Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2021
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/14-06-2021

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2021 > 07-06-2021 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2021

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,02.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă informez că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 189.

În conformitate cu Regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei - ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 7, marți, 8 și miercuri, 9 iunie; programul de lucru pentru perioada 7-12 iunie; lista rapoartelor depuse, în perioada 2-7 iunie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 vom continua cu răspunsuri la interpelările adresate Guvernului.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 153/2021) (informare privind o corelare de tehnică legislativă).  

Tot cu această ocazie, vă informez că, având în vedere adresa Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4/13/340/2021 din 4 iunie 2021, supunem atenției dumneavoastră Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ședința din data de 3 iunie 2021.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a adoptat un amendament la art. 153 alin. (2) lit. c) Cod penal, referitor la prescripția care nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunii, fiind eliminat art. 374 din cuprinsul enumerării la lit. c). În acest sens, din punct de vedere al tehnicii legislative, este necesară corelarea celor două texte mai sus-menționate, prin reformularea art. 154 alin. (4) astfel - "În cazul infracțiunilor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile și al infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, altele decât cele prevăzute la art. 153 alin. (2) lit. c), precum și al infracțiunii de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului".

Mandatăm Departamentul Legislativ al Camerei Deputaților să efectueze corelarea de tehnică legislativă în acest sens.

De asemenea, vreau să dau cuvântul liderului Grupului USR, domnul deputat Ionuț Moșteanu, pentru a vă face o scurtă informare.

Vă rog, domnule deputat.

Informare privind schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Alianței USR PLUS în Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România.  

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu decizia Biroului permanent, de săptămâna trecută, vă aduc la cunoștință schimbarea denumirii Grupului parlamentar al Alianței USR PLUS în "Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România", ca urmare a fuziunii rămase definitive în urma respingerii apelului la Curtea de Apel București, din 16 aprilie.

Mulțumesc.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

De asemenea, domnul deputat Iulian Bulai, o scurtă informare dorește să facă.

Vă rog, domnule deputat.

 
Informare privind o inițiativă de strângere de fonduri pentru construcția teatrului independent Grivița 53, proiect inițiat de regizoarea Chris Simion-Mercurian.  

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să vă informez că am cumpărat o cărămidă pentru a susține viitorul teatru independent, "Grivița 53", la inițiativa doamnei Chris Simion-Mercurian. Această inițiativă este prezentă în Parlament, la intrarea de la S1.

Vă invit pe toți să susținem această inițiativă minunată, pentru a construi împreună primul teatru independent din România, prezentă astăzi, prin doamna Chris Simion-Mercurian, în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Doamna va fi prezentă, alături de voluntarii de la S1, până miercuri după-amiaza.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Dacă liderii grupurilor doresc să anunțe anumite modificări sau propuneri? Nu.

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

 
Intervenție cu prilejul Zilei învățătorului.  

Înainte de a începe dezbaterile de astăzi, dau cuvântul doamnei deputat Elena Hărătău pentru o intervenție cu prilejul Zilei învățătorului.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Vă rog.

   

Doamna Elena Hărătău:

Mulțumesc, domnule președinte.

La mulți ani, dragi învățători!

Ziua de 5 iunie are o semnificație specială pentru învățământul românesc, fiind ziua în care sunt aniversați îndrumătorii copiilor în procesul complex al educației și formării.

Pentru fiecare dintre cei mai mici, care au pășit pentru prima dată pe porțile școlii, copii care s-au despărțit cu greutate de jucării pentru a le înlocui cu manualele școlare, prima întâlnire cu doamna învățătoare sau domnul învățător va rămâne de neuitat.

Cinci iunie este o zi importantă și pentru autorități, de la cele locale, îndreptățite și obligate să asigure toate condițiile optime pentru buna desfășurare a actului de învățământ, la responsabilii din Ministerul Educației și, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susținerea dezvoltării învățământului și, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noștri.

În opinia mea, Parlamentul trebuie să transforme Ziua învățătorului într-o zi a mobilizării generale pentru îmbunătățirea condițiilor din școlile românești.

Este necesar să transformăm această zi într-una de analiză, în care să inițiem strategii coerente referitoare la ceea ce mai avem de făcut în sistemul educațional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniți din familiile cu venituri reduse, a căror posibilitate de a frecventa școala este redusă, dar și la cei aflați la distanțe mari de unitățile de învățământ.

"Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat", spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învățământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Parlamentului de a asigura condițiile necesare unei educații de calitate învățătorilor, respectiv celor care au misiunea de a asigura continuitatea națiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătățirea situației generale a educației naționale, inclusiv prin accesarea de fonduri europene, pentru modernizarea școlilor și creșterea gradului de participare a elevilor la procesul educațional.

Cu ocazia Zilei învățătorului, urez tuturor dascălilor din județul Bacău și din toată țara un sincer la mulți ani, cu sănătate, putere de muncă și inspirație în nobila lor misiune de a-i îndrepta pe copiii noștri pe drumul cunoașterii.

Profesorii, educatorii și învățătorii, în România, sunt aidoma apostolilor, fiind demni de respectul și recunoștința noastră, a tuturor.

Numiți cândva "cei bogați în lipsuri, în îndatoriri și iubiri de moșie", învățătorii sunt de cele mai multe ori primii părinți ai copiilor. Iar pentru acest fapt le mulțumesc din suflet și îi asigur de toată prețuirea mea!

La mulți ani, dragi colegi!

La mulți ani, învățători!

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Elena Hărătău. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumim frumos.

La mulți ani tuturor educatorilor, învățătorilor, profesorilor, întregului corp profesoral din România!

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 57/2021) (rămas pentru votul final).  

Punctul 1, Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 57/2021.

Raport - Comisia pentru Regulament.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prevederea regulamentară referitoare la organizarea ședinței de declarații politice era depășită de practică. Ea prevedea ziua de joi pentru acest moment; practica este cu totul alta.

Pe de altă parte, s-a constatat faptul că sunt foarte mulți colegi care fac uz de această posibilitate. Și, de aceea, liderii de grup, cu toții, au fost de acord cu faptul că trebuie să oferim posibilitatea extinderii acestui timp în programul săptămânal al Camerei Deputaților.

În consecință, am formulat propunerea care permite liderilor de grup și Biroului permanent să extindă ședințele de declarații politice la marți și miercuri. În funcție de situația concretă din săptămâna respectivă, această posibilitate va fi conferită de deciziile Biroului permanent, în ceea ce privește programul.

Presupun că propunerea se va bucura de susținerea dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei pentru regulament, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Șimon.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de Hotărâre nr. 57/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat Ganț și de domnul deputat Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităților naționale, înregistrat la BP cu nr. 295 din 2 iunie 2021.

Comisia a examinat și dezbătut proiectul de hotărâre în ședința din data de 7 iunie 2021.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Camerei aprobarea raportului asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, cu amendamentele de tehnică legislativă prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu dorește.

Vă informez că sunt 3 amendamente admise.

La marginal 1 dacă sunt observații? Nu sunt.

Marginal 2, articolul unic? Nu.

Marginal 3, la art. 215? Nu sunt intervenții.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României (PL-x 66/2017) (rămas pentru votul final); <BR>Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept Ziua independenței naționale (PL-x 20/2018) (rămas pentru votul final).  

Punctul 2, Proiectul de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României; PL-x 66/2017;

- Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale"; PL-x 20/2018.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gigel Știrbu, vă rog.

   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi suntem puși în situația de a vota un proiect legislativ care dorește a restabili adevărul istoric. Un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuții în ultimii ani de zile. Un adevăr istoric care spune că România este singura țară europeană care a fost pusă în situația de a-și putea declara independența și este singura țară care nu-și serbează independența.

Doamnelor și domnilor,

Considerăm că, pentru restabilirea adevărului istoric, un vot unanim din partea plenului Camerei Deputaților ar fi extraordinar de important, pentru că, în definitiv, foarte mulți istorici contemporani cu noi au adus argumente ale unor instituții mai presus de orice partizanat politic, cum că 10 mai trebuie să redevină ceea ce a fost timp de 80 de ani, și anume, sărbătoarea Zilei Independenței României.

Dragi colegi,

Sunt convins că la această tribună vor veni alți colegi de-ai noștri care vor spune că ziua sau celebrarea sărbătorii, marii sărbători a Independenței României, ar trebui să se întâmple în altă zi, dar, totodată, dați-mi voie să dau citire punctului de vedere al Academiei Române, care a fost exprimat prin președintele acestei venerabile instituții.

"Parlamentul României a votat Independența României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat Principelui abia în 10 mai, când era Sărbătoarea Națională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut și ceremoniile publice privind Independența. Independența a fost proclamată public de către suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura Principelui, viitorul Rege Carol I. Ziua Dinastiei era 10 mai, zi care s-a transformat, după 1881, în Ziua Națională a României. Ziua Independenței României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferențieze de regimul burghez, pe care... cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte".

Doamnelor și domnilor,

Scrisoarea a fost semnată de președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Ca atare, dragi colegi, bazându-mă pe votul dumneavoastră, consider că România, începând de miercuri sau de când va fi promulgată această proiecție legislativă, va intra în rândul țărilor europene care și oficial își celebrează câștigarea independenței.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră, anticipat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog.

 
     

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Raportul!

N-am citit raportul!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și a Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale".

Cele două inițiative legislative au ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și declararea acestei zile ca zi de sărbătoare națională, lucrătoare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectelor de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport comun, de adoptare cu amendamente a Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României și respingerea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenței naționale".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Și continuăm cu intervenții la dezbaterile generale.

Așa cum anunțasem, domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este o onoare și o bucurie pentru mine și pentru toți cei care sunteți aici să putem vota astăzi declararea zilei de 10 mai drept Zi a Independenței Naționale a României.

Este o bucurie să putem vorbi astăzi despre ceea ce a însemnat și înseamnă 10 mai pentru toți.

Independența României, după cum foarte bine s-a spus, este legată de ziua de 10 mai. Atunci a fost proclamată Independența de către Regele Carol I - domnitor la acel moment, rege după 10 mai 1881 - în fața Camerelor reunite ale Parlamentului și atunci au avut loc toate solemnitățile publice legate de această Declarație de Independență a României. Acest lucru este esențial. Atunci prim-ministru al României era Ion Brătianu, unul dintre cei mai mari oameni de stat pe care i-a avut România, un adevărat erou național, fondatorul liberalismului românesc.

Atunci, la 10 mai 1877, pornește istoria noastră contemporană, după părerea mea. Și spun acest lucru deoarece toate marile reforme ale României, după declararea Independenței, după Războiul de Independență, unde prin jertfa ostașilor români, la sudul Dunării, pentru că românii și-au câștigat independența pe teritoriul Imperiului Otoman, la sudul Dunării, iar acest lucru trebuie evidențiat istoric, în urma marilor bătălii de la Grivița, în urma asediului de la Plevna, după Vidin, Rahova, Smârdan și toate celelalte mari bătălii, prin recunoașterea, la Congresul de la Paris și mai înainte, la Conferința Păcii de la San Stefano, la 1878, România a devenit independentă... (Vociferări.)

 
     

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istorie știi, dar geografie...

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, la Berlin a avut loc Congresul de Pace de la 1878. (Vociferări.)

Nu, imediat vă voi explica și istoria, ca să înțelegeți mai bine cum stau lucrurile. (Vociferări.)

S-a încercat în perioada comunistă ascunderea acestei zile de 10 mai, pentru că, nu-i așa, monarhia dăuna. Monarhia era ceva de care trebuia să ne temem. Trebuia să ne ferim. Trebuia să ascundem istoria acestei țări.

Da, 9 mai este o zi cu o însemnătate importantă. 9 mai este Ziua Declarației lui Mihail Kogălniceanu din Parlamentul României, ca urmare a interpelărilor parlamentare aduse cu privire la situația relațiilor dintre România și Imperiul Otoman, dar Independența s-a declarat pe 10 mai.

Comuniștii au încercat să lipească 9 mai de așa-zisa Zi a Victoriei, de un simbol al regimului sovietic, acel 9 mai, când, de fapt, Ziua Victoriei împotriva fascismului a fost 8 mai. Dar rușilor le-au venit mai târziu aceste informații, a fost un decalaj de câteva ore, și în lagărul sovietic s-a sărbătorit pe data de 9 mai. Dar adevărata Zi a Victoriei în Europa, în fața nazismului, este data de 8 mai,

Dar pe 8 mai, ce să vezi, era ziua de naștere a Partidului Comunist Român.

Așadar, toate aceste lucruri au avut un sens la momentul respectiv. Un sens de a denatura istoria. Un sens de a ascunde realitatea și de a ascunde ceea ce a însemnat, pentru români, monarhia.

Da, eu vă mărturisesc, eu sunt monarhist. Și cred că într-o zi va veni și clipa în care să vorbim despre o reformă constituțională care să ia în calcul și revenirea României la monarhie.

Regele Carol I este un ctitor de țară. Regele Carol I, iar apoi Regele Ferdinand, Regina Maria, Majestatea Sa Regele Mihai I al României, pe care l-am avut în mijlocul nostru și pe care unii l-au întors cu armele de la aeroport, sunt niște simboluri fundamentale pentru români. Se leagă de ceea ce înseamnă construcția României moderne. O construcție pe valori democratice. O construcție întemeiată pe libertate și o construcție unde, de la țăranul care și-a dat sângele la Plevna, la Mărăști, la Mărășești, până la capul încoronat al lui Ferdinand cel loial ori al lui Carol, cel care a condus armatele române pe frontul din Bulgaria, am știut să acționăm precum o națiune.

Asta aduce monarhia - unitate, demnitate, respect!

10 mai este despre adevăr.

10 mai este despre întoarcerea la rădăcinile fondatoare ale modernității românești și ale democrației românești.

Așadar, vă rog pe toți să nu uitați un lucru - să țineți cont de ceea ce a însemnat jertfa înaintașilor noștri pentru construcția acestei națiuni și să votați această lege. O lege care vine să facă dreptate după zeci de ani de minciuni comuniste, după zeci de ani de batjocură la adresa simbolurilor fundamentale ale acestei națiuni.

Cred că respectul nostru pentru istorie, respectul nostru pentru coroana română, un simbol peren care trece dincolo de generații și interese imediate, este mai presus de disputele pe care le avem aici. Avem opinii politice diferite, avem orientări politice diferite, dar întotdeauna trebuie să învățăm să fim demni și să fim buni români. Să fim buni români, asemenea marelui Rege Carol I, născut german, dar care a luptat cu o demnitate deosebită pentru onoarea și cinstea acestei țări.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenței României! (Aplauze. Rumoare.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O lecție de istorie blitz. (Râsete. Vociferări.)

Voci de la PSD (din sală):

Pe lângă.

 
     

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istoria după Gheorghe!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităților.

Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că cel mai bine a sintetizat, în versuri, Vasile Alecsandri semnificația acestei zile.

Și el a spus așa - "Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic țării noastre/ Libertate și Regat".

Aceasta este marea semnificație a zilei de 10 mai, sintetizată simplu și, ca orice lucru simplu, aproape perfect...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Adică "blitz"!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

...de către poet.

10 mai a însemnat momentul în care acel domn puternic a venit în București ca principe domnitor al României.

10 mai a fost ziua în care, simbolic - și subliniez cuvântul "simbolic" - lucrul acesta a fost bine pregătit de către unul dintre marii oameni politici ai României, de către Kogălniceanu, în care, simbolic, România și-a declarat independența, în aceeași zi în care Domnul puternic, cu ani în urmă, intra în București.

10 mai a fost Ziua Națională a acestui regat, pe care - după Primul Război Mondial, după jertfele făcute de Armata Română pe câmpul de luptă și după extraordinara intuiție politică pe care au avut-o oamenii politici transilvăneni, în frunte cu Vasile Goldiș - au sintetizat-o în Proclamația de la Alba Iulia. Putem considera 10 mai și ca ziua care a premers ziua în care națiunea română modernă s-a constituit, odată cu citirea Proclamației de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie.

Este o zi cu foarte multe semnificații și este bine să le sărbătorim împreună pe toate. Pentru că așa a fost în intenția Parlamentului României de atunci, așa a fost în intenția poporului român de atunci, cel care a făurit România Mare, nu cel care a dus la România mică, în care suntem acum. Nu cel care a dorit să uite, sub un alt sceptru, că este o națiune independentă și pe care acum, după Revoluția din '89, se cuvine să o reafirmăm, această independență, această suveranitate, această modernitate a națiunii române, din care, cu toții, și popoarele - cum spuneau la Alba Iulia - "trăitoare pe teritoriul României" o formăm ca părți constitutive, să o sărbătorim. Dar nu doar într-o zi, dar nu doar într-un moment, ci în fiecare moment al existenței noastre. Ca să nu uităm nici ce au făcut înaintașii noștri, nici ce s-a înfăptuit sub marele sceptru românesc, nici ceea ce a dus la libertatea noastră de astăzi.

Și să nu uităm că aparținem unei mari națiuni, chiar dacă astăzi nu ne manifestăm neapărat așa.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Onorate doamne,

Iau cuvântul în condițiile în care revin la definiția istoriei, ca întotdeauna, cochetând cu cel care o scrie și, mai mult decât atât, cu cel care o plătește.

De la bun început, pentru a spulbera orice bănuială din partea acelora care își găsesc răgazul de timp să mă asculte, eu sunt regalist. Mă refer la regalitatea electivă, pentru că este forma naturală perfectă de conducere a societății, iar limba noastră din protolatină a păstrat ridicarea perfecțiunii în regalitate.

Trebuie să reținem că regalitatea este forma prin care... inclusiv Pitagora spunea că se opune tipului de organizare și administrare a mușuroiului de furnici asemuit republicii. De aceea, regalitatea electivă a celui mai bun se face în pentagrama sacră ridicătoare.

Vă rog să rețineți - din Regnum, Regulum, Regis, Rex, Rei! Din regnul tău, regula înregistrată a celui mai bun luminător.

Iată de ce sunt regalist și accept și voi lupta pentru ca să ne conducă cel mai bun și cel mai puternic în a lumina națiunea.

Nu accept, în schimb, monarhos. Monarhia vine din "monos arho", adică autoritatea unică și, mai presus de atât, chiar cea ereditară. Adică poate să-i succeadă și unul mult sub regimul de inteligență a tatălui său. Cunoaștem că istoria a oferit asemenea "gratitudini" poporului nostru.

România modernă, dragii mei, a fost constituită și, dacă vreți, inscripționată în analele europene, prin perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Meritul lui Carol - îl recunoaștem - este că a continuat acele reforme și le-a ridicat în desăvârșire pentru mai târziu.

Nu se pune problema dacă este 9 mai sau 10 mai, se pune problema Zilei Independenței. Și toate națiunile sănătoase la cap, ale acestei lumi, și-au decretat Ziua Independenței atunci când s-a produs declarația de independență.

Declarația de Independență a Statelor Unite a fost făcută pe 4 iulie și înregistrată de-abia pe 10 iulie.

Declarația de Independență a României, ca stat, ca principate, a fost făcută pe 9 mai 1877, în prezența Camerelor reunite - încă o dată, a Camerelor reunite. E adevărat că a doua zi a fost ratificată prin decret regal.

Aceasta ar fi disputa între regalitate și invocatele date confiscate de unii sau alții.

Nu suntem puși aici să defalcăm esențialmente particule de adevăr, ci este o hotărâre politică. Și îmi dau seama că, mai nou, toate hotărârile politice au acest caracter mimetic, copiativ și al trendului pe care dumneavoastră îl cunoașteți mai bine decât mine.

În fața dumneavoastră, în punctul 2, domnule președinte, trebuie să luați în calcul, și dumneavoastră, distinși colegi, că această lege are 5 avize negative. Absolut toate comisiile, inclusiv Consiliul Legislativ au dat aviz negativ. Singurul aviz pozitiv este al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților. Anume, de ce?

Și constat că suntem într-o eroare de fapt. Că suntem în fața unei supralegiferări. Pentru că există deja lege ferenda, Legea nr. 103/2015, în care ziua de 10 mai este declarată sărbătoare națională. Iar în interiorul acestei legi, inclusiv în expunerea de motive, se spune așa - dați-mi voie să vă citez - "Zi consacrată în Constituția națiunii române ca zi națională, 10 mai glorifică 3 momente istorice diferite - începutul domniei lui Carol I, independența de stat și încoronarea primului rege al țării".

Așadar, dacă peste această lege venim să mai aducem încă o lege, al cărei titlu mi se pare chiar curios, "Ziua Independenței Naționale" - nu națiunea a fost independentă, ci statul de atunci, numit "Principatele Unite" -, ei bine, cred că facem o eroare. Avem o lege, am hotărât, să o respectăm ca atare.

Și nu atât, dragii mei, ziua de celebrare a independenței unei națiuni nobile și mărețe, cum spunea Pambuccian, ci capacitatea noastră de a o trăi și a o cinsti, prin atitudine independentă, suverană, clară și demnă între națiunile europene.

Ne facem că uităm, dar, în același timp, uitarea aceasta este vinovată. Este o amnezie colectivă păguboasă pentru identitatea acestui popor.

Haideți să o celebrăm excepțional, fie la 9 mai, fie la 10 mai, când vreți dumneavoastră, dar s-o facem în spirit de adevărată independență națională!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS, vă rog. (Vociferări.)

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimați domni,

Încă de la începutul discursului, țin să spun că da, noi susținem această lege... (Vociferări.) ...dar, cum nu ajută, așa nu încurcă. Și o să spun de ce. (Vociferări.)

După mine o să vorbească domnul Adrian Solomon, care o să argumenteze pentru Ziua Independenței României pe 9 mai. (Vociferări.)

Dezbaterea de astăzi nu este despre independența națională a României, ci despre un conflict între monarhiști și republicani. Despre cine definește ce zi capătă mai multă importanță odată cu declararea Zilei Naționale de Independență a României.

Repet, noi vom vota pentru această lege.

Voi comenta cele spuse de inițiatorul acestei legi.

O lege nu stabilește veridicitatea unui act istoric, pentru că acum noi votăm această lege, dar nu reabilităm și nu facem o reparație istorică integrală. Pentru că România nu va deveni monarhie după această lege.

Vom sărbători, într-adevăr, o zi care se numește "Ziua Independenței Naționale a României", chiar dacă avem deja o lege care sărbătorește 10 mai, ca Zi Națională.

Mai departe, îmi doresc ca această zi să nu fie modificată în viitor, în sensul în care se mai acordă o zi liberă în luna mai.

Avem 1 mai, avem 9 mai, în unii ani avem Înălțarea, în alți ani avem și a doua zi de Rusalii. Imediat după mai vine 1 iunie.

Trebuie să ne menținem în această limită a zilelor de sărbătoare, fără a da liber întregii țări doar pentru că inventăm legi care reiterează sărbători.

Am observat un paradox, un paradox mare și o bucurie pe care nu o pot înțelege. Și o bucurie care am văzut-o la colegii de la AUR, justificată...

O voce din sală:

...pe care...

 
   

Domnul Iulian Bulai:

...de sărbătorirea Zilei Naționale coroborate cu cea a Monarhiei.

Când văd așa de multă ură față de neromâni, față de străini, instigarea aproape la violență față de toți cei care nu au sânge românesc, îmi pun următoarea întrebare - cum a fost posibil să avem un rege, în România, apreciat de toți, stimat, neromân, neortodox, nevorbitor de limbă română și totuși să-l aplaudăm, să-i mulțumim pentru ce a făcut, dar urând tot ce nu este românesc?

Răspuns la această întrebare nu am. Sper să-l găsesc în timp.

Dar sper ca această disonanță cognitivă pe care în acest conflict, monarhie versus republică, și monarhiști care spun că sunt regaliști, dar nu știu ce sunt, monarhiști sau oameni care vor rege, dar să fie român, și ortodox, și vorbitor de limbă română, când regii noștri, cel puțin primii, nu erau, nu am răspuns la această întrebare.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

Vă rog. (Vociferări.)

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Doamnelor și domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valențe istorice și politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea Independenței de Stat și celebrăm, în același timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificațiilor lor".

Am citat din stenograma ședinței Camerelor reunite ale Parlamentului, din 9 mai 2017, din alocuțiunea domnului președinte Klaus-Werner Iohannis... (Aplauze.) ...care, probabil, nu e chiar așa monarhist ca Domniile Voastre, de la liberali, cei care astăzi, beneficiind de votul majoritar, vreți să ajungeți să schimbați și adevărul istoric, printr-un vot în Parlament.

Adevărul istoric este unul singur - nu a fost nicio ședință comună a Parlamentului, nici pe 9 mai 1877, nici pe 10 mai 1877; au fost două ședințe separate, a Camerei, dimineața, 9 mai 1877, când, printr-un vot cu bile, s-a votat o moțiune privind declararea Independenței de Stat a României...

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...și, mai exact, luându-se act de situația de la Dunăre, care de pe 30 aprilie era foarte înfierbântată, trăgându-se, și dintr-o parte și din alta a Dunării, cu tunul, cu muniție de război. Atât otomanii, cât și noi.

Prin urmare, ce mai era de constatat, decât că suntem în stare de război, că Parlamentul trebuie să dea Guvernului toate armele necesare, din punct de vedere bugetar și legal, să intre în război cu tot elanul și să obțină ceea ce dorește tot poporul, anume independența față de Puterea Suzerană?

Regele Carol, a doua zi, n-a semnat nimic. Pentru că dacă semna erau plini toți pereții din instituțiile publice cu acea declarație de independență semnată de domnitorul Carol I. Nu există un astfel de document și nu-l puteți pune la dispoziție. Nici măcar un Monitor Oficial al faptelor pe care ziceți că le cunoașteți sau că istoria le-a consemnat. Niciunul.

Există însă un Monitor Oficial, din 14 mai, dată veche, 26 mai 1877, dată nouă, în care se vorbește despre sumarul ședinței din 9 mai, a Senatului.

Și haideți să vă spun ce s-a întâmplat a doua zi, pe 10 mai.

"Se ia act, în ședință, de adresa domnului președinte al Consiliului" - adică a prim-ministrului de atunci - "prin care se comunică că Măria Sa Domnitorul, cu ocaziunea solemnității Zilei de 10 Maiu, va primi Senatul, în acea zi, la o oră după-amiezi, la Palatul din Capitală".

Ce să facă la o oră după-amiază? Să ia masa, într-un cadru oficial, alături de Majestatea Sa.

Și, mai jos - "După ce iau act că vor mânca la Palat cu Majestatea Sa, senatorii votează, cu bile, Moțiunea prin care Senatul ia act de pozițiunea creată României de Imperiul Otoman, consideră Statul Român independinte și invită pe Guvern a lucra ca independența ei să fie recunoscută și garantată de Marile Puteri Europene, a căror dreptate și sprijin au contribuit în tot timpul la dezvoltarea României.

Se pune la vot prin bile această moțiune și se adoptă cu unanimitate de 32 de voturi".

Prin urmare, nimic din ceea ce susține tabăra liberală nu are corespondent în realitatea istorică.

Dacă ar fi să luăm uzanțele de astăzi ale procedurii parlamentare, o lege, chiar și o hotărâre a Parlamentului, intră în vigoare odată ce ajunge la cunoștință publică prin publicarea în Monitorul Oficial.

Deci, haideți să luăm data de 26 mai, dată nouă, după calendarul gregorian și să sărbătorim acea dată, dacă este acel moment când a luat cunoștință poporul de ceea ce a făcut Senatul în ședința din 9 mai!

Ceea ce încercați dumneavoastră este doar o instaurare a unei istoriografii cvasitotale de tip liberal. Încercați de 30 de ani lucrul acesta. Și nu sunteți cu nimic mai buni decât istoriografii marxiști, de dinainte de '89. Sunteți la fel de păcătoși, și unii, și alții!

L-ați pus până și pe președintele Academiei Române să semneze o fițuică, prin care... să umble Gigel pe aicea să ne zică că aceasta este părerea Academiei Române.

Părerea Academiei Române se spune în Tratatul de Istorie Națională, nu se spune în scrisori date la cafea, pe sub masă, unor neaveniți care habar nu au, nu au citit în viața lor un document istoric...

Voci de la PSD:

Bravo!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...și vin aici să ne povestească nouă despre adevărul istoric!

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu rămân republican.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Imediat, domnule lider, veți avea procedură. (Vociferări.)

Imediat după ce voi pleca de aici veți putea să interveniți.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să nu intrați în discuție cu sala!

Și încercați să încheiați alocuțiunea.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu sunt republican. Și sunt republican de când m-am născut și până o să mor...

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Na, nimeni nu-i perfect!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...așa cum este majoritatea poporului român. (Vociferări.)

Pentru că, dincolo de orice, nu cred că plânge nimeni prin țara noastră, astăzi, că nu este Hohenzollern la Guvernare sau la Cotroceni.

Nu cred că plânge cineva... (Aplauze.) ...ca să folosim expresia plastică, a poporului român, că nu e Hopînțol la Cotroceni. E bun acesta care este acum! (Râsete. Vociferări.) Mai bun ca aceia!

Că doar n-ați vrea să instaurăm dinastia lui Radu Duda! Să vină dudele să ne conducă pe noi, acum!

Ce înseamnă lucrul acesta, că tot poporul român gândește ca Partidul Național Liberal? Nici în interiorul partidului dumneavoastră nu se gândește la fel în toate părțile. Și vedem conflictul care există la nivel interpersonal între liderii acestui partid. D-apoi să mai gândiți că unii sunt majoritari în țara aceasta! Aveți 27%, cum puteți spune că monarhiștii sunt majoritari în România? (Vociferări.)

Cum puteți face din istorie o cârpă de șters pe jos, doar ca să vă serviți intereselor politice de moment? Cum puteți să veniți să schimbați printr-un vot adevărul istoric?

E drept, înainte de 1947, la 10 mai era sărbătorită Independența României. Dar era o chestiune de oportunitate - așa a dorit Domnitorul, și poporul i-a făcut hatârul. Tot acel popor care, sub tunurile Guvernului liberal al lui D.A. Sturdza, lăsa vreo 11.000 de țărani pe câmpurile din România, sub ordinele lui Averescu și Antonescu.

Știți că Domnul Carol, rege pe atunci, în 1907, i-a grațiat pe toți generalii Armatei Române, care a împușcat, care a omorât cu tunul țăranii la Răscoala din 1907? Știți că printre ei era și mareșalul Antonescu de mai târziu? (Aplauze.) Știți că printre... (Aplauze.) ...cei care au murit, 300 erau numai din ordinul lui Antonescu, la Galați?

Știți lucrurile acestea, dar le treceți sub tăcere. Cum îi treceți sub tăcere și pe cei pe care i-a împușcat Guvernul Brătianu, în 13 decembrie 1918, când Miron Cristea...

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...Mitropolitul Ardealului, venea, împreună cu delegația de la Alba Iulia, să înmâneze Regelui Ferdinand Actul de Unire, tipografii erau împușcați nu departe de noi, aici, aproape de B1, ca să fie mai aproape geografic, că stați prost cu geografia, după cum am văzut - la voi Berlinul și Parisul sunt totuna.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți, vă rog frumos, să nu divagăm. Totuși, nu suntem la declarații politice, domnule deputat.

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...cum și estul României este și în nord-vest.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Și vreau să închei.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Ia încheiați!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Nu vom vota această lege. Eu, cel puțin. Colegii mei - probabil sunt și monarhiști printre ei - vor face ce știu mai bine să facă.

Dar nu supuneți istoria unor alte presiuni, neavenite, pentru că nu veți fi cu nimic mai buni decât comuniștii!

Nu vă mai plângeți de... (Aplauze.) ...ce au făcut cei de atunci, pentru că folosiți aceleași metode - ați băgat oameni în pușcărie, schimbați istoria din pix și prin votul dumneavoastră... (Vociferări.)

Așa cum au făcut ei faceți și voi!

Halal, capitaliști! Halal, Partid Național Liberal!

Și, probabil, ca domnul Cîțu să nu urmeze sfaturile sau exemplul înaintașilor săi, să pună tunurile pe agricultorii care se vor plânge acuși că nu au subvenții, că nu au niciun ban din PNRR, că nu au nicio atenție din partea dumneavoastră și sunt lăsați doar la mila Celui de Sus! (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gabriel Andronache, procedură... intervenție. Vă rog.

Voci de la PSD:

Bravo!

Bine! (Aplauze.)

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Acum, că s-a consumat momentul de glorie al domnului Solomon, în calitate de lider de grup, constat din nou încălcarea Codului de conduită al Camerei Deputaților și Senatului. (Vociferări.)

Colegul dumneavoastră, stimați colegi din Grupul PSD, a jignit doi colegi din Grupul PNL. (Vociferări.)

Prin urmare, vorbim de domnul deputat Gigel Știrbu, la adresa căruia a perorat anumite invective, și de colegul deputat, Daniel Gheorghe.

În baza dispozițiilor Codului de conduită, îi adresez rugămintea domnului Solomon să vină să își ceară scuze, de la microfon, pentru invectivele adresate. (Vociferări.)

În situația în care... (Vociferări.) ...nu respectăm Codul de conduită... (Vociferări.) ...suntem în mod evident în afara Regulamentului.

Domnule Solomon, cu acordul președintelui de ședință, ar trebui să vă cereți scuze! (Vociferări.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Dacă doriți, vizavi de invectivele aduse la adresa celor doi colegi, dincolo de expresia opiniei dumneavoastră, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Domnule președinte, dincolo de toate lucrurile acestea, eu nu știu care este invectivul care l-am adus colegilor mei.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

...pe care...

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Că nu a citit domnul Gigel Știrbu vreun document istoric, e lesne de priceput, la modul în care tratează problema. (Râsete. Aplauze.)

Despre domnul Gheorghe nu cred că am zis ceva care să-l...

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Anume? Spuneți-mi, ca să-mi cer scuze! Mi-aș cere, cu mare drag, pentru că este un băiat extraordinar de bine pregătit, un istoric tânăr de succes... (Vociferări.) ...care mai are de lucrat la... (Vociferări.) ...la spațiu... (Vociferări.) ...la timp se pricepe. Nu cred că l-am jignit. Dar, dacă se simte jignit, eu îmi cer scuze!

Oricum, vorbind despre PNL, generic, nu cred că la orice vorbă de-a noastră veți veni să ne puneți pumnul în gură, arătându-ne Codul de conduită... (Vociferări.) ... introducând o nouă cenzură în Parlament... care s-o transferați pe urmă în societate! (Vociferări.) Pentru că astfel de lucruri trebuie să înceteze, dragii mei!

Nu pentru asta ne-a trimis lumea aici, ca să ne luăm după virgule și după tot felul de cuvinte, să ne sancționăm unii pe alții, și la un moment dat să vedem că nu mai are cine vorbi!

Dacă vreți să tăcem, tăcem, dar spuneți-ne-o cât se poate de clar! Trimiteți-ne Ministerul Cenzurii sau Propagandei pe capul nostru...

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți... haideți să nu intrăm în divagare, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...faceți ceva mai eficient, mai elegant.

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Haideți, că o ducem de-acum pe o turnantă care nu are nici legătură cu subiectul!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Deci rămâne de stabilit de către...

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Era vorba de încheiat în mod civilizat și elegant această...

 
     

Domnul Adrian Solomon:

...rămâne de stabilit de către istorie dacă eu...

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

...chestiune, vă rog frumos.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...citind... citind stenograma...

 
     

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...dacă am zis ceva nelalocul lui. Dar dacă "neavenit" se consideră că e o jignire, îmi cer scuze! Și nu o să-l mai folosesc. O să caut o altă...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

...formulare...

 
     

Domnul Adrian Solomon:

...expresie sau...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

...un sinonim.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat...

Puneți sticla la loc! Nu furați sticla de la pupitru! (Râsete. Vociferări.)

Domnul deputat Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Apreciem că, în felul său, specific, domnul Solomon și-a cerut scuze și acceptăm aceste scuze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Ei, ați văzut? (Aplauze. Vociferări.) Eleganța între colegi poate să aducă și o comunicare, chiar dacă este antagonică, dar într-un mod totuși civilizat.

Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD.

 
   

Domnul Daniel Florea:

Bună ziua, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu voi vota această lege.

Promit că mă încadrez în 3 minute.

Vă citesc discursul Regelui Carol I de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.

"Prin serbarea de astăzi se sfârșește într-un mod atât de strălucit un răstimp de cincisprezece ani - 1866-1881 - atât de bogat în lupte grele și fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituției și legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oștirii sale și nestrămutata mea încredere în puterea poporului au adus la bun sfârșit cea mai vie dorință a tuturor - astăzi s-a întemeiat Regatul, o garanție sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noștri și sfințită de biserică. O privesc ca un simbol al independenței și al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generațiilor viitoare vitejia străbunilor și legătura ce a fost între Domn și popor. Și cea mai frumoasă coroană, pentru Regină, va fi, ca și pentru mine, încrederea și iubirea poporului căruia îi aparțin toate gândurile și simțurile noastre.

În fața acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în fața acestor coroane, simbolurile Regatului, și împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostașii împrejurul acestor steaguri, în fața acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre Capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:

"Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!".

Asta a zis Regele pe 10 mai 1881.

Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu, pe 9 mai 1877, în Parlament.

"Domnilor, și Camera, și Senatul, la interpelările domnilor Stolojan și Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.

(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?

Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis. Niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi.

Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă".

Kogălniceanu a vorbit mult mai mult și mult mai bine.

Dar unde se spune despre independență? În discursul de la 9 mai 1877 sau în discursul de la 10 mai 1881?

Sper că acum putem vota toți în cunoștință de cauză. (Aplauze.)

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Grupul AUR consideră că declarația făcută de domnul deputat Bulai este o insultă la adresa noastră și consideră că afirmațiile pe care le-a făcut... (Aplauze.) ...afirmațiile pe care le-a făcut la adresa Grupului AUR sunt acuzații nefondate, care se constituie în veritabile... (Vociferări.) ...în veritabile atacuri la persoană, care depășesc Regulamentul Camerei Deputaților și încalcă... (Vociferări.) ...încalcă Statutul deputaților și al senatorilor.

O voce de la PSD:

Bagă-l în comisie!

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Apropo de faptul că suntem în permanență acuzați că am fi noi antistrăini, că am fi xenofobi, că am fi... vă împărtășesc, domnule Bulai, că suntem mândri că îl avem printre noi pe colegul nostru, Vasile Nagy, care vorbește... este dintr-o familie... (Aplauze.) ...dintr-o familie respectabilă și ne mândrim cu el, că e un ungur neaoș.

Vă împărtășesc că, dacă-mi amintesc bine, domnul Merka, acum două săptămâni...am asistat, acum două săptămâni, la un moment extrem de emoționant pentru mine, la declarația domnului deputat Merka, și am fost absolut impresionat și de declarația Domniei Sale, și de reacția plenului Camerei Deputaților, care s-a ridicat în picioare și a aplaudat atât discursul domnului deputat Merka, cât și prezența ambasadorului Republicii Slovace la București. Am fost impresionat, m-am bucurat că am putut participa la acest eveniment.

Și vă asigur, domnule Bulai, că întreg Grupul AUR, toți colegii de la AUR s-au ridicat în picioare și au aplaudat.

Așa încât, domnule Bulai, nu pot să vă spun decât că atunci când mai aruncați insulte la adresa colegilor din AUR, cu privire la acuzații total nefondate, că am fi plini de ură la adresa nu știu cui, cred că ar trebui să vă uitați mai întâi în sufletul dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
     

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

 
     

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Nu e drept la replică, să-și ceară scuze!

O voce de la PSD:

Cere-ți scuze!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

Vă rog, concis, dacă vreți și la...

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc pentru această oportunitate.

Mă bucur că-l iubiți pe domnul Vasile Nagy.

Mă bucur că am dezbătut aici.

Concluzia mea este că suntem cu mult în urma societății. Pentru că nu asta așteaptă românii - să folosim o oră să stabilim veridicitatea unui eveniment istoric de acum de mai bine de 150 de ani și o reparație care de fapt nu are loc, ci doar o mică formă fără fond, una pe lângă multe altele pe care le-am discutat aici.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Dezbaterile generale fiind încheiate, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege nr. 66/2017, pentru care comisiile sesizate în fond propun adoptarea.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Marginal 2, art. 1, observații? Nu sunt.

Marginal 3, art. 2, observații? Nu sunt.

Marginal 4, art. 3, intervenții? Observații? Nu sunt.

Proiectul de Lege nr. 66/2017 rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare, iar Proiectul de Lege nr. 20/2018 rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

Vă mulțumesc.

Timpul alocat dezbaterilor din această zi a expirat, drept pentru care declar ședința închisă și vă urez o seară bună fiecăruia dintre dumneavoastră!

Vă mulțumesc.

Urmează sesiunea de întrebări și interpelări, de la ora 17,00, condusă de doamna deputat Cristina Prună.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 7 iunie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vom citi din tabel numele fiecărui deputat înscris pentru primirea răspunsului la interpelare, după care va avea cuvântul ministerul care a formulat răspunsul, urmând ca deputatul care a formulat interpelarea orală să reamintească tema într-un interval de un minut, iar apoi, timp de trei minute, reprezentantul ministerului va răspunde la interpelare, iar dacă autorul care a formulat interpelarea necesită informații suplimentare, atunci acesta va avea cuvântul, urmând ca reprezentantul ministerului să răspundă într-un minut.

 
  Vasile Nagy

Începem cu prima interpelare, anume a domnului Nagy Vasile de la Grupul AUR, către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Tema interpelării: "Laserul de la Măgurele, sabotat de statul român".

Domnule Nagy, sunteți în sală? Doriți să susțineți interpelarea?

Un minut. Vă rog.

Aveți cuvântul. Nu doriți să o susțineți.

Atunci, domnul ministru.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ciprian-Sergiu Teleman (ministrul cercetării, inovării și digitalizării):

Bună ziua!

Am primit patru întrebări și o să răspund pe rând la ele.

Prima întrebare: În ce stadiu se află proiectul de construire a Sistemului Gamma, o componentă a laserului de la Măgurele?

Răspunsul e, pe scurt: suntem cu finalizarea fazei a doua. Avem finanțare pentru faza a treia, care va fi realizată în acest an, iar faza a patra va fi planificată pentru 2022.

Avem motive temeinice să credem că în mai 2023 infrastructura va fi funcțională la întreaga capacitate.

A doua întrebare: În ce stadiu se află litigiul în instanță cu consorțiul EuroGammaS?

O clarificare. EuroGammaS a fost primul furnizor ales de către managementul infrastructurii.

Suntem în curs de închidere a proceselor cu EuroGammaS, prin utilizarea acelei componente care a fost construită într-un accelerator Gamma care va fi livrat și care va fi complementar infrastructurii laserului de la Măgurele.

A treia întrebare: Când apreciem că România va recupera întârzierile înregistrate?

După cum bine știți, în 2018, managementul de proiect a fost stopat din cauza unor litigii, s-au reluat contactele diplomatice afectate. În acest moment avem garanții că, la prima adunare a consorțiului, România va fi invitată să facă demersurile necesare pentru a intra în consorțiu, în ERIC. Ieri sau alaltăieri am primit o scrisoare de la directorul ELI DC, Delivery Consortium, care apreciază eforturile depuse de noul management al proiectului pentru realizarea guvernanței care va administra această infrastructură, domnul Allen Weeks.

A patra întrebare: În condițiile în care nu am reușit să obținem nici măcar statutul de Observator Fondator, adică am eșuat pe linie diplomatică, dacă se impune demisia mea de onoare?

După cum știți, proiectul a început acum zece ani, l-am preluat când dezastrul era în floare. Avem un dialog deschis cu consorțiul. Consorțiul a preferat să închidă etapa de constituire cu statutul în forma actuală, după care România este invitată să facă toți pașii.

Așadar, eu mă aștept că mai repede de 2023 România va fi în consorțiu. Avem dialogul deschis cu miniștrii din Ungaria, din Cehia, care vor veni în vizită comună în România. Avem demersuri făcute pentru a expune infrastructura către mediul universitar de înalt calibru de la universități mari, vom deschide un birou ELI la Universitatea din Osaka.

Așadar, nu consider că trebuie să-mi dau demisia, pentru că am repus pe șine Proiectul ELI și că el va fi livrat la termenele stabilite.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, doriți să mai adresați întrebări domnului ministru, pe baza răspunsului?

Vă rog.

Aveți un minut la dispoziție.

 
   

Domnul Vasile Nagy:

Nu.

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsurile acordate.

Voi reveni cu o nouă interpelare la momentul potrivit.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doriți să luați cuvântul pe procedură, domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau doar să profit de ocazia prezenței domnului ministru Ciprian Teleman și, în numele Coaliției, să-i mulțumesc că face un gest destul de rar, aici, în Parlamentul României, la răspunsuri și întrebări, și vine personal să răspundă întrebărilor deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Asta e normalitatea!

 
  Natalia-Elena Intotero

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mergem mai departe.

Avem o interpelare din partea doamnei deputat Natalia Intotero, către Ministerul Educației, privind "Situația copiilor și tinerilor întorși în România, în contextul pandemiei".

Doamnă secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

   

Doamna Maria Ștefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educației):

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Stimată doamnă deputat,

Răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. Care este numărul copiilor și tinerilor înscriși în învățământul primar, gimnazial și liceal, începând cu anul 2020?

Vorbim despre următoarele niveluri.

Primar: 879.338. În învățământul privat: 16.440, din acest număr. În învățământul public: 862.898 de elevi.

Pentru învățământul gimnazial: 718.310 elevi. În învățământul privat: 7.482. În învățământul public: 710.828.

Pentru nivelul liceal vorbim de 617.169 de elevi. În învățământul privat: 17.042. În învățământul public: 600.127.

În total: 2.214.817 elevi.

Referitor la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră. Există o strategie a Ministerului Educației pentru facilitarea integrării în sistemul educațional din România a copiilor și tinerilor întorși în țară în ultima perioadă?

Răspunsul este lung, face obiectul a două pagini pe care le am. Dacă veți considera necesar, le voi citi. Dacă nu, vă pot înmâna acest răspuns, pentru că timpul ar depăși cu mult.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Haideți să vedem dacă doamna deputat Intotero dorește lămuriri cu privire la răspuns?

 
     

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

La final.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

La final. Am înțeles. În regulă.

Atunci, mai avem o interpelare tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, tot adresată Ministerului Educației, privind "Decontarea serviciilor publice de transport județean al elevilor din învățământul preuniversitar".

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Ștefania Manea:

Ministerul Educației nu are cuprins în bugetul anului 2021 sume pentru decontarea transportului elevilor. Plata sumelor pentru serviciile publice de transport se face de către consiliile locale, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (11) și alin. (12) din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare. În vederea asigurării gratuității prevăzute la alin. (1), decontarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, prin transfer către autoritățile administrativ-teritoriale.

Gratuitatea este asigurată de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale cu nr. 92/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Solicitările de decontare a cheltuielilor de transport județean al elevilor din învățământul preuniversitar pentru serviciile publice de transport sunt la nivelul fiecărui consiliu județean.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnă deputat Intotero, doriți lămuriri suplimentare cu privire la răspunsurile primite?

Da. Vă rog.

Aveți cuvântul un minut.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimată doamnă secretar de stat,

Cred că nu a fost înțeleasă prima mea întrebare. M-am referit dacă aveți un număr al copiilor întorși în țară, copii proveniți din rândul familiilor din diaspora. Și aceeași întrebare am adresat-o și Ministerului Muncii și cred că urmează să primesc răspunsul.

Am adresat această întrebare în urma declarațiilor făcute de doamna ministru Raluca Turcan, care spunea că aproximativ un milion de români s-au întors acasă.

Eram curioasă câți copii s-au înscris în sistemul de învățământ din România și ce programe pentru integrarea acestora oferă Guvernul României.

Poate că o să veniți cu lămuriri suplimentare, iar partea de detaliu o s-o primesc din partea dumneavoastră în scris.

Cât privește transportul elevilor, această întrebare a fost formulată în urma solicitărilor venite din teritoriu, în cadrul audiențelor, din partea autorităților locale, ce mi-au spus că nu au primit bani de la bugetul de stat pentru a efectua aceste decontări pentru transportul elevilor. Și aici solicit de urgență intervenția Guvernului, pentru că este nedrept, copiii au pierdut foarte mult pentru că nu au reușit să meargă la școală până în momentul de față, iar acum să mai fie nevoiți să-și plătească și aceste cheltuieli, e un lucru de nedorit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnă secretar de stat, doriți să mai interveniți? Nu.

În regulă.

Atunci, doamna deputat așteaptă lămuriri suplimentare cu privire la chestiunile evocate.

Urmează două interpelări adresate Ministerului Muncii și Protecției Sociale, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero.

Doamna secretar de stat Alina Pop. Vă rog.

Este vorba de interpelarea privind situația românilor întorși acasă în contextul pandemiei și cea privind suplimentarea numărului de angajați ai CNPP.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Alina Pop (secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale):

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Stimați domni deputați,

Doamne deputat,

Doamnă deputat Intotero,

Ministerul Muncii și Protecției Sociale v-a pregătit răspunsuri la interpelările dumneavoastră.

La prima dintre ele, răspunsul este consistent, are șapte pagini, pe care dumneavoastră le-ați primit, înțeleg, în format scris.

Eu voi da citire, dacă sunteți de acord, în rezumat, întrebării dumneavoastră privind situația românilor întorși acasă în contextul pandemiei.

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 are ca scop conturarea pentru următoarea perioadă de programe a unei viziuni integrate asupra politicilor relevante pentru piața muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât și din perspectiva ofertei forței de muncă.

În ceea ce privește integrarea pe piața muncii din România a cetățenilor români care s-au întors sau care se vor întoarce în țară, precizăm că, în cadrul planului de acțiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2020-2027, este propusă o acțiune care vizează furnizarea de pachete de servicii și măsuri adaptate grupurilor dezavantajate, printre care sunt avute în vedere inclusiv persoanele reîntoarse în țară.

Această strategie, precum și planul de acțiuni pentru implementarea acesteia au fost aprobate de Guvernul României în ședința din 19 mai 2021.

MMPS implementează, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ANOFM, atât măsuri de creștere a șanselor de ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în categoria cărora se găsesc și cetățenii români care au revenit sau își doresc să revină din străinătate, cât și măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor.

Printre măsurile disponibile angajatorilor menționăm subvenția acordată pentru ocuparea forței de muncă. Angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, o subvenție în cuantum de 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a fiecărui șomer înregistrat din grupuri țintă, precum: absolvenții instituțiilor de învățământ, inclusiv persoane cu handicap, indiferent de nivelul acestora, persoane cu vârsta peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, tinerii NEETs, persoane cu dizabilități, persoanele care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sau șomeri care mai au cinci ani până la pensia anticipată, parțială sau cea pentru limită de vârstă.

ANOFM aplică măsuri de stimulare a ocupării, precum informare și consiliere profesională, acordare de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă, medierea muncii, formare profesională, servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale, precum și consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri.

Totodată, pentru stimularea mobilității interne a forței de muncă șomerii înregistrați au acces la următoarele prime: prima de încadrare, prima de instalare, prima de relocare. Toate aceste prime sunt dezvoltate în răspunsul scris pe care ministerul l-a pregătit.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Doamna Viorica Alina Pop:

Persoanele aflate, în prezent, în căutarea unui loc de muncă beneficiază gratuit de programe de formare profesională continuă, inclusiv ucenicie, prin intermediul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă, în baza planului anual de formare profesională a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă aprobat de Ministerul Muncii.

Șomerii pot alege dintre programele de formare organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, conform nivelului de studii și abilitățile deținute.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc.

Și o să vă rog să continuați și cu următorul răspuns, după care o să-i dau cuvântul doamnei deputat Intotero.

 
     

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"Suplimentarea numărului de angajați ai CNPP".

 
   

Doamna Viorica Alina Pop:

Sigur.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la suplimentarea numărului de angajați ai CNPP doresc să vă comunic următoarele.

În anul 2020, la nivelul caselor teritoriale de pensii s-au soluționat un număr de 754.970 de dosare de pensii naționale, respectiv s-au emis și transmis la plată un număr de 754.970 de decizii, din care 290.715 de decizii de stabilire de noi drepturi și 464.255 de decizii de recalculare/modificare a drepturilor de pensie.

Precizăm că numărul maxim de dosare soluționate pe zi de către un angajat al Casei Teritoriale de Pensii nu este relevant, întrucât durata de soluționare a unui dosar de pensii depinde de mai mulți factori, cel mai relevant fiind gradul de complexitate al dosarului de pensie.

Referitor la stadiul suplimentării numărului de angajați ai Casei Naționale de Pensii Publice, vă facem cunoscut că la nivelul MMPS se află, în faza de analiză și studiu, proiectul actului normativ prin care se va suplimenta personalul necesar aducerii la îndeplinire a procesului de evaluare și recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public.

Modalitatea de recrutare a noilor angajați pentru acțiunea de evaluare și recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public va fi stabilită prin actul normativ care va fi elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În ceea ce privește numărul de noi angajați, acesta a fost estimat la 1.000 de angajați.

În vederea implementării proiectului de suplimentare a numărului de noi angajați care vor participa la acțiunea de evaluare și recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii, cu accesarea fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cheltuielile de personal estimate privind salarizarea celor 1.000 de noi angajați sunt în sumă de 17.650.433 euro, aproximativ 88.252.165 lei.

Vă mulțumesc pentru interesul pe care-l acordați instituției noastre și vă stăm la dispoziție cu orice alte lămuriri.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos.

Doamnă deputat Intotero, aveți cuvântul pentru un minut, pentru eventuale întrebări.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vreau să-i mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsurile oferite.

Vizavi de primul răspuns, am o dezamăgire, din cauza faptului că ați vorbit foarte mult de șomeri. Românii întorși din diaspora nu-i putem considera a fi șomeri, pentru că foarte mulți dintre ei au avut acolo locuri de muncă și nu cred că se încadrează la această categorie.

Pe de altă parte, aș fi așteptat aici răspunsuri de genul: vom avea noi proiecte Start-Up Nation, Diaspora Start-Up, proiecte prin intermediul cărora foarte mulți români s-au întors acasă și proiecte care au adus plusvaloare României.

Pe de altă parte, nu putem vorbi de toți românii din diaspora că ar face parte din categorii vulnerabile. Chiar ieri seară am văzut pe un post național de televiziune un român care ne-a făcut încă o dată să fim foarte mândri, un om care a reabilitat sediul NATO și care, după multe lucrări pe care le-a avut în afară și a făcut cinste, și face cinste țării noastre, România, a decis să revină acasă. Așa că avem categorii diferite, dar oameni care, până la urmă, își doresc să revină aici, acasă, iar dacă s-au întors un milion de români, aș vrea din partea Ministerului Muncii o mai mare implicare, corelat bineînțeles și cu Ministerul Educației, gândindu-ne aici la copiii acestora, pentru a-i păstra acasă.

Repet, România a pierdut foarte, foarte mult prin plecarea atâtor români din țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ringo Dămureanu

Continuăm răspunsurile la interpelări cu interpelarea domnului deputat Ringo Dămureanu, adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu privire la tema "De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistență socială pe tema stimulentului de risc?".

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru prezentarea răspunsului.

Aveți trei minute la dispoziție.

   

Doamna Viorica Alina Pop:

Bună ziua, domnule deputat.

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru interesul pe care-l arătați activității Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Și dumneavoastră ați primit un răspuns în scris, pe care încerc să-l rezum acum.

Anume, prin Legea nr. 82/2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 s-a reglementat acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale implicat direct în sprijinirea sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgență din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferul de la bugetul de stat, de la Titlul VI "Transferuri între unități ale administrației publice" sau de la alte titluri, unde sunt bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene.

Același act normativ prevede că, pentru furnizorii de servicii sociale privați, decontarea stimulentului de risc se face la cerere, prin agențiile teritoriale ale Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială, prin transferuri de la bugetul de stat, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene, conform unor proceduri stabilite prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale.

Actul normativ menționat nu prevede elaborarea de norme, instrucțiuni sau proceduri din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru personalul din sectorul public.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, așa cum a fost aceasta modificată prin Legea nr. 82/2020, conține reglementări echivoce cu privire la categoriile de personal și la sursele de finanțare, fapt pentru care este necesară clarificarea acestor aspecte pe cale legislativă.

Menționăm că la nivelul Parlamentului se află o inițiativă legislativă prin care se propun unele modificări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, inițiativă pentru care Ministerul Muncii și Protecției Sociale a formulat un punct de vedere favorabil.

Cu deosebită considerație, vă mulțumim pentru interesul acordat activității instituției noastre.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Dămureanu, dacă aveți nevoie de lămuriri suplimentare?

Aveți un minut la dispoziție.

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimată doamnă secretar de stat,

Nu sunt mulțumit de răspunsul pe care l-ați dat. Nu sunt mulțumit deloc de conduita pe care Ministerul Muncii înțelege să o abordeze. Din februarie este depusă această întrebare, sunt practic patru luni. Termenul dumneavoastră de răspuns era de doar 15 zile. Veniți acum, după 4 luni, citiți un text de lege, spuneți că legea este inexactă, vorbiți de lucruri fără caracter de certitudine, cum ar fi alte inițiative legislative.

Am să vă rog să reveniți și să vă referiți exact la obligativitatea Ministerului Muncii de a emite acel ordin privind aprobarea normelor metodologice de decontare a acestor sume către instituțiile bugetare și să ne spuneți foarte clar de ce acest ordin al ministrului muncii nu a fost emis în termen legal.

Vă rog să reveniți și să ne răspundeți.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă secretar de stat, doriți să interveniți sau dacă doriți să trimiteți și în scris un răspuns, de asemenea este o opțiune.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă veți considera necesar, după ce veți fi citit răspunsul scris, așteptăm în continuare întrebări, interpelări din partea dumneavoastră pe acest subiect. Ministerul Muncii și Protecției Sociale vă stă la dispoziție cu informații suplimentare.

 
     

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să vă faceți temele! Vă rog să vă faceți temele, că de aceea sunteți plătiți!

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să încheiați alocuțiunea.

 
   

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc mult pentru răspuns. Evident, puteți trimite informații suplimentare domnului deputat Dămureanu.

 
  Mihai-Alexandru Badea

Următoarea interpelare, din partea domnului deputat Daniel Tudorache. Cred că nu este în sală. A primit deja răspunsul scris la interpelare. Deci aceasta nu se va susține în plen.

Continuăm cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Avem o interpelare, din partea domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, privind rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenționarea pisciculturii în apă dulce și politica Guvernului în acest domeniu.

Domnul secretar de stat Gheorghe Ștefan.

Aveți cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Aveți trei minute la dispoziție.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ștefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate domnule deputat Mihai-Alexandru Badea, referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenționarea pisciculturii în apă dulce și politica Guvernului în acest domeniu, vă comunic următoarele.

În perioada de programare 2007-2013, respectiv 2014-2020 au fost finanțate inclusiv activitățile de acvacultură în apă dulce. Investițiile în acest sector în ultimii ani s-au realizat fie din fonduri proprii, fie prin intermediul fondurilor europene unde, pe lângă sumele nerambursabile, și beneficiarii au investit 40%, respectiv 50%, conform Regulamentului european.

Investițiile realizate prin proiectele Programului Operațional de Pescuit au determinat obținerea unor producții de 2.064 de tone, prin intermediul Măsurii 2.1, 7.753 de tone, prin Măsura 2.1 Acțiunea "Variația producție, datorită extinderii și furnizării exploatărilor piscicole existente" și 1.848 de tone de pește, în cadrul programului, pe Măsura "Acvacultură", prin finalizarea proiectelor care s-au aflat în implementare.

În ceea ce privește tipurile de investiții finanțate prin POPAM 2014-2020, 57% sunt reprezentate de investiții pentru producție și 6% diversificare, adică pensiuni, restaurante, comerț online, pescuit recreativ, iar 37% includ atât activități pentru producție, cât și pentru diversificare.

Regulamentele europene aplicabile sectorului piscicol, în perioada de finanțare 2007-2013, 2014-2020, cuprind reglementări referitoare la finanțarea activității de acvacultură, înființare, modernizare, extindere de ferme care poate fi desfășurată în orice locație, și aici mă refer la mare, ocean, ape dulci, neexistând nicio restricție cu privire la specia de pește cultivată.

Ca urmare a acestor reglementări, în perioada 2007-2013 au fost contractate 100 de proiecte cu valoare publică de aproximativ 87 de milioane de euro, iar în perioada 2014-2020 au fost contractate 116 proiecte cu valoare publică de aproximativ 76,5 milioane de euro.

Referitor la noul Program pentru Acvacultură și Pescuit, că așa se numește acesta, pentru perioada 2021-2027, vreau să vă informez că am fost săptămâna trecută, personal, la Bruxelles, la DG MARE, și suntem prima țară care am depus draftul aproape final al noului program operațional. Urmează să primim la sfârșitul acestei luni, din partea Comisiei Europene, regulamentul final și suntem în măsură ca în iulie, maxim început de august, să avem forma finală a programului operațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, dacă aveți întrebări suplimentare cu privire la răspunsul domnului secretar de stat? Nu aveți.

Vă mulțumim frumos pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Continuăm cu o interpelare a domnului deputat Ioan Mihai Lasca.

Este domnul deputat Lasca? Nu este.

Răspunsul a fost deja publicat. Domnul deputat a primit răspunsul la interpelarea privind "Lipsa compartimentelor de relații cu publicul/consiliere și a personalului cu atribuții specifice la nivelul secțiilor de poliție urbane subordonate IPJ-urilor la nivel național. Funcționarea defectuoasă a serviciului public de urgență SNUAU 112".

Așa cum spuneam, domnul deputat a primit deja această interpelare în scris și nu mai are nevoie de alte informații suplimentare.

De asemenea, mai avem o interpelare din partea doamnei deputat Oana Murariu, care, de asemenea, nu este, tot către Ministerul Afacerilor Interne, privind "Procedura de intervenție a forțelor de ordine în cazurile de violență domestică".

De asemenea, răspunsul la interpelare a fost deja adresat doamnei deputat și nu sunt întrebări suplimentare cu privire la acest răspuns.

Mai avem încă trei interpelări pentru care se solicită amânare, anume din partea domnului Dorel-Gheorghe Acatrinei, către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind "Distrugerea brandului Bucovina prin amplasarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș care trebuie oprită".

Din partea domnului deputat Daniel-Florin Ghiță, o interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind "Clarificări cu privire la împușcarea unui urs trofeu de vânătoare de către prințul Emanuel von und zu Liechtenstein".

Și o ultimă interpelare, pentru care se solicită amânarea, din partea doamnei deputat Anamaria Gavrilă, către Ministerul Energiei, privind "Sistemul Energetic Național".

Stimate colege și colegi,

Am finalizat ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări și închidem aici ședința plenului de astăzi.

Vă urez tuturor o seară plăcută!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,38.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 11:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro