Domnul Petre Țurlea: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Uitându-mă în sală acum, am senzația că și această intervenție mică a mea nu o să prea aibă ecou. Mă interesează însă, în special, faptul că există o stenogramă și acesta este documentul istoric după care vor putea analiza cei care urmează după noi ce am gândit și ce am făcut fiecare din cei de la sfârșitul secolului XX. Încep cu un citat: "Subsemnații, dintre care cei mai mulți sunt întemeietorii înșiși ai statului român nou în hotarele lui firești, nu pot admite ca, în orice formă, să se dea o recunoaștere legală, în numele statului și poporului român, la ceea ce nu este decât o uzurpație". Acesta este finalul protestului întemeietorului României Mari la cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord în iunie 1940. Printre semnatari erau Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, George și Dinu Brătianu, Mihai Popovici, George Mironescu ș.a.m.d. Atunci, în 1940, un regim dictatorial, care nu reprezenta voința poporului, a cedat în fața unui ultimatum. Astăzi, în 1977, un regim democratic, rezultat al voinței liber exprimate de către poporul român, consfințește cedarea din 1940, fără a avea măcar scuza unei amenințări externe. Sunt aici două lucruri care trebuie avute în vedere. Unu: spre deosebire de 1940, astăzi nimeni nu ne amenință cu război dacă nu încheiem Tratatul cu Ucraina. Atunci se pune întrebarea: de ce se grăbește actuala putere, are o sarcină, în acest sens, de la vreun organism suprastatal? Doi: cel mai important este faptul că puterea actuală nu a primit mandat de la poporul român pentru a-i ceda drepturile istorice asupra unor teritorii. Deci puterea actuală a uzurpat un drept pe care nu-l are, drept ce aparține poporului român, în ansamblul său. Doar acest deținător al dreptului se poate pronunța, printr-un referendum, dacă validează samavolnica răpire de teritorii din 1940. Ca orice uzurpator, puterea actuală uită că este vremelnică. Niciodată însă, în istorie, uzurpatorii nu au scăpat de pedeapsă. Cu această ocazie a încheierii Tratatului cu Ucraina, s-a dovedit pe deplin că, deși actuala putere a venit la conducerea României considerându-se continuatoarea lui Alexandru Ioan Cuza, a lui Iuliu Maniu, a Brătienilor, a demonstrat că, în realitate, este continuatoarea Anei Pauker și a lui Walter Roman. (Vociferări în partea dreaptă)
|