Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Konya Hamar Alexandru, secretar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 18 martie 1997, a Camerei Deputaților .

Potrivit programului aprobat, urmează ca cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților să se desfășoare.

 
Vasile Vetișanu - cererea aplicării unor sancțiuni penale și morale celor care au susținut jocul Caritas;

Voi da cuvântul, pe rând, colegilor noștri. Voi începe cu domnul deputat Vasile Vetișanu din partea Grupului parlamentar PNȚCD; se pregătește doamna deputat Daniela Popa, Grupul parlamentar PDSR. Vă rog.

Am să vă rog să respectați timpul alocat, în așa fel încât să nu rămână cineva care să nu poată să ia cuvântul.

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În intervenția mea de astăzi mă refer la o problemă ridicată de foarte mulți cetățeni în teritoriu, anume la jocul "Caritas". Societatea românească a fost zguduită ani la rând de acest joc "Caritas"și încă ea nu și-a revenit și n-a revenit la starea de normalitate. Vechea putere a procedat, ca în atâtea alte probleme, și în jocul Caritas prin tergiversări și temporizări, ca să nu zic mascări de situații și protejare nu a celor păgubiți, ci a celor care au declanșat escrocheria, și nu oricum, ci lăsându-l liber chiar pe liderul acestei escrocherii, pe Ion Stoica, ca el să-și poată scrie lucrări și memorii legate de "Caritas".

Domnilor deputați,

Știm cu toții cum în alte țări, ca de pildă în Albania, asemenea stări de lucruri au dus la stări de excepție pe plan național, cu consecințe grave și conflicte sociale ajunse și la victime omenești. Nu dorim să se întâmple așa ceva în România. Dorim însă să se știe că tergiversarea rezolvării acestei probleme de către vechea putere nu mai poate fi acceptată în condițiile de acum, condiții în care toate afacerile oneroase și escrocheriile sunt scoase la lumina zilei.

În aceste condiții, Guvernul trebuie să afle care este stadiul analizei acestei probleme și cum se va găsi un mod de soluționare pozitivă prin restituirea sumelor de bani depuse la "Caritas" de către cetățeni. Cred că pentru a da o satisfacție miilor de cetățeni înșelați, aceste sume ar fi bine să fie restituite înaintea sărbătorilor Paștelui.

În al doilea rând, ar trebui să se prevadă sancțiuni penale directe pentru cei vinovați de înșelăciune a populației României.

În fine, trebuie aduse la cunoștința națiunii și să se aplice sancțiuni morale acelor formațiuni politice ale țării care au fost implicate în jocul "Caritas" și care au beneficiat, și încă în mod prioritar, de sume fabuloase oferite din banii oamenilor înșelați iar acum vin și se bat pe piept că sunt mari patrioți și apărători ai intereselor țării. Știm bine de ce formațiune politică este vorba, nu e cazul să o mai citez!

În al patrulea rând, trebuie stabilite sancțiuni morale, tot în fața națiunii, prin mass-media, pentru cei vinovați, care au susținut în mod indirect, prin lucrările lor scrise, ca un Dan Zamfirescu și alții, aceste escrocherii la nivel național prin propaganda făcută prin aceste cărți, care vroiau să arate că acest joc "Caritas" este salvatorul României.

Vă mulțumesc.

 
Daniela Popa - relatarea unui caz de arestare preventivă a unui membru PDSR Dâmbovița, care are la bază exclusiv rațiuni politice;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Daniela Popa. Se pregătește domnul deputat Adrian Tudor Moroianu Geamăn.

 

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cursul anilor 1993-94, Parchetul județean Dâmbovița, respectiv primul procuror Nicoară Florin, a instrumentat un dosar privind pe numitul Pârvu Cristinel, manager la Societatea comercială "Mondo-Trans"S.A. Dâmbovița, acuzat de luare de mită, la inițiativa unor șoferi cu care acesta se afla în conflict de muncă. Parchetul a efectuat cercetări, finalizate cu rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, afrimațiile grupului de șoferi dovedindu-se neîntemeiate.

Cu unul dintre aceștia - Grigore Eugen, membru PNȚCD, căruia i-a fost desfăcut contractul de muncă, societatea s-a judecat în civil pe toate treptele de jurisdicție.

Începând cu luna ianuarie 1997, același grup de nemulțumiți au inițiat iarăși o plângere penală. Cauza a fost iarăși instrumentată de primul procuror Nicoară Florin și a fost extinsă și la alte domenii colaterale activității manageriale, fiind de această dată încheiată prin dispunerea arestării preventive a domnului Pârvu Cristinel, la data de 11.03.1997.

Pe timpul cercetărilor au fost folosite metode de intimidare a martorilor, anchete și percheziții efectuate după tipicul descinderilor poliției politice legionare, instituindu-se o stare de psihoză generalizată de arestare a oricui dintre salariați.

Concomitent, ziarul "Realitatea Dâmbovițeană", oficios al PNȚCD Dâmbovița, a inițiat un atac la adresa domnului Pârvu Cristinel în care s-a cerut deschis arestarea acestuia, menționându-se vina de neiertat de a fi vicepreședintele organizației județene PDSR, foarte activ în campania electorală și deținând și funcția de responsabil financiar al campaniei din noiembrie 1996.

Este de domeniul public că adevăratele vinovății ale domnului Pârvu Cristinel sunt următoarele: domnul Pârvu Cristinel este originar din Comuna Cândești, Dâmbovița, fiind consătean cu domnul deputat PNȚCD, Irineu Popescu, cu fratele acestuia, Romeo Popescu, președintele Consiliului județean Dâmbovița, și bineînțeles cu domnul președinte al PNȚCD, domnul Ion Diaconescu, unchiul fraților Popescu. Tot consătean îi este și Grigore Eugen, cu care se judecă de trei ani pentru desfacerea contractului de muncă. În Comuna Cândești, PNȚCD a înregistrat o înfrângere umilitoare, ca și pe ansamblul județului Dâmbovița, înfrângere care a determinat afirmația necontrolată a domnului Irineu Popescu referitoare la iminenta soluționare în stil țărănist a cazului Pârvu Cristinel.

După cum se vede, PNȚCD tranșează post-electoral ceea ce nu a putut în campania electorală.

Domnul Irineu Popescu, deputat PNȚCD și acționar principal al unei societăți de construcții, a insistat tot în anii '94-'95 și mai mult în '96 pe lângă domnul Pârvu Cristinel să fie de acord să construiască o nouă autogară, cu noi trasee, astfel încât societatea de construcții să poată să-și pună în valoare spațiile pe care le deține și care, fără autogară, nu au vad comercial. Astfel, s-a reluat procesul, finalizat cu arestarea preventivă a managerului Pârvu Cristinel, deși există o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. În aceste condiții, drumul spre autogara privată este liber cu prețul arestării unui om.

Toate aceste elemente, prezentate succint din cauza timpului mic alocat intervenției, sunt poate insuficiente pentru tragerea unor concluzii definitive cu privire la arestarea, din alte motive decât legea penală, a domnului Pârvu Cristinel, dar rog pe stimații colegi să lectureze și interpelarea pe care o voi adresa domnului procuror general al României, ministrului de justiție și ministrului de interne privind acțiunea polițienească abuzivă și elementele care descalifică pe primul procuror Florin Nicoară, în calitate de apărător al legii.

Din aceste motive, consider arestarea preventivă a domnului Pârvu Cristinel o arestare ce are la bază exclusiv rațiuni politice și personale ale conducerii PNȚCD Dâmbovița, respectiv ale clanului politico-familial Popescu și Diaconescu.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției).

 
Adrian Tudor Moroianu - Geamăn - invocarea unor măsuri ferme, inclusiv în justiție pentru cei ce se fac vinovați de afacerea SAFI;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Tudor Moroianu-Geamăn. Se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

Am să vă rog să respectați cele 3 minute.

 

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este un fapt cunoscut întregii țări acela că Grupul FMOA-SAFI a acaparat importante funcții în Legislativ, Executiv și în administrația județeană. Și mai cunoscut este ceea ce a însemnat SAFI pentru români - o uriașă escrocherie ce a păgubit peste 250.000 de cetățeni în favoarea inițiatorilor acestei veroase afaceri.

Această situație alterează grav imaginea Convenției Democrate Române, a actualei coaliții guvernamentale și afectează poziția țării noastre în cercuri financiare internaționale. Acum, electoratul și interesele naționale cer măsuri ferme, inclusiv în justiție, să se facă dreptate. O primă mișcare, un semn al revenirii la normalitate ar fi demisia domnului deputat Dan Constantinescu din funcția de președinte al Comisiei pentru buget-finanțe din cadrul Camerei Deputaților. Este imoral ca o persoană atât de contestată, ce este implicată în scandalul SAFI și despre care se aude că ar fi rudă apropiată a lui Viorel Cataramă, să avizeze, în numele unei comisii foarte importante, legi esențiale pentru țară, inclusiv Legea bugetului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției)

 
Valeriu Tabără - învinuirea birourilor permanente, care iau hotărâri în lipsa celor care au responsabilități date de Parlament;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără. Se pregătește domnul deputat Mădălin Voicu.

 

Domnul Valeriu Tabără:

Fără să fie o declarație politică, în sensul acesteia, eu vreau să-mi manifest, într-o oarecare măsură, surprinderea faptului că în Birourile permanente și de la Senat și de la Camera Deputaților se iau hotărâri în lipsa celor care au responsabilități date de Parlamentul României în anumite grupuri și mă refer aici la modul cum s-au luat deciziile de deplasare a delegației Parlamentului României la Seul, fără ca președintele grupului Uniunii Interparlamentare Române să fie consultat în acest sens. Și nu este prima dată!

Eu rog, de la acest microfon, secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului a ține seama de parlamentarii care au responsabilități în acest Parlament.

Mulțumesc.

 
Mădălin Voicu - atenționare asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea romilor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mădălin Voicu. Se pregătește domnul deputat Iuliu Furo.

 

Domnul Mădălin Voicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum cred că știți, acum două săptămâni, printr-un comunicat de presă, preluat de majoritatea cotidienelor noastre citite, S.R.I.-ul, prin glasul domnului Măgureanu, a atras atenția că romii sunt o masă ce se manipulează și ce prezintă, spun eu, un câmp de luptă și de bătaie a unor agenturi și servicii ce nu sunt din țară și deci străine, probabil că și în țară ele au filiale, motiv pentru care la o săptămână a apărut acest stat al țiganilor din Târgu Jiu, cu statut de colonie sau insulă a romilor, ceea ce este, din punctul nostru de vedere, o aberație, motiv pentru care acum încerc să atrag atenția tuturor că aceste acțiuni, care sunt organizate și concertate cu siguranță de anumiți lideri sau anumite partide, sau chiar agenturi, așa cum s-a afirmat în comunicatul S.R.I.-ului, pentru că țiganii, trebuie să vă spun, n-au ei mintea asta și intenții de genul ăsta, pentru că nu-i duce capul, nu din alte motive, și se folosește această, aș spune eu, nepricepere sau mod încă infantil de a judeca lucrurile, și atunci țiganii sunt folosiți în interesul unora sau altora care doresc să creeze un precedent din această enclavă, care a luat ființă la Târgu Jiu. Între timp, lucrurile au fost explicate sub formă de scuze că, de fapt, s-a dorit altceva, dar eu sunt obligat să atrag atenția că noi ne desolidarizăm de aceste acțiuni. Îl rugăm pe domnul Măgureanu și pe domnul Ioan Talpeș să ne prezinte un raport referitor la informațiile pe care le-au avut dânșii înainte ca această enclavă să ia ființă. În felul acesta, noi încercăm să ne apărăm și, bineînțeles, să apărăm și integritatea națională, de care suntem răspunzători fiecare, iar, după opinia noastră, cei care construiesc astfel de insule sau de state-n stat sunt cei care acum sunt prietenii și acoliții Ministerului pentru Protecția Minorităților, ca să nu intrăm foarte mult în amănunt, în speță domnul Nicolae Gheorghe, domnul Vasile Burtea, care fac jocul unor anumite tronsoane politice, care nu au nimic comun cu ceea ce doresc, de fapt, romii, care sunt patrioți și care sunt români, în primul rând, fără a dori neapărat să învețe limba lor maternă din moment ce limba lor maternă este româna. Acesta ar fi un aspect.

A doua problemă este problema emisiunilor de televiziune, care sunt repartizate minorităților. Domnul Stere Gulea a acceptat, în noua diagramă, să acorde UDMR-ului, deci maghiarilor, practic, trei ore și jumătate într-o săptămână, germanilor, două ore, iar romilor, o jumătate de oră, vineri, la ora 12,00 noaptea, pe programul II. Mi se pare ușoar deformată opțiunea domniei-sale, motiv pentru care rog insistent să fim susținuți ca programul pentru romi să nu aibă două ore sau trei ore, ci o oră pe programul I, la o oră la care dorește noua conducere a Televiziunii, în așa fel încât și noi, egali fiind cu ceilalți, să putem avea posibilitatea să arătăm care sunt situațiile noastre foarte grave și problemele cu care se confruntă nu numai romii, ci și societatea românească, în general.

Iar, de astăzi înainte, vreau să vă spun că atunci când maghiarii vor cere ceva, romii vor cere același lucru. Și consider că este normal să se întâmple așa! (Aplauze)

Vă mulțumesc și sper să fim susținuți, nu numai moral, ci și practic, în toate planurile noastre.

Vă mulțumesc.

 
Iuliu Ioan Furo - prezentarea poziției Grupului parlamentar al PRM din Camera Deputaților privind imunitatea parlamentară a senatorului Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iuliu Furo, vă rog. Se pregătește domnul deputat Ioan Vida-Simiti.

 

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaților, asemenea Grupului parlamentar P.R.M. din Senat, luând act de decizia adoptată joi, 13 martie 1997, de senatorii C.D.R., U.S.D. și U.D.M.R. față de imunitatea parlamentară a senatorului Corneliu Vadim Tudor, o consideră nulă de drept și de fapt, întrucât nu a fost respectată procedura prevăzută de Constituție și de Regulamentul Senatului pentru un asemenea demers. Decizia s-a luat inclusiv prin ignorarea totală a recomandării Comisiei juridice a Senatului, care se pronunțase împotriva ridicării imunității, dar și printr-o forțare a procedeului de votare în plen, în disprețul prevederilor Regulamentului Senatului pentru asemenea evenimente. De altfel, un mare număr de juriști cu experiență, chiar din cadrul coaliției majoritare, și-au exprimat dezacordul față de această gravă încălcare a legii fundamentale.

În spiritul constructiv și pozitiv care caracterizează întreaga activitate a parlamentarilor noștri, Partidul România Mare a acceptat propunerea de a se rediscuta obținerea unei soluții raționale și legale prin întâlniri și negocieri între toți liderii grupurilor parlamentare, în cursul zilei de 17 martie a.c. Din păcate, promovând o politică de factură totalitară, care nu admite dialogul, partidele din actuala majoritate au persistat în atitudinea care, de la începutul acestei legislaturi, a devenit pentru ele dogmă: aceea de a refuza toate soluțiile propuse de partidele din Opoziție, inclusiv solicitarea unui aviz consultativ al Curții Constituționale.

Partidul România Mare reamintește numeroasele situații în care noua majoritate a forțat soluții pe cât de unilaterale, pe atât de scandaloase, cum sunt: stabilirea structurilor de conducere ale celor două Camere, stabilirea componenței delegațiilor permanente ale Parlamentului, stabilirea ordinii de zi, regimul de dezbatere a unor legi și altele.

Date fiind cele de mai sus, precum și tendința tot mai pronunțată a Executivului de a înlocui Parlamentul prin emiterea unui număr din ce în ce mai mare de ordonanțe în regim de urgență, dar mai ales deteriorarea fără precedent a vieții social-economice și politice a țării, grupurile parlamentare ale Partidului România Mare declară că nu vor participa la lucrările Parlamentului până ce nu se va reveni la starea de normalitate, care trebuie să domnească în forul legislativ al unei țări democratice, la respectarea legilor țării, în general, și a Constituției în special, la raporturi demne și de considerație reciprocă între toate forțele politice prezente în forul legislativ.

În concluzie, noi ne pronunțăm pentru democrație, nu pentru dictatură!

 
Ioan Vida Simiti - despre vocația, rostul, destinul și principalele realizări ale Bisericii Române Unite;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Vida-Simiti. Se pregătește domnul deputat Adrian Năstase.

 

Domnul Ioan Vida-Simiti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aniversarea a trei veacuri de la unirea religioasă a românilor transilvăneni cu maica noastră Roma debutează în aceste zile la Blaj cu lucrările celui de-al IV-lea Conciliu provincial al Bisericii greco-catolice, eveniment de mare însemnătate nu numai în viața bisericii românești, ci și pentru realitatea spiritualității românești. O realitate evidentă a prezentului este momentul de răscruce pe care Biserica Română Unită îl trăiește și care va decide împlinirea sau nu a vocației și destinului ei.

Este regretabil că după 50 de ani de prigoană și ateism agresiv al statului comunist, Biserica Română Unită, ieșind din catacombe, s-a găsit în fața unei pseudo libertăți și a unei crize profunde a societății noastre, criză dominată de aspecte morale și intoleranță. Condițiile istorice de apariție a Bisericii Române Unite, precum și zbuciumata proprie-i istorii, sunt cele mai importante surse care ne permit să descoperim vocația, rostul, destinul și principalele ei realizări. Voi rămâne numai la enumerarea acestora.

1) Lupta continuă pentru unitatea Bisericii lui Cristos, Biserica Unită Română fiind legată, pe de o parte, de Roma, prin originea latină, prin puternica rădăcină dogmatică și vigoare canonică privind viața și trăirile creștine, iar, pe de altă parte, de ortodoxism și cu atât mai mult de cel românesc, prin aceeași credință.

2) Biserica Română Unită a fost și este un liant pe plan spiritual și cultural între Răsărit și Apus, prin crearea unui centru de cultură și spiritualitate în inima Transilvaniei, prin multiplele sale legături atât cu Roma cât și cu centrele cultural-religioase din Țările Românești.

3) Contribuția la formarea unei comunități europene.

4) Slujirea cu abnegație a comunității naționale în care s-a născut, identificându-se cu necazurile, bucuriile și aspirațiile sale și contribuind substanțial la propășirea ei spirituală, culturală, politică și socială prin menținerea și apărarea credinței de dușmani, indiferent sub ce formă acționează aceștia.

5) Străduința de salvare a ființei și identității naționale prin cultivarea limbii române și a ideii de conștiință națională. Este suficient să amintim aici contribuția Școlii Ardelene, conduse de trei clerici greco-catolici, de mișcarea iluministă născută în școlile Blajului și de păstrarea ritului răsăritean.

6) Activitatea politică națională cu obiectivele principale: recunoașterea și obținerea drepturilor și aspirațiilor legitime ale neamului, trezirea conștiinței naționale cu finalitate în făurirea marii uniri de la Alba-Iulia.

7) Biserica Română Unită, în perioada comunistă, a reprezentat un simbol al rezistenței naționale împotriva ocupației bolșevice și a comunismului.

Această scurtă privire asupra celor 300 de ani de existență ne arată că Biserica Română Unită și-a slujit cu credință și abnegație neamul, identificându-se cu viața și istoria sa, urmând exemplul și îndemnul Mântuitorului.

Fie ca nobila chemare la reconciliere, toleranță și împăcare frățească a Înalt Prea Sfințitului Teoctist între clericii și credincioșii ortodocși și greco-catolici acum, la debut de Postul mare, să se materializeze în fapte, prin acceptul fraților credincioși greco-catolici, de a se ruga în câteva din propriile biserici, astfel încât iarna să nu le mai înghețe vinul în potire, să nu-i mai ningă, iar vara să nu se roage în arșiță și ploaie. Nutrim speranța că și greco-catolicii vor sărbători Sfintele Paști în bisericile lor. Credem că restituirea catedralelor episcopale, protopopiale și slujirea alternativă în bisericile de la sate este o pretenție minimală și de bun simț. Greco-catolicii sunt frații noștri de sânge.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
Adrian Năstase - prezentarea poziției Grupului parlamentar al PDSR față de decizia Senatului de ridicare a imunității parlamentare a senatorului Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Adrian Năstase. Se pregătește domnul deputat Octavian Bot.

Vo rog să respectați cele 3 minute.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar P.D.S.R. din Camera Deputaților a considerat și consideră că decizia adoptată joi, 13 martie 1997, referitoare la ridicarea imunității parlamentare a senatorului Corneliu Vadim Tudor, nu a respectat regulile de procedură prevăzute de Constituție și de Regulamentul Senatului. Majoritatea parlamentară a impus prin vot, în disprețul oricăror argumente de ordin juridic, luarea în considerare a unui act care privea exercitarea unui alt mandat parlamentar.

Obiecția noastră se referă înainte de toate la o problemă de principiu. Considerăm că nu se poate vorbi despre un stat de drept, care să garanteze siguranța cetățenului și tratamentul său corect în fața legii, atâta vreme cât chiar forul reprezentativ național, Parlamentul României, adoptă hotărâri care sunt contrare Constituției țării.

Modul discreționar în care a procedat majoritatea parlamentară, formată din C.D.R., U.S.D. și U.D.M.R., cu atât mai mult cu cât era vorba despre o chestiune importantă, mandatul unui parlamentar, reprezintă un derapaj periculos în evoluția statului de drept din România. Legii i se substituie voluntarismul politic, interesul îngust de partid.

Partidul Democrației Sociale din România a atras atenția în repetate rânduri, în ultimele luni, că noua putere încalcă sistematic prevederile legale, acționând în forță pentru a-și impune voința. Ridicarea imunității parlamentare din 13 martie nu este un caz izolat. El se înscrie în tendința generală a noii puteri de a promova un totalitarism periculos, bazat pe încălcarea legii, pe culpabilizarea sistematică a Opoziției a cărei voce este redusă la tăcere.

În aceste condiții, P.D.S.R. a cerut o întrunire a liderilor grupurilor parlamentare din Senat, întrunire în urma căreia să se ajungă la o soluție negociată, care să elimine o decizie juridică aberantă, contestată de majoritatea specialiștilor de drept constituțional.

P.D.S.R. a propus revenirea asupra hotărârii Senatului din 13 martie 1997 și rediscutarea solicitării de ridicare a imunității, cu stricta respectare a prevederilor constituționale și a propriului Regulament al Senatului. Această soluție a fost respinsă de reprezentanții majorității parlamentare.

În încercarea sa de a găsi totuși o ieșire onorabilă din situația delicată în care a fost pus Parlamentul în urma deciziei unilaterale a senatorilor majoritari, P.D.S.R. a propus ca toți liderii de grupuri parlamentare să solicite un aviz consultativ al Curții Constituționale, cea mai înaltă autoritate de jurisdicție în materia dreptului constituțional, liderii grupurilor parlamentare angajându-se politic să urmeze această decizie. Nici această soluție nu a fost acceptată de către majoritate.

În consecință, constatând deteriorarea gravă a climatului politic, alterarea mecanismelor de funcționare a sistemului democratic, ce presupun un raport firesc de respect reciproc între putere și Opoziție, P.D.S.R. solicită o întâlnire a reprezentanților partidelor parlamentare cu Președintele Republicii, care, în virtutea prerogativelor sale constituționale, trebuie să fie un mediator între puterile publice.

Evoluțiile din ultimul timp, caracterizate prin intenția Guvernului de a se substitui forului legislativ prin amenințări sistematice la adresa unor lideri politici din partidele ce nu fac parte din arcul guvernamental impun o discuție de fond asupra problemelor legate de raportul dintre Legislativ și Executiv, de rolul Opoziției politice într-un stat democratic.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. nu vor participa la lucrările celor două Camere până în momentul în care va avea loc întâlnirea cu Președintele României. De aceea, la încheierea timpului alocat intervențiilor politice, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Cameră se va retrage de la lucrările în plen.

Vă mulțumesc (Aplauze din partea Opoziției)

 
Octavian Bot - comentariu pe marginea unei afirmații a procurorului general al României;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Octavian Bot:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu câteva zile, procurorul general al României, Nicolae Cochinescu, afirma că "mineriada" din 1990 a avut mai mult un aspect artistic decât unul infracțional. Nu vreau să evoc acum episodul de tristă amintire, numit generic "mineriadă", o pată neagră pe istoria post-comunistă a României. Evenimentele de atunci au zguduit, pur și simplu, lumea civilizată, aducând țării prejudicii incomensurabile. Imaginile terifiante cu femei, bătrâni și copii, urmăriți și bătuți de hoarde dezlănțuite, au depășit cu mult dimensiunea artistică a unui film de groază. "Gândind" cu voce tare, procurorul general a avut darul de a ne năuci.

Presa, atentă și sensibilă la tot ce spune o persoană învestită cu o funcție de o maximă responsabilitate, a reacționat prompt, ceea ce nu l-a determinat însă pe procurorul general să-și depună demisia, cum probabil s-ar fi întâmplat oriunde în lume.

Președintele României a declanșat o campanie, fără precedent, de luptă împotriva corupției și a crimei organizate, iar pentru ducerea la îndeplinire a acestui angajament are nevoie, în primul rând, de oameni hotărâți, netributari niciunei orientări politice, decât politicii adevărului, adevăr ce nu trebuie să ocolească mineriada din iunie 1990, tratând-o altfel decât pe cea din 1991.

Ușurința cu care procurorul general afirmă că s-a exagerat în ceea ce privește evenimentele amintite, cât și explicațiile ulterioare, pun serioase semne de întrebare în legătură cu aportul său la înfăptuirea actului de justiție într-o țară în care oamenii și-au pierdut demult încrederea până și în justiție.

 
Lazăr Lădariu - marcarea a 7 ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Urmează domnul deputat Ioan Roman.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc, la 20 martie, 7 ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș.

Nu există, azi, nici o îndoială că în acel martie negru coloana a cincea a iredentismului maghiar, avându-i capi pe Tokes Lazslo, Kiraly Karoly, Kinkesz Eröt, SütöAndras, pe mulți alți beneficiari ai privilegiilor comuniste, doreau, în inima Ardealului, la Târgu Mureș, dacă nu un Liban al Europei, măcar o variantă locală nord-irlandeză.

În numele așa-ziselor nedreaptăți ale Trianonului, periculoase, străine și abile scenarii încercau calea spre aplicarea imposibilului. Cei din baricada iredentismului maghiar, dispuși să culeagă furtuna semănată prin vânt, mereu bântuiți de năzăririle purificărilor etnice, și-au dat în petic imediat după consumarea entuziasmului popular al evenimentelor decembriste, prin atrocitățile de la Zetea și Dealu, prin alungarea românilor din Harghita și Covasna.

Jignirea, aroganța și șovinismul patologic agresiv au generat fățișe atacuri la unitatea națională a României, echivalente cu declanșarea unui război neoficial împotriva țării noastre. Nu în numele unor drepturi, ci al clarelor privilegii, apelurile îngrijorătoare plecate atunci din capitala suferinței românilor ardeleni pățiți și în 1940, loviți de piatra injuriei și calomniei celor al căror soare la Budapesta răsare, atrăgeau atenția asupra conspirației întreținute împotriva României, prin separatismul în școli și facultăți, greva studenților de la IMF, pângărirea statuii muncitului rege al munților, Avram Iancu, la Târgu Mureș, sfărâmarea bustului lui Nicolae Bălcescu, incendierea și devastarea caselor românilor din Sovata, molestarea sălbatică a lui Mihăilă Cofar, luat intenționat de toată mass-media mondială etnic maghiar, barajele de la Dumbrăvioara, Ernei și Sângeorzu de Mureș, inscripționarea bilingvă.

Cu îndrăzneala obraznică, în numele acelui imperativ "it es moszt" și al visului la Ungaria mare, au apărut arsenale de bâte, cuțite, topoare, răngi, au fost înjunghiați ofițeri ai armatei române, s-a trecut la maghiarizarea pe calculator a denumirilor localităților românești, urmărindu-se clar scoaterea unor zone de sub autoritatea statului român și crearea unei enclave etnice, sub forma altei Regiuni Autonome Maghiare.

Ocuparea prefecturii, pentru 19 ore, s-a făcut după tipicul loviturii de stat. Furtuna stârnită atunci a culcat la pământ viețile lui Simion Flandeș și Emil Rusu, prin tulburarea necreștină a sufletelor.

Minilovitura de stat de la Târgu Mureș a fost rodul unei intense propagande antiromânești, din interior și exterior, duse de supușii Budapestei. Sunt indicii că, alături de unii udemeriști extremiști, nu sunt străine de evenimentele de la Târgu Mureș serviciile secrete ungare.

De ce a fost ales tocmai Târgu Mureșul? Pentru că, pentru unii, suntem periculoși ca stat național unitar. Pentru că noi luptam acolo împotriva federalizării României. În plin dramatism, pe care unii și azi refuză să-l perceapă, Vatra Românească, pe care premierul de atunci o considera stânca cea care a oprit valul, și Partidul Unității Naționale Române, născut din suferința ardelenească, s-au bătut în numele idealului național, dărâmând planuri croite prin cancelarii străine. Pentru că, odată și odată, trebuie să se știe și să știe oricine că România nu este un sat fără câini, că Ardealul nu este pustiu, iar dacă bunul Dumnezeu ne-a lăsat să viețuim laolaltă, români și maghiari, numai cu toleranță, prin destin vom găsi calea spre victoria luminii asupra cenușiului și întunericului, doar așa vom afla modelul creștinesc al unei lacrimi, încrezători în Transilvania românească eternă și nedespărțită.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii.)

 
Ioan Roman - prezentarea unor date exacte despre istoria Universității Babeș - Bolyai din Cluj - Napoca;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Roman și, conform timpului, mai pot să dau cuvântul doar domnului deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Ioan Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca a fost, săptămâna ce a trecut, un subiect viu dezbătut în țară și chiar în străinătate, motiv pentru care doresc să vă aduc la cunoștință câteva date exacte despre istoria acestei universități și a modului ei de funcționare.

Prima universitate la Cluj datează din 1581, sub forma unui colegiu iezuit transformat, în 1786, în liceu academic regesc, cu rang de universitate. Universitatea modernă din Cluj s-a înființat în 1872, ca universitate de stat cu limba de predare maghiară. În 1919, după unirea Transilvaniei cu România, comisia universitară formată din personalități științifice de prim rang ale culturii românești - Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Petre Poni, Victor Babeș și alții - au reorganizat-o, limba de predare devenind limba română.

În urma Dictatului de la Viena, universitatea a funcționat în exil, la Sibiu, între anii 1940 - 1945.

După eliberarea Transilvaniei, în 1945, la Cluj s-a înființat și o universitate de limbă maghiară, Universitatea "Bolyai Janos".

În 1959, cele două universități s-au unificat în Universitatea "Babeș-Bolyai", cu limba de predare română și maghiară și a funcționat cu secții paralele română și maghiară până la sfârșitul regimului Ceaușescu, anii '80, când cele maghiare au fost desființate din cauza faptului că nu întruneau numărul de 7 studenți per secție.

În primele zile după Revoluția din Decembrie 1989, au fost reînființate grupele de studii în limba maghiară, indiferent de numărul studenților, unele funcționând chiar cu unul sau doi studenți.

Din 1993, s-au constituit secții maghiare, în care admiterea se dă separat, în limba română sau maghiară, pe un anumit număr de locuri aprobate de Ministerul Învățământului, existând cursuri și seminarii în limba maghiară.

Universitatea "Babeș-Bolyai" are, la această oră, 26 de secții maghiare, 8 secții germane și o secție pentru romi. Secțiile în limba maghiară sunt următoarele: matematică, informatică, fizică, chimie - fizică, biologie, biologie - chimie, geografie, educație fizică și sport, jurnalistică, biblioteconomie, istorie, istoria artei, filozofie, sociologie, psihologie, pedagogie în limba și literatura maghiară, psihopedagogie socială, asistență socială, limba și literatura maghiară cu limbă străină sau limbă română, actorie, teatrologie, teologie reformată litere, teologie reformată asistență socială, teologie romano-catolică - istorie, teologie romano-catolică - litere.

Sunt facultăți care au numai secții maghiare, respectiv Facultatea de teologie reformată și Facultatea de teologie romano-catolică pentru minoritatea maghiară, în care sunt reprezentate toate confesiunile acestei minorități.

Nu sunt secții în limba maghiară în domeniile în care Legea învățământului nu prevede profil economic, juridic, tehnic, teologie ortodoxă, teologie greco-catolică.

Situația la 1 octombrie 1996, adică la începerea anului universitar, arată că Universitatea "Babeș-Bolyai" are 17.065 de studenți, dintre care 14.014 sunt români, 2.985 sunt maghiari. Din numărul studenților maghiari, 1.578 învață în secții cu predare în limba maghiară și 1.407 învață în secții cu predare în limba română, ceea ce dovedește că candidații de naționalitate maghiară pot susține examenul de admitere și pot studia atât pe locurile de limbă maghiară, cât și pe cele de limbă română. Statistica, la 1 octombrie 1996, arată că Universitatea "Babeș-Bolyai" are un număr de 939 de cadre didactice, din care 148 de naționalitate maghiară, respectiv 11 profesori, 15 profesori consultanți, 19 conferențiari, 54 de lectori, 30 de asistenți, 15 preparatori și 4 doctoranzi la zi. La toate facultățile cu secții maghiare există reprezentare, la nivel de prodecan și cancelar, din rândul cadrelor didactice de naționalitate maghiară: 2 decani - teologie reformată și romano-catolică, 5 prodecani, 3 cancelari, 5 șefi de catedră, iar la nivelul universității există un prorector de naționalitate maghiară, respectiv domnul profesor Paul Szilagyi. Mai amintesc că această structură și felul ei de a funcționa a fost consacrată pe plan național și internațional, ca dovadă fiind numărul mare de personalități științifice, politice și culturale care au acceptat să fie doctor honoris causa și senatori de onoare ai Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, precum Joszef Bricalle, președintele Conferinței rectorilor europeni, Daniel Tarschis, secretar general al Consiliului Europei, Miguel Angel Martinez, fostul președinte al Consiliului Europei, Theodor Berchaim, președintele D.A.B., Hans von Ginkel, vicepreședintele Asociației Internaționale a Universităților ș.a.

În încheiere, în legătură cu problema Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, reamintim punctul de vedere al domnilor Emil Constantinescu, președintele României, Victor Ciorbea, prim-ministrul României, și Virgil Petrescu, ministrul învățământului, care precizau, recent, că orice problemă în cadrul universității se rezolvă pe baza principiului autonomiei universitare prevăzute în Constituția României art.32 alin.6 și în Legea învățământului nr.84/1995, ceea ce înseamnă că punctul de plecare îl constituie opinia comunității academice universitare.

De altfel, rectorul Universității "Babeș-Bolyai", domnul Andrei Marga, a declarat mass-mediei, încă din februarie 1997, că separarea nu este o soluție, iar problemele care se pun de către comunitatea maghiară se pot rezolva complet, aplicând fără abateri convențiile europene.

Vă mulțumesc.

(Aplauze puternice din partea stângă a sălii.)

 
Petre Țurlea - critici la adresa guvernanților României pentru atitudinea acestora cu ocazia zilei revoluției maghiare de la 1848.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea.

O să vă rog să vă încadrați în cele 3 minute.

 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin la tribună astăzi, pentru că am sarcina de a transmite o urare domnului prim-ministru Victor Ciorbea din partea câtorva mii de români transilvăneni din Cluj-Napoca și Covasna, județ pe care îl reprezint în Parlament.

Cele mai grave sunt aberantele măsuri luate de Guvern în planul drepturilor istorice și naționale ale românilor. De amintit aici graba vinovată de a încheia un tratat cu Ucraina, cu recunoașterea unei presupuse valabilități a stăpânirii de către aceasta a unor întinse teritorii românești, acceptarea înființării cuibului de spioni pe care îl va reprezenta Consulatul maghiar de la Cluj-Napoca, distrugerea Universității "Babeș-Bolyai", acceptarea modificării Legii învățământului, tolerarea pașilor făcuți pentru crearea unui stat maghiar în Transilvania sau acceptarea discriminării românilor din teritoriile unde administrația este în majoritate maghiară.

Se iluzionează guvernanții României de astăzi, atunci când își imaginează că tot cedând mereu, tot acceptând cererile UDMR-ului, chiar atunci când încalcă legile și Constituția, îi vor face pe liderii maghiari să nu mai vizeze destrămarea statului național unitar român. Iată exemplul cu 15 martie: mai mult chiar decât în anii anteriori, steagurile statului maghiar au fluturat amenințător pe pământul Transilvaniei, deși o lege românească din 1994 interzice acest lucru. Mai mult decât în anii anteriori, discursurile revizioniste au fost explicite și, de asemenea, veșnicul discurs udemerist de 15 martie din Camera Deputaților a fost mai injurios față de români și de România decât în ceilalți ani. Cu un deplin dispreț, mergând pe linia teoriei superiorității maghiarilor față de toate celelalte popoare din jurul lor, reprezentantul UDMR ne-a aruncat o supremă injurie, afirmând că Revoluția maghiară de la 1848 a dus la emanciparea poporului român. Este cea mai mare minciună. Poporul român s-a emancipat prin el însuși. Mai mult, revoluția maghiară a însemnat asasinarea a 40.000 de români și distrugerea a peste 200 de sate ale lor de către armata maghiară a lui Kossuth Lajos și de către detașamentele sângeroase maghiare ale lui Vassvaly Pall. Sunt lucruri arhicunoscute. De aceea, aniversarea revoluției maghiare pe pământ românesc este o impietate. Nici un Guvern al României nu are dreptul să admită asemenea aniversări. În schimb, domnul Victor Ciorbea, prim-ministru al României, a oficializat această sărbătorire, transmițând maghiarilor din România, cu ocazia zilei de 15 martie, un mesaj de felicitări, în care afirma: "Se cuvine să ne amintim și să ne bucurăm de Revoluția ungară de la 1848". Chiar așa a spus: să ne bucurăm. Deci să ne bucurăm pentru aniversarea Proclamației din 15 martie 1848 care, la pct. 12, prevedea înglobarea Transilvaniei în Ungaria. Să ne bucurăm la sărbătorirea asasinilor celor 40.000 de români din Transilvania. Este un mesaj care va rămâne ca o dovadă incontestabilă a "patriotismului", evident între ghilimele, domnului Victor Ciorbea.

Sâmbătă, 15 martie, câteva mii de români din Cluj-Napoca și Covasna m-au rugat să-i transmit domnului Ciorbea, în urma mesajului domniei sale, o urare. Din păcate, urarea acestor români transilvăneni transmisă domnului Ciorbea este de nereprodus la tribuna Camerei Deputaților. Aceeași urare de nereprodus tinde să devină expresia majorității românilor la adresa domnului Ciorbea.

Vă mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze puternice din partea stângă a sălii.)

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 14 avril 2021, 5:41
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro