Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2020 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/10-09-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 25-08-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 august 2020 (sesiune extraordinară)

4. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (Pl-x 398/2020) (rămasă pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 398/2020

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Suntem la propunerea legislativă de la poziția 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației; Pl-x 398/2020.

Are propunere, din partea comisiei, de respingere.

Din partea inițiatorilor dorește cineva?

A, domnul Szabó Ödön? (Vociferări.)

Păi, nu, stați puțin, suntem...

Domnul deputat este inițiator, da?

Domnul Szabó Ödön, vă rog, ca inițiator.

La punctul 6.

Domnul Szabó Ödön (prin audioconferință):

Da.

Bună ziua, domnule președinte!

Sunt 3 legi care vin în cascadă, 3 inițiative legislative care au mai trecut de Camera Deputaților și au fost votate.

Prima dintre ele, despre care vorbim acum, a fost votată de Senat și doar pe principiul bicameralității a fost respinsă de Curtea Constituțională, la inițiativa Președintelui.

Are elemente foarte importante, care, în această situație, inclusiv de pandemie, după părerea mea, ar fi foarte benefice.

Pe de o parte, știți foarte bine că există în vigoare o lege care spune că trebuie să scadă numărul de ore la clasă.

Ei, numărul de ore poate să scadă doar dacă regândim curricula și scădem și materia în sine, pe care dorim s-o predăm.

Această lege presupune și vorbește despre un principiu, al evitării supraîncărcării copiilor cu aceste materii despre care vorbim. Pentru că nu facem nimic dacă scădem orele și în mai puține ore trebuie să predăm aceeași materie.

A doua chestiune importantă. În această lege vorbim despre învățământul antepreșcolar.

Învățământul antepreșcolar este un lucru extrem, extrem de important, care a fost foarte puțin reglementat în legislația actuală. Am făcut pași înainte într-o altă inițiativă legislativă, și inclusiv în această lege sunt o serie de modificări care au fost discutate cu ministerul de resort, la momentul depunerii ei, și au fost agreate de ministerul de resort când le-am discutat.

Un alt aspect important se referă la numărul copiilor în clasă. Vedem că este una dintre cele mai mari probleme care în momentul de față ne apasă.

Ei, această inițiativă legislativă ar veni și ar putea să fie un sprijin, tocmai pentru a evita aceste supraaglomerări ale copiilor în clase.

Și un alt element important se referă la învățământul remedial și respectiv învățământul copiilor după-amiază, în Programele "Școala după școală", respectiv "Masă caldă la școală". Toată lumea vorbește despre aceste proiecte.

Avem un program pilot în care sunt incluse 150 de școli și acest program pilot funcționează de aproape 5 ani, de 4-5 ani.

OK, avem rezultatele. Știm foarte bine că sunt școli care sunt incluse în acest program și nu vor putea să beneficieze de acest proiect pentru că nu sunt pregătite.

Această lege vine și spune foarte simplu un lucru - hai să lansăm acest proiect la nivel național, și acele școli care demonstrează că au toate avizele sanitare, sanitar-veterinare necesare pentru funcționarea Programului "Masă caldă la școală", în anul școlar următor, intră automat în program. În acest fel pot fi bugetate capitolele de cheltuieli la nivel național, la ministerul de resort, iar până atunci administrațiile publice locale pot să aloce bani din bugetul propriu, pentru că dă posibilitatea ca, până la momentul intrării în vigoare a programului național, administrațiile publice locale, din bugetul local, să poată să finanțeze aceste proiecte.

Acesta este proiectul în sine.

Îmi pare extrem, extrem de rău că o asemenea inițiativă legislativă, astăzi, nu poate fi discutată în mod rațional.

Mi-aș dori să fim în 1 ianuarie 2021, să trecem peste aceste, cum să spun, două alegeri cu foarte puține cicatrici în zona politică și să nu mai tot strigăm lucruri care sunt neadevărate, pe de o parte. Nu se vinde nicio educație, nu se discută despre aceste lucruri, vorbim în aceste inițiative legislative despre învățământul dual universitar, care este un model european preluat pe baza unui parteneriat cu societatea civilă, în inițiativă legislativă.

Și eu vă rog să respingeți raportul de respingere al Comisiei pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul președinte Cîmpeanu, vă rog, prezentați raportul.

Repet, avem 3 inițiative venite de la Comisia pentru învățământ. Toate 3 au raport de respingere - Pl-x 398/2020, Pl-x 399/2020 și Pl-x 400/2020.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 398 din 29 iunie 2020, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare. Intervențiile legislative vizează, în principal, așa cum a fost deja prezentat: scăderea numărului maxim de elevi într-o clasă, doar în situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi putând funcționa peste efectivul maxim, cu cel mult 2 preșcolari/elevi; introducerea principiului adaptabilității curriculumului național și programei școlare în scopul diminuării suprasolicitării elevilor prin readaptarea curriculei și programei școlare la necesitățile reale; acordarea unei mai mari libertăți de decizie cadrelor didactice pentru ca acestea să poată preda materia de studiu conform abilităților elevilor, astfel încât programa școlară să acopere doar 65% din orele de predare și evaluare, restul de 35% din timp putând fi folosit pentru coeziunea și aprofundarea materiei în funcție de performanța fiecărei clase. De asemenea, sunt prevăzute soluții pentru părinții care urmează să se întoarcă la muncă, acordarea de cupoane pentru educația timpurie, consiliere psihologică școlară în fiecare unitate de învățământ, facilitarea accesului copiilor la manifestările culturale prin acordarea de tichete și multe, multe alte lucruri.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședința comună din data de 25 august 2020, însă:

  • prin conținutul său, proiectul legislativ am apreciat că nu este corelat cu ansamblul prevederilor legale în vigoare și, totodată, nu instituie reglementări care să ajute la o stabilitate și eficiență legislativă, conform procedurilor constituționale și legale. În unele situații, inițiatorii, prin forma propusă, păstrează norma în vigoare, dând o nouă renumerotare alineatelor, ceea ce reprezintă o procedură legislativă specifică republicării;
  • textul inițiativei cuprinde prevederi prin care se stabilește, în sarcina Ministerului Educației, identificarea normelor contrare prevederilor acestei propuneri legislative și impune elaborarea unor propuneri de măsuri de modificare, completare sau abrogare a acestora, fără o analiză temeinică a legalității demersului;
  • în cazul unor modificări și completări obiectul reglementării se poate realiza prin legislația secundară, fiind astfel mai ușor de adaptat ulterior la situația rezultată;
  • unele norme pot genera o obligație în sarcina autorităților publice locale, fără să instituie în corpul modificării textului condițiile și modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de către aceste autorități locale;
  • de asemenea, textul propunerii legislative nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, având în vedere că sunt multe texte cu caracter care a fost apreciat ca fiind imprecis, mai puțin clar sau neclar, care duc la un paralelism legislativ, iar unele norme sunt eliptice și nu se pot aplica. De asemenea, modalitatea de formulare a propunerii nu este conformă cu tehnica legislativă, care impune respectarea formei prescriptive proprie normelor juridice prin care se asigură dispozițiilor un caracter obligatoriu, și nu facultativ, așa cum este redată în propunerea legislativă;
  • de asemenea, inițiativa legislativă are implicații majore asupra bugetului de stat, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prezentarea fișei financiare însoțite de ipotezele și metodologia de calcul utilizată, dar și cele ale art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale...".

Cu toate acestea, inițiatorii nu au indicat sursa de finanțare necesară implementării soluțiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ.

Pe cale de consecință, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu 30 de voturi pentru respingere, cu 4 voturi împotriva respingerii și cu 5 abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului USR, doamna Iurișniți.

Și apoi domnul Pașcan.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

În momentul de față, siguranța copiilor noștri este prioritară.

Aceste 3 proiecte asta aduc în atenția noastră - siguranța copiilor noștri. De asemenea, o mai bună gestionare a sistemului de învățământ, scăderea numărului de elevi și diferite decizii care duc spre o mai bună funcționalitate a întregului sistem de învățământ.

Într-adevăr, este un moment care politizează votul de astăzi, dar educația nu trebuie să aibă culoare politică. Eu cred că ne dorim cu toții să avem un învățământ eficient și performant, iar scăderea numărului de elevi dintr-o clasă este absolut necesară. La fel și posibilitatea profesorilor de a avea acces și să aibă libertate de decizie în ceea ce privește acel 65% din curriculumul pentru predare, evaluare, progres, și 35% să fie alocat aprofundării.

Sunt multe propuneri bune pentru educație. În Comisia pentru învățământ am fost, mare parte dintre cei prezenți, de acord cu aceste propuneri, dar s-a luat în calcul lipsa impactului bugetar și tehnica legislativă care era deficitară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Și aș atrage atenția colegilor că avem inițiative care au facilitat menținerea unor cheltuieli absolut nerelevante pentru viitorul acestei țări, cum sunt pensiile speciale. Acolo sunt niște bani absolut nemeritați, care continuă să fie îndreptați spre niște oameni care nu merită acest lucru, aceste privilegii. În schimb, pentru educație niciodată nu sunt bani, niciodată nu ajungem la acel 6% din PIB. Este absolut condamnabil acest lucru, și pentru acest aspect am vrut să iau cuvântul și să spun că educația merită atenția noastră, indiferent de momente.

De asemenea, sunt celelalte inițiative - Pl-x 399/2020, Pl-x 400/2020 - care vin în aceeași direcție, a mesei calde în școli, care trebuie susținută la nivel general, inclusiv de administrația locală. Pentru că trebuie să spunem, din 2016, prin Guvernul Cioloș, masa caldă în școli a ajuns, printr-un proiect pilot, în 50 de unități de învățământ. În momentul de față avem 150...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

... prevăzute, da, dar trebuie să naționalizăm, să ducem la nivel național, să generalizăm acest proiect.

Concluzia este că educația trebuie să primească finanțarea necesară, iar Uniunea Salvați România va susține acest proiect și va vota împotriva respingerii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Următorul vorbitor, domnul Pașcan, liderul Grupului PMP.

Rog colegii care intervin, să ne încadrăm totuși în cele două minute, pentru că avem foarte multe proiecte pe ordinea de zi.

Domnul Pașcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă salut, stimați colegi!

Vreau să vă previn că aceste 3 proiecte legislative inițiate de parlamentari ai UDMR, la care s-au raliat, probabil în necunoștință de cauză, parlamentari și de la alte partide politice, consacră modificări de fond în Legea educației naționale, care privesc în mod special discriminări de natură etnică, discriminări pozitive pentru minoritari și consacră pe picior de egalitate statutul limbii oficiale a statului cu limba minorităților. Și am să vă dau câteva exemple.

La art. 9 schimbă sintagma, din vechea lege, "au dreptul", probabil considerată ca insuficient de imperativă, la "sunt reprezentate", când e vorba de reprezentare proporțională în organele de conducere ale instituțiilor de învățământ. E vorba de minorități, evident.

Art. 10 instituie posibilitatea susținerii examenelor la toate nivelurile în limba în care au fost studiate disciplinele respective. În vechea lege asta era valabil doar la învățământul preuniversitar. Acest lucru introduce posibilitatea unei utilizări a limbii materne neconforme la bacalaureat sau la înscrierea la facultate, chiar dacă acea facultate nu are ulterior forma de pregătire în limba maternă a minorităților. Această modificare se completează cu prevederile din Pl-x 400/2020 privind bacalaureatul și e clar problematic, întrucât echivalează practic limba minorității cu limba oficială a statului, creează o formă de discriminare între categoriile de elevi și adâncește fenomenul segregării în educație.

De altfel, educația are un rol fundamental în ceea ce înseamnă integrarea societății, aceasta fiind în sensul în care și Convenția-cadru privind protecția drepturilor minorităților naționale a Consiliului Europei îl dă procesului de educație în limba maternă.

Un aspect foarte important este acela că art. 14 alin. (3) al Convenției-cadru prevede că drepturile educaționale ale persoanelor care aparțin minorităților naționale...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog.

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Da.

... să învețe limba minorității, primesc formarea în această limbă. Nu trebuie să aducă atingere învățării și predării în limba oficială a statului.

La art. 13 - foarte rapid am să prezint, domnule președinte. La art. 13 se introduce obligativitatea ca UDMR să decidă, atenție, organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror forme de studiu, inclusiv a celui simultan, prin introducerea obligativității ca avizul conform să fie dat de Consiliul Minorităților Naționale și organizația de reprezentare a minorității naționale.

În acest fel se instituie, de fapt, controlul politic asupra actului de învățământ.

Iar art. 22 include posibilitatea premierii unor unități de învățământ dacă copiii minoritari, atenție, și-au însușit adecvat limba română, pe care ar trebui s-o cunoască din start.

Sunt multe astfel de aberații.

PMP va vota pentru raportul de respingere, care este just, al acestui proiect legislativ, asumat la nivelul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Haideți, totuși, să ne respectăm și să ne încadrăm în timpul acordat.

Numai puțin.

Doamna Tănăsescu văd că dorește să intervină.

Și apoi liderul Grupului UDMR.

Vă rog.

Dorește să intervină?

Da. Bun. Poate s-a răzgândit.

Mergem mai departe.

Domnul Benedek Zacharie, liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule coleg, aveți două minute.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-o să am nevoie de două minute.

Aș avea o rugăminte, în primul rând, pe procedură. Vă rog, verificați dacă Pl-x 398/2020, Pl-x 399/2020 și Pl-x 400/2020 au avizul Consiliului Legislativ, și în cazul în care nu există avizul Consiliului Legislativ, să le trimitem înapoi, până va exista avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

Și, acum, ca dezbatere generală. Până în 1984, în România se putea da admitere la facultate în limbile materne. Deci vă rog să verificați și această chestiune. Deci, probabil colegul antevorbitor a rămas cu acea idee care s-a introdus pe vremea lui Ceaușescu, că dacă dai admitere la facultate să dai admitere numai în limba română.

O altă problemă. Eu cred că aici dacă se discută de minorități, nu se discută numai de minoritatea maghiară. Deci nu UDMR va decide pentru celelalte minorități.

Văd că atunci când avem o problemă în această țară - și avem din păcate o grămadă de crize, criza economică, criza sănătății, criza politică, criza întregii societăți -, apare Iosefini pe arena magică și scoate ungurii din joben.

Deci ar trebui ca, încet-încet, să terminăm cu această chestiune, că tot timpul minoritatea maghiară este de vină pentru ceva în această țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă fac precizarea că s-au cerut avizele de la Consiliul Legislativ, dar nu au fost primite. Poate până va avea loc dezbaterea la Senat, Consiliul Legislativ va trimite avizele, cu observațiile pe care le are Consiliul Legislativ.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PNL, liderul grupului, domnul Roman.

Vă rog, faceți legătura.

Aveți două minute, domnule lider.

Domnul Florin-Claudiu Roman (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă auziți?

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (prin audioconferință):

Rugămintea este să ne urmăm procedura normală.

Avem 3 rapoarte de respingere pentru cele 3 proiecte de lege invocate de colegul lider de la Grupul UDMR. Nu a făcut aceste observații în cadrul comisiilor, și din acest punct de vedere nu există niciun impediment să mergem înainte.

Eu n-o să intru într-o retorică, pentru că știți foarte bine că propunerea liderului UDMR ar însemna practic adoptarea tacită a celor 3 proiecte de lege, iar noi ne-am propus să nu mai trecem de Cameră proiecte pe care nu le discutăm.

În altă ordine de idei, eu m-aș bucura ca să existe o discuție serioasă pe Legea educației, în integralitatea ei. Nu e momentul în perioada campaniei electorale, și din acest motiv n-o să intru nici în retorica celor de la UDMR, nici în retorica celor de la PMP.

Sunt convins că inițiatorii pot reveni în noua sesiune parlamentară, așa cum spunea și un coleg, adineauri, după 1 ianuarie. Iar lucrurile acestea, care înseamnă schimbarea radicală a Legii educației și un buget cu circa 80% din ceea ce dăm acum pentru educație nu se pot face așa, peste picior, oricât și-ar dori unii și alții.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină, din partea grupurilor? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 7 martie 2021, 21:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro