Dan Stelian Marin
Dan Stelian Marin
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 21, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Query > Result > 21-05-1998 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 21, 1998

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Dan Stelian Marin

3. Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1998. (Continuarea dezbaterilor: art.11 alin.17 - art.22.)  

Domnul Marin Dan Stelian:

Domnule președinte, am luat cuvântul, pentru că un coleg al meu are o propunere respinsă, bineînțeles, de plenul celor două comisii de buget-finanțe, de reducere a cheltuielilor privind finanțarea datoriei publice cu 1.000 de miliarde.

Vreau să spun și eu câteva cuvinte. În primul rând, după cunoștințele mele, în datoria publică se includ și creditele angajate de ceilalți titulari de credite, de celelalte instituții bugetare.

Uitându-mă prin Anexa 1, văd că, pe lângă cheltuielile de 20.177 de miliarde, mai apare o poziție, în Anexa 1, pag.6, de 868,4 miliarde lei, reprezentând dobânzi și comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite, deci credite care se includ în datoria publică. Întreb dacă această sumă este suplimentară sau se include în această sumă ori este o sumă trecută în plus în bugetul de stat.

A doua problemă pe care vreau s-o ridic se referă la dobânzile bonificate de Ministerul Finanțelor, la emisiunile de certificate de trezorerie. Am văzut astăzi, în presă și am aici: Ministerul Finanțelor vinde titluri de stat cu 60% dobândă și, tot în acest comunicat, în final, se arată că băncile comerciale practică o dobândă de sub 45% pe an.

Am urmărit evoluția dobânzilor la emisiunile titlurilor de stat ale Ministerului Finanțelor. Acestea au fost de 125, 115, 110...

Dacă știți dumneavoastră, la prima emisiune către populație, din 8 februarie, nivelul dobânzii a fost de 75%, deși băncile comerciale și celelalte instituții financiare, care atrag bani de la populație, practicau o dobândă în jur de 50%, peste două săptămâni, circa pe 21 februarie, la emisiunea de titluri de stat lansată pe piața interbancară, dobânda a fost de 94,5%. M-am întrebat, de fiecare dată, cum statul își permite să practice dobânzi cu 40, cu 50 de puncte procentuale peste dobânda pieței. Vă rog să mă credeți că nu am găsit răspuns la o asemenea întrebare. Nu știam că statul este atât de galant în a oferi asemenea dobânzi, dobânzi cu mult mai mari, repet, față de dobânzile practicate în România. Probabil că așa se întâmplă când ai un buget de austeritate, un buget al sărăciei. Eu cred că, în primul rând, acest fenomen s-a întâmplat datorită supradimensionării cheltuielilor bugetare cu finanțarea datoriei publice.

În al doilea rând, statul a urmărit să mențină dobânzile, în România, la un nivel foarte ridicat, dobânzi care vor ca să "ajute" economia României, să ajute agenții economici ca să-și relanseze activitățile lor.

În al treilea rând, și nu ultimul, statul a practicat asemenea dobânzi ca să faciliteze profiturile exagerate încasate de băncile comerciale. Dacă băncile comerciale atrag resurse la vedere și majoritate cu 15%, cu 45, cu 40 și plasează la stat cu 115, cu 94, gândiți-vă ce profituri enorme obțin pe seama resurselor bugetului, a acestui buget sărac.

În al patrulea rând, statului nu îi este permis să-și permită să facă deturnarea resurselor de la economia reală spre finanțarea inflaționistă a deficitului bugetar.

Potrivit Legii finanțelor publice, deficitele bugetare se finanțează cu credite pe termen mijlociu și lung, nu cu credite pe 90 și pe 91 de zile. Aceasta este o sursă pur inflaționistă, sursă pe care Legea finanțelor publice o interzice.

Deci, domnilor, părerea mea, a opera o reducere de 5% asupra acestei categorii de cheltuieli ar stopa acest elan al Ministerului Finanțelor de a practica dobânzi în afara pieții. Este o concurență neloială, să știți, față de cei puși să atragă resursele financiare temporar disponibile în economie. Eu le-am spus colegilor - și mie îmi pare rău - repet încă o dată, am lucrat în Ministerul Finanțelor 25 de ani și 25 de zile, dar nu s-a întâmplat ca Ministerul Finanțelor să producă o asemenea risipă, să nu aibă grijă de banul public, cum s-a întâmplat acum. Nu este admisibil așa ceva. Astăzi v-am spus, citiți și dumneavoastră, 60%, se arată în comunicat, față de 45%, cât practică băncile comerciale.

Domnilor, banii aceștia care îi obține populația, îi obțin băncile, necuvenit, oare nu sunt bani inflaționiști de care ne vorbea domnul ministru al finanțelor? Domnul ministru pleda foarte mult la grija aceasta ca bugetul să nu fie finanțat inflaționist.

Domnilor, 90% din datoria publică internă, din datoria în lei este finanțată prin creditele acestea pe termen scurt, bonurile de tezaur la 90 de zile, finanțare pur inflaționistă și vă rog să mă credeți, să mă scuze ministrul finanțelor, din '90 eu tot aud de măsuri monetare care să stabilizeze macroeconomic România.

Domnilor, măsurile monetare dure se practică pe o perioadă foarte scurtă; o lună, două luni. Măsurile monetare restrictive cu dobândă în curs pe o perioadă lungă - și aceasta spune literatura de specialitate și practica în lume - reprezintă o catastrofă pentru economia respectivă. Și s-a dovedit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

................................................

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Eu aș ruga colegii din cele două comisii să retragă amendamentul. Și vă spun de ce: în lume, firmele de rating sunt binecunoscute și clasificate ca atare; vrei să-ți fie recunoscut ratingul dat de o firmă, trebuie să te duci la aceea care este cea mai bine plasată în lume, recunoscută. Deci, aici nu este o licitație ca să faci oferte la 20 de societăți, să-ți vină și să alegi pe aceea cu tariful cel mai mic. Tariful cel mai mic îl plătești, dar marfa aceea o ai, pe care nu ți-o recunoaște nimeni.

Eu de aceasta aș ruga cele două comisii să-și retragă amendamentul înainte de a-l supune la vot. Și vă rog să nu se supere colegii pe mine, dar aceasta este realitatea.

Vă mulțumesc.

................................................

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Îmi pare rău, dar trebuie să mă repet: acest alineat propun să fie eliminat. El ne trimite la Ordonanțele de urgență nr.43 și 48 din 1997, două ordonanțe care se bat cap în cap, emise în mai puțin de două luni, ordonanțe care sunt pe ordinea de zi a Senatului din luna octombrie și nu și-au făcut loc pentru dezbateri nici până în prezent.

Și acum să vă spun de ce nu sunt eu de acord, în principiu, ca să aprobăm aceste ordonanțe de urgență prin Legea bugetului, pentru că, dacă le prind într-o lege, înseamnă că le aprobăm. Pentru că Constituția spune clar că ordonanțele se aprobă prin lege. Deci, dacă vrem să facem neconstituțională Legea bugetului, o facem, lăsând acest alineat.

De altfel, așa cum am spus, Ordonanța nr.43 nici nu s-a aplicat de Guvern. Ea prevedea ca regularizarea... - să se încheie bilanțul Băncii Agricole pentru preluarea la datoria publică a creanțelor incluse în categoria "Pierderi" la 31 martie. Aceste pierderi care urmau să fie preluate la datoria publică erau de 2.700 de miliarde. Aceste pierderi urmau să fie acoperite prin preluarea la datoria publică, din resursele F.P.S. și resursele Băncii Naționale. Ulterior, Guvernul a emis Ordonanța de urgență v-am spus, la începutul lunii septembrie sau octombrie - nr.48. În ea s-a stabilit că bilanțul nu se mai încheie la 31 martie, ci la 30 iunie, pierderile au crescut de la 2.700 de miliarde, precum Făt-Frumos, la 3.374,5 miliarde, deci cu 675 de miliarde, iar aceste pierderi să fie acoperite prin preluare la datoria publică, prin emiterea de titluri de stat cu dobânzi bonificate de la bugetul de stat.

V-am mai spus eu mai zilele trecute că în categoria creditelor socotite "Pierderi" au fost incluse și creditele care nu ajunseseră la scadență. Or, nu poți să vii și să incluzi în categoria "Pierderi" credite care deja sunt în curs de derulare.

În al doilea rând, băncile sunt obligate să-și facă provizioane de 100% la creditele încadrate în categoria "Pierderi", provizioane care afectează veniturile, și este obligatoriu să le constituie, indiferent de situația financiară a băncii respective. Nu s-au constituit provizioane, banca a realizat profituri, a făcut investiții, a dat salarii mari, prime. Și haideți să vedem ce se ascunde în spatele acestor premii: creditele nerambursate de producătorii agricoli, datorită măsurilor luate în anul 1997. Eu v-am spus acum câteva zile că, în 1997, diferența între costurile pentru obținerea producției agricole și veniturile realizate la prețurile practicate în 1997 a fost de 4.300 de miliarde, deci o pierdere de 4.300 de miliarde. Pe lângă aceasta, gândiți-vă la creditele contractate de complexele de porci și de combinatele avicole lichidate anul trecut, credite care însumau 800.000 de miliarde, credite care aveau drept garanție animalele din acele complexe și combinate, animale care au murit prin înfometare.

În al treilea rând, vedeți dumneavoastră, creditele pe care le-a contractat producătorul agricol - individual, asociație, cu capital de stat - în toamna anului 1996 pentru arături, pentru însămânțări, nu au fost rambursate, pentru că nu au putut să valorifice producția. De ce nu au putut să valorifice producția de cereale, de grâu? Păi, știți dumneavoastră că anul trecut s-a luat decizia aceea măreață, prin care să reducem rezerva de stat la grâu de la un milioan cinci sute de tone la 350 de mii de tone? Ce am făcut cu diferența? Am făcut venituri la buget pe 1997. De ce nu s-a putut valorifica porumbul, care stă și acum în pătulele țăranilor, supus degradării și îngrășării șobolanilor? Pentru că nu am mai avut cerere de porumb; am distrus complexele de animale, și atunci nu am mai avut cerere pe piața internă. Pe piața internațională produsele nu se pot valorifica, pentru că, eliminând subvențiile, produsele noastre nu mai sunt competitive din punct de vedere al prețului. Pentru că pe piața internațională, și chiar pe piața internă, produsele românești se întâlnesc cu produse puternic subvenționate.

................................................

Domnul Dan Stelian Marin:

Eu vă spun de ce nu le băgăm pe acestea... Pentru că noi nu am discutat în Senat aceste ordonanțe.

................................................

Domnul Dan Stelian Marin:

Ce înseamnă a prelua la datoria publică?

L-am auzit pe domnul ministru, aici, de capitalizarea băncilor. Ce capitalizare? Și ni se vorbește în permanență de capitalizare! S-au luat niște credite de la bănci, nu se mai ocupă ele și se ocupă statul. Le plătește statul, plătește statul dobândă, pentru că aici este vorba de dobândă, și cine suportă, în final? Suportă amărâta aceasta de populație în viitor, prin creșterea fiscalității.

Ne spunea domnul Rușanu că datoria publică este de 5.000 de miliarde. Păi, cum? Numai aceasta, preluată de la Bancorex și de la Banca Agricolă, este de 8.000 de miliarde plus alte gunoaie. Pentru că, ați văzut dumneavoastră, pierderile din calamități, haideți să ocolească bugetul, să le preluăm la datoria publică. La datoria publică avem numai gunoaie la ora actuală.

Nu cum spunea domnul Rușanu, că ne opunem la credite pentru investiții! Nu, domnilor, creditul pentru investiții este foarte bine să-l luăm, pentru că creditul pentru investiții, așa cum am spus eu, are rolul să aducă viitorul în prezent. Ce pot să fac peste cinci ani, fac anul acesta, cu ajutorul creditului. Și aceste investiții dau efecte economice, efecte care mă ajută să rambursez datoria.

Doar atât am avut de spus.

Încă o dată spun: propun eliminarea, dacă vreți ca această lege a bugetului să fie constituțională.

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 14 june 2024, 9:11
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro