Vasile Vetișanu
Vasile Vetișanu
Sittings of the Chamber of Deputies of May 6, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 06-05-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 6, 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:  
  1.4 Vasile Vetișanu - evocarea personalității marelui poet și filozof român Lucian Blaga;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se abate de la problemele direct legate de legislație și are în vedere o scurtă evocare a personalității lui Lucian Blaga, cel mai mare și mai original filozof al nostru și cel mai european filozof român, de la a cărui naștere se împlinesc 102 ani și 36 de ani de la moarte.

Lucian Blaga, alături de Brâncuși și Enescu, a reprezentat - între cele două războaie mondiale - spiritul românesc în Europa și în universalitate. Opera filozofică și poetică a lui Lucian Blaga este marcată de o profundă gândire creatoare, fie că e vorba de trilogia culturii, de trilogia cunoașterii sau de trilogia valorilor, alături de creația lui în sfera teatrului, a publicisticii și a eseisticii de înălțime.

Important este pentru noi faptul că Lucian Blaga a reușit să devină universal prin filonul etnic românesc al inspirației sale. În această direcție se înscrie filozofia spațiului mioritic, care preia motivul fundamental al baladei noastre "Miorița" și îl plasează într-o viziune filozofică despre lume, specifică poporului român.

Evident, Blaga nu pornește de la un determinism geografic în elaborarea teoriei sale, ci de la variabila spirituală legată de puterea subconștientului uman creator. Alături de marii filozofi europeni ai epocii dintre cele două războaie mondiale, Heidegger, Jasper sau Gabriél Marcel, Lucian Blaga încearcă și reușește să elaboreze conceptele unei filozofii a culturii și a istoriei de durată.

Din păcate, după l944, odată cu importul de filozofie socialistă, Lucian Blaga a fost marginalizat ca atâtea personalități de seamă ale culturii românești, fiind numit custode la Biblioteca Universității din Cluj și aflat mereu sub atacul ideologilor marxiști din România, care îl etichetau în Academia Republicii Populare Române ca fiind agnostic, fideist și mistic. Deși opera lui era mai puternică decât ideologiile de ocazie, treptat ea și-a ocupat locul cuvenit în cultura românească și, mai ales, după Revoluția din Decembrie l989.

Ca parlamentari, ca oameni politici, este firesc să amintim că Lucian Blaga a fost implicat și în viața socială și politică a țării, a scris despre evenimentul de la 1 Decembrie l918, pe care el însuși l-a trăit, a scris despre Școala ardeleană. Nu a fost un neutru, cum fals se exprima un fost președinte de țară, mai anii trecuți, ci a fost un cărturar prezent în destinele politice ale neamului său.

Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 21:35
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro