Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2020
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.55/26-06-2020

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2020 > 03-06-2020 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2020

  Informare privind încetarea activității doamnei deputat Steluța-Gustica Cătăniciu și a domnilor deputați Anton Anton, Constantin Avram, Mihai Doru Oprișcan, Daniel Olteanu și Varujan Vosganian în cadrul Grupului parlamentar ALDE și afilierea lor la Grupul parlamentar al PSD.  

Ședința a început la ora 10,06.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu și de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 147.

Ordinea de zi și programul au fost distribuite și afișate pe pagina de Internet. (Vociferări.)

Imediat!

Aveți inițiativele înscrise pe ordinea de zi.

Voci din sală:

Nu se aude!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu auziți? (Vociferări.)

Acum se aude? Da. Bun.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice.

Înainte de a consulta liderii de grup, o chestiune de procedură, domnul Varujan Vosganian. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă informez că următorii deputați ALDE, începând cu data de astăzi, 3 iunie, se vor afilia Grupului parlamentar al PSD. E vorba de domnul Anton Anton, domnul Constantin Avram, doamna Steluța Cătăniciu, domnul Daniel Olteanu, domnul Doru Oprișcan și Varujan Vosganian. Vă înaintez semnăturile lor. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Înțeleg că toți deputații ALDE s-au afiliat Grupului PSD.

Invit liderii grupurilor parlamentare la o discuție la prezidiu.

Secretariatul, vă rog. (Consultări.)

Bun. Vă propun să începem.

 
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (Pl-x 108/2018). (retrimisă comisiilor)  

Vă aduc la cunoștință următoarele chestiuni care au fost convenite cu liderii grupurilor parlamentare, și prin consens, nefiind necesar votul, retrimitem pentru o săptămână la Comisia juridică Pl-x 108/2018 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (PL-x 305/2020). (aprobarea cererii de retrimitere la Comisia juridică și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)  

Retrimitem la Comisia juridică să dezbată, în paralel cu plenul, PL-x 305/2020 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente). În momentul în care vor reveni colegii, îl vom discuta; oricum este pe poziția 22.

Informare privind suplimentarea ordinii de zi.  

Prin consens a fost introdus, pe poziția 26, PL-x 19/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene) - este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2019 - și pe poziția 27, tot prin consens, a fost introdus PL-x 103/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic).

Alte intervenții pe procedură? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 21/2020). (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 21/2020.

Proiectul a fost distribuit.

Dacă sunt intervenții la proiect? Nu sunt.

La titlu? Nu.

La preambul? Nu.

Rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (PL-x 336/2018). (rămas pentru votul final)  

Poziția 1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 336/2018.

Sunt 23 de amendamente admise și tot 23 de amendamente respinse.

Raport comun.

Domnul președinte Stănescu, raport comun Comisia pentru agricultură și Comisia juridică. Vă rog. Comisia pentru agricultură. Comisia juridică lucrează în paralel cu plenul acum.

   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, transmis cu adresa nr. PL-x 336/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 mai 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.023 din 27 noiembrie 2017, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor transmise.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 17/2014.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu amendamentele admise, așa cum sunt redate în Anexa nr.1 și amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Dacă-mi permiteți, pentru Departamentul Legislativ, aș vrea să le dăm posibilitatea să facă rectificări și corelări de tehnică legislativă, dacă este cazul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Înțeleg că Grupul USR, domnul Dehelean, are o chestiune pe procedură. Vă rog să faceți legătura cu domnul Silviu Dehelean.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului USR, aș vrea să solicit retrimiterea acestui proiect pentru o perioadă de două săptămâni la Comisia juridică, întrucât, după cum rezultă chiar și din punctul de vedere al Guvernului din 2018, sunt unele prevederi care încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană și restrâng drepturi fundamentale... fără respectarea prevederilor Constituției... Mă rog, sunt mai multe aspecte pe care le-am ridicat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Invit liderii grupurilor parlamentare să-și exprime... Păi, nu, nu, nu, pentru retrimitere! (Vociferări.)

Vă rog. Grupul PNL...

Grupul PSD. Vă rog, domnule Simonis, recomandați colegilor.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul parlamentar al PSD nu susține retrimiterea la comisie, prin urmare vom vota împotriva acestei propuneri.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL?

Voci din sală:

Treceți mai departe!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Suntem de acord cu retrimiterea.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

PNL, interveniți?

PMP?

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul PMP nu susține retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mai sunt intervenții? Nu.

Să înceapă votul pentru propunerea USR de retrimitere.

(Vot electronic la distanță.)

Prin înțelegerea cu liderii grupurilor parlamentare, numai colegii din sală...

Vă rog. Exprimați-vă, ca să contabilizăm.

La votul final îi vom suna și pe colegii care n-au putut să voteze.

Vă rog. Da, domnule coleg.

 
   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad (de la tribună):

Sergiu Vlad.

Pentru retrimitere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai departe.

Altcineva, dintre colegii din sală, care nu au putut vota?

 
   

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR.

Pentru retrimitere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mai este vreun coleg în sală care nu a putut vota? Nu.

Din 158 de colegi prezenți, 49 pentru, 100 împotrivă, 8 abțineri, un coleg nu a putut vota. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Intrăm în dezbateri generale.

Din partea Grupului PNL, domnul Varga e prezent? V-ați înscris la cuvânt, domnule Varga.

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin, domnule Varga!

Deci colegii care s-au înscris... Prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, colegii care nu pot vota la proiecte în timpul dezbaterilor, nu-i mai luăm telefonic. Numai la votul final, cei care nu pot vota, numai la votul final pot interveni.

Deci rog stafful tehnic, resetați numai colegii care vor să intervină.

Discutăm la dezbateri generale.

Da, domnule Varga!

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Ce am constatat în această lege?

Schimbarea ordinii de exercitare a dreptului de preempțiune, incluzându-se între preemptori rudele de gradul I și a tinerilor fermieri.

Instituirea unor condiții cumulative pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorii persoane fizice și juridice.

Instituirea unei interdicții de vânzare a terenurilor pe o limită de 15 ani.

Reglementarea obligativității utilizării strict a terenurilor agricole pentru desfășurarea activităților agricole de proprietari, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea unui contract de arendare.

Întrucât măsurile propuse, prin condiționarea domiciliului reședință și sediului în unitatea teritorială unde se află terenul extravilan scos la vânzare, au ca obiectiv indirect și restrângerea dreptului cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte a acordului privind spațiul economic european de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, acest proiect de lege încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană, încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României, ratificat prin Legea nr. 157/2005, mai precis actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgariei și României.

Lista menționată din protocol, ca măsuri tranzitorii pentru România, punctul 3, "Libera circulație a terenurilor", pe care legislația română le-a stabilit în acest domeniu, au încetat în termen de 5, respectiv 5 ani, 7 ani de la data aderării.

Totodată, învederăm faptul că exercitarea dreptului de proprietate nu se poate face în mod absolut izolat, ci în cadrul societății din care titularul face parte. Astfel, interesele titularului dreptului de proprietate pot veni în conflict cu interesele titularilor altor drepturi sau chiar intereselor generale ale societății.

Dobândirea în condiții restrictive a dreptului de proprietate, impunerea unor condiții de către cumpărător, cum sunt reședința, domiciliul, cu cel puțin un an înaintea înregistrării ofertei de vânzare pe raza administrativ-teritorială unde se află terenul, desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare, obținerea unui procent al veniturilor din activități agricole desfășurate pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale unde se află terenul, pentru o perioadă de trei ani, anterior acestui moment, pentru persoanele juridice, dincolo de caracterul lor incert și nepredictibil, conduc la schimbarea regimului juridic al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și nu pot fi calificate, în opinia noastră, drept măsuri de constrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți.

Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, concretizate cu titlu, de exemplu, prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 443 din 19 iulie 2013, și Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, Curtea va analiza, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă astfel de limitare este justificată, dacă obiectul urmărit califică scopul reglementării ca fiind legitim, dacă limitarea este rezonabilă în raport cu obiectul urmărit și nu tinde la transformarea acestui drept în unul iluzoriu, teoretic, conform principiului proporționalității. Astfel, cum a reținut Curtea, prin Decizia nr. 662 din 2014, "orice măsură luată trebuie să fie adecvată, capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului".

Or, anumite condiții impuse de legiuitor persoanelor fizice sau juridice pentru cumpărarea terenului reprezintă o limitare în vederea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole situate în extravilan și, în consecință, este necesară efectuarea testului de proporționalitate pentru fiecare condiție în parte.

Tot potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile legislative propuse nu trebuie să instituie o sarcină nerezonabilă și excesivă, în raport cu obiectul.

Mai mult, art. 44 alin. (2) din Constituție: "Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai..."

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați!

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

"... în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică".

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Rog toți colegii și vorbitorii să ne încadrăm totuși, să ne respectăm unii pe alți și să ne încadrăm în timp.

Din partea Grupului USR, domnul Silviu Dehelean.

Se pregătește, de la PMP, Ionuț Simionca.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul pe care-l avem astăzi în dezbatere este un exemplu despre ce se întâmplă atunci când ai un lucru defect și hotărăști că e cazul să-l strici și mai tare.

Din 2014 până în 2018, statul român nu a folosit niciodată dreptul de preempțiune, care este legiferat în favoarea sa prin Legea nr. 17, pentru a cumpăra teren extravilan.

Tot din 2014 până în 2018, în baza acestei legi, nu a fost constatată și sancționată nicio singură contravenție. Singura concluzie care se poate trage, în urma acestor date, este aceea că nicio instituție publică nu a supravegheat modul de aplicare a acestei legi.

Informațiile de mai sus sunt extrase dintr-un răspuns la o întrebare pe care am adresat-o Ministerului Agriculturii, în 2018, și este certitudinea mea că nu există niciun element care să ne spună că s-ar fi schimbat ceva în ultimii doi ani. Singurul lucru pe care a reușit să-l genereze Legea nr. 17 a fost birocrație.

Dacă până la adoptarea legii din 2014, o procedură de vânzare a unui teren necesita undeva la o săptămână, după Legea nr. 17 aceeași procedură durează cel puțin două luni, ca timp, și sunt necesare în jur de 10-15 documente obținute de la diverse instituții ale statului.

Dacă proiectul de astăzi va fi adoptat și va intra în vigoare în forma actuală, care este propusă, procedurile se vor transforma radical, și anume vânzarea unui teren extravilan va dura spre patru luni și vor fi necesare 20-30 de documente. Este convingerea noastră că orice lege trebuie să dea posibilitatea unei conformări voluntare cât mai simple pentru cetățeni, iar proiectul de astăzi eșuează lamentabil la acest capitol. Din pricina piedicilor birocratice se va genera un apetit pentru ocolirea legii și cumva disimulații în raporturile civile dintre părți.

Efectele vor fi: denaturarea circuitului civil, șubrezirea actelor încheiate de români și, probabil, undeva, pe un orizont de timp mediu spre lung, o serie de procese în instanțele din România.

În altă ordine de idei, la fel cum a spus și antevorbitorul meu, legea reușește să fie o colecție de încălcări ale Constituției, de paralelisme și neclarități terminologice.

Pe lângă cele invocate mai devreme, noi considerăm că restrânge și un drept fundamental, dreptul la proprietate, pentru că restrângerile operate prin prevederile propuse nu respectă condițiile din art. 53 din Constituție.

Sunt foarte mulți termeni neclari și impredictibili care pot fi folosiți în limbajul comun, dar care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu rigorile unui text legislativ.

Pe lângă aspectele tehnice, este important să spunem și că, din punctul nostru de vedere, această lege sau modificările propuse astăzi nu restrâng achiziționarea terenurilor de către cetățenii săi. Este fals să credem așa ceva.

Excesul de proceduri și generarea de bariere birocratice va bloca, în primul rând, cetățenii și capitalul românesc. Nu putem să comparăm resursele materiale, logistice, de know-how, juridice și de răbdare pe care le au cei care vin să investească în România, față de cetățenii noștri.

Predictibil, primele victime ale acestui labirint legislativ vor fi exact cei a căror protecție se pretinde că se urmărește prin adoptarea acestei legi - fermierii români.

USR nu consideră că aceasta este calea pentru susținerea proprietății private românești și pentru dezvoltarea agriculturii. Considerăm că, comasarea terenurilor nu a fost niciodată obiectivul real al acestei legi și, în consecință, vom vota împotriva acestui proiect.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PMP, domnul Simionca. Vă rog să faceți legătura cu dumnealui. Vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (prin audioconferință):

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimați colegi,

Această lege este o lege bine intenționată. Într-adevăr, inițiatorii au făcut niște greșeli, dar noi trebuie să ne gândim, în primul rând, la protejarea țării noastre și a terenurilor României. De prea mult timp România a fost vândută, terenurile României au fost vândute, de prea mult timp pădurile noastre au fost vândute și este momentul ca noi, parlamentarii, să facem ceva, în acest sens, pentru stoparea acestor vânzări.

Această lege aduce multe filtre și obstrucționează cumpărarea de terenuri agricole, și intenția legii a fost să protejeze fermierul român, să protejeze agricultorul român și să le dea șansa și oportunitatea fermierilor români, tinerilor fermieri să poată să-și cumpere terenuri, să poată să se dezvolte.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect legislativ, pe care noi îl considerăm necesar, și, într-adevăr, modificările care sunt necesare se pot face și ulterior. Nicio lege sau majoritatea legilor nu sunt perfecte, dar pot fi reparate, pot fi ajustate, pot fi amendate. Și cei care și-au dorit astăzi să retrimită legea la comisie sau la comisiile de specialitate trebuiau să se gândească cum să facă să fie prezenți la comisii, și când se dezbate legea în comisii să vină la comisii, să muncească și să-și depună amendamentele, pentru că noi trenăm de doi ani această lege, și în acești doi ani s-au vândut terenurile României străinilor.

Și noi, dacă suntem responsabili și vrem să ne protejăm țara, trebuie să votăm această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul UDMR. Domnul Szabó Ödön. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege este o lege mai bună decât cea pe care o avem în momentul de față în vigoare, din perspectiva noastră, atât în ceea ce privește dreptul de preempțiune, cât și limitarea unor posibile acumulări nejustificate, în care, practic, fermierii din România să aibă o concurență neloială pe piața internă.

În momentul de față eu cred că trebuie, totuși, să upgradăm puțin această inițiativă legislativă. Avem pe punctul 8 - și o să vă rog, domnule președinte, să-mi dați voie ca la punctul 8 marginal, la respinse, să susțin un amendament, întrucât noi suntem pentru susținerea fermelor mijlocii, care, practic, vin ca să nu lase să se depopuleze zona rurală, practic, vin ca să susțină fermele de până la 750 de hectare, practic, creând o clasă de mijloc a fermierilor în România, pentru că în momentul de față polarizarea începe să crească foarte mult, iar fermele și fermierii români cu potențial mare de investiție în zona agricolă sunt foarte puțini. Deci, dacă această polarizare este susținută de stat, în perioada următoare fermele mijlocii vor dispărea, cu atât mai mult fermele mici, și cu toții cred că avem nevoie - mai ales această pandemie a demonstrat - de o clasă de mijloc, inclusiv în zona fermierilor din România. Această lege în forma actuală ajută acest lucru, dar nu destul. Iar ceea ce au spus unii colegi de-ai mei mai înainte duce, practic, la desființarea acestei clase de mijloc a fermierilor din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman, vă rog, o chestiune de procedură.

Și apoi ultimul vorbitor, domnul Steriu, și începem dezbaterea pe articole. Vă rog, domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Național Liberal va ataca la Curtea Constituțională a României acest proiect de lege, dacă el va trece astăzi de Parlament.

Unii n-au înțeles că nu mai putem să ne înfruptăm din ceea ce este al statului, să-l trecem către ADS-uri, iar după aceea să-l trecem către zona privată, către baronii latifundiari care au înțeles că după ce Dragnea a furat Belina nu e niciun fel de problemă să ne uităm, ca sursă de îmbogățire, spre terenurile pe care, prin metode ilicite, unii le-au luat tot din proprietatea statului.

Pe lângă chestiunile de constituționalitate prezentate de colegul de la UDMR... Atenție, stimați colegi, dreptul de preempțiune duce spre o zonă penală, pentru că, la modul în care ați gândit dumneavoastră acest proiect de lege, el nu este decât o dedicație, o dedicație pentru patru sau cinci mari latifundiari, iar chestiunea aceasta se va întoarce împotriva dumneavoastră. Vă spun cu toată bunăvoința. Gândiți-vă foarte bine, retrimiteți-l la comisie! N-ați fost de acord. Puteați să-l retrimiteți la comisie, să aveți o lege constituțională și o lege bună.

Domnule Stănescu, vă puteți supăra și vă înțeleg supărarea, însă vă spun un lucru... (Vociferări.) Vă înțeleg. Ieri, 56 sau 65 de hectare de pădure, astăzi discutăm despre chestiunea aceasta... Opriți-vă!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis și apoi domnul Steriu. Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Unii colegi au niște obsesii și nu fac altceva decât să le repete la nesfârșit.

Capitolul despre preempțiune a fost scris de cineva de la PNL, ca să fie foarte clar, amendament depus și votat în comisie, dar depus de PNL.

Pe de altă parte, să vii să spui nonșalant că ataci la CCR o lege care încearcă îngreunarea înstrăinării terenurilor... Știți foarte bine că sunt județe întregi din țară unde proprietarii nu mai sunt cetățeni români!

Prin această lege, tânărul fermier român va avea preempțiune atunci când cumpără un teren pe teritoriul României.

Știu că nu aveți nimic despre România în sângele dumneavoastră, dar măcar nu ne mai certați atâta! Veniți cu tot felul de obsesii, la nesfârșit, cu nu știu ce blaturi...

N-are importanță, oameni buni, putem, prin această lege, să se înstrăineze mai greu suprafața românească, suprafața de teren din România. Ce discutăm?! Ne referim la una, la alta, încercăm să denaturăm adevărul, atacăm la CCR tot ce-i bun pentru români?! Voi atacați la CCR! Măcar n-o mai spuneți nonșalant!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Steriu. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Stimați colegi,

Cred că antevorbitorul de dinaintea domnului Simonis nu citise legea, nu știa toate aceste aspecte.

Vreau să vă spun câteva cuvinte despre Legea nr. 17, cea pe care o modificăm astăzi. E o lege scrisă de Partidul Social Democrat în 2013, trecută în 2014; este o lege foarte bună care a oprit înstrăinarea terenurilor agricole din România.

În 2013, scopul Legii nr. 17 era următorul: asigurarea securității alimentare, protejarea intereselor naționale și exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, stabilirea unor măsuri pentru reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și comasarea terenurilor, în vederea creșterii dimensiunilor fermelor agricole și constituirea exploatațiilor viabile economic.

Legea nr. 17 spunea foarte clar - contextul european. De altfel, a funcționat timp de 5 ani de zile fără să aibă niciun fel de rezervă din partea Uniunii Europene. Ea a fost propusă în 2013 în Guvern și a fost votată în 2014.

Să vă spun cum a fost votată.

221 de deputați - pentru.

Practic, toți deputații liberali au votat atunci pentru, alături de PSD, care a inițiat-o. Au fost voturi împotrivă doar din partea PDL. USR nu se născuse încă.

În cei aproape 4 ani de aplicare a acelei legi, 600.000 de hectare s-au vândut, în conformitate cu această lege, ridicând ferma medie românească de la 2,4 hectare la peste 4 hectare. Începem să contăm și noi în Europa, cu o medie consolidată.

Prețul terenurilor, da, s-a ridicat, aducând un patrimoniu mai important și României, și fermierilor, și aducând o circulație clară și predictibilă terenului agricol, asigurând posibilitatea de a folosi terenuri și în zona bancară, ca garanții. Și se obține astfel un capital de lucru suplimentar pentru fermieri.

Rezultatul l-am văzut în ultimii ani - producții agricole însemnate, mult mai bune. Evident, și cu un bun management în Ministerul Agriculturii, nu cum îl avem astăzi.

Actualul proiect vine cu niște calități suplimentare. Este scris de 160 de deputați și senatori din Partidul Social Democrat. Continuă stimularea consolidării pieței funciare, se schimbă însă ordinea de exercitare a dreptului de preempțiune, incluzându-i pentru prima oară și pe tinerii fermieri, așa cum sunt ei definiți în Uniunea Europeană.

Aduce, într-adevăr, condiții cumulative pentru cumpărători, persoane fizice sau juridice, pentru că dorim ca terenul acesta să fie folosit doar pentru agricultură, nu speculativ, cum s-a întâmplat în unele zone.

Instituie interdicții de vânzare pe o perioadă de 8 ani de la cumpărare. Sau îl poți vinde, dar plătind niște impozite suplimentare. Ca să nu-l mai cumperi astăzi cu un preț și să-l revinzi a doua zi făcând speculă.

Și pentru prima oară introduce un registru unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan. Acest registru, administrat de Ministerul Agriculturii, pentru prima oară va reuși să analizeze și să facă o situație clară a regimului de proprietate al acestor terenuri agricole. Să știm și noi cât capital românesc, cât capital străin, câți cetățeni români, câți cetățeni străini, câți cetățeni europeni sunt proprietari în România pe aceste terenuri.

Ce este foarte important. În ultimii 2 ani această lege a fost, în comisie, discutată cu toate structurile profesionale și asociative aparținând fermierilor. Toți - de la LAPAR, la PRO AGRO, la... - toți au trecut și și-au adus punctul de vedere, completând-o, analizând-o și, în final, validând-o.

Cum a mers punctul de vedere din partea Guvernului?

În 2018, pe o analiză de 7 pagini, Guvernul Partidului Social Democrat emite un punct de vedere favorabil, cu propuneri și recomandări care au fost incluse ulterior.

În urmă cu o lună, în 2020, Guvernul PNL menționează sec, fără nicio explicație, că nu susține acest proiect de lege, făcând doar o trimitere către Ministerul Agriculturii.

Ciudat, ministrul agriculturii, ca deputat, în 2014, a votat "da" pentru această lege.

Și e și domnul Nini Săpunaru, nu-l văd, aici, în sală, vorbește la telefon. Și dânsul a votat "da", ca președinte al Comisiei pentru agricultură, în urmă cu 4 ani.

Mă întreb dacă aceste puncte de vedere ale Guvernului Orban, pentru legi propuse de parlamentari, se adoptă în biroul premierului Orban, între sticle de bere, sticle de whisky și prin ceața fumului de trabuc. Că altfel nu-mi explic de ce nu o acceptă.

Înțelegem prin reacția aceasta, atât a PNL, cât și a USR, că nu le place să oprim înstrăinarea terenului român. Că doresc să continue exportul de muncitori pentru sparanghelul din Europa. Și asta este singura concluzie pe care o putem deduce.

Susținem în continuare această lege, cu toată ardoarea. Dorim în continuare ca terenul agricol al României să stea pentru români.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea articolelor.

Rog colegii care au amendamente respinse, vom discuta pe amendamentele respinse. Cine dorește?

De la 1 la 10, dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, domnul coleg, spuneți, care amendament? Să pot să-l supun discuției. (Vociferări.)

De la 1 la 10.

Vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Marginal 8. Art. 41. alin. (1). "În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice care au domiciliul/reședința în raza unității administrativ-teritoriale - și aici vine completarea - sau pe o rază de 50 de km. față de amplasamentul terenului ce face obiectul ofertei de vânzare, stabilit pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare, cu condiția să nu aibă în proprietate o suprafață mai mare de 750 de hectare...".

Și ar fi alin. (2). "Se interzice achiziționarea de către societățile comerciale, înregistrate conform prevederilor Legii nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare, a terenurilor agricole care fac obiectul prezentei legi".

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Două.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de amendamentul de la poziția 8, care are două alineate. Amendament respins în Comisia juridică și în Comisia... (Vociferări.)

E amendament respins. Asta era... (Vociferări.)

Rog liderii să poftească la prezidiu puțin. (Consultări.)

Vom supune votului alin. (1) al art. 41.

Invit liderii grupurilor să precizeze poziția grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD nu va susține amendamentul UDMR. În consecință, va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PNL?

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Partidul Național Liberal se va abține la acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al USR nu susține acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP? (Vociferări.)

Știu, UDMR susține.

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

PMP nu susține acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și, domnul Varujan Pambuccian, minoritățile?

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Noi susținem amendamentul, pentru că e vorba de preempțiune pentru localnici.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Dacă dintre colegii din sală cineva nu a putut vota?

Da, vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Csoma Botond (de la tribună):

Sunt deputat Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj.

Votez pentru amendamentul respins.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Mai departe.

 
   

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Duruș Vlad - împotriva amendamentului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Am finalizat.

Pentru - 29, împotrivă - 139, abțineri - 38. Amendamentul nu a trecut.

Dacă mai sunt... până la 10, dacă dorește cineva să intervină la amendamente?

Domnul Dehelean, vă rog.

Doriți să susțineți un amendament respins?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Da, domnule președinte, vreau să susțin două amendamente respinse.

Cel de la poziția 7...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Silviu Dehelean prin audioconferință):

... și cel de la poziția 10, care prevăd eliminarea art. 41 și art. 42.

Motivele le-am expus și mai devreme. Motive de încălcare a Constituției și a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Deci avem, la poziția 7, amendamentul USR, de eliminare și apoi de reformulare.

Invit liderii să-și prezinte poziția.

PSD.

Repet, amendament respins în comisii.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PSD - împotrivă.

PNL.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi ne vom abține la toate amendamentele care vor fi propuse la această reglementare, pentru că, în opinia noastră, reglementarea în sine este neconstituțională.

Mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR se va abține.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt...

PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

PMP votează împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Reamintesc, dau cuvântul colegilor la votul final, celor care nu se pot conecta.

Deci, domnul Chiriac sau ceilalți colegi, dacă nu vă puteți conecta, numai la votul final vă mai dau cuvântul.

Pentru - 22, împotrivă - 123, 62 de abțineri. Amendamentul a fost respins.

Dacă de la 10 până la...

Domnul Dehelean, vă rog.

La ce poziție mai susțineți un amendament?

Faceți legătura cu domnul Dehelean.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă aud.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Da. La poziția 10.

Eliminarea art. 42, amendament respins.

Și pentru că mai devreme am uitat să spun, și USR va susține orice demers de sesizare a aspectelor de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun. Să treacă, și apoi vedeți dacă atacați.

Bun.

Supun votului dumneavoastră.

Repet...

PSD.

Este amendament respins, la poziția 10.

Amendament USR, da, a fost respins.

Precizați-vă poziția.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

PSD - împotrivă.

PNL?

Se abține.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Da.

E ultima oară când mai vin la microfon pe această reglementare.

Ne vom abține la toate amendamentele care vor fi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

UDMR.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

PMP?

Domnul Movilă.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Vom vota pentru respingerea lui.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului - 24 pentru, 133 împotrivă, 47 de abțineri, un coleg nu a votat. A fost respins.

Mergem mai departe.

Dacă mai sunt colegi, de la 10 la 20, care doresc să intervină?

Domnule Dehelean, doriți în continuare?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Nu, domnule președinte, n-am mai solicitat cuvântul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, dacă nu doriți, de ce solicitați, domnule Dehelean?

Mergem mai...

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Dar nu am apăsat, a rămas din urmă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

De la 10 la 23, dacă sunt intervenții? Nu. Bun.

În aceste condiții, rămâne la votul final. Are...

(Domnul deputat Vasile Varga solicită să ia cuvântul.)

Domnul Varga, vă rog.

Vorbitori din sală.

Domnul Varga, vă rog.

Și apoi domnul Simonis.

Numai puțin, domnule Varga.

Veniți... (Consultări.)

Da, în urma consultărilor, Grupul PSD, domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da.

Domnule președinte,

Am rugămintea să supuneți votului un amendament admis.

Și anume, la marginal 5, art. 41, vă propun eliminarea lit. d), cea care presupune că cumpărătorul unui teren trebuie să aibă studii în domeniul agricol.

Deci, la art. 41, eliminarea lit. d).

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dar toți liderii grupurilor parlamentare, întreb, au fost de acord? Ca să nu mai supunem votului, da?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Consens.

Deci, prin consens, art. ...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Prin consens.

Deci, prin consens - pentru stafful tehnic -, lit. d) a art. 41 se elimină, da?

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (PL-x 38/2020). (rămas pentru votul final)  

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol; PL-x 38/2020.

Raport din partea comisiilor, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru buget.

Vă rog, cine prezintă?

Da, domnul Steriu, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Raport comun suplimentar.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a hotărât trimiterea spre reexaminare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în conformitate cu art. 75, în ședința din 10 februarie 2020.

La reexaminarea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus reexaminării are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2018, în sensul corelării textelor din lege cu textele anexelor care fac parte integrantă din lege.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol cu amendamentele admise în prezenta anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

De la Grupul USR s-a înscris domnul deputat Daniel Popescu.

Vă rog, faceți legătura cu dumnealui.

Domnul Popescu, vă rog, v-am dat cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sigur, noi am susținut inițiativa legislativă încă din etapa dezbaterilor din Comisia pentru agricultură, deoarece considerăm că România trebuie să-și dezvolte capacitatea de producție și incubație în sectorul avicol.

În contextul crizei cauzate de noul coronavirus, și nu numai, independența și securitatea alimentară a României sunt la fel de importante ca independența energetică.

Măsurile cuprinse în această inițiativă sunt necesare. Pentru relansarea aviculturii românești e nevoie de altele, de susținere a fermierilor, în special a micilor fermieri, prin ajutoare de stat și fonduri europene.

Trebuie să încurajăm producția autohtonă de carne de pasăre și a produselor românești, în general, și credem că prin modificările aduse acestui proiect de lege, Guvernul și instituțiile abilitate vor putea face calculul necesar pentru construcția de ferme de reproducție, stații de incubație, ca acțiune împotriva... (Probleme tehnice.) ... de prăbușire a producției de carne din România.

Așadar, Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Și sigur că vom urmări implementarea și rezultatele acestui program ca și a celorlalte ajutoare de stat adoptate până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 8 dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Anexa nr. 3?

Anexa nr. 4?

Anexa nr. 5?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următoarea.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar (Pl-x 263/2018/2020). (rămas pentru votul final)  

3. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar; PL-x 263/2018/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Inițiatorii.

Vă rog.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Dohotaru, vă rog.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Acest proiect legislativ prevede ca salariul minim să fie corelat cu acest coș minim pentru un trai decent, care este calculat de INS, anual.

Este un proiect realizat cu sprijinul Campaniei pentru Viață și Muncă Decentă, în care sunt angrenate sindicate, politicieni din mai multe partide, au participat cercetători de la ICCV, Fundația social-democrată Friedrich-Ebert Stiftung.

Pe scurt. Acest coș minim pentru un trai decent presupune să avem un coș de peste 7.000 de lei, în momentul de față. Este vorba de o familie cu 2 copii. Un salariu minim spre care trebuie să tindem pentru a ajunge la un stat social adevărat, de peste 2.700 de lei. Lucru care este foarte relevant pentru angajații de pe piața românească, în condițiile în care avem aproximativ o treime din angajați pe salariu minim. Spre 50% din contracte, pe salariu minim.

De aceea, pentru a construi acest stat social este bine să avem acest coș calculat anual de INS.

Le mulțumesc colegilor din mai multe partide, care au contribuit, prin dezbateri publice, la Comisia pentru muncă, la creionarea acestui coș. Bineînțeles, cu prezența experților de la SINDEX, ICCV și INS.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru muncă?

Domnul președinte Solomon, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000, în sensul stabilirii ca evaluarea coșului minim de consum lunar să se facă trimestrial de către Institutul Național de Statistică, iar valoarea acestuia să se aprobe prin hotărâre de Guvern.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 din Constituția României, și transmisă spre promulgare Președintelui în 26 octombrie 2019.

Președintele a trimis-o spre reexaminare, pentru următoarele considerente.

1. Dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeași forță juridică, respectiv tot prin lege, și nu prin hotărâre de Guvern.

2. Întrucât coșul minim de consum pentru un trai decent va constitui unul dintre elementele de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară, Parlamentului îi revine sarcina de a analiza și în ce măsură structura, componentele și valoarea acestui coș trebuie să fie stabilite prin lege.

Și al treilea punct. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar schimbă concepția generală a actului normativ supus modificării.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare și a adoptat, în ședința din 3 februarie 2020, legea în forma prezentată.

Membrii Comisiei pentru muncă s-au întrunit, în data de 4 martie 2020, și au aprobat, în parte, cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulate de Președintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente. Acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, vreți să interveniți și la dezbateri generale?

 
   

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum am prezentat, cele 3 puncte din cererea de reexaminare au fost analizate în cadrul comisiei.

Am considerat de bun augur solicitarea Președintelui de a scoate valorile nominale pe fiecare categorie de produs în parte. Am păstrat, în tabelul din anexă, care va fi, până la urmă, baza analizei făcute de cei de la Institutul Național de Statistică, cantitățile necesare pentru stabilirea acestui coș minim decent.

Evident, am eliminat din lege hotărârea de Guvern, lăsând doar un ordin al președintelui INS, care să instituie acest indicator, care nu este obligatoriu pentru Guvern, dar este un indicator de referință în momentul în care orice parte implicată în dialogul social poate să facă cereri în favoarea sau în defavoarea unor modificări la coșul minim și, totodată, la salariul minim.

Acest indicator, stabilit, știu eu, pe baza analizei prețurilor din 2018, ar fi astăzi, undeva, la 5.300-5.400 de lei pentru o familie cu 2 salariați și 2 copii. Acesta ar fi necesarul lunar pentru un trai decent.

Dacă evoluția prețurilor, astăzi, la momentul în care vorbim, este cumva mai sus, vă dați seama că și acest indicator se modifică.

Dacă e să ne uităm pe ceea ce câștigă 2 salariați, la nivel minim, nu mediu, din România, mai avem mult de lucrat pentru a ridica valoarea salariului minim, astfel încât să răspundă nevoilor decente de trai, în țara noastră, pentru o familie cu 2 copii.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu votul favorabil asupra acestui proiect de lege. Un proiect de lege care, repet, nu implică nicio obligație pentru Guvern, dar poate fi un indicator al stării națiunii, al situației în care ne aflăm noi, astăzi, din punctul de vedere al unui trai decent.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În continuare, domnul Petru Movilă, de la PMP.

Și să faceți legătura cu domnul Seidler, de la USR.

Nu? Nu doriți?

Bun. Domnul Movilă a renunțat.

Domnul Seidler, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca scop instituirea unui indicator statistic ca bază orientativă pentru stabilirea salariului minim brut pe economie.

Sunt sigur că valoarea acestui indicator, care se referă la cheltuielile unei familii formate din 2 adulți și 2 copii, din clasa de mijloc, va fi folosită politic, în mod populist, de fiecare dată când ar urma să fie comunicată public.

Orice politician care a participat la actul de guvernare, cel puțin 4 ani din ultimii 30 de ani, și care folosește cuvintele "trai decent" comite un act de indecență, după părerea mea. Pentru că ideea de trai decent nu se măsoară doar în produsele și serviciile consumate într-o lună de o familie, ci și în numărul de kilometri de autostradă, în hectare de pădure, în școli și spitale decente.

Decent ar fi fost să trăim într-o țară în care autostrada Transilvaniei și autostrăzile Moldovei să fie realitate, nu să murim cu miile pe drumurile patriei.

Decent ar fi fost ca mafia lemnului să nu fie protejată politic și pădurile să nu fie defrișate sub ochii larg închiși ai autorităților.

Decent ar fi fost să nu irosim bani pe borduri și panseluțe când noi avem școli fără apă și canalizare.

Decent ar fi fost să folosim toate fondurile europene în mod eficient.

Decent ar fi fost ca unii primari, parlamentari și miniștri, ba chiar președinți de partide politice să nu fure din banii publici.

Într-un fel, îmi pare bine că legiferăm un adevăr - școala nu e gratuită în România. Părinții plătesc fondul școlii și fondul clasei și chiar contribuie la baza unității de învățământ. Pentru că inclusiv asta urmează să legiferăm astăzi prin acest proiect - trai decent - nu-i așa?

Decent ar fi fost să avem spitale ca în Germania, pentru că și Germania de Est a fost la fel de comunistă ca România.

E adevărat însă că Germania are, până astăzi, Comisia GAO, cu ajutorul căreia se depistează și sunt trași la răspundere foștii torționari comuniști, iar noi îl avem pe Ion Iliescu, care trăiește decent.

Trai decent ar fi însemnat să nu avem condamnați penali în funcții publice.

Trai decent ar însemna, într-un final, ca cei care sunteți răspunzători de părăsirea de către România a propriilor săi cetățeni, de ordinul milioanelor, să vă retrageți definitiv din viața politică.

Dar apelul către lichele, scris acum vreo 30 de ani, nu a fost citit de către cei cărora le era adresat, așa că ne rămâne doar să sperăm că cetățenii români se vor prezenta cu hotărâre la vot pentru a-i trimite pe mulți dintre dumneavoastră în decență.

Vă rog să o luați ca o promisiune, nu ca o amenințare, dar să nu vă bazați în viitorul vostru trai decent pe pensiile speciale, pentru că vor fi eliminate în curând.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alți doritori? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Avem 8 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 8? Nu.

La anexă, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

Pe procedură, vă rog, domnule vicelider Suciu.

 
Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate Guvernul PNL după Grindă se cunoaște!, inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PSD.  

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și cu art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 338 din 27 aprilie 2020, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată "Guvernul PNL după Grindă se cunoaște!", inițiată de deputații Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate.

Sper ca durerile de șale ale domnului ministru să nu-l împiedice săptămâna viitoare să fie prezent aici.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Prezentați-o, să intrăm în Biroul permanent, să stabilim termenul de dezbatere.

Mulțumesc.

Secretariatul General? Domnule Tobă, vă rog.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia națională (PL-x 525/2019). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia națională; PL-x 525/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru muncă, vă rog. Domnul președinte Solomon?

   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare salarială a personalului salarial din economia națională, corespunzător nivelului de calificare.

A fost adoptat de Senat în ședința din 21 octombrie 2019.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doriți la dezbateri generale? Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

E vorba, iată, de o inițiativă atât de mult așteptată de către sindicatele din România, mai puțin, e drept, de partea patronală, dar până la urmă, cred că, așa cum spunea și Guvernul în punctul de vedere pe care ni l-a trimis acum două săptămâni, Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. E vorba de un tabel cu indicatori, cu coeficienți de ierarhizare a salarizării, care a fost, până în anul 2010, în Codul muncii și a fost eliminat de guvernarea Boc, la presiunea, evident, a celor care au impus atunci modificarea Codului muncii, a Codului dialogului social și a celorlalte legi conexe.

Prin urmare, prin negocierile cu toate părțile din cadrul dialogului social, la comisie am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realitățile în domeniul salarizării sunt în continuă mișcare.

Din 2012, de când guvernările PSD au ajuns să stabilească salariul minim, acest nivel al salariului a crescut continuu, de la 690 sau 740, cât era în 2012, până la ceea ce este astăzi, 2.300 aproape. Acest lucru a adus în multe întreprinderi la compactarea grilei de salarizare, astfel încât noii veniți în întreprindere, noii angajați, de multe ori necalificați, au salariul aproape de cei cu vechime, de cei cu experiență, de cei care au studii superioare și așa mai departe.

De ce? Pentru că forța sindicatelor a fost mult slăbită, contractul colectiv la nivel național a dispărut, nu mai există nicio posibilitate de dialog real, sincer între patronate și sindicate.

Prin urmare, reintroducând în lege aceste valori ale coeficienților de ierarhizare vom putea să vedem că un necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea 1,20 din momentul acesta. De exemplu, cei cu studii de scurtă durată vor avea coeficientul, ca salarizare de bază, la 1,50, iar cei cu studii de lungă durată la 1,70. Nu este o grilă foarte mare, dar e un punct de plecare către niște negocieri corecte, reale, care să dea și sindicatelor, și salariaților din România forța necesară în cadrul negocierilor colective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Gabriel Petrea dorește? Și apoi domnul Seidler.

 
   

Domnul Gabriel Petrea (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Mulțumesc mult.

În completarea argumentelor domnului Solomon voiam să vă spun că acest proiect de lege își dorește stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din sectorul privat din economia națională, pentru a garanta o formă de protecție minimă a salariului angajaților.

Și a avut două argumente. Primul a fost acela că, odată cu creșterea salariului minim pe economie, salariile s-au adunat în partea de jos a piramidei, practic a crescut doar salariul minim pe economie și restul salariaților nu au beneficiat de o creștere, ajungând ca un muncitor necalificat să aibă același salariu cu un muncitor calificat, cu experiență în muncă, mai ales în acele industrii unde există monopol și unde într-o localitate nu au alte oportunități de angajare și trebuiau să suporte aceste reguli.

Și al doilea argument a fost că trebuie să încurajăm calificarea la locul de muncă, astfel încât o persoană care face cursuri de calificare, care merge la școală și învață o meserie să aibă un salariu mai mare. Astfel, într-un parteneriat cu sindicatele, am ajuns la acești coeficienți de ierarhizare și credem că se face o dreptate, după 10 ani de zile de creștere a salariului minim pe economie, să avem o creștere și mai sus în piramidă, astfel încât atunci când salariul minim pe economie crește, crește automat și salariul celorlalți angajați cu calificări superioare.

Mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut în acest proiect și sper ca deputații să-l voteze.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Seidler, vă rog, Grupul USR.

Și apoi UDMR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Această lege este neconstituțională, așa cum ne-au semnalat atât Consiliul Legislativ, cât și Guvernul României. Această lege înlocuiește contractele colective de muncă, ceea ce nu ar trebui să se întâmple într-o societate normală. Când nu se înțeleg mecanismele economiei de piață, se impun salarii, prin lege, pentru că unii au impresia că așa se face.

Ați eșuat major cu Legea salarizării pentru personalul din sectorul public, ați demonstrat că nu vă pricepeți, că nu luați în considerare realitățile, că legiferați după ureche, punând în legi cifre fără nicio bază, cifre scoase din burtă.

Dar voi nu lăsați realitatea să vă strice un plan populist. De ani de zile mediul economic, antreprenorii din România, cei pe umerii cărora vă faceți că plângeți, vă cer, dacă nu puteți să-i ajutați, măcar să nu le băgați bețe în roate.

Probabil credeți că dacă veți crește din pix salariul minim pentru un proaspăt absolvent de studii superioare, îi faceți un bine. În realitate, din cauza calității învățământului pe care în cea mai mare parte l-ați condus înspre dezastru, valoarea muncii unui asemenea tânăr pe piața forței de muncă, cea pe care ați dovedit că nu o înțelegeți, este de multe ori inferioară valorii pe care o aruncați într-un tabel dintr-o lege, astfel încât efectul va fi exact invers celui pe care-l urmăriți, iar tinerii mai slabi instruiți vor fi tocmai cei mai expuși riscului de șomaj, sau de plată la gri, sau chiar de muncă la negru.

USR nu va participa la acest demers și credem, dimpotrivă, că trebuie să întărim antreprenorii din România, pentru ca în mod natural aceștia să ofere salarii mai mari, așa cum se întâmplă în orice economie de piață funcțională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alți doritori dacă sunt? Nu sunt. În afară de Grupul UDMR...

O invit pe doamna deputat Éva Csép.

(Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu solicită să ia cuvântul.)

Te rog. Imediat!

Grupul UDMR.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Dacă ne uităm la anunțurile de angajare din România, așteptările sunt din ce în ce mai mari din partea angajatorilor, care solicită candidați bine pregătiți, cu experiență vastă în mai multe domenii, cunoscători de limbi străine, cu capacitate de lucru în condiții de stres, cu disponibilitate după programul de lucru, și lista lungă de condiții ar putea continua.

Cu toate acestea, nu ar fi nicio problemă, deoarece fiecare angajator își stabilește profilul candidatului propriu. Dar problema intervine atunci când adesea auzim fraza magică: "Dacă nu îți convine, poți pleca mai departe! Cei care doresc să se angajeze stau la coadă".

Din păcate, mulți dintre antreprenorii români nu sunt convinși de faptul că raportul de muncă are la bază un contract de muncă, ceea ce se încheie prin negocierea între părți.

Prin urmare, vorbim de un contract bilateral, în care salariatul, prin activitatea pe care o prestează, contribuie la aducerea de profit al patronului, iar în schimb acesta primește un salariu, un salariu pentru care în mod normal a muncit, conform celor stabilite în fișa postului.

Ce spun statisticile?

Stimați colegi,

De la momentul aderării la Uniunea Europeană, 3,4 milioane de cetățeni români au plecat în străinătate, în speranța unui trai mai decent, ceea ce înseamnă că unul din cinci români, cu vârsta între 25 și 39 de ani, își petrece cel puțin un an în străinătate.

După cum bine știm, de la începutul anului trecut, deja există un salariu minim diferențiat în România, în domeniul construcției.

Stimați colegi,

Cei din domeniul IT au primit facilități fiscale, cei din construcții, salarii mai mari. Acum a venit momentul în care aducem modificări generale pentru toți angajații, în funcție de nivelul de studii, care, după ce s-au specializat, lucrează pentru un salariu mizerabil în sistemul privat din România.

Este clar că prin intermediul salariilor minime diferențiate, prevăzute în prezentul proiect legislativ, România ar ajunge în sfârșit pe harta salariilor civilizate.

Însă haideți să ne punem și o întrebare retorică. Această măsură va înăspri prea mult situația sau până acum a fost mult prea avantajoasă folosirea salariaților din sistemul privat? Un lucru este cert. Este nevoie de o schimbare a mentalității în țara asta! Termenul de salariat nu este egal cu cea de slugă. Salariatul bine plătit, care își desfășoară activitatea cu profesionalism trebuie tratat ca atare și trebuie remunerat pe merite.

Sistemul din România trebuie să se bazeze pe respectul față de forța de muncă și nu trebuie să fie centrat doar pe obținerea de profit.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, și apoi începem dezbaterile.

În consultarea cu liderii grupurilor, vă reamintesc, stimați colegi, la două minute, la intervenții, va fi... (Vociferări.) Păi, au două minute... Colegii au două minute... (Vociferări.)

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Aș fi vrut să intervin de data trecută, de când un coleg de-al nostru de la USR ne dădea dreptul unora să vorbim, și unora, nu. În sensul că cei care au fost în ultimii 30 de ani la guvernare n-au dreptul să vorbească. Deci doar ei au dreptul să vorbească. Asta în condițiile în care unii dintre noi am făcut lucruri, în acești ultimi 30 de ani, cu care putem să ne mândrim. Alții n-au făcut decât gargară până acum și vin să ne dea lecții.

În ceea ce privește salariul minim, așa cum propune USR, să fie lipsit de taxe, mie mi se pare cea mai mare aberație posibilă.

Nu-i suficient că avem aproape două milioane de oameni care sunt pe salariul minim! Vrem să facem vreo 4 milioane. Pentru că în momentul în care angajatorul o să vadă că nu se mai plătesc taxe la salariul minim, o să treacă pe toată lumea pe salariul minim.

Mai mult decât atât, nici nu vrem salariu minim diferențiat, așa cum am încercat să o facem în guvernarea noastră. Cei cu studii superioare să aibă un salariu minim mai mare, evident, decât al celor care n-au niciun fel de calificare sau au vreo calificare, dar, totuși, angajatorul îi ține pe salariul minim, și salariul minim din sectorul de construcții care, cum știți foarte bine, a crescut la 3.000 de lei de anul trecut. Au venit cei de dreapta, le-au făcut praf!

De ce o aberație asta, cu netaxarea salariului minim? Pentru că o să ajungă peste câțiva ani la pensie o persoană care lucrează pe salariul minim și o să se găsească un Guvern de dreapta care o să-i spună: "Da, dar tu n-ai plătit contribuții pentru pensie!". Deci, ia ghici, n-ai pensie!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte, că tocmai pe mine mă întrerupeți, în condițiile în care s-au spus numai aberații de la această tribună și nici măcar n-avem dreptul să dăm replică!

Deci este un proiect de lege bun, este un proiect de lege european. Peste tot în Uniunea Europeană sunt salarii minime diferențiate.

Din punctul nostru de vedere cred că trebuie să începem să intrăm și noi ușor-ușor în Uniunea Europeană și cu angajații, nu doar nu cu angajatorii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc, Regulamentul Camerei a rămas! La proiecte, dacă avem cinci minute și avem un vorbitor și s-au epuizat cele cinci minute, nu mai avem ce discuta!

Deci, în urma consultărilor, două minute intervenția de fiecare vorbitor. (Vociferări.)

Avem șapte amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

De la 1 la 7?

Rămâne la votul final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art.260 alin.(1) lit.i) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii (Pl-x 399/2018/2020). (rămas pentru votul final)  

5. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 399/2018/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Da. Și domnul Dohotaru.

Vă rog.

   

Domnul Petre-Florin Manole (de la tribună):

Bună ziua, stimați colegi!

Acest proiect, care vine astăzi în fața Camerei Deputaților pentru reexaminare, este un proiect pe care l-am inițiat împreună cu colegi de la Partidul Social Democrat, de la Uniunea Salvați România, chiar, și colegi parlamentari independenți, care se referă la creșterea amenzilor, deja existente, atunci când se încalcă normele referitoare la munca suplimentară.

Cine este pentru așa ceva? Sunt pentru asta sindicatele, pentru că se încalcă legea pe ore suplimentare, de la șantierele navale până la corporațiile din Pipera, în multe cazuri, sunt partidele despre care v-am spus mai devreme și a existat o majoritate care a votat acest proiect.

Cine s-a opus acestui proiect? În primul rând, președintele României, care l-a trimis la reexaminare. De ce s-a opus unui proiect care se referă la creșterea amenzilor pentru cei care deja încalcă legea? E greu de înțeles.

În același timp, e greu de înțeles cum poți să crești amenzile pentru cetățeni atunci când spui tu că ei încalcă dreptul la sănătate al celorlalți, dar te opui să crești amenzi atunci când se încalcă dreptul la muncă și dreptul la viață decentă.

Așadar, să fii împotriva înăspririi pedepselor pentru cei care încalcă legea în domeniul muncii nu este deloc coerent cu a fi, în același timp, Guvernul care dă 400.000 de amenzi și, în același timp, ești Guvernul care nu respectă propriile reglementări în legătură cu aceste amenzi, conform unor fotografii publice deja.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Tot din partea inițiatorilor, domnul Dohotaru, vă rog.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Mitul e că românii ar fi leneși, dar, dacă ne uităm pe statistici, suntem pe locul trei în Uniunea Europeană, ca număr de ore suplimentare. 35% dintre angajații din România prestează ore suplimentare. O parte prestează și ore suplimentare ilegale.

Și proiectul acesta legislativ spune o chestiune foarte simplă. Dacă ești o companie cu 1.000 de angajați care prestează ore suplimentare ilegale, așa cum am constatat pe teren, vedem că este mult mai simplu pentru o companie să plătească o amendă între 1.500 și 3.000 de lei. Iar noi ce spunem? Pentru o astfel de companii mari, în special, să avem aceste amenzi per angajați, pentru a descuraja o astfel de practică, în care în corporații, pe șantiere navale și în alte zone să avem angajați care sunt puși să lucreze peste limita legală de ore suplimentare.

Sunt sute de mii de români într-o astfel de situație care vă vor mulțumi pentru acest proiect legislativ, dacă-l votați, proiect legislativ care vine tot dinspre Campania pentru viață și muncă decentă, în care sunt angrenați politicieni din mai multe partide, confederații sindicale, experți din universități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog. Vreți să interveniți pe procedură?

Pe procedură, da. Faceți legătura cu domnul Drulă. Solicită o intervenție pe procedură. (Vociferări.)

Numai puțin, că poate solicită retrimiterea.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Domnule președinte de ședință.

Regulamentul, așa cum l-am modificat în luna martie, este clar, la art. 114 lit. b): "În cadrul dezbaterilor generale pot lua cuvântul doi reprezentanți ai fiecărui grup parlamentar, respectiv maximum 6 minute pentru fiecare grup parlamentar". Este vorba de desfășurarea ședințelor de plen, în situațiile excepționale propuse la art. 129, așa cum este cazul ședinței de astăzi.

La nivelul liderilor am avut o discuție și am convenit să încercăm, pe parcursul ședinței, să limităm numărul de intervenții, în interesul eficienței, ceea ce s-a și întâmplat, după părerea mea, din partea tuturor grupurilor parlamentare, în ultimele ședințe, dar asta este o chestiune cutumiară.

Așa că vă rog, pe subiectele care sunt importante pentru ședință, unde dezbaterile contează, să lăsați colegii să ia cuvântul, conform cu Regulamentul, în limita, dacă e cazul, a celor șase minute - preferăm să nu fie, pentru eficiența acestei ședințe -, dacă e cazul, două intervenții.

Deci, ceea ce ați spus dumneavoastră, că se aplică Regulamentul normal, nu este cazul pentru ședințele care se desfășoară conform art. 129.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, Regulamentul îl respectăm și înainte, și după! Și chiar dacă acum discutăm prin mijloace electronice.

Repet. Termenul acesta de cinci minute, care a fost, trebuie respectat și atunci, și acum. În momentul în care deja a fost epuizat acest timp de cinci minute, nu mai avem ce discuta.

Raportul comisiei, și apoi începem dezbaterile generale.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, propunându-se ca nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară să fie sancționată contravențional cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Președintele României a trimis, în conformitate cu art. 77 alin. (2) din Constituția României, legea la reexaminare, pentru următoarele considerente.

Ar trebui să se clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori - cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii - sau se referă/se aplică și altor situații ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii.

Ar fi necesar ca sintagma "pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară", din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanțiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispozițiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înțelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deși dispozițiile legii se aplică numai în cazul unor angajați.

Ar fi utilă reanalizarea legii și sub aspectul stabilirii unei valori maxime cumulate, soluție legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce privește regimul sancționator din cadrul Codului muncii.

Senatul a respins cererea de reexaminare și a adoptat legea în ședința din 3 februarie 2020.

În legătură cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, membrii Comisiei pentru muncă, întruniți în ședința din 4 martie 2020, reanalizând textul legii, au considerat că textul este acoperitor, este clar și predictibil, întrucât angajatorul are la dispoziție instrumente privind compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de timp liber corespunzător sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin plata orelor suplimentare.

Angajatorul este sancționat abia după ce se constată că nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege și este justificată sancționarea pentru fiecare angajat față de care nu și-a îndeplinit aceste obligații.

De asemenea, membrii comisiei au considerat că nu se impune stabilirea unei limite maximale cumulate a amenzii. Astfel, în temeiul art. 136 alin. (3), membrii comisiei au respins obiecțiile formulate de Președintele României și au respins cererea de reexaminare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât să supună plenului prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulată de Președintele României, prin care se propune adoptarea legii în forma adoptată inițial de Parlament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile generale.

Domnul Năsui, vă rog.

Și domnul Andronache apoi.

Domnule deputat Claudiu Năsui, v-ați înscris! Doriți să interveniți la dezbateri generale, aici? (Vociferări.)

Bun. Mergem mai departe.

Domnul Seidler, din partea Grupului USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Da, domnule președinte.

Voi începe cu un citat: "Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine", spunea Ion Rațiu, citându-l pe Voltaire, asta apropo de ceea ce îmi reproșa doamna Lia Olguța Vasilescu mai înainte. Puteți vorbi! Chiar vă rog! Dar vă rog să o faceți în așa fel, încât să fi citit înainte, pentru că altfel riscați să vorbiți despre un proiect al USR pe care dovediți că nu l-ați citit sau nu l-ați înțeles. Va reveni colegul meu, Claudiu Năsui, cu detalii despre asta.

Pe proiectul acesta de lege, întrebarea care se pune este dacă tratăm cauza sau efectul? Pentru că se fac ore suplimentare, așa cum s-a afirmat aici, din cauza lipsei de forță de muncă, pentru că cetățenii României sunt plecați cu milioanele din țară.

Dacă veți amenda, dacă veți supraamenda, fără niciun fel de plafon, fără nicio corelare cu alte prevederi similare din Codul muncii, acest lucru, nu faceți altceva decât să duceți munca suplimentară care este înregistrată, conform legii, pe care se plătesc contribuții, taxe și impozite, o duceți înspre munca la gri sau chiar la negru. Veți obține, exact cum vă spuneam la punctul anterior, exact efectul advers a ceea ce urmăriți de fapt. Și veți face acest lucru tocmai acum, când economia începe să-și revină, când oamenii revin la muncă. Ați găsit un moment total neprielnic pentru a amenda munca suplimentară. Încă o dată, acea muncă suplimentară înregistrată corect.

Sigur că da, în anumite situații economice, așa cum sunt reglementate, de altfel, la nivelul Uniunii Europene, în alte țări, în care e necesară flexibilitatea în raporturile de muncă, se depășesc numărul de ore suplimentare maximale, așa cum prevede, de altfel, Codul muncii din România și în conformitate cu normele de securitate și sănătate în muncă.

Dar încă o dată, nu amendați orele suplimentare, pentru că în felul acesta trimiteți angajații și angajatorii spre muncă la negru.

Domnule președinte,

Voi avea un amendament care apare în raportul comisiei la "respinse". Vă rog să-mi dați cuvântul ulterior pentru a-l susține în plen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Andronache, Grupul PNL.

Și apoi se pregătește domnul Solomon.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de procedură, fac încă o dată un apel către toți colegii, să se încadreze în timpul regulamentar, astfel încât să putem desfășura în cele mai bune condiții această ședință.

Revenind la proiectul supus dezbaterii, pentru a da, în primul rând, replica unui coleg.

Trebuie să reamintesc Grupului PSD că foarte multe proiecte de-ale dumneavoastră au fost declarate neconstituționale din cauza modului greșit de reglementare.

Președintele României nu a avut nimic pe fond cu privire la obiectul de reglementare, ci cu modul absurd în care ați înțeles să reglementați.

Toate obiecțiile președintelui vizează aspecte de claritate ale legii.

Ați considerat să nu supuneți dezbaterii și să aprobați cererea președintelui. Totuși, în raportul comisiei, faceți precizări exact în sensul celor arătate de președinte în cererea de reexaminare.

Or, o astfel de modalitate, stimați colegi, este total greșită.

Ar fi trebuit să luați în considerare obiecțiile președintelui și să aprobați cererea de reexaminare.

O ultimă observație. A nu stabili un cuantum maxim al amenzii înseamnă să vă încadrați exact în ceea ce a spus Curtea Constituțională în ultimele sale decizii, și anume că reglementarea cu privire la amenzi trebuie să fie predictibilă. Or, exact lucrul acesta dumneavoastră nu îl faceți. Și, ca atare, persistă toate elementele pe care președintele le-a arătat în cererea de reexaminare.

Procedați greșit, asta este.

Este, până la urmă, decizia dumneavoastră, a majorității parlamentare, să procedați în felul acesta.

Nu putem însă susține modul greșit în care dumneavoastră reglementați, astfel încât vă spunem de pe acum că nu vom vota această reglementare în forma pe care o doriți dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Solomon, ultimul vorbitor.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Stimați colegi,

Ce-ar fi de răspuns antevorbitorului meu, când toate ordonanțele Guvernului, votate într-o noapte și scrise peste încă o săptămână, sunt respinse pe bandă rulantă de Curtea Constituțională?

Aceeași Curte Constituțională la care faceți dumneavoastră apel astăzi, care v-a anulat amenzile din timpul "pandeliei" pe care o guvernați dumneavoastră în biroul domnului Orban, cu whisky, bere și trabuc. (Vociferări.)

Ce să spui astăzi... (Vociferări.) Ce să spui astăzi, să-i răspunzi antevorbitorului meu, când în lege ai un cuantum minim și unul maxim pentru fiecare om supus sclaviei moderne de către multinaționalele din țara noastră? (Vociferări.)

Ce să spui unor indivizi care apără astfel de exploatatori? Și o să ziceți că, vai, ce cuvinte grele folosește marxistul de Solomon! (Vociferări.)

Păi, asta este, dragii mei. Duceți-vă la toate multinaționalele și vedeți cum muncesc oamenii respectivi, câte 14 ore pe zi, sub pretextul că se odihnesc vreo două, pe undeva, printr-un vestiar.

Poate că n-ați cumpărat niciodată de la multinaționalele acestea marfă și cumpărați de la buticul din colțul străzii.

Duceți-vă, mai stați de vorbă cu vânzătorii de la respectivele hipermarketuri și o să vă spună despre ce este vorba, dragii mei.

Nu interzicem munca suplimentară. Nu interzicem munca suplimentară legală, aceea care este compensată la timp, care este plătită suplimentar de către angajatori.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Noi interzicem tocmai exploatarea cu încălcarea legii de către niște indivizi pe care dumneavoastră îi apărați cu mare... (Vociferări.) ... cu mare grijă. (Vociferări.)

Spre deosebire de cei pe care i-ați amendat în timpul pandemiei...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

... 300.000 de români. Pentru că n-aveau o hârtie la ei, pentru că greșiseră data, pentru că nu scriseseră corect destinația.

Sunteți niște ticăloși pe care sper ca istoria să vă trimită acolo unde vă este locul.

Cât despre domnul Seidler, ferească Dumnezeu de astfel de oameni să conducă România! (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Faceți legătura cu domnul Năsui, al doilea vorbitor de la Grupul USR.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferință):

Bună ziua!

În primul rând, cred că ar trebui să menținem o decență a limbajului, mai ales în Parlament.

Legat de proiectul acesta și de proiectele acestea, care sunt referitoare la legislația muncii, care sunt astăzi pe ordinea de zi. Facem o mare greșeală. Spunem că vrem să-i ajutăm pe cei cu salariile mai mici, de exemplu, pe cei cu salariul minim, dar nu-i ajutăm deloc. Exact așa cum au spus și antevorbitorii mei. O să îi punem fie în situația de a-i obliga să muncească la negru, fie îi vom pune în șomaj, involuntar, direct.

Dualitățile acestea, de a interveni cu amenzi, cu represiune, coercitive, pe piața muncii, nu au funcționat nicăieri și nu o să funcționeze nici la noi.

Nu e de mirare că majoritatea celor care au vorbit - și județele din care proveniți sunt județe fruntașe în sărăcie. Tocmai pentru că genul acesta de politici socialiste au fost aplicate și sunt aplicate și duc sistematic la același rezultat, adică la mai multă populație în sărăcie, și nu la prosperitate, și nu la bogăție.

Dacă am vrea să-i ajutăm pe oamenii aceia cu adevărat, dacă chiar îi plângeți pe oamenii din multinaționale, atunci ar trebui să flexibilizați dreptul muncii, ar trebui să faceți în așa fel încât ei să aibă cât mai multe opțiuni.

Și, da, neimpozitarea sau o impozitare mai mică pe salariul minim este cheia. Multe țări din Europa practică lucrul acesta - impozite foarte mici sau chiar zero sub anumite cote. Și asta nu sporește munca la negru, asta nu sporește numărul de salarii mici, ba dimpotrivă, în momentul în care scade impozitarea, în momentul în care scade povara fiscală, crește conformarea.

Dacă ar fi să ne luăm după logica dumneavoastră, dacă mâine am dubla taxele pe salarii, deodată ar crește conformarea. Nu este deloc așa.

Deci, noi ce-ar trebui să facem, dacă chiar ne interesează soarta oamenilor acestora? Este să reducem povara asupra lor, să creștem salariul minim net, acela care contează. Și aici trebuie și noi să facem un efort, să nu mai creștem cheltuielile statului în halul în care au fost crescute până acum și să lăsăm mai mulți bani oamenilor acestora.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Gabriel Petrea, de la Grupul PRO Europa.

Domnul Petrea?

Da.

Vă mulțumesc, domnul Petrea.

Continuăm.

Avem un singur amendament respins.

Da, domnul Seidler, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, într-adevăr, amendamentul meu privește, textual, "fără a depăși suma de 3.000 de lei". Practic este o plafonare la 10 de ori maximul amenzii prevăzute, așa cum figurează la alte puncte din art. 260 din Codul muncii, referitor la răspunderea contravențională, așa cum au fost introduse aceste amenzi și această plafonare, la de 10 ori maximul amenzii, printr-o lege inițiată și aprobată de PSD.

Deci vă rog doar să fim consecvenți atunci când reglementăm în materie contravențională.

Sunt sigur că veți susține acest amendament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Procedural, sunt obligat să-l supun votului.

Invit liderii de grup să prezinte poziția grupurilor vizavi de acest amendament. Și apoi vom face votul.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Grupul PSD nu susține acest amendament. Va vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Grupul PNL va vota pentru susținerea acestui amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu susține amendamentul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Vom susține acest amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins în Comisia pentru muncă.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Pentru - 63, împotrivă - 123, abțineri - 8. Nu a fost adoptat.

Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale (PL-x 281/2020). (rămas pentru votul final)  

La poziția 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020.

Comisia pentru buget.

Domnul președinte Lazăr? Sau cine...?

A, doamna Ioana Bran, vă rog.

   

Doamna Ioana Bran (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiar-fiscale pe fondul efectelor economice generate de pandemia de COVID-19.

La lucrările online ale comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 27 de deputați, din totalul de 27 de membri.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu 26 de voturi pentru și un vot neexprimat, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Începem dezbaterile generale, da.

Domnul deputat Pavel Popescu, vă rog, PNL.

Și apoi domnul Todoran, de la PMP.

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi de la PSD,

Stimați colegi de la AL... scuzați-mă, tot de la PSD, pentru că în urma transhumanței care a început astăzi, mai devreme, în Parlamentul României, pot să mă exprim mult mai simplu și voi fi mai scurt în discursuri, de astăzi, cu toții vom fi mai scurți - "Stimați colegi de la PSD". Nu mai avem ALDE în Parlamentul României.

Îmi aduc aminte că în cazul acestei ordonanțe s-au perindat pe la acest pupitru mulți dintre așa-zișii lideri ai partidelor dumneavoastră, care au criticat inconsecvența sau fragmentarea cu care Guvernul Orban, în opinia voastră, a luat tot felul de măsuri fiscale pentru a aplica o microlegislație în timp de pandemie.

Aș vrea să fac câteva clarificări.

În această ordonanță, Guvernul Orban a luat, practic, tot ceea ce înseamnă segment fiscal pe fiecare arie de competență.

Și vă spun ca un parlamentar membru al Grupului PNL care, alături de colegi, s-a dus aproape în fiecare săptămână, câte două, trei ore pe zi, la colegii lor, miniștrii, cu tolba plină din partea cetățenilor. Pentru că voi ați avut pretenția ca în perioadă de criză, într-o situație nemaiîntâlnită în România, să se facă o singură ordonanță, da, în care să se ia o sumedenie de măsuri fiscale... (Vociferări.)

Desigur, care să acopere și populismul vostru.

Nu a fost posibil așa ceva.

Și vreau să vă spun că nu veți ajunge niciodată să înțelegeți ceea ce înseamnă să conduci o țară prin criză.

Nu veți ajunge niciodată să înțelegeți ceea ce înseamnă să faci microlegislație contra timp atunci când populiștii din Parlament, când o parte a contestatarilor voștri din rețelele acelea de videochat-iști, de influenceri au pus presiune pe Guvernul Orban.

Asta aș vrea să știe astăzi, de la acest pupitru, cetățenii români. Că toate aceste măsuri fiscale, pe toate ariile de competențe...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

... pentru IMM-uri, pentru persoane fizice, pentru copii, pentru părinți au trebuit să fie făcute de la zero.

Practic s-au făcut microlegi în baza acestei ordonanțe, legi pe care cu siguranță stafful dumneavoastră din Guvernul trecut...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

... nu ar fi putut (Vociferări.) ... n-ar fi putut să le facă. (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul... (Vociferări.)

Vă rog.

Da. Domnul Suciu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Totuși, apropo de ipocriți și de populiști și de transferuri.

Andrei Alexandru - de la PSD la PNL.

Balint Liviu Ioan, Cristina Burciu, Florea Damian, Găină Mihăiță. Sunt de la PSD la PNL, dar sunt buni!

Și apropo de ALDE - Calotă Florică Ică, Tabugan Ion, Petcu Toma-Florin și Surgent Marius.

Hai, totuși, lăsați ipocrizia deoparte!

Vă mulțumesc. (Râsete. Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Todoran, vă rog, de la PMP, dorește să intervină.

Adrian Todoran, doamnă, da?

Domnul deputat Todoran, vă rog.

Domnul deputat Budăi, de la PSD.

Încercați să refaceți legătura cu domnul Todoran.

Aveți două minute, domnule coleg.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

O să mă încadrez, domnule președinte.

Mulțumesc frumos.

Am înțeles de la colegul nostru că ne referim la o microlege.

Eu am să mă refer, totuși, la o lege. Eu nu știam de acest termen, dar, în fine.

Stimați colegi,

Pentru un ajutor real pentru această perioadă și o perioadă rezonabilă ulterioară, PSD a considerat necesitatea introducerii unui nou articol, care să prevadă, suplimentar față de ce era în ordonanță, suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire pentru creanțele civile și comerciale declanșate după instituirea stării de urgență pe teritoriul României.

De asemenea, nu se declanșează măsuri de executare silită în materie civilă prin poprire pentru creanțele comerciale și civile pe toată perioada stării de urgență, a stării de alertă și până la data de 1 septembrie.

Bineînțeles că aceste măsuri nu se aplică pentru creanțele civile sau comerciale, ci au drept titlu o hotărâre judecătorească pronunțată în materie penală.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Todoran dorește să mai intervină? Nu mai dorește. Bun.

Am finalizat intervențiile.

Avem 33 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 20, intervenții? Nu.

De la 21 la 33?

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea (PL-x 527/2019). (rămas pentru votul final)  

La punctul 7, Proiectul de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea; PL-x 527/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Inițiatorii?

Da, domnul Lucian Simion, deputat de Tulcea.

Puteți face legătura?

   

Domnul Lucian-Eduard Simion (prin audioconferință):

Da.

Bună ziua, domnule președinte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Acest proiect a fost și este necesar pentru ca să închidem marele program pornit în 1996, care vizează mai multe localități din Delta Dunării.

După multe blocaje datorate atât nefinanțărilor, cât și schimbării constructorilor, în anul 2018, iată, s-a făcut o recepție parțială a ultimelor 3 lucrări, ca în 2019 să avem recepția finală pentru acestea.

Iată că a fost nevoie de aproape 23 de ani pentru ca locuitorii celor două comune să poată beneficia de apă potabilă și de o minimă civilizație.

Astfel, datorită faptului că județul Tulcea este într-un mare program, ITI, care are linii de finanțare în zona dezvoltării acestor infrastructuri de apă, era necesar ca administrarea acestor infrastructuri să treacă la comunitate pentru ca să poată fi integrate în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară.

Vreau să le mulțumesc colegilor pentru... și îi rog să voteze acest proiect de lege pentru că astfel arătăm că standardul de civilizație asigurat de apă potabilă nu este un lux pentru localitățile din Delta Dunării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Avem raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Da, vă rog, doamna deputat Laura Moagher, raportul comun.

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea; PL-x 527/2019.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a proiectului de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea, bunurile imobile reprezentând alimentarea cu apă din localitățile Ceatalchioi, Pătlăgeanca și Caraorman.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Începem dezbaterile.

Îl avem înscris pe domnul deputat Pașcan.

Vă rog să faceți legătura cu domnul deputat Pașcan, din partea Grupului PMP.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, distinși colegi!

Reglementările, având ca obiect transferuri interdomeniale, au făcut obiectul deciziei Curții Constituționale, care arată că atunci "când bunurile pot aparține, potrivit destinației lor - în temeiul criteriului uzului sau interesului public național, județean sau local -, iar nu printr-o declarație expresă a legii, fie domeniului public al statului, fie domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, trecerea din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ-teritoriale sau invers se face în condițiile legii, după caz, prin hotărâre a Guvernului, sau, simetric, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al municipiului București, sau a consiliului local".

Așadar, bunul ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unității administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului județean.

Motiv temeinic pentru care și Consiliul Legislativ a acordat un aviz negativ propunerii legislative.

La fel prevede, de altfel, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Se știe însă că de la tertipurile administrative, procedurale și problemele penale generate la nivelul Guvernului - de pildă, prin transferul proprietății Lacului Belina către Consiliul Județean Teleorman, purtând marca Liviu Dragnea și a acoliților politici - funcționarii din Guvern se feresc astăzi să mai promoveze acte normative privitoare la transferul unor bunuri din patrimoniul statului în patrimoniul administrațiilor publice locale. Iar acest blocaj deservește categoric nevoilor și proiectelor de dezvoltare ale comunităților locale.

De aceea, Parlamentul, din păcate, a devenit practic unica variantă de promovare prin lege a unor transferuri patrimoniale.

Pentru această propunere legislativă avem, în opinia PMP, o garanție în plus privitoare la monitorizarea utilizării corecte a bunurilor cuprinse în transferul interdomenial, constând în prevederea cuprinsă la art. 5, conform căreia în situația în care imobilele transmise nu sunt folosite în conformitate cu destinația și scopul pentru care acestea au fost construite, respectiv alimentarea cu apă a localității Ceatalchioi, alimentarea cu apă a localității Pătlăgeanca din comuna Ceatalchioi și alimentarea cu apă a localității Caraorman din comuna Crișan, județul Tulcea, acestea revin în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române", respectiv Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, în condițiile legii.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

În concluzie. Noi am dori ca în toate prevederile, în toate proiectele și actele normative privitoare la transferuri interdomeniale de patrimoniu să existe o astfel de prevedere - ca într-un termen în care nu se pune în aplicare sau nu se materializează actul normativ de transfer, acestea să revină în proprietatea statului.

Pentru toate aceste argumente, PMP va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ, conform și raportului favorabil emis de cele două comisii de specialitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Avem 9 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 9? Nu.

Anexa modificată, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.82/1992 privind rezervele de stat (PL-x 562/2019). (rămas pentru votul final).  

Poziția 8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 562/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru apărare, vă rog.

   

Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 82/1992, în scopul reglementării exprese a posibilității ca, pentru îndeplinirea atribuțiilor unităților teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, personalul aflat în serviciul de pază să fie autorizat să dețină și să folosească armamentul și muniția din dotare.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la dezbateri a participat ca invitat domnul secretar de stat Cătălin Necula din cadrul MAI.

În urma dezbaterilor, în ședința din 26 noiembrie 2019, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, cu amendamente admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului PNL, îl invit pe domnul deputat Sorin Moldovan.

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege, personalul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care se ocupă de asigurarea serviciului de pază pentru unitățile teritoriale, va fi autorizat pentru a deține și a folosi arme de foc letale.

Furturile și tentativele de furt din unitățile teritoriale, în care sunt depozitate produse petroliere, pot conduce la incendii de mari proporții sau la contaminarea mediului înconjurător și din această cauză considerăm necesară dotarea celor care asigură paza acestor obiective cu mijloacele necesare.

Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea acestui raport, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 4?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (Pl-x 138/2020) (rămasă pentru votul final).  

9. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 138/2020.

Comisia juridică?

Doamnă Laura Moagher, vă rog, prezentați raportul Comisiei juridice.

   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii soluției suspendării activității de judecată pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgență, în condițiile art. 93 din Constituție, precum și a unor excepții de la această regulă.

În plus, potrivit proiectului, pe durata stării de urgență, "termenele de prescripție și cele procedurale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă doresc să intervină colegii? Nu doresc.

Avem 14 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 14, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

La poziția 10...

Domnule Halici?

 
Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 63/2020) (retrimis comisiei).  

10. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 63/2020.

Sau...

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Domnule președinte, cu acordul tuturor liderilor de grup, vă anunțăm că acest proiect de lege a fost retrimis, o săptămână, comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Prin consens, PL-x 63/2020 a fost retrimis, o săptămână, Comisiei juridice.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (PL-x 270/2020) (rămas pentru votul final).  

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; PL-x 270/2020.

Comisia pentru apărare?

Domnul secretar...

Cine prezintă?

Vă rog.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de asemenea, a avizat proiectul.

Obiectul de reglementare constă în modificarea și completarea Legii nr. 346/2006.

De asemenea, este vizată subordonarea Universității Naționale de Apărare "Carol I" și a Academiei Tehnice Militare "Ferdinand I" de către Statul Major al Apărării, precum și comasarea unităților sanitare, inclusiv a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", în subordinea Direcției medicale și trecerea acesteia sub comanda Statului Major al Apărării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților - primă Cameră sesizată.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în data de 26 mai 2020, iar membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență anterior precizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (din sală):

Ba da!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege e un pas înainte în eficientizarea, îmbunătățirea și mai buna organizare a Ministerului Apărării, o propunere solidă pe care Grupul Partidului Național Liberal o sprijină.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai sunt alți vorbitori? Nu.

Nu are amendamente.

Rămâne la votul final; caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 10/2020) (rămas pentru votul final).  

14. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 10/2020.

Comisia pentru muncă? Cine prezintă raportul?

Doamna Violeta Răduț, secretarul comisiei.

Vă rog.

   

Doamna Violeta Răduț (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În temeiul art. 94 și art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 10/2020 din 5 februarie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020, care prevede amânarea intrării în vigoare a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020, în sensul ca norma referitoare la majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii să se aplice începând cu data de 1 august 2020, și nu începând cu data de 1 februarie 2020.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 februarie 2020.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Grupul PSD, doamna Lia Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Violeta Răduț (de la tribună):

Domnule președinte,

Vreau doar să mai fac câteva mențiuni.

În cadrul discuțiilor, au fost formulate două amendamente care, supuse votului, au fost respinse cu 6 voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dați-mi raportul!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Anul trecut, când eram la guvernare, la buget a trecut un amendament al celor din opoziție, de dublare a alocațiilor pentru copii.

Deși era prost făcut, se cerea ca banii să fie luați din excedentul de la pensii, care, sigur, la vremea respectivă nu exista. Am considerat că este oportun ca în Parlamentul României să modificăm acel amendament, dar să lăsăm alocațiile copiilor crescute, în sensul ca, din punct de vedere tehnic, el să poată fi și aplicat. Nu ne-am plâns că n-avem bani, am găsit imediat resursele bugetare.

Anul acesta este aceeași situație. De data aceasta, vine opoziția cu o lege care prevede dublarea alocațiilor copiilor.

Nu o să facem ca dumneavoastră, așa cum ați făcut anul trecut, venind cu un amendament care chiar nu putea să fie aplicat, cu o sursă de finanțare care nu avea niciun fel de legătură cu realitatea, ci o să vă dăm chiar sursa de finanțare, de unde puteți să luați acești bani, să vedeți că alocațiile copiilor pot să fie dublate.

Nu este nevoie până la finalul anului de 6-7 miliarde, cum s-a tot discutat, este nevoie de o sumă de 3,2 miliarde. De unde puteți să luați acești bani? Prin relocare, de la Capitolul "Bunuri și servicii".

Amintesc că la acest capitol, de "Bunuri și servicii", în anul 2019, când noi eram la guvernare și aveam 28 de ministere, era alocată suma de 44 de miliarde. Anul acesta, având 16 ministere, este alocată suma de 51 de miliarde, deci cu 7 miliarde de lei mai mult.

Recomandarea noastră este să luați 3 miliarde, necesari pentru alocațiile copiilor, 4 miliarde, de asemenea, puteți să îi redirecționați către bugetul de pensii, astfel încât să aveți bani ca să creșteți și pensiile cu 40% în acest an.

După cum observați, noi venim și cu soluții, nu doar cu cereri la Guvern, în ciuda faptului că domnul Cîțu ne-a catalogat drept "teroriști economiști" care vin cu tot felul de proiecte populiste.

Având în vedere că săptămâna trecută și domnul fost președinte al României, Traian Băsescu, avea o replică de genul că "Este criminal cel care mărește veniturile, pentru că oamenii, cu banii, se duc la alimentară", vezi, Doamne, mănâncă, considerăm că Dreapta și-a cam prezentat poziția vizavi de tot ceea ce înseamnă creșterea de venituri în România.

Deci nu mai aveți niciun fel de motiv să nu creșteți alocațiile, pentru că v-am dat și sursa de finanțare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Da... domnul Roman.

Vă rog, domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Național Liberal va majora alocațiile, așa cum a făcut-o și prin proiectul de lege, devenit lege, al fostei noastre colege deputat, doamna Cristina Pocora, cum am reușit, prin amendamentul depus de colegul Robert Sighiartău.

Și dacă cineva a uitat, eu n-am uitat, domnul Dragnea era foarte nervos la acest microfon, gesticula și ne explica că nu sunt bani și că această majorare nu se poate face, că liberalii sunt iresponsabili și așa mai departe.

Îmi amintesc foarte bine momentul disputei de la tribună și îmi amintesc că această discuție avea loc - când? - în momentul în care discutam bugetul de stat, nu în timpul anului, nu la jumătatea anului, nu din răzbunare, nu după ce nu mai eram la putere și am trecut în opoziție.

Deci, cam astea sunt lucrurile care trebuie spuse.

Sigur, acum dumneavoastră ați prezentat niște cifre, Ministerul Finanțelor vorbește despre un impact financiar de 6,7 miliarde de lei, față de cele două miliarde, cât a însemnat prima majorare. Dumneavoastră spuneți 4 miliarde, Ministerul Finanțelor spune 10 miliarde, pe Legea pensiilor. Cu 34 de anul viitor ajungem la 44, deci practic suma echivalentă celei destinate pentru investiții în România... Guvernul liberal alocând 50 de miliarde, cea mai mare sumă din ultimii ani pentru partea de investiții.

Acum, foarte pe scurt, o să vedem, la șase luni, rezultatele economice. Știm deja factura neplătită de PSD pentru România. Va trebui să vedem și care sunt efectele pandemiei asupra celui de-al doilea trimestru, pentru că în primul trimestru am avut o soluție foarte bună și am terminat cu creștere economică; suntem una dintre puținele țări care am reușit acest lucru. Pe aprilie, încasările au fost mai mari decât în aprilie 2019, în mai cam același nivel. Ne-am uitat și la soluțiile dumneavoastră, însă noi vă propunem ca cea mai bună soluție este să vă țineți de cuvânt.

Vă spun și acum ce v-am spus și atunci. Haideți, nu mai blocați impozitarea pensiilor speciale, nu mai blocați impozitarea lor. Avem acel amendament de impozitare la Ordonanța nr. 29, care nu se discută de săptămâni...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... de săptămâni întregi și sigur că putem crește și alocațiile, și pensiile, conform legii, dacă și dumneavoastră veți face ceea ce ați spus, în sensul că veți fi de acord cu anularea pensiilor speciale.

Românii vor putea să facă diferența între un PSD care susține pensiile speciale și un PSD care vrea să facă o chestiune, populist, politic, demagogic.

PNL va majora și alocațiile, și pensiile, și până la urmă vă vom forța să renunțați și la frăția cu pensiile speciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Csép, Grupul UDMR.

Pentru corecta informare, domnule Roman, eu conduceam ședința când s-a aprobat bugetul anului 2019 și tot într-o ședință, în prelungirea ședinței, am găsit soluții pentru a plăti alocațiile.

Deci tot PSD, la acel moment, a găsit soluție la acel amendament care a fost adoptat în plen.

Doamnă Csép, vă rog.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Îmi amintesc că acum aproape un an de zile, era un ping-pong politic aici, în plenul Camerei Deputaților. Și acest ping-pong mergea pe spinarea familiilor, pe spinarea copiilor, deoarece e foarte bine să încercăm să ajutăm familiile, dar acestea trebuie să fie ajutate nu doar retoric, ci să fim foarte atenți la cum decidem și pentru ce decidem.

Noi am decis, împreună cu dumneavoastră, cu mulți dintre dumneavoastră, că se vor majora alocațiile de stat pentru copii, noi, legiuitorii. Și Guvernul nu a fost în stare să identifice finanțarea, sursele de finanțare ale acestor alocații de stat pentru copii. Și încă nu eram în plină pandemie. Eram la începutul bugetului, eram la începutul anului, deci aveam posibilități, să putem să creștem aceste sume.

Familiile, mai ales în această perioadă, ar trebui susținute mult mai accentuat. Ar trebui să fie majorate aceste alocații de stat pentru copii, pentru că în ultima perioadă multe familii contează pe aceste sume.

Ceea ce este foarte important e faptul că, din moment ce nu există dialog între Guvern și Parlament, până când doar ping-pongul politic se joacă, până atunci familiile sunt cele care vor rămâne la mijloc, și copiii care vor suferi pe marginea acestor decizii politice iresponsabile.

Grupul UDMR va vota pentru respingerea ordonanței de urgență și sperăm că, de îndată ce se poate, acești copii, aceste familii vor obține o alocație de stat pe care o merită și merită să fie sprijinite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am finalizat.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere a ordonanței.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (PL-x 457/2019) și a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor (PL-x 203/2020) (rămase pentru votul final).  

17. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019 și Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor; PL-x 203/2020.

La primul este raport de adoptare, la celălalt de respingere.

Domnule președinte Halici, prezentați raportul.

Și apoi dezbateri generale.

   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra inițiativelor legislative PL-x 457/2019 și PL-x 203/2020.

Cele două inițiative au ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 272/2004, în scopul accelerării reformei structurii de protecție a copilului în România, prin facilitarea și urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituționalizat într-o familie, cel mai prielnic mediu pentru creșterea și dezvoltarea sa personală.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele online ale celor două comisii, membrii acestora au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea cu amendamente a proiectului de lege cu nr. PL-x 457/2019 și respingerea proiectului de lege cu nr. PL-x 203/2020, prevederile celui din urmă fiind preluate, parțial, ca amendamente, în forma adoptată de cele două comisii.

Fac precizarea că proiectele de lege fac parte din categoria legilor organice. Pentru ambele propuneri, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea cu amendamente a Proiectului de Lege PL-x 457/2019 și respingerea Proiectului de Lege PL-x 203/2020.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Imediat!

La dezbateri generale, domnul Dobrovie. Vă rog. Grupul PNL.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect extrem de important, pentru că vizează Legea-cadru nr. 272/2004 privind protecția și drepturile copilului.

Ieri am sărbătorit Ziua adopției și pe această cale vreau să le urez la mulți ani, multă sănătate și multă putere celor care fac acest gest nobil, și anume, să ia în plasament familial sau în adopție niște copii, să ofere unor copii traumatizați, unor copii abandonați posibilitatea să înceapă o nouă viață, să le ofere căldură, căldura unui cămin, a unei familii. Familia este mediul cel mai prielnic pentru dezvoltarea copiilor și, ca urmare, am contribuit și eu la îmbunătățirea acestui proiect, am avut acest proiect PL-x 203, care parțial a fost preluat în proiectul Guvernului, care viza practic facilitarea plasamentului familial și a adopției, astfel încât copiii din sistemul de protecție... Avem în sistemul de protecție din România peste 50.000 de copii care toți își doresc și merită să aibă o familie iubitoare, în care să se dezvolte, fiind mediul cel mai propice pentru dezvoltarea lor armonioasă.

Ca urmare, am introdus niște amendamente, niște propuneri, pentru a facilita procedurile, astfel încât să nu mai fie atât de greoaie, astfel încât să nu mai dureze atât de mult, să fie respectate termenele, să fie instituită o ordine clară privind plasamentul familial, și anume, în primul rând, să aibă prioritate familia sau persoana de plasament, pentru că aceasta este cea mai în măsură să-i crească.

Asistenții maternali sunt pe al doilea loc, pentru că totuși plimbarea copiilor de la un asistent maternal la altul nu le asigură stabilitate. Cel mai stabil mediu este, evident, familia. Și atunci, familiile care pot și vor să ia în plasament sau în adopție copii fac un bine mare de tot chiar și statului român, prin faptul că îl degrevează de cheltuieli.

Acest sistem de protecție în care, vă spuneam, sunt peste 50.000 de copii, trebuie degrevat, iar această soluție a familiei de plasament și a adopției trebuie să fie una încurajată și susținută de statul român. Voi susține și amendamente.

Vreau să-mi exprim satisfacția că la Comisia pentru muncă anumite amendamente importante au fost preluate în proiectul Guvernului. Este un proiect bun care instituie inclusiv o alocație de plasament pentru aceste familii care își doresc să facă acest gest nobil și vreau să-i încurajez încă o dată pe cât mai mulți români să facă acest lucru, dacă au posibilitatea și dacă își doresc, pentru că acești copii au nevoie de noi și putem să-i ajutăm, putem să schimbăm vieți, putem să îi scoatem din trauma în care sunt. Este un drum greu, dar vă spun din propria experiență, a unui părinte de plasament, că este un lucru minunat și că acești copii merită toată dragostea noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Continuăm.

Grupul USR, domnul președinte Barna și apoi doamna Gabriela Podașcă, de la PRO România.

Faceți legătura cu domnul Barna!

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Bună ziua!

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, vă aud! Vă rog. Aveți două minute.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Votul de acum și discuția despre această lege e cumva mai mult decât obișnuința activității noastre cotidiene, pentru că, dacă e să fim sinceri unii cu ceilalți, noi facem un spectacol în fiecare zi de plen, în fiecare miercuri, în care încercăm să convingem propriul electorat și o parte din electoratul celălalt ce grozave sunt opiniile noastre și ce păguboase, greșite sau prost formulate sunt opiniile celorlalte partide. Asta facem zi de zi, acesta e cumva jocul politic.

Acum, avem pe masă un subiect, "Educația pentru sănătate", pentru copii, care e dincolo de asta. Și am luat cuvântul - pentru că intervin destul de rar - am luat cuvântul pentru a vă cere tuturor, și celor din PSD, și celor din PNL, și celor din celelalte partide care alcătuiesc acest Parlament, să gândiți fiecare cu mintea dumneavoastră la acest vot.

Discutăm despre două amendamente care sunt față în față, unul admis și unul respins, amendamentul PSD care modifică efectul Legii nr. 45, tocmai adoptată, prin care am admis cu toții, iar președintele a promulgat că e nevoie de educație pentru sănătate, pentru copiii noștri. România este, în momentul de față, pe ultimul loc sau, mă rog, pe primul loc în Europa la mame minore, ceea ce înseamnă că avem o problemă majoră. Faptul că tinerele, copilele, își încep viața sexuală în toalete de școală, arată că avem o problemă majoră.

Și avem două posibilități - cea prin care avem, s-a introdus... asta spune legea, că se va face educație pentru sănătate și toți susținem lucrul ăsta, am votat!

Și avem acum o garanție suplimentară pentru acei părinți care, din considerente religioase sau de altă natură, consideră că respectiv copiii lor n-ar trebui să primească această educație. Și putem respecta acest punct de vedere. Dar cum facem asta, e foarte important.

Sunt două abordări.

Este abordarea propusă de un coleg din PSD, care spunea - "Dacă părintele vrea ca al lui copil să primească educație pentru sănătate, să facă o cerere"; și varianta pe care o propunem noi și va fi susținută de colegii mei, de colegul meu Cristian Seidler, la amendamente, prin care spunem: "Haideți să avem educație pentru sănătate pentru toți copiii și acei părinți care nu vor ca respectiv copiii lor să primească această educație, să facă cerere și să-i retragă", adică opțiunea să fii primit sau opțiunea să ți-l retragi. Și eu vă cer să nu sancționăm toți copiii...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog!

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

... pentru grijile, legitime sau nu, ale unora dintre părinți. Și nu discut acest subiect.

Și atunci vă cer să votați la amendamentul pe care-l vom prezenta, respectiv, să avem educație pentru sănătate pentru toți copiii. Și părinții care nu doresc lucrul acesta să poată să-și retragă copiii. E foarte firesc și e foarte normal și sănătos. Pentru că nu putem să ne apărăm copiii neinformându-i. Protecția se face prin informare, pentru că accesul la această informație e pe toate ecranele cu care copiii noștri se joacă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Gabriela Podașcă. Vă rog.

 
   

Doamna Gabriela-Maria Podașcă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare atenție luările de cuvânt de mai devreme și într-adevăr discutăm astăzi despre un pachet destul de amplu de modificări la Legea nr. 272/2004, pe mai multe componente. Eu aș vrea însă să mă concentrez și să aduc în atenție o altă categorie vulnerabilă care este expusă riscului excluziunii sociale și marginalizării și care are mare nevoie de sprijinul nostru.

Or, forma dezbătută astăzi în Camera Deputaților aduce o serie de modificări așteptate, ce-i drept, de peste doi ani de zile de către cei peste 56.000 de copii care trăiesc în sistemul de protecție și cei 3.000 care îl părăsesc, la împlinirea vârstei limită, după ce și-au petrecut viața în centre.

Or, eu cred că acest proiect reprezintă poate cel mai bun cadou pentru copiii din sistemul de protecție, cu ocazia Zilei de 1 iunie. Și o să vă explic de ce.

În 2018, am organizat, împreună cu Consiliul Tinerilor Instituționalizați, cu Autoritatea pentru Protecția Copilului, cu UNICEF și cu sprijinul altor colegi parlamentari o dezbatere legată de nevoia de a avea un pachet integrat de măsuri pentru aceștia, inclusiv legate de sprijinul financiar de care au mare nevoie și tocmai de aceea astăzi chiar vreau să salut faptul că vom vota, în sfârșit, alocarea unei indemnizații în cuantum de trei ori valoarea salariului de bază minim brut pe țară pentru cei care părăsesc sistemul de protecție.

Știu că nu este suficient, pentru că sunt foarte multe provocări, însă chiar cred că este un prim pas pentru cei care-și încep viața de adult în afara sistemului de protecție.

Nu aș vrea să închei fără să fac apel la nevoia de sprijin din partea administrației publice locale, de a-i ajuta pe acești tineri în găsirea de soluții necesare tranziției către o viață independentă. Or, este important să conștientizăm că tinerii care părăsesc centrele de plasament aparțin comunității și este în beneficiul tuturor, până la urmă, să fim alături de ei în identificarea de soluții pentru locuire, sprijin pentru plata chiriei, consiliere, suport pentru găsirea și menținerea unui loc de muncă, iar administrația publică locală poate să fie un partener de nădejde în aceste demersuri.

Stimați colegi,

Mai avem o decizie importantă de luat și un vot pe care trebuie să-l dăm la fel de înțelept ca și pe acesta - și aici mă refer la Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției. Cred că este extrem de important.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă.

 
   

Doamna Gabriela-Maria Podașcă (prin audioconferință):

Și acum, vă transmit și un mesaj din partea Consiliului Tinerilor Instituționalizați - să-l punem pe ordinea de zi cât mai repede, să-l dezbatem, astfel încât, la final, să-i dăm fiecărui copil din sistemul de plasament șansa la o familie.

Vă mulțumesc.

Și Grupul PRO Europa va vota în favoarea acestui proiect.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Petrică Movilă?

Și apoi domnul Halici, din partea PSD.

Un vorbitor de grup.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Sunt două componente importante: componenta de susținere a familiei, de susținere a copilului, de integrare a acestuia, după finalizarea statutului de asistat social sau de individ din societate care este în grija statului într-o formă sau alta; vorbim și despre componenta de sănătate, educația pentru sănătate - și aici este foarte important să spunem că rețeaua de medicină școlară ar fi trebuit să fie primul bastion pe care statul român să-l aibă în educația copiilor pentru sănătate.

Fie că vorbim despre educația pentru igienă, fie că vorbim despre educația pentru alimentație, fie că vorbim despre educația pentru prim ajutor, fie că vorbim despre educația pentru mișcare, pentru sport, medicina școlară, împreună cu cadrele didactice, cu asociațiile de părinți, trebuiau să fie cei care să facă primii pași în educația copilului.

Sigur că în textul acestui proiect de lege avem o prevedere clară privind educația sexuală pentru copii. Și este foarte important ca aceasta să se facă cu acordul părinților, cu implicarea părinților, pentru că, până la urmă, cel puțin eu cred, și colegii mei din PMP, părinții trebuie să fie primele modele pentru copii.

Este foarte important să gândim o soluție prin care accesul la Internet, la site-urile cu filme explicit sexuale, porno, să fie îngrădit pentru copii. Este o mare provocare la care societatea românească - și nu numai societatea românească - trebuie să răspundă. Și dacă sunt soluții pentru un proiect de lege și soluția tehnică pentru a frâna accesul copiilor, minorilor, la aceste site-uri cu tentă și cu prezentare explicit sexuală, porno, trebuie să le adoptăm.

De asemenea, eu fac apel și la părinții care au scris, au trimis SMS-uri, mailuri, au postat de ce trebuie ca educația sexuală să se facă cu acordul părinților - și este corect. Dar să aibă grijă de copii, să le dea hăinuțe să se ducă la școală, să mai lase crâșmele și băutura și să le dea cele necesare pentru școală, pentru că grija față de copil nu presupune doar acest punct, presupune, în integralitate, suflet, grijă, implicare.

Și, mai ales, cum spuneam, pentru cei mai mulți dintre copiii noștri, părinții sunt primele modele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Halici, ultimul vorbitor.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc.

Partidul Social Democrat susține inițiativa legislativă, pentru că, în primul rând, are în vedere viitorul, ziua de mâine, ziua în care va trebui să predăm ștafeta. Și pentru asta trebuie să creștem oameni sănătoși, nu doar fizic, ci și moral, etic și mental.

Dacă lucrurile acestea nu le înțelegem - și păcat că Dan Barna nu este astăzi în sală, să mă uit în ochii lui și să-l întreb, cum ar reacționa, ca părinte, dacă i-ar veni copilul în clasa a II-a sau a III-a și ar fi fost învățat în ziua respectivă cum fac sex două persoane, la clasa a II-a, și să spună că aceea este o educație? Nu, aceea e de fapt o distrugere și un impact de multe ori iremediabil asupra caracterului unui copil.

Dacă vorbim despre astfel de derapaje, normal că trebuie sancționate și, bineînțeles, după aceea, legiferate.

Poate uită Dan Barna, dar art. 29 alin. (6) din Constituția României... (Vociferări.)... prevede un... (Vociferări.)... drept fundamental, domnilor, acela că părinții sau tutorii au și dreptul, și obligația de a-și crește copiii... propriilor convingeri!

Am formulat mai rar, ca să înțelegeți și dumneavoastră, da?

Așa că, nu puteți să spuneți că părinții pot duce copiii la școală, îi pot îmbrăca, pot să-i ajute în diverse activități, dar nu-i pot îndruma sau nu pot avea în atenție și formarea lor psihologică.

Amendamentul la care făcea referire Dan Barna sună așa -"... derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor...". Fals ceea ce a spus Dan Barna, pentru că în amendament se prevede foarte clar posibilitatea programelor de predare, dar atunci când părinții consideră că, respectiv, copiii pe care îi au în grijă sau pentru care sunt reprezentanți legali, îi pot determina să accepte astfel de informații.

Fapt pentru care considerăm că inițiativa legislativă este una nu doar care trebuie neapărat votată, ci este una care contribuie la viitorul acestei nații, la viitorul poporului și al copiilor, cărora trebuie să le predăm ștafeta.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, doamna deputat Csép, vă rog.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Stimați colegi,

Legea nr. 272/2004, bine-venită la acea vreme, a reprezentat un moment de referință pentru reglementarea protecției copilului, prin alinierea României la standardele internaționale în materie.

Deși această lege a suferit numeroase modificări pe parcursul anilor, evoluția continuă a nevoilor copiilor și existența unor disfuncționalități, încă prezente în sistem, necesită din nou reevaluarea formei actuale a cadrului legal.

Principiul "interesul superior al copilului" nu trebuie să fie doar o frază bine încorporată în doctrina juridică, ci acesta trebuie respectat și tratat ca o prioritate de către toți cetățenii țării, pornind de la părinții copiilor, personalul DGASPC-urilor, inclusiv de către oricine care intră în contact cu acesta.

În această lume, care se află în continuă dezvoltare din toate punctele de vedere, este clar că și aspectele legate de copii se schimbă. Și, ca atare, toate reglementările referitoare la bunăstarea și la interesul superior al acestora trebuie actualizate în așa fel încât să răspundă cerințelor zilei de azi.

DGASPC-urile, personalul din diferite centre și - rostit cu un accent deosebit - asistenții maternali, sau persoana, sau familia care are în îngrijire un copil lăsat în soarta vieții sunt acele instituții și persoane cărora de cele mai multe ori acești copii le pot fi și le sunt recunoscători.

Stimați colegi,

Un copil, un suflet curat, trebuie tratat cu acuratețe, cu particularitățile fiecărui caz în parte, și nu exclusiv, stricto sensu, prin raportarea la niște reglementări devenite ineficiente în timp.

Stimați colegi,

Vă îndemn să înțelegem secolul în care ne aflăm.

Prezentul proiect legislativ vine în rezolvarea multor situații reglementate aspru, prea aspru, raportat la creșterea și educarea unui copil.

Mulțumesc colegilor de la Comisia pentru muncă pentru colaborare și deschiderea privind amendamentele depuse de Grupul UDMR.

Astfel, vă îndemn, stimați colegi, să votăm pentru facilitarea desfășurării mai rapide a procedurilor menite să identifice cea mai bună soluție de protecție socială pentru copii, în sensul dedicării acestora la o viață independentă și responsabilă.

UDMR, prin amendamentele formulate și adoptate în comisie, va vota astăzi pentru a crea un cadru legislativ care sprijină instituțiile din acest domeniu, în a urmări cu adevărat interesul superior al copilului.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, o să am amendamente respinse, pe care aș dori să le supunem după aceea votului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, sunt obligat să le supun votului.

Avem 20 de amendamente respinse.

Da, domnule Solomon, aveți o problemă de procedură, da? Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Să nu trecem chiar așa ușor peste acest proiect de lege. Este un raport de 87 de pagini și noi am vorbit despre un singur amendament, care nici nu are legătură, până la urmă, cu ceea ce ar trebui să fie dezbătut astăzi, aici, și anume, modificările propuse de Guvernul PSD, la care a lucrat fosta președintă a Autorității pentru Protecția Copilului, doamna Coman - și îi transmit salutări și mulțumiri.

Pentru că este un proiect al Guvernului, ar fi trebuit să vorbească secretarul de stat și să spună în ce formă susține proiectul de lege.

Ar fi trebuit să auzim aici despre faptul că avem termene asumate în fața Uniunii Europene și despre acestea se vorbește în proiectul de lege - pentru că, până la 31 decembrie 2020, trebuie să dezinstituționalizăm toți copiii, trebuie să facilităm adopția copiilor, trebuie să acordăm, totodată, facilități celor care adoptă copii greu adoptabili.

Pentru cei care nu cunosc conținutul legii... După o anumită vârstă, să zicem, 7 ani, copiii devin din ce în ce mai greu adoptabili. Copiii cu handicap, de asemenea, sunt foarte greu adoptabili. Și trebuie să stimulezi, ca stat, ca aceștia să aibă o familie adoptatoare.

Despre asta am discutat noi, nu despre acordul părinților în cazul educației sanitare, nu despre alte bazaconii cu care unii sau alții încearcă de o săptămână să ne asasineze mediatic, sau online, sau cum vreți dumneavoastră, să ne umple mailurile de tot felul de mesaje care n-au nicio noimă. Despre asta trebuia să vorbim aici!

Domnule președinte,

Vă rog să rugați și Guvernul, prin secretarul de stat prezent, să se pronunțe asupra formei pe care dorește să o dezbatem astăzi.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun. Intrăm pe amendamente respinse.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, interveniți.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Fără să fiu atent, s-a schimbat președintele de ședință.

Vă rog și pe dumneavoastră, totodată, ce l-am rugat pe predecesorul dumneavoastră pe scaun, să roage Guvernul să se pronunțe asupra proiectului de lege, pentru că este inițiatorul acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, inițiatorul.

 
   

Domnul Tudor Polak (secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale; de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tudor Polak, secretar de stat, Ministerul Muncii.

Guvernul susține forma proiectului, așa cum reiese din Comisia pentru muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci cu amendamentele admise și respinse, da?

 
   

Domnul Tudor Polak (din sală):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Un amendament respins la punctul marginal 6. O să dau citire amendamentului.

"(7) În cazul în care o persoană sau o familie solicită direcției generale de asistență socială și protecția copilului să primească în plasament un copil pentru care s-a dispus anterior plasamentul la un serviciu de tip rezidențial, DGASPC sau furnizorul privat acreditat va evalua persoana sau familia și, în termen de 30 zile de la primirea solicitării, va înainta comisiei pentru protecția copilului sau instanței judecătorești, după caz, o cerere de modificare a măsurii, ținându-se cont de:

a) prioritatea integrării copilului într-un mediu familial față de un mediu rezidențial;

b) opinia copilului".

Și aici vine modificarea, la alin. (8).

"(8) În cazul în care reintegrarea copilului în familie, ca obiectiv al planului individualizat de protecție nu este posibilă, se impune deschiderea procedurii de adopție internă, ca finalitate a planului individualizat de protecție - atenție - în termenele prevăzute la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției...".

De ce este important acest lucru? Pentru că în practică avem de foarte multe ori, din păcate, încălcări ale termenelor. Avem copii care, din păcate, rămân în sistem foarte mult timp, deși procedura de adopție internă trebuia deschisă pentru că reintegrarea în familia biologică nu era posibilă, din păcate.

Ca urmare, trebuie să asigurăm faptul că în Legea nr. 272 se introduc termene clare, termenele din Legea nr. 273, astfel încât să ne asigurăm că acești copii nu rămân ani de zile blocați în sistem, pentru ca apoi să ajungă la vârste mai mari și să nu mai poată fi adoptați.

Solicit supunerea votului acestui amendament respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dintre liderii de grup doriți să-i anunțați pe colegii dumneavoastră cum se votează?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Grupul PSD nu susține acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul lider al PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL susține amendamentul propus de colegul Dobrovie.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai e vreo intervenție a altui lider?

Doriți, domnule Benedek?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu susține.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Supun...

Doriți?

Vă rog, Grupul USR.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR se va abține de la votul pentru acest amendament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

PMP, doriți?

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Grupul parlamentar al PMP se va abține.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Din sală există... care nu aveți tableta și vreți să vă anunțați votul?

Vă rog, domnul...

Nu, la microfon, vă rog frumos, cine nu are tableta!

Stafful tehnic și secretarii de ședință, vă rog să...

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vot pentru.

Știrbu Gigel, deputat.

 
   

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR - împotrivă.

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Varga Vasile, PNL - vot pentru.

 
   

Domnul Radu Babuș (de la tribună):

Radu Babuș - vot împotrivă.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Szabó Ödön - împotrivă.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Dan Vîlceanu - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu 60 de voturi pentru, 221 de voturi împotrivă, 41 de abțineri și două opțiuni "nu votez", amendamentul rămâne respins.

Dacă mai sunt intervenții la amendamente respinse?

Vă rog, domnule Benedek.

Este o solicitare de intervenție.

După dumneavoastră, domnul Seidler.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem marginal 16 și marginal 17, pentru care există consens.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Marginal...

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Consens pentru adoptare - 16 și 17.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Liderii de grup, confirmați consensul?

Supun votului dumneavoastră... (Vociferări.)

Nu mai... da?

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este vorba despre punctul 3 de la amendamente respinse, în contradicție cu punctul 12 de la amendamente admise, ccare are în vedere toate îngrijorările care vin din convingeri religioase și filozofice, așa cum se prevede în Declarația Universală a Drepturilor Omului, de altfel.

Și îi rog pe toți colegii ca, atunci când se vor exprima prin vot, să citească în raport, se află la pagina 67. Este vorba despre introducerea unei opțiuni acordate părinților, tocmai în linia a ceea ce s-a discutat, pentru a scuti copiii de la asemenea programe educaționale, dacă convingerile lor filozofice sau religioase sunt sau ar putea fi eventual lezate în vreun fel.

Îi rog, deci, pe toți colegii. atunci când se exprimă prin vot, să citească punctul 3, amendamente admise, pagina 67 și, așa cum bine s-a spus, să nu dea crezare tuturor vorbelor spuse, ba de o parte, ba de alta, pe acest subiect.

Asta ar acorda mai puțină birocrație părinților și școlilor, dar, încă o dată, ar oferi o protecție tuturor părinților, indiferent de convingerile lor.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci, supuneți votului amendamentul admis de la marginal... (Vociferări.)

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Amendamentul respins de la marginal 3.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Marginal 3?

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

... respins, marginal 3.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Partidul Social Democrat nu susține acest amendament și va vota împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, Grupul USR, mai doriți să...?

Sunteți pentru, presupun, nu?

Am înțeles.

Alt lider de grup?

Domnule Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Grupului PNL, colegii vor vota așa cum le dictează conștiința fiecăruia.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnule Ponta, doriți să interveniți? (Vociferări.)

După această provocare...

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Din sală, dacă doresc colegii care nu au tabletă?

 
   

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR - împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Împotrivă.

Mai avem încă două secunde la procedura de vot.

60 de voturi pentru, 142 de voturi împotrivă, 27 de abțineri, 4 "nu votez".

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, legea...

Intervenții? Pe procedură, pe ce doriți? (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Rămâne...

La votul final o să aveți prioritate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale (PL-x 184/2020) (rămas pentru votul final).  

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; PL-x 184/2020; amendamente admise - 10; caracter ordinar.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, doamnă deputat Fădor, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, vă rog.

   

Doamna Angelica Fădor (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbatere și avizare pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 421/2002.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează modificarea și completarea definiției termenului "vehicule fără stăpân", pentru a include și acele vehicule înmatriculate în străinătate, deoarece au fost semnalate autoturisme de acest fel care nu au putut fi ridicate, din simplul motiv că nu au numere de înmatriculare românești. Se scurtează, de asemenea, de la 1 an la 6 luni, perioada în care vehiculele pot rămâne neutilizate în parcările publice, se introduce dovada de achitare a taxelor auto, a amenzilor și dovada efectuării ITP-ului de către proprietar sau deținătorul legal, în termen de 5 zile de la primirea somației.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în ședința online din 26 mai 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...?

Doriți?

Domnule Leoreanu, vă rog.

Suntem la poziția 20 pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Este un proiect de lege care, și prin modificarea definiției "vehicule fără stăpân, poate să aducă un plus în măsurile pe care poliția locală poate să le ia.

Știm cu toții că există probleme în acest sens.

Ca fost primar, vă spun că, într-adevăr, mașinile abandonate pe domeniul public sau în parcări au creat probleme și dificultăți în circulația autovehiculelor, în ordinea și disciplina în parcări, dar și un element de poluare, pentru că abandonarea acestor mașini care nu sunt folosite - iată, e bine că s-a redus și termenul, de la un an la 6 luni -, sigur, creează disfuncționalități majore.

Așa încât, noi credem că această măsură este una care sprijină administrația publică locală, poliția locală, aducând mai multă ordine, mai multă disciplină și eliminând, iată, și un element de poluare în comunitățile noastre.

Așadar, vom susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva? Intervenții?

La titlu?

La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne la ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (PL-x 305/2020) (rămas pentru votul final).  

22. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; PL-x 305/2020; amendamente admise - 37; caracter ordinar; procedură de urgență.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții?

Da, domnule președinte.

   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

Vreau să le mulțumesc colegilor de la Comisia juridică, care astăzi au clarificat tot ceea ce mai era de clarificat.

În acest fel, partidele care au grupuri în ambele Camere au prioritate, celelalte partide completează Birourile. Sunt locuri destule în Birouri și pentru alegeri această problemă nu o să o avem.

Să sperăm, însă, în urma deciziei de azi, că o să avem alegeri.

Dar, măcar din punctul de vedere al organizării, repet, ceea ce a ieșit azi de la Comisia juridică, prin acordul tuturor liderilor și al grupurilor parlamentare, cred că e o formă absolut corectă și aplicabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul nostru de vedere, proiectul acesta vine cu o reparație extrem de importantă, după două rânduri de alegeri în care dreptul nostru de a avea reprezentanți în birourile secțiilor de votare a fost anulat.

Faptul că acum readucem reprezentanții din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale în secțiile de votare este o garanție că nu vom păți, în viitor, ceea ce am pățit la ultimele două alegeri, și anume, ca voturi exprimate în favoarea uneia dintre organizațiile noastre să nu fie luate în considerare, să nu fie transmise mai departe. Sunt lucruri... Noi nu ne-am plâns atunci în legătură cu chestiunea aceasta, dar lucrul acesta a contat foarte mult pentru organizațiile noastre, la fel cum ar fi contat foarte mult și pentru partidele reprezentate în Parlament. Sunt convins.

Acum, odată ce a fost inițiat acest proiect - și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la el și au participat la inițierea lui - acum, după ce în Comisia juridică au fost corectate chestiuni care puneau din nou în pericol reprezentarea noastră, acum considerăm că avem un proiect clar, ambiguitățile care apăruseră ieri au fost rezolvate astăzi și, în consecință, îl vom vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Președintele Comisiei juridice, raportul suplimentar, vă rog.

Domnul Halici.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra inițiativei legislative înregistrate cu nr. PL-x 305.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 115/2015, în sensul includerii în componența organismelor electorale a formațiunilor politice care nu au constituit un grup parlamentar, dar au reprezentanți în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului.

În raport cu obiectul legii, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună dezbaterii plenului un raport de adoptare pentru PL-x 305/2020.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Dacă nu...

Dacă la titlu?

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Am luat cuvântul pentru a spune că ne bucurăm, deoarece o soluție pe care Partidul Național Liberal a propus-o mai întâi printr-o ordonanță de urgență, referitoare la alegerile anticipate, a fost preluată de colegii noștri și transpusă într-un proiect de lege.

Ca atare, nu putem face altceva decât să susținem această inițiativă, mai ales că, tot în urma argumentelor de ieri aduse de noi în Comisia juridică, astăzi au intervenit clarificări binevenite.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la amendamente sunt intervenții?

Dacă nu, legea merge la votul final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 122/2020) (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 122/2020.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (PL-x 46/2020) (rămas pentru votul final).  

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România; PL-x 46/2020.

Amendamente admise - 9; caracter ordinar.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, raportul din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul Cîmpeanu.

Domnul Cîmpeanu?

Dacă nu, o să-l rog pe domnul secretar să ne citească raportul.

Vă rog.

Domnul Cîmpeanu, care reprezintă un anumit grup parlamentar... De acum să luăm legătura măcar... dacă nu vine Domnia Sa... să ne lase un înlocuitor.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere în fond, proiectul cu titlul anterior amintit.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederile art. 73 din Constituția României, republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 10 februarie 2020, în condițiile art. 115 alin. (5) Teza a III-a din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterii, în ședințele din 10 martie și 2 iunie 2020, comisia a propus, cu 16 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții?

Dacă sunt intervenții la titlu?

La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

Domnul Drulă Cătălin.

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi am tăiat finanțarea acestei false academii, 10 milioane de lei anual, prin amendament la Legea bugetului de stat pe acest an.

Iată că se reintroduce, prin această lege, finanțarea acestei academii, care dă celor 250 de membri 2.000 de lei lunar. Cu 10 milioane de lei, credem că se pot face lucruri mult mai bune. Nu este o academie reală, este o falsă academie, creată de doamna Ecaterina Andronescu, iar astăzi PSD și cu PSD2, adică Victor Ponta, iau 10 milioane din banii românilor și dau rente lunare unor oameni care ajung în această academie prin obediența și relațiile politice pe care le au cu PSD, cu grupuri de interese, cu doamna Ecaterina Andronescu.

Este rușinos ce faceți! Cerem tuturor celor responsabili să voteze împotriva acestei legi și președintelui Iohannis să nu o promulge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule rector, dacă tot...

S-a citit raportul!

Doriți să interveniți pe asta, cu PSD2, cu doamna Andronescu și cu...

Vreți să ne spuneți cum veți vota proiectul măcar, domnule...

Vă rog, da, vă rog!

 
   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt primul inițiator al acestui proiect.

Am promovat acest proiect...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu sunteți nici din PSD1, nici PSD2, nu?!

 
   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Nu!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu? Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Nu sunt nici din PSD1, nici din PSD2 și nici n-am fost!

Dar sunt însă din domeniul educației și, cunoscând activitatea Academiei Oamenilor de Știință, care este una dintre instituțiile cele mai vizibile în rank-urile internaționale, am considerat că merită, și trebuie susținută această inițiativă legislativă.

Pe cale de consecință, raportul a fost prezentat. Ați văzut rezultatul - cu 16 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri - a fost mai mult decât concludent.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc pentru lămuriri.

Doamnă Gavrilă Camelia, vă rog, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Doamnă Gavrilă, vă ascultăm!

Nu.

Legea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (PL-x 103/2020) (rămas pentru votul final).  

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 103/2020; raport fără amendamente; caracter ordinar; procedură de urgență.

Inițiatorul? Guvernul României dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului comun. Avem?

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Angelica Fădor (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic.

Potrivit prevederilor art. 61 și ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au dezbătut acest proiect de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții?

Dacă la titlu sunt intervenții?

Dacă pe articole sunt intervenții?

Legea rămâne la votul final.

Vă rog, stafful tehnic, pregătiți-mi lista pentru votul final.

Reamintesc că la ora 14,00 avem Birou permanent reunit. Și după Biroul permanent reunit, Biroul permanent al Camerei Deputaților.

În câteva minute, lista... (Vociferări.)

În timp real lucrăm la Parlament, domnule Ponta.

(Domnul deputat Ion Mocioalcă solicită să ia cuvântul.)

Procedura... ce articol din Regulament invocați?

Schimbați... nu schimbați partidul. Am înțeles. Gata!

Atunci, spuneți!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Să știți că nu schimb partidul, dacă aceasta era întrebarea dumneavoastră...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu știam procedura, de asta!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Vreau doar pe procedură să îi convocați pe liderii grupurilor parlamentare și să conveniți ca apelurile pe care le veți da în țară colegilor să se facă o singură dată pentru un singur deputat și să-și exprime votul pentru toate proiectele de lege pe care le-am avut pe ordinea de zi. Este total incorect să îi sunăm de câte 25 de ori pe fiecare și vă rog să...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveți dreptate!

Mulțumim mult pentru inițiativă.

Domnule Pambuccian, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

În continuarea acestei idei vreau să vă rog următorul lucru. Sigur că am constatat că foarte mulți colegi își fac norma de luări de cuvânt, exprimându-și votul, ceea ce nu este foarte fair, pentru că până la urmă votul și-l exprimă toată lumea.

Alții preferă să voteze odată în bloc, și apoi să-și vadă de treaba lor, ceea ce iarăși nu este fair pentru cei care votează la fiecare proiect în parte.

De aceea, vreau să vă rog ca votul acesta dat prin telefon să fie la sfârșitul votului complet dat pe tabletă. Adică, votăm cu toții pe tabletă...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Pambuccian, cu tot respectul pe care vi-l port, nu pot face acest lucru, fiindcă eu după fiecare punct trebuie să anunț rezultatul votului.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Atunci, vă rog să faceți apel la fair play!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Vă mulțumesc.

Domnule lider, vă rog.

Există consens în Comitetul liderilor pentru propunerea domnului Pambuccian?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, da, cu certitudine, da! Și chiar ședința de astăzi ne-a demonstrat acest lucru. Chiar facem apel de colegialitate, indiferent de partidele pe care le reprezentăm. Cel puțin pentru dumneavoastră, cei prezenți, din toate partidele, este profund incorect să stați șapte ore în plen, iar alți colegi de la telefon să intervină ori de câte ori cred că au ceva de spus. Această ședință este deschisă pentru toți colegii și, da, este o practică a unor colegi de a da telefon și de a se scăpa, de a nu sta la dezbateri.

Susținem propunerea făcută mai devreme. Da, deputatul care este sunat își exprimă votul o singură dată, din respect și din colegialitate pentru toți cei de aici prezenți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Am înțeles.

Grupul PNL, sunteți de acord? De acord.

Grupul UDMR, de acord? De acord.

Grupul USR? Nu sunteți de acord.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR este de acord.

Dar, domnule președinte, v-am ruga, în plus, la explicarea votului să ținem cont de cutumă, să ținem cont de Regulament, adică, cine explică votul, să nu depășească două minute.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc. Aveți perfectă dreptate!

Vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

În primul rând, aș vrea să le mulțumesc colegilor din stafful Camerei Deputaților care, împreună cu cei de la Serviciul de Telecomunicații Speciale au făcut o aplicație simplă, care merge foarte simplu, o poate porni și un copil de 5-6 ani și nu înțeleg de ce după două luni sunt colegi care nu sunt în stare să voteze de pe acea aplicație atât de simplă!

Încă o dată, le mulțumesc colegilor!

Nu suntem de acord cu ce ați propus mai devreme!

Haideți să venim la muncă, haideți să pornim acele tablete! Sunt parlamentari care stau liniștiți acasă și nu fac nimic și vor să scape cu un telefon de două minute! Nu sunt de acord cu asta!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră!

Aș dori, din Grupul USR, câți sunt în sală? Să-i numărați dumneavoastră...

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Nu vă supărați, domnule coleg, dar totuși atâta ipocrizie?!

Sunteți grupul care are cei mai puțini oameni prezenți în sală!

Sunt anumite... (Vociferări.)

Sunt anumite zone în care, din păcate, această tabletă nu funcționează, nu există semnal!

Deci, nu generalizați! Prima dată veniți dumneavoastră la muncă, frumos, în băncile dumneavoastră, și după aceea dați lecții tuturor!

Deci, după părerea mea, ceea ce s-a propus, este corect. Toată lumea, cei care nu pot veni aici pot să citească opțiunea de vot integral, pentru că există o decizie la... Acest lucru s-a cerut, nimic altceva!

Sunt persoane care nu au semnal pe tabletă - și pot să vă dau colegi de-ai mei, în Harghita, care nu au avut posibilitatea și a ieșit tot STS-ul și nu au reușit nici cu antene pe casă să introducă acolo semnalul.

Deci, în acest caz, lor să le dați posibilitatea ca la o singură intervenție să spună toată lista de vot. Atât! Atât s-a cerut! Nimic special!

Nu fiți întotdeauna...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

O secundă, să explic despre ce este vorba. Este vorba despre un vot...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

O secundă!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Domnule președinte, e vorba despre votul care se dă pe tabletă! USR votează de pe tabletă, să fie foarte clar!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata! Am înțeles!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Și cei care n-au semnal, pentru o oră pe săptămână se pot deplasa într-o zonă cu semnal!

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Putem intra în votul final?

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 21/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 21/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Dacă din sală...

Interveniți direct, domnule deputat. Numele și votul.

   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Gigel Știrbu. Pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Stafful, notați, da?!

Vă rog.

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

"Pentru" la toate, domnule președinte!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am reținut!

La toate!

Bun.

Vă rog.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Adnagi Slavoliub. "Pentru" la toate.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnule Varga?

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Pentru acest proiect - "pentru".

 
   

Domnul Radu Babuș (de la tribună):

Radu Babuș. Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu s-a auzit, domnule...

Mai spuneți o dată, domnule Babuș!

 
   

Domnul Radu Babuș (de la tribună):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule...

 
   

Domnul Daniel Constantin (de la tribună):

"Pentru" la acest proiect, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR, votez "pentru", pentru toată lista.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Dan Vîlceanu. "Pentru" la acest proiect.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Cîmpeanu?

 
   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Mulțumesc.

Sorin Cîmpeanu. "Pentru" la acest proiect.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Csoma Botond (de la tribună):

Csoma Botond, deputat UDMR de Cluj.

Votez "pentru" la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu (de la tribună):

Steluța Cătăniciu.

Vot "pentru" pentru toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă (de la tribună):

Bogdan Huțucă.

"Pentru" la acest proiect.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Szabó Ödön.

"Pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Vlad Duruș, domnule președinte.

"Pentru" la punctul 1.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grosaru Andi-Gabriel.

La punctul 15 - abținere.

Punctul 16 - împotrivă.

Punctul 18 - împotrivă.

În rest, la toate "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru.

Vă mulțumesc.

Altă intervenție?

Haideți, vă rog!

 
   

Domnul George-Gabriel Vișan (de la tribună):

George Vișan.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mocioalcă? Dar nu ultimul!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Domnule președinte,

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, la fel ca și PSD.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Păi, sunteți PSD2, e normal!

Domnul Chiriac Viorel. Vă rog.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Pop Georgian?

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Cucșa Marian?

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Marian-Gheorghe Cucșa.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Tîlvăr?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Cîtea Vasile?

Domnule Cîtea?!

Domnul Roman Ioan Sorin?

 
   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bârlădeanu Dragoș?

 
   

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Rotaru Alexandru?

 
   

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Rădulescu Cătălin?

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Jivan Luminița?

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Boboc Tudorița-Rodica?

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ciocan Dan?

 
   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Biro Istvan?

 
   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua!

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Rădulescu Alexandru?

Domnule Rădulescu?

 
     

Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez ...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog!

 
     

Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da! Vă ascultăm!

 
   

Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Sămărtinean Cornel? Vă rog.

 
   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua!

Sunt Cornel Sămărtinean.

Votez" pentru" la primul punct de pe ordinea de zi.

Urmează restul pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Noi am stabilit... Urmează pe tabletă, fără intervenție telefonică. Da?

 
     

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna Mareș Mara?

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 4, PL-x 263/2018/2020 și punctului 13, PL-x 10/2020, unde mă abțin, și votez împotrivă la punctul 2, PL-x 336/2018, punctul 5, PL-x 525/2019, punctul 6, PL-x 399/2018/2019 și punctul 10, PL-x 138/2020.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte. Să trimiteți un SMS și liderului dumneavoastră de grup, domnului Roman, fiindcă am convenit cu dânsul că va veni și va explica votul exact.

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

E în regulă! S-a făcut! Nu mai pot vota pe tabletă de ceva vreme...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Răcuci Claudiu?

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la primul proiect, și la următoarele voi vota pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Ioniță Antoneta? Vă rog.

 
   

Doamna Antoneta Ioniță (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la acest proiect și, dacă se poate să-mi exprim și votul pe proiecte, întrucât mă aflu într-o arie fără semnal?

Voi vota "pentru" la proiectele PL-x 38/2020, PL-x 281/2020...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să trimiteți liderului dumneavoastră, da?

 
   

Doamna Antoneta Ioniță (prin telefon):

În regulă! Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult și o să ținem cont. Categoric!

Domnul Suciu Matei?

 
   

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Iancu Marius-Ionel?

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Căciulă Aurel?

Domnule Căciulă, vă ascultăm!

Mulțumesc.

Doamna Fulgeanu-Moagher Laura? Vă rog.

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă auzim!

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Stancu Florinel?

 
   

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bota Sorin?

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

La primul am votat, dar nu știu dacă a luat tableta votul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumesc.

Domnul Andrușcă Dănuț?

 
   

Domnul Dănuț Andrușcă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Simionca Ionuț?

 
   

Domnul Ionuț Simionca (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la primul proiect legislativ, și pe celelalte o să le votez de pe tabletă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Apjok Norbert?

 
   

Domnul Apjok Norbert (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doamna Radu Anișoara?

 
   

Doamna Anișoara Radu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de lege.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Vîrză Mihăiță?

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Sunt deputatul Vîrză Mihăiță, București.

Votez "pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Căciulă Aurel? Mai încercăm o dată.

Domnul Căciulă Aurel!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Domnule președinte?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Căciulă Aurel, deputat de Vaslui.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect!

Mulțumim.

Vă rog, secretarii de ședință...

292 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Vă rog, liderii...

A rămas că liderii... Veți veni doar dumneavoastră, ca să nu mai vină fiecare coleg, și veți citi lista, în funcție de fiecare...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Nu. E simplu, domnule președinte.

După primul rând de telefoane, am înțeles că toți cei care nu au semnal au și anunțat deja cum vor vota.

Partidul Social Democrat va vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Avem în sală doi colegi de la UDMR, cinci de la PNL, trei de la PSD și doi de la PRO România care nu au tabletele și o să îi rog pe liderii de grup să vină să anunțe, după procedeul de la telefon, să anunțe cum vor vota, să nu venim după fiecare vot să anunțăm individual.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Prin liderii de grup. Am înțeles!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

PSD are în plus, față de cei doi care deja s-au anunțat, Babuș și Vișan, domnul Iancu, care va vota "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Petric Octavian.

Apoi, domnul Roman. Vă rog.

Domnul Roman...

Domnule Petric, da, vă ascult!

Domnule Petric?

Mulțumesc.

Domnule Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

O să rog să se consemneze votul pentru colegii care nu au tableta la ei și sunt prezenți în sală, așa cum am stabilit. Cinci colegi sunt în această situație.

Deci la punctul 2 - "da".

La punctul 3 - "abținere".

La punctul 4 - "nu".

La punctul 5 - "da".

La punctul 6 - "da".

La punctul 7 - "da".

La punctul 8 - "da".

La punctul 9 - "da".

La punctul 10 - "nu".

La punctul 11 - "nu".

La punctul 12 - "da".

La punctul 13 - "nu".

La punctul 14 - "da".

La punctul 15 - "abținere".

La punctul 16 -"da".

La punctele 17 și 18 - "da".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu a fost consens în asumarea acestei metode de anunțare a votului.

În momentul de față, Grupul USR are un singur coleg în sală care nu este în posesia tabletei.

Colegul își va anunța votul după fiecare vot, pentru că nu suntem de acord cu acest sistem de vot engros. Adică în câteva minute, prin poziționări directe ale colegilor noștri de la diferite partide, de aici, din sală, se știe, se emite o singură părere asupra întregii sesiuni de vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider Benedek?

Vă amintesc, la ora 14,00, avem Birou permanent reunit.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci eu am 3 colegi în sală care nu au tabletele. Pentru toate proiectele înscrise azi pe ordinea de zi votează "da", "pentru".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Durbacă Eugen.

 
   

Domnul Eugen Durbacă (prin telefon):

Deci, eu votez "pentru" la toate punctele.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Cezar Preda.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Votez exact cum a...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... liderul de grup, domnul Roman.

Corect.

Mulțumesc.

Domnul Văcaru Alin Vasile.

Să-l treceți și pe domnul Preda.

 
   

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru.

La primul am votat, dar nu mai îmi merge tableta.

Votez...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Suntem alături de dumneavoastră și de această suferință.

 
     

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Da.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă Popescu Mariana-Venera, vă rog.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Domnule președinte,

Această procedură de a se vota, de a vota liderul în numele deputaților din grupul respectiv sau din partid, este total ilegală. Adică, votul este netransmisibil.

Vă rog să reveniți asupra votului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cum votați dumneavoastră, doamnă Venera?

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 18.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stafful tehnic, ați...?

Bun. Mulțumesc.

Domnul Petric.

Mai facem o încercare.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă auzim. Noi facem încercări cu dumneavoastră, periodic.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, dezbătute azi

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim mult.

Domnul Popa Florin.

 
   

Domnul Florin Popa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe.

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Calista Mara-Daniela.

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna!

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Dacă se va merge pe vot complet, așa cum a precizat liderul grupului, din partea tuturor parlamentarilor PNL, aș vrea să fac o singură mențiune - la PL-x 457/2019 opțiunea mea este "abținere".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mușoiu Ștefan.

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Popescu Virgil-Daniel?

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

La primul punct - vot pentru - la proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților.

La al doilea punct - vot împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cum...?

 
     

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

La al treilea...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Votați cum a spus liderul de grup, nu?

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Da, cum a zis liderul de grup.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata, am înregistrat!

 
     

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Ca să nu o mai iau de la capăt.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Roman, să țineți cont și de domnul Popescu, vă rog!

Domnul Cîtea Vasile.

 
   

Domnul Vasile Cîtea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Lupașcu Costel.

 
   

Domnul Costel Lupașcu (prin telefon):

Bună ziua!

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Cojocaru Bogdan.

 
   

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Longher Victoria, vă rog.

 
   

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Alo!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna!

 
   

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Bună ziua!

Victoria Longher.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Drulă Cătălin, vă rog, intervenție.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Domnule președinte,

Vă aduc aminte că funcționăm în baza art. 129 care prevede situațiile excepționale constatate de către autoritățile abilitate, precum pandemiile...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da...

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Deci, dumneavoastră, în calitate de conducere a Camerei Deputaților, ați hotărât să funcționăm așa, și, înțeleg, pe baza unei constatări de la autorități abilitate.

Dacă încetează situația și ne chemați pe toți, venim fără nicio problemă.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu v-am chemat de mult.

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Până atunci...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles, domnule Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

... acceptăm orice...

Lăsați-mă, un pic, să termin, vă rog.

Până atunci, acceptăm orice ajută la eficiență, cu niște limite. Or, transferarea votului unui lider nu este în regulă. Și este un motiv major de neconstituționalitate această procedură.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu a transferat nimeni votul unui lider, absolut deloc!

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

De acord. Deci, lăsați-ne colegii, pentru situațiile întemeiate, să voteze...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu am întrerupt pe nimeni. Dimpotrivă, dumneavoastră mă țineți de vorbă și nu mă lăsați să-mi fac treaba.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Nu vă țin de vorbă, vă spun că...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cine...

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

... nu poate vota liderul în numele membrilor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cine dorește, își exprimă votul. Nu închid procedura de vot până nu-și exprimă și dau cuvântul tuturor.

Vă mulțumesc mult, domnule lider.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Așa pare democratic.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă Gavriliță Bianca, vă rog.

Doamna Gavriliță Bianca?

Vă urăm o zi bună!

Domnul Weber Mihai, prin telefon.

 
   

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Votul meu este "pentru" toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc și eu.

Domnule Ion Stelian-Cristian, vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Votez "pentru" la PL-x 38/2020.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ce punct este pe ordinea de zi?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Punctul 2.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 3.

Când ajungem la punctul 3...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Doi. Doi!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doi.

Nici nu l-am supus votului, domnule Stelian!

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (PL-x 38/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol; PL-x 38/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnule Nasra Gabriel-Horia, vă rog.

(Domnul deputat Vlad-Emanuel Duruș solicită să ia cuvântul.)

Da. Și apoi urmați.

   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la acest proiect și la celelalte rămase de pe ordinea de zi.

Deputat de Cluj, Horia Nasra.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest proiect voi vota "pentru".

Și, dacă îmi permiteți, voi vota și la celelalte puncte, pentru a nu mai veni de fiecare dată aici.

Așadar...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu vă permit, sunteți în sală...

 
     

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Nu-mi permiteți? Bine.

Atunci...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Prin liderul de grup. Dacă nu, interveniți la fiecare.

 
     

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Bine, intervin după fiecare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Să terminăm votul la punctul 2.

 
     

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

... intervin după fiecare punct.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doriți să interveniți?

Vă rog.

Vă anunțați votul, nu?

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un singur coleg care nu-și poate exprima votul prin intermediul tabletei, deputatul de diaspora, Coliu.

Votul acestuia...

Și dacă pot să exprim votul?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu puteți să explicați votul dânsului. Ori intervine telefonic, ori...

 
   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Votul acestuia este "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, intervine telefonic, direct. Nu este...

Votul nu se transmite.

Vă mulțumesc.

Avem 228 de voturi pentru. Câte are stafful? Plus 59.

287 de voturi pentru.

Împotrivă mai există, în afară de cele...? 3 voturi împotrivă, o abținere, adoptat.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 263/2018/2020) (adoptată legea cu amendamente, prin vot electronic la distanță);

3. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 263/2018/2020; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Rotaru Răzvan-Ilie.

   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Domnule președinte, bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan?

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez. Colegul, Doru Coliu, despre care a vorbit domnul Codreanu, anterior, nu a primit tabletă, deci nu poate vota și nu poate fi sunat decât de către secretariat. Acest lucru vă rog să-l efectuați.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Viceliderul... viceliderul dumneavoastră să ia legătura cu...

Doamnă Gavrilescu Grațiela, vă rog.

 
   

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

212 voturi pentru, un vot împotrivă, 94 de abțineri. Adoptată.

Avem telefonic?

Domnul Coliu.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Coliu Doru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez "pentru" la toate, doar "abținere" la...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La care, domnule Coliu, abținere?

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

La 8 și la 11, abținere.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La 8 și la 11.

 
     

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Da.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim.

 
     

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național (PL-x 525/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

4. Proiectul de Lege privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național; PL-x 525/2019; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 212 voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, două abțineri, adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale (PL-x 281/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Petrea Gabriel.

Vă rog.

   

Domnul Gabriel Petrea (prin telefon):

Domnule președinte,

Cerusem cuvântul pentru explicarea votului la punctul 4.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Suntem în procedură de vot. Ne explicați. Domnul președinte Ponta e nerăbdător de explicație. Și apoi dânsul ne-o transmite.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Bună ziua!

Tot pentru explicarea votului apăsasem și eu.

O să vă rog să fiți un pic mai atent și să nu...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La care dintre puncte?

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

La punctul 4.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi, l-am depășit.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Păi, l-ați depășit, deși noi apăsasem.

Deci, o să vă rog, data viitoare să fiți puțin mai atent.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bontea Vlad.

 
   

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Îmi cer scuze, n-am reușit până acum să mă conectez.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

S-au făcut 62 de voturi pentru, da?

Mulțumesc.

304 voturi pentru, o abținere, adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță. Discuții în sală.)

Da, am...

Nu, era votul pentru punctul 6. Asta este. Anulați votul, acest vot.

Trecem...

Domnule Seidler, vă rog.

Presupun că aici aveți, explicarea votului sau...

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Da, tot pentru explicarea votului.

Și ați făcut exact același lucru, ați mers mai departe, fără să vă uitați la cine a apăsat pentru explicarea votului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat (PL-x 562/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

6. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 562/2019; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Îmi cer scuze, mai devreme...

Domnule Seidler, o să vă dau cuvântul la sfârșitul votului. Atunci se face explicarea votului.

Vă mulțumesc.

Pentru punctul 6.

(Vot electronic la distanță.)

Doamna Mirela Furtună, telefonic.

Vă rog.

   

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim.

63, în acest moment, de voturi pentru, de adunat.

Domnul Seidler, explicarea votului.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulțumesc.

Cu întârziere repetată.

Pentru punctul 4 - PL-x 525...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, este depășit. Suntem la punctul 7. (Vociferări.)

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Da, domnule președinte.

Sper că nu veți cenzura ceea ce urmează să spun.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule, vă...

 
     

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă dau cuvântul la încheierea votului final...

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Păi, nu, dumneavoastră îmi dați cuvântul când îl solicit...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... și vorbiți atunci pentru toate proiectele.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

... și mă lăsați să spun ce doresc eu, nu ce doriți dumneavoastră.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, eu vă spun cum este Regulamentul.

Vă mulțumesc mult.

Doamna Birchall Ana.

 
     

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Regulamentul este că, dacă cel... (Apel întrerupt.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna Birchall Ana.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin telefon):

Domnule președinte, bună ziua!

Eu nu știu ce se întâmplă cu tableta. Mie mi-a apărut chiar acum propunere... 48.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nici eu nu vă pot ajuta, sunt la distanță de dumneavoastră.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin telefon):

Păi, nu, nu, nu, ascultați-mă cu atenție, că poate totuși stafful tehnic...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog stafful tehnic...

 
     

Doamna Ana Birchall (prin telefon):

... să remedieze în timpul votului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... s-o sune pe doamna Birchall Ana, să rezolve problema.

Mulțumim mult, doamnă Birchall. (Apel întrerupt.)

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Pe procedură, domnule președinte.

Ultimele două voturi sunt bulibășite.

A apărut vot... 48, nu știu exact.

Dumneavoastră...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, am anulat un vot.

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

... de la ce punct reluați...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am anulat votul...

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

... și să se sincronizeze...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am anulat votul...

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

... ce apare pe tabletă cu... (Apel întrerupt.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Benga, am înțeles.

Vă mulțumim.

Da, da, am anulat eu votul, că am dat de două ori vot pentru punctul 5. Am anulat al doilea vot și am trecut apoi la punctul 6, da?

Stafful tehnic, luați legătura cu doamna Birchall Ana.

Cine mai este... telefonic?

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

64 în acest moment.

272 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri, 5 "nu votez". Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale (PL-x 184/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; PL-x 184/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Vot, vă rog.

312 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere. Adoptat.

Vă rog.

Vă rog, domnul deputat.

   

Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon):

Kulcsár-Terza József, UDMR.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Avem 65 de voturi pentru, de adunat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România<B></B> (PL-x 46/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România; PL-x 46/2020; lege ordinară.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

273 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 17 abțineri. Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (PL-x 103/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 103/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Havrici.

   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru" și în continuare, la aceste proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am reținut.

66 de voturi pentru, de adunat.

311 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri. Adoptat.

Da?

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (PL-x 336/2018) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Legi organice. Adoptări.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 336/2018; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

66, da, avem de adunat? Cu domnul Havrici.

59 de voturi pentru... cu 7.

Nu, am înțeles.

Vreți să ne faceți vreo surpriză, doamnă Mihălcescu?

205 voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, 8 abțineri. Adoptat.

  Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 399/2018/2020) (adoptată legea în forma adoptată inițial de Parlament, prin vot electronic la distanță);

11. Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 399/2018/2020; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea legii în forma adoptată inițial de Parlament.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

203 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, 16 abțineri. Adoptată.

Punctul 12.

Domnul Seidler.

Presupun, explicarea votului.

Vă rog.

   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Bine presupuneți, domnule președinte!

Explicarea votului, da.

Practic ați votat ca să amendați fără limită pe acei angajatori care dau de lucru mai mult angajaților lor, cu acordul angajaților. Și îi împingeți în sfera muncii la gri și la negru.

Asta înseamnă să țintești într-un loc și să dai în altă parte.

Bravo, PSD!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doamna Căruceru Aida-Cristina, vă rog.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Am reușit să votez pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi, mai puțin pe acesta, ultimul. Și votez "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Proiectul de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale Apele Române - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea (PL-x 527/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

12. Proiectul de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea; PL-x 527/2019; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

279 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 27 de abțineri și un coleg nu votează. Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (Pl-x 138/2020) (adoptată prin vot electronic la distanță);

13. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 138/2020; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

213 voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, 28 de abțineri. Adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (PL-x 270/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; PL-x 270/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

O, bine ați venit în vizită, de această dată de lucru, în Parlament, domnule Bănicioiu!

(Vot electronic la distanță.)

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 10/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

15. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 10/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

La sfârșit, vă rog!

Vă încălziți, domnule Budăi? Luați cuvântul pe alocații? (Vociferări.) Nu acum! Când se termină sesiunea. Era un dialog între mine și un coleg de-al meu, domnule Tinel.

209 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 98 de abțineri și un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnul Budăi și pe urmă domnul președinte Ponta.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Iată că Guvernul Orban-PNL fuge astăzi de copii, cum a fugit și ministrul Cîțu de responsabilitatea guvernării.

Noi, PSD, le transmitem copiilor de ziua lor că le dublăm alocațiile, Guvernul Orban-PNL transmite salutări!

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul președinte Ponta. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau, în primul rând, să explicăm ce am votat astăzi, să explicăm pentru oamenii care ne privesc, și anume, azi am respins ordonanța prin care Guvernul a amânat plata alocațiilor.

Vreau însă să reamintesc, deși sunt în opoziție și cu PNL, și cu PSD, să reamintesc o faptă foarte bună, făcută și de PNL, și de PSD.

În 2015, în luna mai, la propunerea PNL, și cu votul celor de la PSD, s-a votat dublarea alocațiilor pentru copii. 2015, mai. Domnul președinte Iohannis a făcut și Domnia Sa o faptă foarte bună. Pe 1 iunie a promulgat legea. Și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă eu, ca prim-ministru, am mai făcut și eu o faptă bună, în sensul că din 2 iunie am pus în aplicare legea votată de Parlament, de PNL și PSD, la propunerea PNL, ca să fiu corect, și promulgată de președintele Iohannis.

Mi-aș fi dorit ca în 2020 să trăim un moment asemănător. Propunere PNL-PSD, de data asta și PRO România, și USR, și UDMR au votat pentru, domnul președinte Iohannis să promulge legea - și a promulgat-o - și să o pună în aplicare Guvernul Orban. Înțeleg că Guvernul n-a vrut s-o pună în aplicare, a dat o ordonanță s-o amâne, dar noi, astăzi, prin ceea ce am votat, obligăm practic Guvernul să pună în aplicare această lege, chiar de la data la care trebuia să fie în vigoare. Îmi doresc foarte mult ca PNL și PSD să mai facă o faptă bună acum, ca în 2015, să nu amâne intrarea în vigoare a legii, să nu atace la Curtea Constituțională, să nu găsească niciun subterfugiu, pentru că ar fi foarte urât, și atunci am putea să spunem, într-adevăr, cum spunea antevorbitorul meu, că Guvernul PNL este împotriva copiilor și a părinților, ceea ce cred că ar fi greșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider Roman, Partidul Național Liberal.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă arunc o provocare deschisă, domnule Ciolacu, domnule Ponta, domnule Barna, domnule Kelemen Hunor, domnule președinte Tomac.

Ne întâlnim peste o jumătate de oră, avem pe masă toate variantele de impozitare pe pensiile speciale și luăm o decizie. V-am spus și la momentul în care am discutat amendamentul lui Robert Sighiartău, la buget, vă spun și acum: soluția există! Dacă vreți să putem rezolva cele două probleme din septembrie, și alocațiile, după o pandemie sanitară, avem totul la îndemână. Nu peste o săptămână, nu peste două săptămâni, nu peste o lună! Avem termen 1 august, da? Atunci, eu, ca lider, am depus trei variante. V-am întrebat și v-am spus: votez orice variantă de impozitare! Nu o vreți pe a PNL? O votăm pe a USR! O votăm pe a PSD, pe a cui vreți dumneavoastră!

Care este răspunsul din spatele acestei tribune? Că ne întâlnim, că discutăm, că de fapt PSD nu vrea să rupă frăția cu pensiile speciale.

Dacă chiar vă îngrijorează atât de mult, cum spuneți, soarta pensionarilor și soarta copiilor, vă așteptăm, repet, nu plecăm din Parlament până nu dăm drumul și eliminăm pensiile speciale și terminăm odată cu ipocrizia!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (de la tribună):

Dacă vorbim despre ipocrizie, ipocrizia e la dumneavoastră!

Vă rog frumos, toată lumea să se strângă, și domnul Orban să vină să ia proiectul de la noi, de-îndată să facă ședință de Guvern, să dea o ordonanță de urgență și să termine odată cu aceste pensii speciale! (Aplauze.)

Acum îl așteptăm pe domnul Orban la Parlament, să preia de la liderii de grup proiectul de ordonanță de urgență care intră de-îndată în aplicare. Îl așteptăm pe domnul Orban! Vă rog frumos să-l sunați! (Revine la prezidiu.)

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Este cea mai bună dovadă că nu vreți să rupeți frăția cu pensiile speciale! (Vociferări.)

Dar vă spun ceva, domnule Ciolacu, aveți grijă ce vă doriți, aveți grijă ce vă doriți...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunați-l pe domnul Orban, nu ne mai țineți de vorbă!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Aveți grijă ce vă doriți, că înainte de a "dinamita" România, așa cum vreți dumneavoastră, fără să tăiați pensiile speciale, s-ar putea ca Guvernul pe care l-ați chemat, să vină să-și asume răspunderea și cu ordonanța de urgență pe pensiile speciale.

Vă spun foarte clar. Aceste pensii au fost introduse prin lege, ele trebuie scoase prin lege, dacă vreți cu adevărat. Dumneavoastră pe noi nu ne puteți păcăli! Puteți să-i păcăliți, dacă vreți, pe alții!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ați intervenit pe procedură, da?

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Pe procedură...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Chemați-l pe domnul Orban de-îndată să ia proiectul!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Așteptăm ca PSD să lase frăția cu pensiile speciale. Vă repet, dacă există consens, stăm și nu plecăm din Parlament până nu terminăm cu această ipocrizie!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Chemați-l pe domnul Orban de urgență, să vină cu proiectul de lege, să dea ordonanță astăzi!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Rupeți frăția cu pensiile speciale! Nu vă va crede nimeni că vă pasă de pensionari, de copii, până nu...până veți continua să dați pensii de zeci...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Roman, chemați-l pe Orban să dea ordonanță astăzi!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Ca s-o atace Avocatul Poporului, al dumneavoastră!

Lăsați! Lăsați!...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, Avocatul Poporului e al poporului!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Lăsați glumele, domnule Ciolacu!

Parlamentul a spus că este suveran...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vreți să fie suveran? Haideți să impozităm...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Năsui.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... pensiile speciale!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Năsui. Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Constat totuși că este o mare doză de ipocrizie, având în vedere că ambele mari partide au putut să desființeze pensiile speciale, și nu doar că n-au făcut-o, ba chiar le-au sporit. Vă reamintesc Codul administrativ, care introduce chiar noi pensii speciale pentru primari și viceprimari, un cod care a fost dat de către PSD, a fost susținut tacit și de către PNL, care a refuzat să-l atace la Curtea Constituțională, a fost un proiect al USR pentru care cu greu am strâns semnăturile, și vă reamintesc că la Senat, în momentul acesta, există un proiect al USR de impozitare a pensiilor speciale la care au votat contra și PSD, și PNL, și care are acum raport de respingere.

Deci ar fi bine ca toate discursurile acestea mari pe care le facem în Parlament să se concretizeze și prin voturi, că până la urmă voturile schimbă legea, nu declarațiile acestea politice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Procedură, doamna Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să se mai consemneze un vot pentru, având în vedere că nu a funcționat tableta, deși suntem în Parlament.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (PL-x 457/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

269 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 35 de abțineri.

Adoptat.

Doamna Iurișniți Cristina-Ionela.

Presupun, explicarea votului, nu?

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Da, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi am asistat la un festival al ipocriziei - trebuie spus lucrul acesta - și cu pensiile speciale, și cu această lege care avea cu totul alt obiect de reglementare și iată că în ultima secundă, în ultimele minute, în acea comisie de muncă și în cea juridică s-au votat niște amendamente care până la urmă aduc atingere accesului la educație pentru sănătate copiilor noștri.

Pentru că trebuie explicată oamenilor, cetățenilor, să înțeleagă foarte bine că sintagma "educație sexuală", de care s-au împiedicat foarte mulți, exista din 2004, stimate colege, stimați colegi.

Ce am propus în Legea nr. 45 care, iată, s-a modificat pentru acest articol, a fost doar o precizare clară: "cel puțin două sesiuni de informare pentru copiii noștri". Acum ați scos și cele două sesiuni minime. "Sistematic" înseamnă "mai deloc", exact ce s-a făcut și până la momentul de față, pentru că doar 10% din copiii României au acces la acest opțional, care are o programă aprobată de Ministerul Educației și toate minciunile și falsurile care circulă pe Internet trebuie demontate aici, de la tribuna Parlamentului.

Vreau să spun că prezența părinților va îngreuna accesul copiilor la educație, prezența semnăturii părinților, pentru că, de multe ori, știm foarte bine, să obții semnătura părinților este foarte greu, mai ales cei care sunt plecați la muncă prin Europa, mulți nu sunt acasă, alături de copiii lor, nu au capacități psihopedagogice ca să înțeleagă necesitatea unor informații legate de prevenirea bolilor sexuale, a sarcinilor accidentale, a traficului de minori, a agresiunilor. Mulți copii din familii sunt agresați, există incest în familii. Sunt foarte multe cazuri. Suntem pe locul I în Europa, cu 18.000 de mame adolescente minore. Eu nu cred că este un lucru de laudă.

Până la urmă am dat o undă verde discriminării și restrângerii egalității de șanse...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm să finalizați!

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Din păcate, ce s-a întâmplat astăzi a fost o dovadă de lipsă de înțelegere a secolului în care trăim. Ce înseamnă avortul responsabil..., pentru că, de fapt, toți colegii ați votat în 10 martie această lege, Legea nr. 45/2020, pe care astăzi ați modificat-o. Președintele a promulgat legea și public a fost de acord cu această lege.

Prin urmare, ce se întâmplă astăzi e o dovadă de ipocrizie.

Ne deranjează "sexual" și am schimbat cu "sănătate", dar vorbim de boli sexuale. Ne deranjează un cuvânt, iar pe de altă parte semnătura părinților este o dovadă de birocrație suplimentară...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim mult, doamnă deputat.

 
     

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

...și o dublă reglementare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Doamna Cherecheș Florica.

 
   

Doamna Florica Cherecheș (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea pe care tocmai am votat-o contribuie la dezinstituționalizarea copiilor din România și la stimularea adoptării copiilor readoptabili. Este o lege foarte bună, care răspunde interesului superior al copiilor și familiilor acestora, și înglobează și un proiect la care sunt inițiator, respins astăzi, ca ultim punct pe ordinea de zi, dar este un proiect, în ansamblul lui, care urmărește să grăbească reforma structurii de protecție a copilului în România și urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituționalizat într-o familie, pentru că acesta este cel mai prielnic mediu pentru creșterea și dezvoltarea sa personală.

E o lege care sprijină familiile de plasament, prin acordarea unei indemnizații lunare, pe lângă alocația de plasament, și susține tinerii care ies din sistemul de protecție, nu doar în a-și găsi un loc de muncă și o locuință, dar și prin acordarea unui stimulent care să-i ajute să înceapă o viață independentă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc și eu.

Domnul Bejinariu Eugen.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi-a funcționat sistemul de vot... și votez pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Vă mulțumim mult.

Mai erau două solicitări, de la Grupul USR și Grupul PNL.

Îmi pare rău, un singur vorbitor la explicarea votului, de la fiecare grup.

 
  Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (PL-x 305/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

17. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; PL-x 305/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

279 de voturi pentru, un vot împotrivă, 25 de abțineri.

Adoptat.

Domnul Pambuccian.

Mai avem una singură și vrem să mergem la Biroul permanent reunit.

   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care au votat pentru. S-a făcut dreptate și pentru grupul nostru parlamentar și vreau să spun un lucru legat de cum a fost prezentat raportul comisiei. Din prezentare reieșea că este construit proiectul acesta pentru cei care nu au grup parlamentar, ceea ce nu este adevărat. Iată, o dovadă vie este grupul nostru parlamentar, prezent în Parlament încă din 1990, și care timp de două legislaturi a fost oprit de la a fi prezent în birourile secțiilor de votare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect! Foarte pertinentă explicația dumneavoastră!

Mulțumim.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Le mulțumesc foarte mult tuturor celor...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc mult.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor (PL-x 203/2020) (respins prin vot electronic la distanță).

Legi organice. Respingeri.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor; PL-x 203/2020; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Bejinariu.

   

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Domnule președinte, mulțumesc.

Vot "pentru" la toate care au mai rămas.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Toate, toate, da?!

 
     

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine. Mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Și eu.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 3 iunie 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului...

Vă anunț și rezultatul votului. 261 de voturi pentru, două împotrivă, 30 de abțineri, un vot - "nu votez".

Vă rog, la Biroul permanent.

Imediat vă dau cuvântul!

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014... (Vociferări.)

Ce s-a întâmplat, domnule?! N-ați reușit să votați. (Vociferări.) Da. Pentru sau împotrivă? Pentru.

262 de voturi pentru. Rectific!

  1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; PL-x 336/2018; procedură de drept comun;
  2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol; PL-x 38/2020; procedură de drept comun;
  3. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar; PL-x 263/2018; procedură de drept comun;
  4. Legea privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național; PL-x 525/2019; procedură de drept comun;
  5. Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 399/2018; procedură de drept comun;
  6. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020; procedură de urgență;
  7. Legea privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea; PL-x 527/2019; procedură de drept comun;
  8. Legea pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 562/2019; procedură de drept comun;
  9. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 10/2020; procedură de urgență;
  10. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019; procedură de urgență;
  11. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; PL-x 184/2020; procedură de drept comun;
  12. Legea privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; PL-x 305/2020; procedură de urgență;
  13. Legea pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România; PL-x 46/2020; procedură de drept comun;
  14. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 103/2020; procedură de urgență;
  15. Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea rezilienței și a răspunsului la situații de urgență) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 10 iulie 2019; PL-x 5/2020; procedură de urgență;
  16. Legea pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la București la 13 august 2019 și la Paris la 2 septembrie 2019; PL-x 69/2020; procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 3 iunie 2020.

Vă mulțumesc.

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Intervenție politică intitulată Festa della Repubblica, prezentată de domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.  

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare an, în data de 2 iunie, italienii din toată lumea, în mod normal, sărbătorim Ziua Republicii, cunoscută și sub numele de Festa della Repubblica.

Proclamarea Republicii, ca urmare a rezultatului Referendumului de acum 74 de ani în urmă a constituit un semnal puternic, acela al reclădirii naționale după distrugerile cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe baze democratice, ca urmare a căderii regimului fascist, toate acestea desfășurându-se într-un context internațional dificil postbelic, marcat de începutul Războiului Rece.

În aceste momente speciale putem afirma, fără putință de tăgadă, că relația noastră bilaterală a trecut testul actualei crize sanitare. Pe fondul evoluțiilor legate de epidemia de COVID-19, în Republica Italiană, umbrite de numărul mare de pierderi de vieți omenești ce au condus la declararea zilei de 31 martie 2020 Zi de doliu național, s-a hotărât ulterior ca ziua de 2 iunie 2020 să nu fie celebrată.

Solidaritatea s-a manifestat pe toate planurile. Astfel, la începutul lunii aprilie, președinte României, Excelența Sa, domnul Klaus-Werner Iohannis, aprinzând luminile Palatului Cotroceni în culorile drapelului italian: verde, alb și roșu.

Comunitatea română din Italia, afectată, la rândul ei, de provocările pandemiei, provocările medicale și sociale, s-a implicat activ în combaterea pandemiei, fie că vorbim de lucrătorii români în sistemul sanitar sau de cei care asigură serviciile esențiale unei societăți contemporane, fie că vorbim de ajutorul concret și imediat, prin intermediul echipei medicale trimise în Italia.

La rândul lor, autoritățile italiene s-au implicat activ în garantarea respectării drepturilor și beneficiilor prevăzute de legislația Uniunii Europene și cea italiană pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru cetățenii români din Italia.

Ca de fiecare dată, liantul acestei legături speciale este reprezentat de fiecare dintre noi. Numeroasa comunitate românească din Italia și importanta comunitate italiană din România constituie temelia acesteia.

Zi de zi, clipă de clipă, cetățenii statelor noastre, prin activitățile depuse, prin proiectele comune și prin simplele gesturi de umanitate, consolidează acest edificiu.

Minoritatea italiană din România este mândră să contribuie pe toate planurile - politic, economic și social - la evoluția societății românești și la menținerea legăturilor cu partenerii interni și internaționali.

Chiar dacă astăzi, de Ziua Republicii, ne aflăm într-un moment dificil, aceasta reprezintă în fapt un nou început și o oportunitate de consolidare a relațiilor celor două state și a proiectului european, în ansamblul său.

Aceste vremuri ne-au făcut să fim mai conștienți de cât de mult avem nevoie unul de celălalt și sunt sigur că vom trece peste aceste clipe grele și vom prospera din nou.

Viva l'Italia!

Viva la Romania!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi, 3 iunie 2020, cu ședința dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Stimați colegi,

E prima ședință pe care o prezidez și vă asigur că vom respecta aceste reguli.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Nu este prezent?

Bun, vom reveni asupra Domniei Sale.

Tamara-Dorina Ciofu? Nu.

Oana-Mioara Bîzgan?

Nicolae-Miroslav Petrețchi? Nu este.

Domnul deputat Nicu Niță?

 
  Vlad-Emanuel Duruș - declarație politică având ca temă modernizarea infrastructurii mari;

Atunci dau cuvântul domnului deputat Vlad-Emanuel Duruș, din partea USR.

Domnule deputat, aveți 3 minute, conform Regulamentului.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

(Probleme tehnice.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Una din prioritățile României este, în mod clar, modernizarea infrastructurii mari. Autostrăzi și drumuri expres de mare viteză care să înlesnească transportul de marfă și de persoane cât mai rapid, pentru a fi competitive pe piața europeană, dar și pentru a dezvolta alte ramuri mari ale economiei, printre care turismul sau agricultura.

Iar unul dintre marile proiecte anunțate de foarte mulți politicieni în ultimii 20 de ani este legat de construcția unei autostrăzi pentru zona de nord a țării. O propunere denumită generic "Autostrada Nordului", care ar lega Moldova și Bucovina de Maramureș și Satu Mare.

Traseul acestei autostrăzi propuse și promise de foarte multe ori și de foarte mulți politicieni este prevăzut ca fiind de la Petea la Suceava, trecând și prin Baia Mare, Dej, Bistrița și așa mai departe.

Este un proiect într-adevăr ambițios, însă nici până astăzi nu s-a clarificat ce se va întâmpla în această zonă a țării pe acest sector de autostrăzi și drumuri expres. Care este stadiul proiectului, dacă este fezabil din punct de vedere economic, când începe construcția autostrăzii, cine o finanțează? Sunt câteva întrebări la care maramureșenii așteaptă răspunsuri, nu promisiuni.

Totuși, vorbim de un proiect în care au fost parcurse niște etape, documentații tehnice, fiindcă proiectul Autostrăzii Nordului a fost inclus și în MasterPlanul General de Transport al României din anul 2006. De altfel, acest traseu apare chiar și pe harta Planului de Amenajare Teritorială din 1996.

Mai mult, anul trecut, în 2019, Senatul a votat un proiect de lege pentru aprobarea unui obiectiv de investiții denumit "Autostrada Nordului".

Vreau să întreb foarte clar și răspicat, dacă se face vreun pas concret pentru realizarea acestui proiect extrem de important pentru maramureșeni și pentru toată regiunea? Sau suntem amăgiți în continuare?

Dezvoltarea Maramureșului trebuie să fie o prioritate pentru guvernanți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Constantin Codreanu - semnalarea unor modificări legislative favorabile pentru românii din afara granițelor țării;

În continuare, conform listei, dau cuvântul domnului Dohotaru Adrian-Octavian. Nu este.

Domnul Constantin Codreanu? Da.

Deci dau cuvântul domnului Constantin Codreanu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Mult succes din această nouă postură!

Ieri, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a dezbătut și a votat, cu unanimitate de voturi, Proiectul de Lege nr. 312/2020, care modifică art. 6 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Este vorba despre un răspuns favorabil pe care îl primesc românii din afara granițelor țării. Mă refer aici la CRDS-iști, așa cum îi cunoaștem în spațiul public, cetățenii români cu domiciliul în străinătate. Și este de fapt o victorie comună a noastră. Mă refer aici la cetățeni persoane fizice care au militat pentru această modificare legislativă, dar și la organizațiile reprezentative ale acestora, alături de care am organizat mai multe ateliere legislative și în România și în afara României.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social și un punct de vedere favorabil din partea Guvernului României.

După avizul favorabil de ieri mă aștept și sper și fac apel la colegii parlamentari să treacă cu avize favorabile și raport favorabil în celelalte comisii și ulterior să avem un vot favorabil și aici, în Camera Deputaților.

Pentru că este firesc ca cetățenii români cu domiciliul în străinătate să beneficieze de toate drepturile pe care le au ceilalți cetățeni români. Mai ales că nu vorbim de câteva zeci sau sute de cetățeni români, ci de sute de mii de cetățeni români cu domiciliul în străinătate.

În egală măsură, este un semnal favorabil într-un an electoral.

Și nu voi obosi să repet de fiecare dată că sper ca la sfârșitul anului 2020, pe de o parte, să repetăm exercițiul reușit de la alegerile prezidențiale, atunci când în afara României am reușit să organizăm din punct de vedere logistic în mod exemplar exprimarea votului pentru românii din afara granițelor țării și, pe de altă parte, să le asigurăm o reprezentare corectă în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată Copiii cu autism au nevoie de îngrijire paliativă permanentă!;

O să revenim la începutul listei, la intervenția online.

Așa că dau cuvântul doamnei deputat Tamara-Dorina Ciofu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru intervenție online.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și, pentru că ați început de astăzi să prezidați aceste ședințe, vă doresc succes în continuare, să porniți cu dreptul!

Declarația mea politică de astăzi are ca obiect următoarea problemă - autismul.

"Copiii cu autism au nevoie de îngrijire paliativă permanentă!".

Stimate colege și stimați colegi,

Având în vedere că sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferința mondială pentru bunăstarea copiilor, de la Geneva, iar în 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului, dedicată fraternității și înțelegerii între copiii de pretutindeni, a activităților dedicate promovării idealurilor și obiectivelor Cartei și bunăstării copiilor din toată lumea, vreau să anunț că 100 de senatori și deputați de la toate formațiunile politice au semnat pentru inițiativa legislativă pe care am elaborat-o pentru extinderea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru minori până la vârsta de 18 ani.

În Legea nr. 448/2006 privind drepturile de asistență socială pentru persoanele cu dizabilități se stabilește că termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copiii cu anumite dizabilități este de minimum 6 luni și maximum 2 ani. De aceea, am apreciat că pentru minorii care suferă de tulburări din spectrul autismului trebuie să luăm în considerare majorarea acestui termen până la împlinirea vârstei de 18 ani, întrucât recuperarea completă a acestora nu va fi realizată niciodată.

De aceea, am depus în Parlament o inițiativă legislativă. Astfel, prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru copiii cu handicap a căror afecțiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, lipsa unui membru în urma amputației, tulburările din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani.

Această afecțiune este una ireversibilă în cele mai multe cazuri. Și cred cu tărie că efectele autismului și ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranță, deschidere și apropiere.

Sănătatea copiilor este o prioritate a activității mele politice și este o continuare firească a profesiei de medic pediatru, căreia i-am dedicat 30 de ani de activitate profesională.

În speranța că acest demers legislativ va fi susținut în continuare de toate formațiunile politice, vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Tamara Ciofu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca subiect abandonul școlar;

Înainte să dau cuvântul următorului vorbitor, aș solicita tuturor colegilor care sunt conectați prin tabletă să își exprime solicitarea de a intra la cuvânt. Așa va fi mult mai ușor.

Deci să apăsați tasta "diez". Bun. Așa vom vedea - cei care sunteți pregătiți să luați cuvântul.

În continuare, în ordinea înscrierilor, o să-i dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, din partea Grupului minorităților.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor deputați,

În fiecare an, de 1 Iunie, celebrăm Ziua Internațională a Copilului, ocazie cu care sunt organizate o serie de evenimente pentru a evidenția semnificația acestei zile.

Este firesc să sărbătorim împreună această zi, însă tocmai acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne punem întrebarea - care sunt dificultățile reale și stringente cu care se confruntă copiii din țara noastră și cum pot fi reduse aceste probleme?

Nu am să mă refer astăzi la numeroasele reforme ale miniștrilor educației, nesupuse consultării publice și niciodată duse până la capăt, sau despre problema școlilor online. Am să mă refer însă la datele statistice care înregistrează o scădere continuă a efectivelor de elevi în ultimii 10 ani, dar și despre abandonul școlar.

Potrivit unui studiu publicat de INS, populația școlară va scădea până în anul 2060 cu 42,5%. Vor fi cu 45,4% mai puțini copii cu vârsta potrivită pentru grădiniță, iar scăderea se va resimți puternic încă din 2030.

Conform Raportului Ministerului Educației Naționale privind situația învățământului preuniversitar în anul școlar 2017-2018 erau cu 24.000 de elevi mai puțini decât în anul anterior și cu aproximativ 349.000 de elevi mai puțini decât în anul școlar 2009-2010.

De parcă toate acestea nu ar fi suficiente, abandonul școlar devine o problemă permanentă în educație. La nivelul aceleiași perioade, rata abandonului școlar la nivel național în învățământul primar și gimnazial era de 1,7%, aproximativ 30.000 de elevi.

Toate acestea reprezintă un fenomen serios și larg răspândit, care ar trebui să fie o prioritate pentru toți cei implicați în procesul de educație - factori de decizie, părinți, cadre didactice și elevi.

Din păcate, progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt mai mult decât modeste. Sărăcia, starea de sănătate precară, dezorganizarea familiei, modelul educațional oferit de părinți, distanța foarte mare până la unitatea de învățământ reprezintă doar o parte a fracturilor care duc la abandonul școlar, acestea fiind resimțite de persoana în cauză pe tot parcursul vieții, reducându-i șansele de participare la viața socială, culturală și economică a societății.

Oricât de bine gândită și fundamentată științific ar fi, prevenirea fenomenului este legată de multitudinea de elemente care condiționează prin interacțiunea lor abandonul școlar.

Cu toate acestea, activitatea de prevenire trebuie să presupună intervenții continue, concrete și corecte, menite să limiteze, acolo unde este posibil, cauza abandonului școlar, prin mărirea numărului de programe guvernamentale care să vizeze prevenirea și reducerea fenomenului, acțiuni eficiente ale organismelor locale care se ocupă cu prevenirea și combaterea abandonului școlar, precum și prin promovarea și încurajarea cercetărilor în domeniul prevenirii și combaterii abandonului școlar. Toate acestea, cu regândirea programei școlare și dezvoltarea unui plan timpuriu de combatere a abandonului școlar.

Probabil pentru unii procentul acestor copii este mic, raportat la o întreagă generație de elevi, însă consecințele pierderii contactului cu educația tocmai în actualul context vor fi costisitoare cu adevărat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Giureci-Slobodan Ghera - intervenție politică dedicată Zilei Naționale a Republicii Croația;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera. Nu este prezent.

Domnul Biro Zsolt-Istvan, de la UDMR?

Domnul Slobodan este?

Atunci, domnule Slobodan, vă rog să apăsați tasta "diez", ca să puteți lua cuvântul și să începeți.

Și toți ceilalți colegi care sunteți online, apăsați "diez", vă rog.

   

Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin audioconferință):

Bună ziua!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
   

Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin audioconferință):

Declarația mea politică de astăzi este dedicată Zilei Naționale a Republicii Croația.

Ziua Națională a Republicii Croația, anul acesta, a fost sărbătorită în 30 mai, marcând astfel cea de a 30-a aniversare a statului modern croat, liber, independent și suveran. 30 mai 1990 este data de mare însemnătate pentru istoria recentă a statului croat, atunci fiind constituit primul Parlament democrat multipartit croat. Tot atunci a avut loc și discursul primului mare vizionar și om de stat, președintele Republicii Croația, dr. Franjo Tudman. Ziua de 30 mai a fost sărbătorită oficial în Croația ca zi națională până în anul 2001, iar din 2001 Ziua Națională a Croației s-a sărbătorit în fiecare an la 25 iunie.

Anul acesta, ziua de 30 mai, aprobată prin lege în 2019, revine ca sărbătoare națională oficială a Republicii Croația.

Ca atare, cu această ocazie doresc să transmit tuturor croaților gânduri bune și un sincer la mulți ani cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Croației, celebrate la 30 mai anul acesta.

Croația a fost, este și va fi un simbol al democrației, al promovării păcii, un simbol al curajului de a-și croi singură propriul destin și pentru a trăi într-o lume liberă, știind să renască de fiecare dată în fața fiecărei greutăți.

La mulți ani, Croația!

Vă mulțumesc.

Deputat, Uniunea Croaților din România, Ghera Giureci-Slobodan.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule deputat Slobodan Ghera.

La mulți ani, Croației, și din partea mea!

 
  Biro Zsolt-Istvan - declarație politică intitulată Diversitatea etnică nu este sursă de pericol, ci resursă;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Biro Zsolt-Istvan, din partea Grupului UDMR.

   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferință):

Sunt auzit?

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da, vă auzim, domnule deputat.

 
     

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferință):

Bună ziua!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferință):

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

"Diversitatea etnică nu este sursă de pericol, ci resursă".

Mâine, 4 iunie 2020, se împlinesc 100 de ani de la semnarea la Versailles a Tratatului de pace care a consfințit încheierea Primului Război Mondial. Ca urmare a Tratatului de la Trianon s-a desenat o nouă hartă a Europei. Este o realitate istorică de necontestat faptul că, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, 3.300.000 de etnici maghiari care trăiau pe pământul lor natal au devenit cetățeni ai altor state, fără voia lor, fără să se mute dintr-o țară în alta. Este o realitate istorică faptul că trei din zece etnici maghiari, din membrii unei națiuni majoritare în propria lor țară, au devenit membrii unei comunități minoritare, tot în propria lor țară; țară unde trăiesc și după 100 de ani. Trebuie să recunoaștem deci că această zi nu poate avea aceeași semnificație din perspectiva românilor sau a maghiarilor.

Noi, maghiarii din Transilvania, de 100 de ani suntem cetățeni ai României, dar am păstrat și dorim să păstrăm în continuare limba noastră natală, cultura noastră, obiceiurile noastre pe care le-am moștenit. Noi, maghiarii din Transilvania dorim garanții constituționale, dorim ca drepturile noastre să fie asigurate prin legile țării și să fie respectate.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să profit și de această ocazie, Ziua Trianonului, să atrag atenția asupra promisiunilor formulate în 1918 la Alba Iulia, promisiuni care au avut un rol important și în decizia de la Trianon, dar promisiuni care nu au fost respectate nici până astăzi. Noi, maghiarii, nu cerem altceva decât să fim recunoscuți ca factori constituanți ai țării, devenind astfel cetățeni într-adevăr egali.

Stimați colegi deputați,

Duminică enoriașii maghiari am sărbătorit Rusaliile, urmează Rusaliile și pentru comunitatea majoritară, zi în care sărbătorim desăvârșirea Duhului Sfânt. Ziua în care toate popoarele, indiferent de limba vorbită, s-au înțeles reciproc.

Permiteți-mi să-mi exprim convingerea că în ciuda aparențelor și a luptei politice zilnice, acum, după 100 de ani, avem șansa reală de reconciliere. Trebuie să ne bazăm pe faptul că noile generații nu mai au experiențele personale pe care le-au trăit bunicii și străbunicii noștri.

Dacă adăugăm contextul în care ne aflăm azi, când Europa se confruntă cu noi provocări, provocări și probleme la care împreună trebuie să găsim răspunsuri, atunci este clar - nu avem alternative separate!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul De ce discutăm iarăși despre ideologii precum ideologia de gen și alte aberații de acest tip?;

Înțeleg acum de ce uneori treaba unui președinte de ședință este complicată - de a nu replica.

Cu prima ocazie, vă aștept să discutăm, astfel încât toate promisiunile statului român să fie îndeplinite.

Dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "De ce discutăm iarăși despre ideologii precum ideologia de gen și alte aberații de acest tip?".

În aceste zile, după cum ați văzut și dumneavoastră, s-a vorbit peste tot în România despre introducerea așa-zisei educații sexuale în școală și despre tot felul de subiecte din aceeași familie.

N-o să insist asupra argumentelor pro sau contra, de natură juridică, educațională, socială, medicală, morală, teologică, ci doar o să vă spun de unde vine această temă, o temă reziduală, o temă marginală, care nu înțeleg de ce a fost luată atât de tare în seamă în această perioadă.

Acum vreo 100 de ani, în timpul Revoluției bolșevice din Ungaria, primele experimente de acest tip au fost puse în aplicare de un ministru din Guvernul bolșevic maghiar, care se numea Lukács. Acest individ, de fapt un pedofil comunist, a ajuns să fie cel care a fundamentat primele norme de reeducare prin ceea ce putem numi astăzi reeducarea prin sexo-marxism, să-i spunem. Și am ajuns la sexo-marxism deoarece o bună parte din argumentația celor care susțin introducerea acestor ore în școlile de la noi din țară sunt foarte marcați de ideologia promovată și de Herbert Marcuse, la sfârșitul anilor '60, și de Școala de la Frankfurt - nu mai intrăm acum în detalii asupra acestor lucruri.

Ceea ce doresc a spune este următorul lucru: că dezbaterea aceasta cu privire la ideologia de gen, numită și educație sexuală în școli, este una care ține de incapacitatea noastră de a vedea fondul real al problemei.

Iar fondul real al problemei este revenirea tot mai agresivă, pe alte căi și prin alte mijloace, a unor ideologii totalitare care de fapt nu vor decât să etatizeze copilul, să etatizeze omul, până la urmă, să-l rupă din mijlocul familiei și al comunității sale și să-l supună unor mijloace etatiste de reeducare, de îndoctrinare și de ideologizare.

Ca atare, toate aceste chestiuni nu intră deloc într-un acord cu ceea ce înseamnă libertatea conștiinței, libertatea individuală și demnitatea umană, cu care am fost înzestrați de Dumnezeu.

Așadar, înainte de a discuta de astfel de ideologii bizare în spațiul public, să încercăm să le cunoaștem rădăcinile și să vedem de fapt unde stă problema cu adevărat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - prezentarea unei solicitări către Ministerului Mediului și instituțiile subordonate și abilitate din județul Suceava să nu elibereze autorizația integrată de mediu pentru groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș;

În continuare, aș dori să se pregătească doamna Lavinia-Corina Cosma, după ce vom avea următorul vorbitor.

Și cu această ocazie îl invit să ia cuvântul pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință și felicitări pentru prezidarea acestei ședințe.

Astăzi solicităm Ministerului Mediului și instituțiilor subordonate și abilitate din județul Suceava să nu elibereze autorizația integrată de mediu pentru groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș. Am să vă explic în următoarele minute și de ce.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În ultimii trei ani, am avut mai multe solicitări și poziții oficiale în legătură cu groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș, județul Suceava.

Comunitatea locală din Valea Putnei se luptă de peste 12 ani cu autoritățile statului, în instanțele de judecată, pentru a pune capăt acestui proiect pe cât de aberant, pe atât de toxic pentru mediul înconjurător și pentru locuitorii din zonă. În susținerea acestei cauze sunt angrenați locuitori din zonă, activiști de mediu, avocați, parlamentari și jurnaliști. Aceștia din urmă au realizat numeroase articole și reportaje bine documentate despre acest proiect absurd, aflat în acest moment în atenția Direcției Naționale Anticorupție.

Stimate colege,

Stimați colegi parlamentari,

Stimate domnule ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Stimate domnule președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului,

Stimate domnule director al Agenției Județene pentru Protecția Mediului Suceava,

Vă solicit, în calitate de deputat sucevean, în numele locuitorilor din zonă și din județul Suceava, să nu eliberați autorizația integrată de mediu pentru Depozitul ecologic Pojorâta, conform documentației depuse de Consiliul Județean Suceava.

Printre motivele obiective doresc să amintesc.

1. Populației din zonă nu i s-a prezentat niciodată public și efectiv riscurile investiției, prin dezbateri publice. Având în vedere amplasamentul depozitului de deșeuri, în scopul de a facilita participarea persoanelor din comuna Pojorâta, Valea Putnei și din localitățile învecinate, vă solicit ca în această dezbatere publică să fie invitați oamenii la fața locului, acolo unde se află amplasamentul, și nu în municipiul Suceava, unde își are sediul beneficiarul și Agenția pentru Protecția Mediului. Este vital ca locuitorii direct afectați și persoanele interesate să poată participa și să formuleze observații la fața locului.

În al doilea rând, lipsește avizul privind sănătatea populației privind întregul proiect. Există un aviz de principiu, fără să fie urmat de un alt aviz care să se refere la situația concretă, fiind astfel încălcate prevederile legale. Direcția de Sănătate Publică Suceava nu a verificat dacă depozitul se află măcar la distanța minimă legală față de zonele locuite și nu s-a dispus nici efectuarea unui studiu de impact asupra sănătății populației și a faunei din apropierea depozitului de deșeuri.

În al treilea rând, imposibilitatea de a putea asigura funcționarea în siguranță a depozitului, având în vedere distanțele mici, foarte mici față de zonele locuite. Ca să vă dau un exemplu, depozitul de deșeuri, groapa de gunoi se află la 790 de metri distanță față de satul Valea Putnei, la aproximativ 400 de metri distanță față de locuințele și cabanele din Pasul Mestecăniș și la mai puțin de 66 de metri față de calea ferată care face legătura între Bucovina și Transilvania. De asemenea, se află la doar 40 de metri distanță față de Drumul Național 17 și Drumul European 58.

În al patrulea rând, depozitul de deșeuri este amplasat în centrul unei mari zone de pășunat, fapt ce dăunează grav activității economice de creștere a animalelor, din cauza poluării zonei cu gaze toxice, bacterii și alți factori nocivi ce vor fi împrăștiați de vânt pe suprafețele din vecinătate.

În al cincilea rând, canalul colector-deversor situat pe versantul sudic, în pantă foarte mare - atenție, 35-44%! - a favorizat apariția fenomenului de eroziune a versantului și face aproape imposibilă utilizarea în întregime a unor suprafețe de pășune.

În al șaselea rând, poluarea pârâului Putnișoara și a pânzei freatice de mică și mare adâncime, a izvoarelor, cu levigat și alte substanțe toxice.

Stimate domnule ministru al sănătății,

Astfel de obiective au nevoie de un aviz din partea ministerului sănătății. În conținutul acestuia am fi aflat dacă depozitul se poate construi și s-ar fi prevăzut, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului și, mai ales, poluarea apelor de suprafață, a apelor subterane...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizați!

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferință):

...a solului, a aerului și a mediului în general.

Bucovina, dragi colegi, constituie una dintre cele mai frumoase zone turistice ale țării, o zonă în care agroturismul, agricultura ecologică și produsele bio reprezintă un motor important al economiei. Turiștii tranzitează și vor tranzita zona Pasului Mestecăniș și vor trece, stimați colegi, la nici 50 de metri de acest depozit de deșeuri. Impactul depozitului asupra cetățenilor români sau străini este, așadar, unul deosebit de extins, trecând dincolo de persoanele care locuiesc în zonă.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Având în vedere cele prezentate, vă solicităm să nu dați curs cererii de eliberare a autorizației integrate de mediu pentru depozitul de deșeuri menajere din Pasul Mestecăniș.

Vă rog, în numele comunității locale, să îi susțineți pe locuitorii afectați și să nu fiți părtași la otrăvirea localnicilor, a turiștilor și a mediului! Această bombă ecologică va distruge șansele locuitorilor să își câștige traiul din agroturism, apicultură și creșterea animalelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ați depășit timpul a două declarații politice. Sper să nu se mai întâmple și să încercați să fiți mai sintetic data viitoare, în spiritul Regulamentului Camerei.

 
  Lavinia-Corina Cosma - apel la ministrul sănătății, cu privire la situația medicală din Mureș;

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cosma Lavinia, din partea Grupului parlamentar al USR. Și vă rog să-l apelați pe domnul Marius-Constantin Budăi, din partea PSD, pentru următoarea intervenție.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac astăzi un apel la ministrul sănătății, cu privire la situația medicală din Mureș.

A ajuns, de curând, la Târgu Mureș un întreg alai de oficialități. Președintele, premierul și ministrul sănătății au venit cu toții să viziteze unitatea de suport medical COVID-19, aflată în incinta sălii de sport a Universității de Farmacie, Medicină, Științe și Tehnologie "George Emil Palade".

Sigur, e bine că s-a inaugurat această unitate de suport medical pentru pacienții cu COVID-19 care nu sunt în stare gravă, deși n-a prea fost folosită până în momentul de față; ne bucurăm de acest lucru.

Dar, pe de altă parte, în spitalele din Târgu Mureș există o mulțime de probleme care necesită rezolvare.

Peste 700 de persoane infectate, peste 100 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, locuri insuficiente în ATI, criza acută de personal, apelul disperat al șefului de secție ATI, disputa dintre conducerile celor două spitale, criza de management medical în ansamblu, toate aceste lucruri grave și urgente care pun în pericol viețile atât ale pacienților, cât și ale personalului medical, ar fi necesitat, mai presus de poze cu paturi goale, intervenția promptă a ministrului sănătății.

Din păcate, s-a preferat o acțiune de imagine, în detrimentul salvării de vieți.

Acum, avem un spital COVID gol, în timp ce pacienții care suferă de alte afecțiuni nu au posibilitatea de a fi tratați de medicii lor curanți.

Așa cum a relatat și presa, ministrul sănătății a evitat fiecare întrebare care se referea la problemele medicale. A dat doar răspunsuri din colț în colț.

Fac un apel la domnul ministru să revină în timp util la Târgu Mureș pentru a dispune măsurile necesare, astfel încât cei responsabili de dezastrul medical în care ne-am aflat și ne aflăm în continuare să răspundă, iar pacienții și cadrele medicale să fie în siguranță.

Nu este normal să mergem mai departe fără ca cei care sunt vinovați de îmbolnăvirea cadrelor medicale și de managementul defectuos să fie în aceleași funcții și astăzi.

Vă mulțumesc.

Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureș.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. V-ați încadrat foarte bine în timp.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca temă cazurile copiilor dispăruți;

Până se conectează domnul Budăi, v-aș ruga să o apelați pe doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragii colege,

Dragi colegi,

Am sărbătorit luni, 1 iunie, Ziua Internațională a Copilului. 400 de familii nu au putut însă să se bucure de această zi, ci, din contră, și-au amintit, din nou, cu durere, despre cum statul nu a reușit să le ofere răspunsurile pe care le așteaptă, unii dintre ei de ani de zile. Este vorba despre familiile celor 400 de copii dispăruți, ale căror dosare nu au fost soluționate nici astăzi. 400 de familii - părinți, bunici, frați, surori care nu știu, mulți dintre ei, de ani de zile, ce s-a întâmplat, de fapt, cu copiii lor din momentul în care i-au văzut ultima dată. Sute de oameni care așteaptă în fiecare zi un răspuns la întrebarea "Ce s-a întâmplat?". Unii dintre ei s-au resemnat, acceptând ideea că nu-și vor mai vedea niciodată copiii, că nu vor mai afla nimic despre ei. Cu toții însă speră.

S-a ajuns aici mai ales datorită lipsei unui sistem coerent și a unei proceduri care să fie aplicată în cazurile de dispariție. România încă tratează cazurile copiilor dispăruți cu lejeritate, în condițiile în care astfel de situații ar trebui să declanșeze mecanisme complexe de alertare a populației, prin toate mijloacele disponibile, astfel încât să putem spune că facem tot ce a depins de noi pentru a salva viața unui copil. Ne-am obișnuit să asistăm mult prea pasivi la problemele pe care le considerăm a fi ale celorlalți și uităm că, de fapt, aceste probleme sunt ale noastre, ale tuturor.

Un părinte al cărui copil a dispărut va fi întotdeauna incomplet. Contribuția sa la tot ce presupune comunitate, familie, grijă față de propria persoană va fi întotdeauna incompletă, pentru că o parte din mintea și din inima sa vor rămâne întotdeauna alături de copilul dispărut.

Am ales să vă vorbesc despre acest subiect astăzi mai ales pentru că aceasta este o rană profundă a societății noastre și pentru că eu cred că am suferit suficient și este cazul să facem ceva pentru a începe să ne vindecăm.

Și cine este mai în măsură, dragi colege și dragi colegi, să înceapă acest proces de vindecare, de remediere a acestor situații, dacă nu noi, cei care suntem responsabili pentru bunăstarea și pentru protecția tuturor cetățenilor și mai ales a copiilor? Am început timid să conștientizăm această problemă și îmi doresc ca în continuare să reușim să venim și cu soluții. Aștept cu interes rezultatele comisiei de anchetă înființate aici la Camera Deputaților chiar înainte de declanșarea crizei sanitare și vă invit pe toți să urmărim acest subiect și să îi acordăm toată atenția noastră.

Dar, dincolo de atenție, vă rog, dragi colege și colegi, să acționăm, pentru că fiecare viață contează.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Marius-Constantin Budăi - declarație politică intitulată PNL-izarea cu politruci a instituțiilor statului la nivel local și central e în floare, în timp ce sute de mii de români rămân fără loc de muncă și mii de afaceri se închid!;

În continuare am să-i dau cuvântul domnului deputat Budăi Marius-Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferință):

Mulțumesc frumos.

Bună ziua tuturor!

Stimați colegi,

"PNL-izarea cu politruci a instituțiilor statului la nivel local și central e în floare, în timp ce sute de mii de români rămân fără loc de muncă și mii de afaceri se închid!"

Stimate colege și stimați colegi,

Hoțul strigă "Hoții!". Zicala se potrivește perfect Guvernului PNL, care la început de guvernare țipa în gura mare că administrația publică a fost politizată.

De șapte luni de zile liberalii nu se ocupă decât cu umplerea instituțiilor statului cu rubedenii și apropiați, fie că e vorba de serviciile deconcentrate, fie că e vorba de administrația centrală!

PNL vrea să își plaseze oamenii de casă în funcții-cheie, pentru a controla ministerele și agențiile locale, dacă nu vor mai ajunge la guvernare după alegerile parlamentare.

Pe zicala "La vremuri noi, tot noi!", PNL politizează instituțiile statului.

Antreprenorii români au fost sufocați și aduși în moarte clinică de guvernanții liberali!

Băncile, aliații de seamă ai lui Iohannis și ai lui Orban, au recunoscut că au primit directive clare din partea Guvernului să nu susțină HoReCa.

Ce spun antreprenorii din acest domeniu? "Un program de propagandă. În momentul de față, tot ce înseamnă domeniul HoReCa nu este susținut! Adică Fondul a spus da, OK, dar când ai ajuns la bancă, băncile au spus că au primit directive clare că zona de HoReCa nu este susținută".

Confirmarea vine chiar de la premierul Ludovic Orban, care pe 5 mai a declarat public că: "Repornirea HoReCa nu reprezintă o urgență! Contribuția sectorului HoReCa la PIB-ul României este limitată!".

E clar pentru toată lumea de unde a venit directiva primită de bănci pentru a nu credita domeniul ospitalității și a-l lăsa să moară încet și sigur, și odată cu el să îngroape 400.000 de locuri de muncă.

PNL e virusul principal, nu COVID, care a pus la pământ antreprenorii români din HoReCa și din toate domeniile principale de activitate din România: transporturi, producție, industrie, comerț.

În timp ce producțiile de cereale ale fermierilor români se duc pe apa sâmbetei, liberalii fac strategii pentru alegeri.

Iohannis e ocupat cu trimiterea lucrătorilor în Germania, Orban e ocupat cu recuperarea procentelor din sondaje, Vela e cu norma la amenzi și blocarea vămilor, iar restul miniștrilor sunt absenți cu totul.

Economia o ia la vale, iar locurile de muncă dispar. PNL în acest timp nu face nimic, decât promisiuni și minciuni.

Niciun strigăt de disperare al antreprenorilor români afectați de criză nu este luat în considerare de Guvernul lui Iohannis!

Reprezentanții mediului de afaceri românesc au anunțat săptămâna trecută că, dintre cele 29.000 de companii de impact din România care au active de peste 1 milion de euro, 50% dintre ele aveau dificultăți înainte de criza generată de pandemie, iar acum 70% dintre aceste companii au probleme.

Economia se năruie, afacerile se închid una după alta, oamenii rămân fără locuri de muncă sau cu venituri amputate, dar pentru Cîțu și Orban totul e pe roze, totul e fantastic!

Inconștiența guvernanților liberali va duce România în pragul falimentului generalizat și va lăsa fără niciun fel de sprijin milioane de români!

PNL = PDL = Orban = Iohannis - aceeași austeritate, aceeași mizerie!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Marius-Constantin Budăi.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule deputat, și le mulțumesc tuturor celor care au participat fizic sau online și mai ales celor care au și respectat timpii regulamentari.

În continuare, voi da citire listei declarațiilor politice depuse pentru ședința din data de 3 iunie 2020: doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu - Grupul parlamentar al PMP; domnul Costin-Sebastian Moise - Grupul parlamentar al PMP; domnul Emil-Marius Pașcan - PMP; domnul Ionuț Simionca - PMP; domnul Florin-Claudiu Roman - PNL; domnul Florică Ică Calotă - PNL; domnul Sorin-Ioan Bumb - PNL; domnul deputat Victor Paul Dobre - PNL; doamna Antoneta Ioniță - PNL; domnul Dumitru Oprea - PNL; domnul Dănuț Bica - PNL; doamna deputat Tudorița Lungu, de la PNL; domnul Aurel-Robert Boroianu - PNL și domnul deputat Laurențiu- Dan Leoreanu, de la PNL.

Din partea Grupului PRO Europa, domnii deputați Mihai Niță, Eugen Durbacă și doamna deputat Mihaela Huncă.

Din partea Grupului PSD, domnii deputați Răzvan-Ilie Rotaru, Claudiu-Augustin Ilișanu, domnul deputat Nicu Niță, domnul deputat Laurențiu Nistor și doamna Cristina-Elena Dinu.

Din partea PRO Europa, domnul deputat Ion Spânu.

Doamna deputat Camelia Gavrilă, de la Grupul PSD.

Domnul deputat Dan Barna, din partea Grupului USR.

Și, în final, domnul deputat Cornel Itu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Și cu aceasta, declar închisă ședința de declarații politice din data de 3 iunie 2020.

Vă mulțumesc.

Numai bine! Doamne ajută!

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Antoneta Ioniță - declarație politică având ca temă Educația și sănătatea, domenii în care investițiile nu mai suportă amânare;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Educația și sănătatea, domenii în care investițiile nu mai suportă amânare"

Un recent anunț al Comisiei Europene aduce cu siguranță un strop de speranță, într-o Românie încercată, la fel ca mai toate statele lumii, de această criză fără precedent, pandemia COVID-19. Cele 33 de miliarde de euro prevăzute a ne fi alocate prin Planul "Noua Generație UE", dintre care 21 de miliarde de euro sub formă de granturi care nu trebuie restituite, plasează țara noastră pe locul al șaptelea, ca valoare a ajutorului, din cele 27 de state membre.

Fondurile ar trebui să alimenteze domenii precum sănătatea, educația, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă, fără o inutilă birocrație, în companiile mari și mici din industriile inovative și, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale.

În anul 2020 și cu ajutorul celor 33 de miliarde de euro, modernizarea României nu mai are voie să întârzie. Suntem obligați să ne aliniem cu restul Europei și sunt bani suficienți pentru toate. Cele 33 de miliarde de euro ar ajunge să construim, cum spun specialiștii, 6.600 de kilometri de autostradă. Este nevoie de drumuri, de infrastructură, de apă și de aducțiuni de gaze în toate satele României, pentru că doar așa putem vorbi despre dezvoltare și creșterea calității vieții.

Consider, însă, că în capul listei de priorități trebuie să se afle cele două domenii care definesc viitorul unui popor și la care am tot rămas corigenți, educația și sănătatea. În orice balanță le-am pune, amândouă rămân la fel de importante. Fără ele, nu se poate gândi viitorul și rolul României într-o lume a provocărilor de tot felul. Un popor educat și sănătos este singura garanție a unei voci puternice, luată în seamă în orice construcție politică europeană a anilor care vor veni.

Pentru că, dincolo de boală, viață și moarte, pandemia COVID - 19 ne-a arătat propriile slăbiciuni, ne-a făcut să reflectăm și să realizăm că amenințările nu sunt doar exterioare, ci rămân ale noastre, aici, la noi acasă. Așa am putut din nou constata cât de fragil și nepregătit este sistemul românesc de educație, pe care pandemia aproape l-a paralizat - sute de mii de copii care nu au nici acum acces la o tabletă sau la un laptop și nici posibilitatea să se conecteze la internet. Pe lângă ei, în 2020, mii de cadre didactice s-au declarat învinse, în imposibilitatea de a avea acces la un mijloc modern de comunicare sau la atât de banalul, pentru unii, Internet.

Am multe semnale, de la mine din județul Brăila, dar și din alte colțuri ale țării, că, dacă în marile universități adaptarea a fost facilă și rapidă, în școlile României, mai ales în mediul rural, educația a fost grav afectată de criza sanitară. Cunosc învățători și profesori care le-au trimis elevilor teme și explicații, prin intermediul funcționarilor din primării, și au primit feedback pe aceeași cale. Cunosc comunități care s-au mobilizat, primari care au considerat că pietruirea unui drum mai poate aștepta și au optat pentru investiția în educație, preferând să cumpere pentru copii, tablete și cartele de internet. Cunosc, însă, și locuri în care nu a existat nicio preocupare pentru asta, în care elevii au fost aproape abandonați, iar recuperarea va fi una greoaie și complicată.

Despre învățământul românesc se vorbește de 30 de ani, cuvântul "reformă" pus în dreptul acestui domeniu a căzut deja în ridicol. Modernizarea nu poate să înceapă în absența unei analize realiste, pentru că noi continuăm să scoatem pe bandă rulantă tineri fără nicio pregătire pentru piața muncii, depășiți în fața noilor meserii, alții, fără abilitățile necesare lumii moderne sau de-a dreptul analfabeți funcționali. Continuăm să punem accent pe informație, și nu pe formare, cu manuale și curricule încărcate, unele lipsite chiar de realismul timpurilor noi. Investiția în educație este obligatorie și orice întârziere va produce pagube care nu pot fi comensurate.

Pandemia COVID-19 ne-a adus în față și o altă realitate, pe care o cunoșteam cu toții, sistemul sanitar românesc. Aș vrea să-l felicit pe colegul meu Nelu Tătaru și pe toți cei care au reușit să facă astfel încât să trecem cu bine prin această perioadă a pandemiei, fără pierderi majore, cu infrastructura existentă. Nici aici timpul nu mai are răbdare!

Sistemul sanitar românesc trebuie reașezat, fiecare verigă trebuie să-și aibă rolul și locul, banii trebuie cheltuiți cu chibzuință și eficiență. Am văzut în această perioadă tot felul de erori manageriale, de încercări de a folosi la limita legii banul public. Sănătatea nu este tărâm de campanie electorală, iar numirea politică a managerilor, pe care PSD a practicat-o cu iresponsabilitate, și-a arătat acum colții. Cu toții știm că este nevoie de investiții majore în spitale moderne, în echipamente, dar și în personalul medical, pe care acum îl aplaudăm cu toții, dar a cărui importanță, mâine, o vom uita.

Da, avem nevoie de sute de kilometri de autostradă, de aducțiune de apă și de gaze, de poduri și de clădiri, dar haideți să dăm importanță educației și sănătății, într-un proiect comun, al nostru, al românilor, respectat și dus mai departe, indiferent cine s-ar afla la guvernare!

    Florică Ică Calotă - declarație politică cu titlul Seceta pe timp de pandemie;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Seceta pe timp de pandemie"

Activitatea în agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naționale, se desfășoară în condiții de risc și incertitudine, ca urmare a influenței factorilor naturali, a căror evoluție nefavorabilă poate provoca, an de an, însemnate pagube producătorilor agricoli.

Seceta excesivă, inundațiile și temperaturile scăzute produc importante pagube în agricultură.

Nu este prima dată când abordez subiectul secetei și cum este afectat sectorul agricol.

Și în acest an ne confruntăm cu această problemă. Însă anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus, se suprapune o secetă gravă, pedologică, și care ar fi chiar mai cumplită decât cea din 1947.

Este concluzia specialiștilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și, dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.

Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă sau puternică, și cel mai puternic s-a resimțit în Moldova și Dobrogea, unde a afectat trei milioane de hectare de culturi de grâu, orz, orzoaică și rapiță.

Se estimează o pierdere a producției de până la 50%, ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor, iar asta fără să știm cât va dura această criză.

Amploarea fenomenului este semnificativă și un număr foarte mare de fermieri se află în dificultate.

Măsurile de sprijinire a producătorilor agricoli vin de la Parlament, cât și de la Ministerul Agriculturii.

Săptămâna trecută, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților a adoptat Propunerea legislativă privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile. Această propunere prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de compensații producătorilor agricoli afectați de efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale a declarat, la începutul acestei luni, că se vor acorda despăgubiri pentru secetă din fondurile naționale.

Având în vedere Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, generate de fenomenele meteorologice, având ca efect seceta pedologică, deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, să depună înștiințări scrise la UAT-urile de care aparțin în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin e-mail, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute.

Despăgubirile vor fi acordate după data de 15 iunie, pentru a se putea face o analiză a fiecărui județ în parte.

Este evident, în acest context, că irigațiile prezintă o importanță deosebită, atât pentru asigurarea unor producții agricole, cât și pentru ameliorarea condițiilor de mediu. Agricultura României poate fi performantă cu ajutorul sistemelor de irigat, iar fermierii, cât și consumatorii să nu mai sufere din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

    Dănuț Bica - declarație politică intitulată Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, își va recăpăta splendoarea de altădată;

Domnul Dănuț Bica:

"Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, își va recăpăta splendoarea de altădată"

Luni, 18 mai, la numai o săptămână de la încheierea contractului pentru proiectarea și execuția Secțiunii 5, Curtea de Argeș-Pitești, din Autostrada Sibiu-Pitești, Lucian Nicolae Bode, ministrul liberal al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, și-a pus semnătura pe un alt contract extrem de important pentru infrastructura de transport din județul Argeș, cel de finanțare pentru elaborarea expertizei tehnice, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeș.

Gara din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc și punerea în circulație a Căii ferate Pitești-Curtea de Argeș. A fost construită în mai puțin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă - linia Pitești-Curtea de Argeș, superbele gări din Bascov, Merișani, Băiculești și Curtea de Argeș și alte elemente de construcție specifice - a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.

Clădirea Gării din Curtea de Argeș a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcție extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită și cu decorațiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.

Gara a fost înființată și cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeș, după alegerea acesteia de către Regele Carol I drept necropolă regală. A primit supranumele de "Gară Regală" pentru că toți suveranii României înmormântați la Curtea de Argeș, cu excepția lui Carol al II-lea și a Reginei Elena, au fost aduși în oraș cu trenul.

În prezent, deși este o bijuterie arhitecturală și este amplasată la confluența unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeș, cât și pentru istoria țării noastre, din cauza neglijenței autorităților, se găsește într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, iar maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional. Pentru a nu se vedea starea deplorabilă a clădirii, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereții exteriori ai acesteia au fost acoperiți cu niște pânze, care între timp au început să se desprindă.

În consecință, având în vedere potențialul turistic deosebit al municipiului Curtea de Argeș și al zonei adiacente, restaurarea Gării Regale din Curtea de Argeș, singurul oraș regal din țară, și menținerea sa în circuitul feroviar constituie obligații morale și un omagiu care poate fi adus făuritorilor României Mari.

În acest context, în data de 18 mai, ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Nicolae Bode, a semnat contractul de finanțare pentru elaborarea expertizei tehnice în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeș, după ce în data de 18 martie 2020 fusese semnat și contractul pentru DALI, documentația tehnico-economică de avizare a lucrărilor de intervenție. Ministerul Transporturilor a precizat că, având în vedere statutul de monument de arhitectură al clădirii, lucrările de reparații, restaurare și reabilitare vor fi realizate cu materiale și tehnici specifice epocii în care a fost construită și doar cu personal atestat de Ministerul Culturii pentru acest gen de obiectiv.

Pentru mine, ca deputat de Argeș, semnarea acestui contract are o semnificație sporită. Fac această afirmație având în vedere că este încă unul dintre proiectele mele de suflet din acest mandat de deputat care, sub guvernarea PNL, devine realitate. Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbușească de Guvernele PSD, va fi, în sfârșit, restaurată și reabilitată. Cunoscând foarte bine cât de necesară este salvarea acestui monument de arhitectură, mai ales pentru revitalizarea industriei turistice în zonă, am depus în ultimii trei ani amendamente la proiectele de lege ale bugetului de stat, m-am adresat în mod repetat, prin întrebări și interpelări, declarații politice și comunicate de presă, miniștrilor cu responsabilități în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiției.

De acum, am certitudinea că, într-un viitor apropiat, Gara Regală din Curtea de Argeș, care nu este o simplă clădire, ci o parte din istoria noastră națională, își va recăpăta splendoarea de altădată.

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică: Fondurile europene pentru relansarea post-pandemie trebuie folosite și pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov!;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Fondurile europene pentru relansarea post-pandemie trebuie folosite și pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov!"

Am aflat, săptămâna trecută, o veste care sună bine: României ar urma să i se pună la dispoziție 19,6 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, și 11,6 miliarde, sub formă de împrumuturi, în cadrul unui plan amplu de reconstrucție economică post-pandemie, în valoare de 760 miliarde de dolari, avut în vedere de Comisia Europeană. Cred că este evident pentru noi toți faptul că acești bani trebuie accesați și folosiți ca un combustibil de dezvoltare economică. Cu alte cuvinte, direcționați către acele investiții publice de care România are atâta nevoie.

Pentru noi, prahovenii, zecile de miliarde de euro puse la dispoziția României de către UE înseamnă, în principal, o șansă - la care aproape că nu mai speram - de realizare a celui mai important proiect de infrastructură pentru județul nostru, tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. Îndrăznesc să spun că Prahova este județul cel mai afectat de inexistența unei autostrăzi care să traverseze Carpații, atât în planul activității economice, cât și în planul vieții noastre de zi cu zi. Traficul infernal de pe DN 1 paralizează, practic, județul, în zilele cele mai aglomerate.

Timp de un deceniu și jumătate, acest proiect a bătut pasul pe loc, indiferent de culoarea guvernării, ba din cauza problemelor de legislație privind parteneriatul public-privat, ba din cauza "respectării indicatorilor macroeconomici la care s-a angajat România". Dar bani pe hârtii, studii și proiecte s-au tocat constant. Ultima strigare în materie de justificări sau pretexte pentru nerealizarea autostrăzii, datând din ianuarie 2020, a fost tocmai lipsa fondurilor europene de coeziune pentru acest proiect. Acum, odată cu planul de reconstrucție anunțat de UE, acest pretext dispare.

Potrivit Planului Comisiei Europene, în următorii patru ani, România poate utiliza 13,5 milioane de euro din fondul nerambursabil de 19,6 miliarde pentru investiții în infrastructură, atât în infrastructura de tip rețele de apă-canal, cât și în infrastructura rutieră. Consider că a folosi acești bani pentru proiecte majore, așa cum este tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov, trebuie să fie o prioritate de grad zero pentru orice guvernare responsabilă și onestă, iar refuzul, un atentat grav la adresa interesului economic al societății românești. Dacă planul de finanțare al CE va fi implementat, decidenții de la București nu vor mai avea nicio scuză în fața prahovenilor și a românilor.

    Emil-Marius Pașcan - declarație politică: Banii trebuie să circule pentru investiții și dezvoltare, în condiții avantajoase pentru români!

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Banii trebuie să circule pentru investiții și dezvoltare, în condiții avantajoase pentru români!"

Agențiile de rating Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s au înrăutățit în ultimele luni, de la stabilă la negativă, perspectiva ratingurilor pentru România, dar și la "BBB minus" ratingul unor municipii: București, Brașov, Oradea, Buzău. În rândul cauzelor, pornim de la deficitul bugetar de 4,6% lăsat de guvernarea Dăncilă-PSD și sateliții ALDE, UDMR, dar sunt invocate și înrăutățirea poziției României pe piețele externe, deteriorarea structurală a finanțelor publice, agravată de creșterea datoriilor pe termen lung, ca urmare a reducerii încasărilor la bugetul de stat, dar și reforma pensiilor adoptată în 2019, fără nicio sursă concretă de finanțare. Astăzi, în perspectiva apropiatei campanii electorale pentru alegerile locale, unii politicieni și chiar partide politice clamează populist și iresponsabil majorarea pensiilor, a salariilor pentru diverse categorii profesionale, măsuri strict electorale care pot îngropa economia României pe termen foarte lung.

De fapt, unde conduce prioritar înrăutățirea de la stabilă la negativă a perspectivelor de rating? Împrumuturile, la care România este nevoită să recurgă pentru acoperirea deficitului bugetar, vor avea dobânzi foarte mari, termene dezavantajoase, iar corelativ acestora, dacă guvernanții se vor împrumuta suplimentar în aceste condiții, pentru a finanța nesustenabil majorări de salarii și pensii, economia României se va prăbuși periculos inevitabil, iar datoriile și situația colapsului economic, agravate de pandemie și criza sanitară, populismul politic și iresponsabilitatea vor trebui să le plătească copiii, nepoții și, poate, strănepoții noștri, pe termen foarte lung de acum încolo.

Consider că factorii care pot conduce la revenirea perspectivei de țară rezidă în creșterea alocărilor pentru investiții și dezvoltare, reducerea constantă a deficitului de cont curent, corelative altor măsuri care ar influența pozitiv sustenabilitatea fiscală. Pledez pentru susținerea capitalului românesc, pentru implicarea Băncii Naționale a României în scăderea dobânzilor, atât pentru creditele aferente investițiilor IMM-urilor, cât și pentru persoanele fizice, pentru a stimula dezvoltarea și creșterea economică.

Spunea Mitropolitul Simion Ștefan, cel care a tipărit la 1648 "Noul Testament de la Bălgrad", monument al literaturii române, că și "cuvintele sunt ca banii, iar banii aceia sunt buni care circulă peste tot". Faceți așadar banii să circule pentru investiții și dezvoltare, în condiții avantajoase pentru români!

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Marele plan al PNL, de relansare economică, în moarte clinică!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Marele plan al PNL, de relansare economică, în moarte clinică!"

Au trecut două luni și jumătate de la debutul stării de urgență, iar Guvernul PNL încă nu a prezentat marele plan de susținere și relansare economică pe care-l anunță aproape zilnic. Suntem la începutul verii, dar nu există niciun program asumat oficial de Guvernul IOC, Iohannis, Orban, Cîțu.

În aceste condiții, disperarea care a pus stăpânire pe români și pe agenții economici este una firească. Până acum, totalul măsurilor aplicate efectiv de "guvernul meu" nu însumează nici măcar 1% din PIB, iar perspectivele sunt îngrijorătoare.

Alte state europene s-au repliat la timp pentru a preveni grava criză economică ce va urma, alocând chiar până la 30% din PIB pentru susținerea economiei și a populației. Astfel, țările din jurul nostru au reușit cu succes să facă față acestei provocări de salvare națională. În Polonia, măsurile de sprijin înseamnă 16% din PIB, în Ungaria 18%-20%, în Bulgaria 11,7% din PIB. Suntem codași și la acest capitol, dar Iohannis și Orban continuă să-i mintă zilnic pe români, ceea ce este sfidător.

Economia țării este la pământ, cu o cădere de 15% și cu peste un milion de locuri de muncă pierdute în mai puțin de trei luni. Din estimările unui studiu specializat, rezultă că un număr de 130.000 de firme nu se vor mai redeschide după starea de alertă și la încetarea șomajului tehnic. Milioane de români vor fi pe drumuri.

Soluții? Ioc! Fără busolă, guvernul mincinos liberal putea foarte frumos să-și rezolve moartea clinică în care se află încă de la preluarea guvernării, prin preluarea și aplicarea măsurilor economice pozitive cuprinse în Programul PSD "Repornim România", lansat public încă din 10 mai. Dar nu a vrut! Pentru că, vorba românului, "Prostul dacă nu-i fudul..."

    Elena Hărătău - declarație politică: Proiectele de infrastructură rutieră vor scoate Moldova din izolare;

Doamna Elena Hărătău:

"Proiectele de infrastructură rutieră vor scoate Moldova din izolare"

Lansarea și accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldovei a constituit tema unei dezbateri publice organizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, la inițiativa CNAIR. Reuniunea a adus la masa dialogului primari și reprezentanți ai primăriilor din județele Moldovei, specialiști în infrastructura rutieră, precum și miniștri ai Guvernului României.

În cadrul dezbaterilor a fost prezentat stadiul celor trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Moldova: A8 - Autostrada Unirii, A7 - Drumul de mare viteză Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani, precum și Autostrada A13 - Brașov - Bacău.

Experții guvernamentali și specialiștii CNAIR au transmis un mesaj cât se poate de clar, în urma discuțiilor purtate cu aleșii locali din județele Moldovei. Executivul susține că parteneriatul și colaborarea cu autoritățile locale, în vederea dinamizării și susținerii celor trei mari proiecte rutiere va continua în ritm alert în perioada următoare, astfel încât acestea să intre cât mai repede în faza de implementare.

Evoluțiile pozitive ale proiectelor menționate ne determină să transmitem băcăuanilor că s-au făcut pași importanți în reușita acestor demersuri. În cazul A7, contractele sunt în prezent în derulare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, iar în ceea ce privește A8 s-a decis revizuirea studiului de fezabilitate pentru întregul traseu. După finalizarea studiului de fezabilitate pentru A7, aplicația va fi depusă la Comisia Europeană pentru finanțarea din fonduri europene.

Referitor la stadiul investiției Autostrăzii A13 Brașov-Bacău, zilele trecute a fost semnat Contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, a căror finalizare este estimată la finalul anului 2022.

În concluzie, asistăm la acțiuni semnificative pentru scoaterea Moldovei din izolarea în care, din păcate, a rămas foarte mult timp după 1990, cel puțin din punctul de vedere al șoselelor. Realizarea acestor proiecte investiționale din infrastructura rutieră reprezintă o dovadă clară a eforturilor Guvernului de a corecta nedreptățile făcute oamenilor din județele Moldovei, până acum.

    Eugen Durbacă - declarație politică: Școlara românească are nevoie de ochelari, ca să vadă și realitățile din mediul rural. Anul școlar este compromis. Ce facem cu viitorul an școlar?;

Domnul Eugen Durbacă:

"Școala românească are nevoie de ochelari, ca să vadă și realitățile din mediul rural. Anul școlar este compromis. Ce facem cu viitorul an școlar?"

Doamnei ministru al învățământului, Prof. Cristina Monica Anisie,

Stimată doamnă ministru,

Ați introdus peste noapte învățământul online obligatoriu, fără a vă consulta cu colegii dumneavoastră din țară, în special cu cei din mediul rural, fără a ști câți români au în casă Internet, dacă au un calculator sau o tabletă, dedicate activităților copilului și câți părinți sunt dispuși, dar și capabili să-și ajute copilul să intre pe platformele de studiu online, câți profesori sunt familiarizați cu aceste platforme.

Cred, doamnă ministru, că ar trebui să vedem realitatea României și în special a celei rurale, unde sunt familii în care niciunul dintre părinți nu are un loc de muncă stabil, nu are un venit sigur, nereușind să plătească facturile la energia electrică și apă - unii au fost chiar deconectați pentru neplată în vreme de pandemie - nu au lemne iarna și trăiesc din alocațiile copiilor și din ce reușesc să strângă muncind cu ziua. Dacă mai adăugăm acestei imagini și degradarea relațiilor dintre soți, din cauza alcoolismului și violenței, a lipsurilor, a carențelor educaționale, a unor boli cronice, dumneavoastră credeți că, în aceste familii, copiii vor putea participa la cursurile online, că acești copii vor ști să utilizeze un calculator, chiar dacă le va da mâine școala, unul, că părinții lor îi vor putea ajuta să utilizeze aplicațiile informatice, pentru a participa la cursul online?

Sunt bunici, unii dintre dânșii analfabeți sau bolnavi, care cresc nepoții abandonați de copiii lor aflați la muncă în străinătate.

Adăugați faptul că mulți dintre acești copii sunt exploatați, sunt obligați să muncească în gospodărie de la vârste fragede. Acești copii sunt pierduți pentru sistemul românesc de învățământ și, indiferent cât am dori să ne mințim, din păcate numărul lor nu este neglijabil. Peste ani, în lipsa unui învățământ adecvat posibilităților lor, în lipsa unui învățământ profesional, în lipsa consilierii și sprijinului din partea profesorilor și a statului, vor ajunge să îngroașe pătura săracă a societății și, ceea ce este mai tragic, să devină o pradă ușoară pentru traficul de carne vie, pentru rețele infracționale.

Revenind la situația reală a învățământului românesc, în unele zone din țară oamenii nu au acces la Internet sau nu au banii necesari să plătească un abonament de internet. Dincolo, de declarațiile populiste, Ministerul Educației nu e capabil din bugetul actual să suporte aceste costuri.

Nu doar în mediul rural, dar și în cel urban, părinții, fie nu se descurcă să folosească aplicațiile informatice, fie nu au timp să îți ajute copiii, pentru că au alte treburi în gospodărie. Sunt cazuri, în care au în casă un singur computer și pe acela, exact în timpul orelor de curs, trebuie să lucreze părinții, care au fost trimiși să muncească de acasă. Sunt cazuri în care părinții sau bunicii nu au utilizat niciodată un computer și nu își pot ajuta copiii, chiar dacă ar avea bani să le cumpere un calculator.

Profesorii nu sunt nici ei, departe de părinți, ca și abilități informatice, mulți dintre profesorii, mai ales în mediul rural, nu știu, nu vor sau nu pot, din lipsa echipamentelor necesare, să țină cursuri online.

Copiii și profesorii nu sunt obișnuiți să învețe online, pentru că nimeni din minister nu i-a încurajat până acum să folosească formă de învățământ. Așadar, procentajul celor care excelează în lucru pe calculator și se descurcă foarte ușor pe platformele de învățământ online este irelevant.

Seria neajunsurilor continuă, doamnă ministru: manualele nu au fost editate pentru sistemul online, Ministerul Educației nu a realizat o platformă unitară, intuitivă, ușor accesibilă tuturor grupelor de vârstă și toate materiile care trebuie predate în online, cadrele didactice nu au fost in prealabil instruite corespunzător pentru acest sistem de lucru cu copiii, proiectul cu Teleșcoala la TVR pare abandonat.

Ministerul Educației și Cercetării nu a instruit cadrele didactice pentru varianta alternativă a învățământului online și, evident, neajunsurile se văd azi.

Ministerul Educației și Cercetării nu a dotat toate școlile cu calculatoare, cu tablete, pentru a putea azi suplini necesarul de echipamente de care au nevoie profesorii sau copiii.

Vă solicit, doamnă ministru, să cereți colegilor din teritoriu date reale în legătură cu situația învățământului online, să veniți în fața Parlamentului cu toate aceste neajunsuri, să estimați corect necesitățile școlii românești și intervalul de timp necesar pentru implementarea studiul online, să prezentați un program coerent cu termene clare pentru implementarea sistemului și pentru instruirea cadrelor didactice, să ne prezentați situația proiectului Teleșcoală la TVR, să căutați soluții pentru copiii din familiile nevoiașe din mediul rural și să ne spuneți adevărul în legătură cu situația învățământului online, cu situația acestui an școlar și cu ce faceți cu adevărat ca anul viitor, să putem face față provocării unei potențiale epidemii care să ne oblige la această formă de învățământ.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată PNL este singurul partid capabil să asigure buna guvernare a României!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este singurul partid capabil să asigure buna guvernare a României!"

În contextul crizei create de pandemia de coronavirus, PNL a arătat că este pregătit să facă față provocărilor și să ofere un răspuns adecvat în plan economic prin măsuri care deja și-au arătat eficiența.

Nu trebuie uitat faptul că PNL a fost singurul partid care și-a asumat guvernarea într-un moment extrem de dificil pentru România, când semnele sufocării economiei naționale începuseră să fie vizibile! Am fost conștienți, încă de la început, că misiunea este una grea, dar ne-am asumat-o, pentru că știam că suntem capabili să îi facem față! Bineînțeles, situația s-a complicat și mai mult, după ce țara noastră a fost lovită de epidemia de coronavirus, iar Guvernul PNL a trebuit să contracareze, prin măsuri urgente, efectele negative asupra economiei naționale și asupra fiecărui cetățean român.

Dar iată că, deși condițiile nu au fost tocmai bune, în cele doar câteva luni de guvernare am reușit să limităm declinul economic, ba chiar să asigurăm în primul trimestru din acest an o creștere economică de 2,7%, conform datelor oficiale oferite de Eurostat!

Știu că nu este creșterea de 4,1% așa cum era preconizată înainte, dar nu este nicidecum puțin, având în vedere că suntem statul din Uniunea Europeană cu cea mai mare creștere economică și cu o inflație în scădere. Chiar dacă astăzi suntem atacați tocmai de cei care au adus România pe marginea prăpastiei, vedem că cifrele reprezintă faptele, și nu vorbele. Până la urmă, doar cifrele arată întotdeauna cine a avut sau nu dreptate!

Nu vreau să fac aici un laudatio Guvernului actual, însă lucrurile trebuie lămurite, pentru ca acei politicieni care atacă total nemeritat măsurile luate de PNL, să nu persiste în minciună! Iar dezbaterea din plenul Camerei Deputaților, când a fost organizată "Ora prim-ministrului", a fost cel mai bun exemplu de "Așa nu!", pentru că ne-a arătat că nu există limite pentru minciună din partea reprezentanților majorității parlamentare, cu PSD în frunte. Însă, orice invective pe care ni le adresează urmașii lui Dragnea din Parlament nu fac cinste României!

Știu că PNL deranjează prin faptul că își vede de treabă și nu ia măsuri cu dedicație pentru anumite grupuri de interese. Tocmai de aceea, spun, încă o dată, că vremea când guvernanții erau preocupați doar de promovarea intereselor unor găști de partid a trecut! Bugetul României nu mai este la cheremul clientelei politice, fiind conceput astfel încât să asigure relansarea economică pe baze sănătoase.

Datele arată, așadar, că PNL guvernează bine pentru români, într-o situație excepțională, iar cetățenii sunt conștienți de asta! Vom continua să ne facem treaba, pentru a construi împreună cu toți românii o Românie modernă și europeană!

    Camelia Gavrilă - declarație politică cu titlul Copilăria, un început de poveste. Emoții, sensuri și responsabilități sociale;

Doamna Camelia Gavrilă:

"Copilăria, un început de poveste. Emoții, sensuri și responsabilități sociale"

"Când nu mai ești copil, ai murit de mult." (Constantin Brâncuși)

Copilăria este vârsta paradisiacă a începutului de poveste a vieții, este timpul când jocul, bucuria, emoțiile se împletesc treptat cu etape de cunoaștere și explorare a lumii din jur. În inocența lui, copilul întreabă, se miră, descoperă universul apropiat. De aceea, rolul și influența părinților, a familiei sunt esențiale pentru a modela devenirea ființei, pentru a crea atmosfera de calm și bucurie, formând deprinderi, atitudini, oferind modele de comportament social, de comunicare cu ceilalți, aspect pe care școala, educația le vor completa și le vor multiplica.

Miracolul nașterii, puritatea absolută din ochii de copil, întoarcerea noastră, a celor maturi, la inocență, promovarea bunăstării copiilor, puterea de a avea dorințe și vise reprezintă tot atâtea repere pe care le explorăm în această sărbătoare. Ziua Copilului trebuie să fie un moment de bucurie și sărbătoare, dar și un context în care problemele specifice acestei vârste trebuie conștientizate și înscrise în agenda publică, cu implicarea responsabilă a instituțiilor, după cum este vital dialogul permanent între Guvern, Parlament, cetățeni, societatea civilă, pentru a susține eficient dezvoltarea, îngrijirea, educația copiilor, pentru a încuraja familiile acestora.

Ziua de 1 iunie este, de fapt, Ziua Internațională pentru Protecția Copiilor, în prezent este sărbătorită în mai multe țări ca Ziua Copilului.

Anul acesta, Ziua Copilului se sărbătorește într-un moment dificil și nefiresc. De aproape 3 luni, jocurile copilăriei în aer liber sau în școli și grădinițe au fost înlocuite cu activități în spațiul casei, întâlnirile cu prietenii și ieșirile în parc, interacțiunile între copii, târgurile, spectacolele, concertele, concursurile, atelierele, expozițiile sau paradele de 1 iunie s-au metamorfozat în alte ipostaze, cu jocuri virtuale, cărți, jucării, activități în spațiul restrâns al casei, dar cu avantajul de a avea mai mult părinții alături, ca prieteni de joacă și învățare.

Dincolo de emoție, de bucuria celebrării, de aspectele simbolice pe care le asociem cu nașterea unui copil, creșterea și educarea lui în ambianța familiei, a școlii, a comunității, trebuie să cunoaștem și imaginea reală a situației copiilor din România, nevoile acestora și necesitatea urgentării unor măsuri sociale, educaționale, prin asumarea responsabilităților și implicarea serioasă a guvernanților. Bunăstarea și evoluția copiilor sunt în legătură directă cu anumite domenii reprezentative: educație, protecția socială, demersuri de abordare incluzivă, îngrijire și sănătate.

1. Adaptarea permanentă a sistemului de învățământ la realitățile sociale, astfel încât tuturor copiilor să le fie asigurat accesul la educație de calitate, în mod echitabil - aceasta trebuie să fie principala preocupare a oricărui ministru al educației.

Deși au fost realizate îmbunătățiri semnificative, regăsim încă o serie de probleme legate de educația copiilor, probleme care necesită atenția noastră: abandonul școlar provocat de diferiți factori socio-economici, asigurarea echității și a finanțării sistemului de învățământ, conform legii, accesul egal, nediscriminatoriu la educație, orientarea și consilierea școlară, relevanța conținuturilor studiate, trasee educaționale potrivite pentru potențialul și aptitudinile fiecărui copil.

Statisticile ne prezintă o realitate dureroasă, aproximativ 30.000 de elevi din învățământul primar și gimnazial au încetat să frecventeze școala, în timpul anului școlar 2017-2018, ceea ce subliniază o rată alarmantă a abandonului școlar. Se adaugă și fenomenul absenteismului, cu alte cifre îngrijorătoare. În anul școlar 2018-2019, peste 380.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ - aproximativ 10% dintre copiii din aceste grupe de vârstă - din care 80.441 aveau vârsta specifică învățământului primar, 7-10 ani. Un sistem corect de învățământ, modern, eficient și reformat necesită investiții consistente nu doar în infrastructură, ci și pentru dotări, pentru programe educaționale diverse sau în vederea formării cadrelor didactice.

Elevii și studenții români continuă să beneficieze de cea mai scăzută alocare bugetară din Uniunea Europeană, de aproximativ 3%- 3,4% din PIB, chiar dacă au trecut deja 9 ani de la adoptarea Legii educației naționale, care prevede imperativ alocarea bugetară de minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru finanțarea educației.

2. Din perspectiva protecției sociale, subliniez, din nou, că "în fișa postului" pentru absolut orice guvern, combaterea sărăciei în rândul copiilor trebuie să fie prioritatea esențială. Mediul în care se dezvoltă copiii își va lăsa mereu amprenta, având influență directă asupra rezultatelor școlare, ceea ce înseamnă că un context neprielnic studiului și performanței înseamnă repercusiuni grave, fiind vorba inclusiv despre limitarea iremediabilă a aspirațiilor și șanselor de realizare în viitor. Statisticile ne arată că situațiile nefericite nu sunt izolate, iar bunăstarea tuturor copiilor reprezintă un deziderat greu de atins, chiar și într-o societate modernă și într-o democrație consolidată, ca cea din România. Un alt raport public subliniază că peste 32% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei, 42% dintre copii se află în risc de sărăcie și excluziune socială, iar 21,5% dintre copii se află în condiții de deprivare materială severă, deci nu le sunt asigurate condiții materiale esențiale pentru un trai decent, cum ar fi hrană adecvată, căldură în locuință, acces la utilități, telefon etc.

În perioada pandemică, aceste cifre au fost confirmate și completate cu alte dificultăți, pentru că un număr foarte mare de elevi nu a avut acces la sistemul de educație, în lipsa tehnologiei adecvate.

Ținând cont de aceste realități sociale, ne întrebăm retoric dacă guvernarea PNL mai are nevoie de alte argumente pentru dublarea alocațiilor copiilor, inițiativă legislativă adoptată ca urmare a eforturilor depuse de Partidul Social Democrat.

3. În domeniul politicilor de sănătate, trebuie să reflectăm asupra informațiilor recente din cuprinsul Raportului Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România din anul 2018, care prezintă faptul că dinamica ratei mortalității infantile în România a crescut până la 7,6‰ în 2015, în timp ce media în UE era de 3,6‰ în anul 2015. Din punctul de vedere al dezvoltării fizice, grupurile de copii din colectivitățile școlare, supuse examenului de bilanț în anul școlar 2016-2017, a înregistrat o dezvoltare armonică pentru 73,7% dintre copii și dizarmonică pentru restul de 26,3%. Majoritatea cazurilor sunt reprezentate de un grad crescut de obezitate în rândul copiilor.

Când vorbim despre sănătatea copiilor, trebuie să avem în vedere respectarea în primul rând a schemei de vaccinare, un stil de alimentație sănătos, o stare psihică foarte bună în mediul familial și necesitatea unor controale periodice la medicii de familie. Lipsa educației, slaba implicare a instituțiilor responsabile, mediul social, familia, efectele migrației părinților în spațiul european, absența consilierii psihologice, a unor grupuri mixte de intervenție, factorii economici vor conduce mereu spre afectarea, uneori iremediabilă, a stării de sănătate a copiilor, din perspectiva fizică, mentală, afectiv-emoțională.

Dincolo de aceste repere importante pentru creionarea viitoarelor politici sociale și educaționale pentru copii, dincolo de analizele lucide necesare, ziua de 1 iunie rămâne în fiecare an un reper al copilăriei, o sărbătoare care își păstrează farmecul, retrăită de toți, indiferent de vârstă, ca simbol al purității și fericirii, al inocenței, dar și al speranței.

Ziua Mondială a Copilului reamintește fiecăruia dintre noi despre obligația de a promova și a susține drepturile copiilor, deschizând dialoguri, inițiative, strategii complexe și acțiuni concertate, prin care vom construi o lume mai bună pentru copiii de astăzi, pentru elevii și tinerii aflați pe drumul formării, al devenirii profesionale și umane, în general.

Ca profesor dăruit educației, școlii, unei meserii de vocație pe care o desfășor cu pasiune de peste 30 de ani, aș dori ca ziua de 1 iunie să fie o permanentă preocupare și atenție spre problemele copiilor, să fie ziua repetată a unor cadouri neprețuite: cei mai mici să primească, prin dragostea și energia noastră, ample programe naționale, să adaptăm constant măsuri eficiente pentru copiii defavorizați și pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, să conturăm reperele unui sistem de învățământ modern, inspirat și corelat cu valorile societății cunoașterii, să finalizăm acțiuni concrete importante pentru dezvoltarea școlilor și a universităților, în sinteză, o unitate și armonie a demersurilor și a actorilor politici pentru cauza nobilă a copiilor.

Am convingerea că nu avem nimic mai de preț decât copiii, că nu este o îndatorire mai nobilă decât aceea de a avea grijă de ei, de aspirațiile și visele lor, așa cum tot ei sunt singurii care pot să ne ofere promisiunea unui viitor mai bun!

    Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: PNL nu poate aduce perspective pozitive în viața copiilor. Demagogia și incompetența guvernanților afectează inclusiv educația copiilor. De ce nu luați măsuri pentru a mări alocațiile și a aduce mai multă bucurie în viața copiilor și a părinților?;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"PNL nu poate aduce perspective pozitive în viața copiilor. Demagogia și incompetența guvernanților afectează inclusiv educația copiilor. De ce nu luați măsuri pentru a mări alocațiile și pentru a aduce mai multă bucurie în viața copiilor și a părinților?"

Copiii reprezintă în fiecare societate din lume speranța unui viitor mai bun. De aceea, toate eforturile societății trebuie să se îndrepte către educarea copiilor și oferirea unui mediu prielnic de dezvoltare personală pentru aceștia.

Actualul Guvern PNL promitea o "Românie educată", dar, în contextul pandemiei de COVID-19, nu a făcut altceva decât să împiedice accesul copiilor la educație, toate acestea în contextul în care țările din nordul Europei au evitat dezechilibrele din învățământ și au tratat cu mai multă conștiință problema accesului la educație. Nu putem să nu rămânem impresionați de gândurile exprimate de un copil din mediul rural cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, pe care o celebrăm an de an la data de 1 iunie. La întrebarea ce îl face fericit pe un copil, acesta a răspuns cu o fermitate rar întâlnită chiar și la adulți, să meargă la școală și să se întâlnească cu doamna învățătoare și colegii de clasă. Se subînțelege tristețea majoră pe care acest copil și mulți alții au resimțit-o în perioada în care au stat acasă, fără acces la educație, întrucât există copii care nu dispun de acces la o rețea de Internet. Atunci când guvernanții propuneau soluția online pentru perioada pandemiei, nu au avut în vedere nimic, nici măcar ceea ce părea evident la prima vedere, și anume, că există un număr mare de copii din mediul rural care nu au acces la calculatoare și Internet.

La 1 iunie am sărbătorit Ziua Internațională a Copilului. Prin respectarea tradiției acestei zile, statele membre ale ONU au recunoscut că, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, origine națională sau socială, copiii au dreptul la afecțiune, dragoste, înțelegere, hrană adecvată, îngrijire medicală, educație gratuită, protecție împotriva tuturor forme de exploatare și creștere într-un climat de pace universală.

Guvernanții noștri PNL-iști ar trebui să înțeleagă că drepturile universale ale copiilor înseamnă, înainte de toate, accesul neîngrădit la educație gratuită. Nu ne îndoim că nu știu acest lucru, însă de ce nu fac nimic pentru a asigura accesul tuturor copiilor români la educație online, indiferent în ce colț al țării locuiesc aceștia?

Guvernul PNL are însă alte priorități. Strategii pentru copii nu există pe agenda PNL. În loc să vină cu proiecte solide pentru a sprijini educația copiilor, ministrul PNL al educației a cerut, la finalul lunii aprilie, susținerea Bisericii Ortodoxe Române pentru a-i echipa pe copii cu tablete și calculatoare. Guvernul PNL marșa cu tema "România educată", însă se dovedește incapabil de orice acțiune de educație în viața copiilor români.

Patriarhia Română a fost singura instituție care a venit în sprijinul copiilor din comunități defavorizate și al cadrelor didactice, oferind peste 4.000 de tablete și dispozitive electronice, prin Proiectul "Alege Școala!". Biserica Ortodoxă Română a sprijinit învățământul online și prin alte proiecte, cum ar fi, "Dăruiește o tabletă pentru o șansă la educație!".

Și la nivel local, Biserica a oferit sprijin elevilor. La Bacău, prin Proiectul "Donație pentru educație", Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, prin Sectorul de Asistență socială și medicală, vine în sprijinul copiilor, pentru a facilita procesul de învățare online a copiilor care provin din medii defavorizate. Guvernul PNL ignoră realitatea și nevoile copiilor. Instituția Bisericii a salvat neputința Guvernului și a venit cu soluții concrete pentru tineri, în timp ce guvernanții moraliști se ocupă de temele lor esențiale de campanie electorală.

Nici vorbă să avem așteptări de la acest Guvern PNL, care nu are un program economic pentru salvarea economiei, ci doar un program de împrumuturi permanente - în doar 7 luni, PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare - datoria publică a crescut cu 62,2 miliarde de lei, cu o medie lunară de 8,8 miliarde de lei.

PSD susține aplicarea Legii privind dublarea alocațiilor pentru copii. Viitorul copiilor nu se negociază și nici nu se amână. Parlamentul a decis, în decembrie 2019, dublarea alocațiilor, de la 150 de lei la 300 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani, și de la 300 de lei la 600 de lei pentru copiii cu handicap. PSD a inițiat și a votat acest act normativ extrem de important pentru copiii români, dând dovadă de responsabilitate și indicând clar sursele de finanțare, dar liberalii au acționat așa cum o fac de obicei, dând dovadă de infatuare și ignoranță totală.

Nimic mai clar - de la viziunea unei societăți mai bune și mai educate în teorie, în practică, PNL dovedește că interesele lor nu privesc acordarea unei șanse la o viață mai bună și la educație pentru toți copiii români. Așa este în PNL, "pentru copii, nu sunt bani".

    Ion Spânu - declarație politică; Președintele fake news;

Domnul Ion Spânu:

"Președintele fake news"

"Am reușit până acum să controlăm epidemia, iar măsurile pe care le-am luat pe parcursul stării de urgență și-au dovedit eficiența. Au fost două luni foarte grele pentru toți, ar fi dramatic să le compromitem tocmai acum, când am reușit să facem un pas important pentru a ne relua, încet-încet, un mod de viață mai apropiat de cel cu care eram obișnuiți" - ne citea, deunăzi, din prompter, Președintele României. Ca în vechiul banc rusesc cu bicicleta, România se află, într-adevăr, pe primele locuri în Europa, dar într-un clasament al celor mai proaste decizii luate în timpul pandemiei.

Coronacriza a afectat toate statele lumii, în primul rând din punct de vedere medical. Cu o situație mult mai gravă decât în țara noastră, atât Spania, cât și Italia au avut un număr de cadre medicale infectate cu COVID-19, mult mai mic decât România. Astfel, un studiu efectuat de European Centre for Disease Prevention and Control indica faptul că, din totalul persoanelor infectate, Italia înregistra numai 69 de cadre medicale, Spania 66, în timp ce România avea peste 1000 de doctori, asistente sau infirmieri în carantină. Totodată, raportat la Europa de Est, țara noastră se situa și continuă să se situeze pe primul loc la numărul de persoane decedate. În plus, ca să punctăm și mai bine la imagine, România este singurul stat din Europa, și poate și din lume, în care ministrul sănătății a demisionat în plină criză.

În plină pandemie, guvernul a mai reușit să dea o lovitură sistemului sanitar, prin achiziționarea la prețuri exorbitante a echipamentului medical de urgență (măști de protecție, mănuși etc.) urmată, în mod evident, de vânzarea acestora către o populație obligată printr-un act normativ să le folosească. În ceea ce privește acest act normativ, ne păstrăm caracterul de unicitate pe continent, fiind singura țară din Europa în care măsurile luate în timpul stării de urgență au fost declarate neconstituționale.

Ne întoarcem la clasament și constatăm că, prin grija guvernului și conducătorului iubit, România a fost țara cu cea mai mare valoare a amenzilor din Europa, pe perioada stării de urgență. Pentru persoanele fizice, cuantumul amenzii se situa între un minim de 415 euro și un maxim de 4150 de euro. Același amenzi variau în Spania între 100 și 2000 de euro, în Italia între 400 și 3000 de euro, în Germania între 200 și 2500 de euro, în Marea Britanie între 60 și 960 de lire, iar în Franța între 135 și 3750 de euro. Evident, nu are niciun sens să comparăm valoarea salariului mediu din aceste țări cu cel al României, pentru a înțelege care a fost impactul asupra populației.

În al doilea rând, coronacriza a lovit puternic, la nivel mondial, în sistemele economice. România a reușit să se distingă și la acest capitol printr-o lipsă totală de reacție. Guvernul și președintele s-au limitat la discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri, neoferind aproape nicio soluție concretă. Atunci când totuși au făcut-o, s-a dovedit a fi un dezastru, vezi programul IMM Invest, total ineficient chiar și după ce a fost, cu greu, pus în funcțiune. Asta ca să nu mai vorbim de amânarea ratelor la bancă, o metodă sigură de sărăcire a creditorilor și de îmbogățire a societăților bancare. Ca urmare, populația rămâne complet vulnerabilă în fața iminentei crize economice, confruntându-se deja cu o creștere necontrolată a prețurilor la alimente, iar de la 1 iulie cu liberalizarea prețului la gazele naturale.

Rezumând, măsurile luate până acum și care și-au și dovedit eficiența, așa cum ne spune Klaus Iohannis, au avut următoarele repercusiuni: România este țara cu cel mai mare număr de cadre medicale infectate din Europa, România este țara cu cel mai mare număr de persoane decedate din Europa de Est, România este țara cu cele mai mari amenzi aplicate în timpul stării de urgență din Europa, România este țara cu cele mai păguboase achiziții de echipamente medicale de urgență din Europa, România nu are niciun plan real de redresare economică.

Mulțumim, Domnule Președinte, suntem primii, în sfârșit!

    Ionuț Simionca - comentarii privind măsurile Guvernului de supraveghere în masă a clienților de la terase;

Domnul Ionuț Simionca:

Terasele din România au început să se deschidă de la 1 iunie, însă proprietarii acestora, aflați la un pas de faliment, riscă să primească amenzi copleșitoare din cauza introducerii obligativității completării unui registru de evidență a rezervărilor clienților. Regulamentul GDPR, intrat în vigoare in anul 2018, prevede amenzi de până la 20 milioane de euro și până la 4% din cifra de afaceri globală a anului precedent, în cazul încălcării protecției datelor cu caracter personal.

Ordinul de ministru comun al Ministerului Sănătății nr. 966 și al Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 1809 din 29 mai 2020, obligă terasele să colecteze, într-un registru, datele de contact minime ale clienților, respectiv numele (prenumele) și numărul de telefon - în scopul unui potențial triaj epidemiologic.

Or, proprietarii de terase trebuie să asigure, conform regulamentului GDPR, securitatea datelor, să respecte principiul legalității, echității și transparenței, principiul limitării scopului, principiul reducerii la minimum a datelor, principiul exactității, principiul limitării stocării, principiul integrității și confidențialității și principiul responsabilității.

Este nerealist din partea Guvernului să pretindă proprietarilor de terase, ale căror business-uri au fost și așa afectate de restricțiile impuse de autorități, să aloce resurse umane și materiale pentru respectarea normelor GDPR.

La fel cum este nerealist să-și imagineze că toate persoanele care vor merge la o terasă își vor da numele și numărul de telefon doar pentru că ministrul sănătății crede că, în felul acesta, se vor putea realiza mai eficient anchete epidemiologice.

De aceea, fac un apel la luciditate și cer Guvernului să renunțe la măsura de supraveghere în masă a clienților de la terase, să se limiteze la impunerea unor reguli stricte în ceea ce privește igiena și distanțarea socială la terase și în restaurante.

Atât firmele, cât și cetățenii au nevoie de sprijin și încredere din partea autorităților pentru a reveni la o viață economică și socială normală.

Un minim respect față de proprietarii de terase și față de oamenii care ies în oraș la o limonadă după luni întregi de izolare ar impune anularea prevederilor Ordinului de ministru care cad sub incidența GDPR.

    Cornel Itu - declarație politică având ca subiect Românii cu boli cronice, bătaia de joc a Guvernului Orban;

Domnul Cornel Itu:

"Românii cu boli cronice, bătaia de joc a Guvernului Orban"

Situația românilor care suferă de boli cronice, în criza sanitară generată de pandemia de coronavirus, a fost și este, în continuare, complet neglijată de Guvernul Orban. Sute de mii de pacienți cronici, diagnosticați cu cancer, diabet, AVC, boli renale sunt lăsați de izbeliște de stat, deși ar trebui să beneficieze de tratamente prompte, care le pot salva viața.

Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice a tras un semnal de alarmă în legătură cu această stare de fapt inadmisibilă, amintind faptul că s-au stins pacienți cu AVC din cauza intervenției prea târzii, dat fiind că au așteptat câte 4 sau 5 ore ca să treacă de triajul pentru COVID-19. Bolnavii cronici au nevoie de acces rapid la tratamente, Ministerul Sănătății are datoria de a stabili circuite și reguli clare pentru urgențele pacienților cronici, fiind vorba de viețile a sute de mii de români!

În ultimele trei luni, medicii au pus puține diagnostice de boli cronice, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu există. Ba, dimpotrivă, spitalele vor trebui să trateze un număr mai mare de cazuri de bolnavi cronici, mulți dintre ei cu forme agravate din cauza nepăsării Guvernului. Să nu uităm cât de greu au implementat liberalii emiterea rețetelor online, cum au obligat 3 milioane de bolnavi cronici, în plină epidemie (până la sfârșitul lunii martie) să stea la cozi pentru medicamente! Să nu uităm cum și-au bătut joc de bolnavii de cancer, de diabet, de boli cardiovasculare, punându-i pe drumuri în astfel de vremuri dificile chiar și pentru cei sănătoși!

    Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică intitulată Starea de alertă - ne menținem vigilența, respectăm regulile, combatem pandemia;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

"Starea de alertă - ne menținem vigilența, respectăm regulile, combatem pandemia!"

Lupta cu noul coronavirus nu s-a încheiat, pandemia nu s-a terminat pe 15 mai, odată cu starea de urgență! Mulțumim românilor care au înțeles - într-o proporție covârșitoare și care ne face mândri - că regulile impuse de autorități trebuiau să fie respectate cu sfințenie. Toți românii trebuie să știe că a fost adoptată decizia de a se institui stare de alertă prin Hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile legii. Cei care încalcă legea trebuie să știe că Guvernul are toate pârghiile legale și toate instrumentele juridice pentru a impune respectarea măsurilor, a regulilor stabilite care au un singur scop, protejarea sănătății și vieții românilor.

Toate ministerele cu atribuții în cadrul stării de alertă vor emite acte normative în baza legii și a hotărârilor de guvern pentru a stabili toate regulile de desfășurare a transportului public, a activității în instituții, în spațiile comerciale, de desfășurare a activității în centrele de îngrijire personală, în centrele de îngrijire a persoanelor vulnerabile și în alte spații publice. Toate ministerele vor lucra activ cu Ministerul Sănătății pentru a genera împreună toate reglementările secundare, pentru a avea garanția că în fiecare loc se petrec lucrurile astfel încât să împiedice la maximum riscul de răspândire a riscului.

În ciuda atenționărilor autorităților, în ultimele zile au fost mai multe adunări publice sau mai multe evenimente la care s-au adunat mai multe persoane decât numărul permis de lege în situația în care suntem, de stare de alertă: așa-zisele proteste din Piața Victoriei, petrecerea din Herăstrău și îmbulzeala de la graniță, de la Nădlac.

În mod obișnuit, în țară intră pe la Vama Nădlac aproximativ 3.000 de persoane pe zi, dar în aceste zile am avut un adevărat val. În două zile am înregistrat aproximativ 20.000 de intrări. Guvernul a dispus toate măsurile posibile pentru a gestiona situația: a direcționat traficul de persoane către toate intrările în țară, a crescut numărul de posturi la care se operează datele la intrarea în țară, a asigurat măsurile care sunt necesare pentru a păstra distanța fizică pentru perioada de așteptare, a deschis toate punctele de trecere, atât cele pentru transportul de marfă, cât și cele pentru intrarea persoanelor. În plus, românii care vin sunt întâmpinați cu apă și măști de protecție, dacă nu au.

În București, parcurile sunt în subordinea autorităților locale, adică a Primăriei Generale sau a primăriilor de sector, poliția locală trebuia să intervină ferm în astfel de cazuri. Situația din Herăstrău putea fi prevenită dacă forțele de ordine se mobilizau mai bine și interveneau de la început, în loc să asiste la petrecerea ad-hoc de acolo. Forțele de ordine aveau toate instrumentele legale să intervină, însă nu au făcut-o sau au făcut-o mult prea târziu. În orice caz, s-au luat deja măsuri împotriva teraselor care au pus muzică și care au vândut mâncare "la pachet". În plus, am decis să suplimentăm numărul forțelor de ordine din parcuri, pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc. Românii trebuie să știe că în situații similare riscă amenzi de până la 2.500 de lei, pentru că sunt interzise grupurile de peste 3 persoane.

În ceea ce privește protestele din Piața Victoriei, Partidul Național Liberal consideră că dreptul de a protesta este fundamental într-o democrație, tocmai de aceea acest drept apare în orice document democratic din întreaga lume, inclusiv în Constituția României. În acest caz, nimeni nu pune în discuție dreptul acelor oameni de a protesta, problema este că unii dintre acei oameni nu au respectat recomandările noastre de a păstra distanțarea socială și de a proteja astfel sănătatea și viața lor, a familiilor lor, a prietenilor lor și a altor persoane cu care intră în contact.

Guvernul României a luat aceste măsuri pentru ca românii să fie mai bine protejați de acest virus și acesta este motivul pentru care situația în România nu este scăpată de sub control, așa cum se întâmplă în alte state europene. Înțelegem faptul că unii cetățeni au trecut cu greu prin aceste două luni, tuturor ne este greu să nu ne vedem cu familia, cu prietenii, să nu putem merge în vacanțe. Îi atenționăm însă pe toți că astfel de evenimente pot strica efortul întregii națiuni și că pot pune în pericol atât sănătatea și viața românilor, cât și revenirea economică.

    Mihaela Huncă - declarație politică având ca temă PRO România propune asigurarea unui venit minim vital pentru românii afectați de coronacriză. Guvernanții trebuie să înțeleagă că sănătatea și bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice acțiune politică prin care se gândesc numai la data alegerilor sau decât petrecerile sfidătoare și ilegale organizate în instituții publice;

Doamna Mihaela Huncă:

"PRO România propune asigurarea unui venit minim vital pentru românii afectați de coronacriză. Guvernanții trebuie să înțeleagă că sănătatea și bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice acțiune politică prin care se gândesc numai la data alegerilor sau decât petrecerile sfidătoare și ilegale organizate în instituții publice"

Încă de la început observăm, din păcate, că la 3 luni după izbucnirea crizei generate de noul coronavirus, țara rămâne în continuare neguvernată. Cum este posibil ca Guvernul să ignore problemele majore ale țării în ceea ce privește copiii, pensionarii și omenii care de-abia își mai asigură traiul din cauza crizei de COVID-19?

Este strigător la cer faptul că Guvernul Orban, sfidează decizia Parlamentului și refuză să aloce banii pentru dublarea alocațiilor copiilor! Consider că PNL dă dovadă de ipocrizie, meschinărie și că, pentru jocuri politice, sacrifică viitorul țării. Ce să mai vorbesc de pensionari, care de abia își duc zilele cu puținii bani pe care îi primesc, sau de cei care trăiau din salariul minim, intrați în șomaj tehnic și care au venitul diminuat cu 25 de procente?

Stimați guvernanți, sănătatea și bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice! PRO România vine în ajutorul românilor și propune ca fiecare cetățean afectat de coronacriză să beneficieze de sprijin pentru un trai decent prin asigurarea, de către stat, a unui venit minim vital lunar. Astfel, ajutorul urmează să fie calculat ca diferența dintre suma de 1.500 de lei și venitul net lunar al persoanei. Specialiștii PRO România susțin că măsura trebuie să fie valabilă atât pe perioada stării de alertă, cât și pe o durată de un an după finalizarea acesteia.

De asemenea, se propune majorarea cuantumului aferent venitului minim vital pentru familiile monoparentale cu suma de 500 de lei. Pentru familiile cu trei persoane majore care locuiesc în aceeași gospodărie se acordă un ajutor de maximum 3.000 de lei, respectiv 4.000 de lei pentru cele cu mai mult de trei membri peste 18 ani. PRO România susține că, fără reglementarea venitului minim vital, românii vor fi puși în situația de a nu-și permite alimentele sau medicamentele necesare. Asta cu atât mai mult cu cât Guvernul Orban refuză să aplice legea care majorează pensiile, iar numărul celor care au rămas fără un loc de muncă trece de un milion.

Pentru urgentarea parcursului de adoptare a acestor măsuri, PRO România a inclus toate prevederile descrise mai sus în Proiectul de Lege privind venitul minim garantat, inițiativă proprie depusă încă din luna aprilie, aflată în procedură legislativă.

Stimați colegi, închei așa cum am început: țara este neguvernată! Ba, mai mult, în timp ce copiii rămân fără alocații mărite și pensionarii fără pensii mărite, liberalii ne râd în față și fac petreceri sfidătoare și ilegale în sediul Guvernului, cu țigări și băuturi fine.

Cam asta este atitudinea lor față de bieții amărâți care i-au votat!

    Mihai Niță - declarație politică intitulată Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca și apărarea granițelor;

Domnul Mihai Niță:

"Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca și apărarea granițelor"

În fiecare an, la 5 iunie este aniversată Ziua mondială a mediului înconjurător. Marcarea acestei zile reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizația Națiunilor Unite se străduiește să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător și în același timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să ia atitudine. În fiecare an, la 5 iunie, în peste 100 de țări sunt organizate manifestări dedicate mediului.

Studiile în domeniu sunt la fel de uluitoare ca și nepăsarea și inconștiența unei părți considerabile a populației care contribuie sau asistă la alterarea mediului. În toată lumea, un milion de sticle din plastic sunt achiziționate în fiecare minut, iar până la 500 de trilioane de pungi de plastic de unică folosință sunt folosite în fiecare an. Totodată, 13 milioane de tone de plastic ajung anual în ocean. În total, jumătate din materialul plastic fabricat este destinat pentru a fi utilizat o singură dată, fiind apoi aruncat.

Ce ar fi de făcut, în campaniile de conștientizare a populației și de educare a copiilor? Iată ce ne povățuiește, simplu și convingător, înțelepciunea chinezească: "Dacă te gândești la anul următor - însămânțează pământul; Dacă te gândești la următorii zece ani - plantează un copac; Dacă te gândești la următorii o sută de ani - educă oamenii." Altcumva, în cazul în care vom înainta bezmetic în iureșul autodistrugerii, vom ajunge victimele propriei nesocotințe, așa cum ne avertiza Malthus, pe la 1798: "Populația crește în progresie geometrică, iar masa mijloacelor de subzistență în progresie aritmetică; dezechilibrul creat face necesară intervenția obstacolelor regresive pentru reglementarea raportului dintre populație și mijloacele de subzistență". Manipulatorii teoriilor conspirative afirmă că aceste intervenții au fost demarate, deja.

Problema vitală a mediului a căpătat dimensiuni fabuloase. Conștient de pericolul distrugerii mediului, celebrul actor american Robert Redford avertiza umanitatea de mai multă vreme: "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care țin de securitatea națională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca și apărarea granițelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?"

Guvernul României dispune de mai multe instituții care ar trebui să se ocupe de starea și protejarea mediului înconjurător. Este vorba de mii de salariați copios remunerați: directori, secretare, fonduri și logistică la dispoziție, iar rezultatele activității acestora se observă din avion, dar și mai bine din satelit: pe Google Maps, ariile pădurilor virgine defrișate abuziv pe teritoriul național sunt înspăimântătoare. Ritmul defrișărilor se accelerează infernal. Domnul ministru Costel Alexe ne amețește cu date și cifre fantasmagorice și nu pare să fie deloc îngrijorat de distrugerea țării. În aparenta sa naivitate, ministrul dezastrelor naturale nu pricepe nici de ce zâmbesc satisfăcuți pe sub mustață austriecii negustori de lemn românesc, ori lefegiii statului român care-i protejează pe infractorii ce ne distrug pădurile.

Ne tot mirăm că schimbările climaterice ne afectează negativ atât viața, cât și activitățile economice. "Natura nu face niciodată nimic fără motiv." Asta constatase la vremea lui și înțeleptul antic Aristotel. După mai bine de două mii de ani, noi tot nu vrem să pricepem adevărul că lupta împotriva naturii este o luptă împotriva noastră înșine. Inundații și alunecări de teren, tornade devastatoare, deșertificare, diminuarea concentrației de oxigen din aer, extincția unor specii prețioase ale florei și faunei etc. Acesta e rezultatul activității de protecție a mediului în România de azi. Revoltător! Ce vină mai au muntenii care-și fac singuri dreptate, stopând jaful lotrilor? Dacă statul e slab și incapabil, oamenii își apără pe cont propriu pădurile. Aici s-a ajuns. Se aude, domnilor guvernanți? Președintele Republicii știe asta?

    Laurențiu Nistor - declarație politică având titlul Cadoul Guvernului Orban pentru copiii României;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Cadoul Guvernului Orban pentru copiii României"

În acest an, de 1 iunie, politicienii PNL nu-și mai dădeau rând să ureze copiii României, de ziua lor. În tot acest timp, asistăm cu toții la o bâlbâială continuă când vine vorba despre dublarea alocațiilor copiilor de la 1 august, așa cum prevede legea.

În schimb, liberalii confundă birourile celor mai înalte foruri ale țării cu birturile, toate acestea în timp ce românii au respectat regulile și au fost amendați fără măsură și neconstituțional mai bine de o lună.

Astfel, premierul României le-a făcut cadou românilor o doză de cinism și lipsă de bun-simț, fiind surprins la șpriț cu o parte din cabinetul pe care îl conduce, într-o fotografie ce a făcut înconjurul României. Nu l-am auzit să își ceară scuze, măcar. Nu l-am auzit să regrete, dimpotrivă, poza a fost doar o poză. Și nu pot să nu mă întreb care este limita aroganței liberale, pentru că îmi pare că a fost depășită de foarte mult timp.

Revenind la 1 iunie și la Ziua Copilului, pe care liberalii nu au ratat-o - declarativ vorbind, desigur -, le reamintesc faptul că ar fi trebuit să îi privească în ochi pe cei 250.000 de copii care în ultimele trei luni nu au avut acces la educație, în lipsa tabletelor necesare învățământului online. Nu i-a preocupat acest aspect, așa cum nu îi preocupă nici dublarea alocațiilor celor mici. Au fost ocupați cu contractele dedicate, au fost ocupați cu angajări clientelare, au avut cu totul alte preocupări decât grija față de români.

Mai mult, noul ministru al educației a ignorat programul propus de PSD încă din luna noiembrie a anului trecut, respectiv - "România modernă, România digitală". Acest program, în valoare de 2 miliarde de lei, din care 400.000 de lei reprezentau cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 de lei reprezentau fonduri externe nerambursabile, nu a fost implementat de guvernarea actuală.

În această perioadă complicată, programul și-ar fi dovedit utilitatea, el fiind destinat schimbării sistemului de predare a lecțiilor, prin achiziționarea de table inteligente și de tablete. Programul propus de PSD ar fi ajutat învățământul românesc să facă un salt semnificativ în secolul XXI, nu cu pași mici, ci într-un mod rapid. Dar programul nu a fost acceptat, după cum lesne reiese.

Așadar, domnilor PNL-iști: lăsați aroganța și măriți alocațiile copiilor! Lăsați aroganța și oferiți tuturor elevilor șansa la educație. Faceți parte din cel mai slab Guvern al României din ultimii 30 de ani, vreți să intrați în istorie și cu titulatura de cel mai cinic Guvern din istoria României?

    Dumitru Oprea - declarație politică având ca subiect Dezvoltarea competențelor digitale, o prioritate;

Domnul Dumitru Oprea:

"Dezvoltarea competențelor digitale, o prioritate"

Starea de urgență, impusă în România timp de două luni pentru a limita răspândirea coronavirusului, a confirmat o situație pe care am reclamat-o cu mulți ani în urmă.

Închiderea școlilor și mutarea cursurilor în online, precum și necesitatea ca multe activități economice să se desfășoare de la distanță, prin intermediul Internetului, au arătat că România trebuie să recupereze rapid decalajul privind digitalizarea instituțiilor și asigurarea competențelor populației pentru utilizarea tehnologiei.

Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE în ceea ce privește competențele digitale. Conform ultimului raport al The Digital Economy and Society Index, doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au aceste competențe de bază, față de media europeană de 57%, și doar 10% sunt la nivel avansat, față de media UE de 31%. Putem să recuperăm din acest decalaj, pentru că soluția există deja: educația continuă, pe tot parcursul vieții.

În 2018, când la conducerea Ministerului Educației se afla Ecaterina Andronescu, am întrebat-o pe doamna ministru, oficial, ce măsuri are în vedere pentru a stimula participarea la programele de formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții a adulților de vârstă activă. Întrebarea venea în contextul în care guvernul PSD-ALDE prevedea o investiție de circa 1,6 miliarde de euro în această formă de educație. Evident, investiția a rămas pe hârtie.

În România, rata de participare a adulților la educația formală sau non-formală era, în anul 2016, de doar 7%, conform datelor oferite, la începutul anului trecut, de Ministerul Muncii. Așadar, acest minister avea în 2019 date neactualizate, vechi de trei ani.

Situația trebuie schimbată rapid. Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți, în mod continuu, abilitățile și pregătirea profesională. Instituțiile de stat trebuie să se digitalizeze urgent. În mediul privat, succesul aparține doar celor care știu să se adapteze.

Activitățile din mediul digital nu mai sunt din viitor, ceva de domeniul science fiction, ci fac parte din prezent. Iar dezvoltarea competențelor digitale trebuie să înceapă încă de la primele clase de școală.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică intitulată PNL susține reducerea abandonului școlar prin măsurile luate de către Guvernul Orban;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL susține reducerea abandonului școlar prin măsurile luate de către Guvernul Orban"

Joi, 14 mai 2020, Guvernul PNL a adoptat o ordonanță de urgență prin care este acordat dreptul elevilor de a circula gratuit, dus-întors, de acasă până la școală, inclusiv cu transportul în comun sau cu trenul.

Prin acest demers, PNL repară tot ceea ce au lăsat guvernele dinaintea noastră în aer în privința transportului elevilor. Într-o țară precum România, în care abandonul școlar este o problemă stringentă, această ordonanță vine în ajutorul familiilor și copiilor care nu-și pot permite să plătească transportul pentru a ajunge la școală. Astfel, elevii vor putea să circule gratuit, pe baza carnetului de elev, nemaifiind nevoiți să achiziționeze bilet sau abonament pentru drumul de acasă la școală și înapoi, iar gratuitatea se aplică inclusiv transportului cu trenul, metroul sau cel public în comun.

Aceasta reprezintă încă o problemă rezolvată de Guvernul PNL, problemă pe care PSD-ul, care se mai și autodenumește social-democrat, nu doar că a lăsat-o în aer, dar a și agravat-o, prin transformarea transportului județean din domeniul public în regim comercial, fapt care i-a pus în mare dificultate pe toți elevii din zona rurală.

Noi, liberalii, ne reafirmăm credința că orice copil, indiferent de mediul social și economic în care s-a născut și a crescut, are dreptul la educație. Educația nu este un privilegiu, iar noi nu credem în privilegii, ci credem în egalitate de șanse; având șanse egale, fiecare om poate, în funcție de talentele și ambițiile sale, să-și croiască un drum potrivit aspirațiilor sale în această țară. Un om fără educație nu are cum să-și capete niciodată libertatea intelectuală, și își va căpăta cu greu libertatea economică.

În plus, școala este cea care creează cetățeni responsabili, care își înțeleg drepturile și îndatoririle. A avea cetățeni informați și școliți duce la o mai mare democratizare a vieții politice, precum și la o mai mare responsabilizare a clasei politice. Dacă aruncăm o privire spre România interbelică, care se voia a fi un regim democratic, dar avea o rată a analfabetismului covârșitoare, viața și practica politică erau foarte departe de dezideratul democratic clamat, deoarece cetățenii nu aveau o cultură politică. Iar această cultură politică se formează numai prin educație.

Partidul Național Liberal își dorește ca România să aibă cetățeni educați și informați, cetățeni care să participe activ la viața politică a țării, să vină la urne atunci când sunt solicitați și să voteze după cum le dictează conștiința. Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă doar pentru că a avut neșansa de a se fi născut într-o familie fără posibilități materiale, iar noi ne luăm angajamentul de a aduce cât mai mulți copii la școală, pentru că ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică cu titlul [Beneficiile] guvernării PNL - cresc prețurile, scade puterea de cumpărare, crește șomajul!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"«Beneficiile» guvernării PNL - cresc prețurile, scade puterea de cumpărare, crește șomajul!"

Veniturile oamenilor și puterea de cumpărare sunt din ce în ce mai grav erodate. Consumul se reduce, economia intră într-o spirală vicioasă a subdezvoltării. Acesta este tabloul sumbru al viitorului imediat pe care-l văd managerii români ca efect al proastei guvernări liberale.

Prețurile vor crește cu 22%. Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează creșterea prețurilor de vânzare cu amănuntul. În următoarele trei luni se prefigurează un tablou acut al prăbușirii economice, rezultat al incapacității și incompetenței guvernări liberale, dar și a lipsei programelor eficiente de susținere și repornire a economiei.

Producția industrială va scădea cu 21%, cea mai mare cădere, echipamentele electrice vor avea minus 38%, iar numărul salariaților din industria prelucrătoare va scădea cu 26%, cererea de servicii va avea o cifră de afaceri diminuată cu 29%, iar activitățile de creație și interpretare artistică vor fi pe minus 100%, activitățile agențiilor turistice și ale tur-operatorilor la fel, și activitățile sportive, recreative și distractive vor înregistra minus 82% scădere a încasărilor!

Prin incompetență, indiferență și aroganță guvernarea liberală a măcinat bunăstarea pe care românii au câștigat-o în guvernările PSD.

Sunt deja un milion de șomeri, salariile în mediul privat se diminuează, firmele se închid ori își reduc activitatea, prețurile au crescut și urmează noi scumpiri, de la 1 iulie se liberalizează utilitățile, puterea de cumpărare scade constant. Austeritate pe toată linia.

Creșterea punctului de pensie cu 40% și dublarea alocațiilor sunt nu doar măsuri sociale necesare, ci și măsuri care pot reporni economia prin stimularea consumului. Banii ajunși la pensionari și la copii intră cu siguranță în economie prin achizițiile de produse și servicii, care vor reporni IMM-urile blocate în starea de urgență. O treime din banii dați pensionarilor și copiilor prin dublarea alocațiilor se reîntorc imediat la stat sub formă de taxe și impozite pe consumul generat de acești bani. PNL nu înțelege acest mecanism, fiind concentrat doar pe tăieri, diminuări, reduceri și scăderi.

În doar 7 luni PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare! Diferența majoră e că în timpul guvernării PSD a crescut economia, la fel salariile și pensiile, precum și puterea de cumpărare, iar șomajul a scăzut. În timpul guvernării PNL economia s-a prăbușit, veniturile și puterea de cumpărare au scăzut, iar șomajul crește amețitor!

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică intitulată Soluții pentru IMM-urile din România;

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Soluții pentru IMM-urile din România"

Raportările publice conform cărora băncile au aprobat credite cumulate reprezentând doar 10% din fondul de 15 miliarde de lei atribuit Programului IMM Invest arată că o idee bună, pusă greșit în practică, poate să eșueze dacă nu sunt înțelese anumite mecanisme financiare și economice. Culmea este că rezultatele mai mult decât modeste ale IMM Invest - până la sfârșitul lunii mai, cel puțin - sunt cauzate tot de stat.

Astfel, chiar dacă BNR a scăzut considerabil dobânda de referință, de la 2,5% la 1,75%, aproape toată lichiditatea din piață a fost absorbită de Ministerul de Finanțe pentru asigurarea resurselor necesare funcționării statului. Am văzut asta și în criza financiară precedentă, când băncile erau tentate mai degrabă să dea bani pentru finanțarea deficitelor bugetare decât să crediteze economia privată, tocmai ca urmare a bonității crescute a statelor. Or, acum, pe fondul deciziilor mai multor bănci centrale de a tipări monedă și a pune în practică programe de quantitative easing, tendința este și mai accentuată. Atunci când domnul Florin Cîțu se laudă public că a atras împrumuturi la dobânzi mici, de fapt ne anunță și că băncile și-au alocat resursele pentru a credita statul în detrimentul privaților.

În altă ordine de idei, IMM Invest este un program care își dorește să ajute firmele pe termen mediu și lung prin accesul la linii de creditare. Or, pandemia a lovit fulgerător și a generat probleme de cash flow. Nu sustenabilitatea business-ului unei frizerii este pusă în pericol, având în vedere cererea relativ inelastică pe acest domeniu de activitate, cât capacitatea de a face plăți imediate și a reporni lanțul economic. IMM-urile au, deci, nevoie de facilități care să le lase mai mulți bani în casele de marcat și în contabilitate.

Nu în ultimul rând, IMM Invest trebuia discutat mai bine cu băncile înainte de a fi lansat la apă ca marele program care salvează firmele mici și mijlocii. Practic, li s-a dat libertatea, aproape absolută, băncilor în a decide ce firme să primească aceste credite garantate de stat. Evident, băncile se orientează doar către IMM-uri fără probleme deosebite și cu un rulaj semnificativ - anumite bănci au introdus condiționalități privind un prag minim al cifrei de afaceri -, ignorându-se astfel tocmai scopul pentru care a fost conceput programul: de a salva business-urile aflate în dificultate.

În declarațiile politice precedente am analizat și punctat faptul că există sectoare ale economiei - construcțiile și IT&C - care au crescut mult peste orice așteptări în ultimii ani, ba chiar și în primul trimestru din 2020 în ciuda pandemiei. Aceste ramuri economice aveau un numitor comun - fiscalitate scăzută în ceea ce privește forța de muncă. Dacă Guvernul va decide să aplice același tratament IMM-urilor aflate în dificultate, scăzând obligațiile de plată la sfârșitul lunii, aceste companii mici și medii vor avea un sprijin consistent.

O a doua soluție vine din înțelegerea dependențelor economice între diversele firme: multe IMM-uri oferă bunuri și servicii unor companii mai mari. Spre exemplu, o companie care ține contabilitatea la Dacia Mioveni sau alta care produce tapițerie vor putea reveni doar dacă uzina mare repornește la capacitatea de dinainte de blocaj. De aceea, trebuie decise stimulente și pentru firmele mari, dar și stabilite proiecte de investiții care să asigure avantaje competitive acestor companii mamut. Ca exemplu, Dacia și Ford ar beneficia masiv de pe urma grăbirii autostrăzii Pitești - Sibiu sau a drumului expres Pitești - Craiova. Grăbirea acestor proiecte de infrastructură ar putea stimula producția în cele două fabrici constructoare de mașini, salvând astfel și IMM-urile cu care au contracte. Beneficiul secundar al unei astfel de abordări ține și de faptul că banii n-ar sta blocați într-un fond de garantare, ci ar fi folosiți pentru lucruri concrete, pentru plăți și rulaj în economia reală.

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică: Atacurile PSD la democrație și la ordinea de drept sunt în fapt atentate la siguranța și viața românilor;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Atacurile PSD la democrație și la ordinea de drept sunt în fapt atentate la siguranța și viața românilor"

Pandemia de coronavirus a avut ca efect advers și o recidivă a infecției cu ciumă roșie. În plină criză, PSD a apelat la toate tertipurile politicianiste posibile pentru a arăta că face ceva pentru români, când, în fapt, toate acțiunile sale au fost îndreptate împotriva românilor. Nu este prima dată când face asta. De altfel, perioada în care s-a aflat la guvernare PSD a fost o perioadă plină de amenințări la siguranța și viitorul românilor, fie prin acțiuni directe, precum 10 august, dar mai ales prin inacțiunea și indolența de care PSD a dat dovadă.

Un fapt revelator este și acela că Guvernul PSD știa că spitalele românești nu sunt pregătite pentru o criză sanitară de proporții și nu pot face față unei situații de criză. Aceste lucruri sunt spuse negru pe alb chiar într-un document oficial al Guvernului Dăncilă, adică într-un raport, o expunere de motive, care însoțea un proiect de ordonanță de urgență care s-a discutat în ședința de Guvern din 21 martie 2018. În document, semnat de Viorica Dăncilă, Orlando Teodorovici și Paul Stănescu, se recunoaște deschis că "Starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară și necesită atenție imediată pentru a evita viitoare situații de criză posibile. Mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură (...) Această stare de fapt duce la riscuri pentru pacienți - act medical ineficient, reacție redusă la situații de criză, infecții nosocomiale; riscuri pentru personalul medical, (...) cheltuirea ineficientă a banului public. (...) Infrastructura spitalicească neadecvată atrage după sine riscuri semnificative și reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate". Documentul continuă să enumere riscuri și neajunsuri pe 7 pagini, făcând trimitere, în același timp, la strategia de sănătate 2014-2020, lucru care ne confirmă că PSD știa toate aceste lucruri din 2013, sau mai devreme, dar nu a făcut absolut nimic în afară de gargară la televizor și sifonat bani publici prin achiziții trucate, unele patronate chiar de ministrul sănătății PSD de la acea vreme, Sorina Pintea, prinsă cu mâna până la cot în punga cu șpagă.

Aceasta este realitatea peste care a lovit apoi criza pandemiei de coronavirus. Nici măcar din martie 2018 și până în octombrie 2019, când a fost demis, guvernul PSD nu a făcut absolut nimic, în afară de numit oameni în posturi pe criterii politice, în afară de trucat licitații, luat șpăgi și promis verzi și uscate la televizor, în timp ce pacienții alergau după medicamente, se tratau în aceleași spitale vechi și pline de riscuri și blestemau cardul de sănătate și rețelele electronice aranjate de prietenii lui Ponta - pe milioane grele de euro - atât de bine, că nici azi nu funcționează, și pacienții sunt încă captivi în județul de reședință când e vorba de analize sau medicamente. Ce să mai vorbim de spitalele regionale mult promise, care nu erau decât niște planșe frumos colorate ca și autostrăzile imaginare ale condamnatului penal Dan Șova.

PSD însă nu s-a oprit aici, ci a continuat războiul împotriva statului de drept și al democrației pe care îl poartă, cu victorii de etapă, de pe vremea lui Iliescu. N-a contat că politizata Curte Constituțională a fost desființată profesional de instanțele europene care au dovedit clar abuzurile făcute de PSD împotriva Codruței Kovesi, n-a contat nici măcar că oamenii mureau zilnic din cauza îmbolnăvirii cu COVID. PSD și-a dus atacul mai departe și a început să instige la ură și nesupunere, folosind politizata Curte Constituțională care, în loc să fie un garant al legalității, a început, sub bagheta lui Dorneanu, să semene tot mai mult cu instanțele staliniste. PSD a mers până acolo, încât a împiedicat Guvernul să mai poată lua decizii rapide și ferme, în plină pandemie, mutând regulile pe tărâmul circului și al trocului politic. Reșapând niște condamnați precum Adrian Năstase, care are tupeul acum să dea România în judecată pentru o decorație dăruită de Iliescu, și Adrian Severin, care urlă prin Piața Victoriei, cu un puternic accent estic, instigând la revoltă, ori fostul director de circ, ajuns ministru în timpul lui Ponta - Bogdan Stanoevici -, cel care împreună cu Meleșcanu a ținut românii din diaspora la coadă la votul din noiembrie 2014, împiedicându-i să voteze, PSD se agită pe mai departe, cu un cinism grotesc.

Alta ar fi fost însă situația acum dacă România avea spitale regionale, dacă România avea stocuri de medicamente și echipamente de protecție în spitale la început de pandemie și dacă PSD s-ar fi ocupat de guvernare, nu de șpăgi. Altele ar fi fost măsurile luate pe timp de criză și altul ar fi fost impactul economic al pandemiei, dar, din păcate, PSD s-a ocupat de jupuit, transformând România într-o sumă de moșii administrate de baronii partidului după modelul fanariot.

Iată, deci, că toate acțiunile aiuristice ale PSD se răsfrâng, în fapt, în viața fiecărui cetățean, iar atacurile repetate la democrație și la ordinea de drept devin adevărate bombe cu efect întârziat care, mai devreme sau mai târziu, atentează direct la siguranța și la viața românilor.

    Tudorița Lungu - declarație politică cu tema Marile proiecte de investiții sunt ale românilor și ale României;

Doamna Tudorița Lungu:

"Marile proiecte de investiții sunt ale românilor și ale României"

"În chestiunile mari, care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme, nu pot fi prețuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt și sigur al principiilor". Sunt curioasă cu ce ochi ne-ar privi astăzi autorul acestor vorbe, marele I.C. Brătianu, pe noi, parlamentarii României, cei care reprezentăm vremelnic interesele acestei țări.

Oare omul care a vândut o moșie a familiei pentru a putea aduce regalitatea în țară ar înțelege ceva din această veșnică gâlceavă a politicienilor români de astăzi, din această atmosferă de război, păguboasă pentru România? Ar pricepe el ceva din preocuparea care domnește de peste 30 de ani, o preocupare preponderent pentru imagine și mai puțin pentru ce rămâne în urmă? Ce ar înțelege Brătienii, care s-au luptat pentru unirea românilor, dacă ar vedea ce puțin punem astăzi preț pe unitate și că ne lipește, de fapt, dorința de a coagula în jurul unor obiective comune.

Nu-mi face nicio plăcere să recunosc, dar reprezint una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene, regiunea de nord-est a României. O regiune în care locuitorii au ieșit în stradă și au strigat, după 30 de ani de democrație: "Moldova vrea autostradă!". Moldovenii vor o cale de acces spre Vest, astfel ca afacerile să se dezvolte, mărfurile lor să aibă șansa să devină competitive, iar locurile de muncă să fie mai bine plătite. Vă garantez că nu-i interesează nici numele ministrului sau al directorului de la CNAIR, nici câți bani s-au alocat de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană!

În sfârșit, după 30 de ani, s-a intrat într-o linie dreaptă. Se lucrează la proiectul tehnic al A13 Brașov - Bacău. Ce motiv mai bun pentru PSD Bacău de a transforma, în plină pandemie, acest pas spre normalitate într-un subiect de campanie electorală? În timp ce în România și peste tot în lumea se vorbea despre boală și moarte, despre solidaritate și respect, la Bacău s-a dus o luptă isterică pentru ca autostrada Brașov - Bacău să fie strâns legată de niște nume aflate vremelnic în politică.

Brătienii nu și-au dorit ca cineva să scrie că monarhia este a lor, că unirea este legată de ei, că au dat o constituție și că au modernizat România. Poate tocmai de asta au rămas în cartea de istorie, spre deosebire de cei care luptă cu disperare să-și lege numele de o șosea de centură și o autostradă, după ce au stat 30 de ani și au asistat, fără nicio viziune, la sărăcirea județului pe care l-au condus.

Fac apel la noi, toți, să încetăm să mai fim niște caraghioși care își smulg, la figurat, planșele autostrăzilor de sub nas, unii altora, să încetăm să mai credem că tăierea unei panglici impresionează și aduce voturi, să nu ne mai gândim că așa câștigăm alegerile, atribuindu-ne meritul unei investiții. Marile proiecte nu sunt ale PNL, PSD, USR sau UDMR, sunt ale României și ale românilor! Paternitatea lor este neimportantă, important nu este pe al cui mandat s-a gândit o investiție, ci dacă aceasta a fost dusă la capăt și a devenit funcțională.

Dacă Brătienii și toți marii oameni politici ar fi procedat cum se întâmplă astăzi, nu am mai fi vorbit despre România Mare și modernă, despre bunăstarea interbelică, despre universități. Nicolae Titulescu sigur n-ar fi fost niciodată președintele Ligii Națiunilor, pentru că s-ar fi trezit cineva să-l boicoteze, să-i confecționeze o biografie plină de ridicol.

Stimați colegi, greșim cu toții! Românii s-au săturat de toate aceste dispute fără sens. Prea puțin contează că ministru era Șova sau Bode, sau că un europarlamentar a vrut să transforme un proiect din MasterPlanul pentru Transporturi al Uniunii Europene într-o victorie personală, românii sunt interesați ca proiectele să fie realizate, sunt bucuroși să vadă că marile investiții sunt duse mai departe, de la un Guvern la altul, nu băgate prin sertare și blocate doar pentru că au aparținut predecesorilor.

Vă garantez că alegătorii noștri, ai tuturor, apreciază mai mult concordia și mai puțin jocul politicianist. Este momentul să acceptăm că marile proiecte nu trebuie să aibă culoare politică, pentru că în spatele lor stau oamenii și nevoile comunităților.

    Victor Paul Dobre - declarație politică cu titlul E timpul Galațiului;

Domnul Victor Paul Dobre:

"E timpul Galațiului"

În ultimii treizeci de ani, marile proiecte de infrastructură inițiate și realizate în România au ocolit constant zona de sud a Moldovei, în contradicție cu potențialul economic și perspectivele dezvoltării zonei. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât județul Galați a reprezentat o pată albă pe harta infrastructurii țării și, implicit, a zonei.

Lipsa autostrăzilor, lipsa unei rețele de drumuri care să asigure interconectarea zonei, prin infrastructură de mare viteză, cu restul regiunii și, mai departe, cu restul țării a îngreunat dezvoltarea economică a zonei.

A fost nevoie de o schimbare de viziune, și acest lucru s-a întâmplat odată cu schimbările politice din noiembrie 2019. Astfel, lucruri care trenau de ani de zile, proiecte pe care s-a depus praful au fost reanalizate, finanțate și s-a demarat execuția într-un timp foarte scurt, ceea ce arată că, atunci când este bună-credință și dorință, totul este posibil.

Marile proiecte de infrastructură gălățene, uitate ani la rând, în 6 luni, au primit un suflu nou, renăscând speranța prosperității populației.

Iată câteva obiective care au fost deblocate și se află în implementare: centura municipiului Tecuci, un proiect început în urmă cu 5 ani, oprit din lipsă de fonduri, a fost refinanțat, având perspective de finalizare apropiate. Prin construcția acestei Variante de Ocolire se redirecționează traficul greu din Tecuci și, în acest mod, se opresc distrugerile provocate de trepidații și se reduce poluarea.

Lansarea lucrărilor la Drumul de centură al municipiului Galați, un proiect care inițial era fără finanțare, totuși, prin realocări, s-a reușit finanțarea lui, și în luna martie au început lucrările. Acest proiect are rolul de a concentra traficul din nordul județului Galați, din municipiul Galați, de pe axul de transport Tecuci-Galați în zona Șendreni și a deschide traficul pe drumul expres Galați-Brăila. Drumul de centură va avea un pod spectaculos de 600 metri și o pistă pentru bicicliști.

Un proiect uitat și readus în atenția autorităților centrale este Drumul expres Galați-Brăila, cu o lungime de 11 km., cu două benzi de circulație pe sens și care va face legătura cu complexul rutier "Pod peste Dunăre" din zona Brăila și va facilita traficul din zona județului Galați spre acest complex rutier.

Un alt obiectiv lansat de actuala guvernare este "Varianta ocolitoare a municipiului Galați". Prin această lucrare se va facilita accesul mărfurilor din nordul Moldovei, PCTF Albița, Oancea, Giurgiulești, Portul Galați la complexul rutier "Podul peste Dunăre" și accesul la magistralele de transport spre Constanța și spre rețeaua de autostrăzi. Acest proiect este în faza licitațiilor de proiectare și execuție și are o importanță strategică, deoarece cumulează traficul de pe mai multe axe de transport zonale și le dirijează spre magistrale importante de transport, creând, astfel, facilități economiei zonale.

Un alt obiectiv important, care este susținut de Guvernul Orban, este realizarea "Platformei Multimodale Galați", care va face din Galați cel mai mare port românesc la Dunăre și va fi un element important al culoarului de transport naval Rin - Main - Dunăre. Acest proiect, în valoare de 80 mil. euro, va asigura realizarea platformei de operare pentru containere din și către Asia.

Am enumerat câteva obiective de infrastructură uitate, tergiversate sau oprite din implementare de către fostele guvernări PSD-iste, dar care au fost revigorate de Guvernul Orban, prin acțiuni concrete, care constituie un puternic semnal, în sensul că dezvoltarea infrastructurii nu trebuie să aibă culoare politică și că a venit și timpul Galațiului.

    Mihai Weber - declarație politică PNL aruncă județul Gorj în sărăcie!;

Domnul Mihai Weber:

"PNL aruncă județul Gorj în sărăcie!"

Declarațiile premierului Ludovic Orban, legate de soarta Complexului Energetic Oltenia și a mineritului din România, sunt îngrijorătoare și au creat numeroase frământări în zona Olteniei, și nu numai.

Nu știu dacă este nevoie să vă mai spun ce ar însemna materializarea acestor declarații, dar trebuie să știți că, cel puțin în ceea ce privește județul Gorj, ar însemna o grea lovitură, aruncarea în sărăcie a multor oameni.

Toate investițiile în retehnologizarea CEO și sprijinul acordat de guvernarea PSD acestui obiectiv strategic, extrem de important pentru siguranța și independența energetică a României, sunt pe cale să fie distruse de o guvernare care nu știe să facă altceva decât să distrugă, să închidă, să lase oameni pe drumuri. Pentru că, după ce s-a lăudat, luni de zile la rând, cât de preocupat este de soarta Complexului Energetic Oltenia și a mineritului, adevăratele intenții ale Guvernului au ieșit la iveală.

Și bineînțeles că în toată această "întrecere" a declarațiilor iresponsabile, premierul Orban, ministrul finanțelor, parlamentarii PNL de Gorj nu mai stau să își pună câteva întrebări elementare și de bun-simț: ce facem cu cei peste 13.000 de angajați ai CE Oltenia? Ce facem cu cei peste 30.000 de angajați ai firmelor care sunt în strânsă legătură cu activitatea CE Oltenia? Ei bine, aici guvernarea PNL se oprește și depune armele atunci când vine vorba să găsească soluții.

Să nu cădem în capcana minciunilor țesute de actuala guvernare, care acum a scos la înaintare amenințarea Green Deal care, chipurile, vine peste noi. Documentul prevede, funcționarea pentru încă 15-20 de ani a grupurilor care urmează să fie modernizate.

Deoarece Guvernul nu poate, zeci de mii de oameni și-au întors acum privirile către noi, parlamentarii. De la noi așteaptă soluții sub forma unor legi drepte, care să le apere modul de viață și locul de muncă.

Gorjenii nu își doresc reeditarea situației din Valea Jiului, unde s-a distrus fără a se pune nimic în loc, motiv pentru care parlamentarii PSD vor face orice demers va fi necesar pentru ca această tristă istorie să nu se repete.

    Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică: Parlamentul a votat: o viață decentă și fără exploatare pentru angajații români;

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Parlamentul a votat: o viață decentă și fără exploatare pentru angajații români"

Parlamentul a votat azi două legi care vin în sprijinul angajaților din România, pe care le-am inițiat alături de reprezentanți ai mai multor partide.

Este vorba de legea care prevede fundamentarea salariului minim în baza coșului minim pentru un trai decent și de legea care crește amenzile pentru angajatorii care practică muncă suplimentară peste numărul de ore permise legal.

Reamintesc că ambele legi au fost inițial adoptate de Parlament în toamna anului 2019. În plină campanie electorală și în total dispreț față de soarta angajaților români, președintele Klaus Iohannis a întors, succesiv, ambele legi în Parlament, solicitând reexaminarea lor. Azi, Parlamentul a adoptat ambele legi în forma lor inițială. Conform Constituției, președintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii și este obligat să o promulge în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.

Coșul minim pentru un trai decent dublează salariul minim

După intrarea în vigoare a legii privind corelarea politicilor salariale cu valoarea coșului de consum pentru un trai decent, Guvernul va fi obligat să ia în calcul valoarea coșului ca indicator pentru stabilirea salariului minim la nivel național. Salariul minim nu va mai fi stabilit din pix, dar nici nu ține cont doar de criterii pur economice, cum ar fi productivitatea sau rata inflației. Viața decentă va deveni un reper important în stabilirea salariului minim.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii, pentru luna septembrie 2019, era de 6.954 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă, singură, de 2.621 lei pe lună (sursa: studiul FES România Syndex).

În prezent, salariul minim net reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea coșului de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură. La data de 1 aprilie 2020, 80% dintre contractele de muncă din România erau sub valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură.

Stop exploatării prin ore suplimentare ilegale!

Totodată, azi, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind modificarea prevederilor din Codul muncii, care sancționează nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară. Angajatorii care nu respectă prevederile legale vor plăti amenzi mai mari.

Amenda prevăzută de modificarea legislativă adoptată azi prevede amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestând muncă suplimentară peste limita legală. Până în prezent, amenda prevăzută de Codul muncii era cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei, fără ca legea să aibă în vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numărul de ore suplimentare sau numărul de angajați care efectuează ore suplimentare. Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei, în cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentară peste limita prevăzută de lege, nu producea un efect disuasiv, având o valoare modică în raport cu veniturile companiilor.

Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajații români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă și Grecia, și peste media europeană de 23%. Orele suplimentare afectează viața personală și familială a individului, prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie, și implicare scăzută în dezvoltarea copiilor.

Cele două proiecte legislative au fost realizate cu sprijinul Campaniei pentru Viață și Muncă Decentă. Mai multe informații sunt disponibile aici https://monitorsocial.ro/campanii/.

    Ilie Dan Barna - declarație politică intitulată Este momentul ca România să arate stabilitate și solidaritate cu aliații americani;

Domnul Ilie Dan Barna:

"Este momentul ca România să arate stabilitate și solidaritate cu aliații americani"

Ceea ce se întâmplă astăzi în SUA arată că societatea mai are încă multe probleme de rezolvat și demonstrează nevoia de solidaritate în depășirea oricăror probleme. Amploarea protestelor pornite de la tragedia din Minneapolis se datorează unor tensiuni acumulate și care vedem că se repetă ca manifestare.

Vorbim de o criză cauzată de o exploatare de către anumiți factori politici, interni și externi, a faliilor sociale, culturale și economice existente în societate și care este adâncită, fără doar și poate, de criza provocată de pandemia de COVID-19, care a provocat atât de multe tensiuni și a scos la iveală atât de multe carențe sistemice peste tot în lume.

Polarizarea politică și socială trebuie depășită prin dialog, cooperare și soluții care să unească, și nu să adâncească faliile deja existente. Din această perspectivă orice formă de violență nu doar că nu își are locul, dar trebuie urgent înlocuită cu dialog, înțelegere reciprocă și identificarea de soluții comune.

USR va transmite și oficial un mesaj de solidaritate cu românii din Statele Unite ale Americii și cu partenerii noștri americani și sperăm ca și statul român să o facă pe căi oficiale. În calitate de principal aliat de pe frontul estic al SUA, România trebuie să demonstreze că este un pol de stabilitate și că suntem capabili de mobilizare în contextul în care partenerul nostru cel mai important trece prin momente delicate. Suntem legați printr-un parteneriat strategic care presupune și colaborare bilaterală în combaterea riscurilor neconvenționale, precum și existența unui grup de lucru sectorial care acoperă zona afacerilor interne. România poate și trebuie să arate o solidaritate puternică în astfel de momente de încercare.

Ca principal partener strategic al României și principal liant al structurilor de cooperare euro-atlantice, criza prelungită creată de pandemia de COVID-19 și climatul intern din Statele Unite ale Americii pot afecta România în plan economic și comercial, precum și în ceea ce privește cooperarea pe zona militară și de securitate.

Ceea ce vedem peste tot în jurul nostru ne duce cu gândul la episoade pe care omenirea le-a traversat și în trecut și de la care avem destule de învățat.

Avem proteste de stradă în Statele Unite și în multe alte puncte de pe glob, pornite de la falii vechi, sociale, politice, economice sau culturale, rămase încă nerezolvate. Și vedem că nu doar un stat sau o societate pot fi reziliente, ci și provocările mediului contemporan.

Avem deja mai multe poziții agresive, pe scena globală, cu state care acționează la limita sau dincolo de tratatele existente sau de dreptul internațional. Ceea ce face astăzi China în Hong Kong este și o continuare a ceea ce a făcut tot China în Marea Chinei de Sud și se alătură, într-un fel, acțiunilor Rusiei în Crimeea sau în conflictele înghețate din regiunea Mării Negre, din rândul cărora Transnistria ne doare în mod special.

Și avem un exemplu de criză globală care nu doar că a lovit economiile peste tot în lume, ci a scos în evidență carențele existente în sistemele de sănătate și a consumat un nou episod în lupta deja consacrată pe care o ducem împotriva dezinformării și propagandei.

Astfel de momente scot în evidență nu doar nevoile punctuale de dezvoltare sau reformă internă în funcție de specificul fiecărui stat, cât poate mai ales nevoia de cooperare și cât suntem de puternici împreună. Ceea ce demonstrează astăzi Uniunea Europeană cu noul Plan Marshall e ceva ce ni se demonstrează constant de când există UE și NATO și de când noi, România, suntem membri ai familiei europene și euro-atlantice.

Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne principalul punct de referință al relațiilor externe și de securitate ale României, însă contextul ultimilor ani arată că România trebuie să fie capabilă să ofere mai mult aliaților noștri și să se adapteze activ la contextul regional și la cel general mondial în schimbare.

În momentele de criză, rolul aliaților este unul care contează înzecit. Suntem principalul aliat al Statelor Unite pe flancul estic, ceea ce este de netăgăduit astăzi, însă România poate și trebuie să facă mai mult pentru a confirma acest rol și pentru a ne întări, în primul rând, poziția ca stat relevant în regiune și ca reprezentant al UE și NATO pe flancul estic.

Am mai spus-o în trecut. Aliații noștri, în frunte cu SUA, așteaptă, în primul rând, ca România să corecteze sincopele de poziționare din ultimii ani și să își îmbunătățească nivelul de predictibilitate și angajament față de NATO și UE. Suntem văzuți, încă, drept principalii parteneri de dialog ai SUA și NATO în regiune și avem posibilitatea să devenim principalul actor NATO aici, însă e nevoie de mult mai mult efort și de mai multă solidaritate și din partea noastră.

    Nicu Niță - declarație politică: Ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile.

Domnul Nicu Niță:

"Ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile"

Societatea trăiește sub semnul schimbării climatice, schimbare ce se va amplifica în viitor, afectând, totodată, toate sectoarele economiei, agricultura fiind un sector foarte important.

Schimbările climatice în acest domeniu o dovedesc deja. Acțiunea negativă a factorilor naturali asupra producției agricole nu poate fi anticipată sau eliminată, seceta excesivă din partea de sud-est a țării noastre, inundațiile, temperaturile scăzute, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face față, factori ce produc pagube imense în acest domeniu.

Tocmai din aceste motive ne dorim să nu ne aflăm în situația anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puțin peste 100 mii tone.

Pentru a veni în sprijinul agricultorilor, împreuna cu ceilalți colegi, ne-am gândit la realizarea unui act normativ, ce prevede un ajutor de stat pentru protejarea agricultorilor care se confruntă cu aceste fenomene meteorologice, care aduc pagube majore în sectorul agricol.

Mulțumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect, pentru acordarea acestui ajutor de stat, atât de vital pentru producătorii agricoli.

Despăgubirile se vor acorda producătorilor agricoli, ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, numai pentru daune ce depășesc 30% din producție, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului.

Agricultura este astăzi mai complexă ca oricând. Caracterul imprevizibil al vremii, insuficiența resurselor naturale, asaltul bolilor, buruienilor, toți acești factori sunt niște provocări pentru agricultori. Ne dorim să putem ajuta acest domeniu, pentru ca fermierii să ne poată oferi mâncarea necesară, și de aceea au nevoie de sprijinul nostru necondiționat.

     

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 4 december 2021, 16:32
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro