul în care ea va fi promulgată, să ia toate măsurile pentru ca persoanele surde să poată învăța, studia, comunica în limbajul semnelor. Asta înseamnă că avem nevoie să formăm profesori în limba semnelor române, interpreți, ca acești copii - în primul rând, ei - să-și poată susține examenele în limba semnelor române.

Și pentru că nu vreau să mai fac o polemică cu bunii mei prieteni de la UDMR, am avut această discuție cu Domniile Lor, în aceste două săptămâni, cât a fost legea retrimisă, am discutat cu profesorii maghiari de la Școala de surzi din Cluj - toți au confirmat că limba semnelor române este comună și pentru surzii români, și pentru surzii de etnie maghiară, și nu numai. Diferențele sunt atât de mici încât și ei pledează și susțin această lege.

Eu vă mulțumesc și sper ca astăzi, la votul final, această lege să primească un vot pozitiv.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de dezbateri generale, îl rog pe domnul Ibram sau...

Vă rog, doamnă deputat, prezentați raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Doamna deputat Venera Popescu.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar pentru Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din data de 11 februarie 2020, retrimiterea Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu adresa PL-x 573/2019, din 11 februarie 2020, la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în vederea unei noi examinări și depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată, în data de 28 octombrie 2019, spre dezbatere în fond, pe acest proiect.

Pentru această inițiativă legislativă s-a întocmit raportul nr. 4c-6/691 din 27 februarie 2019 și s-a propus adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat nefavorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare recunoașterea limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde și hipoacuzice din România.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au examinat din nou inițiativa legislativă, în ședința din data de 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu amendamente admise prezentate în Anexa nr. 1 și cu un amendament respins prevăzut în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, noi am solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege și am avut și un amendament pe care, din păcate, comisia nu l-a adoptat, deși poate dacă exista o astfel de empatie a inițiatorului față de copiii ai căror părinți au limbă maternă maghiara sau alte limbi, atunci ar fi putut să accepte acel amendament prin care legea ar fi devenit într-adevăr aplicabilă.

Și noi susținem necesitatea acestei legi. Și noi susținem că este nevoie să fie formați mai mulți specialiști. Și noi susținem că aceste persoane trebuie să aibă aceste drepturi. Și, în mod evident, ne vom susține amendamentul. Vom vota pentru.

Și vom depune proiect de lege de modificare a acestei legi. Pentru că... și aș fi poate foarte bucuros dacă și inițiatorul m-ar asculta. Pentru că, într-adevăr, acum, așa cum a spus și Domnia Sa data trecută, există diferite limbi ale surzilor în întreaga lume. Așa cum a spus și Domnia Sa, de exemplu, limba engleză nu este identică cu limba surzilor din România.

În treacăt fie vorba, există familii de limbi ale semnelor. De exemplu, limba semnelor germane face parte din acea comunitate din care face parte și limba engleză, deci n-are nicio legătură cu limba română.

Limba maghiară, într-adevăr, face parte din aceeași familie, însă există școală pentru copiii care au părinți maghiari, în care se învață ambele semne - și cele din Ungaria, și cele din România. Ei învață să citească de pe buze, adică, deși are același semn cuvântul "varză", copilul român va învăța să citească "varză", iar maghiarul va învăța "káposzta". Deci este o diferență.

Adoptând fără modificări această lege poate vreți să desființați secția maghiară de la Cluj, fiind o singură limbă. Și poate veți reuși o asimilare forțată, mascată, prin adoptarea acestei legi.

Așa că noi o să susținem propunerea noastră ca, pentru acele limbi care au limbi speciale în limba maternă, să poată fi studiată acea limbă și să-și poată folosi limba specifică.

Încă o dată, amendamentul nostru vorbește despre aceia care au o limbă diferită existentă. Și, evident, dacă se va adopta legea în forma în care se va adopta noi vom vota pentru, vom depune amendamente, de fapt legea de modificare a acestei legi, pentru a pune de acord buna practică din România cu legea care pare, aparent, să strice această bună practică din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Când ajungem la amendamentul respins, domnule Márton Árpád, îl voi supune votului amendamentul dumneavoastră, la poziția 101.

Bun. Începem...

(Doamna deputat Ana Adriana Săftoiu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog. Vă rog, doamnă Săftoiu.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mai încerc o dată!

Limba semnelor române nu este o limbă care înseamnă traducere mot ŕ mot din română sau maghiară.

De exemplu, în română spunem mulțumesc, în maghiară - mă iertați dacă nu pronunț chiar corect - köszönöm. Surdul român cu surdul maghiar folosește acest semn.

În limba română, în limba maghiară topica e: "Cine este Márton Árpád?".

Un surd român sau un surd maghiar, dacă vrea să pună această întrebare, știți care e topica și pentru surdul român, și pentru surdul maghiar? "Márton Árpád cine?".

Domnule Márton Árpád,

Mă ocup de acest subiect de doi ani și jumătate, nu l-am inventat eu! Am încercat să-l înțeleg!

Dar până una-alta, o să spun în limba română, în limba maghiară: köszönöm szépen - mulțumesc frumos, adică surzii, și români, și unguri, folosesc același semn. Și cu asta, basta! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și cu barza cum rămâne?!

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că acest lucru este un lucru important de a-l susține.

Inițiativa legislativă, în sine, este o inițiativă bună, are un element specific pe care noi am vrea, dacă se poate, să-l reglementăm.

În momentul de față, în România există o singură școală a surzilor în limba maternă pentru copiii care au părinți maghiari și care formează...

Îmi pare rău, vedeți, acesta este dialogul! Doamna Săftoiu, când a vorbit domnul Márton Árpád, stătea de vorbă cu colegii din sală, fără să-l asculte. Acum, când vorbesc eu, a ieșit din sală! Nu cred că acesta este modul de dialog!

Îmi cer scuze!

Deci, stimați colegi, dacă are dreptate trebuia să stea în sală și să-l asculte atât pe domnul Márton Árpád, când a vorbit... În toată perioada de pledoarie a domnului Arpád a vorbit cu alți colegi!

Acum a ieșit din sală. De ce oare?! De ce oare?! (Vociferări.)

Nu, nu, nu! Copiii de la școala respectivă învață semnele... (Vociferări.)

 

Domnul Ioan Cupșa (din sală):

Profesori maghiari, da, am înțeles!

Domnul Szabó Ödön:

Domnule Cupșa, puțină decență și cei șase ani de acasă vă lipsesc, se pare, pentru că nu dialogăm cu sala!

Voci din sală:

7!

Domnul Szabó Ödön:

Pentru unii trebuie 7, pentru noi ajung 6! (Vociferări.)

Deci eu cred că este foarte important să încercăm să ne înțelegem unii pe alții și a-l înțelege pe celălalt înseamnă să stai să-l asculți.

În momentul de față, această școală pregătește copiii în limba semnelor române, dar cu topica limbii maghiare. Aceasta este diferența! Limba semnelor române este învățată în această școală, dar gramatica limbii este diferită! Și am vorbit cu specialiștii, care au spus: "Domnule, legea în sine este corectă, dar dacă va duce la desființarea folosirii topicii specifice nu numai a copiilor maghiari, și a germanilor, și a celorlalți care au topică diferită, atunci aceasta este o restrângere de drepturi, și nu o lărgire de drepturi. Aceasta este propunerea pe care a formulat-o domnul coleg, îl vom susține, pentru că este un pas înainte, dar, vă rog, acea modificare care este, practic, o topică, susținerea unei topici diferite și practica din România, aceea să fiți de acord să fie introdusă. O să susțină amendamentul colegul meu, Márton Árpád.

Vă mulțumesc mult pentru dialog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea raportului.

Avem 13 amendamente admise.

La titlul legii...

Când ajung la amendamentul respins vă dau cuvântul.

Până la art. 10, dacă sunt intervenții? Nu.

Avem un amendament respins la poziția 101.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Încep prin a susține acest amendament, având în vedere Constituția României și prevederile din Codul administrativ, care se leagă de o prezență de 20%, poate, a unor minorități.

"În unitățile administrativ-teritoriale unde o minoritate națională este într-un număr de peste 20% din numărul total al locuitorilor și există limbă specifică mimico-gestuală a acelei minorități, în raport cu persoanele aparținând acelei minorități se va folosi limbajul specific acestora."

Deci acesta este amendamentul nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, amendamentul respins.

Să înceapă votul.

15 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Amendamentul a rămas respins.

Alte intervenții până la final, dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mai departe.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 16 octombrie 2021, 23:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro