Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Galerie foto
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
2016-2020 (dep.)
Legături:
silviu.macovei@cdep.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2020-prezent > Camera Deputaților > Silviu Nicu Macovei > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Silviu Nicu Macovei (Grupul parlamentar al PSD)
Dacă instituțiile își fac treaba, nu este nevoie de un cutremur care să ne trezească!

De fiecare dată când într-o țară apropiată de România se petrece o catastrofă naturală, inevitabil ajungem să ne întrebăm ce s-ar întâmpla la noi dacă am fi în aceeași situație. Tragedia care se petrece în aceste zile în Turcia, țară prietenă, este, din nefericire, un nou semnal de alarmă și pentru situația clădirilor din țara noastră.

Astfel, întreaga presă a declanșat o nouă campanie de interes public în ceea ce privește inventarul și situația clădirilor cu risc seismic din România. Este și normal să fie așa, având în vedere încărcătura emoțională provocată de pierderile de vieți omenești și pagubele uriașe pe care un cutremur le produce.
O primă constatare este că, de cele mai multe ori, autoritățile române (dar și opinia publică) au fost mai degrabă reactive decât proactive în sensul în care de prea multe ori dezbaterea situației clădirilor cu risc seismic s-a declanșat în urma unor cataclisme și nu preventiv, înaintea producerii unor cutremure.
De altfel, în acest sens, ultimele frământări în spațiul public legate de clădirile cu risc seismic au avut loc în urmă cu câțiva ani când, tot în urma unui cutremur din Turcia, opinia publică a semnalat că o mare parte din clădirile din București s-ar putea prăbuși. De aici și până la crearea unei isterii generalizate, cu multiple conotații de război politic, nu a fost decât un pas.
În aceste zile, asistăm din nou la aceeași reacție emoțională cu privire la subiectul consolidărilor necesare multor clădiri cu risc seismic din România. Dacă ar fi să urmărim dezbaterile și părerile multora din invitații studiourilor de televiziune, am putea crede că trei sferturi din clădirile din țara noastră se vor prăbuși la primul cutremur.
Din fericire, în viața reală situația este fundamental diferită! Conform datelor Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I și II. Dacă privim la nivelul întregii țări, numărul acestor clădiri nu este de speriat, sarcina consolidării acestora nefiind una insurmontabilă. Problema este, însă, la faptul că uriașa majoritate a acestor clădiri se află în București! În Capitală, pe de altă parte, sunt aproape 2.400 de clădiri cu risc seismic extrem de ridicat! O evaluare a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență arată că situația este mult mai gravă! În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parțial sau total". Astfel, un seism puternic poate provoca decesul a peste peste 6.500 de oameni și ar fi peste 16.000 de răniți grav, aproximativ 10.500 spitalizați și în jur de 13.000 răniți ușor, arată același document. Doar în Capitala României! Spre informarea dumneavoastră, în anul 2021, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire.
Pe de altă parte, Primăria din Iași a anunțat că în municipiu, în clasa de risc seismic I sunt 63 de blocuri, altele 69 sunt în clasa de risc seismic II, iar în clasa de risc seismic III, sunt 67 de blocuri. Primarul municipiului, aflat în mijlocul a multiple scandaluri și dosare penale legate de construcțiile imobiliare din Iași, încearcă, din nou, să facă jocurile pentru marii imobiliari. Mihai Chirica a propus ca legislația să permită unui investitor imobiliar ca, pe lângă consolidarea blocului afectat de seism, să i se permită să construiască și alte locuințe prin aprobarea unui plan urbanistic zonal adecvat. Astea în condițiile în care Iașul nu are un Plan Urbanistic General din anul 1998!
Ceea ce se face că nu știe primarul Iașului este că Parlamentul României a luat foarte în serios situația clădirilor cu risc seismic. La finalul anului trecut am dezbătut, amendat și aprobat Legea 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Legea prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice. Normele de aplicare ale legii au fost publicate deja de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Nu lipsa legislației vulnerabilizează clădirile din țara noastră, ci inerția și chiar „adormirea” unor edili și a unor instituții care ar trebui să își facă treaba! Inspectoratul de Stat în construcții trebuie să vegheze ca fiecare clădire nou construită să respecte toate normele în vigoare, mai ales cele legate de calitatea materialelor care, în cazul unui eveniment natural, să nu provoace pagube sau chiar pierderi de vieți omenești. Instituțiile de pe lângă Primăriile din orașele mari trebuie să își facă treaba conform legii și a unor mici sau mari înțelegeri cu firmele și dezvoltatorii imobiliari. Legi sunt în România, însă ele trebuie respectate întocmai pentru ca efectele unor tragedii precum cele pe care le vedem astăzi în Turcia să nu se petreacă și la noi în țară!
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 17 iunie 2024, 23:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro