Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
Legături:
andrei.lupu@cdep.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2020-prezent > Camera Deputaților > Andrei-Răzvan Lupu > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Silviu Nicu Macovei (Grupul parlamentar al PSD)
Austria are la fel de mult de pierdut ca și noi dacă România nu este în Schengen!

Oportunitatea istorică pentru țara noastră de a intra în spațiul de liberă circulație Schengen s-a conturat la orizont odată cu modul absolut exemplar în care România și românii s-au comportat cu ucrainenii nevoiți să fugă din calea războiului.

Nu a contat doar spiritul umanitar și eforturile pe care românii noștri le-au făcut complet dezinteresat pentru a ajuta semenii în nevoie; oportunitatea accelerării aderării la Schengen a fost creată în ani de zile de când României i se cuvine să beneficieze de liberă circulație în spațiul comunitar în virtutea tratatelor de aderare și a indicatorilor tehnici care au fost îndepliniți încă din anul 2011.
Ultimele două luni de zile au fost unele cu adevărat de foc pentru diplomația românească, atât guvernamentală cât și parlamentar-politică. Eforturile întregii clase politice din țara noastră (care a înțeles cu adevărat etapa istorică în care ne aflăm!) a fost admirabil! Chiar dacă la început unele partide din opoziție au încercat să facă jocuri meschine și minuscule, importanța acestui obiectiv, Schengen, pentru toți românii i-a adus „pe calea cea dreaptă”. Chiar dacă Țările de Jos, adversar aproape constant al integrării României, au avut neclarități, misiunile diplomatice ale premierului României, ale miniștrilor implicați în procedurile tehnice și ale principalilor lideri parlamentari, alături de președintele țării, au avut succes. Acum Țările de Jos sprijină România în Schengen.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a implicat personal în acest efort extraordinar al diplomației politice românești. Negocierile pe care le-a purtat în cadrul importantei familii socialiste din Europa au făcut ca rezervele Suediei să se transforme în cele din urmă într-un sprijin real și puternic pentru aderarea țării noastre la Schengen.
Dar, iată ca, de fiecare dată, în drumul țării noastre prin vremuri, orice prag istoric nu este depășit ușor: din senin, actualii guvernanți ai Austriei manifestă nu doar rezerve față de aspecte tehnice ce țin de libera circulație, dar declamă destul de categoric un refuz de aderare la spațiul Schengen pentru țara noastră.
Am urmărit cu atenție argumentele expuse de ministrul de Interne austriac și vă pot spune că datele prezentate de acesta sunt cel puțin incorecte în ceea ce privește permeabilitatea granițelor României în contextul imigrației ilegale din centrul Europei. Acest fapt a fost demonstrat, fără echivoc, de către ministrul nostru de Interne care a arătat, negru pe alb, că doar 2.7% din imigranții ilegali din Austria ar putea proveni de pe traseele care includ țara noastră.
Îmi este greu să speculez care ar fi motivele reale din spatele acestui refuz austriac. Este foarte posibil ca, la fel ca în cazul coaliției olandeze de la guvernare, proximitatea unor scrutine electorale să creeze presiune populistă pe discursurile și, implicit, acțiunile politicienilor aflați la guvernare (dar cu majorități fragile). Austria va avea alegeri în mai puțin de 3 luni, iar popularitatea tot mai scăzută a actualului cancelar și al partidului său (ÖVP – Partidul Poporului Austriac) își spune cuvântul asupra discursurilor contrastante, adesea chiar radicale. Fără a vrea să ofer „bârfe” politice, Karl Nehammer are o misiune grea de a stabili încrederea electoratului într-un partid care a fost aproape decapitat de acuzații de corupție și jocurile murdare ale fostului cancelar Sebastian Kurz (și totodată președinte al ÖVP). Este cu atât mai ciudată poziția lui Nehammer, având în vedere că a fost ministru de Interne aproape doi ani și cunoaște foarte bine detaliile tehnice ale siguranței granițelor în fața imigrației ilegale din Europa.
Dacă, într-adevăr, poziția guvernanților austrieci față de aderarea României la Schengen este una dictată de interese electorale mici, locale, atunci aș putea fi optimist! Țările de Jos la fel au procedat (în competiția lor electorală cu populiștii anti-europeni), însă, au înțeles rapid că este o carte pierzătoare atitudinea ostilă față de România. În primul rând, un discurs care slăbește coeziunea europeană nu are cum să ducă la câștig electoral; europenii își doresc, cu adevărat, o Europă puternică pe plan mondial.
În al doilea rând, mult mai important, refuzul guvernului austriac lovește tocmai în interesele economice ale companiilor austriece și în economia (și așa lovită de inflație) a Austriei! Vă reamintesc faptul că investitorii austrieci reprezintă al doilea cel mai mare investitor în România, după germani. Din stocul de 88 mld. euro investiții străine până în decembrie 2019, Austria deține 11,4%, adică 10 mld. euro investiții străine directe, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR). Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz și Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac. Principalele domenii în care Austria a investit în România sunt industria extractivă și prelucrătoare, sistemul bancar, intermedieri financiare și asigurări, energie electrică, termică și gaze, construcții și comerț.
Având această imagine de ansamblu asupra importanței relației bune cu România pentru investitorii austrieci (și, implicit pentru întreaga economie a Austriei) vă invit să facem un exercițiu de imaginație și să apreciem care ar fi impactul negativ asupra acestor investitori dacă România ar fi ținută în continuare în afara spațiului Schengen: sute, poate mii, de tiruri austriece ar fi în continuare încetinite sau chiar blocate la graniță. Având în vedere importanța strategică în contextul războiului din Ucraina a sectorului energetic, România ar putea fi obligată din rațiuni de securitate să reglementeze pozițiile dominante ale unor companii cu legături directe sau indirecte cu entități controlate de Rusia. Mai mult, în contextul inflației galopante care lovește Europa, România are o obligație supremă de a-și proteja cât mai mult cetățenii în fața inflației și ar putea avea nevoie, în lipsa unei înțelegeri și a eforturilor partenerilor săi, de a reglementa mult mai strict segmentul bancar și de asigurări.
Personal, după cum vă spuneam, sunt totuși optimist în privința poziției Austriei din timpul consiliului JAI de pe 8 decembrie. Nu doar că am încredere în capacitatea de persuasiune și negociere a conducerii și europarlamentarilor PSD, dar consider că pragmatismul economic și strategic va domina spaimele electorale sau interesele personale ale unor politicieni austrieci.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 iulie 2024, 6:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro