Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor Sorin Lepșa și Ioan Gavra, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 4 martie 1997, a Camerei Deputaților.

Potrivit programului aprobat, urmează minutele pentru diverse intervenții ale dumneavoastră.

 
  Eugen Nicolicea - declarație referitoare la încheierea unui tratat de bună vecinătate cu Ucraina și cu privire la vânzarea pământului românesc către investitorii străini;

Pentru început, din partea Grupului P.D.S.R., domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea de la Grupul P.U.N.R. O să vă rog să respectați timpii regulamentari.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Privind cu îngrijorare spre intențiile și declarațiile forurilor conducătoare ale țării referitoare la renunțarea la toate drepturile istorice asupra Bucovinei de Nord, cu scopul încheierii unui tratat de bună vecinătate cu Ucraina și cu privire la vânzarea pământului românesc către investitorii străini, fac următoarea declarație:

Este prima dată când ni se cere să renunțăm, în afara unui caz de război, cum a fost Dictatul de la Viena, la un teritoriu care a fost păstrat cu sfințenie în conștiința neamului, chiar sub teroarea istoriei. Bucovina de Nord nu a aparținut niciodată Ucrainei. A fost teritoriu românesc, dintotdeauna al românilor.

Cine poate trece peste tragedia în care îi vom arunca pe frații noștri când vor afla că i-am negociat la masa tratativelor, în numele unei binefaceri vremelnice. Nici o integrarea europeană sau mondială nu se poate face pe seama rupturii lăuntrice a neamului.

Ce interes mai mare poate avea neamul românesc decât a se păstra în unitatea sa originară?

În fața veșniciei nu vor conta atât integrările politice sau economice de vreun fel sau altul, NATO, Uniunea Europeană, cât integrarea spirituală a tuturor românilor în planul veșnic al ortodoxiei.

Una și aceeași rațiune politică, dispusă să înstrăineze Bucovina de Nord este gata să transforme într-o simplă marfă bună de vânzare și pământul pe care pretinde că îl apără.

Pentru cei ce simt și gândesc românește, pământul țării nu este doar un simplu pământ, depozit de bunuri materiale destinate omului biologic. Este întâi de toate altar de jertfă, care păstrează sângele și moaștele moșilor și strămoșilor noștri, zestre inalienabilă pe care avem datoria de a o păstra și încredința celor ce vor veni după noi.

Unitatea noastră etnică, precum și responabilitatea noastră în fața lui Dumnezeu și a neamului românesc, ne cheamă să fim intransigenți față de orice concesie teritorială, inclusiv vânzarea pământului către străini și să o considerăm în termenii cei mai categorici.

Această intervenție a fost generată de protestul Asociației studenților creștini ortodocși din România, filiala Sibiu, care cheamă să li se alăture instituțiile de bază ale societății: biserica, școala, armata și pe toți românii de bună credință, să susțină inițierea unui referendum național pentru a lămuri astfel, în mod corect, opinia publică asupra problemelor deosebit de grave puse în discuție.

M-am bucurat foarte mult când am primit acest apel, constatând că mai sunt încă patrioți.

Interdicția vânzării pământului către străini este stipulată în Constituție foarte clar, articolul 41 alineatul 2: "Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor".

Această interdicție era scrisă și în Constituția din 1923, când la conducerea statului era P.N.L. Nu putem crede că urmașii lui Brătianu au uitat actul său de patriotism.

De pe uram acestei vânzări nu vor beneficia în nici un caz păgubiții de la SAFI, ci cei care i-au păgubit. Populației nevoiașe i se rezervă doar dreptul de a fi slugă la străini, într-un regim de austeritate, de înfometare!

Mi-a fost foarte clar ce urmează, văzând intervenția Președintelui României la Televiziune, în care ni se spunea că japonezii până să ajungă unde au ajuns au mâncat carne de șobolan.

Astfel, mi s-a luminat de ce a fost numit primarul Capitalei, Victor Ciorbea, premier al României. Pentru că Bucureștiul este patria șobolanilor!

 
  Petre Țurlea - referire la campania deșănțată în favoarea domnului Mihai de Hohenzollern și pentru monarhie, dusă de TVR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Petre Țurlea. Vă rog. Se pregătește domnul deputat Ion Rațiu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să mă refer, în cele trei minute pe care le am la dispoziție, la campania deșănțată în favoarea domnului Mihai de Hohenzollern și pentru monarhie, dusă de TVR, cu toate că acesta este post public dator să apere Constituția și subordonat Parlamentului.

Dimineața, la prânz și seara, domnul respectiv este prezentat telespectatorilor. La un așa cult al personalității am ajuns doar în timpul lui Nicolae Ceaușescu.

Domnul Mihai de Hohezollern este filmat și arătat telespectatorilor peste tot, singurul loc unde nu a fost urmat de camerele TVR fiind baia, dar, evident că nu este prea târziu nici pentru acest loc!

Paralel, telespectatorii postului public sunt bombardați cu minciuni sfruntate despre monarhie. Vineri, 28 februarie, domnul Neagu Juvara care, fiind doctor în științe la Sorbona, nu poate fi bănuit de incultură, ci doar de rea voință, afirma că: "1) Domeniile Coroanei erau neglijabile, pentru că au fost expropriate în 1921; 2) Pentru că existau domeniile Coroanei regelui nu i se dădea nici un salariu, deci nici o listă civilă; 3) Un rege este la fel de puțin costisitor ca un președinte".

Iată, doamnelor și domnilor, doar câteva elemente de răspuns.

1) În iunie 1917 Parlamentul României a decis modificarea Constituției pentru a permite exproprierile agricole.

Conform articolului 19 litera a) se expropriau "și terenurile cultivabile ale domeniilor Coroanei", dar terenurile cultivabile formau doar 10 % din domeniile respective, acesta suferind o micșorare minimă.

Mai mult, potrivit articolului 8 al Decretului-Lege pentru reforma agrară din 23 martie 1945, domeniile Coroanei au fost exceptate de la expropriere.

Astfel, în momentul abolirii monarhiei, 30 decembrie 1947, domeniile Coroanei cuprindeau 15.190 hectare de teren arabil și 136.990 hectare păduri. Se adăugau 29 de castele, 114 palate, 16 castele de vânătoare și cabane, 3.991.502 acțiuni în industrie și bănci plus bunurile mobile.

Remarc în ziarul de ieri, în "România Liberă", declarația oficială a purtătorului de cuvânt al Casei regale, domnul George Antoniade, care a spus: "Regele Mihai nu a renunțat niciodată și nu va renunța la proprietățile pe care le-a avut în România". Deci, la cele citate mai sus.

2) Întotdeauna a existat o listă civilă pentru rege și familia sa. Iată doar una din legile ce reglementau acest lucru, cea din 18 iunie 1930, care preciza: "Carol al doilea primea 40 milioane lei pe an, regina Maria 20 de milioane, regina Elena și principiele Mihai primeau câte 7 milioane de lei".

Deci, conform legii de mai sus, statul dădea familiei regale 74 de milioane de lei pe an, ceea ce la valoarea de astăzi ar însemna aproximativ 50 de miliarde de lei, iar președintele țării de astăzi primește mai puțin de 30 de milioane de lei. Milioane! Și dincolo erau 50 de miliarde!

Așadar, pe minciună se încearcă a se reclădi spiritul monarhic în România. Cei ce mint populația, cei care încearcă să impună ideea că revenirea regelui ar ușura situația țării nesocotesc însăși învățămintele istoriei.

Nu regii rezolvă problemele țării, ci instituțiile alese în mod democratic.

De aceea, între monarhie și republică există o singură opțiune pozitivă și patriotică: republica.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii)

 
  Anghel Stanciu - apel pentru respectarea legalității în toate demersurile care se fac în învățământ;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ion Rațiu. Nu este. Urmează domnul deputat Anghel Stanciu de la P.R.M. Vă rog. Se pregătește domnul deputat Crin Antonescu de la P.N.L.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Era o lumină, domnule președinte! Era o lumină, dar probabil că s-a stins.

 
   

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Politica de austeritate. Se fac economii!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Am avut un lapsus, domnule președinte, vă rog să mă scuzați.

Stimate domnule președinte,

Dragi colegi,

Sunt multe lucrurile care ne despart, dar în intimitatea noastră există și apropieri determinate de apartenența la o profesie nobilă și mereu prezentă, cea de dascăl, garanție sigură a perenității neamului românesc, indiferent de conjunctura politică a clipei, marcată de nerăbdarea acaparării puterii până în cele mai mici unghere ale patriei. Puterea absolută și în timp, dorită infinită, dar sigur trecătoare, va marca și școala românească. Trecătoare ca și actuala mea calitate de președinte al Comisiei de învățământ, dar totuși permanentă prin loialitatea față de temelia nației române: școala.

Aceasta este calea sigură spre ceea ce am fost și ceea ce vom deveni, căci altfel, dacă nu o vom respecta, buretele istoriei ne va șterge din rândul națiunilor Europei.

Iată de ce exprim aceste gânduri, căci nu pot îndrăzni să afirm că ar fi idei pentru a încerca să iau apărarea celor care astăzi sunt lăsați pradă unor acte voluntariste, abuzive, administrative, dar sigur ilegale, spre a deveni șomerii zilei de mâine.

Noi credem că trebuie să facem totul, indiferent de culoarea politică, spre a bloca accesul spre catedră al competenței politice, care nu va face nimic altceva decât să aservească școala vremelnicei dorințe de putere a unor elevi care demult nu mai au respect pentru ea, chiar dacă întâmplător sunt dascăli.

Spun aceasta, nu atât ca deputat, ci ca unul care mi-am tocit și coatele, și nervii, poate și mintea, pe băncile școlii, care am înghițit suficient praf de cretă ca să înțeleg că dincolo de dorința de a ocupa niște fotolii, chiar de director și inspectori, există simțul măsurii date de compentență.

De aceea, stimați colegi, cred că este bine să facem tot ceea ce este necesar ca să stopăm beția momentană de deținere a puterii, prin a reintroduce, acolo unde nu se mai dorește, legea. Există o lege a învățământului, există un statut abia votat, și ne grăbim cu o frenezie demnă de o cauză mai bună să o călcăm în picioare.

Este păcat că oamenii de școală uită de școală!

Ca urmare, vă propun spre a lua aminte la ceea ce se întâmplă astăzi și sigur se va întâmpla mâine, când rotația la guvernare va fi actuală și când din nou, aducând drept argumente o serie de ilegalități, vor fi schimbați inspectorii generali, vor fi schimbați directorii, vor fi schimbați portarii.

Cred, deci, că este în mod necesar ca să cerem actualului ministru al învățământului, de altfel un respectabil dascăl de aceeași profesie cu subsemnatul, să înceteze imediat această prigoană nedemnă de domnia sa și să aștepte, să aibe puțintică răbdare, spre a organiza concurs total, în baza actualului statut ce trebuie urgentat spre a fi validat de către Senat.

Dacă nu vom face astfel, fiți siguri că copiii și nepoții noștri, în loc de instrucție și educație, în loc de bani, școala va primi ură și otravă. Și aceasta nu folosește la nimeni. Căci ceea ce semănăn astăzi vom culege mâine, adică răzbunare, revanșă și incompetență. Să avem grijă să nu facem așa ceva. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Laurențiu George Crin Antonescu - câteva considerente privitoare la vizita regală;

Domnul deputat Crin Antonescu, se pregătește domnul deputat Miron Mitrea.

O să vă rog să încercați să vă încadrați în cele trei minute. Vă rog.

   

Domnul Laurențiu George Crin Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși intervenția mea va fi pe o temă care se dovedește a fi fierbinte, nu-și propune deloc să înfierbânte și mai mult spiritele, ci dimpotrivă, în limita pe care un timp scurt alocat și capacitatea fatal limitată de convingere a unor foarte scurte considerații o pot avea, să așeze lucrurile într-un spirit liniștit, calm, de normalitate. Este vorba, firește, cum probabil ați bănuit, despre vizita regală care s-a petrecut în aceste zile.

Este foarte bine, cred, să așezăm - și eu unul o fac - acest eveniment, ca oricare altul, la urma urmelor, într-un șir, dacă vreți, care din 1990 și până astăzi, merge în sensul lichidării unor spaime care ne-au bântuit pe toți, și la dreapta și la stânga, merge în sensul unor pași de încredere, pe care societatea românească, cu mult mai multă vigoare și repeziciune decât credeau unii, i-a făcut și pe care noi înșine i-am făcut în această ucenicie a vieții politice, atât cât am putut-o face.

Cred - și repet acest lucru - care s-a mai spus, pe care eu însumi l-am mai spus, ineleganta repetiției cred că nu este cauzată de altceva decât de faptul că mulți dintre colegii noștri ne dau din nou prilejul de a o face, că trebuie să distingem foarte limpede între trei chestiuni:

1) forma de stat din România și raporturile acestei probleme cu Constituția;

2) personalitatea istorică și destinul istoric al regelui Mihai;

3) drepturile unui cetățean român, întâmplător rege, deci și respectarea sau restaurarea acestora.

În ceea ce privește prima chestiune, care este diferită complet de celelalte două, a fost foarte limpede și este foarte limpede pentru noi, că România, conform Constituției din 1991, este o republică. Că, din punct de vedere al nașterii acestei republici, avem de-a face cu o republică indirectă sau dați-mi voie să-i spun implicită, că în această chestiune nu s-a apelat la forma cea mai tare de legitimitate care ar fi fost sau ar fi un referendum, este o chestiune a juriștilor, a istoricilor, dar ceea ce este cert din punct de vedere politic și este un lucru asupra căruia nu există dubii, este că prin Constituție suntem o republică și noi toți, din tot spectrul politic, respectăm acest lucru.

A doua chestiune privitoare la personalitatea, cum spuneam, și destinul unei figuri istorice, încă în viață, din istoria României rămâne iarăși să avem și să putem avea păreri chiar foarte diferite, fără ca acest lucru să ne jignească, fără ca acest lucru să ne stârnească. Este doar o chestiune de cum am învățat istoria, de cum o învățăm, pentru că, în fond, o istorie cel puțin a propriei patrii se învață mereu și este o chestiune în care, cred, invectivele nu au ce căuta, nici dintr-o parte și nici din alta.

În fine, a treia chestiune care pentru mine, ca liberal, și pentru noi, ca liberali, este cea mai importantă și pe care cade greutatea semnificației a ceea ce s-a întâmplat în aceste zile, este chestiunea respectării drepturilor inalienabile și a dreptului inalienabil la cetățenie al unui om care este român prin naștere și prin cetățenie.

De aceea, salutăm încă o dată gestul Guvernului de a repune în depturi - și aceasta este singura restaurație pe care o susținem sau o salutăm - un om care a fost deposedat pe nedrept de acest drept al său. Fără cetățenie a stat în România regimul comunist atâția ani cât împrejurările internaționale l-au făcut posibil. Acest regim a fost bastard, acest regim nu a avut, la figurat vorbind, niciodată acte și niciodată legitimitate!

Acestea cred că sunt chestiunile și odată cu această vizită a unui cetățean român în România, cred că foarte multe dintre spaimele de care vorbeam trebuiesc eliminate, restul fiind doar considerații care ne pot aparține fiecăruia, dar care în nici un caz nu pot și nu trebuie să tulbure și să stârnească opinia publică într-un mod care nu folosește nimănui.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
  Miron Tudor Mitrea - apel către deputați pentru a avea datoria și voința de a apăra prestigiul instituției în care au fost aleși;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Miron Mitrea, se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu. Vă rog.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru mine, și sunt convins că și pentru dumneavoastră, este o mare cinste faptul că, în urma scrutinului din noiembrie, am fost desemnați deputați în Parlamentul României.

Cred că deasupra rivalităților politice și luptelor ideologice, împreună avem datoria și voința de a apăra prestigiul instituției în care am fost aleși prin voința electoratului, Camera Deputaților. Și aceasta, în primul rând datorită a ceea ce Parlamentul reprezintă, și anume instituția fundamentală a democrației.

De altfel, în articolul 97, Constituția României plasează președintele Senatului și al Camerei Deputaților pe locul 2, respectiv 3, în ceea ce privește ierarhia funcțiilor în stat.

Din aceste motive este lesne de înțeles surprinderea pe care am încercat-o aflând că președintele nostru, președintele Camerei Deputaților, domnul Ion Diaconescu, a solicitat și a fost primit în audiență de un simplu cetățean.

Bizareria situației creată ca președintele Camerei Deputaților să solicite audiență unui cetățean obișnuit și nu invers mi-a creat, stimați colegi, un sentiment de frustrare prin atingerea creată imaginii publice a Camerei Deputaților.

Oare să fi uitat domnia sa că, în postura în care se află, audiențe poate solicita numai președinților de state. Domnul Ion Diaconescu a încălcat ... (Gălăgie în sală)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Ion Diaconescu a încălcat din greșeală regulile obligatorii de protocol potrivite funcției sale? Sau primul articol al Constituției, cel prin care se definește forma de guvernământ a României ca fiind republică, în accepțiunea dânsului este o noțiune perimată? În acest din urmă caz, mă desolidarizez cu toată fermitatea de acțiunea domniei sale.

Sigur este faptul că așa-zisa audiență, precum și bâlbâiala guvernanților noștri, prin acordarea unui pașaport cetățeanului român Mihai, eludându-se depunerea jurământului pe Constituție, creează sau au fost menite să creeze îndoieli privitoare la egalitatea în drepturi a acestuia cu restul cetățenilor români.

Sper ca, în viitor, atât colegii noștri, cât mai ales reprezentanții noștri, să fie la înălțimea și demnitatea funcțiilor primite și mai ales să-și amintească permanent voința poporului român, înscrisă în Constituție, și anume: România este și trebuie să rămână republică. (Aplauze din partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - abordarea problemei accesului la dosarele securității;

Domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Robert Raduli. Vă rog.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Înaintea intervenției mele propriu-zise doresc, pentru că astăzi s-a pomenit aici sintagma "un simț al măsurii", doresc să-mi exprim protestul și indignarea față de gestul tristului personaj al scenei politice românești, senatorul Corneliu Vadim Tudor și iată astăzi ...

(Dezaprobare din partea stîngă a sălii).

Și iată astăzi că și un deputat de la Camera Deputaților, care încălcând bunul simț al românului și legea nescrisă a omeniei românești, în timp ce Majestatea sa, regele Mihai, era într-un moment de reculegere ... (Gălăgie în partea stângă a sălii) ... era într-un moment de reculegere la mormintele străbunilor săi, a părăsit sala de ședință a Senatului, ca împotrivire la venirea Regelui Mihai în țara în care s-a născut. (Gălăgie în sală).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea în sală și cu respectul cuvenit să-i ascultăm pe toți vorbitorii!

 
   

Domnul Vasile Vetișanu:

Sperăm că va veni ziua unui autoexil cerut de senatorul peremist în Coreea de Nord sau în Cuba, care printr-o anulare nedreaptă a cetățeniei române să-l determine să o ceară din nou, pentru a înțelege ceea ce astăzi îi este greu să înțeleagă, din cauza unei intoleranțe moștenite de la vechiul regim comunist pe care l-a adulat.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi are un înțeles aparte și țin să precizez că ea este făcută în nume propriu și nu în numele Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. din care fac parte.

Problema pe care o ridic este aceea a accesului la dosarele securității, care a intrat de o vreme încoace în atenția opiniei publice românești și a creat chiar o euforie. Este bine să arătăm că această problemă s-a pus imediat după Revoluția din 1989 și ca inițiativă i-a aparținut fostei Opoziții care a cerut accesul liber al fiecărui cetățean la propriul său dosar de securitate.

Ani la rând, întocmai ca și articolul 8 din Proclamația de la Timișoara, această cerere a fost respinsă de vechea putere, ea devenind actuală în aceste zile.

Istoric, deci, această inițiativă aparține P.N.Ț.C.D.-ului, prin senatorul Corneliu ... (Râsete și aplauze din partea stângă a sălii) ... Ticu Dumitrescu ... Nu vă bucurați, domnilor! Prin senatorul Constantin Ticu Dumitrescu și nicidecum ea nu aparține domnului Gabriel Liiceanu.

Domnilor deputați,

Într-un moment al liberalizării pe toate planurile se cere, ca să spunem așa, și liberalizarea accesului la dosarele securității, iar forțele politice, în majoritatea lor, au puncte convergente în această direcție. Există, se pare, trei poziții: 1) accesul fiecărei persoane la dosarul propriu; 2) dosarul persoanelor implicate politic să poată fi consultate de oricine dorește și 3) o transparență totală, deci accesul neîngrădit la orice dosar.

Fără îndoială, lumea vrea să cunoască imaginea pe care i-a pregătit-o aproape 50 de ani securitatea comunistă și ar însemna pentru fiecare dintre noi o revenire la normalitate. Această imagine confecționată prezintă, însă, o anumită incredibilitate.

Dincolo de aspectele enunțate, accesul la dosarele securității ridică, în schimb, câteva întrebări: 1) de ce abia după 7 ani s-a ajuns la o rezolvare a acestei probleme? Cui ajută ea în momentul de față?; 2) Acum sunt de acord și cei ce până mai ieri nici nu vroiau să audă de așa ceva și trebuie să ne întrebăm de ce. S-a ajuns ca până și senatorii Vasile Văcaru și Vadim Tudor să fie îndrăgostiți de problema deschiderii dosarelor. Este bine să ne întrebăm din nou de ce, întrucât fostul partid de guvernământ nu a întreprins nimic în această direcție?!

Este clar că în cei șapte ani de la Revoluție încoace, întocmai ca în registrele agricole ale primăriilor, s-a intervenit grosoloan în dosarele securității, ele au fost ajustate și cosmetizate. Acolo s-au ascuns și au lucrat la negru diavolii roșii și după 1989.

Cineva spunea, din cadrul acestei securități, cu ani în urmă, că dosarele, unele sunt pline de informații, altele nu. Iar aceiași senatori amintiți spuneau, tot cu ani în urmă, că regretatul Corneliu Coposu a fost agent al securității.

Voci din partea stângă a sălii:

A fost!

 
   

Domnul Vasile Vetișanu:

Toate aceste situații trebuie să ne facă să fim mai atenți, mai prevăzători și mai circumspecți, motiv pentru care propun: 1) fiecare persoană să aibă acces la dosarul propriu; 2) persoanele politice care s-au ... (Gălăgie în sală) aflat în serviciul securității să fie prezentate public în Parlamentul României; 3) să se dea numele foștilor ofițeri de securitate într-o formulă de uz intern. Altfel liberalizarea accesului public la dosarele personalităților, îndeosebi cele politice, având în vedere obiectivitatea îndoielnică a informațiilor, ar avea efectul invers decât cel scontat, deoarece ar duce la compromiterea și discreditarea la scară generală a tuturor și s-ar atenua print-o diversiune vina adevăraților vinovați.

Vă mulțumesc.

 
  Robert Raduli Kalman - despre modul cum sunt receptate în sfera societății civile asociațiile și fundațiile create după 1989;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Robert Raduli, se pegătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Robert Raduli Kalman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu toate că era oprimată, societatea civilă din România exista și înainte de decembrie 1989. Era ca un jăratec păstrat aprins sub un strat de cenușă. Odată cu momentul decembrie 1989 s-a produs o explozie de inițiativă care ne-a permis ca în scurt timp să putem vorbi chiar despre sfera civilă din România.

Astfel, având la bază legislația din perioada interbelică, s-au constituit numeroase fundații culturale, asociații sportive, cu obiective militante, asociații pentru educația civică, asociații profesionale, asociații de protecție și de binefacere, mișcări ecologice, asociații de tineret, asociații pentru promovarea intereselor femeilor, sindicate etc.

Această disponibilitate pentru activități voluntare a confirmat faptul că o mare parte a societății din România și-a păstrat demnitatea în toată perioada comunistă, desigur cu mari sacrificii personale, și că a existat o puternică voință pentru cultivarea valorilor morale, umaniste și democratice, în ciuda marilor piedici și pericole față de activittea lor.

Odată cu apariția, în 1990, a asociațiilor și a fundațiilor, în sfera societății civile democratice au apărut și reacții ostile, care urmăreau să frâneze desfășurarea în continuare a acestui proces.

Momentul actual impune societății românești ca imperativ depășirea cu voință a tuturor piedicilor opuse edificării unei puternice societăți civile democratice.

Acest imperativ trebuie să posede un caracter apolitic și să beneficieze de sprijinul structurilor administrative centrale, regionale și locale. Sprijinul echidistant al administrației centrale, regionale și locale, în dezvoltarea societății civile trebuie să fie precedată de monitorizarea acesteia. Da, monitorizare, deoarece sunt de notorietate cazurile în care au fost înființate asociații sau, mai ales, fundații, cu diferite scopuri, care în realitate constituiau paravane pentru importuri pentru taxe vamale de autoturisme, birotică sau alte bunuri.

Așadar, dialogul bazat pe parteneriatul real trebuie să devină modalitatea de comunicare între societatea civilă și structurile administrative.

Un aspect particular al dezvoltării societății civile din România comportă sfera civilă de tineret. Aici, cu toate că au trecut peste 7 ani de la apariția primilor germeni de inițiativă liberă și democratică, și în ciuda evoluției remarcabile a acestei sfere nu s-a reușit realizarea unui dialog echidistant între reprezentanții acestei sfere și reprezentanții structurilor administrative, datorită în special amestecului sferei politice în sfera civilă.

După 7 ani, Consiliul tineretului din România este doar un gând de perspectivă. După 7 ani, realizarea unui dialog echidistant - sferă civilă, sferă politică - este doar un vis. S-ar putea crede că în inexistența Consiliului tineretului din România nu a fost un prejudiciu, însă sfera civilă de tineret din România nu este în momentul de față un parterer cu drepturi depline în Consiliul European al Consiliilor naționale de tineret, SENIC, deci cel mai dinamic segemnt al sferei civile din țara noastră este lipsit de comunicarea firească, instituționalizată cu semenii din Europa. Paradoxal, între timp, sfera politică vorbește apoape în consens despre integrarea în structurile euroatlantice.

Intrarea în SENIC a structurilor de tineret din România este așadar un obiectiv firesc, realizabil în termen scurt, cu condiția depolitizării reale a sferei civile de tineret și realizării unui dialog al administrației în societatea civilă, bazat pe parteneriat și pe sprijinul echidistant al sferei civile de către sfera politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - critici la adresa Puterii pentru nerespectarea promisiunilor electorale;

Domnul deputat Lazăr Lădariu și apoi se pregătește domnul deputat Sever Meșca.

Vă rog.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atunci când domnul Emil Constantinescu, președinte abia înscăunat în jilțul de la Cotroceni, și Victor Ciorbea, premierul - primar general, promiteau de la tribuna Parlamentului, fără să clipească măcar și să le tremure vocea că în România nu va exista o vânătoare de vrăjitoare, nici o epurare pe criterii politice, convinși, că au votat într-adevăr schimbarea, românii au crezut totul.

Nu au trecut însă mult timp, iar românului, cel cu votul de la urne, căruia i s-a scumpit și pâinea, și apa, și benzina, și transportul, și gazul, și electricitatea, și carnea, consternat de schimbările fără discernământ din Televiziunea Publică și din Ministerul de Interne, care așteaptă acum să se mai ridice până și prețul aerului, i se aduce deja dovada inatacabilă că domniile lor pe cuvântul dat nu dau doi bani. Iar promisiunile, inclusiv cele electorale, rămân o vorbă în vânt. Turnând gaz pe focul nemulțumirilor mureșene, cuprinși într-un periculos carusel, cei puși cu sârg azi să întroneze o cederizare forțată și periculoasă, uită că omul politic care deține frâiele puterii trebuie, în astfel de cazuri, să țină la acea avere nepieritoare care este înțelepciunea.

Ambițiile vremelnice, valul care amețește îi fac pe unii să uite că puterea și scaunele nu sunt veșnice. Oameni de mare valoare, de un indubitabil profesionalism au fost scoși din funcție, fără nici un temei. Prevederea și îngăduința ambuscată de refuzul de a pătrunde în spiritul lucrurilor, i-au determinat pe mai marii clipei, stimulați și de dorința imperativă a UDMR, să-i dea afară pur și simplu din funcții pe doctor Zeno Opriș, directorul Direcției sanitare a județului Mureș, pe Petru Ferencz, Ioan Cotuțiu și Emil Grozea, directori ai prefecturii, Direcției pentru agricultură și, respectiv, Direcției muncii și protecției sociale, remarcați prin merite, nu prin demnități ieftine.

Infatuarea și abuzul, acționarea în disprețul total al legii și al bunului simț, jignirea și desconsiderarea au luat din păcate locul judecăților lucide. În lumea românească, și așa plină de nevoi, tocmai acum puterea să uite oare sfatul lui Socrate că a face o nedreptate este mai rău decât a o suporta? Ce i se poate reproșa, de pildă, domnului doctor Zeno Opriș? Nimic. Poate doar faptul că este președintele Uniunii "Vatra Românească", rostirea adevărului și spunerea lucrurilor pe nume, prin ultimul discurs de la Sala Polivalentă, prilejuit de festivitățile împlinirii celor 7 ani de la înființarea în capitala suferinței ardelenești a vetrei tuturor românilor, stânca tare, de care, la 20 martie 1990, s-a spart valul iredentist maghiar. O nedreptate amenințătoare pentru toți, semn al dictaturii majorității îndreaptă CDR-ul spre o tristă experiență, echivalentă cu intoleranța față de opoziție, cu slăbiciunea dezonorantă. Uitând și pățaniile istoriei și de necesara prudență și că ambiția este viciul omului mic, stăpânilor de azi ai puterii trebuie să le amintim proverbul turcesc: "Mai ușor este să restorni un sultan decât un abuz".

Domnilor colegi ai majorității parlamentare, unii dintre dumneavoastră hotărâți ca o dată cu iarba cea uscată s-o ardeți și pe cea verde, dacă adevărul vă este mai prieten decât Platon, nu uitați că cine are cap de sticlă nu trebuie să dea cu pietre, dar mai ales că aceeași apă care poartă corabia o și înghite.

Răzbunarea care roade ca un vierme, patima demnă de alte cauze mai bune vă vor face poate să vă dați seama că pentru un cui uneori se pierde și potcoava. Ca trăitori în zona seismelor mureșene, cred că timp mai este să puneți capăt răzbunărilor inutile. Nu urniți piatra din vârful muntelui, este primejdios! Și nu uitați nu semănați vânt, că veți culege furtună! (Aplauze din partea PUNR).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Sever Meșca - declarație a Grupului parlamentar al PRM privind prestația unei părți a clasei noastre politice în timpul prezenței în țară a personajului anacronic pe care îl reprezintă numitul Mihai de Hohenzollern;

Domnul deputat Sever Meșca și se pregătește domnul deputat Octavian Bot.

Vă rog.

   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Subiectul Declarației Grupului parlamentar al Partidului România Mare în Camerea Deputaților este prestația unei părți a clasei noastre politice în timpul prezenței în țară a personajului anacronic pe care îl reprezintă numitul Mihai de Hohenzolern. (Vociferări din partea băncilor puterii. Aplauze din partea băncii PRM.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Sever Meșca:

Doamnelor și domnilor colegi,

Ar trebui să ne fie tuturor clar că România este Republică. Lucrul acesta este stipulat cu claritate în titlul 1 art. 1 paragraf 2 al Constituției României, pentru că în art.2 paragraf 1 să se precizeze că suveranitatea națională aparține poporului român, iar în pragraf 2 al aceluiași articol să se afirme că nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Constituția aceasta a fost aprobată în urma unui proces laborios și a fost consfințită de un Referendum. Ne este cu atât mai greu să înțelegem coborârea unui număr de lideri politici până la condiția cu totul umilitoare de supuși ai unei umbre monarhice pe care am considerat-o de mult timp apusă.

Unde s-a mai pomenit ca șefi de partide și mărimi din Parlamentul unei Republici să se așeze la coadă nedemnă pentru a primi binecuvântarea unui fost rege, corp străin, eliminat de un popor cu 50 de ani în urmă?

Unde s-a mai pomenit o miciună electorală ca aceea prin care Convenția Democratică și actualul președinte al țării, Emil Constantinescu, au disprețuit poporul român?

Unde s-a mai pomenit ca puterea politică să fie furată prin sperjur, așa cum s-a întâmplat în noiembrie 1996 în România? Cum de mai pot apărea în public cei care, susținând că respectă Republica și cred în ea, aduc în țară acordându-i pașaport românesc pe acel sponsor al legionarilor, aliat a lui Hitler și decorat de Stalin, pe care astăzi îl numesc Mihai I? (Vociferări din banca puterii)

Ce nume este acesta pentru un normal cetățean român, cum ar trebui să fie și postulantul despre care facem vorbire? Despre ce drepturi materiale vorbește camarila, cum că ar condiționa stabilirea fostului rege în țară? Ce-i datorează țara acestui sinistru personaj? De ce nu a fost arestat încă de pe aeroport pentru a da socoteală de spolierea acestui popor prea blând și prea îndurător?

(De pe băncile Puterii: vociferări, gălăgie, fluierături.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog! Vă rog, liniște!

 
   

Domnul Sever Meșca:

Ne adresăm celor carer se pretind republicani în această coaliție aflată temporar la putere.

Din sală:

Nu îți e rușine?

 
   

Domnul Sever Meșca:

Stimați colegi,

Fiți sinceri cu voi înșivă...(Huiduieli din partea Puterii)

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Să-ți fie rușine!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog păstrați liniștea!

 
   

Domnul Sever Meșca:

... fiți consecvenți cu voi înșivă, și lepădați-vă de această periculoasă stafie pînă nu este prea târziu. Lăsați morții cu morții, în sens figurat vorbind, și ocupați-vă de angajamentele pe care vi le-ați luat în fața aceste nații. Nu vă lăsați impresionați de cele câteva mii de nostalgici monarhiști, care, adunați într-o piață și transportați de colo-colo împreună cu câteva mii de curioși, o da iluzia de forță și pe aceeași de entuziasm.

Forța acestei țări a stat în trecut, stă acum și va sta și în viitor în milioanele de oameni care au suferit, suferă și vor suferi; oameni simpli, buni și prea răbdători care așteaptă de la clasa politică și de la Guvern să conducă țara, nu să se joace cu soldățeii de plumb.

Stimați colegi,

Vă chemăm la luciditate și la competiție politică rațională, care să fie benefică țării.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Securistule!

 
   

Domnul Sever Meșca:

Lăsați și această stafie ca pe o alta, celebră, să bântuie prin Europa.

Vă mulțumesc. (Huiduieli din partea Puterii. Fluierături Aplauze.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea.

 
  Octavian Bot - cererea reanalizării și redeschiderii anchetei în cazul rectorului Universității din Oradea;

Domnul deputat Bot. Se pregătește domnul deputat Paul Alecu.

Vă rog. Și vă rog să respectați timpii.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru că vin la cuvânt după un moment atît de fierbinte, nu pot să nu-mi exprim totuși nedumerirea, înainte de a intra în subiectul propriu-zis al intervenției mele, față de o situație pe care eu am considerat-o absolut normală și un început de intrare în normalitate a României, acea care a constituit vizita fostului suveran, Maiestatea Sa Regele Mihai. (Vociferări din partea Băncii PRM.)

Cred că ne-am înfierbântat mult prea mult și am impresia că am fi dorit ca într-adevăr Regele Mihai să ceară ceva. Faptul că a trecut prin România fără să ne stârnească, cred că ne-a deranjat și se vede că unii dintre dumneavoastră nu puteți accepta că românii se pot comporta și normal. (Aplauze, vociferări, gălăgie.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, să păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Octavian Bot:

Permiteți-mi acum să intru în subiectul propriu-zis al intervenției mele.

Doresc vă rețin atenția cu o întâmplare în aparență minoră, dar în realitate de o importanță ce depășește cu mult fapta în sine.

La alegerile trecute, rectorul Universității din Oradea, Teodor Maghiar, a fost surprins introducând în urnă 15 buletine de vot. Încălcare clară a Legii electorale. În urma unei cercetări cu o evoluție, cel puțin curioasă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a pronunțat pentru neînceperea urmăririi penale în pofida unei evidențe devenite deja de notorietate publică. Nu ar intreresa cu orice preț pedepsirea celui care a încălcat legea, în fond fapta în sine mi se pare de o naivitate ce frizează ridicolul, că crezi că vei putea schimba soarta alegerilor procedând astfel.

Ceea ce interesează și îngrijorează în egală măsură, este faptul că, în plină campanie anticorupție, în justiția română se mai poate întâmpla așa ceva. Mai vinovați decât cel care a încălcat legea mi se par cei care nu au aplicat-o. Ministrului justiției, Valeriu Stoica, îi revine datoria să analizeze acest caz în toată complexitatea sa, cerând Procurorului General redeschiderea anchetei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Aurelian Paul Alecu - exprimarea unor sentimente vizavi de vizita Majestății Sale Regele Mihai în România;

Domnul deputat Paul Alecu.

Având în vedere că timpul afectat acestei activități este epuizat, o să închidem lista aici și vom intra în continuare în ordinea de zi.

   

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș începe prin a vă spune, nu ca să vă captez bunăvoința, că cei care până acum au fost foarte nemulțumiți de atitudinile celorlalți, fac un apel acum să dea dovadă că sunt parlamentari mai evoluați, mai disciplinați și au capacitatea să asculte și să reacționeze eventual după aceea.

N-o să fac nici un fel de trimitere la aspectele juridice ale problemei, vizavi de vizita Majestății Sale Mihai I în România, pentru că acestea, atât pentru adversari, cât și pentru susținători sunt probabil ireconciliabile. Însă afirm, în mod categoric, că nu sunteți singurii nemulțumți de vizita Majestății Sale Regele Mihai în România și poate, că și eu am motivele mele de nemulțumire vizavi de această vizită. Pentru că sunt foarte nemulțumit că au trebuit să treacă 7 ani pentru ca un Guvern, un Parlament și un Stat de drept, cum ne place să ne considerăm din 1989 încoace, să redea în mod oficial ceea ce nimeni nu poate lua, și anume cetățenia unui om, dobândită și recunoscută prin naștere. Sute și mii de oamni, poate milioane în decursul anilor, trec granița fraudulos în SUA, numai pentru a li se naște copii acolo, pentru că obțin cetățenia americană, pe care nu le-o mai ia nimeni. Numai noi ridicăm cetățenii, sau am ridicat.

Sunt nemulțumit că oameni și partide politice sau unii oameni și unele partide politice care făcuseră din dreptul Regelui Mihai de a fi reconsiderat oficial cetățean al României un port stindard al activității lor politice, acum au stat mai pe la colțuri, sperând să treacă neobservați, evitând contactele cu presa, cu TV-ul sau oferind declarații rotunde de parcă cetățenia unui cetățean român se judecă la Moscova, Havana sau poate Beijing. Și aci nu pot să nu fac o trimitere la o afirmație făcută de un mult prea distins coleg, care e mândru acum că l-a ales națiunea și l-a trimis în Parlamentul României, și zic că eu admir curajul domnului Ion Diaconescu care a cerut audiență la Rege.

În 1987, când Jacques Chirac era prim-ministru al Franței, într-o Republică făcută după o Revoluție care a devenit pentru toți manual și un fel de Biblie, când vorbim de revoluții, a cerut audiență privată la Contele de Paris, omul care era în linie directă moștenitorul tronului Franței într-o Republică cum este Franța. Numai noi nu vrem să învățăm și avem atâta răutate în noi că până n-o dăm afară ne crapă bila .

Sunt nemulțumit, de exemplu, de modul în care noii profesioniști de la Televiziune nu-și găseau cuvintele, bâlbâind, de parcă aveau prune în gură, atunci când treubia să vorbească sau despre el și soția sa, sau despre fostul Rege și suita, sau despre Mihai și soția, Ana de Bourbon Parma, spre rușinea lor, și zic eu, și a istoriei noastre.

Sunt nemulțumit de bâlbâiala Guvernului României care după un act și o măsură normală nu a știut ce nume să treacă într-un pașaport, când toată Europa știe că pe Mihai îl cheamă Mihai I de România. (Vociferări în banca Opoziției)

Sunt nemulțumit că cei mai înverșunați adversari ai acestei recunoașteri istorice și simbolice sunt tocmai cei care, dacă ar fi posibil, ar oferi cetățenia română unui Lenin sau Stalin, cei care sunt în stare să-l redezgroape sau să-l dezgroape pe Ceaușescu, sau cei care l-ar fi vrut președinte pe viață pe Ion Iliescu, așa după cum am văzut ieri că l-au botezat la Televiziune pe pancarda aceea mare, "Ion Iliescu I de România". (Aplauze din banca Puterii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, respectați timpul.

 
   

Domnul Paul Aurelian Alecu:

O să fie ultimul.

Sunt nemulțumit că de la această tribună, unde l-am adus pe americanul de origină română Rugină, și bine am făcut, unde unii l-ar fi adus poate și pe Alteța Sa Regală Paul de Hohenzolern și unde s-a urcat cu bâta în mână și casca în cap Miron Cosma să dea lecții de democrație, nu l-am invitat să-i aducem omagiul nostru celui care a fost Regele României și Comandantul Surpem al Oștirii Române într-un război în care, dacă nu era el, aveam toate șansele să fim o Republică Sovietică.

Am însă și motive de satisfacție. Mai cunoașteți vreo persoană publică pe care să-l aștepte mii de oameni, când se duce la biserică, când se duce în piață sau când se dă jos din avion, simplu cetățean al României? (Vociferări în banca opoziției)

Sunt mândru că prin partidul meu, prin coaliția noastră parlamentară, s-a făcut un act de dreptate de care țara avea nevoie.

Și mai am o mulțumire, care din punctul meu de vedere nu mă așteptam că o să o pot adresa o dată cuiva.

Îi mulțumesc pe această cale Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, care a avut tăria singur, în fața lui Dumnezeu, în fața țării și în Casa lui Dumnezeu, să se adreseze Regelui Mihai cu singurul nume pe care îl merită: Sire și Majestatea Voastră.

Si, ca să închei, așa cum consider că este normal, vă mai spun, cetățenia lui Mihai nu a fost ridicată de un popor, ci de un Guvern comunist. Guvernul de acum și România de mâine, sper să nu mai aibă nimic de-a face cu comunismul. La proxima vizită în țară a Majestății Sale, pentru ca lucrarea istorică începută la un Crăciun, continuată la un Paște și la a doua venire a Domnului să capete putere de simbol, trebuie să fie invitat aici.

Degeaba avem mii de veterani din război în România, atâta timp cât Regele lor nu are acest titlu. A fost șeful statului român, recunoscut de popor, uns de Biserică și ales de un Dumnezeu. Ați uitat ce v-am spus la început și trebuie să-i recunoaștem aceste drepturi pe care nu le ia nimeni și, aceste drepturi, un rege nu le cere cum ar vrea unii, i se oferă și le primește. (Vociferări în banca Opoziției)

Și ca un ultim cuvânt, vă mai întreb un lucru și trebuie să vă aduceți bine aminte că nu e vechi, ci e în memoria tuturor. Trebuie să moară cei care pot fi eroi ai neamului ca să li se recunoască meritele? Pentru că așa ați făcut fără nici o rușine cu Seniorul Corneliu Coposu. Cu sau fără voia dumneavoastră, Regele Mihai este erou al României, al neamului și Dumnezeu ni l-a adus acasă. Să-l cinstim spre cinstea și onoarea noastră. (Aplauze puternice, în sală, din partea Puterii.)

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Valeriu Tabără - ridicarea unei probleme de procedură în privința derulării intervențiilor parlamentarilor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat ... da, vă rog.

Spuneți-mi...(Sala se opune luării de cuvânt.)

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Faptul că se spune nu în Sala Parlamentului, nu cred că este corect și cinstit. Pentru că voiam să cer altceva.

Deci, domnule, vreau să ridic o problemă de procedură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu v-am dat cuvântul.

Domnule deputat Tabără, permiteți, domnule? Trebuie să-mi cereți cuvântul și să vi-l dau, nu vi l-am dat încă. Vă rog foarte mult. Așteptați o secundă, da? Nu este chiar așa de complicat. V-am văzut, ați cerut cuvântul, așteptați.

Deci, urmează la cuvânt domnul deputat Tabără. (Aplauze)

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt doream să fac o propunere, pentru că s-a propus sistarea listei de declarații politice.

În primul rând, cred că și conducerea luărilor de cuvânt, care trebuie să se încadreze într-un anumit timp, nu a fost făcută corect.

În al doilea rând, toți cei care suntem aici suntem și oameni politici. Fie că suntem în dreapta sălii sau în stânga sălii și avem dreptul la aceste declarații politice.

Domnule președinte, eu vă propun să continuați cu lista și cu luările de cuvânt, pentru că este o zi pe săptămână în care se expun puncte de vedere pe problemele pe care le considerăm fundamentale în societatea românească. Este dreptul deputaților și al parlamentarilor români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Chestiunea pe care o ridicați dumneavoastră este absolut normală, însă, din păcate, am aprobat programul ca timpul afectat să se încheie la ora 9,20. Este ora 9,45 și din motive care nu sunt dependente de mine, a trebuit să încep puțin mai târziu pentru că nu era practic aproape nimeni în sală la ora 8,30, am lăsat timpul să curgă ceva mai mult. Totuși trebuie să intrăm în programul normal al zilei. Este un lucru, pe care, dacă doriți să schimbăm, să lungim acest timp, vă rog să-l propuneți ca săptămâna viitoare în loc să se termine la ora 9,20 să se termine la ora 10. Este foarte simlu.

 
  Adrian Năstase - atenționare asupra respectării timpului afectat pentru intervenția fiecărui deputat.

Da, domnule vicepreședinte, Adrian Năstase, vă rog.

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rugămintea mea este ca pentru ședința viitoare, atunci când vor fi prezentate intervențiile politice, să aveți amabilitatea, domnule președinte, să cronometrați timpul și să întrerupeți luările de cuvânt care depășesc timpul alocat. Dumneavoastră ați făcut, bănuiesc, o anumită însumare a intervențiilor și a timpilor dați pentru intervenții. Datorită faptului că nu ați intervenit, întrerupând luările de cuvânt care au ajuns la 5-6 aminute, ați creat o anumită nemulțumire din partea celor care au contat pe faptul că puteau să ia cuvântul astăzi și să facă anumite comentarii.

Deci, aș ruga pe viitor să urmăriți cu atenție durata luărilor de cuvânt, astel încât colegii noștri, care se pregătiseră pentru astăzi sau pentru intervenții în plen cu alte ocazii, să poată să facă acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Este o rugăminte pe care trebuie să o adresăm fiecăruia să se cronometreze și să încerce să repete textul pe care îl pregătește în așa fel încât să nu depășească cele 3 minute normale pentru aceste intervenții, pentru că, pe de altă parte, e foarte greu să oprești pe cineva să spună tot ce are de spus, e normal să lași pe fiecare să spună ce are de spus, dar sinteza acestor lucruri trebuie neapărat să și-o facă fiecare. Eu am lăsat pe fiecare care a avut ceva de spus să spună, indiferent că se afla în partea dreaptă sau stângă a sălii, dar observația dumneavoastră este absolut normală.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională.  

Vă anunț că din totalul celor 342 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 255, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 22 și 87 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit și vom intra în ordinea de zi luând în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesioanlă.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Din partea inițitorului.

Dumneavoastră sunteți din partea inițitorului? Da, vă rog.

   

Domnul Ion Lazia:

Sunt din grupul de inițiatori ai acestei inițiative legislative.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Potrivit Legii nr. 57/1994 de modificare a Legii nr.1 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesioanlă s-au stabilit niște facilități celor care investesc, condiționându-se acest lucru de angajarea șomerilor. Practica a demonstrat un lucru, și anume că aceste prevederi nu au putut să-și realizeze în final scopul propus. Este știut faptul că un credit de investiție nu poate avea o perioadă de un an de zile. Perioada de un an de zile îi este specifică creditelor comerciale. Iată de ce, în această inițiativă legislativă solicităm mărirea acestui termen de la 1 an la 3 ani.

În același timp, am mai constatat că anumiți agenți economici, pregătindu-și dosarul pentru solicitarea unor astfel de credite, în mod deliberat își tirmiteau în șomaj angajați de-ai dumnealor ca apoi să-i reangajeze încât să beneficieze de astfel de credite. Cu această inițiativă încercăm să stopăm și astfel de manifestări, condiționând faptul ca șomerii pe care îi angajează agentul economic care solicită astfel de credite să aibă cel puțin un an de zile de când acesta nu a mai lucrat în unitatea respectivă. Și, bineînțeles, am extins nu numai pentru agenții economici care beneficiază de astfel de credite ci și celor care lucrează în activitățile cooperativelor meștesugărești.

În ultimă instanță, aș vrea să vă spun, domnule președinte și stimați colegi, că inițiatorii agreează ideile care au fost susținute în cadrul Senatului și, mai mult, așa cum au fost solicitate și în raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Domnule deputat Valentin Iliescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.1 din 1991 a fost dezbătut în cadrul Comisiei de muncă și protecție socială.

În concluzie, comisia vă propune dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele făcute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul detbaterilor generale la acest proiect de lege? Dacă nu sunt vom trece la dezbaterea proiectului legislativ.

La titlul legii, dacă aveți observații? Dacă nu, vă supun spre aprobare titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Articolul I. La art. I este preambulul acestui articol. Dacă sunt remarci, observații la acest prim paragraf, înainte de art. 1? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest preambul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art. 1, comisia propune un alt text. Dacă sunt observații la acesta? Din partea inițiatorului? Nu sunt. Din partea comisiei? Nu sunt. Din sală? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 1, așa cum a fost propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art. 2, nu există nici un fel de observație din partea comisiei. Dacă aveți dumneavoastră vreo observație? Dacă nu aveți, vă supun spre aprobare art.2... Trebuie să revin asupra art. 1? Nu. Deci, la art. 2, vă supun spre aprobare art. 2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Da. Comisia, vă rog. Da.

Deci, vă resupun la vot art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 3, comisia face o propunere. Dacă sunt observații la propunerile comisiei? Inițiatorul? Nu sunt. Comisia? Susțineți punctul, da? Dacă dumneavoastră aveți observații? Dacă nu aveți, vă supun spre aprobare pct. 3, așa cum a fost propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 4, comisia nu are nici un fel de observații. Dacă aveți dumneavoastră? Dacă nu... Da. La pct. 4, dacă sunt observații?

Deci, dacă aveți o completare, un alineat suplimentar, făceți-o acum. Vă rog.

Domnul deputat Vasile Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Articolul acesta, nr. 4, dacă acest text propus nu-l completăm, după părerea mea, el devine discriminatoriu. De fapt, în faza inițială, în comisie, propunerea mea a fost acceptată, numai că, într-un complex de împrejurări, privind prezența, la momentul dat, al votării, a fost respins.

La ce se referă? Deci, ca să introducem un nou alineat, alin. 4, cu următorul cuprins: " ... De aceste prevederi beneficieză și cei care au primit credite în condițiile legale existente, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru partea de credit rămasă nerambursată, termenul de 3 ani fiind calculat de la data acordării creditului".

În motivația comisiei, în care spune că, comisia a respins amendamentul, cu motivarea că legea acționează pentru viitor, eu vin cu argumentarea că și propunerea mea este legată tot de viitor, adică, să acordăm aceleași condiții pentru partea de credit care nu a fost rambursată la data apariției legii.

Este discriminatoriu ca cineva, care a luat un împrumut în condițiile vechilor prevederi, să-l ramburseze într-un an de zile, de exemplu, pe 15 noiembrie 1996. Este discriminatoriu să nu beneficieze și el de această prevedere, de a rambursa în 3 ani, numai pentru partea care a rămas nerambursată.

Vreau să vă spun că în legislatura trecută, noi am mai făcut asemenea propuneri, și care s-au acceptat, s-au votat. De exemplu, Legea nr. 55 din 1995, când partea aceea de 60% pe care trebuia să o înapoieze F.P.S.-ul, am aprobat ca să beneficieze de această prevedere și cei care se privatizau în momentul acela, și cei care s-au privatizat înainte de data apariției legii.

De aceea, vă rog să acceptați acest text.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Ion Lazia:

Domnule președinte,

Ca inițiator, noi agreăm această propunere și, față de argumentele aduse de antevorbitorul meu, ar fi și acela că, în situația destul de delicată în care se află marea majoritate a agenților economici astăzi, rata dobânzilor foarte mari, acest lucru nu ar face decât să ofere posibilitatea celor care și-au permis și au riscat să angajeze șomeri, și-au permis și au angajat credite, să beneficieze de fapt de o reeșalonare a creditului.

Ținând cont de faptul că această perioadă se calculează la data acordării creditului, cred eu că se îndeplinesc și condițiile minimale stabilite de această lege.

În consecință, noi, inițiatorii, suntem de acord cu această propunere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În mod formal, cred că legea nu poate fi aplicată cu caracter retroactiv.

Dacă se spune că se acordă niște facilități, începând cu promulgarea legii, deci, cu publicarea în Monitorul Oficial, nu putem discuta de ce s-a întâmplat în istorie.

Pe fond, această subvenționare practică a dobânzii se face din fondul de șomaj. Fondul de șomaj este cel care recurge la o politică activă de ajutorare a șomerilor.

În momentul de față, când ne așteaptă un șoc al șomajului, încă nu știm să-l dimensionăm, știm că este un șoc mare și limitele le cunoaștem - inferioară și superioară - nu cred că ne putem permite să venim și să imobilizăm acest fond pentru nevoi trecute, pentru beneficiari care nu s-au așteptat la asemenea înlesniri.

Deci, nu sunt de acord cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Vă rog.

Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi mai intervenit aici, dacă nu ar fi revenit ideea aceea care, de fapt, a fost combătută în prima luare de cuvânt.

Nu este vorba aici de o retroactivitate a legii.

Pur și simplu, este vorba de a acorda, în condițiile modificării Legii nr. 1, același tratament tuturor celor care au beneficiat de aceste credite, prin care, în special, s-a urmărit diminuarea șomajului, încadrarea unor oameni care se află în șomaj.

Dacă privim din acest punct de vedere, vom observa, că, de fapt, nu este vorba de o subvenționare a fondului, o subvenționare a micilor întreprinderi de la fondul de șomaj, ci, pur și simplu, este vorba de un beneficiu pe care-l obține acest fond de șomaj, în urma încadrării unui număr de șomeri care vor lucra, vor primi salarii și vor alimenta, în continuare, fondul, iar după o anumită prioadă, și suma care a fost avansată pentru acest lucru va fi restituită fondului de șomaj.

Deci, este un dublu beneficiu, și eu aș ruga colegii să înțeleagă acest lucru și să dea un vot favorabil acestei modificări a Legii nr. 1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cezar Corâci. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să susțin punctul de vedere al doamnei deputat Smaranda Dobrescu, foarte simplu.

În momentul în care cineva face un credit bancar, își face niște calcule. Deci, și le face într-un anumit moment de dezvoltare a economiei. Facilități acordate ulterior sunt, totuși, ceva retroactiv, mă scuzați că vă spun aceasta. Deci, azi contextul economic este altul: deci, cine și-a asumat o responsabilitate la un anumit moment, și-a asumat-o în condițiile respective, și a considerat că acele condiții îi sunt favorabile, pentru că, altfel, nu și-ar fi asumat-o.

Ca principiu, însă, ceea ce propuneți dumneavoastră, este o problemă de tipul următor: este ca și cum actualul Guvern ar trebui să subvenționeze din nou niște datorii asumate de o guvernare anterioară, și, ca principiu mă opun acestui lucru. Este dreptul meu să o fac.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Da. Vă rog. Domnul deputat Stan. O replică, vă rog...

 
   

Domnul Vasile Stan:

Stimați colegi,

Revin și vă rog să-mi acordați o minimă atenție. Este vorba ca de facilitățile acestei legi să beneficieze și creditele care nu au fost încă rambursate la data promulgării legii.

În comisie s-au adus argumente de natura că această treabă dereglează activitatea bancară... Sunt în măsură să vă spun că în cei doi ani de aplicare a legii, s-au acordat în jur de 100 miliarde de lei, o sumă neînsemnată, iar din aceasta, cel puțin o treime a fost rambursată. Deci, nu este cazul să dramatizăm atât de mult această problemă, fiind vorba de o sumă foarte mică de bani.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sârbu, vă rog...

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că, inițial, și noi, în comisie, ne-am gândit că ar putea fi vorba de o retroactivare a legii, lucru care nu este permis, însă, după ce am discutat și cu reprezentanți din cadrul Comisiei juridice, împreună cu inițiatorul, am ajuns la concluzia că nu este vorba despre niște efecte retroactive. Până la urmă, este vorba de o reeșalonare a unor sume, pe care patronii le-au împrumutat inițial.

Aș vrea să fac o legătură cu ceea ce a afirmat doamna Smaranda Dobrescu, cu "șocul" care ne așteaptă. Eu vreau să spun că cel mai important șoc care ne așteaptă, este cel legat de creșterea ratei șomajului.

Cred că este bine să venim în întâmpinarea patronilor care și-au asumat răspunderi pentru a crea noi locuri de muncă, pentru că, numai în acest fel, acest șoc poate fi diminuat și această inițiativă nu împiedică cu nimic, nu are nici un impediment din punct de vedere legal.

Deci, este vorba de reeșalonarea unor credite care au fost acordate inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Întrucât este vorba de fondul de șomaj, care, pentru o perioadă de până la 2-3 ani, va împrumuta pe acești patroni, aș vrea ca punctul de vedere să și-l spună cel care gestionează în momentul de față acest fond de șomaj, și care îl va gestiona pe întreaga perioadă a reformei.

Vă rog foarte mult...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Da. Vă rog...

O să vă rog să vă spuneți și numele...

 
   

Domnul Ionescu Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba de o retroactivitate în aplicarea legii. Noi discutăm despre decalarea, sau încadrarea în noua lege a ceea ce a rămas de rambursat de la data actuală.

Vreau să revin și eu la ceea ce a vorbit domnul Sârbu, înaintea mea. Să știți că problema șomajului va fi una dintre cele mai complicate. Ori, a acorda cu o dobândă de 50%, din actuala dobândâ, și așa destul de mare..., mă uitam aseară la 12o%, la 130% dobânda zilei, cred că nu știu dacă la 65, la 75%, probabil nu este chiar o problemă foarte complicată, de a ridica , sau de a prelua, de a lua de la bancă credite la acest nivel.

Cred că investitorii români trebuie să beneficieze, așa cum se merge pe o serie de facilități pentru investitorii străini, cred că întâi trebuie să avem grijă și de investitorii români.

Vă mulțumesc și cred că această propunere va fi binevenită.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, susțineți această propunere, da? Bun.

Domnul deputat Moroianu.Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi s-a părut foarte ciudată o intervenție din zona liberalilor, pentru susținerea ideii ca acest amendament să nu fie promovat.

Consider că orice facilitate care se creează întreprinzătorilor mici și mijlocii, în această țară, este binevenită, mai ales că fondurile de șomaj, știm că în fiecare an, fondurile de șomaj nu au fost folosite în totalitate.

De asemenea, urmează o perioadă în care șomajul va crește, și este firesc să creăm facilități legislative cât de multe, în așa fel, încât întreprinzătorii mici și mijlocii să aibă posibilitatea să absoarbă o forță de muncă, care se disponibilizează în marile societăți.

De asemenea, mă surprinde foarte mult că încă nu reușim să interpretăm acest fond de șomaj, în sensul occidental, al ajutorului care se dă șomerului. Este vorba de a da o perioadă de timp acest ajutor de șomaj, pentru ca acești oameni să-și poată găsi un loc de muncă. Deci, creind această facilitate, practic, creăm șansa patronilor să preia acești muncitori.

Deci, susțin în totalitate propunerea de amendament, ca și cei care au credite în aceste momente, să poată să preia muncitori disponibilizați, în așa fel, încât acest fond de șomaj să fie de fapt un fond pentru reintregrarea salariaților în alte întreprinderi mici și mijlocii.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea dumneavoastră?

Da. Vă rog, domnul...

Dumneavoastră vorbiți în numele comisiei, acum? În nume personal. Da. Bun.

Domnul deputat Iliescu. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident, eu nu pot susține, în mod oficial, decât punctul de vedere al comisiei.

Tocmai de aceea, doresc să vorbesc în nume personal.

În urmă cu o săptămână v-am făcut rugămintea să aducem acest proiect de lege pe ordinea de zi, pe locul întâi, pentru ziua de marți. A trecut o săptămână. Iată că astăzi reluăm acest proiect. Imaginați-vă, revenind la amendamentul colegului deputat, că, în această săptămână există agenți economici care au contractat acest credit, pentru crearea de noi locuri de muncă, și că, pentru ei, termenul de rambursare este de numai un an. Deci, din cauza noastră, că nu am discutat legea în săptămâna trecută, se crează această discriminare. Cei care, să zicem, de săptămâna viitoare, iau credite cu durată de rambursare de 3 ani, și cei care au luat săptămâna trecută, pentru că noi nu am vrut să discutăm acest proiect, care era pregătit de atunci, iau pe un singur an.

Deci, v-aș ruga, în nume personal, chiar dacă la momentul votului în comisie am respins amendamentul domnului deputat, să luați în discuție, domnule președinte și domnilor colegi, acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Poziția ministerului? Vă rog.

Domnul secretar de stat Iuliu Bara.

 
   

Domnul Iuliu Bara (Ministerul Muncii):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor

Opinia Ministerului Muncii în subiectul pe care-l dezbatem este următoarea: considerăm că scopul creditului și al facilităților acordate creatorilor de întreprinderi, respectiv celor care dezvoltă întreprinderi mici și mijlocii, este acela de a crea locuri de muncă pentru șomeri.

A crea un drept, prin lege, celor care beneficiază deja de aceste credite, considerăm că ar fi incorect. Respectivii ar putea să uzeze calea solicitării de reeșalonare a părții restante din creditul pe care l-au angajat deja, în cazul în care scopul acestui credit este periclitat. Deci, dacă proiectul pentru care s-a acordat creditul este în pericol de a nu se realiza și, implicit, ne-am putea aștepta la licențierea acelor șomeri care au fost angajați în întreprindere, ar fi un motiv temeinic pentru reeșalonarea rambursării creditului respectiv. În caz contrar, ar însemna o intervenție, prin lege, în contractul între părți, adică banca care derulează aceste credite, întreprinzătorul care a aplicat pentru acest credit, și, în consecință, am interveni, să zicem, neavenit într-o chestiune care trebuie să privească numai banca care derulează creditele și cel care a contractat creditul.

A redesena , a reproiecta produsul bancar, care se determină prin volumul creditării, termenul de rambursare, nivelul dobânzii și termenul de grație, credem că nu ar fi benefic.

De aceea, dacă domnii deputați care susțin acest amendament dau o formulare, prin care, în cazul periclitării proiectului, să se reeșaloneze, respectiv să se ia în considerație o posibilitate de reconsiderare a termenului de rambursare pentru partea restantă, ar putea să fie, să zicem, acceptabil.

Pentru forma în care este formulat în acest moment, pentru noi nu este acceptabilă propunerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului, vă rog...

 
   

Domnul Ion Lazia:

Sunt convins că, în intervenția lui, domnul secretar de stat a încercat și, eu știu..., cu argumente logice, să protejeze acest fond de șomaj.

Observ totuși, că și pe fond, dumnealui este de acord, în schimb, soluția pe care o propune dumnealui nu va duce decât la o îngreunare a acestei motivații temeinice, de reeșalonare.

În momentul când am lansat, într-o lege, o astfel de propunere, va trebui, bineînțeles, să constituim din nou o comisie, care să-l verifice pe agentul economic, dacă într-adevăr motivele sunt temeinice sau nu.

Iată de ce, consider că este bine, ca totuși, să rămânem la această soluție propusă de domnul coleg Stan, și nu aș vrea să supăr pe nimeni, dar dacă plecăm de la faptul că un excedent de 2.700 miliarde lei, care există la fondul de șomaj poate fi periclitat de cele aproape 30 de miliarde lei, care mai sunt de rambursat, zic eu că, din acest punct de vedere, elementul financiar cade.

Ar mai fi, poate, elementul de tehnică bancară, dar să nu uităm totuși că nu banca a acordat creditul, ci banca, respectiv în anul 1996, este Banca Comercială. Banca este prestatoare de servicii.

Dacă noi prin lege prevedem acest lucru, în mod cert banca își va reașeza punctul de vedere și, în ultimă instanță, cred că cei care vom putea decide, suntem noi.

În consecință, consider că, tocmai plecând și de la argumentul pe care l-a adus domnul secretar de stat, că ar accepta, de principiu, acest amendament, doar cu ideea de a veni cu o motivație temeinică a reeșalonării, consider că trebuie să rămânem la formularea pe care a făcut-o domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

da. Vă mulțumesc.

Comisia? Mai aveți ceva de adăugat, din partea comisiei însă...

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că toate argumentele pro și contra acestui amendament au fost epuizate, așa că doresc din partea comisiei să supuneți la vot acest amendament.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Da, vă rog. Inițiatorul amendamentului. Da, vă rog.

Domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Pentru a liniști pe domnul secretar de stat, vreau să-l informez că acest amendament l-am discutat cu domnul ministru Athanasiu, și a fost de acord cu textul pe care-l propun.

Îl rog să mă verifice.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia... Aș dori să ne spuneți dacă-l introducem ca un nou alineat la pct. 4, sau îl punem ca un nou punct, pct. 5, dacă cumva trece? Aceasta, ca să știu cum îl supun la vot...

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Deci, amendamentul domnului deputat să fie pct. 5. Sub aspectul tehnicii legislative, pct. 5.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Atunci, vom ajunge imediat acolo.

Deocamdată suntem la pct. 4. La pct. 4 nu au fost alte remarci. Dacă mai sunt, la pct. 4, așa cum a fost el propus? Dacă nu, vă supun spre aprobare, pct. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt... O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, ca pct. 5, este acest amendament pe care l-a propus domnul deputat Stan.

Eu vă supun spre aprobare...

Vă rog păstrați liniște!

Eu vă supun spre aprobare acest amendament, așa cum a fost propus de domnul deputat Stan.

Cine este pentru? Vă rog... Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Cine este împotrivă?

Este evident, majoritatea.

Deci, acest pct. 5 a fost introdus.

Sunt 16 voturi împotrivă. Este mult prea puțin.

În continuare, vă supun votului art. I, în integralitatea lui, spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, la art. II. Da, vă rog, comisia...

Domnul deputat Iliescu, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

La art. II, o mică completare, în finalul lui. O să-l citesc, totuși, în întregime: "Legea nr. 1/1991, privind protecția socială a șomerilor și reintregrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr. 257 din 14 septembrie 1994, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României partea I, dându-se articolelor și alineatelor o nouă numerotare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci, dumneavoastră doriți să se completeze cu precizarea: "... în Monitorul Oficial partea I".

Dacă sunt alte observații la acest articol? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. II, cu propunerea făcută de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, voi trece la următorul proiect de lege, rămânând ca votul asupra proiectului de Lege privind profesia de farmacist, asupra acestui proiect și, dacă mai putem, și asupra celorlalte, să-l facem în plen, între 11,00 și 11,30. Deci o să vă rog să nu părăsiți sala, dar să vă convocați grupurile, ca să fie prezența maximă în momentul respectiv.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea art.126 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr.69/1991.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art. 126 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991. Din partea inițiatorului, dacă este cineva? Nu este nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Vă rog!

   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu Adresa nr. 35/17 februarie 1997, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond, în vederea examinării și dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea art. 126 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991. Comisia, reunită în ședința din 19 februarie 1997, examinând prevederile proiectului de lege sus-amintit și având în vedere avizul nr. 40/7 februarie 1997 al Consiliului Legislativ, a hotărât admiterea cu modificări a proiectului de lege și propunea plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acestuia, cu amendamentul cuprins în Anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Liviu Bara:

Domnule președinte,

În raportul comisiei, în alin. 1, se prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la noua organizare administrativ-teritorială a țării, Sectorul agricol Ilfov se va numi "Județul Ilfov", având reședința în municipiul București. Această prevedere reia actualul text al art. 126 alin. 1, la care se adaugă sintagma: "având sediul în muncipiul București".

Cu alte cuvinte, la data intrării în vigoare a acestei legi există "Județul Ilfov" și nu mai există "Sectorul agricol Ilfov". Aici aș ruga colegii din comisie să fie atenți: dacă textul legii ar rămâne în această formă, ar însemna să se genereze o confuzie cu privire la data înființării județului Ilfov, deoarece acesta a fost înființat la data de 13 aprilie 1996, prin Legea nr. 24/1996 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale, nr. 69/1991. Dacă nu modificăm textul propus de comisie, același județ Ilfov ar avea două date de naștere: cea din 1996, conform Legii nr. 24, și acum, prin modificarea Legii nr. 69.

De aceea, eu propun ca textul alin. 1 să aibă următoarea redactare: "De la data intrării în vigoare a prezentei legi, județul Ilfov are reședința în municipiul București." Județul Ilfov fiind înființat în 1996, atât să spunem acum: "Județul Ilfov are reședința în municipiul București".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aici se pune problema aplicării în timp a legii. Legea nr. 69 cu privire la administrația publică locală a suferit modificări, așa cum spunea și domnul deputat Bara, la data de 13 aprilie 1996, prin Legea nr. 24. Cu acel prilej, acest text - art. 126 - a căpătat o redactare cu totul alta decât cea care s-a gândit. Într-un fel s-a gândit și altfel s-a scris.

Aceeași greșeală se face și astăzi, când se vine să se modifice același text, în sensul că, pur și simplu, așa cum este redactat, reiese că Sectorul agricol Ilfov se va numi "Județul Ilfov". Or, în realitate, nu a fost vorba numai de o atribuire de nume acestui sector, ci era vorba de reorganizarea lui, în sensul de a i se da statutul de județ.

De altfel, dacă o să vedeți în expunerea de motive pe care inițiatorul a prezentat-o la actualul proiect de modificare a aceluiași articol, 126, el se referă la faptul că județul Ilfov are statutul de județ și că ceea ce se solicită prin această modificare este să i se stabilească reședința.

Ca atare, eu v-aș propune ca textul art. 126 să-și păstreze redactarea în maniera aceasta: "De la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la noua organizare administrativ-teritorială a țării, Sectorul agricol Ilfov va avea statut de județ, cu denumirea "Județul Ilfov" și cu reședința în municipiul București." Partea a doua a acestui alineat se menține în redactarea pe care o propun inițiatorul și comisia.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog!

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Din discuțiile comisiei a reieșit clar un singur fapt: că nu se înființează prin Lega nr. 69 județul Ilfov, ci el a fost înființat. Deci, amendamentul propus cred că poate fi luat în calcul, dar numai în prima parte a frazei. Cea de a doua parte, de fapt, ceea ce este important în această modificare, este că: "Județul Ilfov va avea capitala în municipiul București." Iar, în continuare, alin. 2 curge de la sine: "Serviciile publice descentralizate se vor organiza potrivit legii."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră sunteți de acord ca primul alineat să fie textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, în totalitate?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? În cazul în care nu mai sunt, vă supun spre aprobare în primul rând titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare textul articolului unic, până la primul alineat al art. 126.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare primul alineat al art. 126, în formularea domnului deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare al doilea alineat, așa cum a fost propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare articolul unic al legii, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vom proceda și cu această lege în același mod, respectiv între orele 11,00-11,30, vom supune spre aprobare plenului toate aceste legi care se adună aici.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.  

Proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale, ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog să vă prezentați de la microfon, cu titulatura și funcția completă, pentru stenogramă!

   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt generalul Gheorghe Diaconescu, consilier principal al ministrului pentru relația cu Parlamentul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domniilor voastre le este binecunoscut faptul că încă din 1995 a fost adoptat un act normativ, Legea privind Statutul cadrelor militare, nr. 80/1995, prin care, în art. 3, s-au stabilit cazurile în care cadrele militare aflate în acțiuni în cadrul forțelor internaționale pentru menținerea păcii au dreptul la despăgubiri în caz de invaliditate sau, în caz de deces, familiile acestora, au o seamă de drepturi de ordin material. Dar aceste acțiuni, după cum vă este cunoscut, nu sunt purtate numai de către cadrele militare, ci și de către militari și militari angajați.

De aceea, a fost nevoie de elaborarea acestui proiect de lege, prin care să se dea un statut material asemănător cadrelor militare și militarilor în termen, precum și militarilor angajați. Este firesc să fie așa, iar o altă modalitate, cel puțin în prezent, nu se întrevede, pentru că Legea privind Statutul militarilor în termen și al militarilor angajați este undeva încă într-o fază incipientă și probabil va mai dura multă vreme până la apariția ei.

Așadar, în numele Guvernului, vă solicit să acceptați textul proiectului de lege, așa cum a fost el aprobat de către Senat și cu amendamentele pe care le-a adus comisia, cu care suntem întru totul de acord.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu, domnule general.

Din partea comisiei, domnul deputat Valentin Iliescu, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială. Vă rog!

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

În baza sesizării Biroul Permanent, Comisia pentru muncă și protecție socială a luat în discuție acest proiect, având și avizele Comisiei juridice, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru apărare, precum și avizul Consiliului Legislativ, rugându-vă să luați în dezbatere și să adoptați raportul întocmit, cu amendamentele formulate de către Comisia pentru muncă și protecție socială.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Sonea.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că o problemă de redactare ar putea fi puțin îmbunătățită. Mă refer la art. 1, în prima sa parte, deci: "Gradații și soldații ... au dreptul la despăgubiri în caz de invaliditate sau deces." Am impresia că nu ei personal pot beneficia, dacă au decedat. Probabil că ar trebui eliminat acest "sau deces", să se continue fraza, iar la urmă: "În caz de deces, despăgubirile se acordă celor în drept", pentru că și domnul reprezentant al ministerului făcea referire la acest aspect, cei în drept beneficiază.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă mulțumesc, dar nu începuse încă dezbaterea pe articole, eu am întrebat dacă dorește cineva să intervină în cadrul dezbaterilor generale.

Deci, dacă în cadrul dezbaterilor generale mai dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vom trece la dezbaterea proiectului de lege și vom începe cu titlul legii.

Dacă sunt observații la titlul legii? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

În continuare, la art. 1 al legii, domnul deputat Sonea deja a făcut o remarcă, o să-l rog și pe domnul deputat Acsinte Gaspar să vină la microfon.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Comisia a propus ca la acest articol să se introducă un alineat nou, cu următorul conținut: "Hotărârea de Guvern se va publica în Monitorul Oficial al României." Această precizare pe care a făcut-o comisia ne pune într-o mare dificultate, prin raportarea la art. 107 alin. 4 din Constituție. Aici aș ruga inițiatorul să reflecteze cum vom proceda, pentru că art. 107 alin. 4 din Constituție spune următorul lucru: "Hotărârile de Guvern se semnează de primul ministru, se contrasemnează de miniștri, care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii." Deci nu ar fi nevoie de acest text, pentru că Constituție îmi spune clar că totul se publică și că nepublicarea atrage inexistența.

Dar, mai există o parte a art. 107 alin. 4, care spune următorul lucru: "Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate." Și atunci, va trebui să stabilim cum procedăm.

După mine, și într-un caz și în altul, alineatul acesta care a fost introdus nu își găsește locul. Dacă dumneavoastră socotiți că veți stabili drepturile printr-o hotărâre care are caracter militar, nu o puteți publica, raportat la textul pe care vi l-am citit. Dacă doriți să o publicați, înseamnă că hotărârea nu are caracter militar. Este o problemă de drept și trebuie să urmați regimul pe care l-ați urmat și la celelalte hotărâri pe care Ministerul Apărării Naționale l-ea dat cu privire la anumite drepturi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog?

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Observațiile domnului deputat Gaspar sunt extrem de pertinente. Cred că în privința completării formulate de comisie cei mai în măsură și care, în final, pot să vă dea toate lămuririle necesare sunt inițiatorii, cred că punctul dânșilor de vedere este hotărâtor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog!

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Într-adevăr, acest alineat final care a fost adăugat de către comisie are un caracter ușor tautologic, pentru că de vreme de Constituția obligă prin art. 107 să fie publicate toate hotărârile, în caz de nepublicare ele neavând consecințe, fraza ar avea un asemenea cracter. Și atunci, dintre două rele care sunt, cred că cea mai puțin rea este opinia domnului deputat Acsinte Gaspar, și anume de a se renunța la acest alineat final.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la acest prim articol? Domnul deputat Sonea a cerut să fie scos cuvântul "deces" de aici și să fie introdus un nou alineat, pe care îl redactează în momentul de față, referitor la cazurile de deces.

Pentru prima problemă, referitoare la hotărârea de Guvern, dacă comisia e de acord cu propunerea de eliminare?

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule Iliescu, vă rog să fiți atenți, la art. 1 domnul deputat Sonea a propus scoaterea sintagmei "sau deces" și adăugarea "În caz de deces, se acordă celor în drept despăgubirile." Vă rog să vă spuneți părerea!

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Formularea amendamentului colegului Sonea nu schimbă spiritul în care a fost elaborată această lege, așa că comisia este de acord cu reformularea art. 1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul general Diaconescu, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Observația făcută de către domnul deputat Sonea este întemeiată, într-adevăr, pentru acuratețea exprimării, atât lingvistice, dar, mai ales, juridice. Va trebui să se renunțe la cuvântul "deces" din frază și la terminarea acestei prime fraze să se adauge un nou alineat, care poate să sune în sensul în care l-a formulat dânsul sau poate chiar mai elaborat puțin, putând preciza, de pildă, că: "În caz de deces, despăgubirile se acordă moștenitorilor, potrivit dreptului comun."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

"În condițiile legii."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Propun să supunem votului formularea dată de colegul Sonea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog! Domnul deputat Ioan Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Pentru acuratețe, cum se spune, la texte: "și celor îndreptățiți, potrivit legii" și lucrurile sunt foarte clare!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În acest sens, vă supun spre aprobare primul alineat, în care scoatem "sau deces", așa cum s-a propus.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Impotrivă?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare, în continuare, primul alineat fără această sintagmă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Impotrivă?

Unanimitate.

Al doilea alineat ar suna în felul acesta: "În caz de deces, despăgubirile se acordă celor îndreptățiți, potrivit legii."

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare art. 1 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art. 2, comisia a reformulat textul. Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Sonea.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Tot o întrebare, mi se pare că nu sună chiar bine: "cei aflați în rezervă pe timul cât sunt concentrați sau mobilizați", ar părea că sunt în rezervă în timpul concentrării. Eventual, o virgulă după "rezervă"? Și, eventual, "rezerviștii", nu "cei aflați în rezervă".Nu știu dacă este absolut necesar, dar...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

În opinia noastră, formularea este corectă, este vorba despre persoanele care sunt în rezervă, dar care dobândesc această calitate prevăzută de prezenta lege numai în situația în care sunt concentrați sau mobilizați. Așa încât, în opinia noastră, fraza este corectă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sonea a propus, de asemenea, să nu fie acolo "cei aflați în rezervă", ci "rezerviștii, pe timpul cât..."

 
   

Domnul Gheorghe Diaconescu:

Domnule președinte,

S-au folosit, dacă vreți, expresii de acum intrate în actele normative cu caracter militar. Această expresie "aflat în rezervă" este de acum consacrată, dacă pot să spun așa, în legile specifice. Vă propunem să rămână în această formulare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bine, dacă mai sunt alte intervenții la acest punct? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare art. 2, așa cum a fost propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuar,e la art. 3, comisia nu a avut observații, dacă aveți dumneavoastră? Dacă nu aveți, vă supun spre aprobare art. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art. 4, comisia are un textpuțin diferit, dacă sunt intervenții? Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

De regulă, normele care se dau în aplicarea legii sunt ori norme tehnice ori norme metodologice, nu se utilizează în lege "norme unitare". De aceea v-aș propune ca textul să fie în felul următor: "Ministerul Apărării Naționale va emite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi norme metodologice de aplicare."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul și comisia sunt de acord. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare textul, așa cum a fost propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Și cu acest proiect de lege ne-am apropiat de momentul votării, nemaiexistând alte articole de discutat. Noi i-am convocat pe colegii noștri la ora 11,00, pentru votarea în plen a acestor articole.

Deci, în momentul de față nu putem decât să-i așteptăm pe colegii noștri ca să trecem la votarea acestor articole.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Eu vă propun să luăm o pauză de 10 minute, după care să ne revedem aici pentru votarea celor 4 legi, în plen, după care vom continua cu programul așa cum a fost aprobat ieri, cu ordinea de zi.

   

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Putem să continuăm după această pauză.

Din cele patru proiecte de legi care au fost dezbătute și care au ajuns în faza de aprobare finală, două ne-au fost trimise ca legi organice și două sunt legi obișnuite, legi ordinare.

 
  proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist;

După părerea mea, proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, având prevederi de natură salarială, se încadrează în cadrul legilor organice și aș dori să știu punctul de vedere al comsiei pentru că fiind lege organică. Atunci trebuie o majoritate de 172 de voturi. În caz contrar e nevoie numai de o majoritate simplă.

Vă rog. Domnul deputat Berciu, președintele comisiei.

Vă rog să vă spuneți punctul de vedere.

   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conform art. 74 al Constituției României, vreau să vă spun că această lege conținând elemente de muncă și protecție se înscrie în categoria legilor organice, după părerea noastră. Și sugerez votarea în acest regim pentru că în același regim de lege organică a fost votată și Legea 74 a înființării Colegiului medicilor din România .

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Nu cred că comparația cu cealaltă lege este relevantă. Relevant este conținutul Legii pentru exercitarea profesiei de farmacist în sine.

Ca atare, avem cvorumul, suntem 225 în sală. Eu vă supun spre aprobare Legea privind exercitarea profesiei de farmacist în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Această lege a fost adoptată în unanimitate.

În continuare, vom continua cu.... Da. Domnul deputat Berciu dorește să ia cuvântul după aprobarea proiectului Legii privind statutul profesiei de farmacist.

Vă rog.

 
  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională.

În continuare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, care este lege organică, urmează la rând.

Vă supun spre aprobare această lege în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat acest proiect de lege.

  proiectul de Lege pentru modificarea art.126 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr.69/1991.

În continuare, proiectul de Lege pentru modificarea art. 126 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991.

Această lege are caracter de lege organică. Vă supun spre aprobare acest proiect de lege în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

În continuare, vom trece la proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

Este o lege ordinară prin conținut. Deci, vă supun spre aprobare aceste proiect de lege în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

  proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist;

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Legea privind exercitarea profesiei de farmacist și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România, reprezintă unul dintre pilonii reformei sanitare, unul dintre atributele funcționării statului de drept, unul dintre calificativele ce se dau în mod curent unei societăți democratice în cel mai pur, cel mai vechi și cel mai capitalist sens.

Această confrerie, Colegiul farmaciștilor, va asigura exercitara profesiei în condiții de corectitudine, disponibilitate și respect față de bolnav și față de oricare cetățean care i se adresează. Prin atitudinea profund umană pe care o vor avea, cei peste 6.000 de farmaciști români se vor alătura celor aproximativ 50.000 de medici și împreună vor reuși să imprime acel element de siguranță atât de necesar nouă, tuturor, la ora actuală. Cu cât vom reuși mai repede să ne schimbăm mentalitatea aservită statului patron, asigurător al unui trai larvar, vom face ce se cheamă obligata schimbare în bine.

Mulțumesc pe această cale celor care au votat acest proiect de lege, ca și celor care l-au dezbătut cu competență.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Dumitru Lupuliasa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am fost onorat să fiu în fața dumneavoastră în calitate de reprezentant al inițiatorului acestei legi. Am urmărit cu deosebit interes maturitatea cu care a fost judecată legea și toate sfaturile pe care dumneavoastră ni le-ați dat.

Vă mulțumesc pentru votul de încredere pe care l-am primit.

Aș dori în numele farmaciștilor din România să-mi îngaduiți să vă citesc un scurt fragment din testamentul prof. Ștefan Minovici, unul dintre întemeietorii învățământului farmaceutic din România, o mare personalitate a lumii mondiale: "Urmașilor și studenților mei le recomand cuvintele Mântuitorului "Eu sunt lumina Lumii; cel ce-Mi urmează Mie nu va umbla întru întuneric, ci va avea lumina vieții". Prin aceasta veți asigura triumful vieții și al activității voastre. Ridicați-vă în viața spirituală care înalță și a jertfei care înnobilează. Fără ideal nici o muncă nu este constructivă, nici o energie nu e creatoare. Ca să nu greșiți, ascultați întotdeauna de glasul conștiinței, conștiința sufletului, căci sufletul e divin. Dispar fericit că am făcut cât am putut"".

Vreau să vă asigur că aceste cuvinte ale prof. Ștefan Minovici vor stă întotdeauna în mintea farmaciștilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Votul asupra unor proiecte de lege și propuneri legislative pentru care comisiile sesizate în fond au propus respingerea.  

În continuare, vom intra din nou în ordinea de zi și anume sunt proiectele de legi și propunerile legislative pentru care comisiile sesizate în fond au propus respingerea.

În conformitate cu art. 95 al Regulamentului nostru se prevede că, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot.

Este cazul nostru și voi începe cu proiectul de Lege privind stabilirea taxelor pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor și schimbarea caracteristicilor tehnice și de folosință ale acestora, precum și pentru eliberarea autorizațiilor de circulație.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Dan Constantinescu, președintele Comisiei buget, finanțe și bănci. Vă rog.

   

Domnul Dan Constantinescu:

În analiza pe care comisia a făcut-o în ședința din 12 februarie asupra acestui proiect de lege, s-a ținut cont inclusiv de solicitarea inițiatorului, motiv pentru care comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege în vederea întocmirii unui proiect legislativ, adus la zi, ținând cont și de faptul că vechiul proiect de lege datează din 1993. Deci, aducerea la zi trebuie să fie făcută inclusiv fața de prevederile Codului de Circulație Rutieră, recent adoptat de către Cameră.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții. Da, vă rog.

Domnul deputat Popescu. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Din partea Comisiei pentru industrie și servicii susținem punctul de vedere al domnului președinte Dan Constantinescu privind respingerea acestui proiect, tocmai pentru actualizarea lui și cu Codul Rutier care fost adoptat și aprobat de Cameră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții. Dacă nu mai sunt atunci vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins.

În continuare, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 91/1993 privind datoria publică.

Vă rog, comisia. Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Înainte de dezbaterea în comisie a acestui proiect, am primit din partea Ministerului Finanțelor solicitarea de a retrage acest proiect pentru elaborarea unor noi propuneri de modificare a Legii 91, care vor fi înaintate Guvernului și, ulterior, supunerii aprobării Parlamentului.

În aceste circumstanțe, în ședința din 12 februarie, comisia a hotărât respingerea proiectului și emiterea unui act normativ mai complet, care să răspundă condițiilor actuale impuse de practică.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a respins.

În continuare, trecem la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit.

Din partea comisie, vă rog. Domnul deputat Dan Constantinescu.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

În argumentrea respingerii proiectului de lege menționat, comisia a avut în vedere faptul că, conform art. 41 din Ordonanța Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit, aprobată prin Legea 73/1996, se abrogă Legea nr. 12/1991. Ca atare, propunerea de modificare a Legii nr. 12 nu mai are obiect și solicităm respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt atunci vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respins în unanimitate.

Trecem în continuare la proiectul de Lege privind modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 42/1993.

Din partea comisiei, vă rog. Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problematica avută în vedere în proiectul legislativ care era supus dezbaterii noastre a fost preluată în Ordonanța Guvernului nr. 22 din 11 august 1995 cu privire la modificarea și completarea unor reglementări referitoare la accize, taxa pe valoare adăugată și comisionul vamal.

Aceasta a fost aprobată prin Legea nr. 100/1995, motiv pentru care vă propunem respingerea proiectului de lege datorită acestor circumstanțe.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins acest proiect de lege.

În continuare, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 32/1991 privind impozitul pe salariu.

Din partea comisiei, domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul în cauză a fost preluat la art. 1, pct. 12, lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 17 din 4 august 1995 pentru modificarea și completarea Legii 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, ordonanță care a fost aprobată prin Legea 122/1995.

În aceste condiții comisia a hotărât respingerea propunerii legislative ca nefiind de actualitate.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respins în unanimitate.

Continuăm cu propunerea legislativă privind unele taxe de eliberarea deciziilor de autorizare în domeniul audiovizualului.

Din partea comisiei, domnul deputat Dan Constantinescu - președinte.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă viza numai o parte din taxele de eliberare a deciziilor din domeniul audiovizualului. În cadrul ședinței comisiei, inițiatorii și CNA-ul au venit cu un proiect ceva mai larg de extindere a modificărilor având în vedere și dinamica inflației, a cursului de schimb și așa mai departe.

În asemenea circumstanțe, noi nu ne mai putem opri la un segment din aceste taxe, pentru modificare, motiv pentru care de comun acord cu inițiatorul am hotărât respingerea în comisie a propunerii legislative, în vederea întocmirii a unui proiect de lege cu acordul Guvernului și care să cuprindă toate taxele actualizate de eliberarea deciziilor, de autorizare în domeniul audiovizualului.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respins în unanimitate.

Continuăm cu propunerea legislativă privind completarea Legii administrației publice locale nr. 69/1991.

Din partea comisiei. Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei.

Deci, din partea comsiei, în cadrul raportului întocmit de comisie, se propune plenului Camerei respingerea acestui proiect, deoarece motivul promovării nu mai subzistă. Astfel, au fost constituite toate consiliile locale, fiind depășite dificultățile create în constituirea acestora.

Ca atare, eu vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins.

Continuăm cu propunerea legislativă privind scutirea de plata impozitului pe terenuri cu destinația agricolă sau forestieră.

Din partea comisiei, domnul deputat Dan Constantinescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data asta nu fac să fiu decât purtătorul de cuvânt al celor două comisii: buget, finanțe și bănci și agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care, încă din legislatura precedentă, în raportul comun, au hotărât să vă propună respingerea acestui proiect de lege întrucât, între timp, de la inițierea proiectului până la data raportului s-a adoptat deja Legea nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol, motiv pentru care propunerea legislativă devine inoperantă.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru înființarea societăților comerciale de achiziție, depozitare și comercializare a produselor agricole.

Din partea comisiei, dacă este cineva? Dacă nu este, în raportul comsiei se spune "ca urmare a examinării textului și a discuțiilor prilejuite de acesta, comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, făcând aplicarea art. 52, alin. 3, 63, alin. 2 și 88 din Regulament, respinge proiectul de Lege pentru înființarea societăților comerciale de achiziție, depozitare și comercializarea produselor agricole, cu 14 voturi contra și o abținere, propunând Camerei respingerea proiectului de lege mai sus referit".

Ca atare, dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins.

Continuăm cu propunerea legislativă privind unele exceptări de la plata impozitului pe salariu.

Din partea comisiei? Este raport făcut de vechea comisie pentru buget, finanțe și bănci. Vă voi citi ce scrie aici:"In urma examinării în ședința din data de 7 decembrie 1994, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât să propună respingerea propunerii legislative mai sus menționate.

Dacă sunt alte intervenții din sală? Dacă nu sunt vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost respins în unanimitate.

Continuăm cu propunerea legislativă privind procedura de investitură a Guvernului.

Dacă există cineva din partea Comisiei juridice? Dacă nu, vă voi citi raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități :"În concluzia celor de mai sus, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în temeiul art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților recomandă respingerea propunerii legislative privind procedura de investitură a Guvernului, motivat de faptul că aceasta este inoportună și contravine dispozițiilor constituționale menționate mai sus, în care scop propune prezentul raport spre a fi dezbătut în Camera Deputaților."

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru scutiri de impozite la unele lucrări agricole.

Din partea comisiei, domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Argumentația comisiei care, încă în vechea ei componență, a propus respingerea acestui proiect de lege, este destul de elaborată, motiv pentru care o să spicuiesc câteva aspecte.

În primul rând, lucrările agricole nu reprezintă subiect de impunere și, prin urmare, se impozitează persoanele fizice și juridice care realizează venitul din executarea lucrărilor agricole și nu lucrările ca atare.

În al doilea rând, în proiectul de lege nu se precizează despre ce impozite este vorba, întrucât persoanele menționate mai sus și angajații acestora datorează atât impozite directe cât și indirecte ca și diferite taxe.

Potrivit legislației fiscale în vigoare, impunerea veniturilor este anuală și nu pe perioade. În plus, nu se precizează dacă este vorba de o scutire de la impozitare temporară sau definitivă.

Având în vedere cele de mai sus, propunerea legislativă mai sus menționată contravine prevederilor art. 16 din Constituția României întrucât s-ar crea un tratament discriminatoriu între contribuabili. Pentru că propunerea legislativă prevede micșorarea veniturilor de la bugetul de stat, inițiatorul are obligația, sau avea obligația, conform art. 11 din Legea 10/1991 privind finanțele publice, în vigoare la data inițierii legii, să prevadă și mijloacele necesare compensării acestor venituri.

Față de cele de mai sus, comisia propune respingerea proiectului de lege.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții din partea dumneavoastră.

Dacă nu sunt, atunci vă supun spre aprobare respingerea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins acest proiect de lege.

Continuăm cu propunerea legislativă privind comisia pentru persoanele juridice.

Deci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în raportul ei propune următoarele: "Față de cele prezentate, Comisia juridică, de disciplină și imunități cu unanimitate de voturi propune Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative".

Ca atare, dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru despăgubirea cetățenilor păgubiți prin activitatea jocurilor tip CARITAS.

Comisia?

Deci, în data de 11.07.1995, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, conchide că în urma examinării în ședințele din 10-13 iulie, a hotărât cu majoritate de voturi să propună Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative sus-menționate.

Ca atare, dacă mai sunt alte intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu mai sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Este o abținere.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

Deci, cu o abținere a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind constituirea unor fonduri pentru despăgubiri datorate celor expropriați pe nedrept. Din partea comisiei?

În data de 12.07.1995, în urma examinării în ședințele din zilele de 10-11 iulie, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărît, în unanimitate, să propună Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative sus-menționate. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă această propunere legislativă.

Eu vă propun ca, în continuare, să luăm o pauză de o oră până la ora 13.00, urmând să continuăm cu restul de propuneri de diverse legi care trebuie să fie respinse de plenul nostru.

Deci, ne revedem la ora 13.00.

- după pauză -

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă propun să continuăm activitatea. O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vom continua cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României.

În raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci se spune că în ședința din ziua de 28 august 1995, comisiile sesizate în fond au hotărît respingerea propunerii legislative, ea fiind insuficient motivată și subiectiv susținută, propunându-se, pe de o parte, diminuarea indemnizațiilor și cheltuielilor, iar pe de alta, reconsiderarea și majorarea diurnei de deplasare. Pentru aceste motive și pentru altele, comisia a hotărît respingerea acestui proiect, acestei propuneri legislative. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? 1 vot împotrivă.

Cu 1 vot împotrivă a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind jurământul de credință al demnitarilor și funcționarilor publici. Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 5 septembrie 1995 spune că, în urma dezbaterilor, membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă atât asupra fondului, cât și asupra cerințelor de tehnică legislativă și, cu majoritate de voturi, au hotărît să se propună plenului respingerea inițiativei legislative. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestui proiect legislativ.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

În unanimitate a fost respins.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Eu sunt împotrivă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, scuzați! Cu un vot împotrivă s-a respins această propunere.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii 27/1994 privind taxele și impozitele locale.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în raportul ei, spune că în ședința sa din 20 septembrie, a hotărît respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente... și se enumără patru considerente importante. Dacă sunt și alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea art.20 alin.2 din Legea 27/1994 privind impozitele și taxele locale.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în ședința sa din 20 septembrie 1995, a hotărît respingerea propunerii legislative, deoarece problema pe care o tratează a fost soluționată prin ordonanța Guvernului nr.24 din 11 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României nr.193 din 25 august 1995. Deci, această propunere legislativă a rămas fără obiect. Vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind limitarea adaosului comercial la unele produse de strictă necesitate.

În ședința sa din 25.X.1995, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, cu majoritate de voturi, propune Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind limitarea adaosului comercial la unele produse de strictă necesitate, din următoarele motive... și se enumără cinci motive principale. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

Cu o abținere a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.58 din 14 august 1991, Legea privatizării societăților comerciale.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, examinând textul propunerii legislative în ședința sa din 1 noiembrie 1995, conchide că, pe baza acestor considerațiuni, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, luând act și de avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu majoritate de voturi, respinge textul propunerii legislative mai sus amintite. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun la vot respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă ? Nu sunt.

În unanimitate a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind restituirea în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale a sanatoriilor și caselor de odihnă și tratament ce au aparținut acestui minister.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în ședința din 14.XI.1995, a hotărît: urmare a examinării și dezbaterilor propunerilor legislative referite și a raportului comisiei anterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în unanimitate, respinge textul propunerii legislative sus-menționate. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Cu 1 vot împotrivă a fost respinsă.

 
Adoptarea propunerii legislative cu privire la acordarea Titlului de Erou-Martir celui care a fost Liviu Cornel Babeș, decedat la 2 martie 1989, prin propria jertfă, simbol al împotrivirii regimului totalitar.  

Continuăm cu propunerea legislativă cu privire la acordarea titlului de "Erou Martir" celui ce a fost Liviu Cornel Babeș, decedat la 2 martie 1989, prin propria jertfă, simbol al împotrivirii regimului totalitar.

În temeiul art.88 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărît, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative pentru următoarele motive:

1. În expunerea de motive și adresa Asociației "15 Noiembrie 1987" din Brașov se afirmă că: "Liviu Cornel Babeș, la data de 2 martie 1989, și-a dat foc pe pârtia de schi din Poiana Brașov, ca simbol al împotrivirii regimului totalitar", însă nu se face nici un fel de dovadă că ar fi condus sau ar fi făcut parte dintr-o mișcare de protest împotriva regimului totalitar și nici că ar fi săvârșit fapte individuale de protest sau pentru afirmarea unui ideal politic, ori că ar fi fost urmărit și persecutat de organele de represiune ale regimului totalitar. În aceste condiții, comisia nu a putut să stabilească dacă actul actul a reprezentat o faptă de martiraj sau a fost un simplu act de sinucidere.

2. Sub aspect pur procedural, comisia a reținut că nu se poate acorda titlul de "Erou - Martir" printr-o lege, întrucât, potrivit art.94 din Constituție, conferirea de decorații și titluri de onoare este atribuită președintelui României, și nicidecum Parlamentului. Decretul nr.190/1977, referitor la decorații și titluri de onoare, singurul act în materie care stabilește regimul general al acestora, deși nu a fost expres abrogat, majoritatea prevederilor sale contravin Constituției și, pe cale de consecință, nu poate fi aplicat. Conferirea titlului de "Erou Martir", ca și a altor titluri, se va putea face doar după adoptarea unei legi care să reglementeze persoanele și criteriile de acordare. Până la apariția unei astfel de legi, chiar și în cazul unor persoane îndreptățite, conferirea decorațiilor și titlurilor nu poate avea loc. Deci, acestea sunt concluziile. Această ședință a avut loc în 21.XI.1995.

Dacă mai există intervenții din partea dumneavoastră? Da, vă rog. Domnul deputat Kovács.

   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În cazul de față, raportul comisiei nu este corect, din mai multe puncte de vedere. Referitor la afirmația făcută de către comisie la punctul nr.1, respectiv că nu s-ar fi făcut dovada a ceea ce s-a întâmplat de fapt în 2 martie 1989 pe pârtia "Bradul", dacă într-adevăr gestul lui Liviu Cornel Babeș a fost acela de a-și sacrifica viața într-un efort disperat de a atrage atenția lumii occidentale asupa a ceea ce se întâmpla atunci în România. El, pe pârtia de schi "Bradul", într-adevăr și-a dat foc și a coborât cu o mare inscripție pe care scria, în limba germană: "Stop Morder. Brașov =Ausschwitz", și reacția miilor de turiști occidentali a fost deosebit de puternică și dintre domniile voastre, cei care atunci ascultați posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, care erau interzise, cred că vă aduceți aminte de vâlva care s-a făcut în lumea occidentală în legătură cu acest gest disperat. În dreptul nostru există un principiu vizavi de o asemenea situație: faptele de notorietate nici nu trebuie să fie dovedite.

În plus, după acest episod tragic, eu, personal, pot să vă confirm, în acel moment fiind șeful serviciului de stare civilă al municipiului Brașov, că soția lui Liviu Babeș a fost adusă la starea civilă, escortată de securiști, starea civilă a fost evacuată și s-au făcut toate presiunile posibile ca această știre, această veste să nu penetreze în Brașov și în țară. Nu s-a întâmplat așa! Despre acest fapt s-a luat cunoștință. La ceea ce a fost supusă această femeie, soția lui Liviu Babeș, de a da declarații nenumărate tocmai în scopul de a se afla dacă Liviu Babeș mai avea și alți tovarăși care doreau răsturnarea acelui regim și a totalitarismului, au făcut viața acestei familii demnă de un infern.

În ceea ce privește susținerea de la pct.2 din raportul comisiei, într-adevăr, se face o divagație, ajungându-se la textul art.94 din Constituție, care, de fapt, nu mai stă în picioare, dacă din acest proiect, care eu zic că în mod intenționat a fost depus așa, făcându-se referire la acest termen de titlu, dacă se schimbă aceste două cuvinte, "se conferă titlul" cu "se declară "Erou-Martir" cel ce a fost Liviu Cornel Babeș".

De fapt, primul articol al acestui proiect de lege vizează aspectul moral. Mai important este art.2 în urma apliciării căruia, în varianta că acest proiect de lege va fi adoptat de către Parlamentul României, soția supraviețuitoare a lui Liviu Babeș și fiica acestuia vor beneficia de prevederile Legii nr.42. Și vă rog să mă credeți, noi, brașovenii, nu am reușit să pricepem cum toate eforturile Mișcării "15 Noiembrie 1987" din Brașov, până în legislatura trecută, nu au reușit să obțină în fostul Parlament al României această mică recunoaștere a acestui om care și-a dat viața în lupta împotriva totalitarismului, când, vreau să vă afirm cu toată tăria, există sute, poate chiar mii de oameni cărora nu li s-a clintit nici un fir de păr și beneficiază de prevederile Legii nr.42/1990.

Față de aceste considerente, eu vă rog foarte mult să votați pentru retrimiterea acestui proiect la reexaminare la comisie, pentru că sunt îndeplinite prevederile art.66, coroborate cu cele ale art.99 din Regulamentul de funcționare al Camerei. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Florin Tudose.

 
   

Domnul Nicolae-Florin Tudose:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să susțin în mod evident propunerea făcută de colegul nostru de la Brașov în numele deputaților de Brașov, în numele locuitorilor Brașovului. Faptele care s-au petrecut în 2 martie 1989 sunt de notorietate în oraș, socotesc că o jertfă mai mare decât aceasta nu putea să fie. Orașul sărbătorește pe acest om în mod neoficial, ca să spunem, în fiecare an. Mai mult decât atât nu se poate pretinde unui luptător împotriva regimului de tristă amintire.

Susțin deci, să ne raliem cu toții la această propunere de a retrimite la comisie această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Cine mai dorește? Domnul deputat Sorin Lepșa, vă rog.

 
   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu numai pentru că suntem brașoveni susținem acest proiect de lege și eu aș dori să fie consemnat ca amendament ceea ce domnul deputat Kovács a propus, nu "se conferă titlul!, ci "se declară "Erou-Martir" și continuă... curge textul mai departe, legea nu are decât două articole care pot fi supuse votului plenului chiar astăzi, nu are rost să mai fie trimisă către comisie. Am înțeles că sunteți de acord, domnule deputat. Cu amendamentul respectiv, pe care eu îl susțin, deci, "se declară "Erou-Martir" și textul curge mai departe și urmează art.2.

Să nu uităm că în 15 noiembrie 1987, la Brașov a fost o teroare, pot să vă spun, toți... inclusiv domnul Liviu Babeș a participat la mișcările din 15 noiembrie 87, după aceea și-a dat foc pe pârtia de schi din Poiana Brașov, din fața hotelului Sportul, cred că, cunoaște toată lumea hotelul Sportul. De ce în Poiană și nu altundeva? Pentru a atrage atenția străinilor care erau în Poiană asupra acestor aspecte. De ce să nu beneficieze, să spunem, soția și fetița acestui erou de niște prevederi ale Legii nr.42? Legea nr.42 este legea revoluționarilor. Sunt revoluționari în viață care beneficiază de prevederile acestei legi, și descendenții acestui om să nu beneficieze?

De aceea, eu vă propun să votăm... cu amendamentul respectiv "se declară "Erou-Martir" și textul curge în continuare, să votăm cele două articole și să adoptăm legea așa cum am discutat-o. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la bun început vreau să-mi exprim solidaritatea cu cele declarate de colegul nostru, domnul Kovács, cu cele declarate de domnul deputat Lepșa, ca brașovean de origine, susțin varianta propusă de domnul Lepșa, sau, dacă nu este posibil, varianta inițial propusă, de a fi retrimis spre analiză la comisie.

Acest om a făcut un gest de disperare, să nu uităm evenimentele care au avut loc în Brașov în anii '80, să nu uităm familia acestui om și, în memoria lui, cred că se cuvine ca, în sfârșit, să se facă dreptate. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă rog. Vă rog! Domnul deputat Moucha.

 
   

Domnul Romulus Ion Moucha:

Mă raliez întru totul celor inițiate, ca să spun așa, de domnul Kovács, respectiv domnul Lepșa și ceilalți antevorbitori ai mei. Doresc să vă reamintesc, domnilor, impactul internațional deosebit pe care l-a avut gestul disperat al celui ce a fost Cornel Babeș. Cred că ar fi un gest reparatoriu pe care noi, Parlamentul României, l-am face față de familia acestui om. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, atunci vom trece la dezbaterea acestui proiect de lege, conform cerințelor colegilor.

Titlul legii va trebui însă să fie acordat cu propunerea făcută, în sensul că se va numi: "Lege cu privire la declararea ca "Erou-Martir" a celui ce a fost Liviu Cornel Babeș, decedat la 2 martie 1989, prin propria-i jertfă, simbol al împotrivirii contra regimului totalitar"?, "față de regimul totalitar", "al împotrivirii față de regimul totalitar".

Dacă sunt intervenții la acest titlu? Da, vă rog! Domnule deputat Barbaresso, vă rog!

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Deci, simbol al împotrivirii contra regimului totalitar comunist", să se spună clar "comunist".

Din sală (în mod ironic):

Mai tare.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Păi, da, domnilor, că dumneavoastră ați fost ăia care ne-ați oprimat, nu noi pe dumneavoastră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult..., vă rog foarte mult, nu...(Vociferări)

Deci, eu voi supune la vot titlul legii, așa cum a fost el propus "cu privire la acordarea titlului de erou"... "cu privire la declararea ca "Erou-Martir" a celui ce a fost ... ș.a.m.d. simbol al împotrivirii contra regimului totalitar", "împotrivirii contra" nu merge, nu; "împotrivirii față de.. față de regimul totalitar". Este: "împotrivirii față de regimul totalitar".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate.

În continuare, vă supun votului art.1 al legii, deci, în loc de "Se conferă", "Se declară "Erou-Martir cel ce a fost"... ș.a.m.d., amendament propus de domnul deputat Kovács.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.2 nu s-au propus modificări, amendamente. Dacă dumneavoastră aveți vreo intervenție? Dacă nu, atunci, vă supun spre aprobare art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Unanimitate.

La art.1, evident trebuie să corelăm textul, nu "împotriva totalitarismului", ci "împotriva regimului totalitar". Este o corelare cu titlul legii.

Deci, cu aceste modificări, vă voi supune votului legea, în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Această lege a fost adoptată.

Continuăm cu propunerea... Da, vă rog. Domnul deputat Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși este mult de atunci, îmi permit să propun un moment de reculegere în memoria celui care a fost Liviu Cornel Babeș.

(Toți deputații prezenți s-au ridicat în picioare, pentru a păstra un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Se împlinesc, de altminteri, 10 ani, nu, 8 ani.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu propunerea legislativă pentru modificarea art.47 din Legea fondului funciar, Legea nr.18/1991.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri, considerând că prevederile conținute în propunerea legislativă respectivă sunt contrare ordinii de drept.

Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră?

Dacă nu sunt, atunci vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. În unanimitate a fost respinsă această propunere.

Continuăm cu propunerea legislativă, pentru modificarea și completarea Legii nr.5/28 martie 1973 privind administrarea fondului și reglementarea raporturilor fondului locativ și reglementarea raportului dintre proprietari și chiriași.

Comisia respectivă a făcut un raport...

Domnule deputat Munteanu, doriți dumneavoastră să luați cuvântul? Vă rog.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Din partea comisiei.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și această propunere legislativă a fost înaintată Camerei Deputaților, a fost examinată și dezbătută în comisiile de specialitate, în legislatura trecută.

Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ca și Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Compartimentul tehnic-legislativ au constatat că prevederile cuprinse în această propunere legislativă contravin și tehnicii legislative, dar și unor prevederi constituționale. De altfel, între timp, a fost promulgată, în octombrie 1996, Legea locuinței, care stabilește alte raporturi între proprietari și chiriași, în materie de locuințe, în conformitate cu evoluția societății românești. În mod expres, în această Lege a locuinței nr.114/1996, se prevede că Legea nr.5/1973 se abrogă, cu excepția cap.IV și art.63, care face referire la cap.IV.

În consecință, ceea ce a sugerat Comisia de administrație publică din vechea legislatură rămâne absolut valabil și în legislatura în care ne aflăm și se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții din sală?

Dacă nu sunt, atunci vă supun spre aprobare propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind Legea porturilor.

Comisia pentru industrii și servicii a întocmit un raport, în data de 10 mai 1996, în care spune: "În urma audierii tuturor materialelor care respingeau propunerea ca fiind confuză, deputații comisiei au hotărât: se respinge, cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă Legea porturilor, cu recomandarea să fie trimisă Ministerului Transporturilor, pentru a elabora o lege completă".

Eu vă supun spre aprobare propunerea aceasta, deci vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, a fost respinsă această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în concluziile la raport, spune: "În ședința din data de 15 mai 1996, s-a hotărât respingerea propunerii legislative, deoarece nu respectă condițiile de fond și formă a normelor de tehnică legislativă".

Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de medic veterinar.

Comisia pentru sănătate și familie a întocmit un raport, în data de 15 mai 1996 și în concluzie spune: "Având în vedere cele de mai sus, Comisia pentru sănătate și familie apreciază că propunerea legislativă, în forma prezentată, nu poate fi adoptată de plenul Camerei Deputaților, propunând respingerea".

Ca atare, dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? O abținere. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere și nici un vot împotrivă, a fost respinsă și această propunere legislativă.

Continuăm cu propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.82/1991, Legea contabilității.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit un raport, în data de 15 mai 1996, în care se spune: "În ședința din ziua de 15 mai 1996, comisia a hotărât respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: nu întrunește condițiile de redactare necesare, cu respectarea normelor de tehnică legislativă, se extinde exagerat noțiunea de infracțiune și asupra unor fapte care constituie contravenție".

Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă această propunere legislativă.

Ultima propunere legislativă care se află pe ordinea noastră de zi este propunerea legislativă privind asigurarea conformității legislației cu prevederile Constituției României.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit un raport, în data de 25 iunie 1996, în care se spun următoarele: "În urma dezbaterilor pe articole a inițiativei legislative, cu majoritate de voturi, în temeiul art.88 din Regulament, membrii comisiei au hotărît să propună plenului Camerei Deputaților să nu o adopte, deoarece propunerile de reglementare sunt inutile, pentru că norme cu același conținut sunt cuprinse în acte normative în vigoare. De asemenea, se recomandă respingerea inițiativei legislative, întrucât nu sunt întrunite cerințele de tehnică legislativă, în sensul că normele sunt confuze, ambigue și că unele nu conțin judecăți logico-juridice exprimate clar și concis, în termeni adecvați".

Dacă sunt alte intervenții din partea dumneavoastră?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu acestă propunere legislativă dezbătută și respinsă, ordinea noastră de zi s-a epuizat și, anunțându-vă că următoarea noastră ședință în plen este joi, când se va dezbate moțiunea depusă de Partidul Democrației Sociale din România, declar închisă ședința de astăzi a Camerei.

Ședința s-a încheiat la ora 14,22.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 11 avril 2021, 15:54
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro