Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.39/22-05-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 06-05-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2020

  Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate «Virusul Cîțu» a infectat economia națională!, inițiate de deputații Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.  

Ședința a început la ora 10,03.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor și domnilor lideri,

Putem începe?

Al doilea secretar, vă rog.

Bună dimineața!

Insist pentru al doilea secretar.

Liderii de grup, luați legătura cu... un secretar, să putem începe ședința.

Rog liderii de grup, dacă puteți să vă..., să avem o consfătuire... cetățenească. (Consultări.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul de 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 180 numai online, plus 32 în sală, deci 212.

Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru, aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei Deputaților.

Pe ordinea de zi avem înscrise dezbaterile a 14 inițiative legislative, iar la finalizarea acestora, votul final electronic la distanță. Ședința consacrată declarațiilor politice va avea loc după votul final.

Vă informez că lucrările de astăzi ale Camerei se vor desfășura prin mijloace electronice, în conformitate cu prevederile art. 129 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reamintesc procedura de desfășurare, astfel cum a fost aprobată de Biroul permanent.

Ședința este deschisă din sala de plen de președinte, alături de cei doi secretari.

Liderii grupurilor parlamentare comunică în timp util, înaintea ședinței de plen, numele deputaților care intervin la dezbaterile generale.

La dezbaterile pe articole și amendamente, deputații pot interveni atât din sala de plen, cât și de pe tabletă.

Înscrierea la cuvânt se realizează conform manualului de instrucțiuni transmis de STS.

Exercitarea votului prin mijloace electronice se face prin intermediul tabletelor puse la dispoziție de STS, conform instrucțiunilor distribuite de STS împreună cu tableta.

Se consideră prezent la ședință deputatul care s-a logat în sistem și își exprimă una dintre cele 4 opțiuni de vot - "pentru", "împotrivă", "abținere", "prezent, nu votez" - la cel puțin unul din voturile din cadrul întregii ședințe de plen. De asemenea, este prezent și deputatul care își exprimă votul prin celelalte modalități prevăzute în continuare în procedura noastră.

Timpul de exercitare a votului este stabilit de președinte pentru fiecare vot în parte.

Înaintea votului final, președintele constată întrunirea cvorumului, în principal, prin verificarea numărului de deputați logați în sistem, număr ce este afișat pe ecranul dispozitivului/softului din sala de plen, pus la dispoziție de STS.

La solicitarea liderului de grup parlamentar, deputații care se află în imposibilitatea de a intra în posesia tabletei sau de a-și exercita votul, din motive tehnice, își exprimă votul prin intermediul aplicației de audioconferință în sistem online sau prin apel nominal telefonic.

Consemnarea și centralizarea acestor voturi se face de către unul dintre secretarii de ședință. Acesta comunică președintelui de ședință numărul total al voturilor obținute prin însumarea voturilor acordate prin cele 3 modalități de exprimare a votului, în vederea anunțării rezultatului votului.

Rezultatul votului va fi afișat la finalul ședinței pe pagina de Internet a Camerei Deputaților, prin grija departamentului de specialitate.

Pe colegii care participă fizic la această ședință îi informez că sala a fost amenajată astfel încât să fie respectate toate normele de siguranță aferente stării de urgență, inclusiv cea privind păstrarea distanței minime obligatorii de 1,5 m.

Stimați colegi,

Urmează să trecem la dezbaterea inițiativelor înscrise pe ordinea de zi.

Reamintesc procedura de dezbatere, având în vedere implementarea sistemului de vot prin mijloace electronice la distanță, precum și prevederile art. 114 din Regulament, coroborate cu dispozițiile regulamentare aplicabile procedurii legislative obișnuite.

  • Președintele de ședință anunță titlul inițiativei legislative care urmează a fi dezbătută;

  • Urmează dezbaterile generale, potrivit înțelegerii liderilor grupurilor parlamentare;

  • Votul final asupra inițiativelor legislative dezbătute astăzi se va exprima prin mijloace electronice la distanță.

Cu aceste precizări, intrăm pe ordinea de zi.

Doriți...? Pe procedură?

Vă rog, domnul Mocioalcă.

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este ca, la ședința de vot final, colegii care vor fi apelați să fie apelați o singură dată și să spună cum votează la fiecare proiect de lege. Pentru că se pierde foarte mult timp, stăm câte 3-4 ore să-i sunăm de câte 10-12 ori pe fiecare. Și nu mi se pare corect acest lucru.

Vă rog să luați în calcul această modalitate de lucru și să decidem acum, înainte de începerea ședinței, cum votăm la votul final.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o singură rugăminte. Această decizie, din punctul meu de vedere, nu poate să o ia decât Comitetul liderilor, astfel încât să fie și regulamentară.

Dacă, liderii de grup, veți lua această decizie, mi-o transmiteți și o să o anunț înainte de votul final.

Procedură, vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată "«Virusul Cîțu» a infectat economia națională!", inițiată de deputații Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În orice altă țară europeană, un personaj care a dat bir cu fugiții în plină pandemie de coronavirus și și-a depus mandatul, așa cum a făcut domnul Cîțu depunându-și mandatul de premier desemnat, ar fi fost scos pe ușa din dos a politicii oricărei alte țări din Uniunea Europeană.

În România, domnul Cîțu a rămas ministru al finanțelor; se luptă cu spionii, cu extratereștrii, cu hackerii și, după ce i-a biruit pe toți și a reușit, în 3 săptămâni - o lună, să pună la punct un site, am aflat cu toții că o singură firmă a accesat credit pe platforma respectivă.

Suntem obligați să depunem această moțiune de cenzură. Ministrul Cîțu trebuie demis de urgență.

Și ne propunem ca în cel mai scurt timp...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Moțiune simplă.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Moțiune simplă, scuze!

Ne propunem ca în cel mai scurt timp să fie și adoptată această moțiune simplă în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Secretariatul general, să luați textul, să fie...

Domnule lider, textul, la Secretariatul general, să-l prindem pentru Biroul permanent.

Dacă mai sunt intervenții pe procedură?

Dacă nu, intrăm pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul administrativ (PL-x 190/2020) (rămas pentru votul final).  

1. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond...

Dacă din partea inițiatorilor există intervenții? Nicio intervenție, nu?

Aveți? Avem intervenții, da?

Domnul Kelemen Hunor, vă rog.

   

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Vă voi spune câteva lucruri despre acest proiect și câteva gânduri despre furtuna creată în jurul acestui proiect.

Sunt convins că marea majoritate dintre dumneavoastră cunoaște foarte bine istoria recentă a acestui proiect, dar totuși merită recapitulată, dacă nu pentru noi înșine, măcar pentru stenogramă.

În 2018 a fost intens dezbătut și votat, cu mare majoritate, inclusiv cu votul colegilor care astăzi se află la guvernare, un proiect de lege, un cod administrativ care a reglementat toate aspectele din administrația centrală și locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo unde o minoritate etnică trăiește într-un număr semnificativ.

Acel act normativ a fost atacat de președintele Iohannis la Curtea Constituțională.

În sesizarea președintelui, în 8 pagini și jumătate, era detaliat cum folosirea limbii materne în administrația publică locală, în condițiile stabilite de actul normativ, ar fi neconstituțională.

Părerea președintelui era că nici legea veche, Legea nr. 215/2001, din acest punct de vedere nu are... și nu era în conformitate cu Constituția.

Curtea a considerat că legea votată în 2018 în Parlament într-adevăr are elemente de neconstituționalitate, dar în niciun caz nu este vorba de articolele care reglementau folosirea limbii minorităților etnice în condițiile stabilite de lege. Și știți de ce, stimați colegi? Fiindcă erau perfect constituționale.

Este momentul să citim din Constituția României art. 120 alin. (2) - "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică".

Mai trebuie să precizăm că România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare și Convenția-cadru privind drepturile minorităților. Astfel, ambele au devenit parte a legislației naționale.

Și tot Constituția spune că tratatele și convențiile ratificate devin obligatorii și primează.

Comitetul Consultativ privind monitorizarea aplicării Cartei și Convenției, de ani de zile recomandă României îmbunătățirea legislației în acest domeniu.

Iată și motivele pentru care Curtea Constituțională nu a respins articolele despre care vorbim!

Anul trecut a venit Guvernul condus de doamna Dăncilă și, fără prea multe consultări, a aprobat un nou cod administrativ, prin ordonanță de urgență.

Aduceți-vă aminte, stimați colegi, cu toții am fost revoltați, am criticat Guvernul pentru acea ordonanță de urgență și am cerut intervenția Avocatului Poporului.

Sigur, corect ar fi fost să se conformeze deciziei Curții, și în rest textul să fie același cu textul adoptat de Parlament - și mă refer aici la ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Dăncilă. N-a fost să fie. Guvernul de atunci a intervenit și în articolele care reglementau folosirea limbii minorităților naționale, dar într-un mod incorect, făcând un pas înapoi, și nicidecum înainte.

Până la urmă, Avocatul Poporului a atacat ordonanța de urgență doar pe procedură, la Curte.

Și noi, inițiatorii acestui proiect despre care azi discutăm și care în urmă cu câteva zile a produs un scandal imens, dar artificial, am depus acest proiect de lege.

Am depus de fapt acel proiect care a fost votat în Parlament cu un an înainte. Textul nostru a fost aliniat la deciziile Curții Constituționale. Am reintrodus, bineînțeles, toate aspectele legate de folosirea limbii minorităților naționale, dar am corectat și multe aspecte, inclusiv alegerea președinților consiliilor județene.

Între timp, Codul lui Dăncilă a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie. Curtea, la începutul acestui an, a decis că sesizarea Avocatului Poporului nu are temei și proiectul nostru a urmat procedura parlamentară.

Noi speram că anumite aspecte din acest proiect vor fi dezbătute și aprobate, corectând astfel Codul lui Dăncilă.

În schimb, săptămâna trecută, - după ce președintele României, printr-o declarație de două minute și jumătate, a reușit nu numai să înlăture un pericol iminent, dar în realitate inexistent, a mai reușit să distrugă și ideea de dialog rațional, a mai reușit să-și bată joc de limba maghiară, a mai reușit să stigmatizeze comunitatea maghiară -, a revenit președintele cu o nouă declarație. Am auzit că noi am fi pregătit o altă lovitură grea, printr-un cod administrativ paralel. Paralel cu ce?

Cu acest cod, spunea președintele, noi doream impunerea limbii maghiare în Transilvania, și că acest lucru este împotriva Constituției.

Am demonstrat mai înainte că nu este adevărat. Este fals. Este un scenariu complotist. Este un fake news. Este instigare la ură, este naționalism și este xenofobie curată.

Stimați colegi,

De două săptămâni vedem o competiție acerbă în a demonstra că maghiarii din România și limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României și la adresa românilor. Știți și dumneavoastră, cum știu și eu, nu este adevărat. Este fals. Este o prostie.

Vă rog, vă implor, opriți-vă! Daunele politice și sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite și logic deduse din cele întâmplate.

În 30 de ani am militat - și am militat prin mijloace parlamentare, perfect democratice - pentru a asigura minorității maghiare, după decenii de dictatură comunistă și asimilare forțată, un cadru instituțional în vederea păstrării identității etnice, culturale și lingvistice. Am urmărit și am susținut cele mai importante deziderate ale României, fiindcă am crezut și credem în ele. Am militat pentru integrarea în Alianța Nord-Atlantică și apoi în Uniunea Europeană. Am făcut lucruri minunate și importante. Și le-am făcut împreună.

Da, predecesorii dumneavoastră, stimați colegi, din aproape toate partidele, au înțeles că dialogul interetnic, soluțiile comune, da, soluțiile negociate, și nu este nimic rușinos în asta, pacea interetnică sunt bunuri comune. Au făcut înțelegeri cu noi. Nu toate au fost perfecte și poate nu toate au fost sincere. Sigur, nu toate au fost respectate în întregime. Dar toate au fost utile. Și România nu a pierdut nimic - nici teritoriu, nici șansa unui trai mai bun. Românii nu au devenit mai săraci și mai nefericiți în urma acestor înțelegeri.

Vă rog, nu distrugeți ceea ce s-a construit, ceea ce am construit!

Vă rog, nu spulberați speranța că dialogul parlamentar este cadrul instituțional, că dialogul interetnic poate fi util, că, împreună, păstrând identitatea etnică, culturală, lingvistică, putem proiecta și construi un viitor mai bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean, pentru fiecare comunitate.

Azi nu vă cer - degeaba v-aș cere - să votați acest proiect de lege. Vă cer în schimb să nu distrugeți speranța și ceea ce a mai rămas din încredere.

Urmează o dezbatere și un vot. După vot, toate problemele vor rămâne - epidemia nu va dispărea, economia nu va prospera, șomajul va crește, școlile nu se vor deschide.

Oamenii vor aștepta soluții de la Guvern. Oamenii vor aștepta viziune economică și socială de la noi, de la noi toți. Muncitorii sezonieri plecați în străinătate vor fi exploatați inuman în continuare și așteaptă protecție de la statul român.

Și nu vor exista teme false la nesfârșit, prin care veți putea abate atenția oamenilor de la aceste probleme reale.

Vă doresc, stimați colegi, înțelepciune, echilibru și dezbatere responsabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și noi vă mulțumim, domnule președinte.

Deoarece domnul președinte a luat cuvântul la inițiatori, vreau să vă spun, conform Regulamentului, nu există timp maxim alocat pentru inițiatori.

Mai este domnul Korodi.

Dorește la inițiatori sau la grup?

La dezbatere.

Vă mulțumesc.

Domnul Solomon, președintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, citiți raportul.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora și răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Cele patru comisii au dezbătut în ședințe separate proiectul de lege, astfel - Comisia juridică - în 4 mai; Comisia pentru buget - în 5 mai; Comisia pentru administrație publică - în 5 mai; Comisia pentru muncă - în 5 mai.

Membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege privind Codul administrativ, din următoarele considerente.

  • Nu se justifică adoptarea unei astfel de inițiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conține o fundamentare a soluțiilor legislative preconizate, inițiatorii motivându-și demersul pe posibila declarare a neconstituționalității Codului administrativ în vigoare, de către Curtea Constituțională;
  • În cadrul prezentului proiect sunt reluate majoritatea prevederilor din Codul administrativ în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;
  • În cuprinsul prezentei inițiative legislative nu există nicio dispoziție de abrogare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, prin procedura prevăzută în art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe, da?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată, paradoxal, astăzi, când dezbatem acest proiect, comemorăm un moment din istoria noastră - 6 mai 1849, respectiv atacul forțelor revoluționare maghiare asupra românilor din Țara Moților, pe aliniamentul Brad-Abrud-Deva. Nu știu dacă este o întâmplare sau nu, dar am ținut să amintesc și acest fapt.

Să nu uităm că în România avem o Constituție și garantul acestei Constituții este președintele României.

Sunt câteva aspecte în acest proiect care îl fac nu doar neconstituțional, ci îl fac de-a dreptul antinațional. Practic, acest proiect de lege, această propunere a UDMR vine să instituie o altă limbă oficială, instituie limbi paralele la nivelul localităților din România.

De asemenea, există o încălcare a atribuțiilor pe care le au puterile administrației centrale și pe care le stabilește Constituția, între cele trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească -, prin acele norme de reprezentare stabilite la nivelul administrației publice locale.

Sunt elemente foarte, foarte clare și elemente în acest proiect care atentează direct la două chestiuni - caracterul național al statului român, caracterul unitar al statului român.

Practic, unitățile administrativ-teritoriale locale își arogă drepturi și puteri care nu le corespund și care nu sunt prevăzute în Constituție. Și, de asemenea, faptul că în România, cu respectul pentru toate minoritățile și în baza legilor pe care le avem astăzi în vigoare și care stabilesc reprezentarea minorităților la nivelul autorităților publice locale, limba oficială este limba română. Acesta nu este un lucru pe care îl putem pune sub semnul întrebării. Dar vedem tot mai des că se atacă președintele României. Ceea ce se uită de foarte mulți dintre colegii noștri este faptul că președintele Klaus Iohannis este chemat să garanteze Constituția și, ca atare, el este chemat să apere aceste principii, caracterul național, unitar, suveran al statului român.

De asemenea, poate că ar trebui să înțelegem, înainte de a vorbi de drepturi colective pentru minorități, ceea ce România nu acordă, deși are, iată, cel mai bun tablou al ceea ce reprezintă drepturile individuale acordate minorităților din această întreagă regiune.

Până să vorbim, până să aruncăm cu acuze, până când, în numele comunității maghiare, pentru care avem tot respectul și care este loială României, ajungem pur și simplu să instrumentalizăm politic anumite mesaje instigatoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor celor care suntem aici, să respectăm un lucru simplu - Constituția României, respectiv, "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Asta trebuie să fie valabil pentru toți, indiferent de originea etnică a respectivilor.

În realitate, acest proiect vine de fapt să deschidă iarăși o zonă de atribuții care nu corespund ideii a ceea ce înseamnă stat național unitar.

Iată, vedem iarăși o serie de lucruri care mie nu mi se par deloc întâmplătoare. Să nu uităm că în ultimii ani avem un plan al Budapestei, Planul Kós Károly. Un plan care a preluat numele unui ideolog maghiar din perioada interbelică, decorat chiar de Horthy, după Dictatul de la Viena și care, în numele transilvanismului - acesta fiind conceptul inițiat de Kós Károly încă din perioada interbelică - vine practic astăzi Guvernul Viktor Orbán ca, în ceea ce numește spațiul acesta de convergență din arcul carpatic, să introducă o serie de investiții - atenție! - pe criterii etnice. Practic fentând autoritățile statului român, în cazul de față, și provocând o situație care, într-o legătură de bună vecinătate între două națiuni partenere NATO și UE, este pe undeva destul de deplasată.

Acum nu știu dacă aceste lucruri au legătură și cu acel proiect - Trianon 2020 - despre care se tot vorbește la nivel european, dar dorim să atragem atenția asupra faptului că respectăm deplin calitatea comunității maghiare din România, dar, la rândul lor, colegii noștri din UDMR și, la rândul nostru, toți cei care suntem aici, trebuie să înțelegem că sunt lucruri care nu se discută, iar unul dintre aceste lucruri este caracterul național...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să finalizați.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... al statului român.

Sunt lucruri care nu se negociază și nu se vor negocia niciodată.

Și, de aceea, vrem să fim foarte clari, Partidul Național Liberal nu vine să susțină astfel de proiecte antinaționale.

Și, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD sau de alte formațiuni care au fost la putere în anumite momente, noi nu negociem principii constituționale, noi nu negociem valori naționale pentru voturi sau pentru anumite beneficii politice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă din partea Grupului PRO Europa dorește cineva?

Din partea Grupului UDMR, domnul Korodi Attila.

 
   

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Dezbatem un proiect de lege care a primit deja verdictul dumneavoastră înainte să fie dezbătut cu adevărat în forul legislativ și mai ales în Camera Deputaților.

În ziua de ieri a primit avize sau rapoarte negative, fără să fi fost organizate dezbateri în comisiile de specialitate.

Nu a fost dezbătut pentru că de o săptămână asistăm la reașezarea dezbaterilor publice pe o temă care poate să inflameze, poate să acapareze atenție și care poate să devieze atenția publică de la măsurile guvernamentale legate de limitarea efectelor pandemiei în România.

Dezbaterea pe acest proiect de lege a fost limitată la câteva enunțuri cu privire la folosirea limbii materne în administrație, cât și la tema folosirii simbolurilor naționale de către membrii comunităților etnice.

Dar acest proiect de lege a fost depus pentru a readuce în discuție Codul administrativ al României, în contextul în care Codul intrat în vigoare a fost adoptat în 2019 prin ordonanță de urgență și UDMR și-a exprimat punctul de vedere, deja, atunci, despre faptul că acest cod este mult mai restrictiv și mai puțin adaptat zilelor noastre, față de textul legii adoptate în Parlament în 2018. Totodată, cu privire la folosirea limbii materne în administrația publică, elimină principiul care deja era fixat și folosit în Legea administrației publice locale, cu privire la menținerea drepturilor deja obținute, indiferent de modificarea demografică a localităților.

Acest proiect de lege are introdusă și viziunea corectă a unor partide politice care la ora actuală doresc insistent să voteze împotriva proiectului și care au dorit și doresc în continuare ca președinții de consilii județene să fie aleși de către membrii Consiliului Județean, adică să fie aleși indirect în funcții.

Stimați colegi,

Constituția precizează, cum a arătat și domnul Kelemen Hunor, următoarele, la art. 120 alin. (2): "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică".

România a ratificat două documente importante ale Consiliului Europei - Convenția-cadru pentru protejarea minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

În rapoartele de monitorizare adoptate și publicate de către Consiliu, în anii 2018 și 2019, cu privire la implementarea acestor două norme europene ratificate de România, se află câteva critici clare asupra procesului de implementare și a oferirii de drepturi satisfăcătoare, în spiritul și litera normativelor europene.

De exemplu, în 2018, Consiliul de miniștri al Consiliului Europei, într-un document adoptat, spune clar - "Legislația română încă limitează folosirea limbii minorităților naționale în relația cu administrația publică, unde trăiesc 20% dintre cetățenii care aparțin minorităților naționale". Totodată, arată că în România trebuie avută în vedere scăderea limitei de 20% pentru un acces mai facil la serviciile publice. Adică în momentul în care proiectul de lege despre care vorbim definește că "au obligația să asigure", în loc de "asigură", n-am făcut nimic altceva decât să întărim textul legii, ca să nu existe situații în care aceasta nu se implementează. Și încă nu am definit un prag minim obligatoriu mai mic, conform cererii Consiliului Europei, ci am lăsat la inițiativa pro-activă a autorităților locale.

Deci nu vorbim despre limbi paralele, cum, dintr-o lume paralelă cu lumea europeană, evocă colegul nostru din PNL.

Totodată este normal ca în momentul în care administrația publică locală și instituțiile deconcentrate trebuie să folosească, în relația cu cetățenii aparținând minorităților naționale, limba maternă a persoanelor, același lucru trebuie să fie valabil și pentru prefecturile care coordonează deconcentratele, cât și pentru Poliția Română, care este un serviciu public, și nu o instituție militarizată, conform legii.

Când abordăm tema folosirii simbolurilor naționale și regionale, această temă o facem luând în considerare discriminarea clară pe care unele comunități le au, în comparație cu altele. Adică steagul Bucovinei poate fi arborat în piețele centrale ale câtorva localități în Moldova, dar nu poate fi folosit de alte comunități, când este vorba de simboluri ale comunității maghiare.

Stimați colegi,

Avem obligația să găsim împreună soluții la cererile comunităților etnice, inclusiv cea maghiară, cu privire la relația cetățean-administrație publică locală, cât și la folosirea simbolurilor naționale ale comunităților. Și acest lucru îl vom putea face împreună, dacă în aceste dezbateri avem în vedere cerințele cetățenilor români aparținând minorităților naționale, și nu posibilitatea de a găsi pârghiile creșterii în sondaje a partidelor, susținând limitarea drepturilor acestor cetățeni, folosind, de exemplu, aberații retorice, cum a procedat PNL astăzi. Sunt convins că va veni și momentul acesta și sunt convins că acest lucru îl vom face împreună! Dar ca să îl putem face, trebuie să facem eforturi noi, toți, și atunci vom putea spune: "Am făcut încă un pas către România modernă, vizionată acum un veac!".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul lider Marius Pașcan. Vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Distinși colegi,

Am avut o revelație din nou, a câta oară, orice argumente li s-ar aduce celor de la UDMR, orice li s-ar spune, de 30 de ani o țin într-o realitate paralelă, o țin langa. Asta fac și acum! Deși le spun o mulțime că poate au o stare de ebrietate, o stare de euforie, nu vor să rezoneze cu ceea ce se întâmplă în România reală și se fac că nu văd reacția ostilă, agresivă a societății românești. De fapt, despre ce vorbim? Vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în preajma Centenarului Trianonului. UDMR se situează agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta și nu face altceva decât își întețește provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, atacă susținut și programatic România, pentru a o submina, deopotrivă din interior și exterior. Evident profită fără scrupule și de contextul actualei pandemii care sanitar, dar și politic, este șubrezitoare pentru instituțiile statului român și nu numai.

Iată, la foc, în rafale, încă o inițiativă legislativă a UDMR, care a fost adoptată tacit de Senat, iar acum se dezbate în Camera Deputaților. Proiectul anterior, parcă în oglindă, privind statutul de autonomie a pretinsului Ținut Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Vă asigur: nu poate să fie o coincidență! Ambele proiecte au fost adoptate în aceeași dată, respectiv 23 aprilie 2020.

Mai mult sau mai puțin întâmplător - judecați cu dreaptă măsură - inițiativa UDMR are un conținut izbitor, identic, cu inițiativa PSD privind Codul administrativ al României din anul 2018. Dar, în ceea ce privește reglementările privind minoritățile naționale, constatăm că inițiativa UDMR depășește în gravitate atât inițiativa de atunci a PSD, declarată, de altfel, neconstituțională, cât și Codul administrativ în vigoare, atacat la Curtea Constituțională.

În acest sens, inițiativa UDMR adaugă suplimentar, fără număr, la titularii obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale. Astfel, pe lângă autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prefecturile și serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativă adaugă inspectoratele județene ale poliției. Proiectul excede în ansamblu prevederile Constituției României care impun în categoria titularilor obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale, exclusiv autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate.

La fel de grav, inițiativa UDMR reglementează în mod neconstituțional însemnele și simbolurile care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Astfel, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere, pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României, și aceste însemne și simboluri, deci implicit așa-zisul steag secuiesc.

Vă atenționez că această inițiativă, prin generalizarea folosirii la nivel național a limbii unei minorități naționale aflate sub pragul de 20%, afectează însuși caracterul de limbă oficială al limbii române. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativă, într-un mod subiectiv și arbitrariu, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale - atenție! - nu ating ponderea de 20%. Și unde este problema? Pentru că acest prag reprezintă tocmai ponderea semnificativă, fiind prevăzut și în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, și a Constituției României.

În final, inițiativa UDMR trebuie categoric respinsă, întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru, convenit în privința minorităților la Ljubljana, vizând integrarea societăților diverse ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conform acesteia - și vă citez - "cunoașterea limbii de stat de către toate persoanele rezidente în statul respectiv este necesară pentru o participare deplină și eficientă. În plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenenței". Am încheiat citatul din ceea ce s-a stabilit la Ljubljana.

Mai mult decât atât, acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestei propuneri legislative periculoase și neavenite.

De asemenea, vă solicit, stimați colegi parlamentari, poate nu suficient familiarizați cu aceste abuzuri, excese, trădări, reveniri, tehnica pașilor mărunți, pe care le asigură în mod consecvent UDMR, implicit în Parlamentul României, să procedați și să respingeți cu responsabilitate orice astfel de proiect care subminează, de fapt, România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dobrovie Matei.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Dacă PSD a inventat statul paralel, UDMR a inventat un cod administrativ paralel. Paralel cu realitatea pe care nu vor s-o accepte, și anume că, în Constituția României, la art. 1 alin. (1) este prevăzut că "România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

UDMR însă merge mai departe. După proiectul de așa-zis Ținut Secuiesc, au introdus în circuitul parlamentar un cod administrativ croit pe interesele Budapestei. Acesta a fost adoptat tacit și, cu voturile PSD, la trei comisii a primit avize favorabile la Senat.

Trocul PSD-UDMR se confirmă, din păcate. Kelemen Hunor și colegii săi nu pot să accepte faptul că proiectul de Cod administrativ adoptat de Parlament a fost declarat, în integralitate, neconstituțional de Curtea Constituțională.

Guvernul Dăncilă a forțat adoptarea acestuia într-o variantă ușor modificată, prin O.U.G. nr. 57/2019. Aceasta este în vigoare și astăzi și nimeni nu discută despre faptul că limba maghiară este oficializată, prin această ordonanță de urgență, chiar astăzi.

La ce mă refer? La faptul că în localitățile în care minoritatea nu atinge acel procent de 20% se lasă la latitudinea consiliilor locale dacă se face această comunicare cu cetățenii minoritari, în limba minoritară.

La vremea respectivă am acuzat un troc între PSD și UDMR, făcut de doamna Dăncilă, cea care astăzi îl acuză pe domnul Ciolacu de trădare. Îl acuză de trădare pentru același lucru făcut de ea atunci, cu scopul de a-și menține majoritatea parlamentară, la vremea respectivă.

Interesant este că UDMR nu a intervenit pe Legea de aprobare a O.U.G. privind Codul administrativ, lege care se află în continuare în Comisia pentru administrație din Parlament, ci a făcut un nou Cod administrativ paralel, cu o expunere de motive de doar o jumătate de pagină și cu o formă a inițiatorului de peste 400 de pagini. Evident, în această expunere de motive a propunerii nu se explică deloc de ce este nevoie de această inițiativă și este complet nefundamentată, astfel încât, potrivit Consiliului Legislativ, are toate șansele să fie declarată neconstituțională și din start moartă în fașă.

Cu alte cuvinte, UDMR a încercat să reia forma adoptată atunci de Parlament, declarată neconstituțională, cu motivarea că va fi declarată neconstituțională ordonanța adoptată de Guvernul Dăncilă. Din păcate, această propunere a UDMR nu respectă nici măcar minime criterii de tehnică legislativă, instituind un paralelism legislativ ce face total inaplicabilă această propunere.

Precizez că am fost unul dintre cei 50 de deputați care au atacat la CCR Codul administrativ adoptat la vremea respectivă de Parlament.

Am arătat în mai multe rânduri că este complet aberant ca în UAT-urile în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu au ponderea de peste 20% din numărul locuitorilor, consiliile locale să poată dispune să se folosească limba maghiară sau o altă limbă minoritară în administrație, pentru că astfel se lasă loc arbitrariului și unor înțelegeri netransparente.

Reamintesc că această prevedere, prin care limba maghiară a devenit oficială în România, face parte din O.U.G. care este în vigoare chiar acum...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să finalizați!

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

...O.U.G. nr. 57, și care produce efecte.

De asemenea, reamintesc că am depus mai multe amendamente de eliminare a acestor prevederi nocive, care instituie limba minoritară ca oficială și acolo unde - atenție! - ponderea minoritarilor era de sub 20% din numărul locuitorilor, cât și a prevederilor care instituie privilegii la angajare pentru persoanele care vorbesc limba minorităților naționale, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceste amendamente sunt depuse la legea de aprobare a ordonanței din Parlament și pe această cale vă solicit nu doar să respingem acest proiect anticonstituțional de astăzi, ci să punem pe tapet și această lege de aprobare și să eliminăm prevederile nocive care oficializează în momentul de față limba maghiară în România.

De asemenea, formula "asigură" sau "au obligația să asigure" folosirea limbii maghiare în relația cu administrația publică locală este tot o normă imperativă. Nu este "pot asigura", este "asigură" sau "au obligația să asigure", este același lucru.

Nimeni nu vorbește, deci, despre adevărata problemă. Că în ambele variante, și în Codul UDMR, și în Codul Dăncilă, potrivit art. 94, "autoritățile publice locale pot decide" - atenție! - "pot decide" - deci se lasă la latitudinea lor asigurarea folosirii limbii minorităților naționale, chiar și în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%.

Ca urmare, limba maghiară a fost oficializată deja de Guvernul PSD,...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... dar UDMR vrea mai mult!

Haideți să respingem astăzi codul paralel al UDMR, dar să scoatem de la naftalină și Legea de aprobare a O.U.G. nr. 57, dată de Guvernul Dăncilă, prin care practic s-a oficializat limba maghiară în acest așa-zis Cod administrativ.

Vreau să închei, spunând că nu avem nevoie de enclavizare și segregare, ci de un stat puternic, în care Constituția este respectată și în care românii din Harghita și Covasna au aceleași drepturi ca toți ceilalți români.

Nu e normal să fie nevoiți să lupte pentru a-și păstra identitatea în propria țară!

Mi-aș fi dorit ca românii din Ungaria...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... să aibă aceleași drepturi ca minoritatea maghiară din România, dar acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR? Doriți să luați cuvântul?

Domnul Tudor Benga. Vă rog. Dar nu l-am avut pe listă, îmi cer scuze!

Da, domnule Benga!

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua, dragi colegi!

Se aude?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da!

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Au fost multe momente de ipocrizie cât se poate de consistentă în această legislatură, dar poate că dezbaterea de azi este cea mai spectaculoasă la nivel de ipocrizie. Pentru că, vedeți dumneavoastră, bătălia pe Codul administrativ, după bătălia pentru distrugerea justiției, a fost cel mai important proiect politic al PSD și al aliaților săi, timp de trei ani de zile, în această legislatură. Și problema este în felul următor: că atunci când a fost vorba de baronizarea României prin Cod administrativ, toate forțele politice au fost de acord, cu excepția USR. Când a fost vorba de acordat privilegii pentru aleșii locali, inclusiv pensiile speciale pentru aleșii locali, cuprinse în proiectul de Cod administrativ, toate forțele politice, cu excepția USR, au fost de acord.

Acum, bineînțeles că venim astăzi, în contextul dezbaterii și "furtunii" de săptămâna trecută, și toată lumea se uită la acest proiect ca și cum ar conține, cum să vă spun eu, texte venite de la extratereștri sau de pe lună. Nu, textul acestui proiect de lege este într-o foarte, foarte mare măsură același text pentru care PSD s-a luptat, l-a promovat într-un fel prin ordonanță de urgență. Deci, din punctul acesta de vedere, este o ipocrizie colosală!

Acum, trecând mai departe, la discuția despre ceea ce înseamnă drepturile minorităților și accesul la limba maternă și la toate aceste lucruri, în mod repetat de la această tribună, de-a lungul acestei legislaturi, am avertizat UMDR că modul în care tranzacționează ca la piață niște lucruri, împreună cu PSD, modul în care au stat de mânuță și în aceleași cearșafuri pe tot ceea ce a însemnat distrugerea justiției, pe tot ceea ce a însemnat tot soiul de alte ticăloșii din această legislatură, va costa, la un moment dat. Și va costa, pentru că va fi foarte greu să vii la această tribună și să vorbești exclusiv de principii și de drepturi, principii și drepturi pe care da, eu, unul, și noi, ca grup, le-am susținut tot timpul, în condițiile în care tu tot timpul ai făcut înțelegeri și ai tranzacționat chestiunea.

Acum, bineînțeles că nu este cazul să ne întoarcem și este regretabil să ajungem la retorica naționalistă și inflamatorie de ani '90. Și dacă 30 de ani de zile am putut să ținem departe acest pericol, e foarte, foarte important să nu aruncăm pe fereastră, în condițiile acestea. Ultimul lucru care ne trebuie în perioadă de pandemie este așa ceva!

Dar, realitatea este că atunci când vrei să te ții și să te lupți, și să impui niște principii, trebuie să dovedești și să probezi acel mod de lucru în permanență.

Acum, ca să închei, pentru că sunt niște lucruri de-a lungul timpului. Eu personal - aici este o poziție personală - am votat și am fost singurul deputat non-UDMR care a votat pentru ceea ce a însemnat scăderea pragurilor, când acel proiect de lege unitar a fost adus în fața plenului. Dar, dincolo de chestiunea aceasta, tot ceea ce înseamnă atât drepturile minorităților, cât și organizarea teritorială a statului român, este cât se poate de clar stipulat în Constituție.

Și, de aceea, tot ceea ce se întâmplă în clipa de față, tot teatrul acesta ieftin în care diverse formațiuni politice care au susținut vasta majoritate a ticăloșiilor incluse în Codul administrativ, acum vin și îl înfierează, denotă o ipocrizie pe care n-o mai putem tolera.

În fine, vreau să mai spun un singur lucru și închei. Pentru că tot ceea ce s-a iscat cu retorica aceasta naționalistă în ultimele zile..., noi, în Ardeal, avem o vorbă care vine fix de la minoritatea germană și zice în felul următor: "Ein Mann, ein Wort" - "Un om, un cuvânt". Există lucruri, există o istorie, există niște lucruri care sunt clar stipulate în Constituție și există niște lucruri care au fost puse negru pe alb în declarația de la Alba Iulia.

Această țară și Ardealul a fost întotdeauna multietnic și trebuie să continue așa, însă ipocrizia politicienilor este cea care ne-a adus și în situația în care țara este baronizată, justiția este distrusă și este și cea care ne aduce în condițiile în care să turnăm acum gaz pe un foc care trebuia să fie stins de mult.

Mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul lider Alfred Simonis. Vă rog.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate că n-aș mai fi luat cuvântul, dacă n-aș fi văzut același tip de mesaj naționalist extremist, acuze, invective, până la urmă pe un proiect care a fost adoptat tacit în Senatul României, deci nu l-a votat nimeni în Senat, pentru a mai elimina o dezinformare, un proiect care a fost adoptat tacit și care avea, evident, același parcurs pe care l-a avut acum, raport de respingere la Cameră, și ar fi picat oricum la vot.

Ne aflăm în situația în care, în plină pandemie, președintele Iohannis și patriotarzii de la PNL consideră că enormitățile și fumigenele naționaliste pot deturna atenția oamenilor de la criza sanitară și cea economică, de la tunurile pe care le dau în fiecare zi, de la chelnerii pe care-i pun în conducerea spitalelor, după cum bine știți, de la focarele de infecție din județele pe care le conduc, de la comerțul cu oameni pe care-l fac, de la sutele de mii de locuri de muncă și zecile de mii de firme închise.

V-ați folosit - și aici mă adresez celor de la PNL - fără jenă de un subiect pe care-l știați de la bun început că n-are cum să treacă - și mă refer la ambele teme dezbătute în ultima săptămână, că este inacceptabil și neconstituțional un astfel de demers.

Ați tăcut mâlc mai mult de o lună de la adoptarea tacită. Știați foarte bine că va pica la Senat, că vor pica la Senat și la Cameră, știați că ambele vor avea sau au rapoarte de respingere, știți că au mai fost în ultimii 30 de ani mai multe proiecte în acest sens și toate au fost respinse la vot.

Ați preferat să mințiți, deși știați asta, ați mințit sau ați început să mințiți atunci când ați văzut că procentele din sondaje au început să vă strângă.

E adevărat că s-a greșit undeva! Și s-a greșit în Parlamentul României când a fost posibil ca un parlamentar al PNL, cu simptome de COVID-19, s-a plimbat prin clădire și a oprit, practic, activitatea Parlamentului pentru două săptămâni.

S-a greșit atunci când parlamentarii PNL, în data de 13 martie, s-au grăbit cu toții să meargă să se testeze de COVID și au fost în situația în care, pe 14 martie, n-au putut să vină să-și voteze propriul Guvern. Pentru că n-ați putut să veniți să votați propriul Guvern!

A trebuit să amânăm noi testele, celelalte grupuri parlamentare, pentru a avea totuși un Guvern funcțional în situația de urgență, de criză, pe care o traversa și o traversează încă România.

Prin urmare, în ședința de plen din 16 martie, atunci când trebuia să respingem această inițiativă pe care eu am supus-o votului și am introdus-o pe ordinea de zi, cu raport de respingere, ar fi trebuit să aibă loc acea ședință în data de 16 martie și n-a mai avut loc.

L-am întrebat pe un lider al PNL, într-o emisiune televizată, ce ar fi făcut în situația în care Parlamentul hotăra, totuși, pe 16, contrar legii, împotriva oricăror ordonanțe militare, să se întrunească și să voteze respingerea acestei inițiative. Și mi-a spus direct că nu putea să vină, pentru că el respectă legea!

Păi, doar cei de la PNL au dreptul să respecte legea, noi nu?!

Noi n-aveam dreptul să respectăm legea și să nu ne expunem și pe noi, și pe alții, după ce am făcut aceste teste?!

De ce n-a ieșit președintele Iohannis sau dumneavoastră, pe 16 martie, sau pe 20 martie, să atragă atenția că acel proiect trece tacit? La fel și acesta, care a trecut în urmă cu o lună!

Dacă e să spunem adevărul până la capăt, stimați colegi, exact formularea din legea pe care astăzi o respingem a trecut în 2018 cu voturi de la PNL. Exact formularea pe care astăzi o respingeți, o blamați și acuzați PSD pentru faptul că o susține, deși, evident, nu putea să aibă raport de respingere dacă PSD o susținea, dar ați votat-o exact pe 9 iulie 2018, atunci când ați votat Codul administrativ.

Sper ca astăzi să încheiem acest capitol rușinos din istoria politică a României, în care președintele și partidul aflat la guvernare s-au folosit de o temă naționalistă falsă pentru a ascunde adevăratele probleme ale României.

Mi-e teamă, însă, că atunci când veți termina cu minciunile și temele false n-o să mai puteți salva nimic din ceea ce chiar trebuie salvat: locurile de muncă, salariile oamenilor, pensiile, firmele sau agricultura.

Fac un îndemn către Guvern și către PNL să-și bage mințile în cap - sau să vă băgați mințile în cap - să încetați să vă faceți de râs, să veniți cu un plan real pentru relansarea economiei. Acesta ar trebui să fie singura, prima preocupare sau principala preocupare, și nu teme naționaliste false, minciuni și acuzații nefondate, pentru că, repet, prioritatea în România ar trebui să fie alta.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.

 
     

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

I-am ascultat cu foarte mare atenție pe colegii noștri de la alte partide și cred că se impun niște replici.

S-a vorbit aici despre faptul că președintele României a fost atacat, în aceste ultime zile. Cred că nu ne uităm toți la același președinte! Pentru că eu am văzut un președinte care a vorbit ca la Radio Erevan. Că a dat niște drepturi PSD minorităților naționale, în condițiile în care PSD a luat niște drepturi, și tocmai au confirmat-o acum cei de la UDMR, care ne spun că, prin Codul administrativ făcut de guvernarea PSD, s-au luat niște drepturi pe care, minoritățile, în general, nu doar cea maghiară, le aveau de peste 20 de ani, și de aici frustrarea lor și supărarea, și această inițiativă legislativă.

Deci, fix ca la Radio Erevan! Președintele spune că PSD a dat, în condițiile în care PSD luase niște drepturi de la minoritatea maghiară.

Apoi ați vorbit aici despre faptul că nu poate să fie o coincidență că au trecut două legi tacit, în această perioadă.

Sigur că nu e o coincidență, pentru că Parlamentul nu a lucrat în această perioadă!

Dar mă întreb de ce Guvernul României, în perioada când a lucrat Parlamentul, a întârziat punctul de vedere pentru aceste legi cu mai bine de o lună de zile?!

Cât de greu îi era să scrie că nu e de acord cu aceste proiecte de lege, cu aceste inițiative legislative?! Cât de greu îi era să scrie?! Două rânduri! Ca să poată să fie îndeplinită procedura administrativă, astfel încât să le putem vota, aceste două inițiative legislative, în momentul în care eram în perioada în care lucram. Că, sigur, din nefericire, din cauza unui coleg de la PNL care a venit și a plimbat COVID-ul prin Parlament, a fost și o perioadă nefericită din viața noastră, când a trebuit să stăm în izolare cu toții.

Apoi vorbește PNL despre înțelegerea PSD cu maghiarii? Are curaj să spună treaba asta, că ei n-au făcut niciodată înțelegeri cu UDMR? Ați uitat când acum câțiva ani era să ne batem fizic, la modul fizic, în Parlamentul României, pentru modul în care susțineați statutul minorităților naționale? Ați uitat! Așa cum ați uitat că atunci mergeați foarte des în județele Harghita, Covasna, Mureș, ca să luați voturi pentru Traian Băsescu.

Acum s-a întâmplat același lucru pentru Klaus Iohannis. Când președintele statului român a mers acolo și a ascultat solemn imnul unui așa-zis Ținut Secuiesc, când a primit steagul... (Vociferări.)... și a și spus că este recunoscător pentru modul în care a fost primit.

Nu-i e rușine să vorbească?

Chiar nu mai aveți pic de rușine?!

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider Benedek.

Domnule Florin Roman, a cerut primul.

Deci, vă rog, câte un minut, pe procedură. Ca să nu...

OK, domnule Roman? Câte un minut, doar un minut, pe procedură.

 
     

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi luat cuvântul, dar aici s-au auzit foarte multe neadevăruri.

Și pot să spun că fac parte dintr-o minoritate foarte "norocoasă". De câte ori apare o problemă reală în această țară, suntem scoși din joben, suntem trădători, suntem separatiști și vrem să furăm, ba să luăm, ba să ducem nu știu unde, Ardealul.

Deci văd că mulți dintre politicienii care sunt portdrapelul României, când vine vorba despre Uniunea Europeană, uită sloganul sau nu înțeleg sloganul Uniunii Europene, care înseamnă "Unitate prin diversitate".

Dar am speranța că într-un anumit timp o să se înțeleagă că nu dorim separatism, nu dorim altceva decât să trăim aici și să avem aceleași drepturi. Și, bineînțeles, avem aceleași obligații.

Din păcate - din păcate! - văd că țara se mișcă foarte, foarte greu. Viteza acestei țări, la ora actuală, este foarte mică. Dar, pe de altă parte, mă bucură acest fapt, pentru că direcția este cea greșită.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Și vă mulțumesc că v-ați încadrat și într-un minut.

Domnul lider al Partidului Național Liberal, Florin Roman.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

No, așe - spunem noi, mocanii și moții. Și așa am spus și în 1848, în 6 mai, când trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani au măcelărit moții, la Abrud.

Istoria ne va judeca pe toți după faptele noastre.

Astăzi, președintele României a făcut ceea ce a trebuit. În momentul în care ai în Parlament două proiecte de lege care prevăd federalizarea și enclavizarea României, după ce tocmai noi am sărbătorit 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, iar alții se pregătesc să comemoreze Trianonul, președintele României nu poate rămâne impasibil atunci când declarațiile politice se transformă în proiecte de lege.

Partidul Național Liberal spune că prin votul de respingere a acestui proiect, astăzi, România câștigă. Și Partidul Social Democrat și UDMR, care au făcut acest troc politic, vor pierde.

Așa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare!

Vă mulțumesc.

 
     

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Care e trocul? (Vociferări.)

Care e trocul? (Vociferări.)

A, moțiunea de cenzură. Guvernați prea bine!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul președinte Victor Ponta.

 
     

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit cu mare plăcere la Parlament, să muncim, să adoptăm legi.

Vreau să fac un apel. Să terminați cu aceste cretinisme, domnule! Să vorbești în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism, da? (Aplauze.)

Dar cred că trebuie să vorbim despre altceva dacă vreți să vorbim totuși despre lucruri cu cap.

Apropo de colaborarea cu parlamentarii UDMR. Că văd că de aici e marea problemă.

Din câte știu, anul trecut am votat și eu moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD. Dacă nu mă înșel, și cei de la UDMR. În schimb, eu n-am votat învestirea Guvernului Orban. În schimb, cei de la UDMR au votat-o.

Deci înțeleg că Guvernul PNL este învestit cu voturile unor oameni foarte răi de la UDMR.

O să mai ceară votul, PNL, UDMR, și o să uite cretinismul acesta cu luatul Ardealului.

Am uitat să pun ghilimelele, scuzați-mă, că eu am probleme cu ghilimelele, nu-mi aparține expresia de cretinism.

Cred că există o soluție, ca Partidul Național Liberal să facă o declarație publică și un acord, eventual, să semneze că nu va mai colabora niciodată cu UDMR, dacă sunt așa de hotărâți.

Dar eu îmi aduc aminte, când am făcut Uniunea Social Liberală, că și atunci am semnat toți că nu vom colabora niciodată cu PDL. Și PNL n-a colaborat cu PDL, v-ați luat cu totul, PNL-iști, PDL-iști, după ce ați semnat că n-o să lucrați niciodată.

Așa încât de-abia aștept să votați data viitoare, împreună cu UDMR, Guvernul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Simonis.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Simt nevoia, domnule președinte, să repet o chestiune. Pentru că pare că un antevorbitor nu a înțeles ce am spus eu.

Am auzit aici spunându-se faptul că președintele a făcut ceea ce trebuie. Dacă la o lună și jumătate de la adoptarea tacită a unei inițiative legislative, președintele iese și vorbește despre ea, iar asta înseamnă că faci ce trebuie înseamnă că am eu o problemă de interpretare.

De asemenea, am auzit că în Parlament erau două inițiative.

Oameni buni, dar în Parlamentul acesta mai există niște grupuri parlamentare - PNL, USR și altele, nu le mai nominalizez pe toate.

Stimați lideri ai grupurilor parlamentare care condamnați astăzi PSD pentru faptul că aceste inițiative au fost adoptate tacit, de ce n-ați cerut dumneavoastră sesiune extraordinară? De ce n-ați încercat dumneavoastră să facem plen cu orice risc? De ce n-ați spus că trebuie încălcată legea, și să mergem la Parlament, să respingem autonomia Ținutului Secuiesc? De ce ați tăcut toți?

Vă spun eu de ce. Pentru că știați atunci, cum știți și acum, că Parlamentul nu se putea întruni. Nu se putea întruni, conform ordonanțelor militare, conform legilor în vigoare. Nu aveam dreptul să venim la Parlament.

Nu mai mințiți și dezinformați, că oamenii s-au prins! (Vociferări.)

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Drulă Cătălin.

Cu aceeași rugăminte, să ne încadrăm într-un minut.

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Absolut.

L-am auzit mai devreme pe domnul Victor Ponta spunând că agitarea unor teme naționaliste false, furtul Ardealului este "un cretinism". Îl cita de fapt pe actualul președinte, Iohannis, din 2014, când făcea această afirmație la adresa domnului Victor Ponta, care desfășura la acea vreme o campanie oribilă de tip PRM-ist, cu accente violente, naționaliste.

De fapt, în acest schimb dintre Ponta și Iohannis - Ponta atunci era la PSD - e prinsă toată clasa politică românească - cea veche, că USR n-a fost acolo -, care de 30 de ani guvernează cu UDMR când îi convine și, când nu-i convine, agită, pentru voturi facile, și iresponsabil, teme naționaliste.

Atât am avut de spus.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, o să fac și eu un anunț.

(Coboară la tribună.)

Eu consider că acest derapaj este evident, este un conflict declanșat, interetnic, nepermis și dus într-o direcție de către președintele României anilor 1990.

De aceea, atât eu, cât și domnul Robert Cazanciuc, președintele Senatului, depunem astăzi două proiecte de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și al Senatului.

Primul. Articol unic. Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338, din 27 aprilie 2020, se modifică după cum urmează.

Hotărăște.

În cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională, nu sunt luate în considerare inițiativele legislative care afectează caracterul național, independent, unitar, indivizibil al statului român, precum și cele care afectează integritatea teritoriului României.

Cu alte cuvinte, după 30 de ani, se termină acest "cretinism", de folosire a unui conflict interetnic, politic.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 127/2020) (rămas pentru votul final).  

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

     

Domnul Ion Alin Dan Ignat (secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale; de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Alin Ignat, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul proiectului de ordonanță de urgență este modificarea și completarea unor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Ministerul Muncii susține adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, prezentarea raportului.

Domnul președinte Solomon, vă rog.

 
     

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

A fost adoptat de Senat, în 31 martie.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doriți să luați și cuvântul?

Domnul Solomon?

Vă rog.

 
     

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dincolo de faptul că am stat o oră și un sfert pentru o chestiune care putea să treacă la respinse, la "și altele", fără să dăm o foarte mare importanță. Dar se pare că am mers pe fenta deschisă de președintele Iohannis, care nu dorește să discutăm despre șomajul tehnic, despre starea economiei, despre măsurile sociale care mai mult nu s-au luat decât s-au luat, despre măsurile economice concrete, de ajutorare a micilor afaceri din România, despre faptul cum mai toate măsurile luate după starea de urgență au ajutat marii comercianți din România, despre faptul că la supermarket nu te poți îmbolnăvi de C0VID, dar la biserică te poți îmbolnăvi de COVID, și despre multe alte lucruri.

Vreau, dincolo de orice, să reținem două amendamente care sunt redate în anexă la poziția 7 și la poziția 52.

La poziția 7, am inițiat împreună cu doamna deputat Éva Csép un amendament prin care prevederile Legii nr. 19, cea privind concediul părinților, în cazul în care se închid școlile din cauza epidemiei sau a altor evenimente neprevăzute, să se prelungească până la încheierea anului școlar.

Deși în spațiul public există o dezbatere - falsă, zic eu - că sfârșitul anului școlar, conform ordinului de ministru, este 31 august, pentru categoria de vârstă vizată în Legea nr. 19, și anume copiii între 2 și 12 ani, sfârșitul anului școlar, dincolo de orice interpretare, se finalizează la începutul vacanței de vară. Și dorim ca acest lucru să se rețină, mai ales că în Legea de aprobare a Ordonanței nr. 41, care probabil va fi săptămâna viitoare pe ordinea de zi, am specificat acest lucru.

Niciun copil până în 12 ani nu cred că are treabă cu bacalaureatul sau cu examenul de admitere la liceu, cu examenul de capacitate, cum nu are treabă nici cu calendarul de mișcare a personalului didactic, nici cu definitivatul, nici cu titularizarea, nici cu ocuparea posturilor în învățământ.

De aceea se prelungește anul școlar de la începutul vacanței mari până la 31 august, ca să aibă loc toate aceste proceduri.

Prin urmare, oricine interpretează altfel acest amendament greșește.

De asemenea, pentru că Guvernul tot promite, dar nu a făcut nimic, deși avea posibilitatea, la ședințele de Guvern, să prelungească termenul de aplicare a Ordonanței nr. 30 și a celorlalte acte care modifică Ordonanța nr. 30 și, în speță, Ordonanța nr. 32, Ordonanța nr. 53 și așa mai departe, până la finalizarea tuturor restricțiilor impuse de această epidemie cu virusul COVID-19, am prins, la poziția 52 din raport, un amendament, prin introducerea unui articol nou, art. XIX, prin care prevederile prezentei legi se prelungesc până la ridicarea tuturor restricțiilor. E vorba de micile afaceri, restaurante, hoteluri, cafenele, care rămân închise și ai căror angajați să rămână în continuare în șomaj tehnic.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Calista?

 
     

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Bună ziua, stimați colegi!

Am să încep prin a spune că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30 este cunoscută drept ordonanța care, în mare, prevede șomajul tehnic.

Vreau să fac cunoscut încă de la început faptul că atât Guvernul României, cât și reprezentanții Partidului Național Liberal au fost în discuții cu mediul de afaceri și au venit în sprijinul acestuia. Consultările au fost permanente - și, ați văzut, chiar în cursul zilei de ieri, au fost unele dintre ele -, iar propunerile, incluse în măsurile adoptate de Guvern.

Le mulțumesc, în numele Partidului Național Liberal, antreprenorilor, pentru faptul că au ales să-și continue activitatea și că, acolo unde a ținut de ei, conform posibilităților, au făcut tot ce au putut pentru a-și respecta obligațiile fiscale pe care le aveau.

Trebuie să spunem clar că a fost o situație complet inedită la nivel mondial, însă Guvernul României a răspuns prompt acestei crize sociale, economice și politice, generată de pandemia COVID-19.

Măsuri similare cum au fost cele din România au fost adoptate și de alte state europene.

O să vă rog să-mi permiteți să spun pe scurt câteva prevederi, cele mai importante care se regăsesc în Ordonanța nr. 30. Și, așa cum spuneam, mă refeream la acordarea șomajului tehnic în cuantum de 75% din valoarea salariului de bază a unei zile de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu garantat în plată.

Au fost introduse o serie de modificări cu privire la zilele libere acordate unuia dintre părinți, conform Legii nr. 19/2020, adoptată de noi în Parlament și ratificată de președintele României.

Vorbim despre posibilitatea măririi unor venituri salariale aferente categoriilor bugetare care pe perioada pandemiei au lucrat necontenit - și aici mă refer la personalul medical, sub toată forma sa, precum și la cel din Apărare, Poliție, Jandarmerie și așa mai departe.

Și unele dintre cele mai importante măsuri sunt cele referitoare la... i-aș spune eu, stimularea creșterii natalității - știți că pentru mine e un subiect foarte important. Și mă refer aici la prelungirea acordării stimulentului de inserție cu până la 90 de zile, posibilitatea reîntoarcerii în concediul de creștere a copilului, până la finalizarea stării de urgență, precum și prelungirea automată a plății indemnizației de creștere a copilului, pe perioada stării de urgență.

Poate iarăși unul din cele mai importante lucruri este posibilitatea depunerii documentelor doveditoare la autoritățile competente în vederea obținerii șomajului, în format electronic. Vorbim, domnule președinte și stimați colegi, despre realizarea digitalizării instituțiilor din România.

Aș mai menționa și sportivii, pentru care contractul este suspendat pe perioada stării de urgență - beneficiază de o indemnizație de 75% din drepturile bănești aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial brut.

Subliniez și eu că a fost un set de amendamente importante depuse, printre care două care au fost deja precizate, respectiv:

- posibilitatea aplicării Legii nr. 19/2020, cea a îngrijirii copiilor pe toată durata, până la finalizarea cursurilor școlare, adică acordarea a 75% din câștigul salarial brut al unei zile de lucru, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu, pentru părinții care stau acasă cu copiii; precum și

- posibilitatea prelungirii acordării șomajului tehnic în domeniile pentru care se vor prelungi măsurile de protecție și pentru care va mai dura o perioadă până când acestea vor putea să-și intre în funcțiune la capacitate maximă.

Partidul Național Liberal a fost receptiv și de acord cu acestea - și subliniez acest lucru - pentru că înțelegem importanța susținerii părinților, dar și a mediului de afaceri, atunci când vorbim despre măsurile de relansare economică.

Nu pot să închei fără să spun că mi se pare nelalocul lui, ca să nu spun altfel, faptul că ni se impută neluarea, dacă vreți, unor măsuri sociale la timpul lor sau la momentul lor.

Toate actele normative, fie ele ordonanțe de urgență, ordonanțe simple sau hotărâri de Guvern, care s-au dat pe această perioadă a stării de urgență, dovedesc faptul că Guvernul a fost și este în permanență interesat de depășirea acestei crize, care, repet, nu este doar a României. La nivel mondial ne-am confruntat într-o primă fază cu ceea ce înseamnă de fapt o pandemie și ceea ce înseamnă oprirea efectivă în loc a tuturor activităților sociale, economice și politice chiar.

Aș mai spune încă un lucru. Guvernul lucrează la un pachet de măsuri post-criză. Iar aceste declarații, dacă vreți, sunt făcute zilnic atât de reprezentanți ai Guvernului, cât și ai Parlamentului sau de Președinția României.

Ne interesează să avem un pachet care să răspundă clar nevoilor de relansare economică. Sunt zilnic consultări pe care le au atât Guvernul, cât și reprezentanții Partidului Național Liberal, cu tot ce înseamnă partenerii sociali, dar și reprezentanții mediului de afaceri. Pentru că vrem să avem cel mai bun răspuns, ulterior finalizării stării de urgență, atât pentru cetățeni, cât și pentru tot ce înseamnă angajatori, sub toate denumirile lor, fie ei publici sau privați. Astfel încât să reușim să relansăm economia și să avem aceeași activitate și aceeași viață pe care toți dintre noi le-am avut înaintea intrării în această stare de urgență.

Vă mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Seidler Gabriel.

Vă rog, luați legătura cu dânsul.

 
     

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
     

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

N-am crezut că în Parlamentul României voi asculta, în continuarea propagandei etnocentriste, propagandă anticapitalistă. Dar cele două se pare că sunt folosite încă împreună, de parcă am fi la începutul anilor '90. În fine, se pare că unii au rămas blocați acolo.

E, de asemenea, interesant cum se poate critica lipsa unor măsuri, în timp ce tocmai dezbatem aprobarea, cu modificări, a măsurilor luate.

Pentru cei care trăim însă în contemporaneitate, în mai 2020, aceste măsuri cuprinse în Ordonanța nr. 30 și în alte ordonanțe subsecvente au fost necesare, chiar dacă nu au fost perfecte.

Sigur, dacă am avea nu doar oameni politici, ci și funcționari publici care să gândească, să aibă capacitatea de a gândi măsuri integrate într-o perioadă scurtă, lucrurile ar arăta, în general, în România, mult mai bine.

Așteptăm să dezbatem cât de curând măsuri de susținere a celor care își doresc să muncească - și accentuez, a celor care doresc să muncească - ulterior stării de urgență.

În acest context e nevoie nu doar de o versiune autohtonă a ceea ce la nivel de Uniune Europeană se numește Kurzarbeit, adică susținerea celor care doresc și pot să lucreze, chiar dacă munca lor ar fi diminuată cantitativ de situația economică.

Dar credem că e nevoie și de o modificare a legislației rușinoase în materie de telemuncă, legislație care mai mult încurcă prin birocrație decât ajută, cât și la flexibilizarea în general a relațiilor de muncă, astfel încât programul să poată fi modificat în funcție de întâmplările, de situațiile de sănătate ale angajaților, la nivelul fiecărei unități, dar și pentru a trece în mediul electronic cât mai multe dintre atribuțiile angajaților și angajatorilor, deopotrivă. Mă refer aici în mod special la cele referitoare la securitatea și sănătatea în muncă.

Cu cât mai repede vom dezbate în Parlamentul României - și accentuez, în Parlamentul României - măsurile referitoare la susținerea celor care doresc să lucreze și pot să lucreze după 15 mai, cu atât mai mult putem preîntâmpina situații, pe care le-am avut și le avem în continuare, prin care transmitem cu toții, Guvern și Parlament, deopotrivă, un mesaj de instabilitate mediului economic. Pentru că modificăm ordonanțe de urgență care, la rândul lor, modifică alte ordonanțe de urgență și se naște o rețea de ordonanțe și legi de aprobare cu modificare, prin care omul de afaceri, și așa greu încercat de situația economică actuală, trebuie să facă față angajându-și eventual 3 juriști în mod suplimentar.

Ține de responsabilitate să înțelegem odată pentru totdeauna că dincolo de luptă politică trebuie să fim, atât Guvern, cât și Parlament, lângă cei care produc valoare adăugată în țara aceasta și să le ușurăm situația, nu să le-o îngreunăm prin tot felul de invenții birocratice și hățișuri legislative.

Trebuie să dezbatem cât mai repede, deci, în Parlamentul României, o serie de măsuri care nu doar să compenseze perioada de nemuncă, ci mai ales să stimuleze munca și revenirea la economie sănătoasă pentru toți, indiferent de etnie, indiferent de limbă maternă, ca să fac o referire la ora și jumătate aproape pierdute în dezbaterile pe proiectul de lege anterior.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar PRO Europa dorește cineva? Nu.

Din partea Grupului UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

Vă rog.

Vă rugăm, doamnă deputat.

 
     

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, stimați colegi!

Au trecut 57 de zile de la suspendarea cursurilor școlare din România și 52 de zile de la decretarea stării de urgență de către Președintele României.

Punerea în pericol a vieții și a integrității fizice a cetățenilor, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, întreruperea sau reducerea temporară a activității societăților, încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă și închiderea școlilor sunt doar câteva dintre consecințele negative ale pandemiei COVID-19 asupra societății.

Pandemia ne-a luat pe toți prin surprindere și nu eram pregătiți sub nicio formă, știm foarte bine cu toții acest lucru.

Primele măsuri menite să faciliteze activitatea angajatorilor, angajaților și a celorlalți profesioniști din România s-au conturat doar după aproximativ două săptămâni de la instituirea stării de urgență, perioadă în care nu exista nimic concret, ceea ce a creat o situație de panică pentru mulți oameni.

După aceea, după cum bine știm, în preajma Sărbătorilor de Paște, părinții se îngrijorau dacă pot sau nu să rămână în continuare acasă, pentru supravegherea copiilor, și pe perioada vacanței școlare.

Enumerarea lacunelor legislative și a măsurilor interpretabile poate continua, însă prin acest proiect de lege pe care îl dezbatem acum se urmărește rezolvarea în parte a unor consecințe indirecte ale epidemiei COVID-19.

Prin raportul Comisiei pentru muncă, prezentat astăzi în fața dumneavoastră, colegii mei deja au prezentat câteva modificări, chiar în detaliu, despre ce este vorba în această ordonanță de urgență.

Totuși, doresc să vă atrag atenția asupra amendamentelor inițiate de UDMR împreună cu domnul deputat Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, care au fost admise - și le mulțumesc pe această cale colegilor din Comisia pentru muncă, pentru sprijin.

Știm foarte bine că instituțiile de învățământ rămân deschise până la finalul anului școlar, dar totuși procesul de învățare online continuă. Iar, potrivit legislației în vigoare, părinții nu au posibilitatea să rămână acasă pentru supravegherea copiilor, după încetarea stării de urgență.

Prin aceste amendamente, și la propunerea UDMR, am reușit să prelungim concediul de supraveghere a copiilor sub 12 ani, până la sfârșitul semestrului al II-lea. Este o necesitate reală și un sprijin acordat familiilor în această perioadă dificilă.

Totodată, un alt amendament adoptat în comisie vizează șomajul tehnic.

Tot la propunerea UDMR prevederile Ordonanței de urgență nr. 30 care reglementează șomajul tehnic se aplică în continuare, deci fără întrerupere, de la data încetării stării de urgență instituite prin decret, pentru toate domeniile de activitate în care se mențin restricții, până la ridicarea acestora.

Așadar, vă îndemn, stimați colegi, să votați pentru adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Comisia pentru muncă și permiteți-mi să mai precizez un lucru deosebit de important. Știm bine că adoptarea unui proiect de lege de către Parlament de multe ori nu este de ajuns, deoarece promulgarea acestuia - și sper că se promulgă - durează zile și chiar săptămâni bune.

În ceea ce privește stipulările din prezenta inițiativă legislativă acestea au caracter urgent, deci nu pot fi întârziate.

Rog pe această cale Administrația Prezidențială și pe președintele României să promulge cât mai urgent această lege importantă. Este timpul să se ocupe de problemele reale ale societății și să pună accent, de această dată, pe interesele cetățenilor, și nu pe jocurile politice.

Vă mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Movilă. Vă rog

Succint, cum sunteți dumneavoastră în viață mereu!

 
     

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PL-x 127/2020, legea care vine să aprobe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 este un proiect de lege bun, cu completările făcute de colegii noștri parlamentari în comisiile de specialitate.

Voi prezenta câteva din punctele importante din acest proiect de lege. O parte au fost prezentate de colegii antevorbitori. După cum știți, se acordă zi liberă unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, inclusiv pentru perioada vacanțelor școlare, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ și a unităților de educație antepreșcolară, ca urmare a stării de urgență. Deci se aplică pe perioada imediat următoare încetării stării de urgență, până la încheierea anului școlar. Este valabilă pentru părinții care au copii cu vârsta până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ, sau copii cu dizabilități cu vârsta de până la 26 de ani, de asemenea înscriși în cadrul unei unități de învățământ, spre deosebire de 18 ani, forma rezultată de la Senatul României.

De asemenea, nu se aplică în cazul în care unul dintre părinți are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activității angajatorului și nu în cazul ambilor părinți, cum unii deja interpretează acest proiect de lege.

Indemnizația pentru fiecare zi liberă este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prevederile sunt valabile fără întrerupere pe toată perioada instituirii stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la data încetării acesteia, cu anumite excepții.

De asemenea, prin acest proiect de lege, prin derogări de la Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă pentru persoanele care se încadrează în una dintre situațiile prevăzute de lege, perioada de acordare a indemnizației de șomaj se prelungește cu trei luni de zile.

Pentru șomerii pentru care la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență plata indemnizației de șomaj este suspendată, în condițiile legii, la data repunerii în plată a dreptului la indemnizația de șomaj, perioada de acordare a indemnizației de șomaj se prelungește cu trei luni de zile.

Sigur, sunt și multe alte prevederi bune, important este ca noi să dăm votul pentru aprobare.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege, iar președintele, în timpul cel mai scurt, să promulge acest proiect de lege care va fi transmis de conducerea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există intervenții?

La preambul?

La amendamentele admise?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială (PL-x 141/2020) (rămas pentru votul final).  

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială; caracter organic; procedură de urgență; PL-x 141/2020.

Amendamente admise - 38.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

     

Domnul Ion Alin Dan Ignat (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței nr. 30 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea virusului SARS CoV-2. Această ordonanță a venit în urma consultărilor cu partenerii sociali, pe care le avem și în continuare, în urma feedbackului primit de la cei implicați, de la potențialii beneficiari ai Ordonanței nr. 30 și am considerat oportună modificarea acestei Ordonanțe nr. 30, prin Ordonanța nr. 32, drept pentru care Ministerul Muncii susține aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, raportul, vă rog.

Același domn președinte, Solomon. Vă rog.

 
     

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 și stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

Măsurile instituite vizează, printre altele: clarificarea unor categorii de drepturi acordate potrivit Ordonanței nr. 30, pentru asigurarea unei acoperiri cât mai cuprinzătoare cu măsuri de protecție a populației și pentru stabilirea regulilor de acordare a acestora; simplificarea documentelor pe baza cărora angajatorii vor solicita din bugetul de șomaj sumele necesare plății indemnizației; plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor să se facă în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar la angajați indemnizația să ajungă în termen de trei zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor din bugetul de șomaj; orice angajator va putea solicita sumele necesare pentru plata indemnizației, în cazul angajaților cu contract individual de muncă.

A fost adoptat de Senat în ședința din 8 aprilie 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente, care fac parte integrantă din prezentul raport.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Solomon, doriți să interveniți și la acest proiect de suflet al dumneavoastră?

 
     

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apariția Ordonanței nr. 32, la doar o săptămână după Ordonanța nr. 30, arată graba și lipsa de profesionalism cu care a fost elaborată prima ordonanță.

Între timp, noi depusesem, Grupul parlamentar al PSD, o inițiativă privind șomajul tehnic, mai cuprinzătoare, și care era o reglementare de tip general, în Codul muncii, între timp adoptată de Parlament, dar retrimisă de președintele României la reexaminare. Acea inițiativă a fost lucrată după modelul Ordonanței nr. 28 din 2009, iar domnul Dobre își aduce aminte - era președintele Comisiei pentru muncă pe atunci - am lucrat împreună cu domnul ministru Sârbu și cu toți colegii, pentru a scoate o ordonanță bună, care s-a aplicat pe tot parcursul anului 2009 și a anului care a urmat.

Faptul că în timpul vieții noastre am ajuns să trăim a doua criză de magnitudinea celei din 2008-2009 ne-a făcut pe noi să zicem că reglementarea prin ordonanțe de urgență de tipul Ordonanței nr. 30 nu numai că este incompletă, dar este și total împotriva dorințelor sindicatelor și a patronatelor, necesită o rezolvare definitivă și general valabilă în Codul muncii.

Eu sper ca această soluție să fie până la urmă agreată de noi, toți, când vom reexamina cererea președintelui și într-un final promulgată de acesta.

Faptul că la o săptămână după emiterea Ordonanței nr. 30 Guvernul vine și schimbă din temelii Ordonanța nr. 30, prin Ordonanța nr. 32, punând-o în acord cu dorințele patronatelor și a sindicatelor, eliminând piedici birocratice și administrative în obținerea acestor fonduri absolut necesare continuării activității, arată că și Guvernul a fost luat prin surprindere la nivel chiar de specialiștii de rangul II de rapiditatea cu care a trebuit să reacționeze la instaurarea stării de urgență.

Sper ca în urma votului pe care îl vom da astăzi acest tip de reglementare, prin ordonanțe, să fie totuși ultima oară folosită, și soluția să fie cea prin modificarea Codului muncii, care să asigure reglementarea universal valabilă de acum încolo pentru orice tip de astfel de criză.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna deputat Mara Calista.

Am văzut că la PNL erau două solicitări; rămâne una singură.

Vă mulțumesc, domnule lider.

Doamnă deputat?

 
     

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte, dar este vorba despre domnul Dumitru Oprea, vă rog.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Faceți legătura cu domnul Dumitru Oprea.

Se pregătește Grupul parlamentar PRO Europa, dacă dorește să ia cuvântul.

Domnule Mocioalcă, doriți?

 
     

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
     

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Pot vorbi, da?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

 
     

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Stați, că se anunță Mara Calista, văd!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm să vorbiți!

 
     

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Păi ea vorbește!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu vorbește! A vorbit că dânsa nu o să ia cuvântul! Noi doi, domnule deputat, vorbim în timp real. Ce aveți pe tabletă e un decalaj. Lăsați tableta deoparte și vorbiți!

 
     

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Domnule președinte,

Mulțumesc mult pentru încercările mai multor colegi de a răspunde întrebărilor provocate de aceste rapide schimbări pe piața forței de muncă, pe piața șomajului creat.

Așadar, de la Ordonanța de urgență nr. 30 la Ordonanța de urgență nr. 32, într-un timp foarte scurt, au fost solicitate corecții.

În aceste condiții, cred că și subiectele discutate vizavi de școală și de momentul în care școala se închide... Școala nu se închide niciodată!

Așadar, și Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020, continuat de Ordonanța nr. 32, care vine cu multe corecții, am admirat modul cooperant al colegilor noștri de la toate partidele politice din Comisia pentru muncă, pentru a corecta multe dintre schimbările provocate într-un timp relativ scurt, dar dinamica este impusă de fenomenul acesta, al coronavirusului, pe care noi trebuie să-l controlăm.

În Comisia pentru muncă a fost un vot unanim al celor 24 de membri ai Comisiei pentru muncă. Toată lumea a votat pentru.

Așadar, proiectul de lege care are și codul 141/2020 a fost cu un raport de adoptare pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 32/2020. Toată lumea a votat, implicit la votul final cred că o să voteze toată lumea, pentru că este o corecție la care au participat și Guvernul, și Parlamentul, fără nicio reținere. Toate au fost pro schimbare favorabilă bunei funcționări a sistemului economic românesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

 
     

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna, doamnă deputat! Vă rog.

 
     

Doamna Csép Éva-Andrea (prin telefon):

Bună ziua!

Stimați colegi,

Publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordonanței de urgență nr. 30/2020 a fost o gură de aer proaspăt pentru mulți dintre angajatori și angajați. În sfârșit, am văzut negru pe alb și nu doar promisiuni, însă pentru o mare parte dintre aceștia nesiguranța zilelor care urmau nu a fost alungată prin aceasta. Putem exemplifica cu categoria de alți profesioniști, cu cei trimiși în șomaj tehnic sau de părinții care datorită epidemiei CODIV-19 riscau să rămână fără stimulentul de inserție sau fără o sursă de venit după încetarea concediului de creștere a copilului.

Enumerarea ar putea continua, însă deocamdată mă opresc la aceste lacune legislative care, prin Ordonanța de urgență nr. 32, au fost parțial eliminate.

Am fost contactată de peste 100 de părinți, mame care, în urma instituirii stării de urgență, nu știau ce au de făcut. Prevederile legale erau neclare, iar agențiile județene pentru plăți și inserție socială interpretau diferit textul legii, de la județ la județ.

Într-adevăr, soarta celor care se aflau în concediu de creștere a copilului sau a celor care primeau stimulentul de inserție a fost clarificată în mare parte prin această nouă ordonanță de urgență.

Însă, stimați colegi, în continuare nu este totul roz. Trebuie să vedem ce se va întâmpla pe perioada stării de alertă care, bineînțeles, nu ne va permite să revenim cu totul la normalitate.

Trebuie să atrag atenția guvernanților că nu este o regulă scrisă că reacțiile legislative la anumite situații de fapt trebuie să apară cu o mare întârziere. Aceasta este poate doar o cutumă a Guvernului. Trebuie să luați măsuri imediate, aplicabile, bine gândite și pe termen lung, în același timp cu procedurile de aplicare bine stabilite și din timp, nu ulterior, pentru că la acestea am lucrat foarte mult în Comisia pentru muncă, să specificăm și să lucrăm la niște amănunte care trebuiau avute în fața dumneavoastră când s-au luat aceste decizii.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici peste personalul contractual din sistemul public, cum ar fi, de exemplu, cei din domeniul cultural, cei care acum nu pot profesa, deoarece toate evenimentele sunt interzise prin ordonanță militară și nici nu vor avea venituri din vânzare de bilete, de exemplu.

O parte din acești profesioniști au fost trimiși în șomaj tehnic, însă nu există o reglementare clară. Nu se știe mai exact cine trebuie să suporte indemnizația aferentă acestuia. Sunt angajați cu contracte de muncă valabile, deci potrivit textului legii și ei pot beneficia de șomaj tehnic subvenționat din bugetul de stat, și așa și este firesc.

AJOFM-urile sunt confuze. Oare Curtea de Conturi ce părere are? Pentru că dacă un act normativ nu interzice și nici nu prescrie, doar pe păreri nu putem să ne bazăm.

Mă adresez din nou guvernanților, celor care iau decizii, fac ordonanțe de urgență, dar explicațiile, precizările, într-un cuvânt spus normele metodologice lipsesc. Chiar instituțiile din subordine nu sunt îndrumate în a aplica corect și în litera legii actele normative în vigoare.

Trebuie să existe un dialog constant între Guvern și Parlament, nu doar ordonanțe de urgență, pentru că așa nu putem să legiferăm prompt și responsabil, mai ales în această perioadă deosebită. În această perioadă avem nevoie de soluții imediate și aplicabile și trebuie să lucrăm împreună, Guvernul și Parlamentul.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Ionuț Simionca.

 
     

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Această Ordonanță nr. 32/2020 este o completare a Ordonanței nr. 30/2020 și include câteva categorii care au fost omise în prima ordonanță. Și pentru a fi echidistanți și nediscriminatorii în măsurile de protecție socială care îi vizează pe toți cei care și-au diminuat veniturile și au fost afectați de această perioadă de pandemie, era firesc să apară un act normativ care să-i pună pe cei care obțin venituri din activități independente, din contracte de activitate sportivă sau din drepturi de autor pe picior de egalitate cu angajații în baza unui contract de muncă.

PMP consideră, în același timp, că măsurile de protecție socială trebuie să continue și după ridicarea stării de urgență, atâta timp cât, de exemplu, sunt interzise competițiile sportive sau activitățile sunt închise, cum ar fi cei din industria HoReCa, acești oameni trebuie susținuți și după eliminarea stării de urgență.

Toți parlamentarii din Grupul PMP vor vota acest proiect legislativ și cerem găsirea de urgență a unor soluții care să acopere și pe viitor protecția socială a celor care nu pot obține venituri din cauza interdicțiilor impuse de autorități, în pandemia de COVID-19.

Vă mulțumesc și o zi bună!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții? Adoptat.

La preambul?

Dacă la amendamentele admise sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996 (PL-x 150/2020) (rămas pentru votul final).  

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x 150/2020.

Amendamente admise - 4; amendamente respinse - 3; caracter ordinar; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor? Nu este.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

Vă rog, domnule secretar.

     

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

În ședința din 29 aprilie 2020, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996 Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din legea mai sus amintită cu un nou alineat, alin. (5), intervențiile legislative vizând scutirea de la plata contribuției specifice de gospodărire a apelor a utilizatorilor de ape subterane pentru irigații, atât pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, cât și pentru o perioadă de șase luni de la încetarea acesteia.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a reexaminat proiectul de lege în ședința online din 5 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 și un amendament respins redat în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții?

Domnul deputat Ștefan Mușoiu. Vă rog.

 
     

Domnul Ștefan Mușoiu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ vine în sprijinul susținerii activității agricole a majorității fermierilor, atât pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul Președintelui nr. 195/2020, cât și pe o perioadă de șase luni de la încetarea acesteia.

Cele două amendamente admise în Comisia pentru mediu sunt necesare pentru ca utilizatorii de ape subterane pentru irigații să fie scutiți de la plata contribuției specifice de gospodărire a apelor, precum și de la taxele pe care le presupune obținerea avizelor de gospodărire a apelor.

De asemenea, țin să subliniez că pe lângă economiile financiare pe care agricultorii și micii fermieri le vor face, termenele de întocmire a proiectelor și de eliberare a avizelor vor fi reduse la jumătate.

Consider că această modificare a legislației în vigoare, prin derogare temporară, este necesară, având în vedere că seceta pedologică extremă a afectat în aceste zone agricole peste 40% din suprafața arabilă, iar sistemul de irigații necesită ample lucrări de refacere și de întreținere.

De asemenea, trebuie să oferim această șansă în plus fermierilor, dar și României, pentru că țara noastră nu doar că ocupă o poziție importantă în ansamblul agriculturii europene, dar acest domeniu de activitate contribuie anual, în mod decisiv, la creșterea PIB-ului intern.

Nu în ultimul rând, țin să apreciez solidaritatea colegilor din Comisia pentru mediu pentru că au votat în unanimitate aceste modificări și sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră veți înțelege importanța acestei inițiative legislative pentru a obține un număr cât mai mare de voturi.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Lungu Tudorița.

 
     

Doamna Tudorița Lungu (prin telefon):

Alo!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, doamnă deputat!

 
     

Doamna Tudorița Lungu (prin telefon):

Bună ziua, stimați colegi!

Am putut constata cu toții că amenințările produse de pandemia de COVID-19 au fost dublate de o altă amenințare, seceta pedologică care a afectat serios agricultura românească. Vorbim de o secetă severă care s-a manifestat în special în județele din Moldova și în zona Dobrogei și în acest context importanța existenței unor sisteme de irigații funcționale, precum și asigurarea culturilor sau acordarea de despăgubiri fermierilor a căror culturi au fost afectate de secetă sunt esențiale pentru fermierul român.

Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, a luat în calcul aceste probleme și a stabilit măsuri concrete pentru rezolvarea lor, anunțând fonduri importante alocate în acest scop.

În completarea acestor măsuri, PL-x 150/2020, proiectul de modificare a Legii apelor, aflat astăzi în dezbatere, vine și propune ca pe durata stării de urgență și încă șase luni după încetarea acesteia apa provenită din surse de suprafață și din subteran să poată fi utilizată pentru irigații, fără plata contribuției de gospodărire a apelor.

Pe aceeași perioadă, pentru obținerea avizelor de gospodărire a apelor, în vederea executării de lucrări de investiții în infrastructura de irigații, se vor elimina taxele, iar termenul de eliberare a acestora va fi redus la jumătate.

Dragi colegi,

Cred că în acest context nu vom avea dispute politice pe acest subiect, fapt ce s-a demonstrat și în Comisia pentru mediu, unde votul pentru raportul de adoptare cu amendamente admise și respinse a fost în unanimitate.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Popescu Daniel.

 
     

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, în contextul secetei extreme din această perioadă, avem nevoie de reglementări care să-i susțină pe fermieri, atât în perioada stării de urgență, cât și pe o perioadă de șase luni de la încetarea acesteia.

USR va vota pentru adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât, cum au spus și antevorbitorii, sunt zone în România unde nu a mai plouat de o jumătate de an, iar fermierii ne-au avertizat insistent că seceta prelungită va provoca un adevărat dezastru și în agricultură.

În acest sens, suntem de acord cu propunerea de a-i scuti de la plata contribuției specifice de gospodărire a apelor pe cei care utilizează apa pentru irigații: ape subterane, ape curgătoare, ape din lacuri sau din lacurile de acumulare cu folosință energetică pentru irigații.

De asemenea, costul procesului birocratic pentru întocmirea documentațiilor și obținerea avizelor, autorizațiilor și plata apei de către utilizatori este de câteva sute de lei la hectar, iar acest lucru nu este deloc de neglijat.

Totuși - în calitate de membru al Comisiei pentru agricultură - era bine ca în contextul actual, al pandemiei COVID-19 și al secetei, această inițiativă legislativă să treacă și pe la Comisia pentru agricultură, de vreme ce discutăm despre agricultură, un sector important al economiei românești, și irigații.

Iar la capitolul irigații, stimați colegi, din informațiile care ne-au parvenit în ultimele săptămâni, ne-au fost prezentate date deosebit de îngrijorătoare, și anume că din cele 600.000 ha de teren care beneficiază sau au beneficiat de fonduri pentru a reabilita infrastructura de irigații, doar 133.000 ha pot fi irigate, pentru că restul instalațiilor nu funcționează. Un lucru, în opinia noastră, deosebit de grav. Și cred că sunt necesare niște explicații din partea Ministerului Agriculturii.

De aceea vom vota pentru adoptarea acestei inițiative legislative.

Și, în același timp, solicităm ministrului agriculturii să evalueze calitatea lucrărilor de reabilitare și a modului în care au fost cheltuiți banii alocați prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Ion Cupă.

 
     

Domnul Ion Cupă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Parlamentarii Partidului Mișcarea Populară vor vota acest proiect de lege.

Vom vota pentru că țara noastră are nevoie mai mult ca oricând de agricultură, iar acum agricultura are nevoie de ajutor.

Încă de la instaurarea stării de urgență, noi, cei de la Partidul Mișcarea Populară, am propus ca una din măsurile de susținere a economiei să fie dezvoltarea agriculturii.

Acum specialiștii ne spun că seceta va afecta aproximativ 50% din terenul agricol.

Această secetă, suprapusă peste situația dificilă creată de starea de urgență și de pandemie, ne arată că această scutire de contribuții pentru gospodărirea apelor și, de asemenea, de taxe este necesară pentru a ajuta fermierii și producătorii agricoli care au nevoie de apă pentru irigații.

Știm că aceasta este o măsură fortuită în situația actuală, dar trebuie să luăm mult mai multe măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, ca ramură foarte importantă pentru economia țării, pentru a reuși să eliminăm în viitor situații deloc fericite în care românii să plece să lucreze în agricultură în alte țări, în plină pandemie și stare de urgență.

Oare noi nu putem asigura condiții de muncă în agricultură pentru a da de lucru românilor în țara lor?

Invit, pe această cale, Ministerul Agriculturii, comisiile de specialitate din Parlament, asociațiile profesionale din domeniu, ONG-urile, să se așeze la aceeași masă și să începem să luăm măsuri în interesul românilor.

Vă mulțumesc mult.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la...

Dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu?

La preambul?

La amendamentele admise, de la 1 la 4? Intervenții?

La cele respinse, de la 1 la 3? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Pl-x 651/2018) (rămasă pentru votul final).  

5. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 651/2018; raport fără amendamente; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea comisiei?

Domnul deputat Sorin Lazăr, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, prezentarea raportului.

     

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională în raport cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 24 octombrie 2018.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii online are ca obiect de reglementare introducerea unei noi categorii de scutiri de la plata impozitului/taxei pentru imobile aferentă clădirilor/spațiilor din interiorul acestora, în care sunt organizate și funcționează cabinete de medicină de familie.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă menționată mai sus, în ședința online din 5 mai 2020.

La lucrările online ale comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 27 deputați, din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În urma reexaminării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea lit. h) alin. (1) art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ioana Bran, vă rog, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Florin Roman.

 
     

Doamna Ioana Bran (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Încep prin a transmite respectul și mulțumirile noastre medicilor și personalului medical, oameni aflați în prima linie a luptei cu pandemia de coronavirus.

Sistemul de sănătate este supus în aceste zile unei încercări extraordinare. În toate țările europene acest sistem se află preponderent în responsabilitatea statului. Sigur, susținut de cetățeni, care contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate. Dar statul are pârghiile necesare pentru a susține dezvoltarea și funcționarea sănătății publice pe toate palierele sale.

În acest context, în responsabilitatea legiuitorului se află și medicii de familie. Ei sunt primii la care apelăm. Sunt resursa noastră de prevenire a îmbolnăvirilor. Sunt acel scut de protecție care reduce presiunea de pe spitale. Și sunt, la rândul lor, prin numărul mare de pacienți care apelează la ei, expuși multor riscuri.

Este normal să facem tot ceea ce este posibil pentru a le veni în sprijin.

Exceptarea de la plata impozitului pe clădire, valabilă în cazul celorlalte clădiri în care funcționează clinici și spitale, trebuie extinsă și la nivelul cabinetelor medicilor de familie.

Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă și va vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Florin Roman, de la PNL.

Se pregătește domnul Tudor Pop, de la USR.

Vă rog.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Prezentul proiect de lege reprezintă o reparație, spun eu, morală față de medicii de familie. Ei au fost exceptați de la plata impozitului pentru sediul cabinetelor medicilor de familie până în urmă cu câțiva ani, apoi a apărut o modificare a Codului fiscal.

Practic, e o revenire la această practică.

Mai ales pentru perioada în care ne aflăm, noi considerăm că adoptarea acestui proiect de lege vine în sprijinul medicilor de familie aflați în lupta cu COVID-19. Ei sunt primul inel de triaj epidemiologic.

Și cred că e un proiect de lege așteptat de breaslă.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Următorul vorbitor, Grupul USR, domnul Tudor Pop.

Se pregătește...

De la PRO Europa, cineva? Nu.

 
     

Domnul Tudor Rareș Pop (prin telefon):

Bună ziua!

Mă auziți?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

 
     

Domnul Tudor Rareș Pop (prin telefon):

Stimați colegi,

Este o rectificare bine-venită pe care Grupul USR o salută și o susține fără nicio umbră de îndoială.

Dar dacă vorbim despre reparații morale, haideți să vorbim și despre subfinanțarea cronică a medicinei de familie sau de cele 700 de localități din România fără medic de familie.

Vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că pe circuitul legislativ mai sunt și alte proiecte dedicate medicinei de familie, care sunt în situația proiectului de astăzi. Cred că e un moment foarte bun să vorbim despre ele și să le punem pe agenda publică, să le aducem în plen și să oferim medicinei de familie toate instrumentele pentru a deveni cu adevărat prima linie de apărare a sănătății publice din România, așa cum o spuneți și dumneavoastră.

Vă dau un exemplu. În luna mai a anului trecut, am depus alături de colegul meu, domnul senator Adrian Wiener, un proiect de lege care prevede:

1. Ca sumele alocate finanțării medicinei de familie să fie de minimum 8% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; și

2. Prevede implicarea activă a autorităților locale în sprijinirea medicinei de familie, prin acordarea de facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie în mediul rural.

Este un proiect în linia de politici publice de sănătate ale USR.

Vă reamintesc că la fiecare lege a bugetului am depus amendamente consistente pentru susținerea medicinei de familie. Nu mai vorbesc de creditele accesului la servicii de sănătate în mediul rural.

Totodată, este un proiect pe care și dumneavoastră îl susțineți. Foarte mulți dintre dumneavoastră îl susțineți, cel puțin pe cale verbală, la televizor și în conferințe. Și vă invit să-l susțineți și cu această ocazie. Este un proiect care repară aceste nedreptăți istorice și care oferă medicilor de familie șansa de a proteja mult mai bine sănătatea publică.

Deci, dragi colegi, stimați colegi, vă cer, așadar, să deblocăm acest proiect de lege, să-l aducem în plen și să-l dezbatem. Pentru că este momentul să facem ceea ce vorbim de-atâția ani.

E momentul să arătăm că măcar în al doisprezecelea ceas ne preocupă cu adevărat schimbările relevante din sănătate, care vor îmbunătăți viața românilor.

Mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Petru Movilă, reprezentantul PMP, specialist în medicină, de la PMP.

 
     

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca jurist, dumneavoastră sunteți un bun cunoscător al calităților colegilor din Camera Deputaților. Vă mulțumesc mult pentru apreciere.

Proiectul de lege despre care vorbim, sigur, este un gest simbolic pentru medicina de familie. Pentru că raportat la necesitățile pe care le are medicina de familie - și când vorbesc de medicină de familie vorbesc de echipa de la cabinetul medicului de familie, cu medic, asistent și ceilalți colaboratori, deci necesitățile lor sunt foarte mari în raport cu această măsură simbolică, aceea prin care sunt scutiți de la plata impozitului pe clădirea în care funcționează cabinetul de medicină de familie.

Medicina de familie a ajuns o Cenușăreasă a sistemului de sănătate și din cauză că medicii de familie nu au reușit să fie uniți, nu au reușit, de multe ori, ca asociațiile profesionale, asociațiile patronale, sindicale, dacă vreți, ale lor, să vorbească aceeași limbă, și Guvernul României, indiferent care a fost, de cele mai multe ori nu a dat curs solicitărilor respective.

Cred că soluția importantă sau una dintre soluțiile importante era ca bugetul pentru medicina de familie să crească corespunzător cu atribuțiile, cu responsabilitățile pe care le au aceștia și corelat cu studiul, cu vechimea în profesie pe care o au medicii din spitale.

Este important de spus că medicina de familie nu a fost inclusă în niciun fel de sistem de protecție pentru perioada de pandemie, pentru perioada COVID-ului. Exceptând câteva măsuri minimale sau exceptând echipamentul de protecție - mănuși și măști - nu au primit nimic și nici nu au fost incluși la plata acelor stimulente pe care le primesc alți angajați în sistemul de sănătate care luptă cu COVID, fie că sunt în spitale COVID, spitale-suport sau în spitale de urgență unde există spații speciale, secții speciale pentru a trata pacienții potențial COVID, asimptomatici sau cei care chiar au fost depistați cu COVID-19.

De aceea, sigur, Partidul Mișcarea Populară votează acest proiect de lege. Cum spuneam, este o picătură foarte mică în oceanul de necesități al medicinei de familie.

Și, dacă toți antevorbitorii mei cred în ceea ce au spus, imediat cum reușim să ne adunăm la Comisia pentru sănătate, să inițiem proiecte, indiferent că suntem la putere sau în opoziție, ne propunem să facem ca medicina de familie să-și recâștige locul pe care îl are de fapt în sistemul de sănătate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, neavând amendamente, propunerea rămâne la votul final.

Următorul.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive (PL-x 664/2019) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; caracter ordinar; amendamente respinse - 1.

Raport comun din partea Comisiei pentru buget, a Comisiei pentru industrii și a Comisiei juridice.

Cine prezintă?

Vă rog, doamna Laura Moagher, din partea Comisiei juridice, prezentați raport comun.

Vă rog.

     

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 decembrie 2019.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului și avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare protecția consumatorilor contra dobânzilor excesive, în scopul menținerii echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului USR, doamna Chichirău.

Se pregătește, din partea Grupului UDMR, doamna Ambrus.

 
     

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Stimați colegi,

Avem de-a face din nou cu o lege marca Zamfir, absurdă, populistă și evident neconstituțională.

Vă amintesc că acum un an, aproximativ, în martie 2019, CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, pachetul de legi Zamfir neconstituțional în ansamblul său.

Acest proiect pe care îl dezbatem astăzi reia una dintre ideile din acel pachet, și anume plafonarea dobânzilor.

În forma actuală se propune - și vă citesc din lege.

"Art. 4 - Dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăși cu mai mult de două puncte procentuale - două - dobânda de referință practicată de BNR (...)".

Iar la art. 5 se specifică următorul lucru - "Dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referință practicată de BNR.".

Aceasta este esența proiectului.

Și aș vrea să spun că se pare că unora le este dor de comunism. Era un decret în anii '50 care stabilea dobânda legală.

Efectul unor astfel de reglementări este să restrângă de fapt piața și accesul la credit. Este rău nu doar pentru sistemul bancar, care își va restrânge activitatea, ci mai ales pentru consumatori, care, de fapt, nu vor mai putea accesa credite pentru case, mașini sau orice obiecte de uz casnic, pentru că nu va mai exista ofertă.

Sigur că avem obligația să protejăm consumatorii, dar nu prin anihilarea economiei de piață.

De fapt, aceasta nu este decât o modalitate pentru un parlamentar să-și rezolve probleme financiare personale și de familie. Cum am văzut în presă, familia domnului Zamfir are datorii consistente către diverse instituții.

Și e cumva similar cu alți parlamentari care au încercat să-și rezolve tot prin legi probleme personale de natură penală.

Deci, aș spune, hai să nu ne mai folosim de Parlament în interes personal, să ne rezolvăm probleme, să nu mai promovăm legi absurde!

Și haideți să respingem proiectul acum, ca să nu mai pierdem și timpul altor instituții!

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, o invit pe doamna Ambrus, de la UDMR.

Și se pregătește domnul Firczak, care va și susține un amendament respins.

Vă rog.

 
     

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin telefon):

Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca scop protecția consumatorilor, respectiv reprimarea practicilor comerciale incorecte și abuzive.

Practicarea unor dobânzi crescute față de alte state din Uniunea Europeană, în scopul realizării unor profituri imense, caracterizează piața românească. Comportamentul abuziv este prezent.

Din acest motiv este nevoie de un mecanism legal care să limiteze abuzurile.

Astfel, proiectul de lege stabilește limite la dobânzile practicate de creditori, prevede clauze în favoarea debitorilor care nu pot rambursa creditele, respectiv, o perioadă de grație de 90 de zile.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Firczak.

Și se pregătește domnul Simonis.

 
     

Domnul Iulius Marian Firczak (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

Amendamentul pe care îl supun votului, care a fost respins în comisie, are ca scop să lămurească intenția legiuitorului de a avea doi indicatori diferiți pentru creditele de consum. Pentru cele care sunt cu valoare până în 15.000 de lei, la art. 6, amendamentul spune că prin excepție de la prevederile art. 5 vom avea ca indicator suma totală de rambursat de către consumator, și nu 15 puncte procentuale peste dobânda de referință practicată de BNR.

Acesta este amendamentul pe care doresc să-l supuneți votului.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, domnul Simonis, din partea Grupului PSD. (Vociferări.)

Nu, suntem la dezbateri generale și apoi avem acest amendament respins pe care îl voi supune votului când discutăm de raport.

Suntem la dezbateri generale.

Vă rog.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Inițiativa legislativă are ca obiect plafonarea dobânzilor în România.

După cum bine știți, în România, media dobânzii este de 4 ori mai mare față de media Uniunii Europene.

Pe de altă parte, în presa vremii au apărut multe articole legate de dobânzi care au ajuns până la 22.000%. Și vă rog să identificați, să verificați pe Internet, există această informație.

Nu mă aștept să aibă susținerea PNL, evident.

Domnul secretar general al Partidului Național Liberal, domnul Sighiartău, deține un IFN care a luat bani cu dobândă 0 de la Guvernul României și, evident, împrumută românii cu dobânzi de 600-700%.

Prin urmare, nu mă aștept ca cei de la PNL să susțină această inițiativă.

Noi vom vota pentru. Și cred că e momentul ca românii să nu plătească cele mai mari dobânzi din Europa.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da, este o intervenție.

Domnul Sighiartău, vă rog.

 
     

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Mă auziți?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

 
     

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Domnule președinte de ședință,

Îl ascultam pe micul bolșevic, comunist, PSD-ist, cum invoca anumite minciuni pe care le invocă și domnul Zamfir, dar și o parte dintre colegii dumneavoastră.

IFN la care sunt eu acționar nu a depus nicio solicitare pentru a obține prin IMM Invest credite de la bănci. Atenție, pentru că nici nu știți cum funcționează programul! Asta, ca să verificați, deși nici nu era ilegal să facem chestiunea aceasta.

Al doilea aspect. IFN la care sunt eu acționar nu dă credite de consum populației; vinde mașini în leasing. Da? Vinde mașini în leasing. Este un serviciu accesoriu.

Iar cu privire la ceea ce a spus domnul Zamfir și ceea ce spune și domnul Simonis. Trebuie să ai mare grijă când iei astfel de decizii pe piață. Pentru că s-ar putea să-i trimiți pe oameni - și eu i-am explicat asta și domnului Zamfir, personal - în mâna cămătarilor, dacă restrângi oferta drastic.

Banca Națională a României a venit cu câteva prevederi, anii trecuți și, dacă nu mă înșel, și anul trecut, de verificare a băncilor, dar și a IFN-urilor, mai ales cele care dau credite de consum, astfel încât să nu existe abuzuri.

Dar dacă restrângi prin lege, s-ar putea, oamenii aceia care se împrumutau - pentru că era chiar un reportaj la o televiziune - să meargă să se împrumute în alte părți.

Atât am vrut să vă spun. Asta, ca să nu se mai invoce... Pentru că am tot așteptat această oportunitate să vă spun că firma la care sunt eu acționar este din 1991 și face comerț cu autovehicule noi și second hand, este dealer de mașini. Iar acele mașini se vând, unele, cash, iar altele, dacă oamenii doresc, prin leasing de la diferite bănci sau altă firmă privată la care sunt acționar. Este leasing auto.

Atât am vrut să vă spun.

Vă doresc mult succes, multă sănătate și multă înțelepciune!

Doamne ajută!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Drept la replică, domnul Simonis.

Vă rog, aveți un minut.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Înțeleg că antevorbitorul a învățat cuvinte noi și ține neapărat să le folosească cu fiecare ocazie.

Pe de altă parte, am auzit, de asemenea, faptul că firma la care dânsul este acționar din '91, el având vreo 30 de ani de viață până acum - în '91 a pornit prima afacere, el avea vreo... puțini ani, de tot, câteva luni - nu finanțează, nu oferă credite românilor. În același timp, vinde mașini în leasing. Probabil că cu acele mașini merg extratereștrii domnului Cîțu, că altfel nu-mi explic cine sunt aceia care merg cu mașinile.

Continuați, dumneavoastră, stimați colegi liberali și domnule antevorbitor, să apărați dobânzi de 22.000% și lăsați-ne pe noi să-i apărăm pe români și să plafonăm aceste dobânzi la un nivel decent măcar! (Vociferări.)

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Avem un singur amendament respins, la art. 6.

Dacă până la art. 6 sunt discuții? Nu.

La art. 6 avem un amendament respins, pe care voi fi obligat să îl supun votului, depus de domnul Firczak.

Liderii grupurilor parlamentare dacă doresc să intervină, să recomande cum vor vota acest amendament respins al comisiilor?

Vă rog, Grupul PSD.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD va vota pentru amendamentul susținut de domnul Firczak.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Altă intervenție?

Domnul Mocioalcă, vă rog, Grupul parlamentar PRO România, vă rog.

 
     

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Și Grupul PRO România merge pe mâna domnului Firczak. Votăm amendamentul.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul PNL?

Vă rog.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Da. Grupul Partidului Național Liberal va vota împotriva amendamentului făcut.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR dorește să intervină? Nu.

PMP, doriți?

Numai puțin. PMP, doriți? Nu.

UDMR, vă rog.

Liderul Grupului UDMR, vă rog.

 
     

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Grupul UDMR va vota pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Da, domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

Vă rog.

 
     

Domnul Varujan Pambuccian (prin telefon):

Vă dați seama, domnule președinte, că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota amendamentul domnului Firczak.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Da, domnule Movilă, v-ați răzgândit, vă rog.

 
     

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Formularea dumneavoastră nu este corectă, pentru că n-am avut niciun punct de vedere, ca să mă răzgândesc.

Deci voiam să vă spun că PMP votează pentru.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu, nu, eu v-am întrebat, dacă vreți să luați cuvântul, să recomandați? Mi-ați spus că nu vreți să interveniți. V-ați răzgândit la intervenție, spuneam.

 
     

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Cum ați spus dumneavoastră, noi de la microfon nu facem recomandări.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
     

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da. Bine. Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Să înceapă votul pe amendamentul respins.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Mulțumesc.

Sunt câteva intervenții.

Domnul Chiriac, vă rog, n-ați putut vota.

Domnul Chiriac Viorel.

Se pregătește domnul Cucșa.

 
     

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
     

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru, vă rog.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vot pentru.

Domnul Cucșa?

 
     

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa:

Bună ziua! Votez pentru. Nu mi-a mers aplicația. Votez pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Ibram?

 
     

Domnul Iusein Ibram (prin telefon):

Votez pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnul Socotar?

 
     

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (prin telefon):

Bună ziua!

Nici mie nu mi-a mers aplicația. Vot pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin, Bihor.

 
     

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte de ședință.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Bârlădeanu?

 
     

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Dan Ciocan?

Dacă nu, domnul Iancu Marius.

 
     

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Alo! Mă auziți?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog!

 
     

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

Bună ziua!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Mărgărit Marius?

 
     

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Domnule președinte, vot pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Daniela Oteșanu?

 
     

Doamna Daniela Oteșanu (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Pană?

 
     

Domnul Adriana-Doina Pană (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Adriana-Doina Pană (prin telefon):

Vot pentru.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Am reținut!

Mulțumesc.

Domnul Bumb Sorin, vă rog, de la Alba.

Domnule Bumb, vă rog.

Domnule Viziteu, vă dau la final cuvântul și ne spuneți cum... Imediat!

Domnule Bumb?

 
     

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Domnule președinte, mă auziți?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule Bumb.

 
     

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Vot contra. Nu știu dacă s-a înregistrat corect!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bumb - vot contra.

Mulțumesc.

Domnul Dehelean?

 
     

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Cupșa Ioan?

 
     

Domnul Ioan Cupșa (prin telefon):

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Votez împotriva acestui amendament.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Balan?

În sală, domnul Viziteu, împotrivă? Da.

Din sală, domnul Codreanu, pentru.

Și doamna? Tot pentru.

Mulțumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, împotrivă.

Domnul Pirtea? Împotrivă.

Rezultatul votului: 177 de voturi pentru, voturi împotrivă - 80, 5 abțineri.

Deci amendamentul a fost adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare (PL-x 109/2020) (retrimis comisiei).  

(7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare; PL-x 109/2020).

Înțeleg că la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2020 este o intervenție pe procedură, din partea Grupului PNL.

Vă rog. Domnul Vâlceanu.

Domnule Dan Vîlceanu, înțeleg că aveți o solicitare de procedură.

     

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Mă auziți?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă aud!

 
     

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Domnule președinte,

Vă solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a proiectului de lege de la nr. crt. 7, PL-x 109/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2020, având în vedere faptul că la Comisia pentru buget s-a făcut o greșeală și a fost adoptat un amendament care încalcă Comunicatul Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea firmelor în dificultate și, de asemenea, încalcă Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat și Regulamentul Consiliului Concurenței privind ajutorul de stat.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Bun. Deci este o solicitare pentru PL-x 109, de retrimitere.

Invit liderii grupurilor parlamentare să se pronunțe pe retrimitere.

Grupul PSD, domnul Simonis.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

În măsura în care reprezentantul Guvernului ne garantează faptul că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, răspunde la următoarele întrebări:

Dacă acest credit poate fi rambursat în șase luni?

Și, dacă nu se poate rambursa, există un plan de reorganizare și ce prevede acesta?

În măsura în care ne garantați că într-un termen de maximum două săptămâni ne vin aceste răspunsuri de la minister, vom susține retrimiterea la comisie.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Ministerul, vă rog.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
     

Domnul Niculae Havrileț (secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest ajutor de salvare, care a fost aprobat în urmă cu două luni, este benefic pentru Complexul Energetic Oltenia.

Caracteristica principală a unui ajutor de salvare este că el se întinde pe o distanță de cel mult șase luni de zile, dar conform planului de restructurare, după șase luni de zile acest ajutor se transformă într-un ajutor de restructurare, pe care Complexul Energetic Oltenia îl va utiliza în următorii ani. Acest ajutor de restructurare, care survine prin transformarea ajutorului de salvare... (Vociferări.)

Da... și ajută foarte mult complexul energetic.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman. Vă rog.

Și apoi domnul...

Domnul Roman.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am discutat și eu în această dimineață cu ministrul Virgil Popescu și el are rugămintea către Parlament să acceptăm această retrimitere la comisie, pentru că este vorba despre un ajutor de stat foarte important pe care riscăm să-l pierdem, dacă lăsăm lucrurile în actuala formă și riscăm și o procedură de infringement.

Așa că, rugămintea este să susținem această retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnule secretar de stat, răspundeți punctual!

Dați răspunsul în două săptămâni sau nu, ca să știm ce facem!

 
     

Domnul Niculae Havrileț:

Da, în două săptămâni Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va prezenta un răspuns la întrebarea pusă de dumneavoastră.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Victor Ponta.

Domnul Simonis?

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Dacă-mi permiteți?

În aceste condiții, vom vota și noi pentru retrimiterea la comisie.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Ponta.

Vă rog.

 
     

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

În primul rând, și ca deputat de Gorj, și ca om care de mai mult de zece ani am încercat, alături de colegii din toate partidele din Gorj și din Oltenia, să salvăm Complexul Energetic Oltenia, evident că suntem de acord cu ideea acestui ajutor de stat. Dacă se mai amână două săptămâni, nu e o problemă, că e ordonanță de urgență. Deci vreau să vă zic că banii s-au cam și cheltuit. Înțeleg că mai sunt 100 de milioane doar din ajutorul de stat, restul s-au cheltuit, s-au achiziționat certificatele de CO2 pentru anul 2019, pentru 2020, nu. Domnul Havrileț știe bine, pentru că ne-am luptat niște ani de zile să salvăm.

În același timp, însă, îmi fac datoria să spun - repet, susțin acest ajutor de stat - îmi fac datoria să vă informez că în această săptămână, din capacitatea totală instalată de 3.300 de megawatti, CE Oltenia a produs 296, deci 10% din producție, pentru că 1.600 de megawatti s-au importat.

Deci, dăm ajutorul de stat, dar să fim conștienți că, dacă lucrează la capacitate de 10%, ca să importăm energie, în special din Cehia, prin Ungaria, practic doar mai tragem de timp puțin. Cred că nu asta e soluția de salvare. Cred că soluția de salvare ar fi să încurajăm producția și consumul în România, fără să mai importăm atât de mult din afara României.

Deci suntem de acord cu amânarea pentru două săptămâni. Mi-am făcut însă datoria să trag acest semnal de alarmă, că doar e prin consens, suntem de acord toți liderii, dar să nu ne iluzionăm că la situația actuală va rezista prea mult Complexul Energetic Oltenia, și fără Complexul Energetic Oltenia avem o mare problemă pentru tot sistemul energetic din România.

Vă mulțumesc.

Suntem de acord să retrimitem două săptămâni, dar cu rugămintea, poate veniți și cu alte soluții, nu doar ajutorul de stat, pentru că banii se cheltuiesc și nu se rezolvă problema.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dacă toți liderii sunt de acord, nu vom mai supune la vot.

Sunt două intervenții.

Numai puțin!

Domnul Ganț și domnul...

Vă rog, apelați-i pe domnul Ganț și pe domnul Mihai Weber.

Vă rog. Domnul Ganț.

 
     

Domnul Ovidiu Victor Ganț (prin telefon):

Alo!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog!

 
     

Domnul Ovidiu Victor Ganț (prin telefon):

Alo!

Bună ziua!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

 
     

Domnul Ovidiu Victor Ganț (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale este de acord cu retrimiterea la comisie pentru două săptămâni și va vota în consecință.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Mihai Weber.

 
     

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator, sunt de acord cu retrimiterea.

Într-adevăr, ne trebuie un punct de vedere de la minister, să vedem dacă acest ajutor... dacă se poate restitui acest credit în șase luni de zile.

Vreau să țineți cont de următorul lucru. Această companie este o companie esențială, deci un pilon important al sistemului energetic național. Acest ajutor a fost acordat pentru a achiziționa certificate CO2 și ca ordin de mărime, în 2018, certificatele CO2 au fost achitate cu o sumă de 1,36 miliarde RON, ceea ce a reprezentat mai mult de 48% din cifra de afaceri a acestei companii.

Eu cred că nu există companie, care, oricât de performantă ar fi, să suporte o asemenea povară. Avem nevoie de un viitor pentru această companie. Vorbim despre dimensiune socială, vorbim despre 13.000 de angajați și peste 8.000 de oameni, de firme care gravitează în jurul acestei companii și atunci, sigur că trebuie să ne gândim și să avem un viitor la această companie, cu atât mai mult cu cât este...

Zona Gorjului este o zonă monoindustrială și depinde în mare măsură de această activitate.

Deci, în concluzie, e foarte bine să-l retrimitem. Trebuie să avem un punct de vedere foarte clar, să vedem care este și gândirea acestui Guvern, a acestui minister, privind viitorul Companiei Energetice Oltenia.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul UDMR. Mai doriți? Vă rog, domnule Benedek.

Și se pregătește domnul Pașcan, din partea...

Păi, un vorbitor!

S-a înscris domnul Pașcan din partea Grupului PMP.

 
     

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și noi suntem de acord cu retrimiterea pentru două săptămâni, dar aș vrea să amintesc că mai este vorba de o societate de elită și este vorba despre Societatea TAROM SA. Și această societate va primi un ajutor de stat - și sper să nu pățească ce a pățit CFR Marfă, cu ajutorul de stat din 2013 - deci va primi un ajutor de stat de 200 de milioane de lei.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PMP.

Domnul Pașcan, vă rog.

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, și Grupul PMP.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am încheiat discuțiile cu grupurile.

Propunerea va fi retrimisă comisiei, pentru două săptămâni.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (PL-x 386/2019) și a Proiectului de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (PL-x 253/2019) (rămase pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 253/2019.

Pe procedură este o intervenție.

     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Proiectul de lege prevede înlăturarea unei discriminări care apare între foștii și actualii militari în ceea ce privește condițiile de pensionare. Sunt decizii ale Consiliului Național de Combatere a Discriminării și decizii ale instanțelor diferite, neexistând o practică unitară. Proiectul de lege vine să ajute instanțele să dea aceste decizii în favoarea foștilor militari care sunt discriminați.

Mai e un proiect cu același obiect de reglementare, depus de colegul Fifor, care cuprinde practic cam aceleași prevederi.

Vreau doar să le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru apărare care au susținut acest proiect, pentru că este cazul să le facem dreptate acestor oameni care au fost până acum discriminați.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Deci avem două proiecte cu același conținut, unul pentru adoptare, unul pentru respingere.

Raport comun din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru apărare.

Domnul președinte Mocioalcă, vă rog să prezentați raportul.

 
     

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport lung, o să încerc să-l citesc cât se poate de succint.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresele din 3 iunie 2019, respectiv din 18 septembrie 2019, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, respectiv a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil dat de Consiliul Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Cele două inițiative legislative au ca obiect de reglementare completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015, cu un nou alineat, în sensul acordării posibilității de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare și pentru personalul din sistemul de apărare care a fost trecut în rezervă sau i-a fost încetat raportul de serviciu, ca urmare a reorganizării unității și reducerii unor funcții.

Proiectele de lege fac parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a analizat favorabil.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 și respingerea PL-x 253/2019.

Comisia pentru muncă și protecție socială a analizat proiectul de lege în ședința din 4 decembrie 2019 și în ședința online din 28 aprilie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - o abținere - adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 și respingerea PL-x 253/2019.

La dezbaterile din cele două comisii au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 și art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.

Proiectele de lege au fost adoptate de Senat, în ședința din 28 mai 2019 și 16 septembrie 2019, în condițiile art. 75 alin. (2), Teza a III-a din Constituția României, republicată.

Pentru ambele proiecte de lege, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea cu amendamente a PL-x 386/2019 și respingerea PL-x 253/2019, amendamente care se regăsesc în anexa care face parte din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD, domnul Solomon. Nu mai interveniți? Nu. Bun.

Grupul PNL, domnul Victor Paul Dobre. Vă rog.

 
     

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De-a lungul timpului, în procesul de transformare a Armatei, datorită parcursului de integrare în structurile Nord-Atlantice, modernizării, schimbării majore pe care a suferit-o această importantă instituție a statului, în acest context au apărut o serie de necorelări pentru cei care au trecut în rezervă sau au ieșit la pensie, în diverse etape. De aceea, inițiativa colegului meu, Florin Roman, este bine-venită, ca și a domnului Mihai Fifor, și eu le mulțumesc tuturor reprezentanților partidelor din Comisia pentru apărare care au dat un vot pozitiv și vă îndemn, de asemenea, alături de Grupul Partidului Național Liberal, să votăm acest proiect de lege, care rezolvă și îndreaptă niște necorelări care pe unii dintre cei care au servit în armată i-a costat de-a lungul acestor ani.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 3 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, are caracter organic.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (Pl-x 74/2020) (rămasă pentru votul final).  

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 74/2020.

Are propunere de respingere.

Raportoare sunt Comisia juridică și Comisia pentru amenajarea teritoriului.

O invit pe colega mea, doamna deputat Laura Moagher, să prezinte raportul comun al celor două comisii.

Vă rog, doamnă deputat.

     

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 37 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe online.

În urma examinării inițiativei legislative, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul deputat Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Se pregătește domnul Pașcan, de la PMP.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege modifică și completează art. 37 din Ordonanța nr. 57/2019, în sensul în care creează pentru Guvernul demis sau căruia i-a încetat mandatul, până la instalarea noului Guvern, posibilitatea să emită ordonanțe, ordonanțe de urgență, să inițieze proiecte de lege. Nu ni se pare corect acest lucru, pentru că noi considerăm că un Guvern care a fost demis sau căruia i-a încetat mandatul nu mai are aceeași legitimitate.

Prin urmare, considerăm că actualul cadru legislativ este suficient și reglementează foarte bine activitatea Guvernului, în acest caz.

Drept pentru care, Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților va vota împotriva acestui proiect de lege. Considerăm că nu este nevoie de reglementare în plus, de restricționare sau extinderea cadrului legislativ existent.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Pașcan. Vă rog.

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este un proiect oarecum tehnicist, pornește de la o premisă sine qua non, și anume, că nu există o normă constituțională care să limiteze competența Guvernului demis, sub aspectul posibilității adoptării unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență.

Însă, există o pseudolimitare, care rezultă indirect din litera și spiritul Constituției, și anume, Guvernul are o competență deplină numai atunci când se bucură de încrederea Parlamentului.

Pe de altă parte, posibilitatea Guvernului de adoptare a unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență reprezintă tocmai o competență legislativă delegată, o competență pe care Guvernul o poate avea doar dacă se bucură de încrederea Parlamentului.

Cu alte cuvinte, Parlamentul nu poate să adopte o moțiune de cenzură prin care să retragă încrederea Guvernului, dacă acesta este demis și, pe de altă parte, să adopte o lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.

În accepțiunea Partidului Mișcarea Populară, conform și avizului Consiliului Legislativ, chiar și în cazul în care Legea de abilitare ar fi anterioară demiterii Guvernului, potrivit Constituției, delegarea legislativă, adică posibilitatea Guvernului de a adopta norme de reglementare primare nu mai poate funcționa, întrucât Guvernul ar putea adopta doar acte pentru exercitarea competenței sale originare, respectiv hotărâri care sunt acte administrative.

Totodată, Constituția interzice adoptarea ordonanțelor de urgență prin care ar fi afectate drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale.

Mai mult, adoptarea unor măsuri în domeniile prevăzute de art. 92 și art. 93 din Legea fundamentală ține de competența exclusivă a președintelui României, neputând face obiectul reglementării pe calea ordonanțelor de urgență.

Prin urmare, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestui proiect legislativ.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat (Pl-x 90/2020) (rămasă pentru votul final).  

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 90/2020; caracter organic.

Din partea inițiatorilor? Nu avem.

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioalcă, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru raport.

 
     

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot succint aș vrea să vă prezint și acest raport comun al celor două comisii.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 90/2020 din 24 martie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, precum și modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele favorabile date de Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse, și avizul Consiliului Economic și Social.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială și ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au optat pentru respingerea inițiativei legislative, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată pentru prevederile Art. I și Cameră decizională pentru prevederile Art. II, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doriți să luați și cuvântul pe inițiativă?

 
     

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Nu. Oricum, e pe respingere și nu prea mai avem ce spune.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Neavând solicitări din partea grupurilor parlamentare, privind dezbaterile, propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului (Pl-x 75/2020) (rămasă pentru votul final).  

13. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului; Pl-x 75/2020; caracter organic.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Dacă nu, din partea comisiei în fond are cuvântul doamna deputat...

Vă rog.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, da?

     

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, republicată, în sensul instituirii funcției de adjunct al Avocatului Poporului specializat în domeniul drepturilor cetățenilor români rezidenți în străinătate.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această inițiativă legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a avizat negativ.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia pentru egalitatea de șanse nu au transmis avizul.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere referitor la această inițiativă legislativă, până în prezent, termenul acordat fiind 16 martie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 58 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă Moagher.

Domnule Ovidiu Raețchi, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, și ca inițiator.

Vă rog, domnule deputat.

 
     

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi (prin telefon):

Mulțumesc.

Mă auziți?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Perfect!

 
     

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi (prin telefon):

Stimați colegi,

Ca parlamentar de diaspora, în mandatul trecut am aflat de la românii de peste hotare că au nevoie, atunci când trebuie să interacționeze cu instituțiile statului român, de o îndrumare elementară, de informații de bază privind autoritățile locale sau ministerele la care trebuie să apeleze.

Nu toate problemele se limitează la Ministerul Afacerilor Externe. Avem în diaspora români care solicită ajutor în probleme privind dreptul muncii, privind pensii, privind procese. Petițiile și apelurile acestor oameni se pierd adesea între instituții care nu au o atribuție clară de a le răspunde, deși solicită lucruri simple și perfect legale.

Din acest motiv, am propus soluția unui specialist, în diaspora, în cadrul Avocatului Poporului. Rolul lui ar fi să preia petițiile românilor din diaspora, să le dirijeze exact către instituțiile abilitate, să se asigure că statul român răspunde legal și în timp și să-i sfătuiască pe cetățenii de peste hotare către cine și cum să se îndrepte, pentru a nu avea senzația că România le-a întors spatele.

Este o soluție simplă și corectă.

Și fac un apel la colegii din toate partidele, să nu păcătuiască față de diaspora, spunând nu acestei inițiative. Dacă sunt lucruri de îndreptat, o putem face oricând împreună.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Popescu Nicolae-Daniel.

Vă ascultăm.

Domnule deputat, vă ascultăm.

 
     

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul USR susține această inițiativă legislativă, prin care practic un adjunct al Avocatului Poporului ar putea veni exclusiv în apărarea și în sprijinul cetățenilor români rezidenți în diaspora, mai ales în cazul în care aceștia se consideră victime ale unor abuzuri din partea instituțiilor române, așa cum a spus și inițiatorul proiectului.

În momentul de față, eventualele abuzuri ale reprezentanțelor diplomatice românești asupra cetățenilor români sunt verificate tot de MAE. Și în această legislatură au fost ridicate diverse întrebări privind obiectivitatea soluționării acestora.

La ora actuală sunt peste 6 milioane de cetățeni români din diaspora care au posibilități reduse de a interacționa cu administrația din România.

De aceea, noi vom vota împotriva respingerii acestei inițiative. Și îi rugăm și pe ceilalți colegi parlamentari să facă la fel.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Constantin Codreanu.

 
     

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

În cei peste 3 ani de mandat ca deputat de diaspora și președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, am avut peste 100 de intervenții de la această tribună parlamentară, în care vorbeam despre soluții concrete pentru... (Vociferări.)

De 3 ani, exact. De peste 3 ani am avut peste 100 de intervenții cu soluții concrete pentru românii din afara granițelor țării. Fie că vorbim despre proiecte de lege, fie că vorbim despre declarații politice, întrebări și interpelări parlamentare, declarații ale celor două Camere ale Parlamentului sau amendamente la Legea bugetului de stat, pentru a suplimenta fondurile alocate pentru implementarea proiectelor în beneficiul românilor din afara granițelor țării.

În același timp, am avut peste 200 de vizite în Circumscripția electorală... (Vociferări.)... complicat, cu mască... în Circumscripția electorală nr. 43 - fie că vorbim despre diaspora economică, fie că vorbim despre Republica Moldova, fie că vorbim despre comunitățile istorice - și peste tot am primit acest semnal legat de modul în care nu există nicio finalitate atunci când sunt semnalate încălcări, abuzuri sau efectiv ineficiență din partea consulatelor și ambasadelor României.

Practic, ajungeam în situația în care aceste petiții ajungeau la MAE și solicitam MAE să se autosancționeze, un lucru inacceptabil.

Am văzut circuitul legislativ al acestui proiect legislativ, am văzut avizele negative, raportul negativ, care, în fond, au ca sistem de referință faptul că vorbim despre o neconstituționalitate și o discriminare între cetățenii români.

Vă aduc aminte că același argument era folosit atunci când vorbeam despre organizarea alegerilor precedente, prezidențiale, atunci când celor din diaspora li s-a permis să voteze pe parcursul a două zile și jumătate, lucru pe care ar trebui să-l repetăm la alegerile parlamentare, pentru că am ajuns astfel să soluționăm o problemă de durată, și anume, faptul că România exista ca antiexemplu în organizarea alegerilor de orice tip.

Altfel spus, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară - un partid care a fost, este și va fi mereu un partener onest, constant și consecvent pentru românii din afara granițelor țării -, vă invită, dragi colegi, să votați împotriva respingerii acestui proiect legislativ. Pentru că, gândiți-vă, mai ales acum, în această situație, în care suntem toți afectați de Coronavirus, inclusiv românii din afara granițelor țării, cât de utilă ar fi fost existența unui astfel de reprezentant la Avocatul Poporului, pentru a semnala acele cazuri de ineficiență, de neimplicare a reprezentanțelor noastre diplomatice.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părți la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și Agenția Spațială Europeană privind protecția și schimbul de informații clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002 (Pl-x 73/2020) (rămasă pentru votul final).  

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părți la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și Agenția Spațială Europeană privind protecția și schimbul de informații clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002; Pl-x 73/2020; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor?

Dacă nu, din partea comisiilor, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor sau Comisia pentru învățământ, prezentarea raportului.

Domnule secretar, vă rog, citiți raportul.

Raport comun.

     

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană privind aderarea României la Convenția pentru înființarea acestei agenții și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenție.

În temeiul dispozițiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă anterior amintită.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană privind aderarea țării noastre la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut propunerea legislativă, în ședința din 2 aprilie 2020.

Comisia pentru tehnologia informației a dezbătut inițiativa legislativă, în ședința din 22 aprilie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, domnul Moldovan Sorin-Dan.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
     

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ ne este spus foarte clar că prezenta propunere legislativă are ca scop ratificarea unui instrument juridic internațional, ceea ce face ca România să se angajeze pe plan internațional, încălcându-se art. 91 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Potrivit articolului mai sus menționat, președintele României este cel care încheie tratate în numele României și le supune spre ratificare Parlamentului.

Ținând cont de aceste aspecte, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea raportului de respingere.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind intervenții, propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Liderii de grup, intrăm direct în vot final? Sau...? Spuneți. Hotărâți!

OK.

 
  Supunerea la votul final:  

Ședința Camerei Deputaților, vot final electronic la distanță.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința de vot final prin mijloace electronice la distanță.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

De asemenea, vă aduc la cunoștință decizia în unanimitate a Comitetului liderilor. Deputații care intervin telefonic pot să se exprime asupra votului la toate punctele prinse pe ordinea de zi, într-o singură intervenție, la început.

Domnul lider Drulă.

     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Da. O rugăminte ar fi. Înainte să începem votul final, măcar lista de vot să fie pusă pe site, mai ales că suntem toți sau o mare parte suntem la distanță, mai mult de 90% din Parlament.

Haideți să nu ne grăbim chiar așa de tare, că nici măcar n-au încărcat lista, că le ia 5 minute să o pună pe site!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Corect. Vom începe după ce lista va fi afișată.

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Da. Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dintre colegii noștri care sunt în sală, dar nu au tabletă și nu pot să voteze, aș dori de la liderii de grup o listă cu acești colegi, să-i pot nominaliza.

Deci, în sală, sunt domnul Viziteu, domnul Dobre și domnul Pirtea, da? OK!

Până se urcă pe site, haideți să facem un vot de control. Pregătiți votul. Pentru cvorum.

Vă rog să votați.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului - 294 prezenți. Suntem în cvorum.

Ordinea de zi este afișată pe site-ul Camerei Deputaților.

Intrăm în ordinea de zi.

 
    Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x 150/2020; (adoptat prin vot electronic la distanță).

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x 150/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Viziteu? Cum votați?

Pentru?

La toate...?

Vot pentru - domnul Viziteu.

Domnul Dobre?

     

Domnul Victor Paul Dobre (din sală):

Pentru.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

Domnul Pirtea?

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (din sală):

Pentru.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

Mulțumesc.

Domnul Chiriac Viorel.

 
     

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

"Pentru", la toate proiectele, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Chiriac Viorel - "pentru" la toate proiectele.

Domnul Mărgărit?

Domnule deputat, vă rog.

 
     

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Am onoarea, să trăiți domnule președinte!

Vot pentru, la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bârlădeanu?

 
     

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vot pentru, la toate proiectele.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Cucșa?

 
     

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Tîlvăr?

 
     

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, tuturor!

"Pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stați, că mai avem și pe domnul Halici.... să închidem, Vrancea.

Domnul Halici?

 
     

Domnul Nicușor Halici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez "pentru", la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Văcaru?

 
     

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Vot pentru.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru?

 
     

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Vot pentru, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La toate proiectele sau numai la acest proiect?

Domnule deputat Văcaru, la toate proiectele sau...?

La domnul Bota Marius, vă rog.

Domnule deputat, vă ascultăm.

 
     

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Intotero Natalia?

 
     

Doamna Natalia-Elena Intotero (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ciocan Dan?

Domnul deputat Ciocan Dan?

Revenim la dânsul.

Doamna Jivan Luminița?

 
     

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

O zi frumoasă!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Axinte Vasile?

 
     

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ciocan Dan, din nou.

Domnule deputat, ne auziți?

 
     

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Da. Acum am intrat iar. Nu știu ce... se întrerupe conexiunea aceasta...

Votez "pentru" la toate proiectele.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Văcaru, din nou.

Vă rog.

 
     

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

"Pentru" la toate, domnule președinte.

Nu vă auzeam!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumesc mult.

Secretariatul, câți sunt?

Cu 303 voturi pentru și două abțineri, adoptat.

Deci 12 - telefonic, 3 - în sală și 288 - electronic.

 
    Propunerea legislativă pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 651/2018; (adoptată prin vot electronic la distanță).

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 651/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Viziteu? Pentru.

Domnul Dobre? Pentru.

Domnul Pirtea? Pentru.

Domnul Prisnel Adrian-Claudiu?

Vă rog.

     

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascult!

 
     

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

Bună ziua!

Pentru punctul 3 și pentru punctul 12 votul este "împotrivă", adică pentru PL-x 664/2019 și Pl-x 75/2020. Pentru toate celelalte, votul este "pentru".

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Palăr Ionel?

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Nu funcționează, domnule președinte, sistemul, la acest vot.

Votul meu este "da".

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Pentru".

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Pentru", da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Avem 14 telefonice.

Domnul Boboc Valentin?

 
     

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele de lege, începând de acum încolo.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

La votul precedent a votat pe tabletă, domnule Dobre!

289 plus 18 voturi, respectiv, telefonice - 15 voturi și 3 din sală, 307 voturi pentru, două voturi împotrivă, un vot "prezent, nu votez". Adoptată.

 
    Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive (PL-x 664/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță).

3. Proiectul de Lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu? Împotriva plafonării IFN-urilor, am înțeles!

Domnul Dobre? Împotrivă și dumneavoastră.

Domnul Pirtea? Împotrivă.

Mai avem...

Domnul Palăr? Presupun că împotrivă.

     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Împotrivă, domnule președinte. Și vă rog la toate să mă luați telefonic.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi, solicitați dumneavoastră!

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Avem 5 voturi împotrivă. Da?

13 voturi pentru - telefonice și în sală.

Domnule Georgian Pop, vă rog.

 
     

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru...

 
     

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

"Pentru" la toate proiectele, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Avem 14, în acest moment, adunate.

Domnul Andronache?

 
     

Domnul Gabriel Andronache (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate nu am putut vota.

Votez "pentru" la toate proiectele, cu excepția punctelor 3 și 12, unde votez împotrivă.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

La acest proiect, deci, împotrivă.

Avem 6 voturi împotrivă, 14 voturi pentru.

Vă mulțumesc, domnule Andronache.

205 voturi pentru, 97 voturi împotrivă, 13 abțineri, un deputat - "nu votez".

Adoptat.

 
    Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părți la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și Agenția Spațială Europeană privind protecția și schimbul de informații clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002 (Pl-x 73/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță).

Legi ordinare. Respingeri.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 262/7 decembrie 2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și termenii și condițiile aferente, semnat la București la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene, semnat la Paris la 30 mai 1975, pentru aderarea României la acordul pentru statele părți la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene și Agenția Spațială Europeană privind protecția și schimbul de informații clasificate, semnate la Paris, la 19 august 2002; Pl-x 73/2020; lege ordinară.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru tehnologia informației propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu?

Domnul Dobre? Pentru?

Domnul Pirtea? Pentru.

Deci avem 14 o dată, plus 3, deja avem 17. Și îl mai avem pe domnul Palăr, domnul Andronache, deci încă 3. Sunt 20. Au spus...

     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Da" pentru respingere. Palăr sunt!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru respingere. Corect!

Cu 304 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, două abțineri, unul "nu votez", adoptată respingerea.

 
    Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (PL-x 127/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță).

Legi organice. Adoptări.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Palăr.

     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

"Da" pentru adoptare, domnule președinte.

Mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Viziteu? Pentru.

Domnul Dobre?

Domnul Pirtea?

Revenim la cifra consacrată, 20.

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Bună ziua!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, domnule...

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

În principiu, "pentru" la toate proiectele, în afară de...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ajut eu! Punctul 12.

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Poftim?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 12.

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Pentru, da!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La toate proiectele "pentru", mai puțin punctul 12, presupun?

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Da, da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect! Gata, ne-am lămurit!

Mulțumim.

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea (prin telefon):

Cu plăcere.

O zi bună!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci avem 21 de voturi.

În unanimitate de voturi, adoptat.

 
    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială (PL-x 141/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță).

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială; PL-x 141/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu mențiunea că...

Domnul Viziteu?

Domnul Dobre?

Domnul Pirtea - pentru.

Deci, aceleași 21 de voturi pentru.

Domnul Palăr?

     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Pentru, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Știu, mi-am dat seama și vă și trecusem.

Vă mulțumesc.

În unanimitate de voturi, adoptat.

Domnilor lideri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun să avem timerul de un minut la următoarele voturi, fiindcă deja ne-am obișnuit cu procedura de vot.

 
    Proiectul de Lege pentru completarea art.21 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat (PL-x 386/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță).

7. Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu, domnul Dobre și domnul Pirtea? Presupun că pentru, nu? Și domnul Palăr tot pentru.

Vă rog, domnule Palăr.

     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Da, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru, da?

Nu vreți să vă ajut eu și reținem că pentru punctul 12 sunteți împotrivă, în rest pentru?

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Nu știu dacă mă puteți ajuta, domnule președinte, îmi cer scuze!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ba da... Este o decizie a liderilor că puteți să vă exprimați în acest sens pentru toate proiectele.

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Luați-mă ușor și luați-mă individual!

Vă mulțumesc frumos pentru înțelegere.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

273 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 6 abțineri, unul - "nu votez".

Adoptat.

 
    Proiectul de Lege privind Codul administrativ (PL-x 190/2020) (respins prin vot electronic la distanță).

Legi organice. Respingeri.

8. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020; lege organică.

Comisia pentru buget, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Havrici. Vă rog.

     

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Vot pentru, până la final.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

22.

Domnul Palăr?

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

După o analiză făcută, "da" la toate, mai puțin punctul 12, unde sunt împotrivă.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci și la acest punct, la respingere, pentru, da?

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur că... n-ați avut încredere în mine!

 
     

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Vă mulțumesc pentru sprijin.

 
     

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Alo!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă deputat, vă rog.

 
     

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Votez "pentru" pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

24.

Doamna Longher...

Vă mulțumesc.

 
     

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

La revedere! O zi bună!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna!

Avem 287 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Adoptată respingerea.

 
    Proiectul de Lege pentru completarea art.21 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat (PL-x 253/2019) (respins prin vot electronic la distanță).

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 253/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Viziteu? Pentru până la sfârșit! Până la 12. Și la 12 sunteți contra. Am înțeles.

Domnul Dobre? Până la 11 inclusiv, deci la fel ca domnul Viziteu, de la USR, nu? Votați la fel. Am înțeles.

Domnul Pirtea? Deci la fel ca domnul Dobre și ca domnul Viziteu, de la USR. Am înțeles.

Și domnul Palăr. Dânsul e la fel...

295 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Adoptată respingerea.

    Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (Pl-x 74/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță).

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 74/2020; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Primă Cameră sesizată.

Vot, vă rog.

Rămân tot 22, da?

Mulțumesc.

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

Precizez: data prezentării în Biroul permanent - 24 martie 2020; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

    Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerul Apărării Naționale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat (Pl-x 90/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță).

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 90/2020; lege organică.

Comisia pentru apărare și Comisia pentru muncă propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

De asemenea, aici, la acest proiect tot 22 de voturi pentru.

Data prezentării în Biroul permanent - 24 martie 2020; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

295 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 5 abțineri, un vot neexprimat.

Adoptată respingerea.

    Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului (Pl-x 75/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță).

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

12. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului; Pl-x 75/2020; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Menționez: sunt 7 voturi împotrivă și 15 voturi pentru, din cele 22 exprimate deja telefonic.

Domnul deputat Ionuț Simionca, de la Bistrița. Vă rog.

Domnule deputat, vă ascultăm.

Din greșeală! Vă rog.

     

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

Mă auziți? Alo!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă aud. Spuneți! Da.

 
     

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

La PL-x 74/2020 nu am reușit să votez și era un vot pentru.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

Mulțumesc și eu.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dehelean.

 
     

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

La PL-x 75/2020, vot împotrivă, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt 8 voturi împotrivă... 112 voturi împotrivă și avem 9 cu 15, 184 pentru.

Deci, cu 184 de voturi pentru, 112 voturi împotrivă, 4 abțineri, două voturi "nu votez".

Domnul Sighiartău Robert.

 
     

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (prin telefon):

Votez împotrivă la ultimul punct. Nu mi s-a înregistrat...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

113 voturi împotrivă. Corect!

113 cu 184, propunerea legislativă... respingere... adoptată.

Prima Cameră sesizată.

La fel, data prezentării în Biroul permanent 24 martie 2020; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final - 7 mai 2020, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Sesiunea de vot final s-a încheiat.

Membrii Biroului permanent la ședință, vă rog.

 
  Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 6 mai 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 127/2020; procedură de urgență;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială; PL-x141/2020; procedură de urgență;

3. Legea pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996; PL-x150/2020; procedură de urgență;

4. Legea pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 651/2018; procedură de drept comun;

5. Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; PL-x 664/2019; procedură de drept comun;

6. Legea pentru completarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; PL-x 386/2019; procedură de drept comun;

7. Legea pentru ratificarea Protocolului Adițional semnat la București, la 27 mai 2019, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 10 noiembrie 2011; PL-x 7/2020; procedură de drept comun.

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 237/2012; procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 6 mai 2020.

Vă mulțumesc.

Declarațiile politice...

Domnule Iordache, vă rog, preluați comanda.

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

După o scurtă pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. În ordinea înscrierilor, continuăm, stimați colegi, cu declarații politice.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - intervenție cu ocazia Zilei Internaționale a Luptei pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați;

Prima - doamna Bîzgan, din partea neafiliaților.

Se pregătește doamna deputat Lavinia-Corina Cosma, de la USR.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragii mei,

8 mai 2020, Ziua Internațională a Luptei pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, ne regăsește în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19.

Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societății, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obținem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenți medicali și infirmieri care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră... (se întrerupe legătura telefonică. Se reia apelul telefonic.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu răspunde.

 
  Lavinia-Corina Cosma - declarație politică cu titlul Avem nevoie de protejarea tuturor cadrelor medicale;

Trecem la următoarea colegă, doamna Lavinia Cosma.

Se pregătește domnul Nicolae Petrețchi.

Rog colegii să se încadreze în termenul de 3 minute, pentru că este un număr foarte mare de colegi care doresc să intervină.

Doamna Cosma.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Vă mulțumesc.

Vreau să semnalez astăzi o problemă foarte importantă pentru perioada pe care o traversăm, și anume protejarea cadrelor medicale.

Potrivit Ordinului nr. 555/2020, centrele de dializă sunt stabilite ca spitale care lucrează și care, pur și simplu, se confruntă cu acest coronavirus.

Însă, din păcate, potrivit art. 16 din Ordonanța Militară nr. 7, când e vorba de asigurarea de cazare pentru aceste cadre medicale, astfel încât să nu îi infecteze pe cei apropiați sau, dimpotrivă, să nu aducă acest virus în aceste centre de dializă și să-i infecteze pe pacienți, au fost lăsate pe dinafară. Iar la art. 16 din această Ordonanță Militară sunt prevăzute doar cadrele medicale din rețeaua sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale. Potrivit acestui articol, vorbeam despre personalul din sistemul public sanitar.

Așadar, pe de o parte, aceste centre de dializă sunt prevăzute ca spitale care tratează pacienți cu COVID. Pe de altă parte, când e vorba de protejarea lor, nu li se asigură cazare.

În Mureș - eu sunt deputat de Mureș, așa cum bine știți - nu reușim să asigurăm această protecție.

Am făcut numeroase adrese către autoritățile locale, către consiliul județean, însă, din păcate, nu s-a găsit o rezolvare.

Este inuman să spui într-o hârtie că nu vrei să protejezi aceste cadre medicale, când, de fapt, datoria, prin lege, este să faci acest lucru.

Fac apel public către Guvernul României să rezolve, în primul rând din punct de vedere legal, acest lucru, să fie prevăzută și această modificare, astfel încât cadrele medicale din centrele de dializă să beneficieze de această cazare și să beneficieze în primul rând de protecție.

Cred că e datoria noastră, a tuturor, pentru că de la începutul acestei crize cu toții spuneam că în primul rând trebuie să-i protejăm pe cei din prima linie. Însă haideți să ne și ținem de cuvânt și să facem ceea ce trebuie, din toate punctele de vedere, astfel încât să fim cu toții protejați!

Vă mulțumesc foarte mult.

Lavinia Cosma, deputat de Mureș.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică cu tema Onestitatea politică în împrejurările actuale;

Îl invit pe domnul Petrețchi.

Se pregătește domnul Lupescu, de la USR.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice - "Onestitatea politică în împrejurările actuale".

Multe bilanțuri se vor face după trecerea acestei perioade de mare încercare. Se vor calcula costuri și pagube, vom număra victime sau șomeri, probabil că nu vor lipsi sondajele.

Ceea ce mă tem este că va lipsi evaluarea eticii politice. Molima și rigorile sociale pe care le-a impus nu au descurajat nicicum - așa cum ar fi fost de așteptat într-o perioadă grea - subiectivismul, demagogia, furtul de merite, obstrucționarea reciprocă și celelalte metehne ale felului în care facem politică.

Dimpotrivă, în loc de solidaritate constatăm și mai multă schismă, în loc de bună-credință și mai multe vicleșuguri, în loc de responsabilitate față de electorat și mai multă poftă de a-l păcăli.

De parcă virusul ar afecta nu numai plămânii, ci și conștiința, remarc o escaladare a nerușinării și noi tertipuri în a minți și a manipula cetățenii. Dacă le vom trece cu vederea, vom încuraja tupeul și meschinăria.

Un prim exemplu. Uniunea Ucrainenilor din România a simțit chemarea să facă anumite acțiuni, pe măsura posibilităților, fie pentru dotarea unor spitale din zonele locuite de ucraineni, fie pentru acordarea de materiale sanitare, fie pentru înzestrarea școlilor cu mijloace electronice.

Nu ne împăunăm cu asemenea contribuții, credem că ele ar trebui să facă parte dintr-o amplă mișcare filantropică. Am fost însă indignați de inițiativa unora din județul cu cea mai mare concentrare de etnici ucraineni, de a încerca să preia și să contabilizeze aceste contribuții în palmaresul unor aleși locali ce n-au făcut nimic pentru susținerea acestora.

Nu aș aborda tema dacă ar fi un caz singular. Dar obsesia alegerilor strivește bunul-simț la toate nivelurile, inclusiv în acest for suprem, Parlamentul României.

Fac parte din grupul de deputați care au inițiat una dintre legile recent adoptate în sprijinul sectorului sanitar.

Imediat ce proiectul legislativ a fost avizat favorabil în comisii, am putut asista cum unii, fără a fi inițiatori, s-au împăunat cu meritul inițierii legii. Scandalosul comportament a fost admonestat de la această tribună de mai mulți colegi ai grupului nostru parlamentar, însă de la cei aflați în cauză nu s-a auzit nicio scuză sau explicație.

În istorie, societățile ies din marile încercări mai înțelepte și mai purificate. Oare așa se va întâmpla și cu societatea noastră la sfârșitul actualei perioade?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Dumitru Lupescu - declarație politică: Dreptul la viață și mediu sănătos! Iresponsabilitatea aleșilor locali și reprezentanților statului din județul Dâmbovița față de sănătatea publică a cetățenilor;

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Lupescu.

Se pregătește doamna deputat Cristina-Ionela Iurișniți, de la USR.

   

Domnul Dumitru Lupescu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

La 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, continuă să fie spulberate speranțele multor cetățeni dâmbovițeni într-o viață sănătoasă, în deplin respect al structurilor statului român și aleșilor locali dâmbovițeni față de sănătatea publică.

În luna martie au fost sesizate Garda Națională de Mediu și Agenția de Protecția Mediului cu privire la o zonă plină cu anvelope uzate și resturi auto, în zona comunei Vlădeni, județul Dâmbovița.

După o lună, ne răspunde Garda de Mediu că a luat măsuri și a dat avertisment.

Rețin atenția că în Legea nr. 211 privind regimul deșeurilor sunt amenzi.

Două săptămâni mai târziu, pe 26 aprilie, s-a trecut la desființarea și curățarea depozitelor, așa cum s-a stabilit în actul de control, dar s-a transformat în incendierea lor!

Așa cum ați avut ocazia să vedeți la incendiul de la Periș, care a făcut deliciul presei și a otrăvit aerul până în București, așa puteți viziona filmul incendiului din vecinătatea comunei Vlădeni pe postarea de pe pagina de Facebook a senatorului USR, Mihai Goțiu.

Ținând cont de acestea, am cerut scris Ministerului Mediului, Pădurilor și Apelor, personal, ministrului, să trimită Corpul de control și să examineze toate situațiile de acolo.

Îmi exprim speranța că înțelegeți pe deplin gravitatea faptelor pentru protecția mediului. Și acestea au fost datorate indiferenței, dacă nu chiar complicității, prin neimplicarea autorităților locale și a inspectorilor Gărzii de Mediu - Comisariatul Județean Dâmbovița.

Soluții? Soluții sunt implicarea cetățenilor în actul de conducere locală și implicarea civică a aleșilor, să facă ce au jurat la începerea mandatului, să respecte interesele comunității.

Cine să rezolve problemele locale de mediu? Răspunsuri sunt - autorități locale, județene și naționale. Nu așa cum "a pasat" Garda Națională, Comisariatul General această încălcare a legii la structura județeană care a dus la "rezolvarea pe plan local", prin incendiere.

Nu vrem - și repet încă o dată, nu vrem - ca județul Dâmbovița să ajungă gunoierul național și european!

Vă solicit atenția, stimați colegi din partidele care aveți aleși locali în teritoriu, rugându-vă să cumpăniți cu mare atenție asupra acestui subiect și vă rog să primiți expresia deplinei mele considerații.

Cu stimă, deputat Dumitru Lupescu, Circumscripția electorală nr. 16, Dâmbovița.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna Cristina-Ionela Iurișniți.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - intervenție cu ocazia Zilei Internaționale a Luptei pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați;

Doamna Bîzgan văd că vrea să intervină.

Deci să fie pregătită doamna Bîzgan, care nu și-a încheiat declarația.

Doamna Iurișniți și apoi doamna Bîzgan.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Domnule președinte,

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Eu vă aud, vă rog.

 
   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Credeam că este doamna Iurișniți. Nu?

 
   

Domnul Florin Iordache:

În mod normal era doamna, dar văd că nu răspunde.

Finalizați-vă dumneavoastră declarația!

 
   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Eu aș finaliza-o dacă aș ști unde s-a întrerupt.

Dar, dacă îmi permiteți, aș dori să o citesc de la cap la coadă. Trei minute, maximum.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

8 mai 2020, Ziua Internațională a Luptei pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, ne regăsește în plină criză mondială cauzată de pandemia COVID-19.

Sper că pe timp de criză ne este clar tuturor că femeile sunt parte importantă a societății, care nu poate fi ocolită sau ignorată dacă dorim să obținem rezultatele cele mai bune într-un mod eficient. Femeile reprezintă peste 70% din cei care luptă în primele linii împotriva răspândirii COVID. 7 din 10 doctori, asistenți medicali și infirmieri, care v-au îngrijit poate pe dumneavoastră, familia, rude, prieteni, cunoștințe, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care v-au ajutat cu copiii, serviciile sociale, bătrânii, sunt femei; 7 din 10, dintre cei care ne-au servit mâncare la casa de marcat, au cărat marfa și au dezinfectat raioanele după noi, sunt femei. Ați înțeles ideea, și iată că nici măcar normalizarea titlurilor de serviciu nu am fost în stare să o realizăm. Doctori, asistenți medicali sunt, de fapt, în mare parte, doctorițe și asistente! Le spunem "eroi" - 7 din 10 sunt eroine - și credem că este suficient. Nu este suficient.

Haideți cu societatea înainte, haideți să facem ce spunem și să spunem ce facem! Femeile leader, la nivel mondial, care, în plus de abilitățile și competențele excelente de conducere, au dat dovadă de empatie, solidaritate și grijă pentru comunitate și au condus cetățenii, uniți și solidari, către o ieșire din criză cu mai puține victime și într-un timp record. De ce atunci numărul femeilor aflate în poziții de conducere, indiferent de domeniul despre care discutăm, este departe de a fi reprezentativ pentru realitatea societății în care trăim?

Ne dorim recuperare economică rapidă, însă ignorăm total 51% din populație, pentru că atunci când discutăm de accesul la resurse financiare, egalitatea de șanse între femei și bărbați rămâne un deziderat.

Nu în ultimul rând, întoarcem în continuare capul la violența bazată pe gen, chiar dacă ea este prezentă peste tot în jurul nostru. Una din 3 femei a suferit violențe fizice sau sexuale, iar hărțuirea online a luat proporții pandemice în perioada de carantină. Am fost din nou nepregătiți și am lăsat femeile să plătească singure prețul izolării la domiciliu cu agresorul. În continuare ne întrebăm, de la distanță, ce e mai rău - să fii blocată în casă cu agresorul sau să mori de COVID-19?

Cel mai rău, dragi colege și dragi colegi, este să trăiești într-o societate în care nu ai opțiunea să trăiești decent și în siguranță, iar aceasta nu este vina nimănui, decât a noastră, a celor care avem puterea să schimbăm acest lucru, dar în continuare ezităm să facem ce trebuie făcut.

Dragi colege și dragi colegi, vreau ca măcar acum, când ne pregătim să construim acea "nouă normalitate", să terminăm cu vorbele și să trecem la fapte. Doar așa vom dobândi imunitate extinsă și, criză sau "ne-criză", vom fi puternici, uniți și demni de admirație. Doar așa, noi toți, femei și bărbați, vom putea înflori și transforma împreună tot potențialul nostru într-o viață mai bună, mai sănătoasă și mai împlinită pentru toți.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputată independentă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică intitulată În ceasul al 12-lea, criza de sănătate publică generată de coronavirus pune în mișcare digitalizarea sistemului de învățământ românesc;

Doamna Iurișniți văd că nu poate...

     

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Iurișniți.

Nu...

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Iurișniți, vă rog.

Atunci, dați cuvântul doamnei Iurișniți.

Și se pregătește domnul Mihai-Cătălin Botez, de la USR.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin telefon):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vorbim despre educație astăzi, pentru că știm foarte bine că coronavirusul pune în mișcare vrând-nevrând digitalizarea sistemului de învățământ românesc.

După 9 ani de zile este cazul să se respecte Legea educației, Legea nr. 1/2011.

Art. 70 din lege prevede că statul, prin Ministerul Educației, este obligat să înființeze Biblioteca Școlară Virtuală, o platformă școlară de e-learning care să includă programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Dacă statul și-ar fi respectat această obligație la momentul potrivit, în momentul de față nu am mai fi vorbit mult despre lipsa accesului la o platformă digitală comună, lipsa unui catalog online, care încă nu există, și tot ce înseamnă problemele pe care le-am tot auzit în ultimele săptămâni.

Iată cum degeaba am avut un cadru legal predictibil, corect elaborat, atâta timp cât instituțiile statului nu și-au respectat obligația de a pune în aplicare legea. Astăzi, dacă foștii guvernanți, în prezent, Ministerul Educației, își făceau datoria, copiii noștri, dar și profesorii, mai ales, pentru că și ei întâmpină acum multe probleme, ar fi putut interacționa mult mai eficient în mediul online. Cu alte cuvinte, actul educațional s-ar fi putut desfășura normal, prin intermediul unei platforme-cadru pentru învățare-predare-evaluare în mediul online.

După 6 săptămâni, Ministerul Educației și Cercetării a aflat cu întârziere - nu-i așa? - că sunt 250.000 de copii, în contextul suspendării cursurilor, fără acces la învățarea online și a pus în dezbatere o hotărâre de Guvern care prevede o finanțare de 150 de milioane de lei.

Să nu uităm că elevii din școlile sărace din mediul rural nu dispun de toate condițiile necesare pentru a desfășura cursurile în mediul online. Nu au semnal, pur și simplu.

Prin urmare, până la toamnă, când vor sosi tabletele promise, riscul, evident, este cel de a mări nu doar numărul analfabeților funcțional, pe care, la fel, îl cunoaștem cu toții, ci și pe cel al analfabeților digital.

Ce propun, în calitate de deputat, membru al Uniunii Salvați România?

În acest context limită al unei crize de sănătate publică la nivel mondial, USR solicită ferm Guvernului Orban și ministrului Anisie:

1. Respectarea art. 70 din Legea educației, crearea unei platforme e-learning unice, a bibliotecii virtuale, a catalogului online, toate adaptate activităților de predare-învățare-evaluare specifice mediului virtual.

2. Modificarea de urgență a cadrului legislativ în privința recunoașterii muncii la distanță, a telemuncii, la nivelul activității didactice și de cercetare.

3. Organizarea de sesiuni de informare, de lecții online cu interacțiune și feedback pe teme de igienă, educație pentru sănătate, de către profesorii de biologie și profesorii diriginți, conform Legii nr. 45/2020, promulgată recent, în aprilie.

Totodată, în încercarea de a compensa lipsurile din sistem și de a răspunde prompt crizei, am solicitat ministerului organizarea de lecții online, pentru respectarea, așa cum am spus, a Legii nr. 272/2004, pe care am inițiat-o în Parlament, privind promovarea drepturilor copilului, în sensul în care inspectoratele, cu ministerul pot să organizeze lecții online, prin Direcțiile de Sănătate Publică, de asemenea, prin profesorii de biologie, profesorii diriginți.

Un calendar pe termen scurt, mediu și lung care să vizeze programe de mentorat digital, instruiri obligatorii și gratuite pentru toate cadrele didactice, cu scopul dezvoltării competențelor digitale, pe care aceștia ar trebui să fie capabili să le utilizeze ulterior, după perioada COVID-19.

4. Dotarea de urgență a tuturor școlilor cu echipamente digitale, în baza unei analize de nevoi făcute de către autoritățile locale, care de fapt sunt responsabile pentru dotarea școlilor, conform legii.

Și 5. Susținerea reluării activităților didactice, aduc în atenția Guvernului acest lucru și a colegilor parlamentari, în grădinițele particulare acreditate, centre educaționale pentru copiii personalului din prima linie, pentru personalul medical care trebuie să fie prezent, personalului MAI, al celor care luptă în prima linie cu virusul COVID-19. Sunt părinți care au nevoie de sprijin, sunt familii monoparentale, categorii care au fost uitate încă de la începutul acestei crize sanitare.

USR pregătește în Parlament o propunere tranzitorie pe perioada suspendării cursurilor, care să acopere această nevoie, la solicitarea părinților, dar și a mediului privat educațional, grădinițe particulare acreditate, centre educaționale care ar putea organiza activități cu grupuri restrânse, de 3-5 copii, respectând toate măsurile de siguranță sanitară, și, bineînțeles, cu acordul scris al părintelui.

Educația, stimate colege, stimați colegi, trebuie să continue cu un accent pus puternic pe educația pentru sănătate, pe care, la nivel de situație de urgență, am votat-o recent în Parlament. Învățarea regulilor de igienă este esențială, mai ales că în această perioadă educația trebuie să continue cu accent pe prevenție, pe igiena personală, pe formarea de comportamente reflex la toți elevii din România, în spiritul egalității de șanse.

Mulțumesc.

Cristina Iurișniți, deputat al USR, Circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Mihai Cătălin Botez - apel către autorități în vederea unei contabilizări corecte a cazurilor de decese cauzate doar de COVID-19;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Se pregătește domnul Antal István-János.

Repet, stimați colegi, vă dau cuvântul în ordinea înscrierilor dumneavoastră la Biroul permanent.

   

Domnul Mihai-Cătălin Botez (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Îi cer domnului ministru al sănătății, Nelu Tătaru, să ne explice de ce sunt contabilizați ca morți de COVID pacienți care mor în spitalele de suport pentru coronavirus, dar care nu sunt confirmați cu această boală printr-un test oficial?

Ajung în spitale, în această perioadă, persoane cu diverse afecțiuni. Nu toate aceste afecțiuni prezintă simptomatologii COVID-19. Cu toate acestea, fără o testare prealabilă sau chiar ulterioară decesului, anumite persoane decedate au trecut la cauza decesului COVID-19.

Pentru a trece peste această pandemie s-a dat milităria jos din pod. S-a făcut apel la rigoare pentru a restricționa răspândirea virusului. Dacă tot suntem riguroși - și e foarte bine că suntem așa -, domnule ministru, vă rog să faceți apel la o mai bună încadrare a cauzelor deceselor. Am înțeles la începutul pandemiei că au fost încadrate mai ușor la COVID-19 persoane care au prezentat simptomatologie, pentru că nu aveam teste și eram panicați. De ce mai procedăm la fel și acum, când capacitatea de testare s-a extins?

Suntem bucuroși de faptul că măsurile care au fost adoptate pare că au dat roade la noi, iar scenariul Lombardia nu s-a reprodus și în România.

Domnule ministru, vă rugăm totuși să ne explicați, de ce atât de ușor adăugați la lista decedaților de COVID-19 persoane care nu au nici o legătură cu simptomatologia acestei boli?

Și așa familiile și cei apropiați persoanelor decedate trec prin momente dificile în urma decesului. Procedura prin care persoana decedată este înhumată în această perioadă este cu atât mai traumatizantă. Nu intru aici în detalii despre procedură, care are sens, din punctul meu de vedere. Ce nu are sens este să lejeritatea cu care persoanele decedate sunt încadrate la cauza decesului, COVID-19.

Domnule ministru, vă rog să ne explicați de ce nu se pot face teste? De ce nu se fac teste chiar și post mortem, având în vedere că acum, deși nu avem teste nelimitate, totuși, nu mai e penuria de la început? De ce nu depunem diligențele necesare pentru ca cei care sunt doar suspecți să fie clarificați printr-un test?

Aveți obligația de a certifica riguros cauza deceselor, domnule ministru. Este un act de umanitate, dincolo de faptul că este unul de profesionalism.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Antal István-János - declarație politică intitulată Politețea salutului;

Revin cu solicitarea să vă încadrați în cele 3 minute.

În continuare, domnul deputat Antal István-János, de la UDMR,

Se pregătește domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, de la USR.

   

Domnul Antal István-János (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință

Vreau să știu dacă sunt auzit.

Dacă sunt auzit?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Sunteți. Sunteți.

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Antal István-János (prin telefon):

Mulțumesc.

Vreau să vă vorbesc despre politețea salutului.

Stimați colegi,

Bună ziua!

Jó napot kivánok!

Și... Guten tag, domnule președinte Iohannis!

Voi începe declarația mea politică cu un citat din DEX.

"Salut, saluturi, substantiv neutru. Cuvânt, enunț sau gest cu care se salută. Cuvântare prin care se salută o adunare, se întâmpină un oaspete oficial".

Un alt cuvânt. "Politețe - pronume personal sau posesiv; atitudine sau comportare atentă, amabilă, respectuoasă față de cineva sau de ceva, care denotă bună-cuviință și bună-creștere. Și: amabilitate".

Dacă căutăm în Codul bunelor maniere aflăm că salutul este primul și cel mai important gest al politeții. Ludovic al XIV-lea o saluta pe ultima bucătăreasă cu aceeași curtoazie ca pe strălucitoarea domnișoară de La Valličre.

Orice limbă de pe fața pământului are forma proprie de salut. Dacă studiem pagina oficială a Uniunii Europene, aflăm că sunt 24 de limbi oficiale. Este vorba de limbile - bulgară, croată, cehă, daneză olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, poloneză, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză.

Cu fiecare aderare, numărul limbilor oficiale crește.

Ca fapt divers, menționăm că și după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, engleza rămâne limbă oficială, pentru că este limba din Irlanda și Malta.

Ungaria este membră în Uniunea Europeană din 2004, deci din acel an limba maghiară este considerată limbă oficială în Uniunea Europeană. Salutul "Jó napot kivánok!" este cea mai utilizată și cunoscută formă de salut, la fel ca: "Bună ziua!", "Good day!", "Guten Tag!".

Salutul, ca și cea mai simplă și importantă formă de politețe, în general, se învață acasă, bineînțeles, în acei șapte ani pomeniți mult. Cei care provin dintr-o zonă geografică unde trăiesc mai multe etnii știu că este frumos să-ți saluți prietenul sau o altă persoană apropiată în limba lui maternă, iar el, tot din politețe, va saluta în limba ta.

În copilăria mea, la Satu Mare, când venea în casa noastră Mircea, fiind cel mai bun prieten al meu, el saluta - "Jó napot kivánok!". Așa l-a învățat mama lui. Iar eu, în casa lor, salutam - "Bună ziua!", că așa m-a învățat mama. Niciodată - dar niciodată - nu ne-am permis sau nimeni nu și-a permis să-și bată joc de această regulă.

Din acest șir de logică se poate trage concluzia că într-un mediu oficial, de când țara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se poate folosi un salut ca formă de curtoazie și în altă limbă considerată oficială în Uniunea Europeană. Folosirea salutului în altă limbă nu încalcă art. 13 din Constituția României, referitor la limba oficială. În acest sens, populația României, recent, a primit o încurajare promițătoare chiar de la președintele României, de la tribuna Președinției.

Dragi concetățeni,

De la tribuna Parlamentului vă invit să folosiți salutul și în alte limbi oficiale din Uniunea Europeană, dar numai ca gest de politețe.

Bună ziua!

Bonjour!

Jó napot kivánok!

Și... Guten Tag, domnule președinte!

Antal István, deputat, Circumscripția electorală nr. 14, Constanța.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică despre necesitatea unei reforme în domeniul silvic și al protecției mediului;

În continuare, domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, USR.

Se pregătește, e în sală, doamna Cristina-Elena Dinu, PSD.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi vorbi despre nevoia de reformă în domeniul silvic și al protecției mediului,

Stimate colege,

Stimați colegi,

În această perioadă avem nevoie, mai mult decât oricând, de structuri eficiente de control în domeniul protecției mediului, precum proiectul depus de USR pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, denumit de presă "DNA-ul Pădurilor".

La mijlocul lunii aprilie a fost adoptată în Camera Deputaților o altă inițiativă legislativă care interzice exportul de bușteni în spațiul extracomunitar pe o durată de 10 ani. Iar săptămâna trecută am votat, tot în plen, împotriva inițiativei Guvernului de a desființa Garda Națională Forestieră, o instituție care trebuia să coordoneze gărzile forestiere din teritoriu. Ordonanța de urgență a Guvernului a mai abrogat din lege și numărul de posturi prevăzute pentru Gărzile forestiere, urmând ca acestea și numărul mijloacelor de transport să fie redimensionate prin hotărâre de Guvern.

Așadar, inițiativa noastră se înscrie în rândul celor prezentate anterior.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Este limpede de multă vreme că trebuie luate măsuri urgente și tranșante pentru a reduce și chiar opri infracțiunile cu consecințe grave asupra mediului înconjurător și asupra vieții și siguranței oamenilor! De exemplu, proiectul aberant al gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, județul Suceava, defrișările ilegale, precum și toate celelalte infracțiuni împotriva mediului din Bucovina ar face obiectul procurorilor specializați din Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu.

Mai mult, în ciuda opoziției de peste 12 ani a comunității locale, prin contestații în instanță, în noiembrie 2019 - de Ziua Bucovinei - a fost semnată recepția finală a bombei ecologice din Pasul Mestecăniș. Iată, cu siguranță, acest lucru nu ar fi fost posibil dacă o instituție precum Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu ar fi instrumentat lungul șir de ilegalități, minciuni, abuzuri și fraude ale Consiliului Județean Suceava, Consiliului Local Pojorâta și autorităților publice responsabile cu avizarea proiectului.

Salut, pe această cale, decizia responsabilă a colegilor din Comisia pentru agricultură, de a trece inițiativa noastră pe ordinea de zi a ședinței de ieri, 5 mai și de a oferi un vot pentru un aviz pozitiv cu privire la organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

În cele ce urmează, eu sunt convins, în calitate de coinițiator, că o asemenea instituție va produce o schimbare radicală în atitudinea celor care comit infracțiuni împotriva mediului, fie că vorbim de persoane fizice, reprezentanți ai unor companii sau ai statului. Putem avea procurori specializați pe infracțiuni de mediu, polițiști dedicați acestor teme și specialiști care să lucreze împreună cu primele două categorii, astfel încât să putem scoate România de pe lista țărilor unde nu se face nimic pentru mediu.

În încheiere.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Solicităm cu fermitate Guvernului să vină cu măsuri concrete și fezabile împotriva defrișărilor ilegale, împotriva poluării apelor, aerului și solului, să reducem infracțiunile împotriva mediului sau chiar să le eradicăm. O asemenea măsură urgentă este inițiativa despre care am vorbit, cea de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Proiectul se află în circuitul parlamentar, este susținut de parlamentari de la mai multe partide politice, iar ieri, în Comisia pentru agricultură, silvicultură din Camera Deputaților, s-a dat un aviz pozitiv.

De aceea, așteptăm și de la Comisia juridică un raport favorabil adoptării și cerem Guvernului să trimită un punct de vedere de susținere a acestei inițiative, cât mai urgent.

Vă mulțumesc,

Nicolae Daniel Popescu, deputat al USR.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Cristina-Elena Dinu - declarație politică cu titlul În loc să fie testați și ajutați, românii trebuie să achite «taxa pe coronavirus»;

O invit în continuare pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu, PSD.

Se pregătește domnul deputat Daniel Vasile, de la minorități.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "În loc să fie testați și ajutați, românii trebuie să achite «taxa pe coronavirus»".

Dacă tot nu a făcut nimic bun pentru populație, Executivul a și înrăutățit situația generală, prin introducerea așa-numitei taxe pe coronavirus, un fel de bir pe capetele românilor oropsiți oricum de boală și de neajunsuri.

Una este să-i sancționezi pe cei care nu respectă regulile și îi pun pe alții în pericol, alta e să cauți nod în papură pentru a realiza un plan de amenzi prestabilit.

Când numărul amenzilor este de câteva ori mai mare ca cel al testelor, iar valoarea lor depășește sumele alocate pentru protejarea cadrelor medicale, înseamnă că Guvernul nu își face treaba și pune toată presiunea pe cetățeni.

Când valoarea amenzilor depășește impozitul pe profit colectat la buget nu se mai poate vorbi despre contravenții, ci despre o taxă mascată pentru găurile la buget făcute din incompetența Guvernului PNL.

Din estimările specialiștilor, situația îmbolnăvirilor din țara noastră este mult mai gravă față de cea conținută în cifrele oficiale.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra faptului că multe cazuri de infecție cu COVID-19 nu sunt raportate, tocmai din cauza capacității reduse de testare a României.

Nu vom cunoaște realitatea cazurilor de infecții și a deceselor decât dacă se va face o testare în masă, prin sondaj.

Chiar dacă președintele și premierul susțin că o astfel de procedură de testare prin sondaj sau pe scară largă nu ar fi relevantă, ei sunt contraziși chiar de specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății care încurajează realizarea unor astfel de studii.

Așa se face că, în loc de teste și măsuri de sprijin, românii au parte de amenzi pentru nerespectarea restricțiilor de deplasare, ale cărui număr se

apropie de 500.000, în timp ce numărul total de teste efectuate este mai mic de 200.000.

Testați ca să știm în ce direcție mergem, nu amendați!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

 
  Daniel Vasile - declarație politică despre modul abuziv, rasist și violent în care unii reprezentanți ai forțelor de ordine s-au manifestat față de romi;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Daniel Vasile, minorități.

Se pregătește domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună): P>Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarație politică.

În atenția domnului prim-ministru Ludovic Orban.

Stimate domnule prim-ministru,

În numele Asociației Partida Romilor și în numele comunității de romi, vă adresez prezenta scrisoare deschisă, prin care vă solicit să condamnați public modul abuziv, violent și rasist în care unii reprezentanți ai forțelor de ordine s-au manifestat față de romi, în cadrul intervenției forțelor de ordine pentru a preveni și sancționa incidente violente, conflicte în interiorul comunității de romi.

Totodată, vă solicităm, domnule prim-ministru, să vă asigurați și să ne asigurați că cei vinovați de acte de violență ori acte de abuz sau manifestări abuzive, rasiste vor fi trași la răspundere și vor suporta, deopotrivă, rigorile legii.

Noi, romii, condamnăm manifestările, actele de violență verbală și

fizică săvârșite de cetățenii români de etnie romă, manifestări nedemne, gratuite. Asemenea comportamente și atitudini nu se justifică.

Actele de violență nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate și sancționate potrivit legii. Respectarea legii este mai presus de orice purtare

abuzivă, manifestare rasistă ori acte de violență săvârșite de forțele de ordine sau de membrii comunității de romi.

Asemenea acte de violență, manifestări abuzive, rasiste nu trebuie tolerate, ele trebuie condamnate în aceeași măsură.

Din păcate, aceste evenimente ne arată că nu am învățat nimic din lecțiile trecutului - sclavie, Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor - ori din conflictele interetnice de după Revoluția din Decembrie 1989.

Inexistența climatului pașnic de conviețuire și conflictele la nivelul comunității de romi ne aduc în atenție eșecul politicilor de coeziune socială, în fapt, eșecul clasei politice.

Noi, romii, declarăm că respectarea legilor impuse de autorități reprezintă o datorie pentru fiecare comunitate, familie, cetățean, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

Trebuie să respectăm, trebuie să protejăm pentru a fi protejați și pentru a conviețui într-un climat armonios, într-un climat de pace. Abuzul, violența trebuie să înceteze, și cei vinovați trebuie trași la răspundere.

Domnule prim-ministru,

Suntem obligați să reluăm un apel public căruia nu ați dorit să-i dați curs.

La începutul lunii martie 2020, în cadrul dialogului cu Președintele

României, am subliniat câteva aspecte, aspecte împărtășite de Excelența Sa.

Mai mult, mi s-a solicitat să vă aduc la cunoștință următoarele.

Pandemia nu are etnie și nu trebuie să etnicizăm criza sanitară majoră.

Combatem știrile false și susținem dreptul cetățenilor, fără deosebire de etnie, la o corectă și responsabilă informare.

Acționăm, prin colaborare și coordonare cu instituțiile naționale, județene și locale, în vederea unei informări corecte a cetățenilor și pentru a combate stările conflictuale, eventualele violențe fizice, verbale.

Sprijinim, prin intermediul structurilor locale și județene ale Asociației Partida Romilor, acțiunile și implementarea măsurilor, în vederea eradicării pandemiei în comunitățile de romi.

Și, totodată, în acest sens, am propus, domnule prim-ministru, înființarea la nivel județean a unui grup de lucru mixt, format din reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate și reprezentanți ai societății civile.

Grupul de Lucru Mixt are un caracter consultativ, în cadrul căruia reprezentanții Asociației Partida Romilor sprijină inițiativele, măsurile de informare și combatere a epidemiei în rândul comunității de romi.

Astfel, vă aduc la cunoștință disponibilitatea totală a Asociației Partida Romilor "Pro-Europa" de a pune la dispoziția instituțiilor abilitate resursele umane și infrastructura națională, în scopul coordonării acțiunilor de combatere a stării medicale de urgență în comunitățile de romi.

În încheiere, vreau să fac un apel la cetățenii români de etnie romă.

Dragi romi,

Frați romi,

Cultura poporului nostru rom, tradițiile, legile noastre nescrise ne definesc ca fiind un popor demn, un popor de supraviețuitori. Sclavia, Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor, istoria noastră este o istorie despre supraviețuire.

Noi, romii, știm cum să supraviețuim, știm cum să ne păstrăm credința, știm cum să trecem peste momentele grele! Dragostea noastră față de viață, dragostea noastră față de familie și de oameni, în general, ne obligă la responsabilitate!

Nu ne panicăm și încetăm orice formă de violența în interiorul și în afara comunității și respectăm regulile impuse de autorități!

Și, mai facem ceva, dragi romi, spunem mulțumesc tuturor celor care luptă în linia întâi: medici, asistente, personal medical, personal de ordine și asistență socială!

But sastimos, savale!

Multă sănătate!

Vă mulțumesc.

Daniel Vasile, reprezentantul minorității romilor în Parlament.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Libertatea credinței, în contextul pandemiei;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

Se pregătește doamna deputat Camelia Gavrilă, de la PSD.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Hristos a Înviat!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi "Libertatea credinței, în contextul pandemiei".

Vedem cum, acum, când cu toții ne confruntăm la scară mondială cu o pandemie provocată prin iresponsabilitatea criminală a regimului comunist din China, care nu a fost în stare să gestioneze cum se cuvine o criză sanitară de mare amplitudine, o parte din vocile din societatea românească se înghesuie, diverse organizații sau persoane fizice, pur și simplu, să atace în direcția bisericii. Biserica a devenit o țintă.

Ceea ce nu se înțelege pentru foarte mulți este faptul că biserica este o instituție divin-umană, cu statut atemporal.

Biserica Ortodoxă, dar și alte culte religioase creștine din România au jucat un rol fundamental în ceea ce a însemnat istoria neamului românesc, ceea ce a însemnat reîntregirea României și ceea ce a însemnat procesul de modernizare a României.

Iar mai presus de aceasta, biserica are rolul spiritual de a-l lega pe om de Dumnezeu, are rolul moral de a imprima etica socială și rolul identitar.

Limba română este unitară și datorită Bisericii Ortodoxe Române, iar acest lucru trebuie să fie știut de toată lumea.

Dar ceea ce este pentru mine, pe undeva, de neînțeles, este cum vedem că se încearcă a se transforma biserica într-un fel de paratrăsnet. Chiar și atunci când ea nu este într-un anumit context, i se transferă anumite atribuții și anumite vine, să le spunem așa, este catalogată în fel și chip. Și spun acest lucru, în speranța că autoritățile statului român și societatea românească vor fi conștiente că astăzi ne aflăm în fața unui val de agresiune extremist-secularistă, cu caracteristici bolșevice și fasciste fără precedent. Și dau un singur exemplu în această direcție. Cazul linșajului mediatic la care a fost supus Înaltpreasfințitul Pimen al Sucevei și Rădăuților, un om de 90 de ani care se roagă la Dumnezeu pentru acest popor și care astăzi se află pe patul de suferință, fiind lovit de această cumplită pandemie.

Am văzut instigări la moarte, am văzut injurii la adresa inclusiv a simbolurilor Sfinte și la adresa lui Dumnezeu, până la urmă, din partea unor personaje și tare-mi este că în cazul în care vom învăța să tolerăm aceste manifestări extremiste să nu ne trezim că cei care astăzi înjură în spațiul public, mâine vor lua pietrele, iar poimâine vor înfige cuțitul. Mă tem sincer de acest lucru și sunt conștient că extremismul nu trebuie tolerat sub nicio formă.

De asemenea, doresc să amintesc că Biserica Ortodoxă Română este cel mai important filantrop din această țară, are un rol social, are un rol civic și are un rol cultural educațional deosebit de important.

Ajutorul pe care l-a dat biserica, în contextul acestei pandemii, constând în ajutor financiar direct, în echipamente și tehnică medicală și în alte forme de asistență medicală și socială, se ridică la o sumă care a depășit deja 3,5 milioane de euro. Deci, iată, depășim 3 milioane și jumătate de euro, bani pe care Biserica Ortodoxă Română, prin diverse forme, le-a adus contribuție acestei societăți. Eu nu am auzit până astăzi de niciun ONG secularist, de nicio organizație neomarxistă și de niciun fel de asociație a oamenilor revoltați care, pur și simplu, aruncă cu pietre în biserică și în cele sfinte să contribuie cel puțin, dacă nu în aceeași măsură sau asemănător, ci într-o măsură minoră.

Așadar, lucrurile trebuie așezate în matca lor.

Și, de asemenea, vreau să mai spun un fapt. Cred că Guvernul României...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionează, te rog!

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Stați un pic, că mai am ceva important!

Cred că Guvernul României ar trebui ca, în contextul relaxării măsurilor de prevenire a măsurilor de răspândire a pandemiei, un pericol real această pandemie, după 15 mai, să permită deschiderea bisericilor și a lăcașelor de cult din România, evident, cu respectarea anumitor norme de protecție sanitară și distanțare socială. Dar nu putem să neglijăm dreptul la credință, dreptul la rugăciune și dreptul la comuniune religioasă pe care cetățenii României, indiferent de cultul religios, îl au.

Așadar, deschiderea bisericilor și a cimitirelor trebuie să fie un pas de minim bun-simț, pe care statul român să îl decidă și care cred că biserica îl poate administra deosebit de bine. Și, iată, vedem atâtea exemple, precum a fost și cazul, de Paște, când Biserica s-a organizat foarte bine, în vederea aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, de Înviere.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc și eu.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică: Guvernul adoptă «Zero măsuriͧ în plină criză agricolă;

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Camelia Gavrilă.

Se pregătește, tot prin telefon, doamna Gabriela-Maria Podașcă, de la PRO Europa.

Vă rog.

   

Doamna Camelia Gavrilă (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează necesitatea unor demersuri responsabile și urgente în domeniul agriculturii, o implicare activă din partea Guvernului și, implicit, a ministerului de resort pentru a gestiona situația de criză în care se află agricultura românească, o criză complexă, urmare a lipsei semnificative de precipitații din ultimul timp. Este și o surpriză de a constata că până în acest moment Guvernul a adoptat aproape zero măsuri, vorbind metaforic, sau măsuri nesemnificative în plină criză agricolă, deși semnalul este dat de mult, iar recent, în luna aprilie, Administrația Națională de Meteorologie vorbea clar de un fenomen de secetă pedologică puternică și extremă în zona Munteniei, în Dobrogea și Moldova, un fenomen care s-a extins și în Banat, în Crișana și în Transilvania.

Ce a făcut concret în această perioadă guvernarea PNL? Aproape nimic! Iar consecințele sunt grave. Încât estimăm ca în anul acesta producția va descrește considerabil, sunt calamitate suprafețe importante, vor fi pierderi suportate de cei care nu și-au asigurat culturile agricole sau nu posedă sistem de irigare și nu utilizează tehnologii în domeniul culturilor agricole.

Să ne gândim că aproximativ 47% din populația României se află în mediul rural, 28% încă se ocupă de această activitate tradițională, asociată cu țara noastră și cu reușitele notabile chiar și în ultima perioadă. Sunt afectate peste 90% din culturile existente în Moldova, multe ferme, unități agricole se apropie de faliment, pentru că nu vor putea să ramburseze la timp creditele. Deci, situație foarte gravă, ca să nu mai vorbim și de o interdependență complexă între diferite domenii de activitate, deci influențele negative vor fi în lanț.

Reamintesc faptul că Partidul Social Democrat a avut un program considerabil pe domeniul agricol, cu reușite incontestabile, că a propus măsuri foarte clare și conturate de specialiști în domeniu, legate de declararea stării de calamitate, de acordarea de vouchere pentru semințe, pesticide, îngrășăminte, de linii de credit cu garanții de stat și, evident, de umplerea canalelor de apă și suspendarea plății și accelerarea investițiilor în acest domeniu. Chiar astăzi am votat și am susținut o inițiativă legislativă importantă, care propune scutirea de la plata contribuției specifice de gospodărire a apelor, în sprijinul utilizatorilor de apă subterană pentru irigații, atât pe perioada stării de urgență, cât și în perioada următoare, de șase luni după încetarea acesteia.

Trebuie și o atitudine preventivă, trebuie depășită inerția și pasivitatea pe care le vedem la acest moment în abordarea ministrului de resort, pentru că, evident, ne imaginăm consecințele legate de prețuri mari la raft, de scumpirea alimentelor, de posibilitatea creșterii numărul de șomeri din acest domeniu și, evident, de afectarea activităților agricole familiare, care sunt forme de subzistență pentru foarte multe familii din mediul rural.

Cred că o moțiune împotriva actualului ministru al agriculturii este, efectiv, un demers legitim, o acțiune logică și necesară, și nu doar o armă în dialogul acesta politic și polemic pe care, firesc, îl avem, pentru că tocmai constatăm și lipsă de implicare, și de eficiență. Sunt șapte luni de guvernare, care înseamnă un timp valoros, iar în domeniul acesta, efectiv, într-o zonă vitală, a fost în pripă irosit iremediabil, cu multe consecințe la nivelul întregii societăți și a nivelului de existență, de trai, de activitate, în general, în viața oamenilor.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Gabriela-Maria Podașcă - declarație politică: Guvernul refuză să acorde sprijin asistenților sociali și angajaților serviciilor publice de asistență socială;

O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna deputat Gabriela-Maria Podașcă, de la PRO Europa.

Și se pregătește domnul deputat Corneliu-Florin Buicu, de la PSD:

Domnul Buicu este prezent.

     

Doamna Gabriela-Maria Podașcă (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Doamna Gabriela-Maria Podașcă (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În calitatea noastră de parlamentari, suntem responsabili să protejăm drepturile cetățenilor pe care-i reprezentăm, responsabilitate asumată prin jurământul depus la învestire și prin legile pe care le inițiem sau le susținem. Responsabilitatea însă trebuie să fie o caracteristică a conștiinței noastre și o dovadă a condiției umane.

Există însă oameni care se ridică mai presus de această condiție, purtând de grijă și altora, în speță celor aflați în dificultate.

Ignorați însă de Guvern, asistenții sociali își continuă misiunea de a-i proteja pe cei vulnerabili, în ciuda faptului că în fiecare zi își riscă viață, expunându-se infecției cu COVID-19. Le suntem recunoscători pentru ceea ce fac și nu vom uita niciodată eforturile pe care le depun.

Asistenții sociali și angajații serviciilor publice de asistență socială sunt zilnic acolo, în prima linie. Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului acționează direct în comunitate, ajutând diverse categorii vulnerabile, în ciuda provocărilor cu care se confruntă.

DGASPC Covasna, de exemplu, a cerut recent suplimentarea bugetului, pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru testarea angajaților și pentru hrana celor care sunt izolați la locul de muncă. Mai multe DGASPC-uri din țară au fost însă nevoite să achiziționeze din bugetul propriu echipamente și materiale de protecție atât pentru angajați, cât și pentru copiii sau persoanele vârstnice din îngrijire. Este inacceptabil ca în această perioadă dificilă statul să nu suplimenteze bugetele direcțiilor de asistență socială, vulnerabilizându-i și mai mult pe cei aflați în dificultate.

În urmă cu o lună, Corpul Profesional al Specialiștilor în Servicii Sociale din cadrul Asociației Municipiilor din România a solicitat ministrului muncii echipamente de protecție, testarea celor fără adăpost și plata orelor suplimentare pentru cei care asigură permanența în serviciile de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Și acest strigăt al profesioniștilor din asistența socială a rămas fără un răspuns.

Mai mult, săptămâna trecută PRO România a depus amendamente la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru a corecta inechitățile salariale care vizează asistenții sociali. Acestea au fost însă respinse de Comisia pentru muncă. Guvernul ar fi trebuit să se sesizeze imediat și să recunoască eforturile asistenților sociali, să propună măsuri clare de protecție a acestora.

Eu cred că nu trebuie să așteptăm o tragedie ca să luăm măsuri. Nu este normal ca statul să fie mereu în contratimp cu nevoile cetățenilor, mai ales atunci când vorbim despre oameni care își riscă zilnic viața pentru persoanele aflate în dificultate.

Doamnelor și domnilor,

PRO România va continua să aducă în atenția opiniei publice nevoile și provocările cu care se confruntă diversele categorii profesionale, va continua să lupte pentru reducerea inechităților salariale ale oamenilor din direcțiile de asistență socială și pentru respectarea drepturilor acestora.

Vă mulțumesc.

Gabriela Podașcă, deputat al PRO Europa, Circumscripția electorală nr. 42 București.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Corneliu-Florin Buicu - declarație politică: Unitatea de suport medical COVID din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș este un efort colectiv, în folosul comunității;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Corneliu-Florin Buicu.

Se pregătește, prin telefon, domnul deputat Vasile Cocoș, de la PSD.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Unitatea de suport medical COVID din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș este un efort colectiv, în folosul comunității.

Declarațiile extremiste ale președintelui României sunt contrazise de comunitatea târgumureșeană.

La inițiativa Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureș, consiliul județean, Direcția de Sănătate Publică a județului Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș, alături de alte autorități locale, au decis transformarea Sălii Polivalente din cadrul Campusului Universității într-o unitate de suport medical COVID-19, de tip modular, pentru bolnavii confirmații, cu simptomatologie moderată, în administrația Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș.

Facilitățile pe care le are universitatea și poziționarea strategică a acesteia au permis adaptarea Sălii Polivalente pentru un spațiu care va asigura condiții optime de îngrijire pentru 80 de pacienți. În condiții de necesitate crescută, spațiul poate prelua, prin readaptarea dotărilor, și alte categorii de pacienți decât cei pentru forme ușoare de îmbolnăvire. Unitatea dispune de un spațiu de triaj pentru bolnavi, 42 de saloane de unu și două paturi, toate paturile sunt de tip terapie intensivă, monitorizate, cu suprafețe cuprinse între 8 și 16 metri, cu circuite adaptate, specifice bolilor infecțioase, precum și spațiile anexă necesare bunei desfășurări a activității în condiții de siguranță.

Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de un efort comun. Universitatea a inițiat și a conceput proiectul și a amenajat spațiile din interior și exterior, inclusiv compartimentările interioare pentru saloane și spațiile de suport, pe care le-a pus la dispoziție gratuit Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș.

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș a realizat instalațiile de curent electric, oxigen, aer comprimat, a dotat cu echipamente și mobilier medical unitatea, a completat unele detalii de amenajare interioară și s-a organizat pentru asigurarea resursei umane și materiale, el urmând să operaționalizeze această structură medicală.

Direcția de Sănătate Publică a asigurat consultanța și avizele necesare.

Consiliul Județean Mureș, prin votul consilierilor județeni, a asigurat resursele financiare necesare pentru finalizarea proiectului și operaționalizarea acestuia.

Resursa umană necesară funcționării va fi asigurată de instituțiile sanitare din județ, de la toate spitalele, cadrele didactice ale universității și, dacă va fi nevoie, și de studenții universității.

Mediul privat s-a implicat intens pentru a asigura un ritm de lucru extrem de alert, având în vedere perioada de execuție.

Proiectul este deosebit, din mai mult motive. A fost realizat în zece zile, într-un timp extrem de scurt, a adus laolaltă toate forțele politice și administrative locale, indiferent de orientări politice, interesul comunității fiind pus în fața altor interese.

S-a demonstrat că orașul Târgu Mureș are o mare capacitate de mobilizare și de coagulare a mediului academic, medical, administrativ și socioeconomic. A arătat rolul unificator și de progres pe care trebuie să-l aibă o universitate într-un oraș, viteza de reacție de a anticipa nevoile societății și capacitatea de implicare, atât prin propunerea de soluții, cât și prin aplicarea acestora.

Felicitări, Târgu Mureș!

Felicitări, Universității de Medicină și Farmacie!

Florin Buicu, deputat al PSD, Mureș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Petru Movilă - declarație politică intitulată Ieșenii roagă PSD să-l ia înapoi pe Maricel Popa;

Îl invit, prin telefon, pe colegul meu, pe domnul Vasile Cocoș.

Se pregătește domnul Petru Movilă, PMP.

Domnul Cocoș. Bun.

Atunci următorul este domnul Silviu Nicu Macovei, prin telefon.

Până faceți legătura...

Dacă nu, domnul Movilă. Vă rog.

   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Ieșenii roagă PSD să-l ia înapoi pe Maricel Popa".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

La Iași, președintele PSD al consiliului județean, Maricel Popa, este un exemplu de fățărnicie și indolență față de ieșeni, după ce, din banii noștri, a propus cheltuirea a peste 14 milioane euro pentru un spital mobil, spital care până la acest moment se dovedește a fi o mare păcăleală.

Conform caietului de sarcini, firma care a câștigat licitația trebuia să achite garanția de bună execuție, în cuantum de aproximativ 130 de mii euro, reprezentând 1% din valoarea totală a spitalului.

În condițiile în care nici până la acest moment nu știm nimic, dar Maricel Popa face apel la constructori să asfalteze 6.000 de metri pătrați pe platforma de la Lețcani demonstrează, încă o dată, amatorismul acestuia în abordarea unor proiecte de asemenea anvergură. Să nu ști care este suprafața spitalului după ce ai făcut achiziția, arată bătaia de joc cu care a fost abordată această temă.

Îi solicit lui Maricel Popa să iasă public și să spună cu punct și virgulă ce s-a întâmplat cu banii ieșenilor. A plătit firma câștigătoare garanția? Care este costul real al spitalului mobil? De ce tot apar cheltuieli pe care consiliul județean nu ni le-a adus la cunoștință de la început? Pe lângă spitalul în sine, care este costul căilor de transport, conectării la utilități, și nu numai? L-am întrebat, de mai multe ori, dacă există un aviz de principiu de la Ministerul Sănătății și de câte cadre medicale este nevoie și de unde sunt aduse acestea. Nici până acum nu mi s-a oferit acest răspuns. La fel cum n-am primit o dovadă clară care să confirme faptul că suma poate fi decontată din fonduri europene, conform afirmațiilor domnului Maricel Popa.

Incertitudinea care planează asupra acestui spital mobil arată că PSD fie ascunde ceva, fie a scăpat hățurile din mână. Președintele Consiliului Județean Iași dă dovadă de o doză de inconștiență masivă dacă ne ascunde niște informații cruciale, mai ales când a avut sprijinul necondiționat al consilierilor județeni PMP.

Faptul că face apel la constructorii ieșeni, să-l ajute în al 12-lea ceas, dovedește că Maricel Popa nici măcar nu a fost conștient de ceea ce înseamnă, din punct de vedere financiar, această investiție, prezentată cu surle și trâmbițe și asumată de el, ca președinte de partid.

La începutul achiziției era în campanie electorală, dar acum se ascunde după președinta Euronest Iași, care până acum nu a avut niciun fel de poziție publică. De faptul că spitalul va fi operațional după ieșirea din starea de urgență, nici nu mai discutăm, pentru că s-ar putea să se dovedească că a fost o investiție inutilă, mai ales în condițiile în care spitalele ieșene încă mai dispun de paturi în care să trateze pacienții bolnavi de COVID.

Am afirmat, în spațiul public ieșean, în presă, de mai multe ori, faptul că am toată disponibilitatea de a sprijini aceste investiții, în condițiile legii din România.

Stimați colegi, decât să toarne asfalt, mai bine Maricel Popa și-ar turna cenușă în cap! Încă o dată, consiliul județean se arată neputincios în mâinile actualului președinte, incapabil să ducă la bun sfârșit un proiect major, la fel cum s-a întâmplat și cu modernizarea drumurilor județene. Un haos și un eșec constant, care se preconizează a fi cea mai mare țeapă trasă vreodată ieșenilor de către un om politic.

Vă mulțumesc.

Petru Movilă, deputat al PMP de Iași.

 
  Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție cu ocazia Zilei Limbii Elene;

Domnul Florin Iordache:

Bun. Înțeleg că domnul Macovei și domnul Cîtea au depus în scris.

Să se pregătească, prin telefon, doamna Alina Teiș, de la PSD.

Îl invit pe domnul Dragoș Zisopol, care este prezent.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 9 februarie este data la care grecii și filoelenii de pretutindeni celebrează Ziua Limbii Elene.

În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului național Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene.

În România, Legea privind instituirea Zilei Limbii Elene, Legea nr. 204/2018, al cărei inițiator sunt, prevede printre altele și faptul că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Elene, în localitățile în care trăiesc membri ai comunităților noastre sau filoeleni se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

În acest context s-au încadrat și manifestările dedicate celei de-a doua ediții a acestei Zile, organizate de Uniunea Elenă din România și Ambasada Republicii Elene din țara noastră, sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Administrația Prezidențială, Camera Deputaților, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Academia Atenei, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării, Departamentul pentru Relații Interetnice, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, Secretariatul General al Grecilor de Peste Hotare, Ambasada Republicii Cipru în România, Patriarhia Română, Camera de Comerț Bilaterală Româno-Elenă, Universitatea "Democritus" din Grecia, Universitatea București, Institutul Cultural Român, Școala Grecească "Atena" din București, Organizația Elenă de Turism, Editura Omonia, Asociația Culturală Greacă din România "Nostos" - și exemplele ar putea continua.

Evenimentul a debutat cu prezentarea publică a bustului lui Evanghelie Zappa, mare everghet, ce a sprijinit financiar înființarea Academiei Române. Bustul fiind donat de Uniunea Elenă din România.

În cadrul sesiunii de deschidere au luat cuvântul reprezentanții tuturor instituțiilor partenere, iar la sesiunea de comunicări științifice au conferențiat personalități din România și Grecia. Aici îmi doresc foarte mult să-i enumăr pe prof. univ. dr. Maria Dimasi și prof. univ. dr. Vassilios Grammatikas, de la Universitatea Democritus a Traciei - Komotini, Grecia; prof. univ. Mina-Maria Rusu, inspector general în Ministerul Educației și Cercetării Naționale; prof. univ. Tudor Dinu, din Universitatea București; dr. Lia Brad-Chisacof, cercetător, membru în Consiliul de Conducere al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; Ion Andrei Țârlescu, Biblioteca Academiei Române, secția "Manuscrise" - și exemplele pot continua.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În încheiere, îmi revine deosebita plăcere ca în numele Uniunii Elene din România să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la reușita evenimentului și să urez un călduros la mulți ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla!

Vă mulțumesc.

 
  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică intitulată Ascunderea adevărului, adevărata strategie anti-coronavirus a Guvernului și președintelui;

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban?

Vă rog, faceți-mi legătura cu dumneaei.

Se pregătește, tot prin telefon, doamna deputat Theodora Șotcan.

Doamna Teiș a renunțat, văd.

Vă rog.

   

Doamna Georgeta-Carmen Holban (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice - "Ascunderea adevărului, adevărata strategie anti-coronavirus a Guvernului și președintelui".

Guvernul României și conducătorul acestuia de facto, președintele țării, sunt datori cu foarte multe explicații românilor, după aproape două luni de stare de urgență.

Sunt o serie de întrebări la care oamenii nu au primit încă un răspuns, în pofida declarațiilor pline de emfază ale autorităților, cu privire la evoluția acțiunilor de gestionare a epidemiei de coronavirus. Cea mai mare preocupare a populației este, în prezent, ascunderea adevărului, în contextul în care din ce în ce mai multe voci susțin public că incidența epidemiologică este mult mai extinsă, raportat la datele oficiale prezentate.

Specialiștii vorbesc, în acest context, că numărul celor infectați ar putea fi mult mai mare. Este de la sine înțeles că nu vom cunoaște realitatea cazurilor de infecții, doar dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eșantion mare de peste 10.000 de persoane, așa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricțiilor.

Această ipoteză este recunoscută inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății, care a atras atenția asupra faptului că multe cazuri de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacității extrem de slabe de testare.

Fără pic de exagerare, constat cu tristețe că nu există niciun capitol la care "Guvernul meu" să obțină notă de trecere în aceste zile de final al stării de urgență. Românii s-au lămurit definitiv cu privire la măsurile luate de liberali, pentru ca ei să poată traversa în siguranță și cu sănătatea nealterată această perioadă dificilă. Din păcate, cetățenii vor ieși însă grav afectați după ce lucrurile vor reveni într-o situație de pseudonormalitate.

Românii nu mai au locuri de muncă, nu au cu cine să-și lase copiii, sunt cu banii pe sfârșite, au ajuns deprimați după două luni de stat în casă, iar, în acest timp, Guvernul PNL doar i-a mințit și i-a păcălit în legătură cu inițiativele luate pentru limitarea efectelor dezastruoase ale acestei pandemii.

Răspunzător pentru situația dramatică de acum, în care se află România și românii, este, în aceeași măsură, și președintele erijat în prim-ministru! Nu există nicio ieșire publică a Domniei Sale fără a vorbi de PSD, de parcă PSD ar conduce lumea, țara și Guvernul lui și ar fi responsabil de gestionarea situației prezente!

Îi înțeleg, oarecum, obsesia, deoarece președintele are semnale clare raportat la faptul că PSD va câștiga viitoarele alegeri, indiferent când vor avea loc acestea. Totuși, până mai are Guvernul său, îi recomand călduros să se preocupe cu maximă atenție și îngrijorare de destinele românilor!

În final, rog respectuos, președintele și prim-ministrul să răspundă la câteva întrebări venite din partea cetățenilor.

De ce nu au fost testate toate cadrele medicale?

Când va înceta criza medicamentelor?

Care este soarta sănătății românești?

Ce se întâmplă cu zecile de mii de copii care nu au tablete și acces la Internet, pentru a termina în condiții minimale anul școlar?

Ce se întâmplă cu economia?

Ce se întâmplă cu viitorul acestei țări?

Sunt întrebări pertinente ale românilor, care vor să știe dacă domnului președinte și Guvernului le pasă în mod real de viața și de sănătatea lor, în contextul relaxării restricțiilor și încetării stării de urgență.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Biro Zsolt-Istvan - declarație politică ce se referă la prezentarea câtorva aspecte legate de unele nemulțumiri cu care se confruntă minoritățile maghiare;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Biro Zsolt-Istvan.

Se pregătește domnul deputat Florinel Stancu.

Amândoi, prin telefon.

   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în plină pandemie și, din păcate, nu putem afirma că greul a trecut, cum nu putem afirma nici faptul că sistemul sanitar din România ar face față cu brio provocărilor cu care ne confruntăm din cauza crizei generate de coronavirus. În aceste condiții au reapărut virusuri mai vechi, virusul naționalismului și al șovinismului. Acești viruși apar în România totdeauna când este nevoie de distragerea atenției de la problemele reale cu care se confruntă țara, societatea. Din păcate, acum, cu acești viruși suntem infectați de la cel mai înalt nivel.

Este inadmisibil, dar și fără precedent în ultimii 30 de ani, că însuși președintele țării, persoana care conform atribuțiilor ce-i revin ar trebui să exercite funcția de mediator principal, respectiv să vegheze la respectarea Constituției, fiind principalul garant al Legii fundamentale, este inadmisibil ca de la nivelul Cotroceniului să se dea tonul instigării la ură împotriva unei comunități și să se dezinformeze grosolan, apelând la cele mai urâte clișee utilizate de naționaliști. Odată cu lansarea ideii ruperii Ardealului, președintele Iohannis aduce acuze grave, și mai ales nefondate, și la adresa Ungariei, și a premierului Orbán Viktor.

Ajutorul sosit din Ungaria salvează vieți în România, fără deosebire de naționalitate. În același timp, declarația președintelui stigmatizează comunitatea maghiară din România.

Noi, maghiarii din Transilvania, vrem să trăim într-o țară a muncii cinstite, a onestității și a respectului față de alte națiuni. Constatăm însă exact opusul acestora, zi de zi. Zi de zi simțim că utilizarea simbolurilor noastre naționale înseamnă doar umilințe și piedici puse înaintea noastră. Constatăm că, nici după 100 de ani de la crearea României moderne, nu sunt respectate promisiunile de la Alba Iulia din 1918. Românii adunați la Alba Iulia, odată cu proclamarea unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluție în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Principiile enunțate acolo și textul adoptat în terminologia modernă, de azi, ar însemna autonomie. Autonomie care poate fi nu numai garanția conviețuirii pașnice, dar care poate sta și la baza dezvoltării economice și astăzi, în 2020, dacă așa a fost încă din anul 1224, atunci când Regele Andrei al II-lea al Ungariei a garantat drepturile de libertate, cum am spune astăzi, autonomie, sașilor transilvăneni.

Herr Klaus ar trebui să știe!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Biro Zsolt-Istvan, deputat, județul Mureș.

La revedere!

Auf Wiedersehen, Herr Klaus!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Florinel Stancu - declarație politică: Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei;

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Florinel Stancu, de la PRO Europa.

Se pregătește domnul deputat Constantin Codreanu, de la PMP.

   

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei".

De mai mulți ani, ONG-urile de mediu atrag atenția asupra impactului pe care îl are fumul toxic emis de incinerarea deșeurilor asupra populației. Experții de mediu declară că nici măcar arderea lor în scopul producerii energiei nu este o soluție bună, deoarece emisiile de dioxină și furan de la incineratoare constituie un real pericol pentru populație. Domnii în cauză au vrut să spună că, indiferent ce argumente și explicații ne prezintă Guvernul PNL sau firmele importatoare, în România, oamenii sunt otrăviți cu bună-știință.

Dar problema este mai gravă de atât, stimați colegi. Odată cu declanșarea crizei pandemiei SARS-CoV-2 au apărut zeci de informări din partea mass-media care trăgeau un semnal de alarmă cu privire la intensificarea traficului ilegal cu deșeuri la granița cu România. "România, coșul de gunoi al Europei", titrau jurnaliștii Euronews. "Adesea importate ilegal, sub pretextul de a fi bunuri, aceste deșeuri sunt trimise la fabricile de ciment din România, unde sunt arse", scriau aceștia.

I-am întrebat pe domnii Costel Alexe de la Mediu și Marcel Vela de la Afaceri Interne, cum este posibil ca pe timpul guvernării lor să intre în țară camioane cu peste 700 de tone de resturi textile, plastic și cauciuc? Cum le-au permis vameșii accesul în țară acestor camioane? Aveau cunoștință de acest lucru sau s-a întâmplat ca în cazul românilor plecați la cules de sparanghel? Au avut loc înțelegeri și negocieri interministeriale?

E posibil să existe înțelegeri despre care noi nu știm, atât timp cât presa italiană relatează că există firme românești care recunosc transportul deșeurilor în România, susținând că au toate autorizațiile necesare pentru primirea și eliminarea deșeurilor din Italia la gropile de gunoi din București, Craiova, Mavrodin și Giurgiu.

Un alt lucru care mi se pare revoltător este acela că se scrie de mai bine de un an și jumătate despre acest fenomen ilegal, iar Comisia Europeană, foarte scrupuloasă în alte cazuri, se face, pur și simplu, iertați-mi expresia, că plouă. De ce faceți asta, domnilor comisari?

În numele Grupului parlamentar al PRO România din Camera Deputaților, solicit urgentarea cercetărilor și interzicerea importului de deșeuri în țara noastră.

Solicit, de asemenea, premierului Ludovic Orban să se aplece asupra acestei probleme și, măcar, să încerce rezolvarea ei.

Nu de alta, dar alegerile bat la ușă, iar de vorbe goale și minciuni lumea s-a săturat. De data aceasta românii nu vă vor ierta, stimați guvernanți, că transformați România în groapa de gunoi a Europei.

Vă mulțumesc.

Florinel Stancu, deputat al PRO România.

 
    Constantin Codreanu - declarație politică privind modul în care autoritățile statului român au gestionat relația cu românii din afara granițelor țării, în contextul coronavirusului;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Constantin Codreanu, Grupul parlamentar al PMP.

Se pregătește domnul deputat Adrian-Octavian Dohotaru.

   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

În declarația mea politică de astăzi voi face referire la modul în care autoritățile statului român au gestionat relația cu românii din afara granițelor țării, în contextul coronavirusului.

Contrar recomandărilor, voi începe cu partea negativă și voi exprima nemulțumirea exprimată de sute de cetățeni români aflați în situații de criză în diaspora economică. Fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de muncă, fie că vorbim de persoane care au rămas fără un loc de trai, fie că vorbim de persoane aflate în situații critice, care efectiv au rămas fără resurse financiare, au existat foarte puține soluții aplicate în cazul acestor persoane. Numărul redus de curse prin care persoanele respective au fost repatriate vorbește de la sine.

Mai mult decât atât, a existat și o comunicare deficitară din partea ambasadelor și consulatelor statului român.

Nu trebuie să reinventăm roata. Puteam să preluăm exemplul altor state care s-au preocupat de cetățenii lor, aflați în afara țărilor respective - au repatriat, au evacuat, s-au implicat. O fac în continuare. Italia este unul dintre exemplele pozitive în acest sens.

Nemulțumirea cetățenilor români din afara granițelor țării s-a accentuat atunci când am ajuns să urmărim cu toții, îngroziți, incidentul de la Cluj, din aeroportul din Cluj-Napoca, văzând cum autoritățile statului român au adoptat un comportament - și nu mă feresc să spun acest lucru - criminal, acceptând să trimită pentru munci sezoniere în Germania cetățeni români, inclusiv din zona roșie a României, din județul Suceava.

O altă componentă negativă a acestei relații pe care au avut-o autoritățile statului român cu cetățenii români îi vizează pe cei care au contracte de muncă în afara țării și care au fost efectiv blocați pe teritoriul României, în contextul crizei coronavirusului. Nu a existat niciun fel de comunicare oficială cu aceste persoane, nu li s-a spus dacă există proceduri pe care să le urmeze pentru a putea pleca din România, pe cale terestră sau altcumva, nu a existat niciun fel de informație prezentată de Grupul de Comunicare Strategică. Acești oameni au rămas fără răspunsuri. Mulți dintre ei și-au pierdut deja locurile de muncă. Vorbim și de persoane care trebuiau să meargă în Regatul Unit al Marii Britanii pentru a-și legitima, pentru a-și legaliza șederea în Regatul Unit. Vorbim despre cei care trebuiau să depună formularele pentru pre-settled status, pentru settled status și multe astfel de cazuri pentru care autoritățile statului român nu au intervenit și nu dau niciun semn că ar dori să intervină, în continuare.

Am încercat să invit la dialog autoritățile statului român - vorbesc, aici, în primul rând, de MAE și de MAI. Am primit o parte dintre răspunsuri, însă acestea nu sunt nici pe departe suficiente.

Sper ca întrebările pe care le-am adresat în această perioadă să aibă parte de răspuns în cel mai scurt timp, pentru a-i putea informa la rândul meu pe cetățenii români.

În partea a doua a declarației vreau să vorbesc și de o decizie pozitivă, decizie pe care am salutat-o, și anume de solidarizare a Guvernului României cu cetățenii de pe celălalt mal al Prutului, cetățeni ai Republicii Moldova, mulți dintre ei și cetățeni ai României.

Echipa de 42 de cadre medicale, care a traversat săptămâna trecută Prutul, însoțită de o parte dintre echipamente și cele 20 de camioane care au plecat astăzi din Piața Victoriei, la ora 11,00, spre Chișinău sunt o dovadă a faptului că înțelegem că România trebuie să rămână solidară nu neapărat cu autoritățile statului român, cu Guvernul sau cu președinția, ci cu cetățenii de pe celălalt mal al Prutului.

Și pentru că suntem într-un moment important pentru cele două maluri ale Prutului, 30 de ani de la primul pod de flori peste Prut, nu pot decât să închei intervenția mea spunând:

Basarabia e România!

Trăiască România Mare!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică ce face referire la proiectul de lege care prevede dublarea ajutoarelor sociale și a indemnizațiilor de șomaj;

Îl invit pe domnul deputat Adrian Dohotaru.

Se pregătește domnul deputat Adrian Todoran.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Am propus o lege socială a deceniului, fără falsă modestie, pentru indemnizații de șomaj și ajutoare sociale dublate. Criza sanitară a declanșat o criză economică și socială, de aceea am inițiat și am depus un proiect de lege care, odată adoptat, ar putea revoluționa sistemul de protecție socială din România. Proiectul de lege prevede creșterea valorii indicatorului social de referință de la 500 de lei, cât e în prezent, la 1.200 de lei, ceea ce va rezulta la o creștere mai mult decât dublă a cuantumului indemnizației de șomaj și a prestațiilor sociale. ISR era corelat, acum mai bine de un deceniu, la salariul minim, ceea ce, evident, nu mai este cazul acum. Proiectul mai prevede și modificarea anuală a valorii ISR, prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu indicele prognozat al prețurilor de consum.

Indemnizația de șomaj a ajuns azi o sumă efectiv modică, media lunară a indemnizațiilor de șomaj pe anul 2018 fiind, conform datelor INS, de 460 de lei și reprezentând doar 24% din salariul minim brut.

Prin comparație, în anul 2008, media lunară a indemnizației de șomaj era de 401 lei și reprezenta 78% din salariul minim brut.

În mod similar, ajutorul social numit "venit minim garantat" - VMG - reprezenta 33% din valoarea salariului minim brut, în 2009.

În prezent, valoarea VMG constituie doar 6% din salariul minim brut.

Impactul bugetar al prezentei legi va fi semnificativ, ducând practic la dublarea cheltuielilor legate de indemnizația de șomaj și a cheltuielilor legate de prestațiile sociale.

Cu toate acestea, consider că statul român are o marjă fiscală foarte mare, putând crește gradul de colectare de la actualul nivel, care este printre cele mai mici din UE - 15-16% din PIB venituri fiscale -, la un nivel care să ne apropie de media UE, prin introducerea unui impozit progresiv pe venituri, pe proprietăți și pe profit, dar și prin creșterea capacității de colectare.

Le mulțumesc colegilor din PSD, PRO România, UDMR, care au semnat acest proiect legislativ.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian-Mihăiță Todoran - apel către autorități în vederea redeschiderii bisericilor.

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Todoran.

   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (de la tribună):

Hristos a Înviat!

Dragi colegi,

Declarația mea politică este adresată, în primul rând, președintelui României și premierului Ludovic Orban.

Domnule președinte,

Domnule premier,

Vă rog să faceți un lucru. Redeschideți bisericile! Redeschideți spitalele sufletului poporului român! România are nevoie și de spitale pentru suflet!

Poporul român are încredere în câteva instituții. Și fac o paranteză: Parlamentul României nu se numără printre instituțiile în care românii au încredere. Dar au încredere în Armată, în Poliție, în Jandarmerie, în doctori, în profesori, dar mai cu seamă au încredere în biserică, în instituția Biserică, indiferent de confesiunea religioasă.

Sigur, credința este stâlpul acestei societăți și este stâlpul României, un popor creștin.

Din 15 mai se redeschide România, se redeschid saloanele de coafură, frizeriile, stomatologiile, muzeele. E un lucru foarte bun! Dar ce popor sau ce politicieni suntem noi, domnule prim-ministru, când lăsăm închise bisericile?

Vă cer să redeschideți bisericile, sigur, cu respectarea tuturor normelor impuse legal de igienă, de distanțare. Gândiți-vă că transportul în comun este permis cu mască. Păi, cum închidem bisericile?!

Sunt sigur că românii ar aprecia acest lucru, să redeschidem și bisericile.

Și aș vrea să vă spun, domnule prim-ministru, ca deputat al Partidului Mișcarea Populară de Maramureș, Maramureș - unde credința stă la baza fiecărei familii.

Domnule prim-ministru,

Cred cu tărie că bisericile trebuie redeschise. E important să fim responsabili, e important să conștientizăm cât de importantă este credința pentru poporul român.

Și vreau să vă mai spun un lucru. Sunt cuvintele unui om înțelept: "Biserica n-a făcut niciodată vreun rău omului, ci îl salvează, îl îndrumă, îl educă, îl transformă dintr-un om al pământului într-un om al cerului". Sunt cuvintele Preasfințitului Iustin, episcop ortodox al Maramureșului și Sătmarului.

Dragi colegi,

Cred că este important să mergem în biserici! Pentru că românii mergeau în biserică să-și plângă necazul. Românii mergeau în biserică să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru binecuvântările date.

Haideți să nu luăm acest lucru poporului român!

Domnule prim-ministru,

Să vă dea Dumnezeu gândul cel curat - și subliniez încă o dată, cu respectarea tuturor normelor impuse de statul român, atât de distanțare, cât și de igienă -, dați drumul și redeschideți bisericile!

Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Adrian Todoran, deputat al PMP de Maramureș.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Următorii colegi au depus în scris: Vasile Cocoș, Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Alina Teiș, Theodora Șotcan, Marius Bota, Nicu Niță, Roman Claudiu-Florin, Ioniță Antoneta, Bumb Sorin, Bica Dănuț, Balan Ioan, Giugea Nicolae, Răcuci Claudiu, Leoreanu Laurențiu, Hărătău Elena, Huțucă Bogdan, Lungu Tudorița, Oprea Dumitru, Stan Viorel, Itu Cornel, Nistor Laurențiu, Eugen Bejinariu, Ion Spânu, Varujan Pambuccian, Mihaela Huncă.

Acestea fiind spuse, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

La revedere!

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Anișoara Radu - declarație politică cu titlul IMM Invest România, o bătaie de joc;

Doamna Anișoara Radu:

"IMM Invest România, o bătaie de joc"

Guvernul Iohannis-Orban a tot promis măsuri liberale de susținere a economiei românești, mai ales în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

În acest sens, au promis că vor adopta diferite programe de susținere a companiilor afectate de criză, programe în special dedicate întreprinderilor mici și mijlocii.

Un program așteptat cu interes de mulți antreprenori a fost IMM Invest, prin care companiile pot accesa credite garantate de stat.

Desigur, pentru a fi eligibile, IMM-urile trebuie să îndeplinească o serie de criterii și să se înregistreze pe un portal dezvoltat de Ministerul Economiei cu Declarația privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM-urilor.

Inițial, portalul anunțat cu mare tam-tam s-a dovedit nefuncțional, imediat a fost identificat și vinovatul de serviciu, site-ul nu a funcționat din cauza PSD. Redau declarația domnului ministru Cîțu: "Probabil aceleași personaje care aruncă cu noroi în tot ceea ce face Guvernul au atacat site-ul IMM Invest. Nici eu și nici românii onești, care au acum nevoie de aceste resurse, nu ne așteptam la o asemenea ticăloșie." Evident, nu putea fi vorba despre incompetența lor, așa ceva este exclus.

Într-un final, au reușit să repare portalul și investitorii au putut să se înregistreze, până în acest moment fiind înregistrați peste 37.000 de solicitanți.

Dar, antreprenorii, după cum au aflat pe pielea lor, în acest moment nu pot accesa niciun fel de credit.

Pare că toate discursurile publice, prin care PNL a promis măsuri de susținere a economiei românești, sunt doar praf în ochii românilor. În fapt, nu au luat măsurile necesare pentru operaționalizarea programelor.

În cazul IMM Invest, nicio bancă nu a semnat încă convenția cu statul, iar procedurile sunt încă nefinalizate.

Un potențial beneficiar a primit următorul răspuns incredibil de la bancă: "Mai la vară... Ce atâta grabă?". Nu avem protocol încheiat cu Guvernul, nu avem proceduri de implementare. La vară, așa cum spun operatorii de credite, vor avea proceduri, vor avea protocol, sigur nu vor mai avea disponibilități, pentru că trebuie să-l împrumute pe domnul Cîțu.

Pare, însă, că Programul a avut totuși și efecte benefice, numai că doar pentru PNL. Mă refer aici la acuzele publice ale unor jurnaliști, care au declarat că au fost demiși de la televiziunea la care lucrau, după ce aceasta a aplicat pentru programul menționat.

Un lucru este însă cert, IMM Invest reprezintă o bătaie de joc la adresa miilor de antreprenori care se luptă pentru a salva zeci de mii de locuri de muncă și propriile afaceri.

Dacă tot vorbim despre bani, vreau să adresez o întrebare și doamnei ministru Violeta Alexandru, de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Stimată doamnă, vă ajung 979 de lei pentru o lună de zile, să vă cumpărați mâncare, să plătiți chiria sau creditul și să asigurați și alte nevoi ale copiilor care stau izolați în casă? Aștept public răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru!

Menționez, doar tangențial, că PNL a contestat toate legile adoptate de Parlament pentru susținerea oamenilor și firmelor afectate de COVID-19, inclusiv Legea pentru susținerea chiriilor pentru persoanele cu veniturile afectate de COVID-19.

    Dănuț Bica - declarație politică: În plină criză sanitară și economică, PSD face tranzacții politice cu statutul de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României;

Domnul Dănuț Bica:

"În plină criză sanitară și economică, PSD face tranzacții politice cu statutul de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României"

Mă întreb și vă întreb, cum ar fi putut să fie adoptat, fără dezbateri în Camera Deputaților, Proiectul de Lege inițiat de UDMR, referitor la autonomia Ținutului Secuiesc, dacă nu cu vădita complicitate a PSD? Cine ar putea să creadă altceva?

Consider că se impune scoaterea adevărului la suprafață cu privire la acest nefericit eveniment politic, iar românii trebuie să cunoască faptul că adoptarea tacită a proiectului de act normativ, care lovește în caracterul unitar al statului român, nu s-a realizat accidental. Fac această afirmație, având în vedere că domnul Marcel Ciolacu, care este atât președintele Camerei Deputaților, cât și al PSD, nu a pus pe ordinea de zi a plenului respingerea proiectului legislativ, deși știa că proiectul primise avize negative de la comisiile de specialitate, precum și de la Consiliul Legislativ și de la Guvern. Dar a decis să aducă în dezbaterea Camerei Deputaților tot felul de alte proiecte, care mai de care mai populiste, prin a căror adoptare se pun piedici activității Guvernului Ludovic Orban, crescând riscul ca România să fie și mai puternic afectată de criza sanitară și economică declanșată de pandemia de COVID-19.

Un astfel de demers parlamentar, profund antinațional și neconstituțional, nu are precedent în istoria României moderne și descalifică definitiv PSD și pe președintele său. Ciudat este faptul că niciunul dintre liderii PSD, care ulterior s-au arătat fățarnic consternați, nu a făcut nimic pentru ca această propunere legislativă nocivă să nu fie adoptată tacit.

Prin urmare, indiferent dacă a lăsat proiectul UDMR să treacă din nepăsare, din incompetență sau din complicitate, domnul Marcel Ciolacu nu mai are căderea morală și profesională pentru a conduce Camera Deputaților și a deține înalta demnitate de a fi al treilea om în stat. Dacă ar fi avut un dram de demnitate, și-ar fi dat urgent demisia. Toate scuzele și explicațiile, pe care le-a prezentat ulterior domnul Ciolacu, nu fac decât să-l descalifice ca om politic și să confirme încă o dată faptul că, în vreme ce România se confruntă cu o gravă criză sanitară și economică, liderii PSD continuă să aibă altă agendă obscură, în contradicție totală cu interesele poporului și statului român.

Noi, liberalii, nu vom permite niciodată ca statutul de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României să reprezinte un subiect de troc politic, indiferent care ar fi miza acestuia. Noi, liberalii, ne mândrim cu istoria partidului nostru, care a contribuit în mod decisiv la realizarea unirii tuturor românilor, la înfăptuirea României moderne și independente. Așadar, statul național, suveran și independent, unitar și indivizibil reprezintă moștenirea pe care am primit-o de la înaintașii noștri politici și pe care nu o vom negocia niciodată cu nimeni.

Faptul că aleșii PSD, la presiunea parlamentarilor PNL și a președintelui Klaus Iohannis, au fost cuprinși brusc de o falsă hărnicie, convocând, miercurea trecută, de urgență, ședința Senatului și votând pentru respingerea proiectului aberant privind autonomia Ținutului Secuiesc, nu va putea atenua pentru mult timp dezamăgirea cruntă produsă românilor de acest partid care, după ce a eșuat total la guvernare, dovedește acum că vrea să se înscrie și pe o traiectorie politică antinațională.

    Marius Sorin-Ovidiu Bota - declarație politică având ca temă Economia, pe fondul crizei provocate de coronavirus;

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

"Economia, pe fondul crizei provocate de coronavirus"

Ce am sărbătorit anul acesta de 1 Mai?

Cred că am fi putut ciocni un pahar în cinstea anilor de muncă acumulați, dar, cum privim munca după 1 mai 2020? O privim online, cu teamă că nu vom avea ce mai munci!

Ce ne oferă Guvernul? Ce sprijin? Ce perspective? Facilități? Investiții?

Nu știm. Este secret sau incompetență?! Cu siguranță, anul acesta am ciocnit un pahar plin cu incertitudini. De ce? Pentru că la nivel de investiții stăm prost. Statul, numai în domeniul transporturilor, este de-a dreptul corigent. Dacă privim la cei 50 de kilometri de autostrăzi aflați în lucru, din care poate inaugurăm 25 de kilometri/an - și acesta este ritmul până în 2023, din păcate -, situația ne este destul de clară. Tot așa de josnică este și situația de la CFR Infrastructură, ceea ce înseamnă că economia pe orizontală, cel puțin în acest domeniu, este chiar la orizontală.

La economie și agricultură stăm. Ne chinuim să accesăm un site, care sigur nu dă lapte și nici miere, apoi clar ne ducem la bănci să ne spună că nu vor, că n-am fost buni într-o altă viață, fără a spune danke că le-am scos din faliment în 2010, noi toți.

Am întrebat, însă nu am primit răspunsuri clare din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri cu privire la măsurile concrete care se au în vedere a fi luate pe fondul acestei crize economice. Din răspunsurile primite până în prezent, reiese că tot ceea ce fac aceste ministere nu prea are legătură cu sprijinirea mediului economic, promovând mai degrabă niște programe cu referire la timpul trecut decât la viitor, iar în ceea ce privește Programul IMM Invest, acesta este doar o picătură în oceanul economiei românești.

Ce se întâmplă cu cei care încep o investiție sau o afacere nouă, spre exemplu, românii care s-au întors în țară și vor să investească aici? Ministerul știe că, azi, în România, există companii de proiect, SPV, cum pot acestea să își continue planul investițional pe fondul situației economice actuale, precum și a celei care se prefigurează, când nicio bancă nu mai oferă finanțare?! Ce face statul ca să sprijine afacerile în momentul acesta de impas economic? Statul se face ca lucrează, însă, din păcate, nu găsește soluții viabile pentru a sprijini economia, și mai ales pentru a impulsiona firmele noi sau pe cele aflate în impas.

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică cu titlul Lăcustele roșii afectează grav agricultura românească;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Lăcustele roșii afectează grav agricultura românească"

Efectele dezastruoase ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei românești - și, implicit, asupra buzunarelor românilor - vor fi amplificate și de seceta care s-a abătut asupra țării, agricultorii estimând deja pierderi de peste 50% la recolta din acest an. Efectele se vor face simțite atât asupra întreprinzătorilor care activează în sectorul agriculturii, care își văd acum afacerile în pericol și care se află la limita subzistenței, dar și asupra economiei naționale, în general, prin reducerea veniturilor la bugetul statului, și mai ales prin cascada de scumpiri pe care producția slabă o va declanșa. În mod normal, problemele unor recolte slabe sunt evitate prin importuri, dar, în acest an, situația este una specială pe tot mapamondul, din cauza pandemiei mondiale și din cauza schimbărilor climatice. Deja numeroase țări au anunțat interzicerea exporturilor la produse agricole și cereale, ceea ce va crea o și mai mare presiune în piață, ducând la creșterea prețurilor.

Cu totul alta ar fi fost situația dacă PSD le-ar fi oferit agricultorilor români altceva decât spectacole electorale de prost gust, ca pe vremea mustăriilor ceaușiste. Alta ar fi fost situația dacă ministrul agriculturii ar fi fost un specialist cu o gândire contemporană, și nu un aparatcic de mâna a doua, specialist în raportări trucate, în bufonerii televizate și în mâncatul roșiilor cu brânză pe capota mașinii. Alta ar fi fost situația dacă PSD investea miliardul de euro promis în irigații și dacă lucrările pentru irigarea celor două milioane de hectare prevăzute în programul utopic de guvernare al PSD s-ar fi desfășurat și pe teren, nu doar pe hârtie.

În realitate, PSD nu a făcut nimic pentru sectorul irigațiilor, iar acum ne aflăm, din nou, în bătaia vântului, așteptând ca acesta să aducă nori de ploaie. Din miliardul de euro promis, abia dacă s-au cheltuit vreo 70 de milioane - și ăia prin sinecuri de partid -, iar mărețele șantiere prezentate la televizor nu au fost nimic altceva decât niște cârpeli ale unor sisteme vechi de peste 40 de ani.

Chiar ministrul agriculturii recunoștea, acum un an, că din cele 88 de amenajări de irigații, cuprinse în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații, se finalizaseră lucrările doar la două, iar alte 37 erau doar în stadiul de proiect, desene pe hârtie. Important era însă că se tăiau panglici, și camarila PSD defila pe la televizor, lăudându-se cu ce a rămas funcțional de acum 30 de ani.

O dovadă a incompetenței și a lipsei de viziune PSD-iste a fost oferită chiar de către ilustrul Daea. La fel ca în bancurile cu Bulă, domnul Daea mergea anul trecut să inaugureze în Mehedinți un sistem de irigații, pe care tot el îl desființase în 2004, când se ocupa de agricultură în Guvernul Năstase, considerându-l atunci învechit și neeficient. Anul trecut însă, după ce niște improvizații și cârpeli au fost făcute în grabă la acest sistem vechi de peste 40 de ani, iar vechile țevi ruginite au primit un strat nou de vopsea, domnul Daea a venit să taie panglica, recitând din Programul de guvernare al PSD. Întrebat de ziariști despre costurile cu exploatarea acestor stații de pompare vechi, energofage, construite în urmă cu mai bine de patru decenii, Petre Daea a explicat că nu e nicio problemă, pentru că recolta obținută cu ajutorul irigațiilor va fi foarte mare și va acoperi toate costurile.

Noaptea minții! Cum să-i explici unui astfel de om că, din cauza prețurilor la energie, fermierii din Vest investesc fiecare cent obținut profit în diversificarea portofoliului de produse, pe o piață tot mai competitivă, că unii dintre ei au ajuns chiar să investească în facilități de cogenerare, tocmai pentru a economisi? Aceasta este însă mentalitatea PSD, care ne-a adus la sapă de lemn și care ne ține acum la mila lui Dumnezeu, rugându-ne să plouă, pentru că sisteme de irigații există doar la alții. În timp ce în Vest agricultura se face cu drone și cu sisteme computerizate, noi ne vom ruga și anul acesta de Pandele să mai scoată moaștele pe câmp, poate ne va da Dumnezeu ploaie și ne va scăpa și de lăcustele roșii care au distrus agricultura.

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică intitulată Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!"

Suntem, deja, în criză economică generată de măsurile antipandemie. Este, de aceea, momentul ca eforturile noastre să se îndrepte cu prioritate către atenuarea efectelor acestei crize care ne afectează pe toți. Din ce în ce mai mulți oameni implicați în economie - antreprenori, analiști, funcționari ai statului - afirmă că, în România, impactul crizei COVID-19 va fi mult diminuat dacă, în 2020, reușim să facem performanță în agricultură. Practic, viitorul economiei românești depinde de modul în care reușim să-i ajutăm pe fermierii mai mici sau mai mari să producă și să poată vinde.

În cele aproape două luni de izolare, am primit foarte multe mesaje din partea producătorilor, atât de cereale, cât și de legume și fructe, prin care avansează propuneri Executivului, solicitându-i să facă mai mult pentru ajutorarea și stimularea sectorului agricol. Este de datoria mea, ca deputat, să aduc mesajul acestor oameni pe masa Guvernului. Producătorii ne transmit că deciziile și acțiunile de până acum, luate la Palatul Victoria, în acest domeniu, sunt, deocamdată, insuficiente, mai ales în contextul în care agricultura noastră este din nou grav afectată de secetă.

Știm că alte state europene s-au implicat direct în ajutorarea fermierilor pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19. Prin implicare directă înțelegem acordarea unor sume de bani din bugetul național, cu titlul de ajutor de stat. Nici pentru România acest tip de măsuri nu este o noutate. În anul 2007, pe fondul unei secete severe, statul a finanțat agricultura prin cupoane valorice în sumă de 1.200 de lei la hectar. A fost salvarea fermierului român, în primul an în care "a jucat" pe piața comună, în concurență directă cu fermierii europeni. Astăzi, când fermierii români sunt loviți din două direcții - de criza pandemică și de secetă -, ajutoarele de stat sunt o necesitate mai acută ca oricând.

De aceea, le solicit public premierului Orban și ministrului Oros să acționeze, în sensul acordării de ajutoare de stat directe către producătorii agricultori, în limita de 100.000 de euro pentru fiecare exploatație agricolă. În condițiile în care pandemia coronavirus a obligat Uniunea Europeană să relaxeze interdicțiile privind ajutoarele de stat, iar țări precum Germania sau Franța le acordă, pasivitatea Guvernului nostru nu este justificată. Această pasivitate poate agrava, cu consecințe nebănuite, criza economică pe care o vom traversa în următorii ani, întrucât agricultura este un sector strategic de care depinde viața noastră, a tuturor.

    Vasile Cîtea - declarație politică: A munci;

Domnul Vasile Cîtea:

"A munci"

Telemedicina, școala online, sărbători și petreceri pe Internet, relaxare online și, probabil, relansare economică online - aceasta este starea de fapt, aiuritoare, care nu poate dura.

Ce propune PNL?

Sunt 6 luni de când liberalii s-au mutat la Palatul Victoria și vreo 3 luni de când au intrat în perioada COVID-19. Lor le ardea de anticipate!

Transparența a fost abandonată treptat, începând cu noaptea în care au adoptat 28 de ordonanțe de urgență. Acum s-a ajuns la atribuiri directe, ocupație lucrativă care nu mai lasă timp PNL-iștilor să guverneze altfel decât haotic. Membrii cabinetului se contrazic, ceea ce spune un ministru la ora 12,00 neagă vehement un coleg, după ora 18,00. Guvernul oscilează între nehotărâre și eludarea adevărului. PNL-iștii vorbesc numai la timpul viitor - "vom analiza", "vom cerceta", "vom decide". Vorbesc la viitor, dar nu iau absolut nicio măsură pentru viitorul acestei țări pe care s-au chinuit mult să ajungă să o guverneze, mai bine zis să o controleze.

Lipsa transparenței și a măsurilor evidente de relansare a economiei duc la suspiciunea că drepturile și libertățile cetățenești sunt pulverizate degeaba și viitorul românilor este pus între paranteze, până la limita suportabilului.

Nu reconstruim România numai cu măști și cu mănuși. Verbul "a munci" este de actualitate și ar fi bine ca Partidul Național Liberal să înțeleagă conținutul acestui verb.

    Vasile Cocoș - declarație politică având ca subiect Raportul guvernării Orban la 6 luni, presărat cu minciuni și raportări glorioase!;

Domnul Vasile Cocoș:

"Raportul guvernării Orban, la 6 luni, presărat cu minciuni și raportări glorioase!"

Luni, 4 mai 2020, seara, premierul Orban prezenta raportul la 6 luni de guvernare, un raport care conține minciuni și raportări glorioase de genul "cincinalului în patru ani și jumătate" de pe vremea lui Ceaușescu.

Parlamentul României a hotărât că premierul Orban trebuie să se prezinte în fața aleșilor pentru a susține un raport, la șapte zile după votarea acelei hotărâri, în care să prezinte românilor măsurile luate în perioada situației de urgență.

Premierul Orban sfidează încă o dată Parlamentul României, deoarece au trecut mai bine de două săptămâni și nu s-a prezentat în fața acestuia cu un raport, așa cum așteptau românii, ci a prezentat o informare, pe 85 de pagini, în care se arăta cum arată România condusă de PNL.

Guvernul Orban a potențat criza și i-a accentuat efectele, adică, s-a prăbușit nivelul de trai, a crescut sărăcia și șomajul, iar tunurile financiare par a fi la ordinea zilei.

Românii îi cer premierului să se prezinte cât mai urgent în Parlamentul României cu un raport în care să spună câți români au fost testați, cum explică faptul că România se află pe locul al doilea în clasamentul negru al deceselor în Europa Centrală și de Est, câți antreprenori au luat credite garantate de stat, câți români au beneficiat integral de plata șomajului tehnic, măcar pentru prima lună, sau care sunt contractele pentru achiziționarea materialelor de protecție.

Guvernul Orban nu a prezentat în Parlamentul României un plan concret de măsuri etapizat și foarte clar de relansare a mediului de afaceri, în condițiile în care țările din jurul nostru au luat câteva măsuri concrete de salvare și revitalizare a acestuia.

Bulgaria, de exemplu, are un program economic finanțat cu 10%-15% din PIB, Ungaria împreună cu Banca Națională a Ungariei au un program care ajunge la 18%-20% din PIB și, de asemenea, Polonia 15% din PIB, iar noi, până acum, am anunțat măsuri care cu greu urcă la 2% din PIB.

Oare cât mai suportă românii lipsa de strategie și orientare a Guvernului Orban?

PSD solicită tuturor forțelor politice care vor binele românilor să acționeze pentru sancționarea acestui Guvern și să prezinte cât mai repede o soluție de salvare a românilor și României.

    Dumitru Oprea - declarație politică despre Ieșirea din era lui «merge și-așa»!;

Domnul Dumitru Oprea:

"Ieșirea din era lui «merge și-așa»!"

Oamenii au demonstrat, de-a lungul istoriei, că atunci când vremurile sunt dificile, solidaritatea devine puternică, iar capacitatea de adaptare la noile realități crește exponențial. Suntem acum în fața unei situații excepționale. Pentru unii români, cei mai tineri, este prima dată, dar mulți dintre noi suntem deja căliți de mersul istoriei, care nu ține, iată, întotdeauna cu oamenii. E trist ce ni se întâmplă și sperăm să revenim cât mai repede la normal. Dar normalul va fi diferit față de cel de dinaintea pandemiei.

Pandemia de coronavirus a arătat societății românești câtă nevoie avem unii de alții, ne-a confirmat cât de necesară este munca noastră și cât de important este să ne facem fiecare treaba corect.

Acum s-a văzut și mai bine ce probleme generează improvizațiile și scurtăturile. Am acordat prea puțină atenție sănătății și educației și, iată, au ieșit la iveală, cu toate efectele, lipsurile din aceste structuri fundamentale pentru o societate modernă.

Am acordat prea puțină atenție unui construct economic sustenabil, în care producătorii locali să joace un rol de bază. Am apreciat prea puțin capitalul uman. Acum, se poate constata că munca fiecăruia dintre noi, bine făcută, este esențială pentru bunăstarea comunității din care facem parte.

După pandemie va trebui să ne adaptăm nu doar noilor realități sociale, ci și celor din piața muncii. Unii vor lucra de acasă și după 15 mai, alții își vor schimba locul de muncă sau profesia. Remodelări și reformări vor avea loc nu doar în mediul privat, ci și în cel de stat.

Digitalizarea administrației publice centrale și locale este inevitabilă și trebuie realizată cu responsabilitate și eficiență. Nu mai e loc de experimente care să eșueze. Colaborarea în mediul virtual dintre stat și contribuabili trebuie să devină normă. De cealaltă parte, oamenii de afaceri, dar și angajații trebuie să-și readapteze stilul de lucru. Este momentul să părăsim epoca lui "merge și așa".

Acest mare necaz se poate transforma și într-o oportunitate pentru restartarea, pe principii corecte, a societății românești.

    Elena Hărătău - declarație politică cu titlul Plan guvernamental concret pentru revitalizarea mediului de afaceri;

Doamna Elena Hărătău:

"Plan guvernamental concret pentru revitalizarea mediului de afaceri"

România a fost afectată de actuala criză a coronavirusului mai puțin decât alte state europene și vom ieși din această criză mai repede decât se prevedea, deoarece numeroase firme autohtone și-au adaptat rapid producția la situație. Este o realitate importantă și pozitivă faptul că societățile din România au înțeles că este nevoie de bani la buget, și marea lor majoritate și-au plătit contribuțiile la stat. Astfel, veniturile la bugetul statului pe luna martie au fost foarte apropiate de cele din anul trecut, pentru acestea criza aproape nefiind resimțită.

Felicit antreprenorii români pentru modul rapid în care au reușit această reconversie profesională inedită și eficientă! Sute de firme românești s-au adaptat pentru a produce biocide, măști, combinezoane. În același timp, autoritățile statului s-au orientat în mod direct pentru a face orice tip de achiziții de la firme românești. De asemenea, Guvernul a urmărit să sprijine companiile românești care și-au propus să producă echipamentele medicale și de protecție atât de necesare în această perioadă.

În acest context, Executivul a cerut și a obținut de la Comisia Europeană scutiri de taxe vamale și TVA pentru companiile care importă produse destinate prevenirii și combaterii COVID-19. Scutirea de taxe vamale și TVA este acordată pentru importurile de echipamente de protecție, alte dispozitive sau echipamente medicale, medicamente, efectuate de către organizații de stat, de organizații caritabile sau filantropice.

Planul Guvernului a fost acela de a proteja sănătatea românilor, dar și de a menține capacitatea de producție a companiilor. Acest lucru va permite economiei să se relanseze rapid după încheierea măsurilor de distanțare socială, iar reluarea treptată a activităților economice este de bun augur.

Strategia Guvernului a fost aceea de a nu bulversa deloc mediul de afaceri, de aceea nu a crescut și nu a scăzut nicio taxă și nici nu se va face așa ceva. În toată această perioadă, Guvernul României a căutat soluții pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc, prin lansarea Programului IMM Invest, achitarea șomajului tehnic pentru angajații afectați de criză, rambursarea TVA în valoare de 9 miliarde de lei, scopul fiind ca sumele respective să ajungă cât mai repede în economia națională. În plus, Executivul a suspendat popririle și executările silite făcute de ANAF pentru creanțele bugetare pe perioada stării de urgență, cu excepția celor din cauze penale, și a suspendat acțiunile de control fiscal.

Firmele românești, inclusiv microîntreprinderile, care plătesc anticipat impozitul pe profit, beneficiază de o bonificație de 5% sau 10%. De asemenea, s-au achitat concediile medicale scadente prin CNAS, în valoare de 2,7 miliarde de lei. Nu în ultimul rând, s-a introdus un mecanism de decontare a TVA cu control ulterior, prevedere ce va exista doar pe perioada stării de urgență.

În prezent, reprezentanții Guvernului discută cu reprezentanții BERD un plan de dezvoltare economică post-criză. Este esențial să repornim motoarele economiei, imediat după 15 mai, în mod treptat și accentuat, după ce vor trece majoritatea efectelor COVID-19 asupra economiei și populației.

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Guvernanții sfidează Constituția;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Guvernanții sfidează Constituția"

Au trecut 70 de zile de la declararea pandemiei, și în afara temerilor pe care oamenii le au pentru viața lor, s-a întâmplat consecvent un singur lucru, acela că Guvernul sfidează Parlamentul, iar prin aceasta sfidează voința cetățenilor României.

După 70 de zile și 1.200.000 de șomeri, nu avem încă un plan pentru economia românească, nu avem măsuri concrete, utile pentru oameni și companii. Câteva amăgiri lansate de Guvern, care, în fapt, nu înseamnă ajutor autentic pentru oamenii rămași fără locuri de muncă și nici pentru companiile intrate în agonie, sunt prezentate cu emfază ca fiind susținerea statului pentru resuscitarea economică.

Timp de vreo lună de zile, reprezentanții autorității statului român, aflat în stare de urgență, ne învățau repetat să ne spălăm pe mâini, ne explicau că, de fapt, medicii au materiale suficiente de protecție, dar nu știu ei, ne promiteau că Guvernul va proceda întocmai, precum statele responsabile care au alocat 15%-20% din PIB, pentru a ajuta cetățenii și economia. Ne-au amăgit vreo lună și continuă să o facă, spre stupefacția antreprenorilor și a oamenilor aflați în șomaj. Guvernanții au luat măsura de a amâna rate în schimbul plății unei dobânzi aplicabile și la dobânda amânată, apoi au lansat un site cu așa-zise facilități, dar site-ul n-a funcționat vreo zece zile după momentul lansării. Iar când a funcționat, am înțeles toți că Guvernul, de fapt, nu oferă nicio soluție sutelor de mii de companii dramatic afectate de criză. Guvernul a pus la dispoziție prin site-ul IMM Invest, în fapt, un formular tip cerere care rămâne la latitudinea băncilor, dacă amânarea va fi aprobată sau nu pentru fiecare aplicant. În rest, evaluări, planuri proiecte, promisiuni. Nu investiții, nu bani alocați economiei, nu măsuri, nu ajutor efectiv, doar vorbe goale în discursuri ambigue.

Înțelegem și noi că singura platformă politică a liberalilor în confruntarea lor cu USR pentru electoratul radical rămâne discursul virulent anti-PSD. Am înțeles că, dincolo de propria incompetență, acesta este motivul pentru care, la jumătate de an după preluarea guvernării, prim-ministrul nu are nicio adresare publică fără să invoce jalnic și ipocrit "moștenirea PSD". Înțelegem și îngrijorarea președintelui pentru liberali, cauzată de coborârea vertiginoasă a acestora în sondaje. De aceea are și președintele României adresări publice, zilnice, în care punctul central îl constituie atacul încrâncenat la PSD, pe orice temă, reală sau inventată. În tot acest timp însă, Suceava parcurge o tragedie de neimaginat. Sunt si alte locuri în care s-a coborât infernul printre noi, țara se află în pragul unei drame pentru milioane de oameni, chiar și cei pentru care continuați să faceți campanie electorală vor fi afectați de lipsa soluțiilor Guvernului, de incompetența și debilitatea actului guvernamental.

Pe fondul dramelor medicale și a unei crize economice deja pronunțate, fiecare apariție publică a celor responsabili cu destinele noastre se petrece precum prestația într-un concurs de omagii. Președintele laudă Guvernul, miniștrii laudă premierul, prim-ministrul laudă miniștrii. Prim-ministrul se laudă pe sine, vorbește despre o altă realitate decât cea pe care o trăim, promite, minte și se eschivează neconstituțional de la responsabilitatea de a se prezenta în fața Parlamentului, pentru a oferi un plan de stimulare a economiei. Refuză să prezinte Parlamentului un raport asupra situației de fapt, asupra măsurilor luate și a celor care se impun a fi implementate. Prim-ministrul sfidează Parlamentul, întocmai precum fac miniștrii din subordinea sa, astfel încât țara este condusă prin ordonanțe militare și declarații mincinoase la televizor, fără supravegherea constituțională, fără dare de seamă, fără responsabilitatea manifestă în fața cetățenilor și a aleșilor acestora. Este un act de sfidare nemaîntâlnită în 30 de ani, iar pentru nemărginirea acestui tupeu liberal și pentru felul anemic, incompetent, haotic în care este condusă țara, fără viziune, cu răzgândiri și ambiguități, fără măsuri substanțiale pentru viața oamenilor și activitatea companiilor, guvernanții vor da socoteală.

Prim-ministrul nu poate apărea la televizor în conferința de presă ca substitut al prezenței sale în fața Parlamentului României. Prim-ministrul unei țări democratice nu poate conduce prin intermediul declarațiilor televizate și ordonanțelor nocturne, în mod despotic și ignorând instituția fundamentală a statului. Guvernul nu poate restrânge drepturile cetățenilor României prin declararea stării de alertă. Pentru acest lucru și pentru a se supune legii, Constituției și voinței românilor, Guvernul trebuie să se prezinte urgent în fața Parlamentului României!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Turismul românesc are nevoie de toată susținerea noastră!

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Turismul românesc are nevoie de toată susținerea noastră!"

La fel ca toate celelalte state europene sau de pe alte continente, și România va fi una dintre țările afectate serios din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus, cu consecințe negative în plan economic și social. În acest sens, Guvernul PNL a luat, încă din primele zile după instituirea stării de urgență, o serie de măsuri punctuale, menite să-i susțină atât pe angajați, cât și pe angajatori în aceste luni dificile.

În acest context, al pandemiei, în care au fost sistate, la nivelul foarte multor țări, deplasările interne și externe în scop turistic și de agrement, unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei mondiale este cel al turismului, deoarece acesta nu și-a putut desfășura în niciun fel activitatea, prin moduri alternative, așa cum a fost cazul în alte domenii ale serviciilor. Este pentru prima dată, de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, când în aproape toată lumea nu s-a mai putut practica aproape deloc turismul.

De aceea, domeniul HoReCa are nevoie de toată susținerea pentru a-și putea reveni. Ca o primă măsură pentru turism, Guvernul Orban a decis prelungirea valabilității voucherelor de vacanță până în luna mai a anului viitor, astfel încât să se poată menține acest instrument, astfel încât, în momentul în care se redeschid hotelurile, cei care au vouchere de vacanță să le poată folosi, nu numai până în luna iunie a anului curent, ci încă un an după acest termen, ajutând astfel turismul să repornească.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul industriei turismului, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, domnul Virgil Popescu a anunțat că Guvernul României pregătește o serie de soluții pentru repornirea acestui sector, pentru a da o gură de oxigen importantă acestui domeniu.

În acest sens, ministrul economiei are în vedere implementarea următoarelor soluții pentru turism: punerea la dispoziție de către Guvern a sumei de un miliard de euro pentru a sprijini IMM-urile, din care o parte va fi alocată industriei turismului; formularea de către autoritățile abilitate, în cel mai scurt timp, a unui set de reguli, pentru ca, atunci când vor fi ridicate restricțiile, oamenii să meargă în vacanțe și să se poată simți în siguranță, bucurându-se de sezonul estival; pregătirea unor pachete de măsuri financiare, care să vină în sprijinul proprietarilor de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, cărora li se vor impune, cel mai probabil, niște reguli care vor viza siguranța clienților, reguli care vor presupune niște costuri suplimentare; asigurarea de către Guvern și a unui sprijin suplimentar financiar destinat domeniului HoReCa; acordarea unor granturi pentru reducerea costurilor la energia electrică; acordarea unor granturi pentru amenajarea spațiului în vederea primirii turiștilor etc.

Guvernul PNL are în vedere un pachet de măsuri punctuale, deosebit de importante, care au rolul de a susține repornirea motoarelor economiei românești, în general, dar și a industriei HoReCa. Dar nu doar Guvernul poate contribui la această susținere, ci și noi, fiecare român în parte, dacă vom înțelege, începând de azi, că binele României și al economiei românești depinde acum foarte mult de cheltuirea fiecărui ban în propria noastră țară, consumând produse românești și făcându-ne vacanțele aici, în pensiunile și hotelurile de pe litoralul românesc, în cele din Delta Dunării sau din stațiunile noastre montane, măcar pentru o perioadă! Fiecare efort în acest sens înseamnă mai bine pentru România, iar mai bine pentru România înseamnă întotdeauna mai bine pentru noi toți!

    Ioan Balan - declarație politică intitulată România este pusă la grea încercare, dar este guvernată responsabil!;

Domnul Ioan Balan:

"România este pusă la grea încercare, dar este guvernată responsabil!"

De aproape două luni, țara noastră traversează o perioadă deosebit de dificilă, atât din punct de vedere sanitar, cât și economic. Toate provocările aduse de epidemia de coronavirus au scos la suprafață vulnerabilități instituționale grave, disfuncționalități manageriale și o nevoie urgentă de reformare a statului român. Cu toate acestea, șansa noastră a fost aceea de a avea la conducerea Guvernului o echipă responsabilă, care a acționat până acum ireproșabil, reușind să identifice soluții la fiecare problemă apărută și să corecteze în timp real toate neajunsurile. Faptul că în România numărul de persoane afectate este mai mic decât în statele dezvoltate din Europa, este meritul Guvernului PNL. Numai dacă nu vrem, nu vedem realizările actualei echipe de guvernare. Ar trebui să ne aducem aminte că guvernele PSD, după o perioadă economică extrem de favorabilă, au lăsat în urmă o economie prăbușită, un sistem sanitar șubrezit și fără niciun fel de stocuri sanitare de urgență. Cu toate acestea, PNL a reușit în numai câteva luni ceea ce PSD nu fost în stare să facă în ani de zile de creștere economică, adică să informatizeze relația instituțiilor cu cetățenii, să asigure materialele sanitare necesare, să sprijine locurile de muncă din sectorul privat și să aibă grijă ca mii de întreprinderi mici și mijlocii să nu ajungă în faliment.

Noi, la Suceava, am fost cu siguranță cel mai greu încercați în această perioadă, însă prin eforturile Guvernului și ale consiliului județean am reușit să gestionăm situația, iar rezultatele se văd deja. Președintele consiliului județean, Gheorghe Flutur, a avut greaua sarcină de a gestiona această criză, atât ca pacient, cât și ca autoritate publică responsabilă. Prin parteneriatul real cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Apărării Naționale, prin deciziile luate de comun acord, situația de la Suceava a devenit în scurt timp gestionabilă. Este trist că s-a creat o imagine nereală asupra județului nostru. Nu am fost niciun moment Lombardia României, și asta se datorează modului în care autoritățile județene și guvernamentale au intervenit în criză.

Este bine că alte județe din țară nu au fost puse în situația de a gestiona o situație atât de dificilă ca cea de la Suceava. Această criză sanitară a arătat, mai mult ca niciodată, că bucovinenii sunt oameni deosebit de puternici și de solidari la greu. N-am nicio îndoială că tăria sucevenilor și modul în care ei au înțeles situația ne-au ajutat să depășim greul! Lor ar trebui să le mulțumim în primul rând!

Politicienii din PSD, din păcate, se pricep doar la critici fără substanță și, în această perioadă, văd că au cu totul altă agendă politică decât să contribuie la diminuarea efectelor crizei. Prioritățile PSD sunt legate de crearea de autonomii locale ale Ținutului Secuiesc, de trocuri politice murdare sau cum să mai aplice lovituri bugetului de stat, pe care tot ei l-au prăduit.

Noi, liberalii, ne ocupăm de ceea ce este mai important pentru români - de sănătatea lor, de protejarea locurilor de muncă, de soarta a mii de agenți economici. Da, PNL are alte priorități decât PSD! Pentru PNL este deosebit de important să scoată țara din criza sanitară și să atenueze efectele economice negative care deja apasă pe angajați și angajatori. Aliații noștri sunt românii!

Dacă aș vrea să fiu ironic și să răspund în nota criticilor fără substanță care vin de la PSD, aș putea să spun că norocul nostru național a fost acela că această criză nu ne-a găsit cu un Guvern condus de Viorica Dăncilă, cu un sistem de sănătate condus de Sorina Pintea și cu o economie pusă în mâinile "competente" ale lui Dănuț Andrușcă!

    Ion Spânu - declarație politică: Pas cu pas spre faliment;

Domnul Ion Spânu:

"Pas cu pas spre faliment"

De la declararea stării de urgență, au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de grație, pe parcursul căreia toată lumea așteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este și cazul acestui Guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de președintele României. Nu este primul în această situație și, probabil, nici ultimul. Perioada de grație, suprapusă stării de urgență, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul "văzând și făcând".

Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis și Orban au putut beneficia de experiența unor profesioniști, Streinu Cercel sau Raed Arafat, iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în fața propriei neputințe și a lipsei totale de profesionalism.

Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă aleasă de Guvern, la care putea apela și cineva cu un minimum de cunoștințe economice, a fost îndatorarea, mai exact, credite luate de stat de-a valma, pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor, și împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporațiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supraîndatorați și debitori insolvabili, mărfuri și servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere.

Iar dacă tot a venit vorba despre agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunța răspicat că se interzice cu desăvârșire exportul de cereale, ca, mai spre dimineață, Ludovic Orban să realizeze că așa ceva contravine legislației Uniunii Europene. Profesionalism desăvârșit!

Companiile românești, și nu numai, au cerut ca pe perioada stării de urgență să fie suspendate obligațiile de plată aferente angajaților, adică taxele pe salarii. Răspunsul Executivului a fost un nu categoric, iar motivația a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, Guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget și să plătească, în același timp, din bani publici toți acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în șomaj.

Tot ceea ce a putut să facă Guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plății ratelor aferente creditelor pe o perioadă de nouă luni. O șmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni și mai îndatorați. Un calcul simplu, făcut de agenția de știri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei, adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună.

Cu economia "gata rezolvată", Guvernul a trecut la următoarea problemă, și anume educația. Așadar, până în luna septembrie, cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului educației naționale, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie și nu pot urmări aceste cursuri. Șeful statului a privit cu îngrijorare situația și a glăsuit: "Am pretenția ca până în septembrie Ministerul Educației Naționale să găsească soluții pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online".

Domnule președinte, cu onor vă aducem la cunoștință că românii au și ei pretenții. Au pretenția ca, odată ajuns la conducerea țării, chiar să știți ce faceți, și nu să bâjbâiți după soluții de moment în dauna celor de durată. Au pretenția ca "Guvernul meu" să fie format din profesioniști, și nu din incompetenți. Au pretenția să le spuneți cum salvați România de la prăbușirea economică cât mai rapid, și nu "pas cu pas". Au pretenția ca, măcar, să-i ascultați, dacă atât se poate.

    Antoneta Ioniță - declarație politică cu titlul Strategie în vreme de pandemie - fără scrupule!;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Strategie în vreme de pandemie - fără scrupule!"

Vă mărturisesc, ca medic care s-a aflat în prima linie a bătăliei împotriva COVID-19, am trăit cele mai complicate luni din viața mea. Colegii din sistemul medical știu ce înseamnă să tresari la fiecare telefon, cum este să stai cu emoții pentru un pacient care așteaptă un rezultat, cum trăiești fiecare caz ca și cum ar fi al tău, din familie, și cât de mare poate fi bucuria când afli că boala nu s-a confirmat, sau că pacientul tău a scăpat viu și nevătămat.

Vă spun toate acestea deloc întâmplător. Pentru mulți pare o normalitate, un comportament firesc, uman, ca între semeni care respectă viața și valorile ei. Din păcate, perioada de pandemie nu a fost trăită de toată lumea cu același gând, că lucrurile trebuie să se sfârșească bine, că important este să luăm decizii bune la toate nivelurile, la București, la Guvern, dar și la noi acasă, la prefectură, la consiliul județean sau la primărie.

Pentru PSD pandemia nu a fost altceva decât o permanentă și incredibil de cinică campanie electorală. Îmbrăcată la început în bune intenții, și-a arătat până la urmă adevărata față și scopul. PSD n-a acționat nicio secundă la întâmplare, în ultimele două luni. A avut o strategie pentru pandemie, fără scrupul, fără milă, fără nicio preocupare reală pentru oameni, cu un singur scop, să mintă, să manipuleze, într-o goană nebună după voturi, cu speranța că oamenii mai pot fi din nou păcăliți!

Strategia este ușor de devoalat. Unde au avut pârghii, sub formă de președinți de consilii județene sau primari, PSD-iștii s-au fălit inițial că alocă fonduri. După ce s-au fălit, cu gândul că punctează, au început să strige ba că nu găsesc materiale, ba că nu primesc nimic de la Ministerul Sănătății! În realitate nu au avut niciun gând să aprovizioneze cum se cuvine spitalele. Și îmi cer scuze de la acei, probabili puțini, manageri de unități sanitare care au reușit să facă achizițiile într-un mod onest, dincolo de orice presiune a PSD!

Numai că Guvernul Orban a distribuit și măști, și mănuși, și echipamente, și fonduri. Banii au venit pentru aparatele de testare Real-Time PCR, o investiție care, dincolo de pandemie, crește capacitatea României de testare a populației, pentru tot felul de alte afecțiuni. Efectele acestei investiții se vor resimți în timp. Pentru PSD, nici asta nu a fost bine! Vin dintr-un județ unde managerul spitalului de urgență, sub maestra mână a președintelui PSD-ist de la Consiliul Județean Brăila, nici măcar nu a catadicsit să trimită la Ministerul Sănătății documentele necesare pentru a primi un aparat. Și asta este parte tot din strategie: nu contează oamenii, bolnavii, cazurile, ci important a fost "să nu facem imagine PNL!".

Și banii au continuat să meargă spre județe, sub forma fondurilor pentru achiziția de aparatură, materiale și medicamente pentru secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, un sector deficitar, tot pe fondul politicilor păguboase ale PSD și doamnei Pintea. Multe miliarde de lei pentru fiecare județ! Și, în timp ce filele de buget erau deja aprobate pe la direcțiile de sănătate publică, PSD-iștii continuau să țipe că Ministerul Sănătății nu le dă nimic! Niciunul nu a suflat o vorbă despre banii de la București, ci, cu maximă nerușinare, au continuat să se plângă și să blameze.

Aveau și de ce, câtă vreme Guvernul liberal le-a luat jucăria și a pus stop achizițiilor dubioase de materiale sanitare de la firme de casă puse pe căpătuială în vremuri de criză sanitară! Chiar și când depozitele UNIFARM au fost pline, la prețuri cinstite, cu tupeul lor maxim, președinții PSD-iști de consilii județene, primarii și șefii lor de spitale au continuat să se plângă că nu au de unde cumpăra sau produsele sunt scumpe, deși totul se găsește la liber și pe stoc.

Dar, dacă aceasta a fost strategia, nu au făcut decât să i se supună fără scrupule și fără discernământ! Și au mai făcut ceva PSD-iștii de peste tot: au criticat orice decizie, au pus bețe în roate oricărei măsuri, într-o încercare disperată de a ieși în față, de a se opune la orice, cu orice preț! A fost cea mai sinistră demonstrație, că da, PSD face din orice un exercițiu de imagine, o campanie electorală deșănțată!

Nu am niciun motiv să vă dau sfaturi, dar totuși am să o fac - oamenii sunt sensibili în astfel de momente. Văd, înțeleg, dar, mai ales, sancționează, mai ales pe cei fără scrupule!

    Cornel Itu - declarație politică: Guvernul Orban nu testează, ci amendează;

Domnul Cornel Itu:

"Guvernul Orban nu testează, ci amendează"

Epidemia de coronavirus este mult mai extinsă în România decât o arată datele oficiale. Situația fiind exprimată, deja, în mod public, de către profesorul Rafila, care a admis că numărul celor infectați ar putea fi de 10 ori mai mare. Iar de 10 ori mai multe infecții ar însemna de 10 ori mai multe decese! Nu vom cunoaște realitatea cazurilor de infecții și a deceselor decât dacă se va face o testare prin sondaj, recurentă, cu revenire din lună în lună, pe un eșantion mare de peste 10.000 de persoane, așa cum fac toate statele care iau în calcul relaxarea restricțiilor.

Să nu uităm că, de curând, mai exact pe 27 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății își manifesta îngrijorarea cu privire la creșterea alarmantă a incidenței pandemiei din Europa de Est, unde România, din nefericire, este lider la numărul deceselor, fiind depășită doar de Rusia care are însă o populație de 7,5 ori mai mare decât a României. România este pe locul al doilea, după Rusia, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra faptului că multe cazuri de decese cauzate de COVID-19 nu sunt raportate din cauza capacității de testare a României. De exemplu, avem doar statistica deceselor celor internați cu simptome grave, dar nu și a multor persoane care au murit la domiciliu sau în căminele de bătrâni.

În acest context, Guvernul Orban și președintele României se opun cu vehemență unor astfel de teste prin sondaj, cât și testării pe scară largă a populației, care ar arăta, astfel, un număr mult mai mare de infecții și, implicit, de decese cauzate de COVID-19. Deși Orban și Iohannis spun că astfel de teste prin sondaj sau pe scară largă nu sunt relevante, ei sunt contraziși chiar de Organizația Mondială a Sănătății care susține efectuarea unor astfel de acțiuni sanitare.

Ce face, în schimb, Guvernul PNL? A declanșat o acțiune nemaiîntâlnită în vreun stat din Europa, lăsând liber la amenzi uriașe, aplicate de multe ori fără să servească scopului esențial, acela de a preveni contaminarea, ci doar pentru a alimenta într-un mod imoral veniturile unui buget de stat făcut praf de slaba guvernare a PNL. Până în acest moment, în România s-au făcut 183.688 de teste și s-au dat 290.000 de amenzi. Trageți concluziile!

Pe de altă parte, să ne uităm puțin la ce au făcut primarii PSD în lupta cu coronavirusul. Au achiziționat 29 de aparate de testare în 26 de UAT-uri și s-au investit aproape 500 de milioane de lei de către autoritățile locale pentru lupta cu această pandemie, în contextul în care Guvernul a dat înapoi doar 17 milioane de lei.

Rezultatul a 45 de zile de stare de urgență sub Guvernul Orban este dramatic pentru România și pentru români: avem peste un milion de contracte de muncă suspendate, 35.000 de firme închise și peste 270.000 de noi șomeri. Guvernul nu a venit cu nicio măsură activă pentru păstrarea locurilor de muncă și pentru a sprijini mediul de afaceri, la fel cum nu testează oamenii pe scară largă, pentru ca România să își reia treptat și sigur activitatea economică. Unde este luminița de la capătul tunelului?!

    Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică: Marcel Ciolacu duce mai departe moștenirea lui Dragnea - a bătut palma PSD cu UDMR pe autonomia Ținutului Secuiesc;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

"Marcel Ciolacu duce mai departe moștenirea lui Dragnea - a bătut palma PSD cu UDMR pe autonomia Ținutului Secuiesc"

PSD încearcă să acopere cârdășia cu UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc, prin inventarea unor comisii parlamentare de anchetă, ca să distragă atenția publică.

Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, care atentează la suveranitatea României, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, cu complicitatea PSD, care a închis ochii. Niciodată un proiect de lege care nu a fost susținut de PSD nu a trecut, nici măcar tacit, de Parlament. PSD fie îl îngropa în sertare, fie îl trântea imediat. În ultimii patru ani, majoritatea PSD din Parlament a votat doar proiectele PSD, ALDE și UDMR, sateliții social-democraților. Restul inițiativelor, chiar dacă veneau în sprijinul populației, au fost respinse de Parlament, din rațiuni strict politice.

În cazul Ținutului Secuiesc, Camera Deputaților, forul care a aprobat tacit proiectul, este condusă chiar de Marcel Ciolacu. Liderul PSD fie e atât de incompetent încât nu știe ce proiecte are pe ordinea de zi, fie a bătut palma cu Kelemen Hunor, fostul partener politic al lui Liviu Dragnea. În ambele cazuri, Marcel Ciolacu trebuie să demisioneze din a treia funcție în stat, pentru că a pus în discuție tocmai integritatea teritorială a statului. Faptul că un proiect de lege secesionist a fost adoptat, fie și tacit, de Camera Deputaților, a stârnit rumoare în cancelariile europene. Când o lume întreagă, în plină pandemie, este preocupată de salvarea vieților, PSD face trocuri cu UDMR pe tema Ardealului, acolo unde nu a reușit niciodată să se impună ca partid politic. Deci românii din Transilvania care nu votează PSD sunt tratați ca monedă de schimb de Marcel Ciolacu.

Proiectul pentru autonomia Ținutului Secuiesc nu a fost singura inițiativă scandaloasă adoptată tacit. La Senat, for unde PSD are singur majoritatea, a trecut un alt proiect de lege inițiat de UDMR, prin care limba maghiară devine limbă oficială în Ardeal. În acest caz, PSD nu se mai poate folosi de scuza pandemiei. Comisia juridică a Senatului, dominată de PSD și condusă de Șerban Nicolae, a dat aviz pozitiv proiectului, la finalul lunii martie, când Guvernul Orban și președintele Klaus Iohannis se luptau să oprească răspândirea flagelului ucigaș.

Vă mai amintiți când Liviu Dragnea și Kelemen Hunor negociau, în vara anului 2017, o lege privind impunerea limbii maghiare în Transilvania? Proiectul adoptat de Senat este unul similar, dovadă că Marcel Ciolacu a preluat agenda antiromânească a mentorului său politic, pe care l-a servit ca vâslaș.

Nu putem să întoarcem capul și să ne facem că nu vedem că PSD și ALDE promovează legi, acte administrative care duc la autonomia teritorială și lingvistică a Ținutului Secuiesc, fapt profund imoral și neconstituțional. După ce au fost prinși că fac jocurile lui Viktor Orbán, Marcel Ciolacu și Călin Popescu-Tăriceanu solicită comisii de anchetă. "Hoții strigă hoții!" - zicală valabilă și în limba română, și în limba maghiară.

Călin Popescu-Tăriceanu ne vorbește mereu, cu emfază, despre rolul și importanța Parlamentului în democrație, însă n-a avut nicio jenă să se folosească de Parlament pentru a stopa începerea unei anchete penale pe numele său pentru fapte de corupție, murdărind cea mai importantă instituție dintr-o democrație. Prin solicitările de a înființa comisii de anchetă, PSD și sateliții săi vulnerabilizează statul român pe plan extern, în raport cu alte state care urmăresc exacerbarea oricărui conflict național, ca Rusia, dar și în raport cu statul maghiar. Este inadmisibil că Tăriceanu continuă într-o perioadă de criză să facă jocurile Ungariei și ale lui Viktor Orbán.

Niciun cetățean român nu poate accepta ideea ca miniștrii Guvernului României să fie chemați la raport de majoritatea roșie din Parlament pentru a explica de ce s-au poziționat ferm față de statul maghiar, care joacă extrem de periculos în Transilvania. Nu este niciun secret față de nimeni că Budapesta susține ideea divizării pe criterii etnice, o chestiune care contravine valorilor și principiilor europene.

    Tudorița Lungu - declarație politică cu titlul PSD a picat testul solidarității;

Doamna Tudorița Lungu:

"PSD a picat testul solidarității"

Ne confruntăm, ca multe alte state ale lumii, cu pandemia provocată de COVID-19 și am trecut prin momente grele, cu români bolnavi, cu români decedați, am trecut printr-o stare generală de neliniște, pe alocuri chiar de panică.

Din martie și până acum, ne-au fost date multe teste. Cel mai important a fost testul solidarității, un test pe care l-au trecut milioane de români empatici și sufletiști, gata să pună umărul, să ajute, să facă bine. Din păcate, există un actor important, în această țară, care a picat testul solidarității, Partidul Social Democrat.

Nu-mi face plăcere să constat asta, pentru că, deși suntem adversari politici, m-aș fi bucurat să văd că lucrurile stau altfel și aș fi fost nevoită să spun altceva. De exemplu, m-aș fi bucurat să fiu nevoită să recunosc public că la un astfel de necaz colectiv chiar și cel care îți este adversar tradițional vine să dea o mână de ajutor. Se arată deschis, interesat să facă bine, să trecem mai repede peste necazuri, să întrebe, pur și simplu: "Cu ce pot ajuta?". Nu a fost să fie nici de data aceasta!

Colegii din PSD au văzut în această nenorocire un bun prilej de a se cățăra cât mai sus pentru a recupera, au crezut ei, ceea ce au pierdut. Iar această atitudine, îmi pare rău să spun, a fost comună tuturor vocilor din PSD, indiferent că vorbim despre aleși locali, parlamentari sau europarlamentari. Și am să vă dau un exemplu pe care-l cunosc bine și care ilustrează perfect modul în care PSD a ales să comunice public și să se comporte, peste tot în țară - județul Bacău, pe care îl reprezint și pe care îl cunosc cel mai bine!

Am văzut la mine, în Bacău, cel mai cinic comportament din partea unor politicieni, a președintelui PSD al consiliului județean, și mai ales al președintelui de filială PSD, europarlamentarul Dragoș Benea. Nu știu dacă s-a remarcat pe aici prin Parlament cu ceva, dar poate vi-l amintiți când s-a plimbat cu bicicleta, alături de premierul Viorica Dăncilă, pe cele câteva sute de metri de asfalt de la Șoseaua de Centură a Bacăului. Cine are astăzi curiozitatea să răsfoiască presa locală din această perioadă, din aceste aproape ultime două luni, va rămâne stupefiat, oripilat de tot veninul aruncat de acești oameni împotriva tuturor celor care chiar au încercat să facă ceva.

Cine nu a avut carnet de partid PSD, a fost împroșcat cu noroi, cu știri false, mincinoase, cu mormane de acuzații, prin poziții publice halucinante. Primari, consilieri locali, șefi de instituții, manageri de spitale, toți au intrat în malaxorul minciunii fără scrupule, toți au fost nevoiți să dea explicații și replici, în loc să-și vadă liniștiți de treabă. Personajul despre care vă vorbesc nu este doar un simplu politician. Este europarlamentar și reprezintă România la Bruxelles. Doar atât a înțeles din această încercare prin care a trecut țara lui! Nici măcar în ziua de Paște nu a avut liniște, până nu a aruncat un pic de noroi la adresa prefectului județului și a adversarilor politici. Această uriașă și fără precedent criză sanitară și umanitară nu l-a pus nicio clipă pe gânduri pe acest om și nu l-a oprit să manipuleze, să mintă, doar din rațiuni electorale. O dovadă rușinoasă de iresponsabilitate, din partea unui om care a demonstrat că, indiferent de vremuri, singura lui rațiune este să învrăjbească, în goana nebună după capital politic.

Mă întreb și vă întreb, dragi colegi din PSD, oare chiar atât ați înțeles? Oare nu ar fi fost mai bine să puneți umărul, să căutăm împreună soluții? Pandemia de coronavirus nu este despre bolnavi PSD și bolnavi PNL, este despre oameni, despre măsuri, despre o bătălie cu viața. Este despre solidaritate. Din păcate, și chiar o spun cu părere de rău și dezamăgire, în vocabularul dumneavoastră acest cuvânt nu există. Ați pierdut bătălia cu solidaritatea!

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică având ca subiect Comunicarea bâjbâită a Guvernului aduce prejudicii grave unei populații traumatizate de epidemia de COVID-19;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Comunicarea bâjbâită a Guvernului aduce prejudicii grave unei populații traumatizate de epidemia de COVID-19"

Răbdarea, ca virtute umană, are o limită. Asta afirmă specialiștii în psihologie, alături de sociologi și antropologi. Acest lucru este valabil și în cazul românilor care se află acum sub imperiul restricțiilor impuse de Guvernul PNL în contextul pandemiei COVID-19.

Am urmărit, ca fiecare cetățean al acestei țări, cum, săptămână după săptămână, Guvernul României, gestionat vremelnic de Partidul Național Liberal, aruncă decizii în spațiul public după un algoritm care pare complet aleatoriu. Toată strategia, pe care o declamă constant premierul Orban, pare o orbecăială haotică printre decizii, răzgândiri și măsuri neaplicabile. Fiecare măsură luată de Guvernul Orban se află sub imperiul panicii, fie se va renunța imediat la ea, fie va deveni inaplicabilă, fie va fi atât de mult întârziată încât va deveni inutilă. Astfel arată tabloul "gestionării" crizei COVID-19 de către liberali.

A fost nevoie ca Parlamentul României să voteze o lege pentru a-i determina pe guvernanții liberali să facă publică Strategia de combatere a COVID-19 și, în același timp, să transparentizeze deciziile și măsurile aplicate deja. Plutește în aer suspiciunea unor achiziții făcute peste limita legii și a bunului-simț. Dar, pentru aceasta, autoritățile din justiție vor trebui să se pronunțe.

Ca o macabră "cireașă pe tort", purtătorul de cuvânt al Guvernului, pentru că nici măcar premierul nu a avut curaj să iasă în fața națiunii, anunță că Executivul ia în calcul să amâne ridicarea restricțiilor pentru circulația populației undeva - nu se știe când! - după data de 15 mai. Acest anunț cade ca un trăsnet peste așteptările oamenilor, a firmelor și antreprenorilor români!

Doresc să atrag atenția, cu toată seriozitatea, premierului și echipei sale, că în aceste momente de epidemie globală tensiunea psihică a oamenilor atinge cote foarte înalte. Sunt multe săptămâni de când oamenii au fost obligați să stea doar în case, fără să poată circula, tot timpul cu spaima de boală, de a se infecta ei sau cei dragi. Nu mai vorbim despre frica de amenzile colosale - necesare până la un punct! - și de obligativitatea de a te deplasa doar cu declarație pe propria răspundere. Toate aceste măsuri, unele într-adevăr necesare, creează la rândul lor mult stres.

Studiile științifice au arătat că românii au spiritul tare și, în marea lor majoritate, au abordat această criză și restricțiile ei cu mult optimism și încredere că vor trece cu bine prin această încercare. Însă, atunci când o înaltă autoritate a statului român, președinte sau premier, iese și anunță un termen de la care se vor ridica aceste restricții, nu înseamnă doar o vorbă aruncată la televizor! Acest termen, de 15 mai, creează speranță și așteptări oamenilor; un orizont de timp relativ precis de la care românii încep să își gândească altfel viața și activitățile.

Este inuman și iresponsabil să vii cu un termen precis, pentru ca după câteva zile să începi să îl relativizezi! Această atitudine nu face altceva decât să erodeze încrederea oamenilor în autorități și în capacitatea lor de a gestiona crize.

Am văzut că liberalii se dovedesc incompetenți și puțin capabili de o administrare eficientă a statului, dar nu erodați și imaginea instituțiilor statului!

Ca reprezentant al cetățenilor României, vă solicit, domnule premier Orban, să încetați cu amăgirea românilor și să gestionați responsabil atât criza, cât și așteptările oamenilor și companiilor din această țară care au ghinionul să vă aibă ca prim-ministru!

    Mihaela Huncă - declarație politică cu titlul Sistemul educațional din România este în pragul colapsului! În contextul subiectelor de interes național în gestionarea crizei generate de epidemia de COVID-19, principala preocupare a ministrului educației și cercetării a fost să se ocupe de schimbarea din funcție a inspectorilor școlari generali și adjuncți;

Doamna Mihaela Huncă:

"Sistemul educațional din România este în pragul colapsului! În contextul subiectelor de interes național în gestionarea crizei generate de epidemia de COVID-19, principala preocupare a ministrului educației și cercetării a fost să se ocupe de schimbarea din funcție a inspectorilor școlari generali și adjuncți"

Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie, a picat demult examenele pe care trebuia să le treacă pentru a gestiona o situație de criză în învățământul românesc.

Comunicarea scenariilor și a măsurilor pe care Ministerul Educației și Cercetării le-a luat în contextul pandemiei de COVID-19 a lăsat până acum de dorit, fapt ce a generat de cele mai multe ori haos în rândul întregului sistem educațional. Profesorii nu știu ce li se va pregăti, părinții și bunicii sunt debusolați, iar elevii lăsați într-o incertitudine totală!

În aceste condiții, Monica Anisie emite un Ordin privind aprobarea metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al Caselor Corpului Didactic. Ba mai mult, inspectorii școlari generali din județele Cluj, Timiș, Brașov, Hunedoara, Bistrița, Maramureș, Sălaj, Alba și Vâlcea au fost deja schimbați din funcție.

Acestea sunt preocupările unui ministru care nici la această oră nu știe cum se vor desfășura examenele elevilor din anii terminali: Evaluarea Națională și bacalaureatul.

Primesc zilnic zeci de întrebări de la elevi și părinți.

Cum poate ministrul să impună elevilor și părinților, din Suceava, de exemplu, sau din alte zone cu focare de COVID, să meargă sau să-i trimită la școală și să devină un experiment pentru societate? Părinții și elevii se tem, în condițiile în care singurele măsuri de protecție vor fi așezarea răsfirată în bănci și măsurarea temperaturii. S-a gândit, doamna ministru, că unii copii pot face febră și de la stres? Ei ce fac, pierd examenul în condițiile stabilite de minister?

Consider că este timpul ca altcineva, mai competent, să răspundă acestor întrebări.

Cred că, în aceste condiții, continuarea activității Monicăi Anisie, în fruntea poate celui mai important minister din România, va înrăutăți și mai mult situația în domeniul educațional, care poate intra în colaps, cu consecințe grave pentru întreaga societate.

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică intitulată Școala online trebuie să devină accesibilă tuturor copiilor! Fondul Național pentru achiziționarea de tablete și calculatoare, un proiect necesar în școala online;

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Școala online trebuie să devină accesibilă tuturor copiilor! Fondul Național pentru achiziționarea de tablete și calculatoare, un proiect necesar în școala online"

Închiderea anului școlar prematur, în contextul pandemiei SARS - CoV2, a reprezentat măsura responsabilă și corectă. Pe de o parte, aveam datoria să nu punem viața copiilor și profesorilor în pericol, transformându-i, eventual, în vectori de propagare a virusului. Pe de altă parte, anul școlar era deja compromis, ca urmare a celor aproape 10 săptămâni de la suspendarea cursurilor, în contextul în care nu peste tot nivelul de instrucție a fost același prin aplicarea metodelor de predare online.

Cele patru luni și jumătate până la reluarea anului școlar, pe 15 septembrie, nu trebuie percepute ca o perioadă de vacanță sau pauză. Responsabilii de la vârful Ministerului Educației și Cercetării trebuie să spere la ce este mai bine, că vom scăpa de această pandemie, dar să ia măsuri de contingență pentru ce este mai rău, apariția unui eventual al doilea val. Tocmai pentru că există această perioadă la dispoziție, trebuie construit un sistem eficient care să garanteze că teleșcoala va fi funcțională și accesibilă tuturor copiilor din România, angrenați în sistemul de învățământ public, indiferent de posibilitățile materiale ale părinților.

În acest context, prioritatea ar trebui să fie înființarea și alimentarea cu bani a unui fond național care să permită cumpărarea a 3,5 milioane de tablete/laptop-uri/desktop-uri, capabile să acceseze internetul în caz că anul școlar 2021-2022 va avea nevoie de reprize de învățământ online. Conform Constituției României, art. 32 alin. (4), "Învățământul de stat este gratuit". Ca atare, este de datoria Guvernului să ofere mijloace tehnice necesare pentru ca toți copiii României să poată învăța chiar și în sistem de teleșcoală.

Ar fi o greșeală ca statul să nu se implice în achiziționarea acestor dotări pentru elevi, profesori și învățători, în contextul în care România are și așa una dintre cele mai mari rate europene ale abandonului școlar - 16,4% în anul 2018, conform Eurostat. Mai mult, ideea că părinții trebuie să asigure mijloacele tehnice pentru organizarea activității de teleșcoală, este strâmbă. Și pentru că se încalcă principiul constituțional deja enunțat, dar și pentru că, la modul cât se poate de practic, mai bine de un sfert dintre gospodăriile românești nu au acces la internet. Nu trebuie să permitem acestei pandemii să alimenteze și mai tare clivajul dintre oportunitățile și drepturile pe care le au copiii noștri în funcție de categoria socială din care fac parte. Școala trebuie să fie accesibilă tuturor, în mod gratuit, la fel cum dascălii nu trebuie să aibă obligația să pună la dispoziție mijloacele tehnice pentru funcționarea sistemului de teleșcoală.

Achiziționarea în sistem centralizat a device-urilor învățământului online ar garanta o standardizare a procesului educațional. La fel cum perioada aceasta ar trebui să presupună și instruirea cadrelor didactice pentru folosirea noilor tehnologii în scopul predării materiilor de care se ocupă fiecare. Suplimentar, implementarea unui astfel de sistem ar garanta și dezvoltarea competențelor digitale atât de necesare copiilor noștri.

Evident, un astfel de Fond de achiziții publice presupune cheltuieli semnificative din partea statului român și o legislație specifică. De aceea, Guvernul României are datoria să ia această decizie rapid și, în contextul suspendării Pactului de Stabilitate și de Creștere la nivelul Uniunii Europene, să atragă împrumutul necesar finanțării acestui proiect atât de necesar. Timpul ne presează.

    Nicolae Giugea - declarație politică: A treia Cameră a Parlamentului e Curtea Constituțională, Camera decizională!;

Domnul Nicolae Giugea:

"A treia Cameră a Parlamentului e Curtea Constituțională, Camera decizională!"

Nu cred că este cineva care nu a intuit încă din titlul declarației mele ironia seacă și amară cu privire la modul în care o instituție fundamentală, Curtea Constituțională, s-a transformat încet și sigur într-o a treia Cameră a Parlamentului, care decide nu numai asupra constituționalității legilor și relațiilor dintre instituții, ci și asupra oportunității politice sau electorale. Nici nu trebuie să ne minunăm atât de tare cât de mult și-a pierdut din credibilitate această instituție, atâta vreme cât, cu puțină vreme în urmă, președintele acestei instituții își întemeia o decizie nu pe vreun articol anume din Constituția țării, ci pe o declarație politică făcută de un om politic în fața televiziunilor! Nicăieri în lume o curte de contencios constituțional nu judecă în funcție de emisiunile televizate, ci în funcție de prevederile exprese ale Constituției. Niciunde un judecător nu se pronunță în propria cauză, așa cum CCR s-a pronunțat și se va pronunța în chestiunea eliminării pensiilor speciale de zeci de mii de lei și în cea a cumulării salariilor cu pensiile la stat. Nicăieri în lume Curtea Constituțională nu dă o decizie în anul 2007, apoi dă o decizie radical opusă în 2012, pentru ca în 2020 să revină la ceea ce spusese în urmă cu 13-14 ani. Curat constituțional, nea Iancule! Nu-i așa? În România, până și jurisprudența Curții nu mai este un lucru cert, ci o trestie în vânt, care se apleacă în funcție de contextul politic și de interesul personal. Nu cred că mai este vreo țară democratică în lume, în care Curtea Constituțională să dea ordine Președintelui, Parlamentului sau se substituie Guvernului țării!

Fără o reformă constituțională reală, care să se înfăptuiască cât mai rapid, Curtea Constituțională va rămâne un for politic cu o compoziție care să reflecte chipul, asemănarea și năravurile partidelor politice care i-au numit pe membri. Așa cum este astăzi Constituția României, în rândul celor 9 judecători avem mai degrabă politicieni, decât oameni care să vegheze la respectarea normelor fundamentale și la înfăptuirea binelui general. Cu excepția judecătorilor numiți de Președintele României, ceilalți sunt fie foști senatori, foști deputați sau chiar foști șefi ai Camerei Deputaților. Ne mai miră oare că Domniile Lor au o mare problemă cu verticalitatea coloanei vertebrale?

Nu critic nicio decizie a Curții Constituționale, deși aș avea suficiente motive și argumente să o fac. Legea fundamentală ne obligă să respectăm instituțiile și deciziile lor. Cu toate acestea, până nu o să scoatem influența politică din instanța constituțională, să nu sperăm că România va funcționa normal, că deciziile Curții sunt unanim acceptate și că separația puterilor în stat este o realitate, nu numai un principiu sec de drept, care la noi se aplică opțional, ocazional și în funcție de starea de dispoziție a membrilor celei de-a treia Camere a Parlamentului, Curtea Constituțională.

Apropo! Oare se mai pronunță Curtea Constituțională anul acesta asupra acelui proiect adoptat în luna ianuarie, prin care parlamentarii PNL abrogau pensiile nesimțit de speciale ale unor categorii? Sau Curtea așteaptă un nou context politic favorabil în care să spună că unii cetățeni români sunt mai egali ca alții și merită pensii de zeci de mii de lei, la onorabila și înaintata vârstă de 40-50 de ani?

    Nicu Niță - declarație politică privind Defrișările ilegale;

Domnul Nicu Niță:

"Defrișările ilegale"

La 25 martie, românii sărbătoresc Ziua Națională a Pădurilor, o zi uitată de mulți dintre noi. Este o zi în care ne oferă prilejul să ne amintim de frumusețea și bogăția acestei țări, pădurile românești. Avem o mare responsabilitate în ceea ce privește această moștenire, pe care trebuie să o lăsăm moștenire generațiilor viitoare. Din păcate, tăierile ilegale de păduri sunt tot mai dese.

Defrișările ilegale s-au înmulțit pe perioada pandemiei.

Firmele profită de faptul că autoritățile sunt implicate în lupta cu virusul COVID-19, iar aceștia nestingheriți taie ilegal ce cantitate doresc.

Tăierile ilegale de păduri au atins cote alarmante, iar în ultima perioadă cu atât mai mult. Totodată, a fost înregistrat în această perioadă un număr record de transporturi legale de lemn defrișat.

Aceste transporturi legale sunt cel mai bun indiciu că tăierile ilegale au crescut, pentru că foarte multe companii transportă cu același set de acte mai multe transporturi de lemn.

Având în vedere faptul că, începând cu 23 martie, Garda Forestieră și cea de Mediu lucrează majoritar în sistem online, hoții de lemne nu mai sunt vertificați.

După cum am văzut, sunt o grămadă de filmulețe care circulă pe Internet, care dovedesc crudul adevăr. Tăierile ilegale sunt uriașe!

Ministrul Mediului știe exact cât lemn se taie ilegal din păduri, dar asistă nepăsător la acest jaf național, se ascunde și tace. Opriți exploatările de masă lemnoasă, exploatări care nu pot fi controlate pe perioada pandemiei!

După cum au spus reprezentanții Direcției Silvice, lucrările silvice care privesc regenerarea pădurilor se programează cu doi ani înainte și se organizează licitații pentru exploatarea Fondului forestier. Sunt vizați de principiu copacii care au ajuns la maturitate și care au mai bine de 100 de ani, lăsându-se loc puieților să se dezvolte, care au în general până în 10-15 ani, dar acești indivizi nu au ținut cont și au tăiat tot ce le-a stat în cale.

Domnule ministru, ne spuneți și nouă cât lemn s-a furat în această perioadă și cât se va mai fura în continuare? Dorim să nu mai permiteți aceste jafuri, în plină pandemie.

Domnule ministru, ne dorim aer curat pentru noi și copiii noștri, nu plămâni bolnavi și intoxicați de poluare!

    Laurențiu Nistor - declarație politică: România, în criză profundă;

Domnul Laurențiu Nistor:

"România, în criză profundă"

Rezultatul a 45 de zile de stare de urgență și a 6 luni de guvernare PNL este dramatic pentru România și pentru români. În cifre, el arată astfel: 1.027.824 de contracte de muncă suspendate; 270.819 de noi șomeri de la începutul stării de urgență; 35.000 de firme închise; 22,5 miliarde de euro pierdute din cifra de afaceri a companiilor.

Mai mult, s-au înregistrat recorduri negative absolute în privința deficitului bugetar, acesta fiind mai mare cu 40% de cel al întregului an 2018! FMI a anunțat că până la finalul anului rata șomajului va depăși 10%.

Până în acest moment, Guvernul nu a venit cu nicio măsură activă pentru păstrarea locurilor de muncă și pentru a sprijinii mediul de afaceri. Șomajul tehnic a fost doar o amânare, care încetează peste două săptămâni. Mulți vor reveni din perioada de șomaj tehnic doar pentru a-și lua decizia de încetare a contractului de muncă!

PNL trebuie să știe că cel mai mult vor avea de suferit cei cu venituri mici, care nu au economii pentru a rezista în izolare. Or, există viață după pandemie, iar oamenii trebuie să aibă acest orizont. Perioada dificilă pe care o traversează din cauza epidemiei COVID-19 va fi urmată de stresul nesiguranței zilei de mâine.

Mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare responsabilă, de măsuri ferme și de politici publice aplicate.

Ce vedem în schimb? Promisiuni politice, programe care nu funcționează și un premier care declară că unul e discursul politic și alta este ceea ce se face.

În aceste condiții, PSD solicită Guvernului să înceteze să se mai laude că lucrurile merg bine pentru că ar fi luat măsuri. Este doar meritul populației că epidemia nu a explodat în România. Este meritul românilor care au înțeles pericolul și care s-au conformat voluntar. Liberalii n-au nici un merit!

În Parlamentul României, PSD va continua să adopte legi care vin în sprijinul direct al oamenilor, va veni cu proiecte aplicate și nu va înceta să le arate guvernanților că se poate!

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică cu titlul Suspendarea cursurilor școlare este o măsură dureroasă, dar absolut necesară!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Suspendarea cursurilor școlare este o măsură dureroasă, dar absolut necesară!"

Decizia luată de Președintele României și de Guvernul PNL, de a nu redeschide cursurile școlilor și universităților până la toamnă, nu poate fi decât salutată, având în vedere că autoritățile statului român trebuie să vegheze în primul rând la sănătatea populației, iar la protecția celor mici și a tinerilor, în mod special. Știm cu toții că nu ne poate bucura faptul că elevii și studenții poate nu asimilează materia școlară la fel de bine ca atunci când mergeau la școală, în sala de clasă. Mai știm că și profesorii se află în reală dificultate în a-și organiza lecțiile, evaluările și modul argumentativ al lecțiilor, atunci când interacționează online cu elevii și studenții. Nu în cele din urmă, această criză ne-a șters de pe față o falsă părere pe care o aveam despre România, spunând în mod eronat despre noi că trăim într-o țară digitalizată, plină de computere și cu viteze mari la Internet, fruntașă în utilizarea tehnologiei informației. Aflăm acum cu stupoare că mai nicio școală din România nu este pregătită pentru lecții online, că softurile educaționale lispesc cu desăvârșire, că Internetul în mediul rural este încă o himeră, și Guvernul este obligat să ajusteze din mers un sistem educațional în care nu s-a investit mai nimic în ultimii 30 de ani.

Nu vreau să mai arăt cu degetul către PSD, căci știm cu toții că niciodată nu a făcut din educație o prioritate națională. Mereu au promis câte ceva și niciodată nu au făcut nimic. Ultima dată, prin anul 2016, PSD înșelase populația că va construi 2.500 de școli și grădinițe noi, iar în realitate nu au terminat nici 20. Chiar dacă ne-am dori să trecem cu privirea, astăzi tragem ponoasele slabelor guvernări PSD, care mereu au promis școli noi, grădinițe noi și universități moderne, investiții în materiale și în dascăli, însă numărul unităților școlare fără toalete salubre, fără încălzire și apă curentă a rămas același după mai bine de 23 de ani de guvernare PSD.

Cum să faci e-learning, când mai mult de jumătate dintre elevii din mediul rural nu au un computer și nici acces la Internet? Nici măcar dascălii nu și-au putut permite. Ei erau obișnuiți să cumpere în ziua de leafă câteva crete, pentru la școală, ca să aibă cu ce să scrie pe tabla tocită din sala de clasă.

Guvernul PNL a acționat până acum impecabil. Eu, personal, până acum, nu am nimic să-i reproșez. Poate că nu a comunicat mai mult cu privire la dezastrul lăsat în urmă de PSD. Poate doar acest lucru! Am toată încrederea că această lecție dură pe care ne-a dat-o criza sanitară a coronavirusului și provocările economice aduse de aceasta va impulsiona Guvernul și mai mult să facă investiții semnificative în informatizarea sistemului de învățământ din România. Efortul cel mai mare trebuie dus în mediul rural, căci acolo lipsurile sunt cele mai mari și acolo copiii nu au nici instrumente informatice și nici acces la Internet. Și la oraș este nevoie de investiții serioase, pentru că oricând o criză poate să apară, de nu ști de unde, iar statul român are obligația constituțională să asigure copiilor români un sistem educațional performant, indiferent de situația prin care trece țara.

Aveți încredere, România este astăzi pe mâini bune!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Minciuna are picioare prea scurte, domnule Ciolacu, în cazul dumneavoastră!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Minciuna are picioare prea scurte, domnule Ciolacu, în cazul dumneavoastră!"

"Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc, prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct, pentru o perioadă de patru ani" - este unul dintre articolele prevăzut în inițiativa legislativă a UDMR, pe care domnul Ciolacu a lăsat-o intenționat să treacă tacit, adică, pur și simplu, pe șest, de Camera Deputaților!

Un alt articol din acest proiect prevedea faptul că "Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului și simbolului fiecărui scaun secuiesc. Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor națiunii maghiare, precum și ale comunităților naționale în minoritate numerică în Ținutul Secuiesc".

Iar acestea sunt numai două dintre articolele unei propuneri legislative care, odată transformată în lege, ar fi năruit statul național român!

Da, în cele din urmă, după ce s-a aflat public despre înțelegerea ascunsă dintre PSD, via Ciolacu și UDMR, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost respinsă, în regim de urgență, de către Senat! Însă este indubitabil faptul că acest lucru s-a întâmplat numai după ce președintele Iohannis și opinia publică au reacționat foarte vehement pe acest subiect! Altfel, lucrurile ar fi avut circuitul deja stabilit prin troc, de către PSD și UDMR, la fel ca la Camera Deputaților, în mod sigur, și voi demonstra acest lucru, în cele ce urmează, cu date concrete.

Astfel, Pl-x 670/2019, respectiv, Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a primit aviz negativ din partea Guvernului Orban, precum și din partea Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social. De asemenea, avizul a fost negativ și din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, iar raportul a fost de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților. În plus, odată cu întocmirea raportului de respingere, acest proiect a fost înscris în data de 9 martie a.c. pe ordinea de zi a plenului, de către conducerea Camerei Deputaților, dar tocmai la punctul 112! Iar acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care chiar în data de 9 martie a fost o ședință de plen în care acest proiect nu a fost dezbătut, iar în zilele de 10 și 12 martie a.c. au urmat alte două ședințe de plen ale Camerei Deputaților, în care, surpriză, nu s-a dezbătut problema Ținutului Secuiesc, pentru că domnul Simonis, liderul grupului PSD, și domnul Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, au de fiecare dată doar urgențe, care mai de care mai populiste, care au rolul de a goli vistieria țării și pentru următoarele 10 generații de români!

Mai mult decât atât, declarațiile victimizante ale domnului Ciolacu, cu privire la faptul că Parlamentul s-a închis din cauza colegului Vergil Chițac, înainte de a putea dezbate și respinge Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, nu sunt absolut deloc sustenabile, deoarece domnul senator Chițac a fost declarat pozitiv în urma testului pentru COVID-19, în data de 13 martie a.c. Deci fix după ce domnul Ciolacu și PSD au avut la dispoziție 3 ședințe de plen, care s-au desfășurat în mod normal, în care puteau respinge, fără probleme și fără a fi în situație de urgență, un proiect toxic pentru unitatea națională a României!

Dar este limpede că lucrurile nu au stat în realitate așa, ci, de fapt, a existat o înțelegere subterană între PSD-ul domnului Ciolacu și UDMR. Altfel, cum poate justifica domnul Ciolacu că pusese proiectul respectiv tocmai la poziția 112 pe ordinea de zi de plen, dar și că a comunicat Biroului permanent, abia în aprilie, faptul că a fost depășit din martie termenul de dezbatere, adică pentru trecerea tacită de Camera Deputaților, și abia la sfârșitul lunii aprilie a apărut și pe site-ul Camerei acest detaliu?!

Cine minte, domnule Ciolacu?! Este limpede acum că dumneavoastră nu ați vrut să faceți nimic concret pentru a nu trece tacit acest proiect neconstituțional al UDMR și profund antinațional pentru România?! Este limpede, acum, că interesul național al românilor nu primează pentru dumneavoastră și PSD, nici măcar în situații vitale?!

Români suntem cu toții, domnule Ciolacu. Și eu, și dumneavoastră, și etnicii maghiari din România, și toți alegătorii PSD sau ai PNL! Iar a fi român înseamnă că nu trebuie să uităm, nici măcar o secundă, nici eu, nici dumneavoastră, nici vreun alt român, fie el și etnic maghiar, că pentru țara aceasta, numită România, nu sunt negociabile vreodată integritatea și unitatea sa!

    Viorel Stan - declarație politică având ca subiect Promoția 2020, sacrificată de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării;

Domnul Viorel Stan:

"Promoția 2020, sacrificată de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării"

Constituția României garantează accesul total și nediscriminatoriu la educație. În mod cert, învățământul online nu poate fi principala și unica formă de educație, pentru că nu este un mijloc de educare în masă. Învățământul online poate fi o alternativă pentru cei care nu pot ajunge la școală, pentru cei care nu au școli în proximitate sau pentru cei care își doresc să își desăvârșească educația.

Educația înseamnă mult mai mult decât transmiterea automată de cunoștințe. Înseamnă a trăi în colectivitate, a crește și a se dezvolta împreună, înseamnă valorizare, nu izolare.

Învățământul online este unul personalizat. Este o alternativă care necesită o platformă unitară, securizată.

Ce acces generalizat poate oferi elevilor Ministerul Educației și Cercetării? Ce instrumente a implementat? Câte cadre didactice au dobândit abilități în predarea online? Dar în examinarea cursanților, elevi sau studenți?

Câți cursanți au posibilitatea materială de acces în online? Cum se vor desfășura examenele de bacalaureat și concursurile de admitere la formele superioare de învățământ?

Ministerul Educației și Cercetării sacrifică cu bună știință promoția 2020. În fața tinerilor acestei generații se întind nesfârșite câmpuri de sparanghel și căpșune pe mănoasele plaiuri irigate ale Europei.

    Varujan Pambuccian - declarație politică despre necesitatea adoptării de către Parlamentul României a unei Rezoluții privind condamnarea genocidului armean;

Domnul Varujan Pambuccian:

Marile tragedii nu aparțin doar popoarelor care le-au suferit, ci întregii umanități. Genocidul comis de către autoritățile Imperiului Otoman împotriva armenilor este una dintre aceste cumplite traume ale omenirii. Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizație multimilenară, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni locuitori ai Armeniei istorice, un milion și jumătate au fost uciși, iar ceilalți și-au găsit salvarea în exil sau schimbându-și identitatea. Recunoașterea genocidului împotriva armenilor este o atitudine nu doar morală, ci și de luciditate a opiniei publice internaționale. Dacă recunoașterea aceasta ar fi fost făcută odată cu sfârșitul Primului Război Mondial, multe dintre ororile care i-au urmat, de la masacrele îndreptate împotriva comunităților grecești din Imperiul Otoman și Holocaustul poporului evreu până la crimele din fosta Iugoslavie și genocidele mai recente din Africa, poate că nu s-ar fi petrecut.

În ultimele decenii, Parlamente din numeroase state ale lumii au adoptat Rezoluții prin care califică masacrele din Imperiul Otoman îndreptate asupra armenilor drept crimă de genocid. Printre statele din Uniunea Europeană ale căror foruri legiuitoare au adoptat astfel de rezoluții, amintim: Franța, Germania, Italia, Austria, Olanda, Suedia, Grecia, Slovacia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Cipru, Lituania, Luxemburg. Lor li s-au adăugat numeroase alte state ale lumii: Canada, Argentina, Uruguay, Bolivia, Venezuela, Paraguay, Chile, Brazilia, Elveția, Rusia și Cetatea Vaticanului. Remarcabil este gestul Congresului Statelor Unite ale Americii care, la sfârșitul anului 2019, cu o copleșitoare majoritate în Camera Reprezentanților și cu unanimitate în Senat, a adoptat o Rezoluție privind condamnarea genocidului armean. Acestora li s-au adăugat rezoluții ale unor foruri internaționale precum Parlamentul European, Consiliul Europei, Partidul Popular European, Consiliul Mondial al Bisericilor etc.

În România există, din partea opiniei publice, o importantă susținere a eforturilor privind recunoașterea genocidului împotriva armenilor. Noi, semnatarii prezentei declarații, considerăm că a venit timpul ca Parlamentul României să adopte, la rândul său, o Rezoluție privind recunoașterea acestui genocid și ne manifestăm speranța că un mare număr de senatori și deputați se vor alătura demersului nostru.

    Vlad-Emanuel Duruș - declarație politică cu referire la adoptarea unor soluții rapide pentru economia românească.

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Suntem încă în perioada stării de urgență, însă trebuie să venim cu soluții rapide pentru economie, pentru ca acest început de criză economică să nu se adâncească.

Suntem în aceeași retorică din anii trecuți. Realizări peste realizări! S-au cumpărat mănuși, măști, se repară drumuri. Zilnic, primim sute de vești bune din toate județele, din spitale, de la Prefecturi sau de la consiliul județean.

Îmi amintesc că anul trecut, în luna mai, și USR, dar mai ales PNL a organizat mitinguri peste mitinguri, unde se spunea apăsat că nu se fac lucruri, că se merge într-o direcție greșită. Așa era! Se mergea într-o direcție greșită. Problema este că nu s-a schimbat nimic. S-au împărțit banii pe ministere și cam asta este guvernarea!

Cheltuielile statului au crescut, au fost angajați încă 10.000 de oameni, apropiați ai noii puteri: prefecți, fără a pleca din sistem foștii, consilieri, directori și alți clienți ai puterii au ocupat o mare parte din administrație. Pensiile speciale stau neclintite, primarii se aleg dintr-un singur tur, românii pleacă în continuare din țară, iar importurile au explodat. Locuri de muncă sunt tot mai puține, iar acest lucru afectează regiuni întregi. Avem două, trei orașe dinamice, iar în rest avem o țară în care românii sărăcesc.

Județul Maramureș se află printre zonele unde salariile sunt mici, suntem la coada clasamentului, iar unul dintre lucrurile care influențează foarte mult această realitate sunt investițiile publice insuficiente, pe de o parte, iar pe de altă parte lipsa unei strategii economice pentru această regiune istorică.

Chiar dacă s-a turnat asfalt în unele zone, viața oamenilor nu s-a îmbunătățit semnificativ, fiindcă tinerii și oamenii activi nu prestează noi activități aducătoare de bani și resurse. Nici Guvernul, nici Consiliul Județean Maramureș n-au reușit să dinamizeze viața economică, astfel încât noile generații să fie stimulate să rămână în Maramureș, unde să-și poată construi o viață decentă.

Avem o agricultură neperformantă, firme care se descurcă destul de greu, mari probleme în privința gestionării deșeurilor, o administrare deficitară a pădurilor, fiind campioni la furat din pădurile noastre, de unde au dispărut aproximativ 110.000 m3 de lemne, conform spuselor ministrului mediului.

Nu este bine, domnule președinte! Nu e bine, domnule prim-ministru!

România are nevoie de un nou proiect. Unul și bun!

     

Ședința s-a încheiat la ora 15,36.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 15:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro