Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 iunie 2020

	17.	Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice (PL-x 62/2020) (rămas pentru votul final).
	consultă fişa PL nr. 62/2020

	Domnul Florin Iordache:
	................................................
	19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; PL-x 62/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Doamna Iurişniţi. Vă rog, faceţi legătura cu doamna Iurişniţi. Şi apoi raportul comun, domnul Halici, Comisia juridică şi Comisia pentru egalitatea de şanse. Doamna Iurişniţi. Numai puţin...
	Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă): Da. Mulţumesc...
	Domnul Florin Iordache: Vă rog, doamnă...
	Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Încep prezenţa mea în online, în această şedinţă, prin câteva cifre relevante şi statistici la nivel european, pentru că statistici la nivel naţional încă nu avem. Este vorba de 45% dintre victimele violenţei domestice, care au raportat existenţa unei forme de abuz online, în timpul relaţiei; 40% care au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi online de fostul partener; 38% care au raportat o urmărire online, odată ce au părăsit o relaţie; 75% care au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărţuire. Stimate colege, Stimaţi colegi, Prezenţa, aici, în această şedinţă, a acestei legi vine în urma unei analize de nevoi... Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în sensul includerii violenţei cibernetice printre toate tipurile şi formele de violenţă pedepsite în România. Pentru că ştim foarte bine că, odată cu evoluţia tehnologiei şi a extinderii mijloacelor de comunicare online, violenţa cibernetică a căpătat o amploare şi statele europene trebuie să incrimineze acest fenomen, cu scopul de a preveni şi a combate în mod eficient. Tipul acesta de violenţă nu există în cadrul legislativ în legislaţia românească. El a fost descris de către Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la fapte de hărţuire şi ameninţare online, publicare nonconsensuală de informaţii, date personale, tot ce înseamnă ameninţări online, conţinut grafic intim, acces ilegal de interceptare a comunicaţiilor, orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cu scopul, bineînţeles, de a umili, de a ameninţa, de a reduce la tăcere victima. Este un proiect transpartinic, pe care l-am iniţiat, şi am ţinut foarte mult ca acest proiect să ajungă în Camera Deputaţilor. Am obţinut sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare. Şi este în acord cu Convenţia de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinaţional obligatoriu privind combaterea violenţei împotriva femeilor sau violenţei domestice, este în acord cu noua Agendă Globală 2030 şi care, până la urmă, include un obiectiv specific privind realizarea egalităţii de gen şi a tuturor femeilor şi bărbaţilor. Am lucrat, alături de experţi din organizaţii nonguvernamentale, jurişti, pentru această completare a legislaţiei, atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite, nu erau prevăzute şi, ca atare, nici pedepsite. Odată promulgată această iniţiativă, sper ca instituţiile statului să se mobilizeze şi să se responsabilizeze, inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare şi de educare. Pentru că fetele şi femeile reprezintă principalele victime ale acestui tip de infracţiuni, să ne reamintim de recente violuri care au fost mediatizate în presă sau alte acţiuni de abuzuri incredibile care au loc încă în România. Ele trebuie să recunoască astfel că violenţa cibernetică, inclusiv acest tip de violenţă este sancţionată şi să ştie cui să i se adreseze. Sper ca toate autorităţile competente, mass media şi societatea civilă să înţeleagă importanţa acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea şi combaterea acestui tip de violenţă. Vreau să mai adaug în final, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, că această lege trebuie să pună în mişcare instituţii şi ministere. Este vorba de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care, prin organismele aflate în coordonare, inclusiv cu ANES, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, trebuie să dezvolte campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică, să ofere asistenţă practică autorităţilor centrale şi locale, pentru a preveni şi a răspunde la acest tip de violenţă şi să bugeteze - foarte important - să promoveze şi să bugeteze programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizarea digitală. Trăim într-un secol digitalizat şi avem nevoie de aceste prevederi legislative. Mulţumesc.
	Domnul Florin Iordache: Şi eu vă mulţumesc. O rog pe colega mea, Aida Căruceru, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru egalitatea de şanse.
	Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună): Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 februarie 2020. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa. Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil. Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa online din data de 12 mai 2020. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa online din data de 2 iunie 2020. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, cu amendamente admise şi respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
	Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. O rog pe doamna deputat Mara Calista, din partea PNL.
	Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Nu mai este o mirare pentru noi faptul că Era digitală vine cu un set de provocări, dar şi de responsabilităţi din partea noastră. Proiectul de lege vine să facă o modificare, atunci când vorbim despre combaterea violenţei domestice, şi introduce noţiunea de violenţă domestică cibernetică. Violenţă cibernetică, mai exact. Ce înseamnă de fapt violenţa cibernetică? Înseamnă hărţuirea sau urmărirea, dacă vreţi, online, a unor persoane, distribuirea unor materiale cu caracter intim, fără acordul persoanelor şi înseamnă, de altfel, folosirea în mediul online a oricărui fel de documente sau oricărui fel de ameninţări proliferate asupra unei persoane, cu scopul de a o vătăma pe aceasta. Sunt foarte multe ţări la nivel european care, de altfel, au reglementat deja această chestiune a violenţei cibernetice. Şi mă refer aici, o să vă dau câteva exemple - Franţa, Olanda, Germania, Austria, Spania, Italia - sunt ţări care au prevăzut în ceea ce înseamnă partea penală genul de infracţiuni care rezultă din această utilizare a violenţei cibernetice. Reglementarea era necesară, întrucât în Codul penal din România sunt câteva referiri la ceea ce înseamnă şantaj sau la ceea ce înseamnă violarea vieţii intime, dar nu cu referire concretă la violenţa domestică, respectiv, introducerea violenţei cibernetice în definirea violenţei domestice. Prin modificarea adusă, se definesc foarte clar infracţiunile despre care făceam referire mai devreme, motiv pentru care Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege extrem de necesar într-o ţară în care, ne place sau nu ne place să recunoaştem, violenţa domestică încă se regăseşte la nişte cote foarte, foarte mari, mai ales dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a acestei pandemii, unde victimele au fost deseori forţate să locuiască în acelaşi spaţiu, dacă vreţi, cu agresorii lor. Mulţumesc.
	Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alţi doritori să intervină la dezbateri generale? Nu. Avem şase amendamente admise şi un amendament respins. Dacă se susţine amendamentul respins? Nu. La titlul legii? Articolul unic? 2 marginal? 3? 4? 5? Mulţumesc. Rămâne la votul final; caracter ordinar. Şi ultimul.