Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/06-07-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 29-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 iunie 2020

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (PL-x 219/2020). (retrimis comisiei)

Ședința a început la ora 16,03.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu și de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Florin Iordache:

Invit liderii de grup la prezidiu. (Consultări.)

Bună ziua, stimați colegi!

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, sunt prezenți 112 deputați.

În urma consensului cu liderii grupurilor parlamentare, proiectul aflat la poziția 22, este vorba de PL-x 219/2020, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991, se retrimite la Comisia juridică, termen - două săptămâni.

 
Informare privind suplimentarea ordinii de zi.

Și se introduce pe ordinea de zi, prin consens cu toți liderii grupurilor parlamentare, PL-x 336 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 19 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto).

Avem deja 22 de rapoarte venite, încercăm să dezbatem cât mai multe, și, prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, voi da cuvântul colegilor care vin din recomandările grupurilor parlamentare - un singur vorbitor de grup, două minute, astfel încât să putem dezbate cât mai mult din ordinea de zi.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în ordinea de zi aprobată.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 26/2020). (rămas pentru votul final)

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 26/2020.

Dacă nu sunt obiecții sau intervenții, trecem la dezbatere.

La titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Rămâne la votul final.

Prezentarea Raportului privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2019; <BR>- Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2019 (PH CD 24 /2020). (rămas pentru votul final)

Poziția 1. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2019; PHCD 24/2020. Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2019.

Cine? Domnul chestor.

Domnul ministru Budăi, vă rog, prezentați raportul.

Succint, domnule ministru, că a fost distribuit.

 

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2019.

Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 446.000.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2019. Modificat ulterior prin O.U.G. nr. 12/2019 și O.U.G. nr. 71/2019, creditele definitive au fost stabilite la suma de 440.348.000 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 429.560.397 lei, au reprezentat 99,3% față de creditele bugetare aprobate.

Cheltuielile de capital, în sumă de 6.532.790 lei, reprezentând 86,4% din creditele bugetare aprobate.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

La titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Anexa 1?

Anexa 2?

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 646/2019). (rămas pentru votul final)

La poziția 33 avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 646/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia pentru buget, domnul președinte Lazăr. Vă dau eu raportul. PL-x 646/2019.

Vă rog, domnule președinte. Până plecați la Curtea de Conturi, vă rog, fiți vigilent! Vă rog. Acesta-i raportul.

La dezbateri, domnule Năsui, vă dau cuvântul.

 

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule Năsui, numai puțin! Să prezinte raportul președintele comisiei și vă dau cuvântul, am spus!

Domnul Lazăr prezintă raportul și vă dau cuvântul.

Domnule Lazăr, vă rog.

 
 

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2019 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât operatorii economici - persoane fizice și persoane juridice, plătitori de impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe venit, după caz, să aibă dreptul să deducă din impozitul datorat contravaloarea caselor de marcat electronice fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din data de 29 iunie 2020.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat Năsui, la dezbateri generale. Sunteți și inițiator, vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

 
 

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de încă un proiect care ajută mediul de afaceri din România. După proiectul care a debirocratizat procesul de înființare de firme noi, blocat acum la promulgare, și proiectul de desființare a birocrației inutile, pentru declararea beneficiarului real, care e, de asemenea, la promulgare, acum avem un proiect care ajută mediul de afaceri să facă față mai bine schimbărilor mult prea dese de legislație fiscală, care au determinat firmele să-și tot schimbe casele de marcat. O dată la câțiva ani, Ministerul Finanțelor cere tuturor firmelor să-și schimbe casele de marcat. Lucrul acesta a creat în anii precedenți durere destul de mare în mediul privat și chiar un haos destul de mare.

Prin urmare, ce propunem noi acum este să ușurăm această povară, prin a face cheltuiala pentru case de marcat deductibilă efectiv din impozitul datorat, adică să fie un credit fiscal, nu doar deductibil din baza impozabilă.

Dacă mai țineți minte, în 2015, Guvernul a pretins că schimbă casele de marcat cu unele noi, pentru că sunt mai bune și economice. Noi nu credem că este treaba statului să spună mediului privat cum trebuie să-și gestioneze afacerile, cum să fie profitabile, ce e bine și ce e rău. De altfel, statul nu prea reușește să aibă întreprinderi multe pe profit, chiar are problema aceasta, deci nu ar trebui să o facă, să dea astfel de sfaturi, mai ales cu obligativitate de lege, în mediul privat.

Singurii care au câștigat de pe urma tuturor acestor schimbări sunt cei care comercializau aceste case de marcat. Nici măcar bugetul de stat nu s-a bucurat de o colectare mai eficientă a impozitelor, pentru că am văzut apoi că gradul de conformare și de colectare a rămas aproximativ același. Și, atunci, noi ce facem prin acest proiect este să spunem că, dacă tot statul ocazionează aceste costuri și forțează întreprinderile private să-și tot schimbe casele de marcat, măcar s-o facă pe cheltuiala proprie, să nu mai chinuie mediul de afaceri cu aceste costuri.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină?

Dacă nu mai sunt, avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

Articolul 1?

Articolul 25?

Articolul 53?

Până la poziția 12, la corecturi de tehnică legislativă, dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca Ziua națională a comerțului electronic (PL-x 258/2020). (rămas pentru votul final)

2. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua națională a comerțului electronic"; PL-x 258/2020.

Dacă din partea inițiatorilor?

O rog pe colega mea, pe Ionela Dobrică, să prezinte raportul. Te rog.

 

Doamna Ionela Viorela Dobrică (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua națională a comerțului electronic".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 5 mai 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua națională a comerțului electronic", care poate fi organizată de către autoritățile administrației publice centrale și locale, de către persoane fizice sau juridice, precum și de către societatea civilă, împreună sau separate, prin organizarea și/sau participarea la manifestări sau acțiuni cu caracter social sau științific, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența comerțului electronic.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au dezbătut proiectul de lege în ședința online din 18 mai 2020.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința online din data de 9 iunie 2020.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua națională a comerțului electronic" cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Repet, voi da cuvântul colegilor recomandați din partea grupurilor.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin Moldovan. Aveți două minute.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege are ca scop instituirea zilei de 15 octombrie ca "Ziua națională a comerțului electronic".

Momentul greu prin care trecem astăzi, din cauza pandemiei de COVID-19, ne-a arătat mult mai repede și mult mai clar care sunt avantajele instrumentelor online.

Potrivit estimărilor Asociației Române a Magazinelor Online, sectorul comerțului electronic a depășit pragul de 4,3 miliarde de euro la finalul anului 2019, cu 20-22%, aproximativ, mai mult decât în 2018, când valoarea comerțului online a fost estimată la aproximativ 3,6 miliarde de euro. Este o creștere importantă. Totuși, dacă ne uităm la datele furnizate de Eurostat, vedem că doar 23% din populația României a făcut cumpărături online în anul 2019, ceea ce ne situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doar Bulgaria, care are doar 22%, fapt care ne arată că e-Comerțul românesc are mai mult loc de creștere.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține dezvoltarea comerțului electronic și vom vota pentru adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Benga.

Și vă rog să faceți legătura cu domnul Varujan Pambuccian, apoi.

 
 

Domnul Tudor-Vlad Benga (de la tribună):

Bună ziua, stimați colegi!

Da, într-adevăr, comerțul electronic din România are spațiu de creștere și a crescut frumos, dar modul în care crește nu are de-a face cu inițiative de genul acesta.

E o inflație, în Parlamentul României, de proiecte de lege care sunt pur de fond. Există o zi națională și internațională a comerțului electronic, și ziua aceea se cheamă Black Friday. E stabilită în a patra vineri din noiembrie, în Statele Unite, la noi, tradițional, de 6-7 ani de zile, se ține cu o săptămână mai devreme, în a treia vineri din noiembrie, și merge foarte bine. Și ceea ce putem face cu adevărat pentru comerțul electronic este să simplificăm legislația de business la modul general.

Genul acesta de inițiative, ziua cutare și ziua cutare, nu folosesc la nimic! Ceea ce trebuie făcut și pentru comerțul electronic, și pentru tot soiul de alte zone de business, este, realmente, să simplificăm birocrația absolut sufocantă.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc și eu.

Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că este foarte bine să avem prilejuri în care să poată să fie prezentate, vorbite, aduse la cunoștința publicului mecanisme de genul acesta, pentru că, iată, avem un nivel foarte scăzut de utilizare a comerțului electronic, în condițiile în care avem un nivel destul de ridicat pe utilizarea rețelelor sociale, a jocurilor online. Deci locul acesta este un loc de creștere care nu a fost suficient de mult publicitat și adus la cunoștința publicului. Există o reticență, în continuare, ținând cont de faptul că oamenii preferă să vadă marfa într-un magazin, există o grămadă de lucruri care țin de obișnuirea fiecăruia dintre oameni cu acest nou tip de comerț, mai ales că el este un tip de comerț care în viitor va deveni regula, și nu excepția, așa cum, din păcate, încă este în România.

Noi vorbim de un volum al comerțului electronic, dar lucrul ăsta îl măsurăm în bani, și nu în număr de oameni. Există oameni care deja îl folosesc ca un mijloc curent de achiziționare de bunuri și servicii, ceea ce face ca numărul de utilizatori să fie, în realitate, mult mai scăzut. Și din acest motiv cred că este foarte bine să folosim orice mijloc și prilej pentru a vorbi despre el, pentru a-l face cunoscut în special în zona școlară, pentru că ei sunt viitorii utilizatori de comerț electronic. Este, de altfel, și o metodă care aduce beneficii atât întreprinzătorilor, cât și utilizatorilor, cât și statului, și face să se închidă un pic mai repede ciclurile economice, ceea ce dau și o senzație de bunăstare mai mare la nivelul societății.

Nu cred că e nimic rău în a avea asemenea zile și cred că ele trebuie folosite pentru ca oamenii să știe că lucrurile astea există.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.

Avem patru articole.

La titlul legii dacă se intervine? Nu.

Articolul 1?

Articolul 2?

Articolul 3?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 513/2019). (rămas pentru votul final)

La poziția 3, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 privind modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 513/2019; caracter organic.

Avem 148 de amendamente admise.

Domnul președinte Iancu, vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru industrii. Sunteți și inițiator, prezentați raportul.

 

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Necesitatea acestui act normativ a plecat din practică și din modul de gestiune a unei legi organice, lege-cadru extrem de importantă. Ea vizează atât sectorul energiei electrice, cât și a gazelor naturale.

În consecință, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege.

Aș vrea să vă spun că Senatul a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dat aviz favorabil. De asemenea, și Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, dar, totodată, și modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, a Legii nr. 227/2015 privind aprobarea Codului fiscal, a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și a Legii nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

În urma dezbaterilor, dezbateri la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Operatorului pieței de energie electrică și de gaze naturale, Consiliului Concurenței și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membrii comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege mai sus-menționat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale... Da. Domnule deputat Bumb, doriți să interveniți?

 
 

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
 

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferință):

Mulțumesc pentru cuvântul acordat.

Stimați colegi,

PL-x 513/2019, care aduce modificări Legii nr. 123/2012, este probabil una dintre cele mai importante proiecte de lege din acest mandat. Acesta reglementează atât piața energiei electrice, cât și cea a gazelor.

După cum bine știți, anul trecut, am reușit, prin Proiectul de Lege nr. 164, să asigurăm că se vor extinde distribuțiile de gaze și să dăm UAT-urilor dreptul de a putea concesiona aceste distribuții.

Noi, prin această lege, reușim și sper ca toată lumea să fie de acord, pentru că importanța ei este vitală pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție din România, să putem extinde aceste distribuții. Sub ce formă? După ce s-a dat Legea nr. 164, Transgaz a mărit de zece ori prețul de racordare, atât al raporturilor, cât și al stațiilor de predare, de la aproximativ două miliarde în bani vechi, la peste 20 de miliarde, ceea ce îngreunează accesul la sistemul de transport.

De aceea, la sistemul de transport am reușit, prin această lege, să-i punem pe cei care, de fapt, prin normativele interne, sunt posesorii și beneficiarii acestor distribuții, să le facă pe cheltuiala lor, iar această cheltuială să fie recunoscută în tariful de transport.

La fel și la distribuție. Distribuitorii, în 16 ani, din 2004, de când au fost preluate distribuțiile de gaze, sunt doi mari distribuitori care au peste 96% din distribuțiile din România. N-au făcut absolut nicio investiție, deși au zis că sunt investitori strategici, că trebuie să ne privatizăm. Românii nu s-au ales cu absolut nimic.

De aceea, acolo unde au concesionat distribuțiile de gaze și au licențe - să vă dau exemplu, un UAT sau un oraș -, toate extinderile de unde au licență și branșamentele sunt obligați să le facă pe cheltuiala lor, iar recuperarea acestor bani se va face din tariful de distribuție.

Mai mult, redevențele. Nicăieri în lume nu erau plătite de către beneficiari. Deci nu este posibil ca în factura de gaze să regăsim redevențele atât ale distribuitorilor, cât și ale transportatorilor. Aceste redevențe trebuie plătite de către cei care dețin aceste utilități, deci trebuie plătite de către Transgaz și de către distribuitori.

Nicăieri nu se percep taxe pentru așa ceva!

Deci nu este posibil ca consumatorul să plătească pe proprietatea altuia!

De aceea, aceste redevențe trebuie scoase și nu mai trebuie necunoscute de către ANRE în tariful de distribuție și în tariful de transport.

Sunt foarte multe chestiuni care sunt prevăzute în aceste legi. Probabil și la dezbaterea finală vom insista pe ele, la votul final, pentru că de această lege are nevoie și cred că este așteptată de întreaga populație.

Eu vreau să închei aici, rugând toți colegii să fie de acord și să avem un vot unanim, așa cum am avut și în comisie, pentru această lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

(Domnul deputat Bende Sándor solicită să ia cuvântul.)

Numai puțin, domnule deputat!

Domnul Iancu și apoi Grupul UDMR.

Domnul Iancu. Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimați colegi,

Am ajuns la această inițiativă legislativă ca o necesitate.

Din fericire, toate grupurile au participat, toți reprezentații spectrului politic. De ce? Pentru că energia este sângele întregii economii, dar în același timp ne condiționează la propriu calitatea vieții.

În intervalul scurs din 2012, de când s-a aprobat Legea energiei electrice și a gazelor naturale, la vremea respectivă, ca o transpunere a Directivelor nr. 72 și nr. 73 în legislația românească, au trecut opt ani. În acest interval de timp s-au schimbat directive, legislație primară, legislație secundară, dar s-au constatat și anumite aspecte legate de modalitatea practică de operare a celor care gestionează sistemul energetic. Și am constatat, din păcate, manipulare de piață, la care sancțiunea, la o cifră de 4,8 milioane de lei într-o singură zi profit, într-o singură zi amenda a fost de 10.000 de lei.

De asemenea, oferte înșelătoare.

De asemenea, am constatat că în România, din fericire, a început să crească numărul solicitărilor de extindere de sisteme de distribuție, atât energie electrică, cât și gaze naturale, și, în consecință, de branșare a unor noi consumatori. Din păcate, acest proces a fost atât de puternic îngreunat, tergiversat și amânat, încât, la propriu, localități întregi au fost obligate să își blocheze procesul de dezvoltare și foarte mulți investitori au renunțat la investițiile lor, și o parte dintre cei care au dorit să facă o anumită dezvoltare, poate chiar și o locuință personală, din cauza acestor costuri, o parte dintre ei au amânat această decizie. Este a doua mare transformare.

Cea de-a treia este legată de redevență. Am constatat cu toții - și avem o neplăcută surpriză să constatăm că redevența a fost transferată în factura consumatorului și o plătim noi, toți, ceea ce este de neimaginat și de neadmis, și cu această ocazie corectăm acest lucru.

Și mai sunt elemente care sunt legate de prosumeri. Știți că tot noi, aici, am promovat prosumerii și am dat posibilitatea consumatorului casnic să poată să fie producător de energie pentru propriul lui consum, dar să și furnizeze excesul în sistem.

Au apărut foarte multe bariere din partea autorizațiilor de pe traseu și relației cu furnizorii și distribuitorii, încât a trebuit să le corectăm prin această lege.

O să mă opresc aici. Sunt elementele care au fost prezentate de către colegul meu, domnul Sorin Bumb, cele pe care vi le-am spus eu și alte aspecte care, la propriu, vin în favoarea pieței de energie și, în special, a consumatorului de energie electrică și gaze naturale din România.

Mulțumim.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul UDMR. Domnule deputat, vă rog, aveți două minute.

 
 

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea nr. 123, Legea energiei electrice și a gazelor naturale, este o lege foarte, foarte importantă care își pune amprenta pe viața de zi cu zi a cetățenilor din România.

La această lege s-a lucrat foarte mult și le mulțumesc tuturor colegilor din comisie care de-a lungul timpului au lucrat la modificări, la amendamente, pentru ca această lege să fie în favoarea cetățenilor.

Această lege pune, cât de cât, în echilibru relația între furnizorii de servicii și consumator. De foarte mult timp a fost așteptată această lege, și iată că astăzi a venit, în Parlament, Comisia pentru industrii cu această lege, prin care branșamentele, de exemplu, vor fi suportate de către furnizori, de către distribuitori. Nu este corect, așa cum au spus și antevorbitorii mei, ca o societate să-și îngroașe volumul de investiții pe banii cetățenilor. Nu este corect ca instalațiile, volumul instalațiilor să crească pe banii cetățenilor sau pe banii societăților din România. Deci așa este corect. Dacă cineva a câștigat dreptul de concesiune pe un anumit UAT, pe o rază, pe un teritoriu, acolo, în acel teritoriu, să facă în așa fel ca din profitul lui să plătească dările către stat, din profitul lui să plătească redevența, și creșterea volumului de instalație să meargă pe profitul lui, nu pe banii cetățenilor.

Încă o dată, le mulțumesc tuturor colegilor din comisie și mă bucur foarte mult că am ajuns aici, ca această lege să fie dezbătută și votată mâine, sper, în Parlamentul României.

Sper că va trece și sper că va fi foarte, foarte bine pentru cetățeni.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu. Sper că ne uităm și pe cronometru.

Mulțumesc.

Avem 148 de amendamente.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 40, intervenții? Nu.

De la 40 la 140, intervenții? Nu.

Până la 148?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Reexaminarea Legii pentru completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.420 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.883 din 1 noiembrie 2019<B></B> (PL-x 61/2019/2020). (rămasă pentru votul final)

La poziția 4, reexaminarea Legii pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 420 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 1 noiembrie 2019; PL-x 61/2019/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

Vă rog, domnul președinte Halici, doamna Fădor, cine prezintă? (Vociferări.)

Păi, nu vă aud. (Vociferări.)

Poziția 4?

Nu, poziția 22, domnule Halici, s-a amânat.

Poziția 4...

 

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Bine, în regulă.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Și eu.

Raport comun asupra Reexaminării Legii pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Legea are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 7/2006 cu două noi prevederi, în sensul că nu se află în incompatibilitate funcționarul public parlamentar desemnat prin act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al instituției sau autorității publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate în subordinea, sub autoritatea sau controlul Camerei Deputaților sau Senatului. De asemenea, nu este incompatibil funcționarul public parlamentar care este desemnat reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaților în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a reexaminat, la fel, adoptând, în ședința din 23 iunie.

Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice.

Iar, cu majoritate de voturi, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Raport fără amendamente. Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun (PL-x 587/2019). (rămas pentru votul final)

La poziția 6, Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun; PL-x 587/2019.

Din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Raport comun, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru buget și Comisia pentru cultură.

Domnul președinte Buicu, vă rog, prezentați raportul. (Vociferări.)

Bun, cine prezintă raportul? Vă întreb.

Comisia pentru buget.

Era domnul Buicu, dar...

 

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

O prezintă cine a respins-o, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
 

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prin adresa Biroului permanent, din 28 octombrie 2019, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun; PL-x 587/2019.

Prin adresa Biroului permanent, din 26 noiembrie 2019, alături de cele două comisii menționate anterior, a fost sesizată și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun, având în vedere că Directiva Uniunii Europene 2015/1535 transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 1016/2004 impune parcurgerea procedurii de notificare a Comisiei Europene prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Această procedură de notificare nu a fost realizată, ceea ce, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, ar determina inopozabilitatea prevederilor legii față de terți în eventualitatea unui litigiu.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Ungureanu. (Vociferări.)

Poftiți? (Vociferări.)

Da, domnul Ungureanu.

Vă rog.

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Bună ziua!

Stimați colegi,

De la bun început, ar trebui să vă spun, apropo de inițiativa "Fără penali...", care va intra în iulie în plen, că cineva din una dintre cele trei comisii raportoare a comis un fals. Ar trebui să știți asta. Și nu știu foarte bine procedura, poate mă ajută domnul Iordache.

Există un fals în acest raport, cum că nu ar fi fost notificată comisia cu privire la acest proiect, prin Ministerul Economiei.

Țin să vă anunț că încă din luna martie s-a făcut acest lucru. Deci este fals în înscrisuri. Cine a scris acest raport a comis acest fals. Și un jurist îmi poate spune dacă este o chestiune penală sau nu.

Doi. Un alt lucru fals. În comisie...

Dacă mă auziți? Să-mi spuneți dacă mă auziți.

Alo, mă auziți?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Un alt lucru fals este acela că de la Guvern ar fi un ultim aviz, atenție, negativ. Iarăși este un lucru fals. Ultimul aviz, din luna iunie, dacă nu cumva Ministerul Sănătății nu mai este parte din Guvern, este un aviz pozitiv pentru această lege. Deci, iarăși scrie în raport în mod fals că Guvernul ar fi dat un aviz negativ. Acel aviz negativ este din luna ianuarie, dar ultimul este pozitiv, din luna iunie.

Deci vă puteți da seama...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog.

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Vă dați seama cât de mare a fost presiunea industriei tutunului asupra acestui proiect, care nu face decât un lucru foarte simplu - să echivaleze, așa cum este normal, aceste dispozitive de încălzit tutunul cu cele clasice, cu țigareta clasică, și să facă o binemeritată...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc...

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

... atenționare...

 
 

Domnul Florin Iordache:

... domnule deputat.

Haideți să ne respectăm!

Am stabilit niște termene și niște timpi de dezbatere. Haideți să ne încadrăm în ei, vă rog!

 
 

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Dacă îmi dați voie... (Apel întrerupt.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? (Vociferări.)

Domnul Tudor Pop. Dar nu-l văd înscris.

Solicitați dumneavoastră, dar dumnealui văd că nu este.

 
 

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Parlamentarii UDMR nu au inițiat...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule coleg.

 
 

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR.

Deci parlamentarii UDMR n-au fost printre inițiatorii acestei legi.

Chiar dacă mâine se va respinge această inițiativă legislativă, din partea UDMR, vă felicit.

Am înțeles că este un vot politic. O să votăm împreună cu dumneavoastră respingerea acestei propuneri legislative.

Însă țin să menționez că proiectul acesta este un proiect bun. Merită puțin regândit și merită să continuăm împreună ca să ajutăm mai ales tinerii să nu se obișnuiască nici cu fumatul, și nici cu aceste alternative care dăunează sănătății.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și domnul Tudor Pop, ca inițiator, vă rog. Și ultimul vorbitor.

Vă rog.

Aveți două minute, vă rog.

 
 

Domnul Tudor Rareș Pop (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Mi se pare incredibil că sănătatea copiilor noștri a ajuns să fie tratată în felul acesta, politic, cum bine a spus antevorbitorul meu, și doar politic.

În 2017, vreau să vă spun că peste 19.000 de copii cu vârste între 13 și 15 ani consumau frecvent produse din tutun încălzit. La acest număr se adaugă alți 50.000 de tineri, cu aceeași vârstă, care consumau țigări electronice. Și bineînțeles că între timp numărul lor crește de la un an la altul, dar lucrul acesta vă prefaceți că nu-l vedeți și că nu-l știți.

Problema este că tinerii le cumpără ușor, fără buletin, din mall-uri sau online, iar acest lucru se întâmplă din cauză că legislația care reglementează produsele din tutun este învechită.

Și asta tratează acest proiect de lege, astăzi.

Pentru că, în prezent, fumatul este definit ca fiind un proces însoțit sau rezultat al consumului de produse care ard. Și ce să vezi? Aceste țigări nu ard, pentru că au un tutun special, livrat sub formă de gadgeturi, evident, atrăgătoare pentru noile generații.

Și știți care e problema? Problema este că industria tutunului promovează agresiv, extrem de agresiv, noua generație de țigări, prin panouri stradale imense, publicații online, evenimente sau concerte, ba chiar fac publicitate mascată la fumat, prin intermediul CFR Călători, ca o instituție publică.

Și vă întreb acum, dragi colegi din Parlament, vi se pare normal? Vi se pare sănătos? Știți cât costă tratamentul unui cancer pulmonar sau esofagian? Știți care sunt șansele de supraviețuire?

Vă întreb, dragi colegi, de ce are acest proiect raport de respingere? Simplu, pentru că decizia nu a fost luată nici de Comisia pentru cultură, nici de Comisia pentru buget și nici măcar de Comisia pentru sănătate și familie. Decizia a fost luată de industria tutunului, care se pare că face legea în Parlament.

Și, vă întreb, de când dictează industria tutunului și lobby-iștii ei pe teme și politici de sănătate publică?

Ce s-a întâmplat, dragi colegi din Comisia pentru sănătate, domnule Buicu, stimați colegi de la PNL, unde a dispărut consensul de anul trecut? De ce trebuie să ne întoarcem în 2016? De ce are acest proiect raport de respingere, când el nu face altceva decât să actualizeze legislația antitutun și să protejeze generațiile tinere de o industrie supertoxică? Chiar vi se pare OK să desenăm o țintă pe spatele unor generații întregi de copii și adolescenți?

OK, bun, nu vă interesează sănătatea lor, pot să înțeleg cinismul acesta îngrozitor. Dar haideți să vorbim și despre bani, poate asta vă interesează mai mult. Știți câți bani varsă la bugetul statului industria...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
 

Domnul Tudor Rareș Pop (prin audioconferință):

... produse din... mai lăsați-mă 30 de secunde... din tutun, nereglementate, nerecunoscute de UE? Vă spun ca să știți - de 6 ori mai puțin decât acciza la tutun clasic. Tutunul încălzit nu plătește taxa pe viciu, iar țara aceasta a ajuns paradisul industriei tutunului.

Pierdem bani, îi lăsăm să-și bată joc de sănătatea copiilor noștri, și asta doar pentru că lobby-iști pro tutun, plătiți sau nu, au intoxicat opinia publică cu tot felul de fake-news și apeluri mincinoase...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Tudor Rareș Pop (prin audioconferință):

... iar acum se pregătesc să ne... (Apel întrerupt.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PSD, domnul președinte Buicu, vă rog.

Am spus de la început să ne încadrăm în timpii stabiliți de comun acord.

Vă rog, domnule Buicu.

 
 

Domnul Corneliu-Florin Buicu de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Demagogie ieftină, marca USR. Cam la asta am asistat în discuțiile anterioare.

Nerespectarea unui regulament european a făcut ca acest proiect să fie respins.

Și cei care l-au respins, asta au făcut.

Asta nu înseamnă că la nivelul Comisiei pentru sănătate nu au avut loc discuții legate de modificări legislative pentru acest domeniu.

Așa că ce ați ascultat adineauri este exact acest lucru - o demagogie ieftină, marca USR.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Propunere de respingere.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.33 din Legea nr.502/2004 privind asociațiile pensionarilor (PL-x 645/2019). (rămas pentru votul final)

La poziția 7, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor; PL-x 645/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei juridice.

Doamna deputat Aida Căruceru, vă rog, prezentați raportul comisiei, fără amendamente.

 

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a transmis un punct de vedere favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor, în sensul ca asociațiile și federațiile pensionarilor să poată primi în folosință, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice bunuri mobile sau imobile necesare îndeplinirii scopului pentru care sunt înființate, inclusiv de la autoritățile administrației publice locale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor, în forma prezentată de Senat.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții?

Doresc colegii să intervină? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice (PL-x 306/2019). (rămas pentru votul final)

La poziția 9 avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice; PL-x 306/2019; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii, raport înlocuitor.

Domnul președinte Iancu, vă rog aveți cuvântul.

 

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată cu actul normativ menționat.

Are avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, al Consiliului Economic și Social.

Este avizat favorabil și de Consiliul Superior al Magistraturii.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil acest proiect de lege.

Este un proiect de lege care transpune Directiva Uniunii Europene 2436/2015 și care își propune, practic, să reglementeze activitatea OSIM, la nivelul României, la fel ca și activitatea în acest domeniu, respectiv al mărcilor și indicațiilor geografice, la nivelul statelor membre.

În urma dezbaterilor, dezbateri la care a participat întreaga conducere a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, membrii Comisiei pentru industrii și servicii propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea raportului.

Avem 84 de amendamente.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 50, intervenții? Nu.

De la 51 la 84?

Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Iulian Iancu solicită să ia cuvântul.)

Da, domnule președinte Iancu, vă rog.

Înțeleg că e o chestiune de tehnică legislativă, da?

 
 

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

De tehnică legislativă.

Este un termen acolo, care a fost depășit - 31 decembrie 2019. A fost preluat de noi și trecut la 30 iunie 2020, dar deja suntem la 30 iunie. Și, ca atare, se propune 30 septembrie 2020.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Cu această corectură, preluată de stafful tehnic, rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (Pl-x 108/2018). (rămasă pentru votul final)

La poziția 10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice; Pl-x 108/2018.

Avem raport comun din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru industrii.

Cine prezintă raportul?

Domnul Iancu sau...

Vă rog.

Doamna Căruceru.

Da, doamna Căruceru.

 

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a avizat negativ.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Guvernul a transmis Parlamentului punct de vedere negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

Comisia pentru industrii și servicii a examinat inițiativa în ședința din 20 martie 2018.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat propunerea legislativă în ședința din 13 noiembrie 2018.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, întrucât textul inițiativei încalcă art. 135 din Constituția României.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem două amendamente respinse.

Întreb dacă se susțin. Nu se susțin.

Avem 9 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

Capitolul II, Secțiunea 1?

Până la 9 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Vă rog, domnul Roman. (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Florin-Claudiu Roman.)

Da.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 232/2020). (rămas pentru votul final)

Poziția 14. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; are 5 amendamente admise; PL-x 232/2020.

Avem raport comun din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație.

Cine prezintă raportul?

Raport comun.

Domnule președinte Halici, cine prezintă?

Domnule Halici, suntem la PL-x 232.

Vă dau eu raportul.

Cine îl prezintă? (Vociferări.)

Da, vă rog, domnule vicepreședinte Varga, vă rog.

 

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Sprinten, de la Brăila.

 
 

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Cele două comisii au fost sesizate, în procedură obișnuită, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar, comisia a avut în vedere un aviz al Consiliului Legislativ, negativ, și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru administrație publică au examinat proiectul de lege în ședința online din 29 iunie 2020.

În urma examinării inițiativei și a opiniilor exprimate de membrii comisiilor s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc, domnule Varga.

Mulțumesc. (Vociferări.)

Vă rog.

La dezbateri generale, da, domnule Varga.

Numai puțin, că înțeleg că este o dispută. La proiectul de dinainte, prima dată a fost un raport de respingere, a fost retrimis, s-a revenit cu un raport de adoptare.

Colega noastră a prezentat raportul de adoptare cu două amendamente respinse și cu 9 amendamente admise. Raportul cu amendamentele admise... Practic, mâine vom vota un raport de adoptare la cele 9 amendamente admise.

S-a încheiat dezbaterea.

Vă rog, domnul Varga, discutăm de PL-x 232.

 
 

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Reglementarea administrării condominiilor ridică niște probleme specifice care se reflectă în cerințele cuprinse în certificatele de urbanism. Unele administrații se raportează la prevederile art. 38 din Legea nr. 196 și solicită pentru justificarea dreptului de a construi acordul a 2/3 din numărul proprietarilor, iar altele se raportează la prevederile art. 43 din același act normativ, atribuire în folosință exclusivă, cu solicitarea acordului tuturor coproprietarilor cu declarații exprese.

Apreciez că prima soluție este cea corectă în cazul părților comune - teren aferent condominiului utilizat pentru extindere.

Acordul tuturor proprietarilor ar fi o imposibilitate în practică, la orice moment, într-un condominiu unde există litigii între proprietari, unde nu sunt dezbătute succesiunile sau nu are loc, din varii motive, proprietarii fiind în imposibilitatea de a-și exprima această voință.

Completarea textului de la Anexa nr. 2 este necesară pentru a clarifica și a armoniza prevederile Legii nr. 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu cele ale Legii nr. 196 privind înființarea și organizarea asociațiilor de proprietari. Astfel, dreptul de a construi, în cazul extinderii efectuate în cazul condominiului, se va înscrie cu claritate în sfera dreptului de folosință asupra părților comune, în sensul art. 38 din Legea nr. 196/2018, fiecare proprietar din condominiu putând folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune.

Părțile comune pot fi utilizate de către terți, persoane fizice sau juridice, numai în urma unei hotărâri a adunării generale a asociației proprietarilor, cu acordul a 2/3, dar cu acordul tuturor proprietarilor de drept afectați de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, folosință sau concesiune, semnat de președintele asociației și avizat de cenzor.

Și se va elimina interpretarea că în această situație ar fi incidente prevederile încetării destinației folosinței comune pentru părțile comune din condominiu, respectiv capitolul IV din Legea nr. 196/2018.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

Anexa nr. 1 - până la capăt?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval (PL-x 112/2020). (rămas pentru votul final)

La poziția 16, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval; PL-x 112/2020; avem 6 amendamente admise.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru transporturi?

Păi, hotărâți-vă, cine?

Da.

Vă rog, prezentați raportul comun.

 

Domnul Găvrilă Ghilea (de la tribună):

Da.

Proiectul de Lege nr. 112/2020 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval.

În conformitate cu prevederile art. 94 și ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate cu dezbaterea și avizarea acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins ordonanța de urgență în ședința din 9 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cadrului legal privind completarea Legii nr. 214/2015, a Legii nr. 31/2016, a Legii nr. 229/2017, cu câte o dispoziție conform căreia "Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme metodologice de punere în aplicare a prevederilor..." pentru a fi legal posibilă emiterea de hotărâri de Guvern de aprobare a normelor metodologice.

Prin modificarea propusă se va respecta și principiul ierarhiei actelor normative prevăzute la art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au finalizat dezbaterile asupra proiectului de lege în ședința online din data de 26 mai 2020, iar membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au dezbătut proiectul de lege în data de 2 iunie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, cele două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte din raportul comun depus.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem 6 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenții?

La articolul unic?

La 3? 4? 5? 6?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art.223 alin.(2) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 101/2020). (rămas pentru votul final)

Poziția 17. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 101/2020.

Comisia juridică, domnul președinte Halici, vă rog.

 

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituția României și a art. 91 alin. (1) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.

A fost dezbătut în Comisia juridică.

Obiectul de reglementare este o asigurare a unei protecții mai bune a minorilor față de abuzurile sexuale. Totodată, avem în vedere modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, în sensul prevederii în mod expres a posibilității dispunerii măsurii arestării preventive în cazul în care din probe indubitabile rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de act sexual cu un minor, de racolare a minorilor în scopuri sexuale sau ultraj contra bunelor moravuri.

În urma ședinței online a Comisiei juridice, de disciplină și imunități, s-a decis, cu unanimitate de voturi, din câte îmi aduc eu aminte, și așa este, cu unanimitate de voturi, să spună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Avem Anexa nr. 1 cu amendamente admise, și la Anexa nr. 2, un amendament respins.

Legea supusă dezbaterii face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Bun. Începem dezbaterile generale.

Pentru început, dau cuvântul doamnei Bîzgan Oana. Înțeleg că a fost aleasă reprezentantul deputaților neafiliați.

Vă rog, doamnă Bîzgan, aveți două minute.

 
 

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferință):

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
 

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

În acest caz vorbesc ca inițiator al acestui proiect legislativ.

Proiectul pe care-l discutăm astăzi este unul extrem de important, dar și extrem de dureros, pentru că mii de copii din România cad victime ale abuzurilor sexuale.

Motivele pot fi multe și aici avem de lucrat cu toate armele posibile, atât în Parlament, cât și în Guvern, dar mâine, la votul final, putem să facem cu adevărat o schimbare. Prin acest proiect, creștem pedepsele pentru infracțiunile de natură sexuală, precum viol, act sexual cu minorul, pornografie infantilă, trafic de minori și așa mai departe.

Prin înăsprirea acestor pedepse nu mai permitem ca prădătorii sexuali să primească pedepse cu suspendare. Cazurile care au ajuns la mine și cele relatate în presă sunt cutremurătoare: șapte din zece astfel de infractori sexuali recidivează. Pe lângă pedepsele cu suspendarea, aceștia mai prestează și muncă în folosul comunității, uneori la școli sau chiar în centrele pentru copiii cu dizabilități, cu alte cuvinte perpetuăm de ceva timp o problemă socială extrem de gravă.

Este o realitate extrem de cruntă și poate uneori ne este greu să o acceptăm, dar trebuie să conștientizăm că este problema noastră, a tuturor. Și, mai mult decât atât, noi, dragi colege și dragi colegi, avem posibilitatea să oprim acest fenomen, avem posibilitatea să votăm mâine un proiect prin care să nu mai permitem ca viețile și copilăriile acestor suflete să fie furate.

Modul în care ne protejăm copiii și alte persoane vulnerabile spune extrem de multe despre noi, ca țară.

Am reușit în trecut să facem un pas uriaș, prin votarea Registrului infractorilor sexuali. Mâine vă rog și vă invit să facem următorul pas.

Vă invit să votați pentru adoptarea acestui proiect!

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Birchall.

Vă rog, faceți legătura!

 
 

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Mulțumesc foarte mult.

Bună ziua!

Este o inițiativă foarte bună, felicit inițiatorii!

Doar îmi exprim regretul... și iarăși nu înțeleg de ce, deși am învederat în mod expres dorința de a depune un amendament președintelui Comisiei juridice, și am și transmis acest amendament Comisiei juridice, văd că nici măcar n-a fost luat în considerare. Eu am aflat abia astăzi că a fost introdusă pe ordinea de zi, pentru că acel amendament pe care eu l-am depus ar fi ajutat ca, de exemplu, cazuri precum Țăndărei, să nu se mai repete, și anume, infracțiunile de viol, răpire și trafic de persoane să fie imprescriptibile, pentru că doar așa putem ajuta efectiv ca asemenea orori să nu se mai întâmple. Oricum, este o inițiativă lăudabilă. Sper să aibă votul final.

Cu siguranță o voi vota, dar rămâne acest regret că, în continuare, din motive pe care nu le înțeleg, văd că toate amendamentele pe care eu le spun și, deși anunț direct președintele Comisiei juridice, nici măcar nu sunt luate în considerare, ceea ce este regretabil. Pentru că, dacă aveam acest amendament, prin care violul, răpirea, traficul de persoane și alte asemenea fapte grave ar fi fost imprescriptibile, cred că am fi făcut o faptă și mai bună decât ceea ce este astăzi, am fi întărit spiritul pe care inițiatorii l-au avut în vedere atunci când au introdus această modificare legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte Halici, vă rog.

Și apoi doamna Iurișniți.

 
 

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc.

Dar nu pot să las fără răspuns anumite alegații ale unor colegi care, dincolo de faptul că nu cunosc prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, nici măcar nu sunt interesați atunci când doresc să amendeze un subiect sau o inițiativă legislativă.

La ce mă refer? Ordinea de zi a Comisiei juridice, în care a fost inclus acest proiect de lege, este afișată pe site-ul Camerei Deputaților, de vineri. Deci, orice persoană interesată, în cazul de față un deputat, putea să transmită amendamente.

Până la ora susținerii proiectului de lege în cadrul comisiei, nu am avut transmis niciun amendament de la doamna Birchall, pe de o parte.

Pe de altă parte, după ce ni l-a transmis, l-am analizat, totuși, deși se încheiase ședința și, totuși, comunicându-i, nu a vrut să înțeleagă - poate înțelege așa, de la plenul Camerei - că e neconstituțional ce propunea dumneaei, pentru că această inițiativă, care prevedea doar două articole modificate, nu a fost dezbătută și în Senat, cu propunerea pe care o dorea dumneaei. Deci, practic, era și neconstituțional, chiar dacă s-ar fi interesat și ar fi reușit totuși să transmită amendamentele în timp util, pentru că, așa cum știe și dumneaei, ca parlamentar, există un termen de depunere a amendamentelor. Nici nu trebuia să știe de ședința Comisiei juridice, dacă chiar voia să depună un amendament. Birourile permanente stabilesc termenele de depunere a amendamentelor în comisiile avizatoare și în comisiile de fond.

Așa că, mai puneți mâna pe carte, mai citiți, și după aceea mai discutăm!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Iurișniți.

Nu avem dezbateri și schimburi de replici!

Mulțumesc.

Doamnă Iurișniți, vă rog. Două minute.

 
 

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva cifre vreau să aduc în atenția colegilor noștri.

Salut această inițiativă, am susținut această inițiativă, inclusiv din poziția de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse, inclusiv ca membru al Comisiei pentru învățământ, ca profesor, ca mamă.

Vreau să spun că această lege, într-un fel, vine și completează ceea ce ar trebui să se întâmple în sistemul de învățământ, în sistemul de educație. Este absolut necesar să o legăm de necesitatea unor cursuri de educație pentru sănătate, inclusiv educație sexuală adaptată vârstelor - atenție! - pentru cei care nu înțeleg că este absolut nevoie de aceste sesiuni de informare în școlile din România.

Știm că la fiecare șase ore, în România, un minor este victima unei forme de abuz sexual. Cei mai mulți copii nu recunosc și nu pot detecta formele abuzului sexual, în lipsa informațiilor oferite într-un cadru organizat și profesionist, iar acest cadru este școala.

Pe de altă parte, vă mai amintesc încă niște cifre, pe cele pe care le știți cu toții - faptul că în 2019 ocupam locul I în Europa în ceea ce privește rata nașterilor în rândul adolescentelor... și adolescenților, pentru că sunt și tați minori, și mame minore - știm cu toții.

De asemenea, în 2018, avem 253 de cazuri de abuz și exploatare a copiilor, 977 de cazuri cu abuz sexual, exploatare sexuală. Două treimi dintre cazurile raportate de abuz sexual au avut loc asupra copiilor din mediul rural, iar jumătate dintre cazurile de abuzuri sexuale au avut loc în familie.

Deci sunt date, cifre, statistici grave care trebuie să ne pună pe gânduri, mai ales pe cei care încă nu înțeleg necesitatea orelor de educație pentru sănătate, educație sexuală adaptată vârstelor, repet, încă o dată, împreună cu un cadru legislativ adecvat, ferm și...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă!

 
 

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

... necesitatea unor informații clare, din surse sigure, pentru sănătatea și siguranța copiilor noștri.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Avem un amendament respins. Dacă se susține? Nu se susține.

Avem 62 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Articolul I, de la 2 la 30 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 31 la 62?

Vă mulțumesc.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicției beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupție (PL-x 661/2019). (rămas pentru votul final)

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicției beneficiului la pensia de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupție; PL-x 661/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Raport comun - Comisia pentru muncă și Comisia juridică.

Cine prezintă raportul?

Doamnă Aida Căruceru, vă rog să prezentați raportul comun.

 

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicției beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupție.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea unor acte normative, în sensul instituirii unor prevederi potrivit cărora persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție să nu beneficieze de pensie de serviciu.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru muncă și protecție socială un raport preliminar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaților este Cameră decizională, cu excepția art. V și art. VII, care sunt de competența decizională a Senatului și asupra cărora Camera Deputaților se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Roman.

Voi da cuvântul celor înscriși din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Roman, vă rog.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat cuvântul și în calitate de inițiator, dar și ca reprezentant al Grupului PNL, pentru acest proiect de lege.

Atunci când am luat la puricat toate legile speciale, prin care s-au acordat pensii speciale pentru anumite categorii, am observat această discriminare, adică, în cazul parlamentarilor și în cazul magistraților există această prevedere prinsă în Statutul senatorilor și deputaților și în Legea pentru magistrați, în schimb pentru celelalte categorii de beneficiari nu exista această prevedere. Adică, dacă... și cunoaștem cazuri, că au fost cunoscute opiniei publice, polițist condamnat pentru mită definitiv își ispășește pedeapsa de închisoare, iar după aceea el își ia bine-mersi pensia de serviciu acasă.

Ideea e că eu sper ca acest proiect de lege să nu fie atacat de alții la Curtea Constituțională, să nu fie nici criticat de doamna Weber, care se poziționează de partea pensiilor speciale, și măcar până vom avea o soluție din partea Curții, să știm foarte clar că beneficiarii de pensii speciale care calcă pe bec trebuie să știe că... pa și adio pensie specială.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Seidler, Grupul USR. Vă rog. Aveți două minute.

 
 

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Mulțumesc.

USR are o poziție foarte clară în ceea ce privește pensiile speciale. Noi am spus de la bun început că acestea ar trebui eliminate sau plafonate, impozitate, acolo unde eliminarea lor nu este posibilă. Sigur, suntem aproape singulari în Parlamentul României cu acest punct de vedere.

Totuși, proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi va fi votat și de Grupul USR, pentru că elimină, într-adevăr, de la această pensie specială, la care în mod normal nu ar trebui să aibă acces nici cei care nu au comis fapte penale, dar mai ales cei care au comis fapte penale.

Regretabil însă că se referă doar la trei articole, la trei infracțiuni din Codul penal, acest proiect de lege.

Într-adevăr, proiectul a pornit, așa cum a spus și antevorbitorul, de la un paralelism cu magistrații, care, odată condamnați penal pentru diverse infracțiuni și unele care țin de exercitarea profesiei lor, sunt decăzuți din acest drept nedrept.

Din păcate, în schimb, acest proiect de lege se limitează, cum spuneam, la trei infracțiuni și nu reglementează pentru toate celelalte profesii care au acest drept nedrept la pensie specială și infracțiunile de serviciu.

Să fim și mai concreți, dacă în cazul Caracal instanțele vor considera că vreun polițist a greșit, în sens penal, și a fost mână-n mână, eventual, cu un infractor sau cu unele grupări infracționale, dacă infracțiunea reținută pentru acel sau acei polițiști ar fi alta decât strict cele trei articole precizate în acest proiect de lege, odată pensionați, acei polițiști vor beneficia în continuare de pensie specială, și cu infracțiunea comisă, și cu pensia specială păstrată!

De aceea, soluția legală, de fapt, nu este să găsim câte un articol prin care pe unii să-i exceptăm de la a primi acest drept nedrept, ci să ștergem din legislația României acest drept nedrept.

Pensiile speciale trebuie abrogate, dacă nu pot fi plafonate sau impozitate.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.

Avem 23 de amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 până la 23?

Rămâne la votul final; caracter organic.

La poziția 11 ne-a sosit acum raportul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române (PL-x 329/2020). (rămas pentru votul final)

11. Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române; PL-x 329/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Avem raport comun - Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură.

Cine prezintă raportul?

Comisia pentru administrație. Doamna președinte sau domnul Știrbu? Hotărâți-vă!

Domnule Știrbu, vă rog.

 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea și avizarea pe fond, în procedură de urgență, cu proiectul...

Scuze! Numai puțin! Îmi trebuie raportul. Acesta e următorul raport.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă dau eu raportul, domnule președinte!

Vă rog, veniți la mine! Acesta este raportul. Vă rog. Da, vă rog, cu Mihai Viteazul, și apoi cel...

Din grabă!

 
 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Scuze!

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind...

Tot pe ăla mi l-ați dat!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Păi, Mihai Viteazul!

 
 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

A, nu e cel cu Horea, Cloșca și Crișan?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Nu, domnule, suntem la Mihai Viteazul, domnule...

 
 

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

OK. Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbaterea și avizarea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunității adoptării unui astfel de proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale avizează favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au votat întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină?

Da. Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declararea drept erou național a lui Mihai Viteazul, domn al Țării Românești de la 1593-1601 și autor al primei Uniri a celor trei Principate, la anul 1600 - Moldova, Transilvania și Țara Românească - este un gest absolut firesc, un gest de recunoștință, în contextul în care atacurile la identitatea națională sunt mai puternice ca niciodată.

Și, pentru că vorbim de conștiința națională, Mihai Viteazul a făcut parte dintr-un front european, reprezentat de Liga Sfântă, care viza eliberarea Sud-Estului Europei de amenințarea otomană.

Mihai Viteazul, de la 1594, apoi trecând prin cele două bătălii mari, de la Călugăreni, din 1595, și Giurgiu, 1596, reușește, în cele din urmă, să scape Țara Românească de regimul umilitor a ceea ce a reprezentat suzeranitatea otomană, lucru recunoscut și de Poartă, la 1597.

Mai apoi, Mihai Viteazul, în același context, al luptei antiotomane, alege ca formulă, să spunem, politică și militară, ceea ce s-a numit "Planul Dacic". Astfel, Unirea de la 1599-1600, în urma războiului pe care l-a purtat, întâi cu familia Báthory, care deținea guvernarea Transilvaniei, la acea dată, a reprezentant, de fapt, o avangardă a ceea ce a însemnat un nou plan de ofensivă în spațiul european.

De aceea, este esențial să înțelegem că acest "Plan Dacic" s-a suprapus și peste un element de conștiință, un element de conștiință care, chiar dacă nu era sinonim cu ceea ce înțelegem prin identitate națională în context modern, era vizibil încă din secolul al XVI-lea.

Mihai Viteazul era conștient de faptul că românii din Transilvania, din Muntenia, din Oltenia, din Moldova și de peste tot au aceeași limbă, aceeași credință, aceleași obiceiuri și aceeași origine.

Iar rolul lui Mihai Viteazul, ca simbol al Unirii, chiar înainte de apariția identității naționale, ca instrumentar al mentalului modernității, odată cu secolul al XVIII-lea, așa cum o întâlnim deja la Dimitrie Cantemir și în epoca lui Constantin Brâncoveanu, înainte de mișcarea "Supplex Libellus Valachorum", din Transilvania, și actele inițiate de Inochentie Micu-Klein, reprezintă un pas esențial și fundamental pentru ceea ce înseamnă respectul pentru conștiința istorică.

Aș mai adăuga, în încheiere, un fapt. Încă de la începutul secolului al XVI-lea, românii erau conștienți de faptul că, cu toții, indiferent de ce parte a Carpaților se află, au aceleași origini și aceleași rădăcini. Așa s-au împăcat, de exemplu, Radu cel Mare cu Bogdan al III-lea, împăcați chiar de Mitropolitul Țării Românești, atunci când porniseră la război.

În concluzie, Mihai Viteazul este parte indisolubilă din identitatea națională.

Acest lucru trebuie recunoscut, afirmat și asumat, mai ales astăzi, când...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... vedem...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Haideți să ne respectăm.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... tot mai multe atacuri la ceea ce înseamnă identitatea românească - și vedem un val de nihilism - să votăm pentru Mihai Viteazul și să spunem un nu hotărât demolatorilor de statui, indiferent dacă vorbim de statui fizice sau statui morale!

PNL susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Haideți să ne respectăm!

Să respectăm totuși Regulamentul!

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Până la art. 3 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, de mâine.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, drept martiri și eroi ai națiunii române (PL-x 330/2020). (rămas pentru votul final)

12. Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, drept martiri și eroi ai națiunii române; PL-x 330/2020.

Raport comun?

Vă rog.

Domnul Leoreanu, raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, cu dezbatere și avizare pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, drept martiri și eroi ai națiunii române, transmis cu adresa PL-x 330 din 3 iunie 2020.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și alin. (3) din Constituția României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 27 mai.

Consiliul Legislativ avizează favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Economic și Social avizează, de asemenea, favorabil.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului asupra oportunității adoptării acestui proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, drept martiri și eroi ai națiunii române, în semn de recunoaștere și respect pentru idealurile susținute și sacrificiul făcut. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie și pot fi marcate de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-științific. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea programelor și manifestărilor, în limita fondurilor disponibile.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, examinarea inițiativei legislative a avut loc în ședința online, comună, în data de 29 iunie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, drept martiri și eroi ai națiunii române, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Vă rog.

Dar vă rog să vă încadrați în timp, să nu fiu obligat să vă tai microfonul.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va susține adoptarea acestui act normativ, care reprezintă un gest de recunoștință la adresa a trei eroi români dintr-un moment deosebit de dificil pentru istoria românilor ardeleni - Vasile Nicola Ursu, supranumit Horea, Ion Oargă, supranumit Cloșca și Marcu Giurgiu, supranumit Crișan - care s-au ridicat împotriva nedreptăților, împotriva abuzurilor și împotriva umilirii constante a românilor de către autoritățile habsburgice, în timpul regimului austriac.

La 1784, începând cu 2-4 noiembrie, în urma tuturor refuzurilor primite și a întârzierii ținerii unor promisiuni pe care însuși Împăratul Iosif al II-lea, cu care Horea s-a întâlnit personal, și le asumase în vederea ridicării românilor din statutul lor de tolerați și acordării unor drepturi religioase fundamentale, a pornit această răscoală din Transilvania.

Celălalt motiv important, pe lângă cel național, l-a reprezentat motivul social, mai precis iobăgia în care trăiau atât țăranii români, cât și țăranii de alte origini, chiar țăranii unguri și sași.

Și, totodată, această revoltă a reprezentat și un strigăt în privința a ceea ce a însemnat identitatea românească, în plină formare în Transilvania, dar și un mesaj de luptă împotriva nedreptăților sociale, împotriva umilinței și a iobăgiei.

Din păcate, după cum știm, deși inițial la Brad și Râmeț revoluționarii au reușit câteva victorii, după înfrângerea la Mihăileni, are loc prinderea lor, prin trădare, în iarna lui 1785, și apoi execuția lor, fiind trași pe roată...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... Horea și Cloșca...

 
 

Domnul Florin Iordache:

În dreapta, tocmai aveți un cronometru.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... la Alba Iulia, și Crișan...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... s-a spânzurat.

Vă mulțumesc și eu.

Susținem acest act și susținem păstrarea valorilor românești, oriunde.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Susțineți să respectați și Regulamentul!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Îl respect, domnule Iordache!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă rog...

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Cu mare bucurie!

 
 

Domnul Florin Iordache:

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

La art. 1? 2? 3?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului (PL-x 311/2020). (rămas pentru votul final)

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 311/2020; caracter ordinar; procedură de urgență.

Dacă inițiatorul dorește să intervină?

Domnule Roman, vă rog.

Și apoi raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnul Roman.

 

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Din cauza unei norme neclare, a unei legi incomplet definite, ne-am trezit că mai mulți fermieri din țară au ajuns să fie posesori de dosare penale, întrucât cei care au făcut aceste controale au interpretat în mod diferit terminologia de depozitare în spații închise a sacilor de îngrășăminte și a pesticidelor.

Prezentul proiect de lege vine să lămurească aceste neclarități din legea existentă.

Practic, fermierii vor fi obligați să respecte condițiile de depozitare stabilite prin fișa producătorului și, practic, vor fi exonerați de alte răspunderi decât aceea de a respecta ceea ce scrie în fișa producătorului.

Această lege va da posibilitatea sutelor de fermieri cărora li s-au întocmit dosare penale să meargă în fața celor care le-au deschis, să-și susțină nevinovăția și buna-credință.

Cred că fermierii ar trebui aplaudați și susținuți, nu umpluți de dosare penale din cauza unei legi neclare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu?

Cine prezintă?

Vă rog.

Da, domnul Simion.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună):

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul susține acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează instituirea obligativității stocării îngrășămintelor, conform fișei cu date de securitate emise de producător, precum și sancționarea nerespectării acestor indicații de stocare, ca fiind contravenție. Totodată, se prevede și eliminarea sintagmei "temporar", dat fiind faptul că acțiunea de stocare este una temporară și nu este definită în cuprinsul legii ca având o durată determinată.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost prezenți și au votat "pentru".

Comisia pentru mediu - la fel.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Întreb dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiții, rămâne la votul final; caracter ordinar; raport fără amendamente.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar (PL-x 637/2019). (rămas pentru votul final)

23. Proiectul de Lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar; PL-x 637/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia pentru agricultură, cine prezintă raportul?

Da, vă rog.

Domnule Vrăjitoru, vă rog, prezentați raportul.

 

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, în ședința din 26 noiembrie 2019.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea asistenței sanitar-veterinare la efectuarea transportului de animale vii către țări terțe Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții din partea grupurilor? Nu sunt.

Da, domnul Păle. Vă rog.

Văd că vrea să intervină.

Domnul Dănuț Păle. Faceți legătura!

Sunteți și inițiator, vă rog.

Și apoi domnul Popescu.

Domnul Păle?

Domnul Dănuț Păle.

Mergem mai departe.

Domnul Popescu Nicolae.

 
 

Domnul Dănuț Păle (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule președinte?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Alo!

 
 

Domnul Dănuț Păle (prin audioconferință):

Alo!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Păle (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule președinte?

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, eu v-am dat cuvântul.

 
 

Domnul Dănuț Păle (prin audioconferință):

Da. Nu se auzea. Cred că s-a produs o problemă tehnică.

Referitor la PL-x 637/2019, vreau să vă spun că a fost o muncă de echipă în cadrul Comisiei pentru agricultură.

Și îi mulțumesc pe această cale președintelui comisiei, domnului Alexandru Stănescu, că a avut inițiativa să facem un grup de lucru. Toate grupurile parlamentare au lucrat.

După evenimentul nefericit din Portul Midia și după ce Parlamentul European a luat decizia să constituie o comisie de anchetă la nivel european, dar nu pentru România, ci pentru a îmbunătăți aceste condiții, vreau să vă spun că vor avea un model de bună practică, iar ceea ce s-a reglementat prin această inițiativă legislativă, înseamnă că România a înțeles și a demonstrat că este o țară care respectă toate condițiile de bunăstare.

Noi nu trebuie să oprim exportul de animale, ci trebuie să facem în așa fel încât toate navele și toate mijloacele de transport să îndeplinească condițiile de microclimat.

Mulțumesc.

Partidul Social Democrat susține această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Popescu Nicolae.

Vă rog, faceți legătura!

 
 

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și Grupul USR a susținut această inițiativă legislativă, pe parcursul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură.

Cum spunea și antevorbitorul, s-a format chiar și o subcomisie, pentru a putea analiza toate probleme aduse la cunoștință.

Din acest punct de vedere, și noi credem că este un proiect legislativ bun. Vor fi corectate problemele sesizate atât în presă, cât și de către experții internaționali, acele probleme legate de faptul că animalele au fost transportate vii, au fost înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi foarte mari. Timpii aceia de așteptare din interiorul unor frontiere, din nou, erau foarte mari și cred că acum vor fi reduși la o durată mai rezonabilă, și, bineînțeles, condițiile de stres în care foarte multe animale au murit până să ajungă la destinație.

Din acest punct de vedere, noi credem că acest proiect legislativ este unul bun și îl vom susține și la votul final.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule Popescu.

Mai sunt alți colegi care doresc? Nu.

Avem 26 de amendamente admise și anexă.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 1 la 26, intervenții? Nu.

La anexă, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 privind Codul muncii (Pl-x 718/2018). (rămasă pentru votul final)

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii; Pl-x 718/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru muncă, domnul vicepreședinte Vexler.

Vă rog, prezentați raportul.

 

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc frumos.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, urmărindu-se definirea mai precisă a conceptului de discriminare în domeniul relațiilor de muncă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Manole Petre-Florin, vă rog.

La mulți ani, domnule deputat!

 
 

Domnul Petre-Florin Manole (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

Partidul Social Democrat a inițiat acest proiect, dintr-un motiv foarte simplu, pe care o să-l redau în câteva secunde.

În urmă cu 2 ani, într-o fabrică de confecții din România, un patron și-a umilit angajatele, iar ITM nu a putut să-l sancționeze corespunzător pentru hărțuire, pentru discriminare și pentru încălcarea demnității persoanelor în cazul respectiv.

După ce această inițiativă sper că va fi adoptată, se vor putea aplica astfel de sancțiuni, așa cum este necesar și just.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Întreb dacă mai sunt alți colegi, de la alte grupuri, care doresc să intervină? Nu.

Avem 9 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 până la 9, dacă sunt intervenții?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Și următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (PL-x 233/2020). (rămas pentru votul final)

28. Proiectul de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 233/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul vicepreședinte Vexler.

Vă rog, prezentați raportul.

 

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Întreb colegii dacă doresc să intervină la dezbateri generale? Nu doresc.

Avem 6 amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

La articolul unic?

Până la poziția 6 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Ne oprim aici.

Vă mulțumesc mult.

Ne vedem mâine dimineață, la ora 10,00, și continuăm cu ordinea de zi.

Seară bună!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,48.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 18 octombrie 2021, 3:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro