Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.39/22-05-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 06-05-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2020

2. Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul administrativ (PL-x 190/2020) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 190/2020

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

  ................................................

1. Proiectul de Lege privind Codul administrativ; PL-x 190/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond...

Dacă din partea inițiatorilor există intervenții? Nicio intervenție, nu?

Aveți? Avem intervenții, da?

Domnul Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor (prin telefon):

Vă voi spune câteva lucruri despre acest proiect și câteva gânduri despre furtuna creată în jurul acestui proiect.

Sunt convins că marea majoritate dintre dumneavoastră cunoaște foarte bine istoria recentă a acestui proiect, dar totuși merită recapitulată, dacă nu pentru noi înșine, măcar pentru stenogramă.

În 2018 a fost intens dezbătut și votat, cu mare majoritate, inclusiv cu votul colegilor care astăzi se află la guvernare, un proiect de lege, un cod administrativ care a reglementat toate aspectele din administrația centrală și locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo unde o minoritate etnică trăiește într-un număr semnificativ.

Acel act normativ a fost atacat de președintele Iohannis la Curtea Constituțională.

În sesizarea președintelui, în 8 pagini și jumătate, era detaliat cum folosirea limbii materne în administrația publică locală, în condițiile stabilite de actul normativ, ar fi neconstituțională.

Părerea președintelui era că nici legea veche, Legea nr. 215/2001, din acest punct de vedere nu are... și nu era în conformitate cu Constituția.

Curtea a considerat că legea votată în 2018 în Parlament într-adevăr are elemente de neconstituționalitate, dar în niciun caz nu este vorba de articolele care reglementau folosirea limbii minorităților etnice în condițiile stabilite de lege. Și știți de ce, stimați colegi? Fiindcă erau perfect constituționale.

Este momentul să citim din Constituția României art. 120 alin. (2) - "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică".

Mai trebuie să precizăm că România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare și Convenția-cadru privind drepturile minorităților. Astfel, ambele au devenit parte a legislației naționale.

Și tot Constituția spune că tratatele și convențiile ratificate devin obligatorii și primează.

Comitetul Consultativ privind monitorizarea aplicării Cartei și Convenției, de ani de zile recomandă României îmbunătățirea legislației în acest domeniu.

Iată și motivele pentru care Curtea Constituțională nu a respins articolele despre care vorbim!

Anul trecut a venit Guvernul condus de doamna Dăncilă și, fără prea multe consultări, a aprobat un nou cod administrativ, prin ordonanță de urgență.

Aduceți-vă aminte, stimați colegi, cu toții am fost revoltați, am criticat Guvernul pentru acea ordonanță de urgență și am cerut intervenția Avocatului Poporului.

Sigur, corect ar fi fost să se conformeze deciziei Curții, și în rest textul să fie același cu textul adoptat de Parlament - și mă refer aici la ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Dăncilă. N-a fost să fie. Guvernul de atunci a intervenit și în articolele care reglementau folosirea limbii minorităților naționale, dar într-un mod incorect, făcând un pas înapoi, și nicidecum înainte.

Până la urmă, Avocatul Poporului a atacat ordonanța de urgență doar pe procedură, la Curte.

Și noi, inițiatorii acestui proiect despre care azi discutăm și care în urmă cu câteva zile a produs un scandal imens, dar artificial, am depus acest proiect de lege.

Am depus de fapt acel proiect care a fost votat în Parlament cu un an înainte. Textul nostru a fost aliniat la deciziile Curții Constituționale. Am reintrodus, bineînțeles, toate aspectele legate de folosirea limbii minorităților naționale, dar am corectat și multe aspecte, inclusiv alegerea președinților consiliilor județene.

Între timp, Codul lui Dăncilă a intrat în vigoare, de la 1 ianuarie. Curtea, la începutul acestui an, a decis că sesizarea Avocatului Poporului nu are temei și proiectul nostru a urmat procedura parlamentară.

Noi speram că anumite aspecte din acest proiect vor fi dezbătute și aprobate, corectând astfel Codul lui Dăncilă.

În schimb, săptămâna trecută, - după ce președintele României, printr-o declarație de două minute și jumătate, a reușit nu numai să înlăture un pericol iminent, dar în realitate inexistent, a mai reușit să distrugă și ideea de dialog rațional, a mai reușit să-și bată joc de limba maghiară, a mai reușit să stigmatizeze comunitatea maghiară -, a revenit președintele cu o nouă declarație. Am auzit că noi am fi pregătit o altă lovitură grea, printr-un cod administrativ paralel. Paralel cu ce?

Cu acest cod, spunea președintele, noi doream impunerea limbii maghiare în Transilvania, și că acest lucru este împotriva Constituției.

Am demonstrat mai înainte că nu este adevărat. Este fals. Este un scenariu complotist. Este un fake news. Este instigare la ură, este naționalism și este xenofobie curată.

Stimați colegi,

De două săptămâni vedem o competiție acerbă în a demonstra că maghiarii din România și limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României și la adresa românilor. Știți și dumneavoastră, cum știu și eu, nu este adevărat. Este fals. Este o prostie.

Vă rog, vă implor, opriți-vă! Daunele politice și sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite și logic deduse din cele întâmplate.

În 30 de ani am militat - și am militat prin mijloace parlamentare, perfect democratice - pentru a asigura minorității maghiare, după decenii de dictatură comunistă și asimilare forțată, un cadru instituțional în vederea păstrării identității etnice, culturale și lingvistice. Am urmărit și am susținut cele mai importante deziderate ale României, fiindcă am crezut și credem în ele. Am militat pentru integrarea în Alianța Nord-Atlantică și apoi în Uniunea Europeană. Am făcut lucruri minunate și importante. Și le-am făcut împreună.

Da, predecesorii dumneavoastră, stimați colegi, din aproape toate partidele, au înțeles că dialogul interetnic, soluțiile comune, da, soluțiile negociate, și nu este nimic rușinos în asta, pacea interetnică sunt bunuri comune. Au făcut înțelegeri cu noi. Nu toate au fost perfecte și poate nu toate au fost sincere. Sigur, nu toate au fost respectate în întregime. Dar toate au fost utile. Și România nu a pierdut nimic - nici teritoriu, nici șansa unui trai mai bun. Românii nu au devenit mai săraci și mai nefericiți în urma acestor înțelegeri.

Vă rog, nu distrugeți ceea ce s-a construit, ceea ce am construit!

Vă rog, nu spulberați speranța că dialogul parlamentar este cadrul instituțional, că dialogul interetnic poate fi util, că, împreună, păstrând identitatea etnică, culturală, lingvistică, putem proiecta și construi un viitor mai bun pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean, pentru fiecare comunitate.

Azi nu vă cer - degeaba v-aș cere - să votați acest proiect de lege. Vă cer în schimb să nu distrugeți speranța și ceea ce a mai rămas din încredere.

Urmează o dezbatere și un vot. După vot, toate problemele vor rămâne - epidemia nu va dispărea, economia nu va prospera, șomajul va crește, școlile nu se vor deschide.

Oamenii vor aștepta soluții de la Guvern. Oamenii vor aștepta viziune economică și socială de la noi, de la noi toți. Muncitorii sezonieri plecați în străinătate vor fi exploatați inuman în continuare și așteaptă protecție de la statul român.

Și nu vor exista teme false la nesfârșit, prin care veți putea abate atenția oamenilor de la aceste probleme reale.

Vă doresc, stimați colegi, înțelepciune, echilibru și dezbatere responsabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și noi vă mulțumim, domnule președinte.

Deoarece domnul președinte a luat cuvântul la inițiatori, vreau să vă spun, conform Regulamentului, nu există timp maxim alocat pentru inițiatori.

Mai este domnul Korodi.

Dorește la inițiatori sau la grup?

La dezbatere.

Vă mulțumesc.

Domnul Solomon, președintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, citiți raportul.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora și răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Cele patru comisii au dezbătut în ședințe separate proiectul de lege, astfel - Comisia juridică - în 4 mai; Comisia pentru buget - în 5 mai; Comisia pentru administrație publică - în 5 mai; Comisia pentru muncă - în 5 mai.

Membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege privind Codul administrativ, din următoarele considerente.

  • Nu se justifică adoptarea unei astfel de inițiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conține o fundamentare a soluțiilor legislative preconizate, inițiatorii motivându-și demersul pe posibila declarare a neconstituționalității Codului administrativ în vigoare, de către Curtea Constituțională;
  • În cadrul prezentului proiect sunt reluate majoritatea prevederilor din Codul administrativ în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019;
  • În cuprinsul prezentei inițiative legislative nu există nicio dispoziție de abrogare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, prin procedura prevăzută în art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

La dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe, da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată, paradoxal, astăzi, când dezbatem acest proiect, comemorăm un moment din istoria noastră - 6 mai 1849, respectiv atacul forțelor revoluționare maghiare asupra românilor din Țara Moților, pe aliniamentul Brad-Abrud-Deva. Nu știu dacă este o întâmplare sau nu, dar am ținut să amintesc și acest fapt.

Să nu uităm că în România avem o Constituție și garantul acestei Constituții este președintele României.

Sunt câteva aspecte în acest proiect care îl fac nu doar neconstituțional, ci îl fac de-a dreptul antinațional. Practic, acest proiect de lege, această propunere a UDMR vine să instituie o altă limbă oficială, instituie limbi paralele la nivelul localităților din România.

De asemenea, există o încălcare a atribuțiilor pe care le au puterile administrației centrale și pe care le stabilește Constituția, între cele trei puteri - legislativă, executivă și judecătorească -, prin acele norme de reprezentare stabilite la nivelul administrației publice locale.

Sunt elemente foarte, foarte clare și elemente în acest proiect care atentează direct la două chestiuni - caracterul național al statului român, caracterul unitar al statului român.

Practic, unitățile administrativ-teritoriale locale își arogă drepturi și puteri care nu le corespund și care nu sunt prevăzute în Constituție. Și, de asemenea, faptul că în România, cu respectul pentru toate minoritățile și în baza legilor pe care le avem astăzi în vigoare și care stabilesc reprezentarea minorităților la nivelul autorităților publice locale, limba oficială este limba română. Acesta nu este un lucru pe care îl putem pune sub semnul întrebării. Dar vedem tot mai des că se atacă președintele României. Ceea ce se uită de foarte mulți dintre colegii noștri este faptul că președintele Klaus Iohannis este chemat să garanteze Constituția și, ca atare, el este chemat să apere aceste principii, caracterul național, unitar, suveran al statului român.

De asemenea, poate că ar trebui să înțelegem, înainte de a vorbi de drepturi colective pentru minorități, ceea ce România nu acordă, deși are, iată, cel mai bun tablou al ceea ce reprezintă drepturile individuale acordate minorităților din această întreagă regiune.

Până să vorbim, până să aruncăm cu acuze, până când, în numele comunității maghiare, pentru care avem tot respectul și care este loială României, ajungem pur și simplu să instrumentalizăm politic anumite mesaje instigatoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor celor care suntem aici, să respectăm un lucru simplu - Constituția României, respectiv, "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Asta trebuie să fie valabil pentru toți, indiferent de originea etnică a respectivilor.

În realitate, acest proiect vine de fapt să deschidă iarăși o zonă de atribuții care nu corespund ideii a ceea ce înseamnă stat național unitar.

Iată, vedem iarăși o serie de lucruri care mie nu mi se par deloc întâmplătoare. Să nu uităm că în ultimii ani avem un plan al Budapestei, Planul Kós Károly. Un plan care a preluat numele unui ideolog maghiar din perioada interbelică, decorat chiar de Horthy, după Dictatul de la Viena și care, în numele transilvanismului - acesta fiind conceptul inițiat de Kós Károly încă din perioada interbelică - vine practic astăzi Guvernul Viktor Orbán ca, în ceea ce numește spațiul acesta de convergență din arcul carpatic, să introducă o serie de investiții - atenție! - pe criterii etnice. Practic fentând autoritățile statului român, în cazul de față, și provocând o situație care, într-o legătură de bună vecinătate între două națiuni partenere NATO și UE, este pe undeva destul de deplasată.

Acum nu știu dacă aceste lucruri au legătură și cu acel proiect - Trianon 2020 - despre care se tot vorbește la nivel european, dar dorim să atragem atenția asupra faptului că respectăm deplin calitatea comunității maghiare din România, dar, la rândul lor, colegii noștri din UDMR și, la rândul nostru, toți cei care suntem aici, trebuie să înțelegem că sunt lucruri care nu se discută, iar unul dintre aceste lucruri este caracterul național...

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să finalizați.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... al statului român.

Sunt lucruri care nu se negociază și nu se vor negocia niciodată.

Și, de aceea, vrem să fim foarte clari, Partidul Național Liberal nu vine să susțină astfel de proiecte antinaționale.

Și, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD sau de alte formațiuni care au fost la putere în anumite momente, noi nu negociem principii constituționale, noi nu negociem valori naționale pentru voturi sau pentru anumite beneficii politice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă din partea Grupului PRO Europa dorește cineva?

Din partea Grupului UDMR, domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Dezbatem un proiect de lege care a primit deja verdictul dumneavoastră înainte să fie dezbătut cu adevărat în forul legislativ și mai ales în Camera Deputaților.

În ziua de ieri a primit avize sau rapoarte negative, fără să fi fost organizate dezbateri în comisiile de specialitate.

Nu a fost dezbătut pentru că de o săptămână asistăm la reașezarea dezbaterilor publice pe o temă care poate să inflameze, poate să acapareze atenție și care poate să devieze atenția publică de la măsurile guvernamentale legate de limitarea efectelor pandemiei în România.

Dezbaterea pe acest proiect de lege a fost limitată la câteva enunțuri cu privire la folosirea limbii materne în administrație, cât și la tema folosirii simbolurilor naționale de către membrii comunităților etnice.

Dar acest proiect de lege a fost depus pentru a readuce în discuție Codul administrativ al României, în contextul în care Codul intrat în vigoare a fost adoptat în 2019 prin ordonanță de urgență și UDMR și-a exprimat punctul de vedere, deja, atunci, despre faptul că acest cod este mult mai restrictiv și mai puțin adaptat zilelor noastre, față de textul legii adoptate în Parlament în 2018. Totodată, cu privire la folosirea limbii materne în administrația publică, elimină principiul care deja era fixat și folosit în Legea administrației publice locale, cu privire la menținerea drepturilor deja obținute, indiferent de modificarea demografică a localităților.

Acest proiect de lege are introdusă și viziunea corectă a unor partide politice care la ora actuală doresc insistent să voteze împotriva proiectului și care au dorit și doresc în continuare ca președinții de consilii județene să fie aleși de către membrii Consiliului Județean, adică să fie aleși indirect în funcții.

Stimați colegi,

Constituția precizează, cum a arătat și domnul Kelemen Hunor, următoarele, la art. 120 alin. (2): "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică".

România a ratificat două documente importante ale Consiliului Europei - Convenția-cadru pentru protejarea minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.

În rapoartele de monitorizare adoptate și publicate de către Consiliu, în anii 2018 și 2019, cu privire la implementarea acestor două norme europene ratificate de România, se află câteva critici clare asupra procesului de implementare și a oferirii de drepturi satisfăcătoare, în spiritul și litera normativelor europene.

De exemplu, în 2018, Consiliul de miniștri al Consiliului Europei, într-un document adoptat, spune clar - "Legislația română încă limitează folosirea limbii minorităților naționale în relația cu administrația publică, unde trăiesc 20% dintre cetățenii care aparțin minorităților naționale". Totodată, arată că în România trebuie avută în vedere scăderea limitei de 20% pentru un acces mai facil la serviciile publice. Adică în momentul în care proiectul de lege despre care vorbim definește că "au obligația să asigure", în loc de "asigură", n-am făcut nimic altceva decât să întărim textul legii, ca să nu existe situații în care aceasta nu se implementează. Și încă nu am definit un prag minim obligatoriu mai mic, conform cererii Consiliului Europei, ci am lăsat la inițiativa pro-activă a autorităților locale.

Deci nu vorbim despre limbi paralele, cum, dintr-o lume paralelă cu lumea europeană, evocă colegul nostru din PNL.

Totodată este normal ca în momentul în care administrația publică locală și instituțiile deconcentrate trebuie să folosească, în relația cu cetățenii aparținând minorităților naționale, limba maternă a persoanelor, același lucru trebuie să fie valabil și pentru prefecturile care coordonează deconcentratele, cât și pentru Poliția Română, care este un serviciu public, și nu o instituție militarizată, conform legii.

Când abordăm tema folosirii simbolurilor naționale și regionale, această temă o facem luând în considerare discriminarea clară pe care unele comunități le au, în comparație cu altele. Adică steagul Bucovinei poate fi arborat în piețele centrale ale câtorva localități în Moldova, dar nu poate fi folosit de alte comunități, când este vorba de simboluri ale comunității maghiare.

Stimați colegi,

Avem obligația să găsim împreună soluții la cererile comunităților etnice, inclusiv cea maghiară, cu privire la relația cetățean-administrație publică locală, cât și la folosirea simbolurilor naționale ale comunităților. Și acest lucru îl vom putea face împreună, dacă în aceste dezbateri avem în vedere cerințele cetățenilor români aparținând minorităților naționale, și nu posibilitatea de a găsi pârghiile creșterii în sondaje a partidelor, susținând limitarea drepturilor acestor cetățeni, folosind, de exemplu, aberații retorice, cum a procedat PNL astăzi. Sunt convins că va veni și momentul acesta și sunt convins că acest lucru îl vom face împreună! Dar ca să îl putem face, trebuie să facem eforturi noi, toți, și atunci vom putea spune: "Am făcut încă un pas către România modernă, vizionată acum un veac!".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul lider Marius Pașcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Distinși colegi,

Am avut o revelație din nou, a câta oară, orice argumente li s-ar aduce celor de la UDMR, orice li s-ar spune, de 30 de ani o țin într-o realitate paralelă, o țin langa. Asta fac și acum! Deși le spun o mulțime că poate au o stare de ebrietate, o stare de euforie, nu vor să rezoneze cu ceea ce se întâmplă în România reală și se fac că nu văd reacția ostilă, agresivă a societății românești. De fapt, despre ce vorbim? Vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în preajma Centenarului Trianonului. UDMR se situează agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta și nu face altceva decât își întețește provocările cu caracter etnic, instigările separatiste, revizioniste, atacă susținut și programatic România, pentru a o submina, deopotrivă din interior și exterior. Evident profită fără scrupule și de contextul actualei pandemii care sanitar, dar și politic, este șubrezitoare pentru instituțiile statului român și nu numai.

Iată, la foc, în rafale, încă o inițiativă legislativă a UDMR, care a fost adoptată tacit de Senat, iar acum se dezbate în Camera Deputaților. Proiectul anterior, parcă în oglindă, privind statutul de autonomie a pretinsului Ținut Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Vă asigur: nu poate să fie o coincidență! Ambele proiecte au fost adoptate în aceeași dată, respectiv 23 aprilie 2020.

Mai mult sau mai puțin întâmplător - judecați cu dreaptă măsură - inițiativa UDMR are un conținut izbitor, identic, cu inițiativa PSD privind Codul administrativ al României din anul 2018. Dar, în ceea ce privește reglementările privind minoritățile naționale, constatăm că inițiativa UDMR depășește în gravitate atât inițiativa de atunci a PSD, declarată, de altfel, neconstituțională, cât și Codul administrativ în vigoare, atacat la Curtea Constituțională.

În acest sens, inițiativa UDMR adaugă suplimentar, fără număr, la titularii obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale. Astfel, pe lângă autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prefecturile și serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativă adaugă inspectoratele județene ale poliției. Proiectul excede în ansamblu prevederile Constituției României care impun în categoria titularilor obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale, exclusiv autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate.

La fel de grav, inițiativa UDMR reglementează în mod neconstituțional însemnele și simbolurile care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Astfel, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere, pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României, și aceste însemne și simboluri, deci implicit așa-zisul steag secuiesc.

Vă atenționez că această inițiativă, prin generalizarea folosirii la nivel național a limbii unei minorități naționale aflate sub pragul de 20%, afectează însuși caracterul de limbă oficială al limbii române. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativă, într-un mod subiectiv și arbitrariu, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale - atenție! - nu ating ponderea de 20%. Și unde este problema? Pentru că acest prag reprezintă tocmai ponderea semnificativă, fiind prevăzut și în baza Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, și a Constituției României.

În final, inițiativa UDMR trebuie categoric respinsă, întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru, convenit în privința minorităților la Ljubljana, vizând integrarea societăților diverse ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conform acesteia - și vă citez - "cunoașterea limbii de stat de către toate persoanele rezidente în statul respectiv este necesară pentru o participare deplină și eficientă. În plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenenței". Am încheiat citatul din ceea ce s-a stabilit la Ljubljana.

Mai mult decât atât, acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestei propuneri legislative periculoase și neavenite.

De asemenea, vă solicit, stimați colegi parlamentari, poate nu suficient familiarizați cu aceste abuzuri, excese, trădări, reveniri, tehnica pașilor mărunți, pe care le asigură în mod consecvent UDMR, implicit în Parlamentul României, să procedați și să respingeți cu responsabilitate orice astfel de proiect care subminează, de fapt, România.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dobrovie Matei.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Dacă PSD a inventat statul paralel, UDMR a inventat un cod administrativ paralel. Paralel cu realitatea pe care nu vor s-o accepte, și anume că, în Constituția României, la art. 1 alin. (1) este prevăzut că "România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

UDMR însă merge mai departe. După proiectul de așa-zis Ținut Secuiesc, au introdus în circuitul parlamentar un cod administrativ croit pe interesele Budapestei. Acesta a fost adoptat tacit și, cu voturile PSD, la trei comisii a primit avize favorabile la Senat.

Trocul PSD-UDMR se confirmă, din păcate. Kelemen Hunor și colegii săi nu pot să accepte faptul că proiectul de Cod administrativ adoptat de Parlament a fost declarat, în integralitate, neconstituțional de Curtea Constituțională.

Guvernul Dăncilă a forțat adoptarea acestuia într-o variantă ușor modificată, prin O.U.G. nr. 57/2019. Aceasta este în vigoare și astăzi și nimeni nu discută despre faptul că limba maghiară este oficializată, prin această ordonanță de urgență, chiar astăzi.

La ce mă refer? La faptul că în localitățile în care minoritatea nu atinge acel procent de 20% se lasă la latitudinea consiliilor locale dacă se face această comunicare cu cetățenii minoritari, în limba minoritară.

La vremea respectivă am acuzat un troc între PSD și UDMR, făcut de doamna Dăncilă, cea care astăzi îl acuză pe domnul Ciolacu de trădare. Îl acuză de trădare pentru același lucru făcut de ea atunci, cu scopul de a-și menține majoritatea parlamentară, la vremea respectivă.

Interesant este că UDMR nu a intervenit pe Legea de aprobare a O.U.G. privind Codul administrativ, lege care se află în continuare în Comisia pentru administrație din Parlament, ci a făcut un nou Cod administrativ paralel, cu o expunere de motive de doar o jumătate de pagină și cu o formă a inițiatorului de peste 400 de pagini. Evident, în această expunere de motive a propunerii nu se explică deloc de ce este nevoie de această inițiativă și este complet nefundamentată, astfel încât, potrivit Consiliului Legislativ, are toate șansele să fie declarată neconstituțională și din start moartă în fașă.

Cu alte cuvinte, UDMR a încercat să reia forma adoptată atunci de Parlament, declarată neconstituțională, cu motivarea că va fi declarată neconstituțională ordonanța adoptată de Guvernul Dăncilă. Din păcate, această propunere a UDMR nu respectă nici măcar minime criterii de tehnică legislativă, instituind un paralelism legislativ ce face total inaplicabilă această propunere.

Precizez că am fost unul dintre cei 50 de deputați care au atacat la CCR Codul administrativ adoptat la vremea respectivă de Parlament.

Am arătat în mai multe rânduri că este complet aberant ca în UAT-urile în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu au ponderea de peste 20% din numărul locuitorilor, consiliile locale să poată dispune să se folosească limba maghiară sau o altă limbă minoritară în administrație, pentru că astfel se lasă loc arbitrariului și unor înțelegeri netransparente.

Reamintesc că această prevedere, prin care limba maghiară a devenit oficială în România, face parte din O.U.G. care este în vigoare chiar acum...

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să finalizați!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

...O.U.G. nr. 57, și care produce efecte.

De asemenea, reamintesc că am depus mai multe amendamente de eliminare a acestor prevederi nocive, care instituie limba minoritară ca oficială și acolo unde - atenție! - ponderea minoritarilor era de sub 20% din numărul locuitorilor, cât și a prevederilor care instituie privilegii la angajare pentru persoanele care vorbesc limba minorităților naționale, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceste amendamente sunt depuse la legea de aprobare a ordonanței din Parlament și pe această cale vă solicit nu doar să respingem acest proiect anticonstituțional de astăzi, ci să punem pe tapet și această lege de aprobare și să eliminăm prevederile nocive care oficializează în momentul de față limba maghiară în România.

De asemenea, formula "asigură" sau "au obligația să asigure" folosirea limbii maghiare în relația cu administrația publică locală este tot o normă imperativă. Nu este "pot asigura", este "asigură" sau "au obligația să asigure", este același lucru.

Nimeni nu vorbește, deci, despre adevărata problemă. Că în ambele variante, și în Codul UDMR, și în Codul Dăncilă, potrivit art. 94, "autoritățile publice locale pot decide" - atenție! - "pot decide" - deci se lasă la latitudinea lor asigurarea folosirii limbii minorităților naționale, chiar și în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%.

Ca urmare, limba maghiară a fost oficializată deja de Guvernul PSD,...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să finalizați!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... dar UDMR vrea mai mult!

Haideți să respingem astăzi codul paralel al UDMR, dar să scoatem de la naftalină și Legea de aprobare a O.U.G. nr. 57, dată de Guvernul Dăncilă, prin care practic s-a oficializat limba maghiară în acest așa-zis Cod administrativ.

Vreau să închei, spunând că nu avem nevoie de enclavizare și segregare, ci de un stat puternic, în care Constituția este respectată și în care românii din Harghita și Covasna au aceleași drepturi ca toți ceilalți români.

Nu e normal să fie nevoiți să lupte pentru a-și păstra identitatea în propria țară!

Mi-aș fi dorit ca românii din Ungaria...

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (prin telefon):

... să aibă aceleași drepturi ca minoritatea maghiară din România, dar acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR? Doriți să luați cuvântul?

Domnul Tudor Benga. Vă rog. Dar nu l-am avut pe listă, îmi cer scuze!

Da, domnule Benga!

 

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua, dragi colegi!

Se aude?

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da!

 

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Au fost multe momente de ipocrizie cât se poate de consistentă în această legislatură, dar poate că dezbaterea de azi este cea mai spectaculoasă la nivel de ipocrizie. Pentru că, vedeți dumneavoastră, bătălia pe Codul administrativ, după bătălia pentru distrugerea justiției, a fost cel mai important proiect politic al PSD și al aliaților săi, timp de trei ani de zile, în această legislatură. Și problema este în felul următor: că atunci când a fost vorba de baronizarea României prin Cod administrativ, toate forțele politice au fost de acord, cu excepția USR. Când a fost vorba de acordat privilegii pentru aleșii locali, inclusiv pensiile speciale pentru aleșii locali, cuprinse în proiectul de Cod administrativ, toate forțele politice, cu excepția USR, au fost de acord.

Acum, bineînțeles că venim astăzi, în contextul dezbaterii și "furtunii" de săptămâna trecută, și toată lumea se uită la acest proiect ca și cum ar conține, cum să vă spun eu, texte venite de la extratereștri sau de pe lună. Nu, textul acestui proiect de lege este într-o foarte, foarte mare măsură același text pentru care PSD s-a luptat, l-a promovat într-un fel prin ordonanță de urgență. Deci, din punctul acesta de vedere, este o ipocrizie colosală!

Acum, trecând mai departe, la discuția despre ceea ce înseamnă drepturile minorităților și accesul la limba maternă și la toate aceste lucruri, în mod repetat de la această tribună, de-a lungul acestei legislaturi, am avertizat UMDR că modul în care tranzacționează ca la piață niște lucruri, împreună cu PSD, modul în care au stat de mânuță și în aceleași cearșafuri pe tot ceea ce a însemnat distrugerea justiției, pe tot ceea ce a însemnat tot soiul de alte ticăloșii din această legislatură, va costa, la un moment dat. Și va costa, pentru că va fi foarte greu să vii la această tribună și să vorbești exclusiv de principii și de drepturi, principii și drepturi pe care da, eu, unul, și noi, ca grup, le-am susținut tot timpul, în condițiile în care tu tot timpul ai făcut înțelegeri și ai tranzacționat chestiunea.

Acum, bineînțeles că nu este cazul să ne întoarcem și este regretabil să ajungem la retorica naționalistă și inflamatorie de ani '90. Și dacă 30 de ani de zile am putut să ținem departe acest pericol, e foarte, foarte important să nu aruncăm pe fereastră, în condițiile acestea. Ultimul lucru care ne trebuie în perioadă de pandemie este așa ceva!

Dar, realitatea este că atunci când vrei să te ții și să te lupți, și să impui niște principii, trebuie să dovedești și să probezi acel mod de lucru în permanență.

Acum, ca să închei, pentru că sunt niște lucruri de-a lungul timpului. Eu personal - aici este o poziție personală - am votat și am fost singurul deputat non-UDMR care a votat pentru ceea ce a însemnat scăderea pragurilor, când acel proiect de lege unitar a fost adus în fața plenului. Dar, dincolo de chestiunea aceasta, tot ceea ce înseamnă atât drepturile minorităților, cât și organizarea teritorială a statului român, este cât se poate de clar stipulat în Constituție.

Și, de aceea, tot ceea ce se întâmplă în clipa de față, tot teatrul acesta ieftin în care diverse formațiuni politice care au susținut vasta majoritate a ticăloșiilor incluse în Codul administrativ, acum vin și îl înfierează, denotă o ipocrizie pe care n-o mai putem tolera.

În fine, vreau să mai spun un singur lucru și închei. Pentru că tot ceea ce s-a iscat cu retorica aceasta naționalistă în ultimele zile..., noi, în Ardeal, avem o vorbă care vine fix de la minoritatea germană și zice în felul următor: "Ein Mann, ein Wort" - "Un om, un cuvânt". Există lucruri, există o istorie, există niște lucruri care sunt clar stipulate în Constituție și există niște lucruri care au fost puse negru pe alb în declarația de la Alba Iulia.

Această țară și Ardealul a fost întotdeauna multietnic și trebuie să continue așa, însă ipocrizia politicienilor este cea care ne-a adus și în situația în care țara este baronizată, justiția este distrusă și este și cea care ne aduce în condițiile în care să turnăm acum gaz pe un foc care trebuia să fie stins de mult.

Mulțumesc frumos.

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul lider Alfred Simonis. Vă rog.

 

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate că n-aș mai fi luat cuvântul, dacă n-aș fi văzut același tip de mesaj naționalist extremist, acuze, invective, până la urmă pe un proiect care a fost adoptat tacit în Senatul României, deci nu l-a votat nimeni în Senat, pentru a mai elimina o dezinformare, un proiect care a fost adoptat tacit și care avea, evident, același parcurs pe care l-a avut acum, raport de respingere la Cameră, și ar fi picat oricum la vot.

Ne aflăm în situația în care, în plină pandemie, președintele Iohannis și patriotarzii de la PNL consideră că enormitățile și fumigenele naționaliste pot deturna atenția oamenilor de la criza sanitară și cea economică, de la tunurile pe care le dau în fiecare zi, de la chelnerii pe care-i pun în conducerea spitalelor, după cum bine știți, de la focarele de infecție din județele pe care le conduc, de la comerțul cu oameni pe care-l fac, de la sutele de mii de locuri de muncă și zecile de mii de firme închise.

V-ați folosit - și aici mă adresez celor de la PNL - fără jenă de un subiect pe care-l știați de la bun început că n-are cum să treacă - și mă refer la ambele teme dezbătute în ultima săptămână, că este inacceptabil și neconstituțional un astfel de demers.

Ați tăcut mâlc mai mult de o lună de la adoptarea tacită. Știați foarte bine că va pica la Senat, că vor pica la Senat și la Cameră, știați că ambele vor avea sau au rapoarte de respingere, știți că au mai fost în ultimii 30 de ani mai multe proiecte în acest sens și toate au fost respinse la vot.

Ați preferat să mințiți, deși știați asta, ați mințit sau ați început să mințiți atunci când ați văzut că procentele din sondaje au început să vă strângă.

E adevărat că s-a greșit undeva! Și s-a greșit în Parlamentul României când a fost posibil ca un parlamentar al PNL, cu simptome de COVID-19, s-a plimbat prin clădire și a oprit, practic, activitatea Parlamentului pentru două săptămâni.

S-a greșit atunci când parlamentarii PNL, în data de 13 martie, s-au grăbit cu toții să meargă să se testeze de COVID și au fost în situația în care, pe 14 martie, n-au putut să vină să-și voteze propriul Guvern. Pentru că n-ați putut să veniți să votați propriul Guvern!

A trebuit să amânăm noi testele, celelalte grupuri parlamentare, pentru a avea totuși un Guvern funcțional în situația de urgență, de criză, pe care o traversa și o traversează încă România.

Prin urmare, în ședința de plen din 16 martie, atunci când trebuia să respingem această inițiativă pe care eu am supus-o votului și am introdus-o pe ordinea de zi, cu raport de respingere, ar fi trebuit să aibă loc acea ședință în data de 16 martie și n-a mai avut loc.

L-am întrebat pe un lider al PNL, într-o emisiune televizată, ce ar fi făcut în situația în care Parlamentul hotăra, totuși, pe 16, contrar legii, împotriva oricăror ordonanțe militare, să se întrunească și să voteze respingerea acestei inițiative. Și mi-a spus direct că nu putea să vină, pentru că el respectă legea!

Păi, doar cei de la PNL au dreptul să respecte legea, noi nu?!

Noi n-aveam dreptul să respectăm legea și să nu ne expunem și pe noi, și pe alții, după ce am făcut aceste teste?!

De ce n-a ieșit președintele Iohannis sau dumneavoastră, pe 16 martie, sau pe 20 martie, să atragă atenția că acel proiect trece tacit? La fel și acesta, care a trecut în urmă cu o lună!

Dacă e să spunem adevărul până la capăt, stimați colegi, exact formularea din legea pe care astăzi o respingem a trecut în 2018 cu voturi de la PNL. Exact formularea pe care astăzi o respingeți, o blamați și acuzați PSD pentru faptul că o susține, deși, evident, nu putea să aibă raport de respingere dacă PSD o susținea, dar ați votat-o exact pe 9 iulie 2018, atunci când ați votat Codul administrativ.

Sper ca astăzi să încheiem acest capitol rușinos din istoria politică a României, în care președintele și partidul aflat la guvernare s-au folosit de o temă naționalistă falsă pentru a ascunde adevăratele probleme ale României.

Mi-e teamă, însă, că atunci când veți termina cu minciunile și temele false n-o să mai puteți salva nimic din ceea ce chiar trebuie salvat: locurile de muncă, salariile oamenilor, pensiile, firmele sau agricultura.

Fac un îndemn către Guvern și către PNL să-și bage mințile în cap - sau să vă băgați mințile în cap - să încetați să vă faceți de râs, să veniți cu un plan real pentru relansarea economiei. Acesta ar trebui să fie singura, prima preocupare sau principala preocupare, și nu teme naționaliste false, minciuni și acuzații nefondate, pentru că, repet, prioritatea în România ar trebui să fie alta.

Mulțumesc.

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

I-am ascultat cu foarte mare atenție pe colegii noștri de la alte partide și cred că se impun niște replici.

S-a vorbit aici despre faptul că președintele României a fost atacat, în aceste ultime zile. Cred că nu ne uităm toți la același președinte! Pentru că eu am văzut un președinte care a vorbit ca la Radio Erevan. Că a dat niște drepturi PSD minorităților naționale, în condițiile în care PSD a luat niște drepturi, și tocmai au confirmat-o acum cei de la UDMR, care ne spun că, prin Codul administrativ făcut de guvernarea PSD, s-au luat niște drepturi pe care, minoritățile, în general, nu doar cea maghiară, le aveau de peste 20 de ani, și de aici frustrarea lor și supărarea, și această inițiativă legislativă.

Deci, fix ca la Radio Erevan! Președintele spune că PSD a dat, în condițiile în care PSD luase niște drepturi de la minoritatea maghiară.

Apoi ați vorbit aici despre faptul că nu poate să fie o coincidență că au trecut două legi tacit, în această perioadă.

Sigur că nu e o coincidență, pentru că Parlamentul nu a lucrat în această perioadă!

Dar mă întreb de ce Guvernul României, în perioada când a lucrat Parlamentul, a întârziat punctul de vedere pentru aceste legi cu mai bine de o lună de zile?!

Cât de greu îi era să scrie că nu e de acord cu aceste proiecte de lege, cu aceste inițiative legislative?! Cât de greu îi era să scrie?! Două rânduri! Ca să poată să fie îndeplinită procedura administrativă, astfel încât să le putem vota, aceste două inițiative legislative, în momentul în care eram în perioada în care lucram. Că, sigur, din nefericire, din cauza unui coleg de la PNL care a venit și a plimbat COVID-ul prin Parlament, a fost și o perioadă nefericită din viața noastră, când a trebuit să stăm în izolare cu toții.

Apoi vorbește PNL despre înțelegerea PSD cu maghiarii? Are curaj să spună treaba asta, că ei n-au făcut niciodată înțelegeri cu UDMR? Ați uitat când acum câțiva ani era să ne batem fizic, la modul fizic, în Parlamentul României, pentru modul în care susțineați statutul minorităților naționale? Ați uitat! Așa cum ați uitat că atunci mergeați foarte des în județele Harghita, Covasna, Mureș, ca să luați voturi pentru Traian Băsescu.

Acum s-a întâmplat același lucru pentru Klaus Iohannis. Când președintele statului român a mers acolo și a ascultat solemn imnul unui așa-zis Ținut Secuiesc, când a primit steagul... (Vociferări.)... și a și spus că este recunoscător pentru modul în care a fost primit.

Nu-i e rușine să vorbească?

Chiar nu mai aveți pic de rușine?!

Mulțumesc. (Vociferări.)

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider Benedek.

Domnule Florin Roman, a cerut primul.

Deci, vă rog, câte un minut, pe procedură. Ca să nu...

OK, domnule Roman? Câte un minut, doar un minut, pe procedură.

 

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi luat cuvântul, dar aici s-au auzit foarte multe neadevăruri.

Și pot să spun că fac parte dintr-o minoritate foarte "norocoasă". De câte ori apare o problemă reală în această țară, suntem scoși din joben, suntem trădători, suntem separatiști și vrem să furăm, ba să luăm, ba să ducem nu știu unde, Ardealul.

Deci văd că mulți dintre politicienii care sunt portdrapelul României, când vine vorba despre Uniunea Europeană, uită sloganul sau nu înțeleg sloganul Uniunii Europene, care înseamnă "Unitate prin diversitate".

Dar am speranța că într-un anumit timp o să se înțeleagă că nu dorim separatism, nu dorim altceva decât să trăim aici și să avem aceleași drepturi. Și, bineînțeles, avem aceleași obligații.

Din păcate - din păcate! - văd că țara se mișcă foarte, foarte greu. Viteza acestei țări, la ora actuală, este foarte mică. Dar, pe de altă parte, mă bucură acest fapt, pentru că direcția este cea greșită.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Și vă mulțumesc că v-ați încadrat și într-un minut.

Domnul lider al Partidului Național Liberal, Florin Roman.

 

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

No, așe - spunem noi, mocanii și moții. Și așa am spus și în 1848, în 6 mai, când trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani au măcelărit moții, la Abrud.

Istoria ne va judeca pe toți după faptele noastre.

Astăzi, președintele României a făcut ceea ce a trebuit. În momentul în care ai în Parlament două proiecte de lege care prevăd federalizarea și enclavizarea României, după ce tocmai noi am sărbătorit 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, iar alții se pregătesc să comemoreze Trianonul, președintele României nu poate rămâne impasibil atunci când declarațiile politice se transformă în proiecte de lege.

Partidul Național Liberal spune că prin votul de respingere a acestui proiect, astăzi, România câștigă. Și Partidul Social Democrat și UDMR, care au făcut acest troc politic, vor pierde.

Așa să ne ajute Dumnezeu, la fiecare!

Vă mulțumesc.

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din sală):

Care e trocul? (Vociferări.)

Care e trocul? (Vociferări.)

A, moțiunea de cenzură. Guvernați prea bine!

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul președinte Victor Ponta.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit cu mare plăcere la Parlament, să muncim, să adoptăm legi.

Vreau să fac un apel. Să terminați cu aceste cretinisme, domnule! Să vorbești în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism, da? (Aplauze.)

Dar cred că trebuie să vorbim despre altceva dacă vreți să vorbim totuși despre lucruri cu cap.

Apropo de colaborarea cu parlamentarii UDMR. Că văd că de aici e marea problemă.

Din câte știu, anul trecut am votat și eu moțiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD. Dacă nu mă înșel, și cei de la UDMR. În schimb, eu n-am votat învestirea Guvernului Orban. În schimb, cei de la UDMR au votat-o.

Deci înțeleg că Guvernul PNL este învestit cu voturile unor oameni foarte răi de la UDMR.

O să mai ceară votul, PNL, UDMR, și o să uite cretinismul acesta cu luatul Ardealului.

Am uitat să pun ghilimelele, scuzați-mă, că eu am probleme cu ghilimelele, nu-mi aparține expresia de cretinism.

Cred că există o soluție, ca Partidul Național Liberal să facă o declarație publică și un acord, eventual, să semneze că nu va mai colabora niciodată cu UDMR, dacă sunt așa de hotărâți.

Dar eu îmi aduc aminte, când am făcut Uniunea Social Liberală, că și atunci am semnat toți că nu vom colabora niciodată cu PDL. Și PNL n-a colaborat cu PDL, v-ați luat cu totul, PNL-iști, PDL-iști, după ce ați semnat că n-o să lucrați niciodată.

Așa încât de-abia aștept să votați data viitoare, împreună cu UDMR, Guvernul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Simonis.

 

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Simt nevoia, domnule președinte, să repet o chestiune. Pentru că pare că un antevorbitor nu a înțeles ce am spus eu.

Am auzit aici spunându-se faptul că președintele a făcut ceea ce trebuie. Dacă la o lună și jumătate de la adoptarea tacită a unei inițiative legislative, președintele iese și vorbește despre ea, iar asta înseamnă că faci ce trebuie înseamnă că am eu o problemă de interpretare.

De asemenea, am auzit că în Parlament erau două inițiative.

Oameni buni, dar în Parlamentul acesta mai există niște grupuri parlamentare - PNL, USR și altele, nu le mai nominalizez pe toate.

Stimați lideri ai grupurilor parlamentare care condamnați astăzi PSD pentru faptul că aceste inițiative au fost adoptate tacit, de ce n-ați cerut dumneavoastră sesiune extraordinară? De ce n-ați încercat dumneavoastră să facem plen cu orice risc? De ce n-ați spus că trebuie încălcată legea, și să mergem la Parlament, să respingem autonomia Ținutului Secuiesc? De ce ați tăcut toți?

Vă spun eu de ce. Pentru că știați atunci, cum știți și acum, că Parlamentul nu se putea întruni. Nu se putea întruni, conform ordonanțelor militare, conform legilor în vigoare. Nu aveam dreptul să venim la Parlament.

Nu mai mințiți și dezinformați, că oamenii s-au prins! (Vociferări.)

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Drulă Cătălin.

Cu aceeași rugăminte, să ne încadrăm într-un minut.

 

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Absolut.

L-am auzit mai devreme pe domnul Victor Ponta spunând că agitarea unor teme naționaliste false, furtul Ardealului este "un cretinism". Îl cita de fapt pe actualul președinte, Iohannis, din 2014, când făcea această afirmație la adresa domnului Victor Ponta, care desfășura la acea vreme o campanie oribilă de tip PRM-ist, cu accente violente, naționaliste.

De fapt, în acest schimb dintre Ponta și Iohannis - Ponta atunci era la PSD - e prinsă toată clasa politică românească - cea veche, că USR n-a fost acolo -, care de 30 de ani guvernează cu UDMR când îi convine și, când nu-i convine, agită, pentru voturi facile, și iresponsabil, teme naționaliste.

Atât am avut de spus.

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, o să fac și eu un anunț.

(Coboară la tribună.)

Eu consider că acest derapaj este evident, este un conflict declanșat, interetnic, nepermis și dus într-o direcție de către președintele României anilor 1990.

De aceea, atât eu, cât și domnul Robert Cazanciuc, președintele Senatului, depunem astăzi două proiecte de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și al Senatului.

Primul. Articol unic. Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338, din 27 aprilie 2020, se modifică după cum urmează.

Hotărăște.

În cazul inițiativelor legislative, reținerea lor spre dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională, nu sunt luate în considerare inițiativele legislative care afectează caracterul național, independent, unitar, indivizibil al statului român, precum și cele care afectează integritatea teritoriului României.

Cu alte cuvinte, după 30 de ani, se termină acest "cretinism", de folosire a unui conflict interetnic, politic.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 5:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro