Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
Legături:
andrei.lupu@cdep.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2020-prezent > Camera Deputaților > Andrei-Răzvan Lupu > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Silviu Nicu Macovei (Grupul parlamentar al PSD)
Orientarea îngrijorătoare a tinerilor occidentali către radicalism

Doresc să aduc în atenție un fenomen care se manifestă de ceva timp în țările democratice occidentale și care, în ultimii ani, riscă să apară și în țara noastră: radicalizarea tinerilor.

Mă voi referi aici nu doar la radicalizarea stricto sensu, adică drept un fenomen prin care oamenii adoptă opinii, viziuni și idei care i-ar putea determina să comită acte de terorism, ci și în sensul extins (referitor la adoptarea de idei și opinii care să pună în pericol ordinea constituțională a unei democrații).
Am observat cu toții polarizarea excesivă a opiniilor legate de conflicte, în special războiul din Ucraina. Însă, observăm gravitatea acestui fenomen în Uniunea Europeană, odată cu atacul terorist al Hamas contra cetățenilor civili israelieni și riposta statului Israelian contra acestei organizații teroriste. Manifestații de sprijin sau de protest în întreaga lume civilizată, de o vehemență la limita agresivității, adevărate semne ale unei tensiuni extrem de puternice în societățile occidentale (aparent protejate de conflicte directe). Privind imaginile de la proteste, ne sare în ochi numărul foarte mare de tineri.
De aceea, este important să ne uităm, în special, la situația tinerilor din țările occidentale. Potrivit Eurostat (2021), în Uniunea Europeană existau 3 milioane de tineri șomeri (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), iar rata șomajului în rândul tinerilor era de 16,6 %. În schimb, rata generală a șomajului la nivelul Uniunii Europene a fost în 2021 de 7 %, ceea ce ne arată că, în cazul tinerilor, situația este de cel puțin două ori mai gravă! Lipsa locurilor de muncă duce către marginalizare, iar de aici până la radicalizare mai este doar un pas. Această afirmație este susținută de o multitudine de studii științifice care atrag atenția de ani de zile asupra atitudinilor tot mai radicale ale tinerilor europeni în lipsa unei perspective optimiste asupra viitorului lor.
Situația aceasta este regăsită la un nivel îngrijorător și în România. Șomajul cel mai ridicat este cel din rândul tinerilor de sub 24 de ani (rata șomajului era de 22,8%), potrivit datelor transmise în 2023 de Institutul Național de Statistică. De asemenea, în cazul tinerilor, rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 12,6%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea tinerilor aflați în șomaj de un an și peste) este de 55,2%. Acest ultim procent ne arată că tinerii români se află în situația de a-și vedea viitorul foarte incert, în cel mai pesimist mod legat de mijloacele de subzistență.
Radicalizarea nu este un fenomen nou, dar reprezintă o provocare tot mai mare, noile tehnologii și polarizarea crescândă a societății transformând-o într-o amenințare serioasă în întreaga UE. Ideologia este parte intrinsecă a procesului de radicalizare, fundamentalismul religios fiind adesea în centrul său. Cu toate acestea, radicalizarea este rareori alimentată exclusiv de ideologie sau de religie. De multe ori, începe cu persoane frustrate de viața lor, de societate sau de politicile interne și externe ale guvernelor lor. Nu există un profil unic al persoanei capabile de acțiuni extremiste, dar persoanele din comunități marginalizate care se confruntă cu discriminarea sau cu pierderea identității oferă un teren fertil pentru recrutarea în vederea radicalizării.
Procesele de radicalizare se bazează pe rețelele de socializare, unde sunt inițiate și ulterior menținute contactele. Rețelele fizice și cele online oferă spații în care oamenii pot deveni radicalizați și, cu cât sunt mai închise, cu atât mai mult pot funcționa pe post de camere de ecou, unde participanții își confirmă reciproc convingerile extreme, fără a fi contestați.
Internetul este unul dintre principalele canale de difuzare a opiniilor extremiste și de recrutare a adepților. Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă, facilitând accesul la un public-țintă extins și oferind organizațiilor teroriste posibilitatea de a recurge la o difuzare restrânsă pentru a se adresa recruților sau pentru a crea veritabile „armate de troli” care să le sprijine propaganda. Conform Raportului privind situația și tendințele terorismului în UE în 2020, în ultimii ani, aplicațiile de mesagerie criptate au fost utilizate pe scară largă pentru coordonarea și planificarea atacurilor și pentru pregătirea campaniilor.
Din aceste motive îngrijorătoare, vă atrag atenția asupra pericolului care planează și asupra tinerilor din țara noastră. Dacă până acum situația a fost relativ stabilă, nu putem ignora pericolul radicalizării (în special de extremă dreaptă, nu religioasă!) în rândul tinerilor români. Vă invit să vă concentrați energia și expertiza pe stimularea unor programe de educație în spiritul toleranței, dar și al păstrării deschiderii mentalităților tinerilor către nou, către progres, către consens și moderație.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 iulie 2024, 6:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro