Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1997

6. Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investițiilor străine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am făcut verificarea cvorumului de lucru, îl avem și vom începe dezbaterea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Inițiator este domnul senator Cataramă. Vă rog, poftiți la microfon.

Domnul Viorel Cataramă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră propunerea, adoptată de altfel de Senat, de modificare a Legii nr.35 a investițiilor străine, făcând de la bun început câteva precizări.

Doresc să precizez că această Lege nr.35 necesită mult mai multe modificări decât cea pe care am inițiat-o eu. Totuși am considerat necesar să atacăm cea mai importantă problemă a acestei legi, întrucât am constat că România, față de celelalte țări foste comuniste, beneficiază de un volum de investiții străine mult mai mic. Dacă România beneficiază de 2 miliarde de dolari investiții străine, celelalte țări, dau câteva exemple: Cehia 8 miliarde, Polonia - 9 miliarde și Ungaria - 14 miliarde.

Întrebarea se pune, în mod firesc: de ce investițiile străine au ocolit România?

În primul rând, pentru că au existat bariere legislative și birocratice, care au înfrânt practic dorința investitorilor străini de a veni cu capital în România, un capital de care țara noastră are nevoie. Iar modificarea acestei legi într-un singur articol, care privește de fapt dreptul persoanelor juridice române cu capital integral sau parțial străin, de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu obiectul de activitate și pe toată durata de existență a societății, a fost gândit ca un semnal pozitiv dat investitorilor străini că actuala majoritate parlamentară dorește să schimbe atât cadrul legislativ, cât și să elimine barierele birocratice, astfel încât, din convingere să asigure toate condițiile capitalului străin să vină în România.

În Senat am avut parte de o dispută politică, care a separat clar actuala majoritate parlamentară de actuala opoziție. A fost o diferență ideologică de gândire, fără argumente solid economice, luându-se în discuție încălcarea Constituției, a Legii fondului funciar și a altor legi.

Este adevărat că atât Constituția, cât și Legea nr.18 interzic cetățenilor străini și apatrizi sau persoanelor fizice și juridice străine să dețină dreptul de proprietate asupra terenului in România. Numai că prevederile Legii nr.35, așa cum am propus modificarea, se referă la dreptul persoanelor juridice române cu capital integral sau parțial străin de a deține dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Practic, am pornit de la acest lucru întrucât această prevedere există la ora actuală în legislație, numai că pe întreg teritoriul țării, datorită prevederilor Constituției și ale Legii fondului funciar, unele notariate au refuzat să încheie acte autentice prin care persoane juridice române cu capital integral sau parțial străin să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor sau au existat anumiți judecători care au refuzat să aprobe transcrierea în Cartea funciară.

Din acest motiv, am considerat necesar că trebuie venit cu o precizare expresă, valabilă pentru toate notariatele din țară, în conformitate cu care persoanele juridice române cu capital integral sau parțial străin pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în conformitate cu obiectul de activitate și pe toată durata de existență a societății.

A mai existat o propunere, îmbrățișată de opoziție, și anume să nu se dea acestor persoane juridice române dreptul de proprietate asupra terenului, ci numai dreptul de concesionare a terenului.

Aș vrea să fac câteva precizări și să aduc în discuție care este diferența esențială între dreptul de proprietate și dreptul de concesionare.

Concesiunea este o noțiune strict comercială, în care contractul de concesiune este definit a fi contractul comercial cu funcții apropiate de intermediere, prin efectul căruia un comerciant independent, numit concesionar, dobândește dreptul de a fi aprovizionat cu anumite mărfuri ale unui producător, numit concedent, pe care le comercializează în nume și în cont propriu. Constituie o formă de intermediere imperfectă și cunoaște o largă răspândire.

Doctrina juridică românească a preluat termenul de concesionare și pentru terenuri. Ce înseamnă, de fapt, concesionarea în domeniul terenului? Înseamnă că eu, concedentul, care cedez terenul concesionarului, oricând în timpul desfășurării, derulării contractului de concesionare, pot să schimb contractul de concesionare. Pot schimba oricând condițiile de acordare, pot oricând să mă interferez în deciziile concesionarului. Adică cel care concesionează terenul, dacă vrea să-l vândă, vrea să facă o societate nouă, să fuzioneze, să divizeze, întotdeauna va trebui să ceară autorizația proprietarului, care își păstrează în continuare această calitate. Prezintă oare aceasta garanția necesară unei activități comerciale normale și independente sau rămâne atunci un amestec, o cenzură a proprietarului în afacerile comerciantului?

Încă un element, suplimentar. Dacă concesionarul vrea să facă orice act de dispoziție, el urmează să ceară întotdeauna autorizația proprietarului terenului respectiv.

Iată de ce adoptarea acestui amendament nu ar aduce garanția necesară investitorului străin în România și, ceea ce este o ironie a soartei, nu ar garanta mai multe drepturi de proprietate proprietarului.

Aceste câteva considerații cred că v-au convins de faptul că există o mare diferență între dreptul de proprietate și dreptul de concesiune și nu putem lua în discuție pentru investitorii străini această variantă, întrucât ea nu ar reprezenta un semnal clar că actuala guvernare din România dorește să deschidă în mod corect și în interesul României porțile capitalului străin.

În aceste considerente vreau să mai spun că discuțiile purtate pe marginea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au îmbrăcat forme care nu au legătură cu discuția. S-a făcut o confuzie în discuția din Senat și la Comisia economică din Camera Deputaților între terenurile din domeniul privat și din domeniul public. Aceste prevederi ale legii se referă strict la terenurile private și trebuie să pornim de la realitatea că în România, valoarea terenului este extrem de scăzută în comparație cu valoarea reală a acestui teren. Nu doresc să mă refer la prețurile care se plătesc pe un hectar în alte țări sau cât se plătește în România. Cred totuși că trebuie să existe o piață a terenurilor și să aducem terenurile în România la adevărata lor valoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei. Au fost sesizate în fond Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, care au făcut un raport comun. Vă rog, domnul deputat Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, în zilele de 26 februarie, respectiv în 5 martie, au dezbătut proiectul, problematica prevăzută în aceste proiect și, în unanimitate, în cadrul discuțiilor, toți membrii au sprijinit acest proiect de lege, la votare, cu majoritate de voturi a fost avizat proiectul de lege, fapt pentru care se propune spre dezbatere în plenul Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Poftiți. Vă rog.

O să vă rog să fiți foarte scurți în intervenții.

Domnul Liviu Spătaru:

30 de secunde, domnule președinte, din partea comisiei și din partea Grupului parlamentar USD.

Evident că această lege ar fi putut să fie mai completă, mai bună, poate că o vom completa și o vom îmbunătăți în viitor. Noi am apreciat, atât în comisie, cât și în grupul parlamentar, că este o lege care trebuie să vină și că este un semnal absolut necesar pentru investitorii străini.

Solicităm, în acest sens, din partea grupului și din partea comisiei, votul dumneavoastră în favoarea acestei legi. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tamas. Poftiți. Vă rog, scurt.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Problema regimului investițiilor străine are mai multe aspecte. Aș vrea să fac referire numai la două din acestea: aspectul juridic și aspectul, desigur, politic și economic.

Precum știți și dumneavoastră, Constituția României și Legea fondului funciar nu interzic dobândirea dreptului proprietății terenului de către persoanele juridice române, indiferent de natura capitalului social. Conform principiului juridic: "Totul este permis, când nu este interzis", rezultă că atât Constituția, cât și legislația în vigoare permit societăților comerciale cu capital parțial sau integral străin, constituite ca persoane juridice române, dobândirea, pe durata determinată a existenței acestora, dreptului de proprietate. Deci din punct de vedere juridic, acest proiect de lege este temeinic fondat.

Aspectul politic și economic.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ultimii șapte ani, investițiile străine în Europa Centrală și de Est erau următoarele, după cum am auzit și de la domnul senator Cataramă: în Cehia erau peste 8 miliarde de dolari, Polonia - 9, Ungaria - 14 miliarde de dolari. În acest timp, investițiile străine în România erau numai de două miliarde. Din ce motiv?, se poate întreba. Pentru că sistemul juridic din România a ridicat bariere artificiale investițiilor străine. În acest timp, în alte țări deja erau facilități pentru investitorii străini.

Această modificare este de fapt un gest de a apropia capitalul străin, un gest menit să ne apropie de civilizația vest-europeană.

De aceea, Grupul parlamentar UDMR va vota pentru acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului. O să vă rog foarte scurt.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

În două minute, punctul de vedere al Guvernului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Este o modificare necesară. Ea nu încalcă prevederile constituționale. De fapt, nu este o favoare pe care o facem investitorilor sau capitalului străin investit în România, ci îl aducem în realitatea și în egaliatatea juridică cu capitalul românesc, deci, de fapt, îi ridicăm o barieră, și nu îl favorizăm, în sensul propriu al cuvântului. Și având în vedere că, sigur, legea poate să suporte și alte modificări, dar această modificare, în perspectiva declanșării procedurilor rapide de privatizare, cred că va fi un argument în plus pentru ca o parte din capitalul care va participa la această privatizare să fie capital străin, Guvernul recomandă adoptarea acestei legi. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Constantinescu. Vă rog însă foarte, foarte pe scurt. Din partea Comisiei pentru buget. Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Doresc să adaug un nou argument pentru susținerea proiectului în cauză, argumentul că acest proiect rezolvă o stare de fapt caracterizată prin numeroase societăți comerciale, care la ora aceasta au participare străină, prin dobândirea acestei participări fie prin majorare de capital, fie prin cumpărare de acțiuni și care dețin în proprietate terenuri. Deci legea rezolvă și pentru societățile care la ora aceasta ar fi într-o situație ambiguă, problema proprietății. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun spre aprobare titlul legii. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? Unanimitate.

La articolul unic al legii dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare articolul unic al legii, în integralitatea lui. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? Unanimitate.

Vă supun spre aprobare legea în integralitatea ei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? Voturi împotrivă? În unanimitate a fost adoptată această lege organică. (Aplauze).

Vom lua o pauză determinată de... (Discuții la prezidiu).

Deci în momentul de față luăm o pauză. La ora 14,30 este convocat Biroul comun al celor două Camere. La ora 15,30 ne revedem pentru a continua lucrărilor în plen.

Această modificare de program este necesară din cauza venirii bugetului.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 14 avril 2021, 5:05
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro