Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2020
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.66/06-07-2020

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2020 > 24-06-2020 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 24, 2020

17. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor (PL-x 605/2019). (rămas pentru votul final)
 
see bill no. 605/2019

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Poziția 25. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor; PL-x 605/2019.

Inițiatorul? Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Vă rog. Aveți trei minute, domnule coleg, ca să știți.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La 15 august 1714, la Constantinopol, avea loc unul dintre cele mai cutremurătoare evenimente din istoria românilor. Domnitorul Constantin Brâncoveanu, ultimul urmaș al marii dinastii a Basarabilor, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Radu, Ștefan, Matei și ginerele său, Enache Văcărescu, erau executați din ordinul sultanului otoman.

În fața morții, Constantin Brâncoveanu le-a spus fiilor săi: "Fiți curajoși! Am pierdut tot ce aveam pe această lume! Să nu ne pierdem și sufletele și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!".

Constantin Brâncoveanu a refuzat ofertele sultanului, de a se lepăda de credința creștină și de a se converti la islam, lucru urmat chiar și de fiul său cel mai mic, căruia i se propusese acest lucru, și la solicitarea tatălui său, care a spus că "Mai bine să mori de o mie de ori, decât să te lepezi de Iisus Hristos pentru câțiva ani în plus de viață!", acesta, deși era un copil, a spus astfel: "Vreau să mor creștin! Lovește!".

Domnia lui Constantin Brâncoveanu este esențială atât din punct de vedere geopolitic, din punct de vedere moral, cultural. Să nu uităm ceea ce a însemnat stilul brâncovenesc, această combinație unică de elemente bizantine, de influențe renascentiste, italiene și germane, dar, în același timp, totul pus pe un substrat autohton.

Evident, Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor care are legături diplomatice până la nivelul lui Ludovic al XIV-lea al Franței și al lui Leopold I al Austriei. Această epocă, practic, încheie, prin acest regicid și prin acest sacrificiu creștin al unui domnitor care a căzut victima unor intrigi geopolitice, cât și a unor răzbunări de curte, încheie epoca renașterii muntenești din secolul al XVII-lea, acea epocă în care avem, iată, și prima Biblie a lui Șerban Cantacuzino, la care a contribuit și Brâncoveanu la 1787-1788.

Să nu uităm un aspect. Este foarte important să înțelegem rolul și dimensiunea sacrificiilor pe care creștinii le-au făcut de-a lungul istoriei, nu doar din perspective religioase, ci și din perspectivă civilă, și de aceea este foarte important să avem o lege care să fie consacrată acestor jertfe, acestor martirii care, iată, țin de pe vremea lui Nero și Dioclețian, până astăzi, în zilele noastre, când creștinii sunt persecutați de grupări jihadiste în Africa și Orientul Mijlociu, de regimuri totalitare prin Coreea de Nord ori China.

Ca atare, eu cred că este esențial să înțelegem moștenirea deosebită pe care creștinismul românesc, ca parte esențială din civilizația mondială, a lăsat-o...

 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

...și vă invit pe toți să susțineți acest act normativ.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Florin Iordache:

Raport comun, Comisia pentru cultură și Comisia pentru drepturile omului.

Cine prezintă? Vă rog, domnule coleg, vă rog, prezentați raportul comun.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiect de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul României lasă la latitudinea Parlamentului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

Legea are caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, domnule Pașcan, la dezbateri generale.

Domnul Emil-Marius Pașcan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, când România pare răzlețită de la adevăratele valori identitare, când unii consideră că triumful sexualității trebuie să domine, astăzi, România și să indice calea către viitor, eu cred că avem nevoie de repere identitare valorice valide, cu adevărat importante pentru această țară și care să ne călăuzească și pentru viitor.

Brâncoveanu nu este făcut de noi, astăzi, erou. Nu-l recunoaștem noi, l-a recunoscut România, istoria, prin faptele sale, prin faptul că a preferat să moară înainte de a-și renega credința, de a renunța la credința sa, și cu atât mai mult este meritoriu că a acceptat, a consfințit într-un moment tragic chiar să-și vadă copiii murind, doar să nu renunțe la zestrea sa spirituală, la ceea ce a transmis acest popor. Sigur că i-a întors această răsplată spirituală, a identității, prin faptul că sub Domnia Sa Țara Românească a înflorit, a prosperat. Sigur că acest lucru n-a convenit! Era într-un moment greu, în care România era la răspântia unor imperii, cel otoman, cel habsburgic, între Polonia și Rusia, foarte puternice, și încerca să mențină un echilibru și să păstreze această Țară Românească, la vremea respectivă liberă, și a reușit s-o facă până când s-a ajuns la această situație. Este, din acest punct de vedere, un martir al neamului românesc, un erou al neamului românesc, este canonizat și de biserică.

Îl felicit pe colegul și prietenul Daniel Andrei Gheorghe, care a promovat acest proiect legislativ, absolut necesar și binevenit, repet, într-un moment de disoluție morală, care pândește ca o capcană poporul român.

Eu vă îndemn să nu renunțăm la ceea ce este zestre istorică, culturală, patrimonială a poporului român, să promovăm aceste repere și să le transmitem copiilor noștri, nu așa cum se întâmplă astăzi, când, la bacalaureat, este exclusă tocmai o parte esențială a statului român modern.

 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg!

Domnul Emil-Marius Pașcan (de la tribună):

Copiii nu trebuie să învețe și nici să studieze despre Marea Unire, despre Trianon, despre Războiul de Independență! Nu sunt necesare! Dar sunt necesare panouri cu conținut sexual! Și asta este direcția spre care vor unii să ne îndrepte!

Să ne ferim de acest lucru și să respectăm ceea ce este cu adevărat definitoriu pentru poporul român și pentru istoria și viitorul său!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Da, domnule Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este într-adevăr o inițiativă foarte bună. De ce? Pentru că, de-a lungul timpului, creștinismul a cunoscut foarte multe persecuții, a cunoscut vremuri de prigoană și am avut, din păcate, morți, am avut victime ale violenței și ale terorismului creștin, în Egipt, în Sri Lanka și în multe alte țări, și din Africa, și din Asia și așa mai departe.

În Europa avem acum un nou mod de a persecuta creștinii, o nouă teroare, una mai subtilă câteodată, una ideologică, bazată pe o ideologie care este străină acestei țări și este străină valorilor fundamentale ale Europei. De ce spun acest lucru? Pentru că este foarte important să ne amintim că Uniunea Europeană, acest proiect atât de important, s-a constituit pe baza valorilor părinților fondatori, a lui Schuman și a lui Alcide de Gasperi, și a celor care împărtășeau valori creștine.

Această Uniune Europeană, așa cum o cunoaștem, este un proiect bazat pe aceste valori creștine, pe libertatea responsabilă, nu pe libertatea scăpată de sub control, pe responsabilitate, pe demnitatea persoanei umane, nu pe teorii deconstructiviste și care încearcă să anuleze persoana umană, această creație unică a lui Dumnezeu, și să o înrobească față de simțuri.

Părinții fondatori nu și-au dorit acest lucru, și Europa face un rău foarte mare, își face un rău foarte mare singură, dacă-și neagă și-și uită rădăcinile creștine.

Din păcate, în acea dezbatere privind Tratatul pentru Uniunea Europeană, pentru Constituția Europeană, de fapt, nu a fost prinsă această referință la civilizația iudeo-creștină, ca fundament al Europei. Acest lucru ne costă și ne va costa în viitor, dacă nu revenim la adevăratele valori europene, care nu sunt cele pe care le îmbrățișează progresiștii extremiști, ci sunt cele ale părinților fondatori.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Avem șase amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 6, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 19 avril 2021, 7:01
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro