Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/20-07-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 30-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 iunie 2020

3. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
Prezentarea Raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere ale Parlamentului asupra Scrisorii Președintelui României privind aprobarea Strategiei Naționale de apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Dezbaterea
Proiectului de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 (rămas pentru votul final).

 

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Până se finalizează rezultatul votului, vă propun să trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi.

3. Strategia Națională...

Domnul Mocioalcă este?

A, sunteți dumneavoastră cu raportul.

Vă mulțumesc mult.

Vă propun să trecem la punctul 3.

3. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere și proiectul de hotărâre au fost distribuite și afișate.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre.

(Doamna senator Gabriela Crețu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Invocați vreun articol, doamna senator, din...?

Vă rog.

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Stimați domni președinți,

Dragi colegi,

Conform punctului 36 din strategia supusă astăzi aprobării, în România, ar exista în țara noastră, "o democrație participativă funcțională matură".

N-aș vrea să contrazicem o așa de optimistă afirmație.

Drept urmare, întreb și solicităm o clarificare: de cine este asumată această strategie și în baza cărei prevederi constituționale este ea supusă Parlamentului?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Dintre cele...

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă senator...

Doamnă senator...

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Nu, dați-mi voie, în mod democratic, să explic colegilor mei despre ce e vorba.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, dar eu vă dau voie după citirea raportului, la dezbateri, cu mare plăcere.

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

A, bun.

Mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos.

Așa este procedura regulamentară.

Domnule deputat, îmi cer scuze. Am crezut că e o procedură de... a ordinii de zi.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Scrisorii Președintelui României privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, în vederea întocmirii documentației necesare aprobării în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia Națională de Apărare a Țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, având ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidențial, conținând totodată și prevederi pe termen mediu și lung.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună pe data de 23 iunie 2020, au analizat conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada amintită.

La lucrările comisiilor reunite a participat, în calitate de invitat, domnul Ion Oprișor, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, din partea Administrației Prezidențiale.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele.

Actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este structurată în 5 capitole, astfel:

Capitolul 1 - România membru activ NATO și UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională;

Capitolul 2 - Interese și obiective naționale de securitate;

Capitolul 3 - Evaluarea mediului internațional de securitate;

Capitolul 4 - Amenințări, riscuri și vulnerabilități;

Capitolul 5 - Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României.

În cadrul primului capitol este prezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă și de securitate sunt reprezentate de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele și obiectivele naționale, elemente principale în definirea strategiei naționale de apărare.

Obiectivele naționale de securitate, ca repere ale acțiunii practice de realizare a intereselor naționale de securitate, sunt dezvoltate din perspectivă internă și externă.

Cel de-al treilea capitol prezintă tendințele majore cu potențial de afectare și influențare a mediului de securitate internațional, caracterizat și în prezent printr-un grad crescut de dinamism și impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-și consolida postura strategică la nivel euro-atlantic și rolul de vector de stabilitate și furnizor de securitate regională.

Al patrulea capitol detaliază amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale.

Ultimul capitol abordează direcțiile de acțiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale pe opt dimensiuni - diplomatică, apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate, dimensiune economică și energetică, diplomatică, de management al situațiilor de criză și protecție civilă, securitatea mediului înconjurător, precum și dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică. De asemenea, este subliniată dependența funcționalității sistemului național de apărare și de securitate de relaționarea și colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcțiilor de acțiune cu obiectivele naționale de securitate, din perspectiva amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, ca esență a Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituția României, republicată, ale art. 4 din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării și ale art. 13 pct. 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Strategia Națională de Apărare a Țării este aprobată prin hotărârea Parlamentului.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au dezbătut solicitarea Președintelui României în ședința comună din data de 23 iunie 2020.

În urma acestor dezbateri, cu majoritate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul general Oprișor, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ion Oprișor (consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, Administrația Prezidențială; de la tribună):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte interimar al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Conform prevederilor Constituției României și în termenul stabilit de lege, la 6 luni de la preluarea noului mandat de președinte, domnul Klaus Iohannis, președintele României, a trimis Parlamentului, pentru aprobare, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării are la bază consensul și efortul național comun al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, care au contribuit la procesul laborios de analiză, premergător elaborării strategiei.

Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2020-2024 este astfel expresia unui angajament național care poate fi realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetățeanului, a societății în ansamblul său și a instituțiilor statului.

Triada stat-societate-cetățean trebuie să funcționeze în parametri optimi pentru a răspunde aspirațiilor românilor.

Noua Strategie de Apărare are o dublă valență - cea de expresie a efortului național comun și cea de reper central pentru direcționarea activității instituțiilor publice pentru realizarea obiectivelor naționale prioritare de asigurare a securității României și a cetățenilor săi.

Continuitatea, predictibilitatea și transparența decizională rămân condiții esențiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum și pentru consolidarea profilului țării noastre de actor credibil și relevant în cadrul organizațiilor internaționale și în relațiile cu partenerii și aliații noștri externi.

Aceste repere ale acțiunii noastre strategice se regăsesc și în conținutul noii Strategii Naționale de Apărare.

Pilonii politicii noastre externe și de securitate rămân aceiași - parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană.

Adaptabilitatea, flexibilitatea și reziliența au devenit astăzi cerințe imperative pentru orice țară și pentru România.

La provocările de securitate generate de tendințele de reconfigurare a balanței de putere și manifestările asertive ale unor actori, care persistă în continuare, s-au adăugat pandemia COVID și efectele pe care le comportă în plan economic și în relațiile de putere dintre actorii globali.

Trebuie să fim deplin conștienți de potențialul acestor evoluții de a accentua volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațional.

În plan practic, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient puternic, care dispune de mecanisme de reacție rapidă și eficientă la provocările mediului de securitate actual.

Toate aceste aspecte se regăsesc în noua Strategie Națională de Apărare a Țării.

De asemenea, această strategie operează cu conceptul de securitate extinsă, care a fost introdus și definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată, cu dubla sa calitate, de apărare națională și de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea națională, precum: politica externă, ordinea publică, activitatea de informații, managementul crizelor, educația, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică și cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice.

Acest concept multidimensional al securității are la bază relația securitate-prosperitate-stat de drept-democrație-identitate și echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiari ai securității naționale.

Prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 se creează cadrul necesar pentru efortul conjugat al instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate.

De asemenea, s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care prin Strategie s-a prevăzut constituirea unui Grup de reflecție strategică, care să evalueze dinamica mediului internațional și să ofere expertiză integrată.

Obiectivele naționale de securitate sunt definite pornind de la situația reală a României și având în vedere așteptările cetățenilor și ale societății noastre.

Pentru a funcționa în condiții optime, sistemul național de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată și un proces continuu de consultare instituțională.

Consolidarea rezilienței naționale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipuri de amenințări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică.

În cadrul acestui efort național complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar.

De asemenea, comunicarea strategică este o necesitate și trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate națională prevăzute de această strategie.

După adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 va fi elaborat Planul de implementare a acesteia, iar pe baza lui și pe baza Strategiei, instituțiile publice cu responsabilități în securitatea națională sunt chemate să își dezvolte strategii sectoriale și să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate, destinate contracarării și combaterii riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților și, bineînțeles, îndeplinirii obiectivelor Strategiei.

Din perspectiva operaționalizării Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2020-2024, o condiție complementară tuturor celorlalte valori și principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate și modernizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.

De aceea, pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității pentru a oferi instituțiilor publice responsabile instrumentele necesare racordării prompte și flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securității naționale.

Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune și se va fundamenta pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare având ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raportul de evaluare privind modul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării, precum și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Doamna senator, dacă din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte de ședință.

Dar să știți că intervenția mea chiar era procedurală. Dar, dacă mi-ați dat încă o dată cuvântul, aș dori să o explic colegilor mei.

În orice societate democratică, așa cum Strategia bine spune, politicile publice sunt elaborate în general de guverne, care guverne răspund pentru eventualul eșec, în fața parlamentelor.

O strategie reprezentând cadrul general al politicilor sectoriale... Ea se aprobă prin hotărâre de Guvern, pentru cele mai simple. Dar pentru cele generale, o strategie se poate adopta inclusiv prin lege, după ce această strategie este dezbătută și amendată de Parlament; și asumată de acesta.

În cazul particular al strategiei de care vorbim, majoritatea instituțiilor responsabile de implementare se află, de asemenea, sub control direct parlamentar. Dintre cele 217 puncte enumerate, n-au un concept foarte evident care să le organizeze, dar, oricum, din ele se poate observa că nu este vorba de planificarea apărării, în sensul Legii nr. 203/2015, ci de o strategie de securitate extinsă, chiar prea extinsă, căreia, în plus, îi lipsește și analiza strategică de suport. Și se bazează pe niște legi despre care cu toții știm că trebuiau de mult modificate.

Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente. Sau nu i s-a permis să depună amendamente.

Ca urmare - aici era problema procedurală - ori e un caz în care aceste instituții se autoreglementează și nu mai sunt sub reglementare, control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituțiilor de forță.

Precedenta Strategie de Apărare - poate... foarte mulți sunteți doar la acest mandat - avea aceleași păcate. Dar a fost prezentată Parlamentului de Guvern, prin Gabi Oprea, care, prin jocul sorții, la acel moment era premier în exercițiu. El a solicitat... a prezentat-o și a solicitat votul nostru pentru a putea fi pusă în aplicare. N-am făcut o evaluare a ei.

Astăzi nu avem nici măcar această situație.

Or, din această dilemă am dori să fim scoși, dacă se poate. Pentru că măcar separarea puterilor în stat, acest trio, cum zice domnul consilier, ar trebui să funcționeze.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.

Domnul deputat Paul Dobre, vă rog.

Pe urmă, domnul deputat Viziteu, da?

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării ne propune Strategia Națională pe următorii 5 ani, în domeniul apărării, ordinii publice, siguranței statului.

De la bun început aș vrea să subliniez faptul că Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele 3 axe principale ale politicii de securitate externe, de apărare a statului român, care a fost în ultimele 3 decenii.

Partidul Național Liberal, imediat, la începutul anilor '90, a militat și militează pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligațiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord, atât din punct de vedere strategic al României, cât și participarea la misiunile NATO în lume și apartenența la Uniunea Europeană.

Acestea sunt cheile de boltă ale securității naționale, și strategia menține această direcție și chiar folosește concepte noi: reziliență, securitate extinsă, cu care suntem de acord.

Ceea ce însă vreau să subliniez și a făcut obiectul discuției în Comisiile pentru apărare reunite, cu domnul consilier prezidențial, necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ.

La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând chiar cu Legea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Domnul consilier prezidențial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătățită, ca și legile siguranței naționale, ca și legile ce gestionează Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. Peste tot trebuie îmbunătățit. Au fost legi care au fost benefice pentru țară, pentru funcționarea ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important și respectat.

În același timp, suntem în al treilea deceniu, de acum, al mileniului III, și trebuie să ne adaptăm noilor situații, tuturor acestor riscuri cu care ne confruntăm și ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, un tip de criză pe care nici măcar nu o avea evaluată nu numai România, ci toate țările lumii.

Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilitățile apar, strategia noastră este în direcția corectă, politică, a României, la care a achiesat întregul spectru politic, în slujba cetățenilor acestei țări și sunt convins, într-o perspectivă solidă, în continuare, pentru țara noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule general,

Dragi colegi parlamentari,

Observ, din păcate, că astăzi avem o nouă chestiune unde PNL și PSD împărtășesc aceeași poziție.

Atât colegii de la PNL, cât și cei de la PSD, încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupției. Noi, de la USR, nu suntem de acord.

Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislative, au fost și sunt în continuare membri ai unor instituții ale statului cu legături în zone mai puțin legale, dar, cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue.

Strategia Națională de Apărare de astăzi are multe aspecte pozitive. Pe unele aș vrea să le scot în evidență: încercarea de a centra discursul pe cetățean, și nu pe stat, o tranziție, practic, de la o viziune etatistă la una de dreaptă modernă. Chiar dacă în esență, în text, nu se vede așa cum ne-am dori, salutăm acest demers.

Conceptul de reziliență a statului, un concept bun, care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente.

Identificarea clară a unor entități statale și nonstatale, ca amenințarea la securitatea națională a României - și aici mă refer, printre altele, și la Federația Rusă.

Și alt exemplu pozitiv din această strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu, continuarea conceptului de securitate extinsă.

Chiar și cu aceste puncte bune, considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie, în mod explicit, lupta împotriva corupției. Și să nu vă gândiți doar la câțiva politicieni certați cu legea, ci la consecințele mult mai grave ale acestui flagel. Corupția reprezintă una dintre vulnerabilitățile la adresa securității naționale și ea permite unor actori statali ostili, sau chiar unor grupuri de interese mafiote, să ajungă să controleze oameni în funcții majore din statul român, sau chiar să acapareze instituții întregi.

Am văzut cu toții, acum cinci ani, în Ucraina, cum Federația Rusă s-a folosit de corupția din această țară pentru a îngheța pur și simplu reacția Kievului la ocuparea peninsulei Crimeea.

Doar în ultimul an corupția a afectat statul român, în sectoare ce țin direct de securitatea și apărarea națională. Și voi aminti doar câteva: achizițiile de corvete, achizițiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituțională a procurorului-șef al DNA și, mai nou, iată, dosare penale și anchete parlamentare privind achiziția de materiale sanitare, chiar în timpul unei pandemii.

Corupția a fost și a rămas una dintre principalele vulnerabilități la adresa securității României și la adresa românilor.

Corupția continuă să fie prezentă în viața de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele GRECO, de declarațiile Comisiei de la Veneția, cât și de poziționările publice ale principalilor noștri parteneri euroatlantici.

Unul dintre efectele acestei tendințe - și asumat declarativ chiar de președintele României - este reprezentat de poluarea din România. Anual mor, în România, peste 25 de români din cauze atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care și tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească în această strategie, conform declarațiilor președintelui.

Aș dori să mai atrag atenția spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupției, și anume, numărul uriaș de diplome, multe chiar doctorate obținute la diverse instituții, în subiecte legate chiar de securitatea națională, de ordine publică sau de siguranță publică.

Din păcate, am văzut cu toții că mulți dintre cei care au obținut aceste diplome sunt niște analfabeți, unii chiar hoți, iar unii dintre ei au primit acasă acele diplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care teoretic au urmat cursurile. Și aici mă refer chiar la declarațiile senatorului PSD Teodorovici.

Astfel de practici trebuie să înceteze, căci a avea în fruntea statului român, în poziții-cheie, pe zone de apărare sau de siguranță publică, astfel de analfabeți cu diplome reprezintă, în sine, o vulnerabilitate uriașă la adresa securității naționale a românilor.

În plus, dragi colegi din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an președintele Iohannis propunea un referendum pe justiție.

Mai mult, există o inițiativă cetățenească - "Fără penali în funcții publice" - care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România.

Milioanele de români care au ieșit la vot, la referendumul pentru justiție, sau milionul de români care a semnat în stradă inițiativa "Fără penali în funcții publice" ne transmit exact acest mesaj, acela că ei consideră încă corupția o problemă majoră a României, și mai ales mesajul că lupta împotriva corupției trebuie să continue.

Noi, cei de la USR, ascultăm vocea poporului. Voi, ce faceți?

Grupurile parlamentare ale USR se vor abține la vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Neafiliați, nu?

Vă rog.

Domnul deputat...

Încercăm să concluzionăm.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Succint. N-o să fiu ca USR, un soi de Bulă cu castravetele anticorupției.

Și vreau să arăt două probleme principale în strategie. În condițiile în care două treimi din statele NATO nu ajung la 2% cheltuieli pentru apărare, președintele Iohannis vorbește de cheltuieli de cel puțin 2%, în această strategie.

O altă chestiune ține de modul în care vedem secolul XXI, când principalele amenințări nu mai sunt de ordin geostrategic, sau nu doar de ordin geostrategic, ci țin de criza climatică. Și în sensul acesta pot să fie gândite resurse pentru criza climatică ce va afecta și România. Și aici pot să fie de la investiții în cercetare, pentru a apăra, de pildă, pădurile României, persoanele din zonele calamitate; și aceste lucruri ar fi fost bine să apară în această strategie. Cam atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean. La acest punct...

Domnul Titus Corlățean (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe fond, de această dată, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, o chestiune legată de securitatea națională și necesitatea unui nou ciclu, dacă doriți, al Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada în speță, 2020-2024. Sunt chestiuni fundamentale, nu sunt supuse negocierii.

Grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea Strategiei Naționale.

Nu voi intra în chestiunea de procedură ridicată, deși ar merita o reflecție, într-un Parlament așezat, care nu e dominat de starea de urgență, de alertă și de alte presiuni la care este supus în mod obiectiv sau subiectiv.

Aș menționa aici un singur lucru: tare bine ar fi fost, la repartiția acestui document important, nu doar Comisiile pentru apărare, ordine publică să fie sesizate, ci și Comisiile pentru politică externă, cel puțin, pentru a putea să avem o contribuție de fond ceva mai largă și care ar fi putut, de exemplu, să ducă la evitarea unor greșeli care sunt în acest document și a unor exprimări pe care eu, personal, pe meserie vorbesc acum, le înțeleg mai greu, preluate și în raportul distinselor Comisii pentru apărare, ordine publică - și citez cel mai mic exemplu -, respectiv ce ne îngrijorează în cadrul amenințărilor: "Consolidarea potențialului militar în vecinătatea României".

Păi, vă anunț că "vecinătatea României" înseamnă și Balcanii, înseamnă și state care sunt membre sau sunt aspirante la Alianța Nord-Atlantică, înseamnă "în vecinătate" și Ungaria, înseamnă și Polonia, înseamnă și americani, nu doar ruși. Dacă ne preocupa și ne preocupă amenințarea rusă în bazinul lărgit al Mării Negre, haideți să o spunem mai direct și mai corect. Era nevoie de o dezbatere mai serioasă, mai așezată, cu tot respectul pentru colegii care au o expertiză în Comisiile pentru apărare, dar am fi putut găsi formule și mai bune pe anumite subiecte, în măsura în care ne e îngăduit nouă, Parlamentului, să ne exprimăm pe așa ceva, pentru că noi am avut, într-un ciclu anterior, când un alt președinte, zece ani de zile a condus cu mâna forte această țară, și atunci domnul consilier prezidențial, domnul general, pe care eu îl respect pentru profesionalism, i-a fost consilier și aceeași instituție prezidențială ne-a propus în strategia aceea, de la acel moment, de apărare a țării, de securitate națională, să introducem presa, ca o amenințare și ca o vulnerabilitate la adresa securității naționale.

Și grație efortului Parlamentului și luărilor de poziție publice ale unor oameni politici, nu doar ale presei, am putut să scoatem acea aberație.

Deci e nevoie într-adevăr de o dezbatere mai profundă, mai așezată, în Parlament. Dar, încă o dată, în esență, partea principală trebuie susținută, și grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea acestei strategii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

La strategie?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am lecturat cu foarte mare atenție Strategia Națională pentru Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 și se observă practic o schimbare semnificativă survenită ca urmare a implicării responsabile a României, ca actor în mediul internațional de securitate, implicare caracterizată prin asumare și implicare, atribute necesare ducerii la îndeplinire a obligațiilor impuse de calitatea de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene.

Drept urmare, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota această strategie.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, urmează să trecem la dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâre.

Cu această ocazie, vă reamintesc procedura votului electronic la distanță.

Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunțat de președintele de ședință, textul "puteți vota" fiind afișat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilități.

Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "pentru".

Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "contra".

Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "abținere".

Tasta "b"- "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

În cazul în care nu apăsați nicio tastă, sunteți considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afișat textul "vot oprit".

După finalizarea ședinței, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afișate pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La anexă? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Vom proceda la exprimarea votului online după finalizarea dezbaterilor la toate punctele de pe ordinea de zi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 martie 2021, 3:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro