Domnul Sever Meșca: Doamnelor și domnilor colegi, Ar trebui să ne fie tuturor clar că România este Republică. Lucrul acesta este stipulat cu claritate în titlul 1 art. 1 paragraf 2 al Constituției României, pentru că în art.2 paragraf 1 să se precizeze că suveranitatea națională aparține poporului român, iar în pragraf 2 al aceluiași articol să se afirme că nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Constituția aceasta a fost aprobată în urma unui proces laborios și a fost consfințită de un Referendum. Ne este cu atât mai greu să înțelegem coborârea unui număr de lideri politici până la condiția cu totul umilitoare de supuși ai unei umbre monarhice pe care am considerat-o de mult timp apusă. Unde s-a mai pomenit ca șefi de partide și mărimi din Parlamentul unei Republici să se așeze la coadă nedemnă pentru a primi binecuvântarea unui fost rege, corp străin, eliminat de un popor cu 50 de ani în urmă? Unde s-a mai pomenit o miciună electorală ca aceea prin care Convenția Democratică și actualul președinte al țării, Emil Constantinescu, au disprețuit poporul român? Unde s-a mai pomenit ca puterea politică să fie furată prin sperjur, așa cum s-a întâmplat în noiembrie 1996 în România? Cum de mai pot apărea în public cei care, susținând că respectă Republica și cred în ea, aduc în țară acordându-i pașaport românesc pe acel sponsor al legionarilor, aliat a lui Hitler și decorat de Stalin, pe care astăzi îl numesc Mihai I? (Vociferări din banca puterii) Ce nume este acesta pentru un normal cetățean român, cum ar trebui să fie și postulantul despre care facem vorbire? Despre ce drepturi materiale vorbește camarila, cum că ar condiționa stabilirea fostului rege în țară? Ce-i datorează țara acestui sinistru personaj? De ce nu a fost arestat încă de pe aeroport pentru a da socoteală de spolierea acestui popor prea blând și prea îndurător? (De pe băncile Puterii: vociferări, gălăgie, fluierături.)
|