Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Konya Hamar Alexandru, secretar.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 18 martie 1997, a Camerei Deputaților .

Potrivit programului aprobat, urmează ca cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților să se desfășoare.

 
  Vasile Vetișanu - cererea aplicării unor sancțiuni penale și morale celor care au susținut jocul Caritas;

Voi da cuvântul, pe rând, colegilor noștri. Voi începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu din partea Grupului parlamentar PNȚCD; se pregătește doamna deputat Daniela Popa, Grupul parlamentar PDSR. Vă rog.

Am să vă rog să respectați timpul alocat, în așa fel încât să nu rămână cineva care să nu poată să ia cuvântul.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În intervenția mea de astăzi mă refer la o problemă ridicată de foarte mulți cetățeni în teritoriu, anume la jocul "Caritas". Societatea românească a fost zguduită ani la rând de acest joc "Caritas"și încă ea nu și-a revenit și n-a revenit la starea de normalitate. Vechea putere a procedat, ca în atâtea alte probleme, și în jocul Caritas prin tergiversări și temporizări, ca să nu zic mascări de situații și protejare nu a celor păgubiți, ci a celor care au declanșat escrocheria, și nu oricum, ci lăsându-l liber chiar pe liderul acestei escrocherii, pe Ion Stoica, ca el să-și poată scrie lucrări și memorii legate de "Caritas".

Domnilor deputați,

Știm cu toții cum în alte țări, ca de pildă în Albania, asemenea stări de lucruri au dus la stări de excepție pe plan național, cu consecințe grave și conflicte sociale ajunse și la victime omenești. Nu dorim să se întâmple așa ceva în România. Dorim însă să se știe că tergiversarea rezolvării acestei probleme de către vechea putere nu mai poate fi acceptată în condițiile de acum, condiții în care toate afacerile oneroase și escrocheriile sunt scoase la lumina zilei.

În aceste condiții, Guvernul trebuie să afle care este stadiul analizei acestei probleme și cum se va găsi un mod de soluționare pozitivă prin restituirea sumelor de bani depuse la "Caritas" de către cetățeni. Cred că pentru a da o satisfacție miilor de cetățeni înșelați, aceste sume ar fi bine să fie restituite înaintea sărbătorilor Paștelui.

În al doilea rând, ar trebui să se prevadă sancțiuni penale directe pentru cei vinovați de înșelăciune a populației României.

În fine, trebuie aduse la cunoștința națiunii și să se aplice sancțiuni morale acelor formațiuni politice ale țării care au fost implicate în jocul "Caritas" și care au beneficiat, și încă în mod prioritar, de sume fabuloase oferite din banii oamenilor înșelați iar acum vin și se bat pe piept că sunt mari patrioți și apărători ai intereselor țării. Știm bine de ce formațiune politică este vorba, nu e cazul să o mai citez!

În al patrulea rând, trebuie stabilite sancțiuni morale, tot în fața națiunii, prin mass-media, pentru cei vinovați, care au susținut în mod indirect, prin lucrările lor scrise, ca un Dan Zamfirescu și alții, aceste escrocherii la nivel național prin propaganda făcută prin aceste cărți, care vroiau să arate că acest joc "Caritas" este salvatorul României.

Vă mulțumesc.

 
  Daniela Popa - relatarea unui caz de arestare preventivă a unui membru PDSR Dâmbovița, care are la bază exclusiv rațiuni politice;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Daniela Popa. Se pregătește domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamăn.

   

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cursul anilor 1993-94, Parchetul județean Dâmbovița, respectiv primul procuror Nicoară Florin, a instrumentat un dosar privind pe numitul Pârvu Cristinel, manager la Societatea comercială "Mondo-Trans"S.A. Dâmbovița, acuzat de luare de mită, la inițiativa unor șoferi cu care acesta se afla în conflict de muncă. Parchetul a efectuat cercetări, finalizate cu rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, afrimațiile grupului de șoferi dovedindu-se neîntemeiate.

Cu unul dintre aceștia - Grigore Eugen, membru PNȚCD, căruia i-a fost desfăcut contractul de muncă, societatea s-a judecat în civil pe toate treptele de jurisdicție.

Începând cu luna ianuarie 1997, același grup de nemulțumiți au inițiat iarăși o plângere penală. Cauza a fost iarăși instrumentată de primul procuror Nicoară Florin și a fost extinsă și la alte domenii colaterale activității manageriale, fiind de această dată încheiată prin dispunerea arestării preventive a domnului Pârvu Cristinel, la data de 11.03.1997.

Pe timpul cercetărilor au fost folosite metode de intimidare a martorilor, anchete și percheziții efectuate după tipicul descinderilor poliției politice legionare, instituindu-se o stare de psihoză generalizată de arestare a oricui dintre salariați.

Concomitent, ziarul "Realitatea Dâmbovițeană", oficios al PNȚCD Dâmbovița, a inițiat un atac la adresa domnului Pârvu Cristinel în care s-a cerut deschis arestarea acestuia, menționându-se vina de neiertat de a fi vicepreședintele organizației județene PDSR, foarte activ în campania electorală și deținând și funcția de responsabil financiar al campaniei din noiembrie 1996.

Este de domeniul public că adevăratele vinovății ale domnului Pârvu Cristinel sunt următoarele: domnul Pârvu Cristinel este originar din Comuna Cândești, Dâmbovița, fiind consătean cu domnul deputat PNȚCD, Irineu Popescu, cu fratele acestuia, Romeo Popescu, președintele Consiliului județean Dâmbovița, și bineînțeles cu domnul președinte al PNȚCD, domnul Ion Diaconescu, unchiul fraților Popescu. Tot consătean îi este și Grigore Eugen, cu care se judecă de trei ani pentru desfacerea contractului de muncă. În Comuna Cândești, PNȚCD a înregistrat o înfrângere umilitoare, ca și pe ansamblul județului Dâmbovița, înfrângere care a determinat afirmația necontrolată a domnului Irineu Popescu referitoare la iminenta soluționare în stil țărănist a cazului Pârvu Cristinel.

După cum se vede, PNȚCD tranșează post-electoral ceea ce nu a putut în campania electorală.

Domnul Irineu Popescu, deputat PNȚCD și acționar principal al unei societăți de construcții, a insistat tot în anii '94-'95 și mai mult în '96 pe lângă domnul Pârvu Cristinel să fie de acord să construiască o nouă autogară, cu noi trasee, astfel încât societatea de construcții să poată să-și pună în valoare spațiile pe care le deține și care, fără autogară, nu au vad comercial. Astfel, s-a reluat procesul, finalizat cu arestarea preventivă a managerului Pârvu Cristinel, deși există o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. În aceste condiții, drumul spre autogara privată este liber cu prețul arestării unui om.

Toate aceste elemente, prezentate succint din cauza timpului mic alocat intervenției, sunt poate insuficiente pentru tragerea unor concluzii definitive cu privire la arestarea, din alte motive decât legea penală, a domnului Pârvu Cristinel, dar rog pe stimații colegi să lectureze și interpelarea pe care o voi adresa domnului procuror general al României, ministrului de justiție și ministrului de interne privind acțiunea polițienească abuzivă și elementele care descalifică pe primul procuror Florin Nicoară, în calitate de apărător al legii.

Din aceste motive, consider arestarea preventivă a domnului Pârvu Cristinel o arestare ce are la bază exclusiv rațiuni politice și personale ale conducerii PNȚCD Dâmbovița, respectiv ale clanului politico-familial Popescu și Diaconescu.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției).

 
  Adrian Tudor Moroianu - Geamăn - invocarea unor măsuri ferme, inclusiv în justiție pentru cei ce se fac vinovați de afacerea SAFI;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Tudor Moroianu-Geamăn. Se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

Am să vă rog să respectați cele 3 minute.

   

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este un fapt cunoscut întregii țări acela că Grupul FMOA-SAFI a acaparat importante funcții în Legislativ, Executiv și în administrația județeană. Și mai cunoscut este ceea ce a însemnat SAFI pentru români - o uriașă escrocherie ce a păgubit peste 250.000 de cetățeni în favoarea inițiatorilor acestei veroase afaceri.

Această situație alterează grav imaginea Convenției Democrate Române, a actualei coaliții guvernamentale și afectează poziția țării noastre în cercuri financiare internaționale. Acum, electoratul și interesele naționale cer măsuri ferme, inclusiv în justiție, să se facă dreptate. O primă mișcare, un semn al revenirii la normalitate ar fi demisia domnului deputat Dan Constantinescu din funcția de președinte al Comisiei pentru buget-finanțe din cadrul Camerei Deputaților. Este imoral ca o persoană atât de contestată, ce este implicată în scandalul SAFI și despre care se aude că ar fi rudă apropiată a lui Viorel Cataramă, să avizeze, în numele unei comisii foarte importante, legi esențiale pentru țară, inclusiv Legea bugetului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției)

 
  Valeriu Tabără - învinuirea birourilor permanente, care iau hotărâri în lipsa celor care au responsabilități date de Parlament;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără. Se pregătește domnul deputat Mădălin Voicu.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Fără să fie o declarație politică, în sensul acesteia, eu vreau să-mi manifest, într-o oarecare măsură, surprinderea faptului că în Birourile permanente și de la Senat și de la Camera Deputaților se iau hotărâri în lipsa celor care au responsabilități date de Parlamentul României în anumite grupuri și mă refer aici la modul cum s-au luat deciziile de deplasare a delegației Parlamentului României la Seul, fără ca președintele grupului Uniunii Interparlamentare Române să fie consultat în acest sens. Și nu este prima dată!

Eu rog, de la acest microfon, secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului a ține seama de parlamentarii care au responsabilități în acest Parlament.

Mulțumesc.

 
  Mădălin Voicu - atenționare asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mădălin Voicu. Se pregătește domnul deputat Iuliu Furo.

   

Domnul Mădălin Voicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum cred că știți, acum două săptămâni, printr-un comunicat de presă, preluat de majoritatea cotidienelor noastre citite, S.R.I.-ul, prin glasul domnului Măgureanu, a atras atenția că romii sunt o masă ce se manipulează și ce prezintă, spun eu, un câmp de luptă și de bătaie a unor agenturi și servicii ce nu sunt din țară și deci străine, probabil că și în țară ele au filiale, motiv pentru care la o săptămână a apărut acest stat al țiganilor din Târgu Jiu, cu statut de colonie sau insulă a romilor, ceea ce este, din punctul nostru de vedere, o aberație, motiv pentru care acum încerc să atrag atenția tuturor că aceste acțiuni, care sunt organizate și concertate cu siguranță de anumiți lideri sau anumite partide, sau chiar agenturi, așa cum s-a afirmat în comunicatul S.R.I.-ului, pentru că țiganii, trebuie să vă spun, n-au ei mintea asta și intenții de genul ăsta, pentru că nu-i duce capul, nu din alte motive, și se folosește această, aș spune eu, nepricepere sau mod încă infantil de a judeca lucrurile, și atunci țiganii sunt folosiți în interesul unora sau altora care doresc să creeze un precedent din această enclavă, care a luat ființă la Târgu Jiu. Între timp, lucrurile au fost explicate sub formă de scuze că, de fapt, s-a dorit altceva, dar eu sunt obligat să atrag atenția că noi ne desolidarizăm de aceste acțiuni. Îl rugăm pe domnul Măgureanu și pe domnul Ioan Talpeș să ne prezinte un raport referitor la informațiile pe care le-au avut dânșii înainte ca această enclavă să ia ființă. În felul acesta, noi încercăm să ne apărăm și, bineînțeles, să apărăm și integritatea națională, de care suntem răspunzători fiecare, iar, după opinia noastră, cei care construiesc astfel de insule sau de state-n stat sunt cei care acum sunt prietenii și acoliții Ministerului pentru Protecția Minorităților, ca să nu intrăm foarte mult în amănunt, în speță domnul Nicolae Gheorghe, domnul Vasile Burtea, care fac jocul unor anumite tronsoane politice, care nu au nimic comun cu ceea ce doresc, de fapt, romii, care sunt patrioți și care sunt români, în primul rând, fără a dori neapărat să învețe limba lor maternă din moment ce limba lor maternă este româna. Acesta ar fi un aspect.

A doua problemă este problema emisiunilor de televiziune, care sunt repartizate minorităților. Domnul Stere Gulea a acceptat, în noua diagramă, să acorde UDMR-ului, deci maghiarilor, practic, trei ore și jumătate într-o săptămână, germanilor, două ore, iar romilor, o jumătate de oră, vineri, la ora 12,00 noaptea, pe programul II. Mi se pare ușoar deformată opțiunea domniei-sale, motiv pentru care rog insistent să fim susținuți ca programul pentru romi să nu aibă două ore sau trei ore, ci o oră pe programul I, la o oră la care dorește noua conducere a Televiziunii, în așa fel încât și noi, egali fiind cu ceilalți, să putem avea posibilitatea să arătăm care sunt situațiile noastre foarte grave și problemele cu care se confruntă nu numai romii, ci și societatea românească, în general.

Iar, de astăzi înainte, vreau să vă spun că atunci când maghiarii vor cere ceva, romii vor cere același lucru. Și consider că este normal să se întâmple așa! (Aplauze)

Vă mulțumesc și sper să fim susținuți, nu numai moral, ci și practic, în toate planurile noastre.

Vă mulțumesc.

 
  Iuliu Ioan Furo - prezentarea poziției Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaților privind imunitatea parlamentară a senatorului Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iuliu Furo, vă rog. Se pregătește domnul deputat Ioan Vida-Simiti.

   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaților, asemenea Grupului parlamentar P.R.M. din Senat, luând act de decizia adoptată joi, 13 martie 1997, de senatorii C.D.R., U.S.D. și U.D.M.R. față de imunitatea parlamentară a senatorului Corneliu Vadim Tudor, o consideră nulă de drept și de fapt, întrucât nu a fost respectată procedura prevăzută de Constituție și de Regulamentul Senatului pentru un asemenea demers. Decizia s-a luat inclusiv prin ignorarea totală a recomandării Comisiei juridice a Senatului, care se pronunțase împotriva ridicării imunității, dar și printr-o forțare a procedeului de votare în plen, în disprețul prevederilor Regulamentului Senatului pentru asemenea evenimente. De altfel, un mare număr de juriști cu experiență, chiar din cadrul coaliției majoritare, și-au exprimat dezacordul față de această gravă încălcare a legii fundamentale.

În spiritul constructiv și pozitiv care caracterizează întreaga activitate a parlamentarilor noștri, Partidul România Mare a acceptat propunerea de a se rediscuta obținerea unei soluții raționale și legale prin întâlniri și negocieri între toți liderii grupurilor parlamentare, în cursul zilei de 17 martie a.c. Din păcate, promovând o politică de factură totalitară, care nu admite dialogul, partidele din actuala majoritate au persistat în atitudinea care, de la începutul acestei legislaturi, a devenit pentru ele dogmă: aceea de a refuza toate soluțiile propuse de partidele din Opoziție, inclusiv solicitarea unui aviz consultativ al Curții Constituționale.

Partidul România Mare reamintește numeroasele situații în care noua majoritate a forțat soluții pe cât de unilaterale, pe atât de scandaloase, cum sunt: stabilirea structurilor de conducere ale celor două Camere, stabilirea componenței delegațiilor permanente ale Parlamentului, stabilirea ordinii de zi, regimul de dezbatere a unor legi și altele.

Date fiind cele de mai sus, precum și tendința tot mai pronunțată a Executivului de a înlocui Parlamentul prin emiterea unui număr din ce în ce mai mare de ordonanțe în regim de urgență, dar mai ales deteriorarea fără precedent a vieții social-economice și politice a țării, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare declară că nu vor participa la lucrările Parlamentului până ce nu se va reveni la starea de normalitate, care trebuie să domnească în forul legislativ al unei țări democratice, la respectarea legilor țării, în general, și a Constituției în special, la raporturi demne și de considerație reciprocă între toate forțele politice prezente în forul legislativ.

În concluzie, noi ne pronunțăm pentru democrație, nu pentru dictatură!

 
  Ioan Vida Simiti - despre vocația, rostul, destinul și principalele realizări ale Bisericii Române Unite;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Vida-Simiti. Se pregătește domnul deputat Adrian Năstase.

   

Domnul Ioan Vida-Simiti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aniversarea a trei veacuri de la unirea religioasă a românilor transilvăneni cu maica noastră Roma debutează în aceste zile la Blaj cu lucrările celui de-al IV-lea Conciliu provincial al Bisericii greco-catolice, eveniment de mare însemnătate nu numai în viața bisericii românești, ci și pentru realitatea spiritualității românești. O realitate evidentă a prezentului este momentul de răscruce pe care Biserica Română Unită îl trăiește și care va decide împlinirea sau nu a vocației și destinului ei.

Este regretabil că după 50 de ani de prigoană și ateism agresiv al statului comunist, Biserica Română Unită, ieșind din catacombe, s-a găsit în fața unei pseudo libertăți și a unei crize profunde a societății noastre, criză dominată de aspecte morale și intoleranță. Condițiile istorice de apariție a Bisericii Române Unite, precum și zbuciumata proprie-i istorii, sunt cele mai importante surse care ne permit să descoperim vocația, rostul, destinul și principalele ei realizări. Voi rămâne numai la enumerarea acestora.

1) Lupta continuă pentru unitatea Bisericii lui Cristos, Biserica Unită Română fiind legată, pe de o parte, de Roma, prin originea latină, prin puternica rădăcină dogmatică și vigoare canonică privind viața și trăirile creștine, iar, pe de altă parte, de ortodoxism și cu atât mai mult de cel românesc, prin aceeași credință.

2) Biserica Română Unită a fost și este un liant pe plan spiritual și cultural între Răsărit și Apus, prin crearea unui centru de cultură și spiritualitate în inima Transilvaniei, prin multiplele sale legături atât cu Roma cât și cu centrele cultural-religioase din Țările Românești.

3) Contribuția la formarea unei comunități europene.

4) Slujirea cu abnegație a comunității naționale în care s-a născut, identificându-se cu necazurile, bucuriile și aspirațiile sale și contribuind substanțial la propășirea ei spirituală, culturală, politică și socială prin menținerea și apărarea credinței de dușmani, indiferent sub ce formă acționează aceștia.

5) Străduința de salvare a ființei și identității naționale prin cultivarea limbii române și a ideii de conștiință națională. Este suficient să amintim aici contribuția Școlii Ardelene, conduse de trei clerici greco-catolici, de mișcarea iluministă născută în școlile Blajului și de păstrarea ritului răsăritean.

6) Activitatea politică națională cu obiectivele principale: recunoașterea și obținerea drepturilor și aspirațiilor legitime ale neamului, trezirea conștiinței naționale cu finalitate în făurirea marii uniri de la Alba-Iulia.

7) Biserica Română Unită, în perioada comunistă, a reprezentat un simbol al rezistenței naționale împotriva ocupației bolșevice și a comunismului.

Această scurtă privire asupra celor 300 de ani de existență ne arată că Biserica Română Unită și-a slujit cu credință și abnegație neamul, identificându-se cu viața și istoria sa, urmând exemplul și îndemnul Mântuitorului.

Fie ca nobila chemare la reconciliere, toleranță și împăcare frățească a Înalt Prea Sfințitului Teoctist între clericii și credincioșii ortodocși și greco-catolici acum, la debut de Postul mare, să se materializeze în fapte, prin acceptul fraților credincioși greco-catolici, de a se ruga în câteva din propriile biserici, astfel încât iarna să nu le mai înghețe vinul în potire, să nu-i mai ningă, iar vara să nu se roage în arșiță și ploaie. Nutrim speranța că și greco-catolicii vor sărbători Sfintele Paști în bisericile lor. Credem că restituirea catedralelor episcopale, protopopiale și slujirea alternativă în bisericile de la sate este o pretenție minimală și de bun simț. Greco-catolicii sunt frații noștri de sânge.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Adrian Năstase - prezentarea poziției Grupului parlamentar al PDSR față de decizia Senatului de ridicare a imunității parlamentare a senatorului Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Adrian Năstase. Se pregătește domnul deputat Octavian Bot.

Vo rog să respectați cele 3 minute.

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar P.D.S.R. din Camera Deputaților a considerat și consideră că decizia adoptată joi, 13 martie 1997, referitoare la ridicarea imunității parlamentare a senatorului Corneliu Vadim Tudor, nu a respectat regulile de procedură prevăzute de Constituție și de Regulamentul Senatului. Majoritatea parlamentară a impus prin vot, în disprețul oricăror argumente de ordin juridic, luarea în considerare a unui act care privea exercitarea unui alt mandat parlamentar.

Obiecția noastră se referă înainte de toate la o problemă de principiu. Considerăm că nu se poate vorbi despre un stat de drept, care să garanteze siguranța cetățenului și tratamentul său corect în fața legii, atâta vreme cât chiar forul reprezentativ național, Parlamentul României, adoptă hotărâri care sunt contrare Constituției țării.

Modul discreționar în care a procedat majoritatea parlamentară, formată din C.D.R., U.S.D. și U.D.M.R., cu atât mai mult cu cât era vorba despre o chestiune importantă, mandatul unui parlamentar, reprezintă un derapaj periculos în evoluția statului de drept din România. Legii i se substituie voluntarismul politic, interesul îngust de partid.

Partidul Democrației Sociale din România a atras atenția în repetate rânduri, în ultimele luni, că noua putere încalcă sistematic prevederile legale, acționând în forță pentru a-și impune voința. Ridicarea imunității parlamentare din 13 martie nu este un caz izolat. El se înscrie în tendința generală a noii puteri de a promova un totalitarism periculos, bazat pe încălcarea legii, pe culpabilizarea sistematică a Opoziției a cărei voce este redusă la tăcere.

În aceste condiții, P.D.S.R. a cerut o întrunire a liderilor grupurilor parlamentare din Senat, întrunire în urma căreia să se ajungă la o soluție negociată, care să elimine o decizie juridică aberantă, contestată de majoritatea specialiștilor de drept constituțional.

P.D.S.R. a propus revenirea asupra hotărârii Senatului din 13 martie 1997 și rediscutarea solicitării de ridicare a imunității, cu stricta respectare a prevederilor constituționale și a propriului Regulament al Senatului. Această soluție a fost respinsă de reprezentanții majorității parlamentare.

În încercarea sa de a găsi totuși o ieșire onorabilă din situația delicată în care a fost pus Parlamentul în urma deciziei unilaterale a senatorilor majoritari, P.D.S.R. a propus ca toți liderii de grupuri parlamentare să solicite un aviz consultativ al Curții Constituționale, cea mai înaltă autoritate de jurisdicție în materia dreptului constituțional, liderii grupurilor parlamentare angajându-se politic să urmeze această decizie. Nici această soluție nu a fost acceptată de către majoritate.

În consecință, constatând deteriorarea gravă a climatului politic, alterarea mecanismelor de funcționare a sistemului democratic, ce presupun un raport firesc de respect reciproc între putere și Opoziție, P.D.S.R. solicită o întâlnire a reprezentanților partidelor parlamentare cu Președintele Republicii, care, în virtutea prerogativelor sale constituționale, trebuie să fie un mediator între puterile publice.

Evoluțiile din ultimul timp, caracterizate prin intenția Guvernului de a se substitui forului legislativ prin amenințări sistematice la adresa unor lideri politici din partidele ce nu fac parte din arcul guvernamental impun o discuție de fond asupra problemelor legate de raportul dintre Legislativ și Executiv, de rolul Opoziției politice într-un stat democratic.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. nu vor participa la lucrările celor două Camere până în momentul în care va avea loc întâlnirea cu Președintele României. De aceea, la încheierea timpului alocat intervențiilor politice, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Cameră se va retrage de la lucrările în plen.

Vă mulțumesc (Aplauze din partea Opoziției)

 
  Octavian Bot - comentariu pe marginea unei afirmații a procurorului general al României;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu câteva zile, procurorul general al României, Nicolae Cochinescu, afirma că "mineriada" din 1990 a avut mai mult un aspect artistic decât unul infracțional. Nu vreau să evoc acum episodul de tristă amintire, numit generic "mineriadă", o pată neagră pe istoria post-comunistă a României. Evenimentele de atunci au zguduit, pur și simplu, lumea civilizată, aducând țării prejudicii incomensurabile. Imaginile terifiante cu femei, bătrâni și copii, urmăriți și bătuți de hoarde dezlănțuite, au depășit cu mult dimensiunea artistică a unui film de groază. "Gândind" cu voce tare, procurorul general a avut darul de a ne năuci.

Presa, atentă și sensibilă la tot ce spune o persoană învestită cu o funcție de o maximă responsabilitate, a reacționat prompt, ceea ce nu l-a determinat însă pe procurorul general să-și depună demisia, cum probabil s-ar fi întâmplat oriunde în lume.

Președintele României a declanșat o campanie, fără precedent, de luptă împotriva corupției și a crimei organizate, iar pentru ducerea la îndeplinire a acestui angajament are nevoie, în primul rând, de oameni hotărâți, netributari niciunei orientări politice, decât politicii adevărului, adevăr ce nu trebuie să ocolească mineriada din iunie 1990, tratând-o altfel decât pe cea din 1991.

Ușurința cu care procurorul general afirmă că s-a exagerat în ceea ce privește evenimentele amintite, cât și explicațiile ulterioare, pun serioase semne de întrebare în legătură cu aportul său la înfăptuirea actului de justiție într-o țară în care oamenii și-au pierdut demult încrederea până și în justiție.

 
  Lazăr Lădariu - marcarea a 7 ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Urmează domnul deputat Ioan Roman.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc, la 20 martie, 7 ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș.

Nu există, azi, nici o îndoială că în acel martie negru coloana a cincea a iredentismului maghiar, avându-i capi pe Tokes Lazslo, Kiraly Karoly, Kinkesz Eröt, SütöAndras, pe mulți alți beneficiari ai privilegiilor comuniste, doreau, în inima Ardealului, la Târgu Mureș, dacă nu un Liban al Europei, măcar o variantă locală nord-irlandeză.

În numele așa-ziselor nedreaptăți ale Trianonului, periculoase, străine și abile scenarii încercau calea spre aplicarea imposibilului. Cei din baricada iredentismului maghiar, dispuși să culeagă furtuna semănată prin vânt, mereu bântuiți de năzăririle purificărilor etnice, și-au dat în petic imediat după consumarea entuziasmului popular al evenimentelor decembriste, prin atrocitățile de la Zetea și Dealu, prin alungarea românilor din Harghita și Covasna.

Jignirea, aroganța și șovinismul patologic agresiv au generat fățișe atacuri la unitatea națională a României, echivalente cu declanșarea unui război neoficial împotriva țării noastre. Nu în numele unor drepturi, ci al clarelor privilegii, apelurile îngrijorătoare plecate atunci din capitala suferinței românilor ardeleni pățiți și în 1940, loviți de piatra injuriei și calomniei celor al căror soare la Budapesta răsare, atrăgeau atenția asupra conspirației întreținute împotriva României, prin separatismul în școli și facultăți, greva studenților de la IMF, pângărirea statuii muncitului rege al munților, Avram Iancu, la Târgu Mureș, sfărâmarea bustului lui Nicolae Bălcescu, incendierea și devastarea caselor românilor din Sovata, molestarea sălbatică a lui Mihăilă Cofar, luat intenționat de toată mass-media mondială etnic maghiar, barajele de la Dumbrăvioara, Ernei și Sângeorzu de Mureș, inscripționarea bilingvă.

Cu îndrăzneala obraznică, în numele acelui imperativ "it es moszt" și al visului la Ungaria mare, au apărut arsenale de bâte, cuțite, topoare, răngi, au fost înjunghiați ofițeri ai armatei române, s-a trecut la maghiarizarea pe calculator a denumirilor localităților românești, urmărindu-se clar scoaterea unor zone de sub autoritatea statului român și crearea unei enclave etnice, sub forma altei Regiuni Autonome Maghiare.

Ocuparea prefecturii, pentru 19 ore, s-a făcut după tipicul loviturii de stat. Furtuna stârnită atunci a culcat la pământ viețile lui Simion Flandeș și Emil Rusu, prin tulburarea necreștină a sufletelor.

Minilovitura de stat de la Târgu Mureș a fost rodul unei intense propagande antiromânești, din interior și exterior, duse de supușii Budapestei. Sunt indicii că, alături de unii udemeriști extremiști, nu sunt străine de evenimentele de la Târgu Mureș serviciile secrete ungare.

De ce a fost ales tocmai Târgu Mureșul? Pentru că, pentru unii, suntem periculoși ca stat național unitar. Pentru că noi luptam acolo împotriva federalizării României. În plin dramatism, pe care unii și azi refuză să-l perceapă, Vatra Românească, pe care premierul de atunci o considera stânca cea care a oprit valul, și Partidul Unității Naționale Române, născut din suferința ardelenească, s-au bătut în numele idealului național, dărâmând planuri croite prin cancelarii străine. Pentru că, odată și odată, trebuie să se știe și să știe oricine că România nu este un sat fără câini, că Ardealul nu este pustiu, iar dacă bunul Dumnezeu ne-a lăsat să viețuim laolaltă, români și maghiari, numai cu toleranță, prin destin vom găsi calea spre victoria luminii asupra cenușiului și întunericului, doar așa vom afla modelul creștinesc al unei lacrimi, încrezători în Transilvania românească eternă și nedespărțită.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii.)

 
  Ioan Roman - prezentarea unor date exacte despre istoria Universității Babeș - Bolyai din Cluj - Napoca;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Roman și, conform timpului, mai pot să dau cuvântul doar domnului deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Ioan Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca a fost, săptămâna ce a trecut, un subiect viu dezbătut în țară și chiar în străinătate, motiv pentru care doresc să vă aduc la cunoștință câteva date exacte despre istoria acestei universități și a modului ei de funcționare.

Prima universitate la Cluj datează din 1581, sub forma unui colegiu iezuit transformat, în 1786, în liceu academic regesc, cu rang de universitate. Universitatea modernă din Cluj s-a înființat în 1872, ca universitate de stat cu limba de predare maghiară. În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, comisia universitară formată din personalități științifice de prim rang ale culturii românești - Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Petre Poni, Victor Babeș și alții - au reorganizat-o, limba de predare devenind limba română.

În urma Dictatului de la Viena, universitatea a funcționat în exil, la Sibiu, între anii 1940 - 1945.

După eliberarea Transilvaniei, în 1945, la Cluj s-a înființat și o universitate de limbă maghiară, Universitatea "Bolyai Janos".

În 1959, cele două universități s-au unificat în Universitatea "Babeș-Bolyai", cu limba de predare română și maghiară și a funcționat cu secții paralele română și maghiară până la sfârșitul regimului Ceaușescu, anii '80, când cele maghiare au fost desființate din cauza faptului că nu întruneau numărul de 7 studenți per secție.

În primele zile după Revoluția din Decembrie 1989, au fost reînființate grupele de studii în limba maghiară, indiferent de numărul studenților, unele funcționând chiar cu unul sau doi studenți.

Din 1993, s-au constituit secții maghiare, în care admiterea se dă separat, în limba română sau maghiară, pe un anumit număr de locuri aprobate de Ministerul Învățământului, existând cursuri și seminarii în limba maghiară.

Universitatea "Babeș-Bolyai" are, la această oră, 26 de secții maghiare, 8 secții germane și o secție pentru romi. Secțiile în limba maghiară sunt următoarele: matematică, informatică, fizică, chimie - fizică, biologie, biologie - chimie, geografie, educație fizică și sport, jurnalistică, biblioteconomie, istorie, istoria artei, filozofie, sociologie, psihologie, pedagogie în limba și literatura maghiară, psihopedagogie socială, asistență socială, limba și literatura maghiară cu limbă străină sau limbă română, actorie, teatrologie, teologie reformată litere, teologie reformată asistență socială, teologie romano-catolică - istorie, teologie romano-catolică - litere.

Sunt facultăți care au numai secții maghiare, respectiv Facultatea de teologie reformată și Facultatea de teologie romano-catolică pentru minoritatea maghiară, în care sunt reprezentate toate confesiunile acestei minorități.

Nu sunt secții în limba maghiară în domeniile în care Legea învățământului nu prevede profil economic, juridic, tehnic, teologie ortodoxă, teologie greco-catolică.

Situația la 1 octombrie 1996, adică la începerea anului universitar, arată că Universitatea "Babeș-Bolyai" are 17.065 de studenți, dintre care 14.014 sunt români, 2.985 sunt maghiari. Din numărul studenților maghiari, 1.578 învață în secții cu predare în limba maghiară și 1.407 învață în secții cu predare în limba română, ceea ce dovedește că candidații de naționalitate maghiară pot susține examenul de admitere și pot studia atât pe locurile de limbă maghiară, cât și pe cele de limbă română. Statistica, la 1 octombrie 1996, arată că Universitatea "Babeș-Bolyai" are un număr de 939 de cadre didactice, din care 148 de naționalitate maghiară, respectiv 11 profesori, 15 profesori consultanți, 19 conferențiari, 54 de lectori, 30 de asistenți, 15 preparatori și 4 doctoranzi la zi. La toate facultățile cu secții maghiare există reprezentare, la nivel de prodecan și cancelar, din rândul cadrelor didactice de naționalitate maghiară: 2 decani - teologie reformată și romano-catolică, 5 prodecani, 3 cancelari, 5 șefi de catedră, iar la nivelul universității există un prorector de naționalitate maghiară, respectiv domnul profesor Paul Szilagyi. Mai amintesc că această structură și felul ei de a funcționa a fost consacrată pe plan național și internațional, ca dovadă fiind numărul mare de personalități științifice, politice și culturale care au acceptat să fie doctor honoris causa și senatori de onoare ai Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, precum Joszef Bricalle, președintele Conferinței rectorilor europeni, Daniel Tarschis, secretar general al Consiliului Europei, Miguel Angel Martinez, fostul președinte al Consiliului Europei, Theodor Berchaim, președintele D.A.B., Hans von Ginkel, vicepreședintele Asociației Internaționale a Universităților ș.a.

În încheiere, în legătură cu problema Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, reamintim punctul de vedere al domnilor Emil Constantinescu, președintele României, Victor Ciorbea, prim-ministrul României, și Virgil Petrescu, ministrul învățământului, care precizau, recent, că orice problemă în cadrul universității se rezolvă pe baza principiului autonomiei universitare prevăzute în Constituția României art.32 alin.6 și în Legea învățământului nr.84/1995, ceea ce înseamnă că punctul de plecare îl constituie opinia comunității academice universitare.

De altfel, rectorul Universității "Babeș-Bolyai", domnul Andrei Marga, a declarat mass-mediei, încă din februarie 1997, că separarea nu este o soluție, iar problemele care se pun de către comunitatea maghiară se pot rezolva complet, aplicând fără abateri convențiile europene.

Vă mulțumesc.

(Aplauze puternice din partea stângă a sălii.)

 
  Petre Țurlea - critici la adresa guvernanților României pentru atitudinea acestora cu ocazia zilei revoluției maghiare de la 1848.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea.

O să vă rog să vă încadrați în cele 3 minute.

   

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin la tribună astăzi, pentru că am sarcina de a transmite o urare domnului prim-ministru Victor Ciorbea din partea câtorva mii de români transilvăneni din Cluj-Napoca și Covasna, județ pe care îl reprezint în Parlament.

Cele mai grave sunt aberantele măsuri luate de Guvern în planul drepturilor istorice și naționale ale românilor. De amintit aici graba vinovată de a încheia un tratat cu Ucraina, cu recunoașterea unei presupuse valabilități a stăpânirii de către aceasta a unor întinse teritorii românești, acceptarea înființării cuibului de spioni pe care îl va reprezenta Consulatul maghiar de la Cluj-Napoca, distrugerea Universității "Babeș-Bolyai", acceptarea modificării Legii învățământului, tolerarea pașilor făcuți pentru crearea unui stat maghiar în Transilvania sau acceptarea discriminării românilor din teritoriile unde administrația este în majoritate maghiară.

Se iluzionează guvernanții României de astăzi, atunci când își imaginează că tot cedând mereu, tot acceptând cererile UDMR-ului, chiar atunci când încalcă legile și Constituția, îi vor face pe liderii maghiari să nu mai vizeze destrămarea statului național unitar român. Iată exemplul cu 15 martie: mai mult chiar decât în anii anteriori, steagurile statului maghiar au fluturat amenințător pe pământul Transilvaniei, deși o lege românească din 1994 interzice acest lucru. Mai mult decât în anii anteriori, discursurile revizioniste au fost explicite și, de asemenea, veșnicul discurs udemerist de 15 martie din Camera Deputaților a fost mai injurios față de români și de România decât în ceilalți ani. Cu un deplin dispreț, mergând pe linia teoriei superiorității maghiarilor față de toate celelalte popoare din jurul lor, reprezentantul UDMR ne-a aruncat o supremă injurie, afirmând că Revoluția maghiară de la 1848 a dus la emanciparea poporului român. Este cea mai mare minciună. Poporul român s-a emancipat prin el însuși. Mai mult, revoluția maghiară a însemnat asasinarea a 40.000 de români și distrugerea a peste 200 de sate ale lor de către armata maghiară a lui Kossuth Lajos și de către detașamentele sângeroase maghiare ale lui Vassvaly Pall. Sunt lucruri arhicunoscute. De aceea, aniversarea revoluției maghiare pe pământ românesc este o impietate. Nici un Guvern al României nu are dreptul să admită asemenea aniversări. În schimb, domnul Victor Ciorbea, prim-ministru al României, a oficializat această sărbătorire, transmițând maghiarilor din România, cu ocazia zilei de 15 martie, un mesaj de felicitări, în care afirma: "Se cuvine să ne amintim și să ne bucurăm de Revoluția ungară de la 1848". Chiar așa a spus: să ne bucurăm. Deci să ne bucurăm pentru aniversarea Proclamației din 15 martie 1848 care, la pct. 12, prevedea înglobarea Transilvaniei în Ungaria. Să ne bucurăm la sărbătorirea asasinilor celor 40.000 de români din Transilvania. Este un mesaj care va rămâne ca o dovadă incontestabilă a "patriotismului", evident între ghilimele, domnului Victor Ciorbea.

Sâmbătă, 15 martie, câteva mii de români din Cluj-Napoca și Covasna m-au rugat să-i transmit domnului Ciorbea, în urma mesajului domniei sale, o urare. Din păcate, urarea acestor români transilvăneni transmisă domnului Ciorbea este de nereprodus la tribuna Camerei Deputaților. Aceeași urare de nereprodus tinde să devină expresia majorității românilor la adresa domnului Ciorbea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze puternice din partea stângă a sălii.)

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Potrivit programului aprobat, cele 50 de minute pentru intervenții s-au încheiat.

Luăm o pază de jumătate de oră.

Rog liderii grupurilor parlamentare care au rămas în sală să vină la mine, ca să vedem exact cum facem prezența și ca să putem să avem cvorumul de lucru.

- Pauză -

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

O să vă rog să ocupați locurile în sală, ca să putem să verificăm cvorumul și să vedem dacă putem continua lucrările noastre.

Vă rog să numărați, ca să vedem dacă avem cvorumul.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, ca să putem să vedem dacă avem cvorumul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în cvorum. În momentul de față, suntem 172, efectiv..., da, în momentul de față suntem mai mulți.

O să vă rog să vă ocupați locurile, ca să putem să continuăm lucrările.

În continuare, urmează să instituim două comisii de mediere, și anume Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957 și a protocoalelor sale adiționale încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și 17 martie 1978.

Cei 7 deputați numiți de grupurile respective sunt: Radu Elena Cornelia Gabriela, Ionescu Marina, Stancov George Iulian, Antonescu George Crin Laurențiu, Székely Ervin Zoltán, Meșca Sever, Dorian Dorel.

Vă supun spre aprobare componența nominală a acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă?

În unanimitate, s-a adoptat.

Cea de a doua comisie este Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.

Din partea grupurilor, au fost nominalizați, pentru această comisie, următorii deputați: Munteanu Mircea Mihai, Sturza Popovici Cornel, Cristea Marin, Popa Ioan Mihai, Kovács Csaba Tiberiu, Miclăuș Vasile, Marinescu Ioan Sorin.

Vă supun spre aprobare componența nominală a acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă?

În unanimitate, s-a adoptat constituirea celor două comisii de mediere.

Vă informez că Comisia de mediere pentru completarea Legii nr.75 pentru producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, formată din domnii deputați Alecu Aurelian Paul, Ionescu Bogdan, Lăpușan Alexandru, Neagu Victor, Chiriac Mihai, Spiridon Didi și Babiaș Iohan Peter, se va întruni astăzi la ora 13, în sala de ședințe a Comisiei pentru agricultură, dar numai în cazul în care vom avea o pauză la ora aceea.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 4/1997 privind abilitarea Guvernului de a contracta și garanta prin Ministerul Finanțelor, în numele și contul statului, împrumuturi de stat prin lansarea de emisiuni și obligațiuni în valută de pe piețele externe de capital.  

În continuare, luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi și vom începe cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.4/1997 privind abilitarea Guvernului de a contracta și garanta prin Ministerul Finanțelor, în numele și contul statului, împrumuturi de stat prin lansarea de emisiuni de obligațiuni în valută de pe piețele externe de capital.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Din partea comisiei, invit Biroul să ne facă propunere.

Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Având în vedere importanța acestui proiect de lege, propunem maximum 30 de minute, cu cel mult 3 minute pentru fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte propuneri? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerile făcute de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? 2 abțineri. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deci, cu 2 voturi împotrivă, s-au adoptat timpii propuși.

În continuare, potrivit art.105 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Vom începe cu titlul legii. La titlul legii, comisia a propus eliminarea prepoziției "de" din text. În loc să fie "în valută de pe piețele externe de capital", să fie "în valută pe piețele externe de capital".

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? O abținere. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere, s-a adoptat titlul legii.

În continuare, vom trece la votarea textului Ordonanței. La textul Ordonanței, la titlul Ordonanței, se cere exact eliminarea acestui "de", din nou, din text.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul Ordonanței cu modificarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? 2 abțineri. Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat.

La art.1 al Ordonanței, primul alineat, comisia propune eliminarea, din nou, a prepoziției "de" din text.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare propunerea comisiei pentru primul alineat al art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? 2 abțineri. Voturi împotrivă?

S-a adoptat cu 2 abțineri.

La art.1, alin.2, comisia propune același lucru, eliminarea acestei prepoziții "de" din text.

Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? O abținere. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere, s-a adoptat textul.

Vă supun spre aprobare, în continuare, art.1 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? 2 abțineri. Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat cu 2 abțineri.

La art.2, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.2 al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La art.3 al ordonanței, dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.3 al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Trei abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare Ordonanța de urgență, cu amendamentele adoptate aici, în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu două abțineri, a fost aprobat textul.

La articolul unic al legii. Comisia?

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Întrucât ordonanța a fost analizată în comisie, iar peste text, probabil, s-a trecut mai ușor, nu am inclus în raport aceeași eliminare a particulei "de". Solicităm, totuși, ca ea să fie eliminată peste tot, deci inclusiv din cadrul articolului unic.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Având în vedere coerența întregului text, dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare textul articolului unic, cu amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu două abțineri, s-a aprobat acest text.

Fiind o lege ordinară, ea se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.

În condițiile existenței cvorumului, vă supun spre aprobare textul legii în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu două abțineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind acordarea unei compensații bănești pentru acoperirea creșterii prețului pâinii în perioada martie - august 1997.  

Continuăm cu proiectul de Lege privind acordarea unei compensații bănești pentru acoperirea creșterii prețului pâinii în perioada martie-august 1997.

Acest proiect de lege este o lege organică.

Deci, și acest proiect de lege este în procedură de urgență și conform art.105 și 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Vă rog, din partea comisiei, domnul deputat Iliescu.

   

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia vă propune ca timpul global afectat dezbaterii asupra proiectului de lege să fie de cel mult 30 de minute, intervențiile colegilor deputați rezumându-se la 3 minute.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă?

Cu două abțineri, s-a aprobat propunerea comisiei.

În continuare, conform art.105 din Regulamentul nostru, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Vom începe cu titlul legii.

Inițiatorul. Vă rog, domnule ministru.

Domnul ministru Athanasiu. Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a nu mai interveni pe parcursul dezbaterii fiecărui articol al proiectului de lege, am rugămintea la dumneavoastră să rețineți în primul rând că suntem de acord, în parte, cu raportul comisiei în privința plafonului de venit pentru pensionari, la 450 de mii de lei, în schimb, nu putem fi de acord, din motive de ordin financiar, din lipsă de resurse, cu mărirea perioadei de acordare a compensării la pâine inclusiv în luna septembrie.

Pentru acest motiv am intervenit de la începutul dezbaterii proiectului de lege, inclusiv la titlul acestuia, așa încât, rugămintea este ca titlul legii și apoi toate referirile la perioada pentru care se acordă compensarea în bani pentru ridicarea subvenției la prețul pâinii, să se facă pe perioada "martie-august". Întrucât și în titlu se vorbea de septembrie, am intervenit de acum, cu rugămintea de a avea în vedere intervenția pe care o fac în numele Guvernului, la toate textele unde se face precizarea privind timpul pentru care se acordă această compensare în bani. Repet, pentru a nu intereveni în continuare, că suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei privind ridicarea pragului de venit de referință, în raport cu care se acordă pensionarilor această compensație, de la 300 de mii, cum era în proiectul nostru inițial, la 450 de mii, așa cum a decis Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Domnilor,

O întrebare: de ce puneți "martie-august", și nu puneți "1 martie-31 august".

Pentru că altfel, cred eu, poate greșesc, se pot crea ambiguități, interpretări ambigue.

Deci, cred că e mult mai bine, mai precis, data calendaristică. Altfel, august poate să fie interpretat 1 august.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Răspunsul ține de exigențele formale ale aplicării legii în timp. În nenumărate rânduri, și pe bună dreptate, Consiliul Legislativ a apreciat și în legătură cu indexările care s-au acordat prin Hotărârile nr.24, 26 și 28, că precizarea datei de 1 a lunii pentru care se acordă un anume drept de acest tip ar însemna practic aplicare retroactivă. Deci, pentru chestiuni ce țin de exigențe formale, am utilizat această formulă pe care deja o știți foarte bine și în privința altor categorii de drepturi care s-au acordat în ultima vreme.

Deci, este o chestiune care ține de o exigență formală, pentru a nu da caracter retroactriv, cum se consideră de către Consiliul Legislativ, prin arătarea exactă a datei de 1. Asta nu înseamnă, însă, că în aplicarea legii pe care sperăm să o votați, va exista vreun dubiu, vreun echivoc, în legătură cu perioada la care se referă. Când spunem martie, evident că spunem luna martie, deci toate cele 31 de zile ale acestei luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

 
   

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule președinte, din partea comisiei, dați-mi voie să susțin punctul de vedere formulat în raportul comisiei asupra titlului legii. Și fac și motivația. Colegii din comisie au considerat că acest proiect de lege, această lege trebuie extinsă și asupra lunii septembrie, având în vedere faptul că producția de grâu recoltată în luna iulie are nevoie de o lună, pentru a putea fi pregătită transformată în făină și ulterior în pâine.

Deci, din partea comisiei, susținem formularea prezentată în raport, cu amendamentul față de proiectul prezentat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Doamna deputat. Vă rog.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aș dori să fac o precizare. În comisie am fost prezenți 10 și a fost votul paritar, 5 la 5, iar votul președintelui comisiei a înclinat către această hotărâre.

Eu doresc să vorbesc în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, iar noi susținem inițiativa guvernamentală, deci cu textul propus și inițiat de Guvern.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Tabără. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iau cuvântul nu pentru că vreau să susțin acest amendament al comisiei, pentru că el a ajuns aici aprobat prin votul domnului președinte, ci pentru faptul că este o necesitate ca să extindem această perioadă până în luna septembrie, având în vedere ceea ce înseamnă post-maturizarea grâului. Deci, noi îl recoltăm în multe zone inclusiv luna august. Or, producerea pâinii de calitate și a pâinii care să ajungă pe masă, începe abia de la 1 octombrie. Deci, cred că este - și nu cred, în mod sigur, este corect ceea ce comisia a dorit să facă prin amendamentul său, din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, cred că rezervele de grâu pe care le aducem, le aducem la un anumit preț, iar de la 1 octombrie, intrăm întotdeauna cu grâul cu un alt preț în consum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Fără a nega argumentele aduse de cei care propun prelungirea cu încă o lună, vreau să atrag atenția că această lege, cu această propunere, se încadrează în structura generală a bugetului pe acest an și de asta a fost pusă până la data respectivă, și, în aceste condiții, în momentul când se propune prelungirea cu o lună suplimentară, trebuie arătată și sursa. Nefiind în măsură astăzi, propun să fim de acord cu proiectul așa cum a fost prezentat de Guvern, urmând a vedea la rectificarea bugetului, când se va face, în vară, sau când se va face, în ce măsură, atunci, poate fi îmbunătățit textul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Tabără și pe urmă, domnul deputat Tăvală.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor colegi, eu nu cred că această lege pe care o avem este legată și n-o legăm de buget și de sursă. Noi o legăm de ceea ce vrem să facem prin această lege, și anume protecție socială. Și cred că aceasta este chestiunea pe care o votăm aici, și nu o sursă de buget dintr-o parte sau din alta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Tăvală.

 
   

Domnul Tănase Pavel Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să intervin în legătură cu justificarea tehnologică care s-a făcut aici. Este vorba de maturarea grâului. Aceasta se face prin coacere. Or, se știe că grânarul țării este Bărăganul și Banatul, unde grâul se recoltează la sfârșitul lunii iunie. Este vorba de o maturare a făinii, pentru ca îmbunătățirea glutenului și calitatea pâinii să crească. Deci, pentru maturarea făinii este nevoie de 10-12 zile, așa încât, din punct de vedere tehnologic, argumentația domnului deputat Tabără nu este valabilă.

Eu consider că și din punct de vedere tehnologic, și din punct de vedere social, susținerea propunerii, așa cum a fost formulată de Guvern, îndeplinește condiția care este pusă pentru votare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Tabără, sunt obligat să vă dau dreptul la replică, dar o să vă rog să fie drept la replică.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule deputat Tăvală, eu nu sunt chimist, eu sunt agronom, și știu că raportul dintre glutenine și gliadine există și necesită un anumit timp de maturare, raport care este inclusiv în celelalte componente ale făinii de grâu. Dar vreau să vă spun că maturarea nu are loc în bob. Este vorba de o maturare biologică. Este vorba de această postmaturație a bobului de grâu, ca să rezulte făina de calitate și în care au loc procesele biochimice pe care le cunoașteți poate mai bine decât mine. Eu le văd din punctul de vedere al celui care produce grâul.

În al doilea rând, vreau să vă spun că nu luăm numai Bărăganul și soiurile timpurii. La sfârșitul lunii iulie nu prea se recoltează grâu decât în câteva zone ale Bărăganului. Dacă vreți sud-vestul țării, mai este ceva prin Dobrogea. În rest, această operațiune continuă aproape toată luna iulie. Deci, în jurul datei de 10-15 august se încheie recoltatul grâului în România. Vreau să vă spun că este o chestiune pe care o avem pentru toată țara. Și, mai ales, încă un lucru: ceea ce propunem noi acum nu este pentru Bărăgan, aici, unde este pâine mai multă, ci acolo unde nu este pâine și unde grâul se recoltează poate chiar la sfârșit de august. Repet, însă, vreau să nu confundăm una cu cealaltă - maturizarea biologică este una, și maturizarea sau postmaturizarea calitativă este alta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Conform Regulamentului, voi supune la vot propunerile comisiei și voi începe cu titlul de lege, unde comisia a propus înlocuirea cuvântului "august" cu "septembrie" 1997.

Vă supun la vot titlul legii, așa cum a fost propus de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. 17 voturi pentru.

Deci amendamentul comisiei a căzut. (Rumoare)

Da, vă rog. Vă rog foarte mult ....

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Votul a fost negativ pentru propunerea inițială. Deci, nu suntem în procedură de vot. Ca secretar al Camerei Deputaților și de ședință, vă anunț că în sală nu există cvorum. Sunt prezenți 146 de colegi. Deci, vă rog, cvorumul, pentru că sunt secretar de ședință și trebuie să -l verific. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt 162. Vă rog să numărăm încă o dată. Vă rog să mai numărăm o dată, ca să nu fie ... (Rumoare)

Dumneavoastră, ca secretar, nu aveți dreptul .... Oricum, problema .... (Rumoare; vociferări)

Vă rog să numărați pe partea aceea a sălii. Refacem numărătoarea pe partea aceasta a sălii, ca să nu fie probleme.

Deci, sunt 177 în sală. (Aplauze) Cu domnul Mureșan suntem ceva mai mulți.... Așa încât chestiunea cu cvorumul nu a ținut. (Rumoare)

Vă rog frumos, să păstrăm liniștea în sală. Vă rog, șeful Grupului parlamentar PUNR. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

În numele Grupului parlamentar PUNR, cerem apel nominal. (Aplauze; comentarii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulțumesc. Vă rog, apel nominal.

Domnul deputat Berceanu. Vă rog.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votul nominal se poate cere, dar noi suntem într-o situație de cvorum, și dacă s-a cerut un apel nominal, s-a cerut probabil pentru vreun alt motiv, nu-mi dau seama care este acest motiv. Dar dumneavoastră, domnule președinte, aveți posibilitatea să acceptați această chestiune sau s-o respingeți, sau, dacă doriți, să vă consultați cu sala și deci să supuneți la vot această propunere de apel nominal.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voi supune la vot această propunere de apel nominal, pentru că este mai simplu. Deci nu am acceptat-o.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Ați acceptat-o ....

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Faptul că aveți dosarul în mână nu înseamnă că am acceptat această procedură.

Vă supun spre aprobare propunerea de apel nominal.

Cine este pentru? (Rumoare)

Vă rog foarte mult, cine este pentru apelul nominal?

Vă mulțumesc.

Deci, propunerea pentru apel nominal a căzut.

Vom continua să lucrăm în cvorumul pe care-l avem.

(Rumoare; vociferări)

Domnul deputat Tabără. Vă rog. Chestiune de procedură, înțeleg.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte, este o chestiune de procedură și, de fapt, foarte rar s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat astăzi aici. Deci, atunci când un lider de grup parlamentar a cerut apelul nominal și verificarea cvorumului, pentru că noi lucrăm astăzi pe câteva inițiative și care sunt în procedură de urgență și sunt de maximă importanță pentru ceea ce facem noi și nu pentru ce facem noi, ci pentru alții, pe care-i reprezentăm noi aici, vă rog să-mi spuneți unde este înscrisă această revenire asupra unei cereri de verificare a cvorumului de către grupul parlamentar. (Vociferări)

În al doilea rând, stimați colegi, nu m-ați auzit niciodată întrerupând pe cineva. Am venit de foarte multe ori la tribună cu gândurile cele mai bune, acelea de a construi ceva împreună.

Stimați colegi, dacă aceasta este procedura, vă anunțăm că ne rezervăm dreptul de a lua poziția care se impune în condițiile în care se bagă pumnul în gură. Și se bagă pumnul în gură, aici, în stilul cel mai nedemocratic pe care l-am cunoscut vreodată în Parlamentul României. (Rumoare; vociferări)

Domnilor colegi, am venit aici ca să construim împreună și am rămas în sală să construim împreună. Nu este prima dată când ne întâlnim într-o astfel de situație. Nu v-ați găsit cu noi în situația asta niciodată. Ne rezervăm dreptul .... (Rumoare) Cu noi nu v-ați găsit niciodată într-o astfel de situație. Ne rezervăm acest drept de a ne lua poziția care se impune din partea Partidului Unității Naționale Române în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gavra. Chestiune de procedură, înțeleg.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, vă rog să ne păstrăm calmul și să respectăm Regulamentul, că altceva nu cerem.

Domnule președinte de ședință, indiferent de intervenția domnului deputat Berceanu, care trebuia să rostească ceea ce scrie în art.128, dumneavoastră sunteți obligat să verificați cvorumul, conform prevederilor acestui articol. Deci: "În timpul ședințelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar președintele va proceda la verificarea acestuia". Nu la vot, ci la verificare. Vă rog frumos să respectați Regulamentul. (Rumoare; vociferări)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. S-a verificat cvorumul.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci a cerut un lider de grup parlamentar. Eu nu sunt lider de grup. Eu, ca secretar de ședință am făcut această propunere. Vă rog să respectați Regulamentul când un lider cere acest lucru. (Rumoare)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă rog foarte mult să vă ocupați locul alături de mine. Cvorumul a fost verificat, cvorumul există și, ca atare..., dacă nu există cvorumul, vă rog foarte mult să considerați că cei doi secretari aici, de față, nu pot să vă inducă în eroare nici pe dumneavoastră, nici pe mine, că dânșii numără.

Vă rog, domnule deputat Berceanu. Cvorumul există, însă.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Colegul nostru, domnul Gavra, are dreptate în ceea ce a citit. S-a cerut verificarea cvorumului, s-a făcut verificarea cvorumului, așa cum s-a făcut dintotdeauna. S-a cerut, însă, și un apel nominal. Îmi pare foarte rău, dar la apelul nominal există prevederile pe care eu le-am spus deja și, dacă luăm un Regulament, am să vi le și citesc în mod exact, dar le știu foarte bine. Dacă pornim pe această cale, ca de câte ori cineva dorește să ceară apelul nominal, să se facă în mod automat, atunci și când vor fi 342 de deputați și lipsește unul singur, poate să vină un președinte de grup parlamentar și să ceară apelul nominal și trebuie să stăm aici o oră și ceva ca să facem apelul nominal. Deci, apelul nominal nu este o procedură, așa cum este verificarea cvorumului, care se realizează automat, imediat ce s-a cerut, este obligatoriu să se și realizeze. Apelul nominal este o procedură care are alte prevederi în Regulament și cred că nu este cazul să intrăm într-o situație în care de câte ori cineva dorește să lungească lucrările Camerei Deputaților, să ceară apelul nominal. Se poate întâmpla ca imediat ce s-a terminat un apel nominal, să mai iasă trei persoane din sală și un alt președinte de grup parlamentar să ceară iarăși apelul nominal. Și dacă procedura ar fi obligatorie, ar trebui să stăm din apel nominal în apel nominal. Apelul nominal are cu totul alte conotații și vă rog să vă uitați în Regulament. Noi, tocmai am verificat cvorumul. Deci, apelul nominal nu este cerut pentru verificarea cvorumului. Probabil că este cerut pentru a vedea cine sunt cei care sunt absenți. Dacă pe cineva intresează această chestiune, este cu totul altceva. Cvorumul există, noi putem să lucrăm. Și atunci, domnul președinte are latitudinea de a supune la vot o astfel de cerere, care de fapt afectează întreaga Cameră, pentru că toată lumea va sta o oră, ca să facem acest apel nominal.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vâlcu, șeful grupului. (Rumoare)

 
   

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Eu nu sunt cineva. Eu sunt liderul Grupului parlamentar PUNR. Deci, aș dori, în primul rând, dacă este vorba să discutăm, să discutăm decent și de pe o poziție pe care o impune Regulamentul.

În afară de aceasta, aș vrea să atrag atenția că în numeroase cazuri, în numeroase situații, anterioare zilei de astăzi, s-au făcut niște apeluri nominale în niște condiții care nu justificau pe de-a întregul situația respectivă. Concret, o să mă refer la faptul că deși eram prezenți aici în sală la orele 8,30 sau 9 și am stat până la orele 9,30-10-11, fără să întrebăm unde este prezidiul care trebuia să conducă lucrările, s-a început prin apeluri nominale pentru verificarea cvorumului sau pentru impunerea unui anumit cvorum de ședință. Ori în situația existenă la ora actuală, noi nu am cerut, ne-am străduit ca să ne adunăm toți oamenii ca să întrunim acest cvorum pentru ca Parlamentul să poată lucra, să-și poată desfășura lucrările și cerem pur și simplu un drept care ni se cuvine: ca acest cvorum să fie verificat prin intermediul apelului nominal. În loc de aceasta, se iscă o dispută care nu slujește nimănui. Dacă dumneavoastră sunteți așa de siguri că acest cvorum există, se făcea apelul, pînă acum jumătate din apel era făcut și ne putem vedea de treabă. Ori se creează o problemă din ceea ce nu este. Noi nu am intenționat să creăm o problemă, noi am intenționat pur și simplu să verificăm, pentru că așa cum ni s-a spus mai îniante, vrem ca acest organ de lucru să fie într-adevăr în conformitate cu normele stabilite de regulament. Atîta tot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tabără în replică și cu asta s-a terminat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doresc pentru colegul deputat Radu Berceanu, pe care eu îl respect foarte mult, și-o spun cu toată sinceritatea, dar doresc ca motivația de aici să fie cea reală. Niciodată nu ne-am propus și cu atât mai mult acum când suntem în sală, fiind interesați de una din inițiativele legislative care se găsesc pe ordinea de zi să fim în cvorum și, nu pentru a cere o prelungire, așa cum s-a întâmplat în perioada anterioară de aici, când negăsind soluții de a rezolva problemele în Cameră am început să facem apeluri nominale sau altceva. Dorința noastră nu a fost de a prelungi, ci de a veni și a da verdictul cel real printr-o majoritate care să dea greutate deciziei noastre parlamentare de aici. Aceasta a fost dorința noastră și nu alta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Ceea ce se întâmplă acum este o chestiune care se discută după ce s-a luat o hotărâre. Ați participat la vot și ați votat și după ce Camera a luat o hotărâre, spuneți că trebuie să revenim asupra acestei hotărâri. Deci, acesta este motivul. Discuția ar fi fost corectă, eventual, înainte de acest vot. Din nefericire...

 
   

Domnul Valeriu Tabără: (din bancă)

Nu este o hotărâre.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Nu contează, s-a votat. Este o hotărâre a Camerei. Și, dumneavoastră propuneți să revenim asupra unei hotărâri a Camerei. Dacă dumneavoastră credeți că altfel nu se poate merge înainte și că eventual trebuie marcată prezența cuiva aici sau absența cuiva aici, dacă nu vreți să deblocați lucrările altfel, este în regulă. Putem reveni. Dar tot printr-un vot al Camerei pentru că este o hotărâre a Camerei. Este un vot al Camerei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să dau citire art.128 din Regulamentul Camerei și o să vedeți, domnule președinte, că acest regulament lasă la latitudinea dumneavoastră să stabiliți modul în care se poate determina numărul deputaților prezenți.

Art.128: "Camerea Dputaților lucrează legal în prezența majorității deputaților. În timpul ședințelor liderii grupurilor parlamentare pot cere președintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului". Nu spune prin apel nominal sau prin simpla numărare. O verificare care s-a făcut de fapt. Iar președintele va proceda la verificarea acestuia. Vă rog să verificați dacă numărătoarea a fost bună și nu sunteți obligat să faceți apel nominal. (Vociferări în sală)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, dacă doream să nu participăm la lucrări, Grupul parlamentar al PUNR, plecam și noi ca și ceilalți, dar am dorit să participăm la lucrări pentru că ne interesează acest proiect de lege. Deci, încă o dată vă reamintesc, am verificat cvorumul acum. În sală sunt 165 de deputați. Vă rog frumos să verificați cvorumul și prin celelalte modalități înscrise în regulament. Deci, prin numărare, cei doi secretari constată că sunt 165, deci nu există cvorumul așa cum v-am spus eu. Vă mulțumesc. Din păcate, asta este situația.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Între timp, o parte dintre colegii noștri au părăsit sala, nu știu din ce motiv, în timpul acestor discuții, ca atare vom face apelul așa cum s-a cerut, apelul nominal.

Vă rog, domnule deputat Gavra. Nu mai vă permit, pentru că atâta vreme cât doi secretari numără înainte de vot 175, iar în momentul de față, înaintea acestei ieșiri la microfon a domnului Gavra sunt 165, sunt obligat să fac acest lucru. (Vociferări) Nu ne aflăm în cvorum în momentul de față. Nu este nici o... victorioasă. Vă rog frumos să păstrați liniștea.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor deputați, în ordine.

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Georgescu Costin

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

absent

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

prezent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

absent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

absent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

prezent

Pavel Vasile

prezent

Popa Aron Ioan

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

prezent

Drecin Mihai

prezent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

prezent

Rakoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

absent

Szekely Ervin Zoltan

prezent

Szilagyi Zsolt

absent

șepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Sandulescu Aureliu-Emil

prezent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Hilote Eugen George

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Năstase Toma

absent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovacs Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

absent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

absent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

absent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Onaca Dorel Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Saganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Marton Arpad-Francisc

prezent

Tamas Șandor

prezent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

absentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

absent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

absent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Lucian Ion

absent

Negrițoiu Mișu

absent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu-Sever-Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Manole Odisei

prezent

Mihu Victor Traian

absent

Nica Dan

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion-Florentin

absent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

absent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru - Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

absent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu-Bejat Ștefan-Marian

prezent

Popescu Dumitru

absent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Raduly Robert Kalman

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin-Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

prezent

Rânja Traian-Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bondi Gyongyike

prezent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pascu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

absent

Micle Ulpiu-Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Karoly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Mihai Ioan

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbaroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Budeanu Radu

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pop Viorel

absent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

prezent

Bejinariu Petru

absent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

absent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

absent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

absent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Barany Francisc

prezent

Bruck Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

absent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard -Carola

absentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

absent

Tabară Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

absent

Vaida Francisc - Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

absent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

absent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

absent

Sabău Traian

absent

Stancov George- Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

absent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Hunea Carmen

absentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

absent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Furo Ioan Iuliu

absent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădalin

prezent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

absent

Dacă au mai venit colegi, vă rog să vă anunțați.

Județul Alba:

Popa Neculai absent

Județul Arad:

Bercea Florian absent

Ghiorghiof Titu Nicolae absent

Tokay Gheorghe absent

Județul Argeș:

Ghibernea Dan absent

Leonăchescu Nicolae absent

Marin Gheorghe absent

Rizescu Sergiu absent

Stan Vasile absent

Stănescu Alexandru absent

Județul Bacău:

Dan Matei Agathon absent

Darie Simion absent

Duțu Ion absent

Popa Aron Ioan absent

Județul Bihor:

Serac Florian absent

Szilagyi Zsolt absent

Tepelea Gabriel absent

Județul Bistrița-Năsăud:

Oltean Ioan absent

Pintea Ioan absent

Județul Botoșani:

Afrăsinei Viorica absentă

Ioniță Nicu absent

Năstase Toma absent

Mihăilescu Petru Șerban absent

Județul Brașov:

Babiuc Victor absent

Gherasim Ion Andrei absent

Moucha Romulus Ion absent

Lepșa Sorin absent

Tudose Nicolae Florin absent

Județul Brăila:

Bartoș Daniela absentă

Dragu George absent

Văsioiu Horia absent

Județul Buzău:

Albu Alexandru absent

Ceaușescu Gheorghe absent

Pâslaru Dumitru absent

Petrescu Ovidiu absent

Județul Caraș-Severin:

Oană Gheroghe absent

Vilău Adrian absent

Județul Călărași:

Bălăeț Mitică absent

Munteanu Ion absent

Naidin Petre absent

Sârbu Marian absent

Județul Cluj:

Lăpușan Alexandru absent

Matis Eugen prezent

Județul Constanța:

Ariton Gheorghe absent

Coșea Dumitru absent

Mazăre Radu absent

Onaca Dorel absent

Județul Covasna:

Birtalan Akos absent

Județul Dâmbovița:

Ana Gheorghe absent

Neagu Romulus absent

Popa Daniela absentă

Simion Florea absent

Județul Dolj:

Grigoraș Neculai absent

Ionescu Bogdan absent

Ioniță Mihail Gabriel absent

Negrițoiu Mișu absent

Vasilescu Nicolae absent

Județul Galați

Buruiană Aprodu Daniela absentă

Ciumara Mircea absent

Nica Dan absent

Sandu Ion absent

Județul Giurgiu

Cristea Marin absent

Croitoru Mircea Adrian absent

Județul Gorj

Băbălău Constantin absent

Pârgaru Ion absent

Popescu Bejat Ștefan Marian absent

Județul Harghita

Raduli Robert Kalaman prezent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe absent

Dimitriu Sorin Petre absent

Giurescu Ion absent

Neacșu Ilie absent

Șteolea Petru absent

Județul Ialomița

Bivolaru Gabriel absent

Popa Virgil absent

Județul Iași

Cei din P.D.S.R. rămân absenți.

Lupu Vasile absent

Stanciu Anghel absent

Stoica Valeria Mariana absentă

Vintilă Dumitru Mugurel absent

Județul Maramureș

Godja Petru absent

Pașcu Ioan Mircea absent

Ștefănoiu Luca absent

Județul Mehedinți

Honcescu Ion absent

Nicolicea Eugen absent

Județul Mureș

Popa Ioan Mihai absent

Județul Neamț

Bujor Liviu absent

Burlacu Viorel absent

Cei de la P.D.S.R. lipsesc.

Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă

Județul Olt

Sunt absenți cei care au plecat din sală, ca grup parlamentar.

Județul Prahova

Barbăroșie Victor prezent

Munteanu Mircea Mihai absent

Opriș Constantin Remus a venit, cumva, la Guvern? absent

Ruse Corneliu Constantin absent

Ceilalți sunt de la P.D.S.R., absenți

Județul Satu Mare

Biriș Anamaria Mihaela absentă

Pop Viorel este de la P.D.S.R. absent

Județul Sălaj

Domnul Liviu Bara este de la P.D.S.R. absent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril absent

Pantiș Sorin absent

Celălalt este P.D.S.R.

Județul Suceava

Toți sunt de la grupurile parlamentare care au părăsit sala.

Județul Teleorman

Videanu Adriean a venit, da? Bun.

Județul Timiș

Bruck Werner Horst absent

Glăvan Ștefan a revenit? absent

Șerban Gheorghe absent

Județul Tulcea

Lipsesc cei care au plecat din sală.

Județul Vaslui

Băsescu Traian absent

Petrescu Virgil absent

Județul Vâlcea

Stancov George Iulian prezent

Județul Vrancea

Nu este cazul.

Municipiul București

Dorian Dorel absent

Dumitrescu Paul Adrian absent

Gheorghiu Mihai absent

Ionescu Constantin absent

Iorgulescu Adrian absent

Pambuccian Varujan prezent

Petrescu Silviu absent

Popescu Tăriceanu Călin absent

Severin Adrian absent

Stoica Valeriu absent

Weber Ernest Otto absent

Circumscripția electorală nr. 42 Ilfov

Petrovici Silvia absentă

A revenit domnul deputat Țepelea, la Județul Bihor, da?

Dacă mai sunt colegi care au revenit pe parcurs?

Pe domnul Dejeu l-am trecut.

Deci, nu mai sunt. Considerăm apelul încheiat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog să numărați acum...

Da. Rezultă că avem 189. Cvorumul este depășit (Aplauze. Se strigă: "Bravo!").

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală, ca să putem continua.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Guvernul a salvat Parlamentul! (Comentarii în sală).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea și ocupați-vă locurile...

Deci, la titlul legii, unde rămăsesem, am supus la vot și nu s-a aprobat amendamentul comisiei. Vă supun la vot, acum, titlul legii, așa cum a fost el propus de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, s-a adoptat titlul legii.

La art. 1, comisia, la primul alineat a propus tot lunile martie-septembrie, deci în loc de august-septembrie. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții...

Da, vă rog.

Domnul deputat Iliescu, vă rog. Președintele comisiei.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Deci, domnule președinte, onorată Cameră, nu vorbesc de această dată în calitate de președinte al comisiei, ci în calitate de membru al Grupului parlamentar P.U.N.R., punând în discuție un amendament propus și în comisie, care, din păcate, a căzut și care se referă la majorarea compensației bănești lunare de la 13.500 lei, așa cum prevede proiectul de lege propus de Guvern, la suma de 20.000 lei.

Cred că argumentația este extrem de serioasă: în nota de fundamenare, care stă la baza proiectului de lege, se spune că ...o persoană din mediul urban va cheltui, în plus, pentru pâine, pe lună, 18.000 lei.

Dacă în privința majorității alimentelor de bază putem accepta o acoperire în proporție de 75%, cred că în privința pâinii, care este, de fapt și din păcate, alimentul de bază pentru majoritatea românilor, a merge pe varianta de 20.000 lei compensație bănească lunară mi se pare o soluție mai fericită.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la discutarea fiecărui articol, spune articolul nostru 105, pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere, în limita perioadei de timp stabilite, reprezentantul Guvernului, inițiatorul, autorii amendamentelor depuse la comisia sesizată și câte un deputat desemnat de fiecare grup. Înțeleg că din partea grupului dumneavoastră (se adresează unui domn deputat al Grupului parlamentar P.U.N.R., care intenționa să vorbească la microfon), a vorbit domnul deputat Iliescu sau... Nu vreau să înțelegeți că vă interzic să vorbiți, dar vreau să existe respectul legii. Nu dânsul a fost inițiatorul amendamentului, ci domnul deputat Lazia, care nu se află aici, sau care se află, dar nu și-l susține... (Comentarii în sală).

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare, în primul rând, propunerea comisiei, așa cum scrie Regulamentul nostru, în care, deci, comisia a propus schimbarea termenului de "august" în "septembrie".

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Vă rog numărați voturile. Sunt 11 voturi pentru.

Deci, am supus la vot, acest amendament propus de comisie a căzut, nu contează că s-a modificat titlul, articolul unei legi poate să difere de titlu. Discutăm de art. 1 alin. 1.

În continuare, voi supune spre aprobare art. 1 alin. 1, așa cum a fost propus el inițial de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog numărați. Două abțineri.

Voturi împotrivă? Sunt 12 voturi împotrivă.

În continuare, la pct. a) și b) ale art. 1, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vi le supun spre aprobare, așa cum au fost ele propuse de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

La pct. c), comisia a propus mărirea cuantumului la 450.000 lei lunar. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare amendamentul propus de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Da. Vă mulțumesc.

Deci, s-a adoptat propunerea comisiei.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct. d), e), f) și g), comisia nu are amendamente. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt intervenții, vă supun spre aprobare aceste puncte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art. 1 alin. 2, comisia propune schimbarea termenului din 31 august în septembrie 1997. Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Iliescu. Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Din partea Grupului parlamentar P.U.N.R., propun modificarea compensației bănești lunare de 9.000 lei , așa cum este în proiectul propus de Guvern, cu suma de 13.000 lei. Este amendamentul depus și, din păcate, respins la comisie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În timpul dezbaterilor, nu pot să fie depuse amendamente, iar cele depuse la comisie se discută numai în anumite condiții.

Deci, vă supun la vot propunerea comisiei, deci, cu modificarea termenului de 31 august în septembrie.

Cine este pentru? Da. Vă rog să numărați. Sunt 17 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Este evident că a căzut acest amendament propus.

Supun spre aprobare amendamentul propus, de modificare de la 9.000 la 13.000 lei. Domnul Lazia, autorul amendamentului, nefiind în sală, nu se poate susține. Vă supun spre aprobare art. 1 alin. 2 în textul propus de inițiator.

Cine este pentru?

Abțineri? Sunt două abțineri.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 13 voturi împotrivă.

În continuare, vă supun spre aprobare pct. a) și b) de la alin. 2, la care nu există amendamente. Dacă sunt intervenții din partea dumneavoastră? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La alin. 3, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare alin. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art. 1 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 3 abțineri.

Voturi împotrivă?

Deci, cu 3 abțineri s-a aprobat art. 1

Art. 2. Dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

La art. 3, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 3 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

La art. 4, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă la art. 5 sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 5 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă sunt intervenții la art. 6? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă sunt intervenții la art. 7? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă sunt intervenții la art. 8? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă sunt intervenții la art. 9? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere, a fost adoptat.

Dacă sunt intervenții la art. 10? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă?

Cu o abținere, a fost adoptat.

Proiectul acestei legi îl vom supune aprobării în plen, în integralitatea lui după ce discutăm și celelalte legi.

Având în vedere că în sală se află 188 de persoane, eu propun să supunem la vot acest proiect de lege, în integralitatea lui.

Din sală:

Soneria!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Rog chestorii să-și facă datoria, să-i cheme pe colegii de afară în sală.

Bun. O să vă rog să vă ocupați locurile în sală, ca să trecem la vot. Deci, este votul final asupra acestei legi, care, fiind o lege organică, este nevoie de 172 de voturi pentru.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală.

Domnul deputat Vâlcu, șeful Grupului parlamentar al P.U.N.R., care dorește să ia cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Grupul P.U.N.R. va vota în favoarea acestei legi, deși în anumite momente, aspecte ale ei, ne-am pronunțat împotrivă.

Considerăm însă că interesul general este ca populația să-și primească drepturile care i se cuvin, chiar dacă ele sunt la un cuantum mai scăzut decât cel pe care l-am propus noi.

Interesul general prevalează, să spunem, asupra unui interes politic.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci, supun votului final proiectul de lege discutat, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate a fost adoptat acest proiect de lege, ca lege organică. (Aplauze puternice).

Cvorumul este de 192 de voturi pentru.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Merităm o pauză...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu.

 
Respingerea prin vot a propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar.  

În continuare, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar. Această propunere legislativă a fost depusă de Grupul parlamentar P.U.N.R. și în ziua de 6 martie 1997, la solicitarea inițiatorului, plenul a aprobat dezbaterea proiectului în procedură de urgență.

Conform prevederilor art. 105 și 106 din Regulamentul nostru, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei să facă propunerile de timp pentru cele două chestiuni. Vă rog.

Domnul deputat Cristea. Aveți microfon acolo, care funcționa.

   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc.

Deci, Comisia de agricultură a luat în dezbatere, în urma adresei Biroului Permanent, în regim de urgență, propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 18, depusă de domnul deputat Valeriu Tabără, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R.

În urma dezbaterilor generale care au avut loc în comisie, s-a propus respingerea acestei propuneri legislative, pentru următoarele motive: propunerea legislativă, în forma prezentată și în regim de urgență nu a permis membrilor comisiei posibilitatea unei analize de fond și a unei documentări necesare dezbaterii sale pe articole; în al doilea rând, existența la comisie a unei propuneri legislative care are același obiect și care, conform unor dispoziții regulamentare, poate fi conexată cu propunerea făcută de PUNR.

Acestea sunt lucruri cuprinse în raportul comisiei, la care aș vrea să mai adaug faptul că la dezbaterea acestui proiect de lege în comisie, grupurile parlamentare ale PDSR și PRM au părăsit sala, iar în dezbatere toate celelalte grupuri parlamentare și-au exprimat punctul de vedere și au făcut aceeași propunere de respingere a proiectului de lege. Propunerile au fost supuse la vot și au fost respinse cu 16 voturi pentru, 1 abținere și 1 vot împotrivă.

În aceste condiții, domnule președinte, nu putem să facem propuneri de timp pentru discutarea acestui proiect de lege. Urmează ca dumneavoastră să supuneți plenului propunerea făcută de comisie, de respingere a acestui proiect de lege.

Mai precizez că am primit în termen avizul Consiliului Legislativ, nu am primit la comisie cele două avize consultative, de la Comisia juridică și de la Comisia pentru administrație locală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea inițiatorilor? Domnul deputat Tabără. Vă rog!

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, cred că ați studiat fiecare raportul pe care l-ați primit la acest proiect de lege și vreau să vă spun că, în calitatea mea de parlamentar, și din legislatura trecută, și din cea de acum, nu am întâlnit niciodată o astfel de motivație de respingere a unui proiect de lege. Și anume, este vorba de cele două puncte care fac argumentația acestei respingeri: "Propunerea legislativă prezentată în regim de urgență nu a permis membrilor comisiei posibilitatea unei analize de fond pentru o dezbatere fundamentată pe fiecare capitol." Fac mențiunea că de joi și până miercuri a fost aproape o săptămână, or noi am ajuns să analizăm proiecte de legi în timp chiar mai scurt. Nu cred că acest argument stă în picioare pentru respingerea discutării proiectului de lege în plenul Camerei Deputaților.

Cu atât mai mult nu stă în picioare nici cel de al doilea argument: existența unei alte inițiative legislative cu același obiect de reglementare. Nu contest proiectul respectiv, conținutul respectiv ș.a.m.d., de fapt, problemele legate de aducerea pe ordinea de zi în procedură de urgență a proiectului de lege al cărui autor este Grupul parlamentar al PUNR... vă reamintesc, a fost depus pe 18.02 și readus doar într-un moment de conjunctură, și nu așa cum ar fi fost normal, să fie adus în discuție în Camera Deputaților în contextul prevederilor regulamentare.

Domnilor colegi,

Nu vreau să intru în amănunte, dacă este necesar am să revin, au fost însă argumente și de o altă natură, privind faptul că în legislatura trecută PUNR ar fi trebuit să depună astfel de amendamente sau proiecte de modificare a Legii nr. 18.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că trei grupuri parlamentare au făcut aceste inițiative parlamentare, și anume: cu Adresa nr. 109/29.07.1993, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 inițiată de Grupul parlamentar PUNR; cu Adresa nr. 110/20.07.1993 o altă propunere legislativă, a Grupului PD-FSN, iar cu Adresa nr. 171/1.11.1993, depunerea unei inițiative legislative a Grupului UDMR.

Stimați colegi,

Vreau să vă aduc la cunoștință, și aveam de fapt știrea încă cu o seară dinainte de ședința comisiei de specialitate, că Consiliul Legislativ a dat avizul favorabil pentru propunerea legislativă pe care am făcut-o Camerei și comisiei.

Vreau să mai fac o precizare: proiectul de lege pe care noi îl aducem în fața dumneavoastră și în procedură de urgență clarifică câteva probleme și, de fapt, completează Legea nr. 18 și nu creează disfuncționalități în această lege, ci este, efectiv, completarea ei. Și aici ne referim la problema rezolvării situației acționarilor din societățile comerciale cu capital de stat, este vorba de rglementarea situației terenurilor cu vegetație forestieră, este vorba de reglementarea drepturilor de proprietate asupra unor terenuri abuziv preluate de către stat (și dacă vreți vă aduc la cunoștință ceea ce este prezent în zona bazinelor de acumulare hidrotehnice), este vorba de redarea proprietății asupra unor suprafețe de teren arabil și forestiere pentru biserici, schituri mănăstirești și mănăstiri, este vorba de redarea proprietății asupra pădurilor comunale și composesorale către comunitățile locale și la care se adaugă și probleme legate de redarea în proprietate a unor suprafețe de pădure-terenuri arabile pentru școli de toate gradele, începând cu gimnaziile și terminând cu universitățile, atât cele cu profil agricol cât și cele cu profil silvic.

Domnilor colegi,

Nici o reformă în agricultură nu se va putea face până nu vom clarifica toate problemele legate de proprietatea funciară! Noi nu putem discuta de privatizarea societăților comerciale cu capital de stat fără a clarifica elementele de proprietate și a ceea ce aparține, de fapt, acționarilor sau celor care dețin pământ în diverse relații cu aceste societăți comerciale în conformitate cu Legea nr. 16. Noi nu putem discuta despre o piață a pământului fără a clarifica aceste probleme!

Mai mult, vreau să precizez că există în Legea nr. 18 un element de neconstituționalitate - faptul că în zonele de câmpie am reconstituit dreptul de proprietate până la limita de 10 ha, nu același lucru l-am putut face în zonele de munte, unde suprafețele avute de proprietarii de teren arabil sunt întotdeauna limitate la 1-2-3 ha, suprafețele avute de aceștia în posesie sunt în general suprafețele împădurite. Considerăm că prin această lege putem să venim și în aceste zone la nivelul de 10 ha, inclusiv cu suprafețele împădurite.

O problemă însă: ceea ce rămâne din redistribuirea suprafețelor de pădure pentru Romsilva este de circa 1,7 milioane de ha și considerăm că cea mai bună administrare pentru patrimoniul forestier al țării este cel de proprietate privată.

Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Camerei Deputaților Ion Diaconescu.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Am și eu o întrebare!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

După aceea.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Domnul Tabără are oarecum dreptate, că s-ar fi putut găsi timp pentru comisie ca să facă o examinare a acestui proiect de lege cât de cât mulțumitoare, însă motivul principal pentru care noi credem că trebuie să se renunțe la examinarea proiectului acum, în procedură de urgență, constă tocmai în ceea ce spunea domnul Tabără: că legea este extrem de importantă, are atâtea conotații și că trebuie examinată pe îndelete. Și, mai ales, să ținem seamă că mai sunt o serie întreagă de proiecte mai vechi care au fost lăsate în desuetudine, în cel depus de un grup de inițiativă câteva săptămâni în urmă știți că ați respins procedura de urgență pentru că Guvernul are de venit, în conformitate cu acordurile pe care le-a încheiat cu forurile internaționale, cu niște prevederi speciale, care încă nu sunt puse la punct.

De aceea, credem că este cel mai înțelept lucru să se renunțe și la această procedură de urgență, respingând - pentru că nu există altă modalitate - proiectul respectiv, dar și proiectul acesta, ca și cel de data trecută, vor fi conectate și vor fi baza discuțiilor, când se va începe procedura normală. Chiar propunem ca atunci când se va întâmpla acest lucru proiectul respectiv să nu fie considerat numai inițiativa grupului Vasile Lupu și ceilalți, ci să fie considerat între inițiatori și grupul dânșilor.

Deci, v-am ruga ca prin votul dumneavoastră să se renunțe la această procedură de urgență, respingând pentru moment proiectul, urmând ca atunci când se va lua în discuție proiectul celălalt, care a fost amânat, la care s-a renunțat la moțiunea de cenzură, să fie conectat cu acesta, dânșii find considerați printre inițiatorii acestui proiect general de reformă agrară, care este absolut și urgent necesară și sperăm ca până la 30 iunie, când se încheie această sesiune, el să capete forma definitivă. De aceea vă propunem acest vot negativ dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea, vă rog, puneți întrebarea!

Din sală:

La procedura de urgență vorbește un singur reprezentant de la fiecare grup parlamentar!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns încă în procedură!

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnilor colegi,

Vreau să pun o întrebare președintelui comisiei, sper că îmi dați voie...

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Președintele comisiei ne-a propus respingerea acestui proiect de lege și vreau să-i pun o întrebare, ca să știu cum votez: Domnule președinte al comisiei, ați respins acest proiect de lege și vreau să vă întreb, l-ați respins pentru că este textul rău sau pentru că acest proiect de lege nu aparține PNȚCD? După cum ați văzut, Consiliul Legislativ a spus că acest text este bun, deci prima idee cade. Rămâne cea de a doua, l-ați respins pentru că nu aparține PNȚCD.

Se pune întrebarea, în acest context: PNȚCD-ul pune înaintea interesului țărănimii române interesul său, ca partid, ca să fie inițiator? Ce fel de partid țărănesc mai sunteți atunci, dacă nu vreți binele țărănimii, pe care spuneți că o reprezentați în Parlament, domnilor?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul ministru Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (ministrul pentru relațiile cu Parlamentul):

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul este în acord cu respingerea acestei inițiative legislative, pentru următoarele motive:

Sigur că în Legea nr. 18 trebuie să se intervină, dar intervenția trebuie să fie mult mai amplă decât secțiunea care vizează această inițiativă legislativă. Sigur că în problema restituirii pădurilor, unde s-a făcut foarte puțin, discuția este deschisă, dar trebuie să ținem cont (și dumneavoastră sunt convins că atunci când veți vota acest proiect de lege veți ține cont) de faptul că astăzi aproximativ 5% din păduri sunt în proprietate privată și extinderea acestei proprietăți private începe să aibă deja o dimensiune foarte importantă și o pondere foarte mare prin modificarea Legii nr. 18, inclusiv prin această inițiativă legislativă a Grupului PUNR.

În acest caz, va trebui să examinăm foarte exact cum se va face gospodărirea acestor păduri, cum se va face actul de exploatare silvică și cum ele vor fi gospodărite în regim silvic, așa cum prevede Codul silvic în vigoare și adoptat și de dumneavoastră în trecuta legislatură. Pentru că, în primul rând, pădurea, în momentul acesta (și exemplele pot fi nenumărate), în țările europene cel puțin, este socotită mai degrabă și înainte de a fi un factor economic un factor de mediu, un factor ecologic.

Deci, având în vedere că discuția trebuie făcută asupra Legii nr. 18, că această discuție va fi făcută pe mult mai multe componente ale acestei legi, fără să negăm utilitatea unora din punctele de vedere prevăzute de actualul proiect, Guvernul, mai ales datorită acestei proceduri care nu permite o dezbatere pe fond suficientă și un timp suficient de reflexie, are rugămintea să respingeți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să îl rog pe domnul senator Cataramă, care este inițiator, să poftească pe banca inițiatorilor și, ca să nu se suscite alte genuri de discuții, o să-i rog și pe domnii deputați să-și ocupe locurile în sală, inclusiv pe domnii miniștri.

Domnul deputat Gavra, într-o chestiune de procedură.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur că suntem în prima etapă a dezvoltării acestui regim de urgență la acest proiect de lege, care, de fapt, este inițiativă legislativă a Grupului parlamentar PUNR. Noi încă nu am intrat în procedură și, deci, biroul comisiei și nu președintele trebuie să stabilească timpul total și timpul individual pentru intervenții la acest proiect de lege.

Din păcate, însă, s-a încălcat procedura, până acum deja, lucru care este nepermis! Este pur și simplu o defăimare a Camerei Deputaților, care a primit din partea comisiei un raport care încalcă prevederile regulamentului și ale procedurii adoptate în plenul Camerei Deputaților! Așadar, la un asemenea proiect de lege nu se spune că nu a fost timp, că de aceea este "de urgență", ca să-și facă timp colegii noștri; doi, nu se prezintă un raport de respingere a procedurii, pentru că procedura a fost adoptată și își urmează cursul firesc, cu sau fără voia comisiei, cu o respingere, pe fond, și în final cu argumente a inițiativei legislative, pe articole! Dumneavoastră, astăzi, aici, nu puteți să dați un vot asupra procedurii, întrucât ați adoptat procedura de urgență, nu o puteți anula printr-un vot, pentru că încălcați regulamentul și, în final, după ce se discută articolele inițiativei legislative - întrucât în raport nu există amendamente - puteți să vă dați votul, negativ sau pozitiv, pentru adoptarea acestei inițiative legislative în regim de urgență.

Domnule președinte,

Regulamentul este foarte clar, începând de la art. 102, 103, 104: "Camerea Deputaților, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate pe ordinea de zi acest proiect de lege (care s-a și înscris la pct. 3). Imediat se trece la discutarea pe articole, după ce comisia fixează, prin biroul său, timpii individuali și timpul total de analiză a acelei inițiative" și se trece, conform art. 105, la discutarea fiecărui articol în parte, în limita pe care va urma noi să o stabilim acum de comun acord, la nivelul Camerei Deputaților.

Deci, nu are nimeni voie să întrerupă procedura care este stabilită la Secțiunea a IV-a art. 102-106, respectiv, dezbaterea unei inițiative, a unei ordonanțe sau a unui proiect de lege în regim de urgență! Vă rog frumos să dați curs desfășurării normale a procedurii, conform regulamentului!

Revenind la procedura normală, la articolele anterioare, care ne spun ce se întâmplă cu inițiativele legislative, se spune în felul următor în art. 95 (care nu are legătură cu urgența, dar regulamentul trebuie să fie în întregul său): "În cadrul unei proceduri normale, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acelui proiect sau propuneri legislative, după încheierea dezbaterilor generale...", atunci dumneavoastră, ca președinte de ședință, cereți un vot Camerei, dacă inițiativa este în regim normal. Deci, nu aveți voie să cereți nici un vot Camerei, decât în final, după dezbatere: respingere sau adotpare asupra acestui proiect de lege!

Pentru domnul Diaconescu și pentru domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, sigur că argumentele domniilor lor sunt pertinente, probabil că ar trebui să atacăm această lege la mai multe articole, dar dacă rezolvăm parțial - inițiativa noastră este de 2 ani de zile, exact ca și a dumneavoastră, domnule președinte Diaconescu, ca și a UDMR-ului și ca și a PD-ului; până acum, de 2 ani, nu s-a rezolvat nimic, iar situația în teren o cunoașteți foarte bine -, nu este mai bine să nu se mai aștepte încă 2 luni, 3 luni, 4 luni, ca să rezolvăm ceva, mai ales la păduri, unde problemele sunt foarte dure în teritoriu și le știți foarte bine? Și în zona Maramureșului istoric, și în zona Bucovinei, și în zona secuimii ș.a.m.d. De ce să așteptăm la nesfârșit, până facem un aluat din toate inițiativele, când se contopesc toate în ceva ce nu aparține nimănui, când avem regim de urgență?

A doua chestiune: nu se pot identifica cele două proceduri - inițiativa dumneavoastră prin votul dumneavoastră (că noi am fost de acord cu regimul de urgență și aici) merge în regim normal, când va veni la Camera Deputaților, conform procedurii și regulamentului, se va dezbate; acest proiect de lege al nostru este în regim de urgență și vă rog să-l tratați ca atare, fără a face comparație cu alte inițiative, care sunt depuse în alt regim la Camera Deputaților!

Domnule președinte, vă rog să nu încălcați regulamentul, pentru că dumneavoastră sunteți obligați să-l aplicați!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Berceanu, o chestiune de procedură. Vă rog!

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ar trebui să încheiem cât mai repede aceste probleme de procedură, pentru că altfel nu o să mai fim într-o procedură de urgență, tocmai discutând prea mult despre procedură, ea va fi, de fapt, o procedură lentă... Rugămintea mea ar fi să cereți din partea comisiei propunerile de timp: total și alocat fiecărei intervenții, iar în legătură cu această propunere a comisiei, de respingere a proiectului de lege, având în vedere că în procedura de urgență nu există dezbateri generale, (art. 95 pe care l-a citat domnul Gavra este de la procedura normală), practic, imediat ce se începe această procedură dumneavoastră trebuie să supuneți la vot raportul de respingere și, dacă el nu va fi acceptat, atunci să dezbatem legea în procedură de urgență.

Dacă tot am venit aici pentru această chestiune de procedură, aș vrea să vă spun doar în câteva cuvinte și poziția Grupului parlamentar USD-PD. Noi suntem convinși pe deplin că trebuie niște modificări la Legea fondului funciar și că o mare parte din modificările propuse de Grupul parlamentar PUNR sunt îndreptățite, așa cum o parte și din modificările propuse de PNȚCD și UDMR, prin inițiativa de săptămâna trecută, de asemenea, sunt îndreptățite, noi însă nu am fost nici săptămâna trecută și nu suntem nici acum de acord să discutăm aceste lucruri în procedură de urgență, pentru că sunt niște chestiuni care au efecte foarte-foarte importante - uneori imprevizibile, așa cum s-a dovedit și cu legea votată în 1991 - și de aceea credem că lucrurile trebuie bine cântărite, precis și atent studiate, în așa fel încât dacă facem niște modificări, ele să nu fie niște modificări care să încurce și mai mult lucrurile în agricultură și să mai determine un val de procese și de prelungite probleme în mediul rural, ci, din contră, să simplifice și să clarifice chestiunile din această zonă economică foarte importantă.

De aceea, noi vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege și așteptăm cât se poate de curând ca toate inițiativele elgate de Legea nr. 18 să fie discutate și puse la un loc și să discutăm într-o procedură normală aceste modificări.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Am cerut, de altminteri, șefului comisiei să facă propuneri pentru timpii de dezbatere pe articole și pentru... Vă rog să faceți propuneri!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Mai întâi trebuie să dau două răspunsuri. Proiectul a fost dezbătut pe fond și în dezbateri generale în cadrul comisiei de către toate grupurile parlamentare, au fost vorbitori de peste tot. Formularea noastră sintetizează ceea ce s-a spus acolo și o face foarte exact, domnul Tabără a participat și a susținut proiectul și constatările colegilor noștri au fost exact acestea: că propunerile care sunt cuprinse în proiect (eu nu vreau să intru în detalii aici, dar acolo s-a discutat chiar și pe detalii) nu pot fi puse efectiv în discuție pentru că ele nu au în spate o argumentație foarte solidă, din care să reiasă că acest proiect se poate dezbate într-adevăr în cunoștință de cauză. Aceasta este relatarea foarte exactă.

În al doilea rând, domnule deputat Țurlea, nici vorbă de ceea ce spuneți dumneavoastră! Este părerea dumneavoastră și nu aceasta a prevalat în această discuție a noastră. Toți vorbitorii, șapte la număr, au propus respingerea acestui proiect, după dezbateri generale, după ce domnul deputat Tabără a avut posibilitatea să intervină din nou la sfârșitul dezbaterilor.

Comisia l-a votat și îl propune, domnule președinte, Camerei Deputaților, cu această rezoluție, să-i spunem, de respingere. În situația în care dumneavoastră îl supuneți la vot și este respins, alocarea de timp nu mai este necesară. Alocarea de timp este necesară în situația în care propunerea comisiei de respingere a proiectului nu este însușită de Cameră și atunci, evident, urmând dezbaterea pe articole, va trebui să facem propuneri pentru timpul de dezbatere.

Cât despre "broderiile" domnului Gavra pe marginea procedurilor, eu nu reacționez pentru că le-am auzit de 4 ani de zile și trebuie să recunosc că are o fantezie deosebită...

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu ne cunoașteți!

Din Grupul PUNR:

Sunteți pe dinafară total! Profesor de filosofie în agricultură!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, îmi pare rău de ceea ce s-a întâmplat, ultima afirmație, acele "broderii de regulament"... dar inclusiv raportul este în afara regulamentului și o spun și eu. Nu doream să intru în amănunte și nici nu am să intru în modul cum s-a elaborat acest raport la proiectul de lege. Ați spus că după discuții generale s-a respins, nu este adevărat, motivația din primul punct de respingere este clară și nu am scris-o eu, a scris-o comisia sau cei care au făcut-o!

În al doilea rând, rămân la părerea că undeva nu lucrăm corect. Atunci când este vorba de o inițiativă legislativă, cu atât mai mult dacă abordează sectoare extrem de importante, eu cred că comisia sau măcar o parte din Comisia pentru agricultură ar trebui să fie aici, de față, și să ia măsuri: cine stabilește timpul, președintele, vicepreședintele sau altcineva.

Revin la câteva chestiuni și îmi pare rău, domnule președinte Diaconescu, trebuie să vă spun și un alt lucru: nu acceptăm calitatea de coautori ai celeilalte inițiative legislative din mai multe motive și nu vreau să fac analiza aici. În primul rând, ne asumăm și ne-am asumat răspunderea atunci când am prezentat acest proiect de lege că el este cel care completează și nu deranjează pe nimeni, deci nu intrăm să mărim numărul de procese. Dincolo, dintr-o primă citire, vreau să vă spun că sunt foarte multe probleme și cunosc acest lucru, prin faptul că am gospodărit timp de 2 ani și 15 zile unele din aceste probleme ale fondului funciar în România.

De asemenea, nu împărtășesc nici celălalt punct de vedere, exprimat de către domnul ministru Duvăz aici, privind proprietatea asupra pădurilor. Pentru că sistemul de exploatare poate să fie reglementat așa cum el a fost reglementat în România.

Domnule ministru, vreau să vă spun că sunt dintr-o zonă în care proprietatea privată asupra pădurilor a fost preponderentă, este vorba de Munții Apuseni. Vreau să vă spun, domnule ministru, că la această dată, zona respectivă a început să fie cheală și să știți că nu țăranii și moții au făcut aceste tăieri, le-au făcut cei care le-au avut în proprietate! Mai mult, cred în puterea de a gospodări ceea ce înseamnă fond funciar, atunci când reglementările sunt clare! Și sunt foarte multe argumente în acest sens și a ceea ce este în Slovenia, în Cehia, în Germania și în celelalte țări ale Comunității Economice Europene.

Mai mult, vreau să fac precizarea că articolele pe care le-am luat în analiză și cu care venim în fața dumneavoastră, după părerea mea, sunt fundamentale pentru ca Guvernul să declanșeze elementele de reformă profundă în anumite sectoare ale agriculturii.

Fără aceste modificări, fără aceste completări ale Legii nr. 18, noi nu putem discuta decât poate făcând politică pe seama cui? Pe seama celor care așteaptă de câțiva ani buni să li se facă dreptate și se poate face foarte ușor printr-un proiect de lege?

Nu cred că respingerea este făcută cu motivația conținutului legii. Respingerea se face așa cum nu s-a dorit aducerea acestui proiect de lege, așa cum cerea regulamentul, în procedură de urgență, și cum am cerut-o. Dacă era un alt proiect sau alt proiect, elaborat de altcineva, iată că s-a putut aduce în procedură de urgență chiar și fără expunerea de motive sau nota de fundamentare, pe care am votat-o.

Și o altă problemă, noi nu am cerut retragerea procedurii. Noi am lăsat procedura care s-a votat joi, acum două săptămâni. Celălalt proiect de lege a fost tratat cu totul și cu totul altfel. Este dreptul inițiatorilor s-o facă. Dar eu cred că până atunci, un astfel de proiect este absolut necesar să fie luat în discuție de către dumneavoastră. Și îmi pare rău, repet, că nu a fost și motivația Consiliului Legislativ, pentru că dacă ați citi această motivație, ați vedea că sunt elemente doar de formă, și nu de fond, în acest proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. Vă rog, domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Regula de bază a procedurii parlamentare este la secțiunea a treia, iar excepția tratându-se în secțiunea a patra, prin procedura de urgență. Această secțiune are prevederi doar pentru acele momente ale procedurii care diferă de la procedura normală. O,i este clar că în art.95, și numai acolo, se face vorbire despre propunerea comisiei, de respingere. Ca atare, nu s-a dorit o reglementare specială în cazul procedurii de urgență a acelei situații când comisia a propus respingerea inițiativei legislative sau a proiectului de lege.

Evident că în momentul în care există prevederea că nu există dezbateri generale, fără să fi discutat toată perioada pe care am rezervat-o, din păcate, acestei discuții, ar fi trebuit să se purceadă la vot, direct la vot, fără discuții. Și suntem în această situație. Vă rog să faceți această interpretare pentru că este singura normală și conformă acestui regulament.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, replică, însă, vă rog să fie scurtă.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi.

Domnule deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și servicii, sigur că eu o iau ca o metaforă chestiunea aceasta, dacă dumneavoastră mai aveți timp și de metafore. Deci broderia nu există în regulament. Broderia există eventual la dumneavoastră ca procedură și comportament parlamentar, lucruri știute bine la Cameră. Ne-ați cam brodat de fiecare dată, dar nu în Camera Deputaților. Pe coridoare și în altă parte. Deci brodați acolo și lăsați-ne pe noi, că noi aplicăm regulamentul. Când aveți timp să-l citiți, vă rog să veniți să ne spuneți unde ați greșit dumneavoastră. Eu vă cer scuze pentru ce ați făcut dumneavoastră aici.

Iar domnului deputat Marton îi reamintesc că excepția este excepție, și nu întărește regula. Deci excepția nu se referă la articolul la care domnia sa a făcut aici apel, că se supune votului procedura, dacă este de respingere. Nu, domnule coleg, tocmai de aceea nu s-a spus la urgență, că acolo nu se fac asemenea proceduri. Acolo intră direct în dezbatere. De aceea este excepție, domnule coleg. Regula este alta și excepția niciodată nu confirmă regula, pentru simplul motiv că în logică, excepția este excepție de la regulă. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul Barna. Domnul deputat Barna. Vă rog.

 
   

Domnul Elek Barna Matei:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Vorba multă, sărăcia omului! Iată că din procedura de urgență am ajuns în procedură înceată și, în loc să votăm, facem sofisticări pe seama regulamentului.

Deci din partea comisiei propunem 30 de minute, nu mai mult de 3 minute pe articol. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare propunerile din partea comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă?... Abțineri, încă o dată. Vă rog, țineți mâinile sus. 3 abțineri. Voturi împotrivă? Cu 3 abțineri și 1 vot împotrivă, s-au adoptat timpii.

În continuare... Da, vă rog, inițiatorul.

Am intrat în procedura de urgență.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți trei minute.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Cred că, și ca parlamentar, am dreptul să-mi spun punctul de vedere asupra unui deznodământ și nu este, repet...

Domnule deputat, când mă veți auzi pe mine oprind pe cineva de a vorbi de la acest microfon, vă rog să mă opriți și pe mine.

În al doilea rând, domnilor colegi, ca unul dintre cei care am lucrat la această lege, ca unul dintre cei care cunosc o mare parte din ceea ce înseamnă agricultura României, ca unul dintre cei care cred că cunosc și imperfecțiunile și ceea ce trebuie să mai facem în agricultura aceasta, îmi exprim durerea pentru votul de astăzi. Vreau să vă spun că el este în contradicție cu ceea ce înseamnă procedura parlamentară.

Acesta este motivul pentru care - și vă rog să luați în calcul acest lucru - Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române, și nu legat de ceea ce s-a întâmplat dimineață, își va rezerva dreptul de a-și exprima poziția într-un anumit fel în Camera Deputaților de astăzi înainte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenția dumneavoastră este o declarație, și nu are legătură cu proiectul de lege.

În continuare, vă supun la vot propunerea comisiei, de respingere a acestei inițiative legislative, considerentele fiind cuprinse în raport. Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Vă rog, țineți mâinile sus. Sunt 15 voturi împotrivă. Cu 15 voturi împotrivă, s-a respins această inițiativă legislativă.

Vă rog, domnule deputat Vâlcu, șeful grupului parlamentar.

 
   

Domnul Mircea Vâlcu:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Grupul parlamentar PUNR consideră că s-a încălcat Regulamentul de funcționare al Camerei și, ca atare, se retrage de la lucrări, urmând să-și definească ulterior poziția în legătură cu participarea la lucrările Parlamentului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog foarte mult, nu părăsiți sala și ocupați-vă locurile, să putem să verificăm cvorumul și să continuăm lucrările. (Așteptare).

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnul chestor Mureșan, dacă se poate, vă rog să veniți.

Vă rog frumos să numărați și rog chestorii să-i cheme pe colegii noștri în sală.

Vă rog luați loc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte, astăzi, la cererea Grupului parlamentar PUNR, s-a făcut verificarea prin apel nominal. Această verificare este în vigoare până la terminarea zilei de astăzi. Dumneavoastră trebuie să faceți doar numărarea voturilor împotrivă și abțineri, să verificați dacă nu sunt mai mulți decât cei care erau prezenți la momentul apelului nominal. Ca atare, nu mai este nevoie să numărați câți sunt în sală și câți nu sunt în sală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul deputat Berceanu.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă văd nevoit să mai fac câteva precizări regulamentare.

La art.195 este scris așa: "Deputații, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare, situație în care nu sunt considerați absenți". Deci dumneavoastră aveți probabil vreo 20 de colegi care sunt trecuți pe acel tabel care se află la președintele de ședință și care nu intră în cvorum. Deci cvorumul nostru pentru lucrările Camerei, lucrările obișnuite, este cel care este redus cu aceste persoane. Numai la adoptarea legii intervine o altă prevedere, de undeva mai de la începutul regulamentului, care spune că legile, respectiv hotărârile se adoptă cu majoritatea care este necesară după cum legea este organică sau lege obișnuită.

Deci pentru discutarea legii se aplică cvorumul de lucru, care este redus cu persoanele care sunt în misiuni ale Camerei Deputaților. De aceea, sunt absolut convins că avem acest cvorum și că putem începe dezbaterea legii care urmează la ordinea de zi.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am făcut verificarea cvorumului de lucru, îl avem și vom începe dezbaterea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Inițiator este domnul senator Cataramă. Vă rog, poftiți la microfon.

   

Domnul Viorel Cataramă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră propunerea, adoptată de altfel de Senat, de modificare a Legii nr.35 a investițiilor străine, făcând de la bun început câteva precizări.

Doresc să precizez că această Lege nr.35 necesită mult mai multe modificări decât cea pe care am inițiat-o eu. Totuși am considerat necesar să atacăm cea mai importantă problemă a acestei legi, întrucât am constat că România, față de celelalte țări foste comuniste, beneficiază de un volum de investiții străine mult mai mic. Dacă România beneficiază de 2 miliarde de dolari investiții străine, celelalte țări, dau câteva exemple: Cehia 8 miliarde, Polonia - 9 miliarde și Ungaria - 14 miliarde.

Întrebarea se pune, în mod firesc: de ce investițiile străine au ocolit România?

În primul rând, pentru că au existat bariere legislative și birocratice, care au înfrânt practic dorința investitorilor străini de a veni cu capital în România, un capital de care țara noastră are nevoie. Iar modificarea acestei legi într-un singur articol, care privește de fapt dreptul persoanelor juridice române cu capital integral sau parțial străin, de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu obiectul de activitate și pe toată durata de existență a societății, a fost gândit ca un semnal pozitiv dat investitorilor străini că actuala majoritate parlamentară dorește să schimbe atât cadrul legislativ, cât și să elimine barierele birocratice, astfel încât, din convingere să asigure toate condițiile capitalului străin să vină în România.

În Senat am avut parte de o dispută politică, care a separat clar actuala majoritate parlamentară de actuala opoziție. A fost o diferență ideologică de gândire, fără argumente solid economice, luându-se în discuție încălcarea Constituției, a Legii fondului funciar și a altor legi.

Este adevărat că atât Constituția, cât și Legea nr.18 interzic cetățenilor străini și apatrizi sau persoanelor fizice și juridice străine să dețină dreptul de proprietate asupra terenului in România. Numai că prevederile Legii nr.35, așa cum am propus modificarea, se referă la dreptul persoanelor juridice române cu capital integral sau parțial străin de a deține dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Practic, am pornit de la acest lucru întrucât această prevedere există la ora actuală în legislație, numai că pe întreg teritoriul țării, datorită prevederilor Constituției și ale Legii fondului funciar, unele notariate au refuzat să încheie acte autentice prin care persoane juridice române cu capital integral sau parțial străin să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor sau au existat anumiți judecători care au refuzat să aprobe transcrierea în Cartea funciară.

Din acest motiv, am considerat necesar că trebuie venit cu o precizare expresă, valabilă pentru toate notariatele din țară, în conformitate cu care persoanele juridice române cu capital integral sau parțial străin pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu obiectul de activitate și pe toată durata de existență a societății.

A mai existat o propunere, îmbrățișată de opoziție, și anume să nu se dea acestor persoane juridice române dreptul de proprietate asupra terenului, ci numai dreptul de concesionare a terenului.

Aș vrea să fac câteva precizări și să aduc în discuție care este diferența esențială între dreptul de proprietate și dreptul de concesionare.

Concesiunea este o noțiune strict comercială, în care contractul de concesiune este definit a fi contractul comercial cu funcții apropiate de intermediere, prin efectul căruia un comerciant independent, numit concesionar, dobândește dreptul de a fi aprovizionat cu anumite mărfuri ale unui producător, numit concedent, pe care le comercializează în nume și în cont propriu. Constituie o formă de intermediere imperfectă și cunoaște o largă răspândire.

Doctrina juridică românească a preluat termenul de concesionare și pentru terenuri. Ce înseamnă, de fapt, concesionarea în domeniul terenului? Înseamnă că eu, concedentul, care cedez terenul concesionarului, oricând în timpul desfășurării, derulării contractului de concesionare, pot să schimb contractul de concesionare. Pot schimba oricând condițiile de acordare, pot oricând să mă interferez în deciziile concesionarului. Adică cel care concesionează terenul, dacă vrea să-l vândă, vrea să facă o societate nouă, să fuzioneze, să divizeze, întotdeauna va trebui să ceară autorizația proprietarului, care își păstrează în continuare această calitate. Prezintă oare aceasta garanția necesară unei activități comerciale normale și independente sau rămâne atunci un amestec, o cenzură a proprietarului în afacerile comerciantului?

Încă un element, suplimentar. Dacă concesionarul vrea să facă orice act de dispoziție, el urmează să ceară întotdeauna autorizația proprietarului terenului respectiv.

Iată de ce adoptarea acestui amendament nu ar aduce garanția necesară investitorului străin în România și, ceea ce este o ironie a soartei, nu ar garanta mai multe drepturi de proprietate proprietarului.

Aceste câteva considerații cred că v-au convins de faptul că există o mare diferență între dreptul de proprietate și dreptul de concesiune și nu putem lua în discuție pentru investitorii străini această variantă, întrucât ea nu ar reprezenta un semnal clar că actuala guvernare din România dorește să deschidă în mod corect și în interesul României porțile capitalului străin.

În aceste considerente vreau să mai spun că discuțiile purtate pe marginea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au îmbrăcat forme care nu au legătură cu discuția. S-a făcut o confuzie în discuția din Senat și la Comisia economică din Camera Deputaților între terenurile din domeniul privat și din domeniul public. Aceste prevederi ale legii se referă strict la terenurile private și trebuie să pornim de la realitatea că în România, valoarea terenului este extrem de scăzută în comparație cu valoarea reală a acestui teren. Nu doresc să mă refer la prețurile care se plătesc pe un hectar în alte țări sau cât se plătește în România. Cred totuși că trebuie să existe o piață a terenurilor și să aducem terenurile în România la adevărata lor valoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei. Au fost sesizate în fond Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, care au făcut un raport comun. Vă rog, domnul deputat Vida.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, în zilele de 26 februarie, respectiv în 5 martie, au dezbătut proiectul, problematica prevăzută în aceste proiect și, în unanimitate, în cadrul discuțiilor, toți membrii au sprijinit acest proiect de lege, la votare, cu majoritate de voturi a fost avizat proiectul de lege, fapt pentru care se propune spre dezbatere în plenul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Poftiți. Vă rog.

O să vă rog să fiți foarte scurți în intervenții.

 
   

Domnul Liviu Spătaru:

30 de secunde, domnule președinte, din partea comisiei și din partea Grupului parlamentar USD.

Evident că această lege ar fi putut să fie mai completă, mai bună, poate că o vom completa și o vom îmbunătăți în viitor. Noi am apreciat, atât în comisie, cât și în grupul parlamentar, că este o lege care trebuie să vină și că este un semnal absolut necesar pentru investitorii străini.

Solicităm, în acest sens, din partea grupului și din partea comisiei, votul dumneavoastră în favoarea acestei legi. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tamas. Poftiți. Vă rog, scurt.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Problema regimului investițiilor străine are mai multe aspecte. Aș vrea să fac referire numai la două din acestea: aspectul juridic și aspectul, desigur, politic și economic.

Precum știți și dumneavoastră, Constituția României și Legea fondului funciar nu interzic dobândirea dreptului proprietății terenului de către persoanele juridice române, indiferent de natura capitalului social. Conform principiului juridic: "Totul este permis, când nu este interzis", rezultă că atât Constituția, cât și legislația în vigoare permit societăților comerciale cu capital parțial sau integral străin, constituite ca persoane juridice române, dobândirea, pe durata determinată a existenței acestora, dreptului de proprietate. Deci din punct de vedere juridic, acest proiect de lege este temeinic fondat.

Aspectul politic și economic.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ultimii șapte ani, investițiile străine în Europa Centrală și de Est erau următoarele, după cum am auzit și de la domnul senator Cataramă: în Cehia erau peste 8 miliarde de dolari, Polonia - 9, Ungaria - 14 miliarde de dolari. În acest timp, investițiile străine în România erau numai de două miliarde. Din ce motiv?, se poate întreba. Pentru că sistemul juridic din România a ridicat bariere artificiale investițiilor străine. În acest timp, în alte țări deja erau facilități pentru investitorii străini.

Această modificare este de fapt un gest de a apropia capitalul străin, un gest menit să ne apropie de civilizația vest-europeană.

De aceea, Grupul parlamentar UDMR va vota pentru acest amendament. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului. O să vă rog foarte scurt.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

În două minute, punctul de vedere al Guvernului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Este o modificare necesară. Ea nu încalcă prevederile constituționale. De fapt, nu este o favoare pe care o facem investitorilor sau capitalului străin investit în România, ci îl aducem în realitatea și în egaliatatea juridică cu capitalul românesc, deci, de fapt, îi ridicăm o barieră, și nu îl favorizăm, în sensul propriu al cuvântului. Și având în vedere că, sigur, legea poate să suporte și alte modificări, dar această modificare, în perspectiva declanșării procedurilor rapide de privatizare, cred că va fi un argument în plus pentru ca o parte din capitalul care va participa la această privatizare să fie capital străin, Guvernul recomandă adoptarea acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Constantinescu. Vă rog însă foarte, foarte pe scurt. Din partea Comisiei pentru buget. Vă rog.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Doresc să adaug un nou argument pentru susținerea proiectului în cauză, argumentul că acest proiect rezolvă o stare de fapt caracterizată prin numeroase societăți comerciale, care la ora aceasta au participare străină, prin dobândirea acestei participări fie prin majorare de capital, fie prin cumpărare de acțiuni și care dețin în proprietate terenuri. Deci legea rezolvă și pentru societățile care la ora aceasta ar fi într-o situație ambiguă, problema proprietății. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare titlul legii. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? Unanimitate.

La articolul unic al legii dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare articolul unic al legii, în integralitatea lui. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? În unanimitate a fost adoptată această lege organică. (Aplauze).

Vom lua o pauză determinată de... (Discuții la prezidiu).

Deci în momentul de față luăm o pauză. La ora 14,30 este convocat Biroul comun al celor două Camere. La ora 15,30 ne revedem pentru a continua lucrărilor în plen.

Această modificare de program este necesară din cauza venirii bugetului.

 
Aprobarea modificării programului de lucru pentru ziua de joi, 20 martie 1997.  

- după pauză -

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rog să luați loc. Sperăm că suntem în cvorum. (Râsete).

Deci, așa cum am anunțat, de altfel vi s-a difuzat proiectul de buget propriu-zis, iar anexele, în număr limitat acum, dar se tipăresc și veți primi și restul, probabil, în cursul zilei de mâine. S-au dat, deocamdată, numai câte un set de anexe pentru fiecare comisie, pentru fiecare grup parlamentar, pentru membrii Biroului permanent și pe la bibliotecă. Dar, se vor tipări până la urmă ca să aibă fiecare deputat un set din aceste anexe.

În condițiile acestea, începând de mâine veți începe lucrul în comisii pentru buget. În consecință, trebuie să modificăm programul nostru, privind ziua de joi. Era prevăzut în program lucrul în plen. Miercuri și așa era lucrul în comisii, deci, facem această modificare de program pe care v-o propun spre aprobare. Biroul permanent a aprobat acest lucru. Ședința de joi să aibă loc în comisii.

Vă rugăm, cine este pentru această modificare? Mulțumim. Împotrivă? Abțineri?

Deci, programul acestei săptămâni se modifică în acest sens și ziua de joi va fi lucrul în comisii.

În același timp, vreau să vă răspund pentru că unii deja mă întrebaseră, dacă se va lucra și vineri. Lucrul în comisii este la dispoziția dumneavoastră. Biroul permanent a aprobat, în principiu, sigur, pentru cei care doresc să lucreze și vineri în comisie, având mult de lucru, este la dispoziția, la libertatea fiecărei comisii să decidă dacă lucreză vineri sau nu. În tot cazul, se subvenționează, în sensul normal, și lucrul de vineri pentru comisiile care lucrează vineri. Acum, dau citire informării care este în legătură cu aceasta, cu bugetul.

În Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative.

1. Proiectul Legii bugetului de stat pe 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, urmând a elabora și prezenta un raport comun împreună cu Comisia pentru buget-finanțe a Senatului; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă.

2. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, va elabora și prezenta un raport comun împreună cu Comisia pentru buget-finanțe a Senatului; pentru avize - Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Acest al doilea proiect este în curs de multiplicare. Nu știu dacă l-ați primit. Probabil că o să-l primiți mâine-poimâine. Întâi vă ocupați de primul proiect.

În ceea ce privește termenul, ideea este ca dumneavoastră, cei care lucrați în comisiile acestea pe specialități, să terminați, să depuneți raportul, avizul dumneavoastră către comisia abilitată în fond să facă raportul, până marți.

În același timp cât se lucrează la acest raport pe comisii trebuie să se facă și amendamentele, amendamentele pe care le poate depune oricine, și grupurile și domnii sau doamnele deputați, individual. Deci, ca până marți, aceste amendamente, cu avizul comisiilor de specialitate, să meargă spre comisia abilitată în fond, care, aceasta, va trebui în circa o săptămână, eventual mai anunțăm termenul cu ocazia ședinței de luni a Birourilor, să termine bugetul, adică să poată înainta rapoartele - că vor fi mai multe - și bugetul general și bugetul de asigurări sociale, către plen, cu ideea ca în circa o lună de zile această lege, poate cea mai importantă, ținând seama, mai ales de situația economică a țării, să fie parcursă cu foarte multă rapiditate.

Este de reținut, totuși, ca dumneavoastră când faceți amendamentele, să știți - veți vedea de altfel - că acest buget are un deficit programat, să zicem. Acest deficit este rezultatul unor tratative îndelungate, cu FMI-ul, cu toate aceste foruri internaționale, adică este un deficit peste care nu se poate trece. Dacă nu se poate trece peste acest deficit, când vă gândiți să suplimentați sectorul care vă interesează, va trebui să propuneți și de unde luați banii aceștia, adică de la care alt sector luați. Deci, problema devine foarte complicată. Dacă acest deficit final n-ar fi limitat cu atâta strictețe, sigur că nu mai spui de unde iei, mai încape acolo câteva zeci de miliarde, câteva sute de miliarde. Dar, când cifra aceea este stabilită cu atâta strictețe, foarte greu de găsit o soluție, pentru că acel plus pe care îl cereți dumneavoastră va trebui luat de undeva, tot de la un alt sector.

Deci, cu aceasta declarăm ședința noastră închisă. Următoarea ședință în plen, luni. Lunea rămâne zi de program în plen, cu celelalte probleme, în afară de buget.

Luni la ora 16,00 în plen.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Anexele toate se vor distribui la casetă.

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Sigur, n-am atenționat, comisiile reunite vor lucra aici, că este spațiul mai mare și comisiile de la Senat vor veni aici.

Ședința s-a încheiat la ora 16,19.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 17 avril 2021, 15:04
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro