Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 19, 1996

2.

Dezbaterea divergenţelor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Rog să fie invitat în sală reprezentantul Guvernului, pentru a discuta punctul referitor la ordonanţa privitoare la activităţile de cercetare-dezvoltare. (Rumoare; unii parlamentari părăsesc sala) Stimaţi colegi, n-am anunţat că s-a încheiat activitatea pe ziua de astăzi. (rumoare) Rog să fie invitat în sală reprezentantul Guvernului pentru următorul punct. Stimaţi colegi, Începem dezbaterea la punctul următor, care vizează rezolvarea textelor aflate în divergenţă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25 din 11 august 1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare. Avem două chestiuni în divergenţă. Este vorba, pe de o parte, de textul Camerei pentru art.10 poziţia 6 în raportul Comisiei de mediere, de fapt şi acceptat de către Cameră, şi poziţia, în această chestiune, a Senatului, care a eliminat acest text. Deci, practic este vorba de textul propus de către Comisia de mediere şi acceptat de către Camera Deputaţilor şi respins de către Senat. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la acest punct? Domnul senator Tocaci.

Domnul Emil Tocaci (din sală): Este vorba de 1%?

Domnul Adrian Năstase: Nu, nu. Nu, 0,5% deocamdată la primul punct. La al doilea este 1%. Deci, primul punct. Dacă cineva doreşte să ia cuvântul? Deci, este de fapt soluţia propusă de către Comisia de mediere şi care a fost acceptată de către Cameră şi respinsă de către Senat. Rog totuşi chestorii să invite în sală colegii noştri, pentru că este vorba de un text în divergenţă al celor două Camere şi nu înţeleg acest entuziasm al colegilor noştri... Da. Rugămintea mea este să fie invitaţi în sală. Efectul este minim. Stimaţi colegi, la primul punct supun votului dumneavoastră textul comun al Comisiei de mediere, care, repet, a fost acceptat de către Cameră şi a fost respins de Senat. Deci, eu, practic propun acum, votului dumneavoastră, textul Camerei Deputaţilor, care, repet, este însuşirea textului Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă rog să număraţi. Nici un vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 2 abţineri, varianta Camerei Deputaţilor a fost acceptată. Deci, trecem acum la discutarea chestiunii care este, fără îndoială, cea mai fierbinte, în legătură cu textul nou introdus în raportul Comisiei de mediere, adoptat la Camera Deputaţilor şi respins la Senat. Are cuvântul domnul senator Tocaci, va urma domnul senator Tăvală. Aveţi cuvântul domnule senator.

Domnul Emil Tocaci: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Intenţia mea este de a susţine punctul de vedere al Camerei, punct de vedere în virtutea căruia se prevede acordarea a 1% din p.i.b. pentru cercetarea ştiinţifică. Îmi anunţ de la început această intenţie şi vă rog să-mi permiteţi să o argumentez. Este foarte adevărat că orice astfel de prevedere legală, orice astfel de încorsetare, dacă vreţi, deranjează Guvernul şi îi restrânge gradele de libertate. Este foarte adevărat că se pot aduce contraargumente foarte logice şi foarte pertinente faţă de susţinerea mea şi faţă de opinia Camerei. Este foarte adevărat că a veni de la început cu o astfel de restricţie înseamnă o ameninţare pentru alte domenii. Acestea şi multe altele pot fi argumente în defavorarea punctului de vedere pe care îl susţin. Cu toate acestea, îmi exprim părerea, care, cred că este greu de contrazis, părere care este foarte limpede: în situaţii excepţionale se cer măsuri excepţionale. Unul dintre domeniile cele mai sensibile şi cu implicaţii strategice, cu implicaţii de viitor, nu imprevizibile, ci dureros previzibile, este cercetarea ştiinţifică. Riscul pe care ni-l asumăm, ca o mare parte dintre cercetători să fie pierduţi ireversibil, este inadmisibil. Nu mă gândesc atât la cercetătorii care vor părăsi ţara, deci nu mă gândesc atât de mult la exodul, la hemoragia, dacă vreţi, de inteligenţă. Este foarte dureroasă şi ea, dar acei oameni nu sunt, în mod ireversibil, pierduţi; ei pot ajuta ţara de acolo de unde ajung sau se pot reîntoarce în ţară. Este mult mai grav atunci când, împinşi de nevoi materiale, dacă vreţi, de foame, mulţi cercetători se reprofilează. Ei îşi pierd capacitatea profesională, se descalifică în câţiva ani şi sunt pierduţi pentru cercetare în ansamblul ei. Este o dramă personală în mii sau zeci de mii de exemplare şi prin cumulul acestor cazuri particulare, drama devine naţională. Domnilor colegi, vom fi nevoiţi să dăm bani grei, plătind inteligenţa pe care o pierdem acum. Domnilor colegi, există şi interese care sunt străine de cele româneşti, pentru ca cercetarea naţională românească, cercetarea ştiinţifică românească, să fie diminuată sau anulată. În faţa unor riscuri, pe care nu le putem accepta, în faţa unei situaţii care este nefirească, eu vă solicit această măsură de asemenea nefirească, dar benefică. Acest 1% este de natură să salveze mult din ceea ce am pierdut, tot mult. Sper că votul care se va da astăzi va fi cel al Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, s-au înscris la cuvânt şase colegi, îi citesc... Deci, s-au înscris până acum nouă colegi. Supun votului dumneavoastră închiderea acestei liste. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu majoritate de voturi s-a acceptat închiderea acestei liste. Are cuvântul domnul senator Tăvală. Va urma domnul deputat Păunescu. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Tănase Tăvală: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, deputaţi şi reprezentanţi ai Guvernului, Legea pentru activitate ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică a întârziat mult, a întârziat aproape 6 ani. Din sală: Sapte ani!

Domnul Tănase Tăvală: Au trecut aproape 6 ani, au existat proiecte de lege înaintate pentru dezbatere din 1991 şi din septembrie 1993. Ele nu au fost pregătite pentru a fi promovate în dezbaterea Parlamentului României. A fost un lucru care a scăpat, nu cred că a fost o neglijenţă, nu cred că a fost o preocupare a cuiva să fie amânate aceste proiecte de legi, pentru că nu se poate ca în Parlamentul României să nu fie oameni care să nu reuşească să aprecieze valoarea acestui gen de activitate. Activitatea de cercetare, în oricare domeniu ar fi ea, presupune un cumul de cunoştinţe, presupune un potenţial intelectual şi profesional care se acumulează în timp. Dacă noi - şi sunt convins că dumneavoastră sunteţi de acord că am avut rezultate deosebite în aproape toate domeniile de cercetare din ţara noastră şi aceasta a fost dovedită prin participări la diferite saloane, la diferite congrese, la diferite simpozioane în care au fost dezbătute teme la nivel de actualitate, de prioritate, şi acolo unde s-a putut să participe cercetători români, ei au dovedit că se găsesc într-un stadiu avansat al cercetării, cu rezultate bune, deşi niciodată nu au avut condiţii comparative de dezvoltare şi de lucru cu cei din ţările occidentale sau din alte ţări dezvoltate din punct de vedere tehnic şi din alte puncte de vedere, cu posibilităţi materiale deosebite. Dacă numai de aceste lucruri am ţine seama şi dacă ne gândim că suntem bucuroşi să constatăm în fiecare an rezultatele deosebite pe care le înregistrează tineretul la olimpiadele interne şi internaţionale, însemnează că ar trebui ca în viitor aceşti tineri deosebiţi, care prezintă un potenţial care deja a fost comparat prin rezultatele obţinute în străinătate, noi trebuie să avem grijă de aceste valori, să avem grijă prin tot ceea ce este cu putinţă să le creăm condiţii de dezvoltare continuă. Prin ce facem această asigurare? Prin preocuparea de a li se asigura acestor oameni, acestor tineri valoroşi, de condiţii materiale, de posibilităţi de documentare la nivel actual al tehnicilor cu care ei doresc să devină nişte specialişti în domeniu, precum şi de a li se asigura condiţii materiale de trai decent, nu deosebit. În cazul în care aceste minime condiţii nu li se vor asigura, ştim, cunoaştem cu toţii, că mulţi dintre ei, atunci când au posibilitatea să părăsească ţara, o fac. Ce ne rămâne nouă atunci? Ne rămâne să ne mulţumim cu orice, şi apoi să ne fălim, cum spune ardeleanul, cu acei români care, ajunşi în străinătate, au reuşit să obţină rezultate strălucite. Ne este suficientă această mândrie, oare? De aceea, eu cred că dumneavoastră şi noi, cu toţii, suntem în stare să apreciem că un efort - şi este un efort fără îndoială - material, care să fie asigurat prin bugetul de stat pentru acest domeniu de activitate, nu este mult, de 1%. Ce înseamnă 1%? 925 de miliarde de lei pe an. În cazul acesta nu va mai fi nevoie să ne străduim, să ne ciondănim între noi în fiecare an atunci când se discută proiectul bugetului de stat, pentru cât să dăm la cercetare, pentru cât să dăm la sport ş.a.m.d. Domnilor, Vă rog să mă iertaţi, am fost un amator şi admirator şi al activităţii sportive. Dacă ne gândim că şi în sport avem oameni foarte talentaţi, cu care, de asemenea, ne place să ne mândrim, aceşti tineri care îşi au activitatea în sport, care este cumva mai deosebită de activitatea din cercetare, au cu totul alte condiţii, atât de dezvoltare, atât de pregătire, dar şi materiale cu cei care se măsoară prin creativitate ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică. De aceea, vă rog să meditaţi asupra acestor lucruri şi să vă daţi votul pentru 1% din p.i.b., destinat dezvoltării tehnologice şi cercetării ştiinţifice. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, Am o rugăminte, s-au făcut pledoarii în legătură cu aceste chestiuni, extrem de îndelungate. Problema este destul de simplă, deci, dacă se poate, să o rezumaţi totuşi, pentru că sunt nouă luări de cuvânt şi nu are rost să o luăm de la capăt toată această problemă, ca să spunem că este bine să fie cât mai mulţi bani pentru cercetare, că ştim această problemă cu toţii, deci, rugămintea, dacă sunt aspecte speciale pe care doriţi să le aduceţi în discuţie. Domnul deputat Păunescu, va urma doamna deputat Paula Ivănescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat

Domnul Costel Păunescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu vă speriaţi de hârtiile cu care am venit, voi ţine seama de recomandarea domnului preşedinte Adrian Năstase. Mă rezum la câteva întrebări. Situaţia cercetării şi dezvoltării în ţara noastră este satisfăcătoare sau este dramatică? Eu cred că sunteţi de acord cu mine şi cei din stânga şi cei din dreapta că este dramatică. Sunteţi de acord cu mine că cercetarea si dezvoltarea cercetării reprezintă un domeniu strategic în viaţa oricărei ţări. A nu vota acest minim de 1% din p.i.b., cred că înseamnă o împingere a ţării noastre spre lumea a treia. În concluzie, ca să renunţ la toate datele pe care le aveam dintr-un studiu al Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, deci, ţinând seama de recomandarea domnului preşedinte, daţi-mi voie să intru în contradicţie cu o opinie exprimată astăzi la radio de o înaltă personalitate a vieţii noastre politice, care sugera că susţinerea de către opoziţie, sau, în tot cazul, de anumite partide politice, a acestui procent de 1% din p.i.b., are un substrat electoral. Vă rog să reflectaţi ce potenţial electoral reprezintă 115.600 de oameni în toate categoriile din cercetare ştiinţifică, că, în fapt, dintre aceştia, doar 36.600 sunt cu studii superioare, deci, cred că nu reprezintă un pericol electoral pentru nimeni sau un suport electoral, mai bine zis, pentru nimeni. Şi să ne mai gândim - şi cu aceasta închei - că această categorie care este minimalizată sub aspectul susţinerii materiale a cercetării, nu sunt nici minieri, care să ştie să vină cu bâtele, nu sunt nici şoferi, care să blocheze arterele de circulaţie, sunt aurul cenuşiu al ţării noastre, poate cel mai preţios capital pe care-l avem, în afară de trecutul nostru istoric şi valorile spirituale ale poporului nostru. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc, domnule deputat. O rugăminte: am să vă rog să-mi permiteţi să-i precizez domnului deputat că personalitatea la care s-a referit a lucrat 17 ani în cercetare.

Domnul Barbu Piţigoi (din bancă) : Degeaba, dacă a uitat...

Domnul Adrian Năstase: Doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Ivănescu: N-am să mai iau în dezbatere toate argumentele pe care de multe luni de zile ni le propunem unii la alţii pentru a hotărî să acordăm un minim de subzistenţă pentru activitatea de cercetare, deci, pentru viitorul României. Repet, astăzi noi nu trebuie să gândim ca nişte contabili sau ca nişte finanţişti care adună, înmulţesc şi scad nişte cifre, nevăzând că în spatele acestor cifre există oameni, oameni deosebiţi, există resursa umană care va asigura dezvoltarea, modernizarea tehnologică, deci, traiul nostru mai bun de mâine, de poimâine şi din totdeauna. Eu am să vă rog pe dumneavoastră să gândiţi că amprenta politică a actualului Guvern sau a guvernelor care vor urma nu se va împiedica de acest minim 1%. Repet, este un minim de subzistenţă, nu este un procent care va asigura o dezvoltare nemaipomenită, iar guvernele, conform concepţiilor lor politice, vor putea să dea şi 2 şi 3 şi 5 şi 10%, deci, îşi vor putea pune amprenta asupra concepţiei privitoare la activitatea de cercetare-dezvoltare. În continuare, sper că domnii deputaţi din Camera Deputaţilor îşi vor menţine votul pe care l-au dat în mai multe rânduri şi sper că domnii senatori au venit cu gânduri mai bune, chiar dacă nu neapărat electorale, în sprijinul activităţii de cercetare, votând varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc. Domnul deputat Vasile Stan. Va urma domnul senator Marin Stelian. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu contest nimic din tot ce s-a spus aici referitor la susţinerea activităţii de cercetare. Să ştiţi că nu este singurul domeniu care, la ora actuală, suferă din această cauză. Dacă întrebaţi industria, ar vrea şi ea o mie de miliarde. Dacă întrebaţi agricultura şi ea se învârte în jurul aceleiaşi sume şi poate şi armata şi celelalte ramuri cer această suplimentare. Bugetul de stat, când se întocmeşte, ţine seama nu numai de necesităţi, care, de la o zi la alta, sunt mult mai mari, ci şi de posibilităţi. Vin în faţă dumneavoastră şi vă întreb: această suplimentare de 400 de miliarde, care se vrea pentru această cercetare şi pe care nu o contest, de unde să se ia? de la industrie, de la agricultură, de la armată?! Din sală: De la S.R.I.!

Domnul Vasile Stan: Vă informez că, dacă luăm acest mastodont care se numeşte industria şi care este cel care creează valorile materiale în această ţară, investiţiile de capital, care sunt în jur de 260 de miliarde, ajung doar pentru Cernavodă, probabil pentru combustibilul nuclear de la Piteşti şi ceva proiecte sociale tot la Cernavodă. Precedentul pe care l-am creat, prin aprobarea celor 4 la sută la Legea învăţământului, este, după părerea mea, periculos. Dacă, cu nişte legi parţiale, venim şi stabilim finanţarea în procente din PIB, la un moment dat, vă rog să mă credeţi, nu mai este nevoie nici de bugetul de stat. De ce mai avem nevoie de el? Stabilim legi parţiale, cu procente şi, în fiecare an, înmulţim procentele şi acesta este bugetul de stat. Să nu mă înţelegeţi greşit, probabil că la anul condiţiile vor fi mai bune, probabil că, în acest an, vom lucra mai bine şi, în aceste condiţii, vom putea să acordăm atenţia necesară şi acestei ramuri, zic eu, foarte importante din activitatea noastră economică. Nu ştiu ce o să spună domnul ministru de stat Florin Georgescu, dar trebuie să ne gândim, dacă aprobăm acest un procent, de unde luăm banii.

Doamna Paula Maria Ivănescu: De la buget!

Domnul Adrian Năstase: Domnul senator Marin Stelian. Va urma domnul senator Otiman.

Domnul Marin Stelian: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi şi invitaţi, Am să mă rezum numai la textul supus discuţiei plenului nostru şi vizavi de Constituţie. Articolul 137, alineatul 2 din Constituţie spune clar: Guvernul elaborează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi alte bugete. Dacă noi, Parlamentul venim şi stabilim, pentru toate domeniile de activitate, cât la sută din PIB se alocă, acest atribut al Guvernului prevăzut de Constituţie se va limita numai la înmulţiri şi la o adunare. (Doamna deputat Paula Ivănescu face comentarii) Doamna a spus să ştie că şi în domeniul finanţelor, şi în domeniul economic, există cercetare şi institute de specialitate. Doi: tot vizavi de Constituţie, tot la articolul 137, la alineatul 5, se spune că nici o cheltuială nu poate să fie aprobată, fără indicarea surselor financiare. Cum putem să aprobăm noi, acum, 1 la sută minim, care reprezintă peste 400 de miliarde, cât este prevăzut în buget, fără să indicăm sursa respectivă, de unde? (Doamna Paula Ivănescu face comentarii în continuare) Doamnă, eu v-am ascultat, indiferent că am fost sau nu am fost de acord cu dumneavoastră. Trebuie să arătăm care este sursa. V-am arătat că anul trecut dinamica cea mai mare a avut-o consumul guvernamental. In condiţiile în care produsul intern brut a scăzut, consumul populaţiei a scăzut, investiţiile au scăzut, dacă dăm aici în plus, probabil că trebuie să afectăm consumul populaţiei, să afectăm investiţiile în infrastructură şi în alte ramuri. Deci, vizavi de Constituţie, v-am arătat că nu se încadrează în Constituţie. Dacă ne uităm la articolul 110 din Constituţie, spune că orice iniţiativă legislativă care conduce la modificarea bugetului de stat trebuie să aibă, să i se solicite obligatoriu Guvernului informare, ceea ce înseamnă că trebuie, obligatoriu, Guvernul, care răspunde de elaborarea şi execuţia bugetului, să-şi dea avizul în problema respectivă. Domnilor, eu şi în Senat am susţinut că nu putem să încălcăm aceste articole din Constituţie, numai că noi suntem Parlamentul şi că noi putem să facem orice! Dăm la cercetare, v-am spus, unde tăiem, la consumul populaţiei, care şi aşa a scăzut în această perioadă?! Luaţi datele statistice şi vedeţi şi dumneavoastră că a apărut Anuarul statistic, acum, în ianuarie, şi luaţi utilizările produsului intern brut. Unde vrem să ajungem cu consumul guvernamental? Să ne uităm şi noi la alte ţări, la nivelul nostru şi vedem care este consumul guvernamental din totalul produsului intern brut. Dacă noi am face legi cu cât la sută din produsul intern brut pentru diverse destinaţii, poate că produsul acesta intern brut îl vom lungi la 200 la sută. Nu se poate! Eu, în condiţiile acestea, v-aş ruga să..., hai să respectăm Constituţia şi să nu acceptăm asemenea propuneri, asemenea iniţiative. Eu vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc. Domnul senator Păun Ion Otiman. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Păun Ion Otiman: Domnilor preşedinţi, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Aş vrea să-mi permiteţi să aduc câteva argumente în legătură cu susţinerea variantei de a se aloca 1 la sută pentru cercetarea ştiinţifică şi să precizez, dintru început, că nu vorbesc din punctul de vedere al omului care aparţin sistemului, ci din punctul de vedere al Guvernului. Am citit, nu demult, o statistică unde sunt calificate guvernele funcţie de modul în care alocă pentru cercetare diverse părţi din produsul intern brut, în corelaţie cu interesul pentru autodezvoltarea ţării. Este clar că acest prag de 1 la sută, cel pe care îl precizează această statistică şi care spune că acele guverne care alocă sub 1 la sută din P.I.B. nu manifestă interes pentru autodezvoltare, pentru strategia dezvoltării, este evident că, în această situaţie nu se poate accepta o astfel de calificare. Eu aparţin unui partid care nu susţine Guvernul, dar, oricum, este vorba de Guvernul României. Al doilea argument, domnule ministru: am participat, în urmă cu nu multă vreme, la un jubileu al Universităţii de la Stuttgart şi primul-ministru al landului Baden-Württemberg, domnul Teufel, preciza la primul punct, prin care arăta importanţa universităţii şi a sistemului de cercetare din cel land, că landul Baden-Württemberg, prin bugetul pe care îl alocă cercetării, se plasează pe locul trei în lume după Japonia şi Statele Unite, în acest fel motivând starea de dezvoltare a acestui land al Germaniei. Desigur că, dacă vom lua în considerare şi masa bugetului, valoarea bugetului, alocaţia este, evident, incomparabilă faţă de România. Şi, în fine, al treilea argument, fiind de acord cu faptul că, poate, înainte de toate, cercetarea ştiinţifică românească, asemenea universităţilor, ar fi trebuit supusă unui proces de evaluare şi acreditare, fiind de acord cu faptul că, încă, în cercetarea ştiinţifică românească se manifestă tendinţe de centralism, tendinţe, hai să le spun, de a găsi soluţii administrative pentru rezolvarea unor aspecte, inclusiv astăzi s-a manifestat acest aspect, deci, oricum, situaţia este dramatică, în sensul că vor dispărea, în foarte scurtă vreme, din spectrul cercetării ştiinţifice româneşti, în mod deosebit, cercetătorii tineri, or, în acest fel, viitorul cercetării şi, implicit, şi al României este grav afectat.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc. In continuare, domnul deputat Anghel Stanciu, iar în încheierea lucrărilor va lua cuvântul domnul senator Ţugulea. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne place, de multe ori, să spunem sau să auzim, ca de altfel la tot ce este omenesc, o vorbă dragă nouă: "Munţii noştri aur poartă". Poate nu ar fi cazul să încerc, oarecum forţat, o anumită similitudine, dar cred că, în situaţia actuală când, într-adevăr, şi este adevărat ce s-a spus, resursele sunt limitate, nu ştim dacă munţii mai poartă aur sau cât mai poartă, dar sigur cercetătorii noştri aur poartă, iar "noi cerşim din poartă în poartă" o sută, două, trei de milioane. Aceasta este perspectiva viitoare a noastră, dacă nu vom înţelege să utilizăm şi chiar să exploatăm, deşi cuvântul exploatare poate ne deranjează, pe cei care apără mintea şi isteţimea românească, care sunt munţii care ne permit pătrunderea dincolo de neputinţa noastră - cercetătorii. Căci astăzi competiţia mondială, competiţia europeană nu mai este una cantonată în domeniul economic, ci primordial această competiţie se situează cu un pas înainte în cercetarea ştiinţifică. Dacă nu înţelegem că acum, într-adevăr, este un moment de sacrificiu, de opţiune politică în a da stomacului ce-i trebuie şi minţii ce-i trebuie, s-ar putea ca pe viitor nici stomacul să nu mai aibă absolut nimic din ceea ce îi trebuie. De aceea noi credem că integrarea europeană nu trece sigur, cum spunea cineva sau îi plăcea să spună, prin Budapesta, dar sigur trece prin cercetare ştiinţifică, prin valoarea cercetării ştiinţifice, prin nivelul de transfer în sfera producţiei, a cercetării ştiinţifice, că şi aici sunt multe lucruri de spus şi poate nu este cazul astăzi, dar pe viitor sigur da. Grupul nostru parlamentar este convins că acest 1 la sută, care se cere astăzi şi care nu este pomană, poate este datorie, se alocă unor persoane care, chipurile, ar muri de foame, căci o mare parte dintre ele, la mintea şi pregătirea lor, vor găsi o bucată de pâine, fie aici, fie aiurea, dar noi suntem siguri că fiinţa lor şi structura lor intrinsecă de oameni ce se sacrifică, unii dintre ei pentru o idee, îi va hotărî să se sacrifice în continuare şi să rămână în acest război nevăzut al competenţei omeneşti. Ei sigur dau ţării mai mult decât ţara le dă lor. Noi ne-am ridicat acum câteva zile şi poate am fost înţeles greşit când am spus că nu avem nimic cu justiţia, dar nu vrem, prin justiţie, să facem o injustiţie, dând la unii foarte mult şi ţării nimic. Şi într-un caz şi într-altul, pe acest altar al interesului naţional, este şi justiţia, dar este şi inteligenţa românească. Dincolo de textele de lege, este gândul novator, care se concretizează în produs, chiar, dacă vreţi, în acest stilou care aparţine unui român, ca idee, şi nu am reuşit să-l fructificăm, şi alte idei, şi avionul cu reacţie pe care nu am reuşit să-l fructificăm... şi câte se mai gestează, ca să ne scoată din înapoiere şi nu reuşim să le fructificăm. Aceasta este altă problemă şi ar trebui altă dezbatere, domnule preşedinte, dar este păcat să irosim... ...Si acum, dincolo de idei, sacrificăm şi oamenii. Cu 120.000, cu 130.000, vrem să fie competitivi şi, din păcate, pentru cei din vest, sunt ai noştri din est. Vedeţi câte premii au luat la saloanele de inventică. Vedeţi, prin acest 1 la sută, ce salvăm, ceea ce alţii nu au şi atunci să facem ca aceste medalii de aur să devină de aur pentru ţară, să-i menţinem, să facem curăţenie în cercetarea ştiinţifică, să le dăm acum 1 la sută, cu toate sacrificiile, domnule ministru, deşi ştiu că argumentaţi foarte bine că este foarte greu, dar, în felul acesta, poate, cercetătorii sau o parte dintre ei vor înţelege sacrificiul ţării, pe care îl facem nu pentru ei, ci pentru inteligenţa românească, pentru Coandă, pentru Vuia, pentru toţi cei cu care astăzi ne mândrim. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Ţugulea. Rog chestorii să invite în sală toţi colegii, pentru a participa la votul care va urma. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Andrei Ţugulea: Eu ştiam, încă de la discuţia din Senat, că Guvernul ne va spune de unde scoatem bani pentru 1 la sută. De aceea m-am pregătit în mod special ca să arăt de unde se pot scoate banii. Am aici, în faţă, un raport al unui cercetător din catedra noastră, care sună aşa: "Rezultate privind efectele simetrizării câmpului magnetic asupra performanţelor cuvelor de electroliză aluminiu". Pentru dumneavoastră poate să sune foarte straniu. Cercetarea aceasta a început înainte de Revoluţie, a fost lăsată din lipsă de bani, a fost finalizată după 1989 şi a fost aplicată, începând de anul trecut, la Uzina de aluminiu de la Slatina, de electroliză a aluminiului. Care era rezultatul: înainte de cercetare, tona de aluminiu - 14 milioane de kwh/tonă; după efectuarea cercetării, 12.338 de kwh/tonă, deci cu 2 milioane de kwh/tonă. Ca să ştiţi despre ce este vorba. Stiţi cât plătiţi kwh. Care este rezultatul economic: 6 cuve au fost, deci s-a făcut o instalaţie pilot, faţă de 128 de cuve, cât are hala, s-au făcut 6 cuve; economia de energie: 2 miliarde mwh numai pe instalaţia pilot. Dacă se aplică metoda la toate cuvele de la Slatina, sunt 44 de miliarde de kwh, ceea ce înseamnă 1 milion şi aproape 800 de mii de dolari pe hală şi an, înmulţiţi cu 3.000 şi luaţi act că Ministerul Invăţământului a căpătat numai 4 miliarde ca să facă cercetare. Iată unde sunt banii! (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase: Are cuvântul, în încheierea acestor dezbateri, domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Mircea Ciumara: Poate să dea banii şi pe urmă să plece!

Domnul Adrian Năstase: Intâi să dea banii şi apoi să ia cuvântul. Aveţi cuvântul, domnule ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu: Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur, aici, pledoariile dumneavoastră s-au circumscris consecinţelor faptului dacă nu se aprobă acest amendament ce se va întâmpla în economie şi în domeniul cercetării, care sunt urmările în planul realizărilor ştiinţifice româneşti, în planul potenţialului nostru tehnologic şi de productivitate a muncii. Sigur, pledoariile dumneavoastră sunt corecte, sunt pertinente, majoritatea dintre ele, şi s-au circumscris toate aceluiaş obiectiv: ce se întâmplă dacă nu se dau aceşti bani. Şi s-au arătat aici diferite potenţiale realizări, dar lucrurile trebuie privite puţin altfel, dacă îmi permiteţi, şi anume astăzi este necesară o sumă suplimentară, faţă de cum este elaborat bugetul ţării, de 400 de miliarde de lei, 400 miliarde lei. Cât reprezintă aceasta? Totalitatea primelor la carne de porc şi de pasăre, de exemplu, reprezintă, practic, dublul, aproape, al cheltuielilor acordate pentru cercetarea ştiinţifică în prezent, pentru că s-au acordat 0,6 la sută din produsul intern brut. Dar eu vă voi spune, vă rog să mă ascultaţi cu atenţia pe care mi-o puteţi acorda, ce se întâmplă dacă acordăm, în condiţiile date, astăzi, aceşti bani cercetării şi dacă există resurse de unde să fie diminuate alocaţiile bugetare sau, dacă nu se doresc reduceri din nici un capitol, ceea ce se întâmplă emiţând bani fără acoperire şi dând drumul la emisiunea monetară creatoare de inflaţie. Sigur, toate acestea pot părea unora argumente simple ale unor contabili, ale unor finanţişti, dar eu vreau să vă spun că sunt mândru de meseria pe care o am, că este o meserie concretă, nu o meserie abstractă şi cei care spun aceste lucruri se vede că, în formaţiunea politică respectivă, nu mai au nici finanţişti, nici contabili, ei fiind departe, prin anumite ţări, reprezentând ţara... (Vociferări puternice din partea PD) ...şi nu ştiu, vă las pe dumneavoastră să trageţi concluziile de ce au plecat oamenii respectivi acolo. (Rumoare) Deci trebuie judecate lucrurile, vă spuneam, cu tot respectul pe care vi-l port, doamnelor şi domnilor, vă rog să-mi permiteţi ...

Domnul Adrian Năstase: Puteţi continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, pe mine nu mă deranjează. Cu cât este gălăgie mai mare, eu sunt stimulat să vorbesc mai mult, aşa că nu mă deranjează. (Rumoare în partea PD)

Domnul Adrian Năstase: Puteţi continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Deci v-aş ruga să înţelegeţi de ce nu este posibil să se facă această raportare exactă la produsul intern brut, pentru că ceea ce se alocă prin bugetul de stat este cheltuiala bugetară, şi nu produsul intern brut. Cheltuiala bugetară provine din veniturile pe care le are bugetul, care depind de o anumită politică fiscală, de un anumit grad de fiscalitate şi toată lumea vrea... (Aplauze din partea PD) Vă mulţumesc, vă mulţumesc! (Aplauzele continuă)

Domnul Adrian Năstase: Doar o clipă, doar o clipă, domnule ministru de stat. Rog membrii Grupului parlamentar al PD... (Rumoare în partea Grupului parlamentar PD) Deci, repet, rog membrii Grupului parlamentar al PD să facă linişte! Puteţi continua, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu: Vă mulţumesc. Şi noi am redus în continuare această fiscalitate, care astăzi se cifrează la 32,5, faţă de 47 la sută în 1991, deci atragem la buget venituri mai puţine şi lăsăm în economie, la nivelul agenţilor economici, posibilitatea să le folosească. Acestea sunt cifrele care pot fi studiate în orice etapă statistică financiară... (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase: Doar o clipă. Domnule deputat Ruse, vă atrag atenţia asupra lipsei de conduită parlamentară. Dacă vă mai atrag atenţia, mă obligaţi să pun aplicare prevederile Regulamentului. (Rumoarea continuă) Vă rog foarte mult să faceţi... Doamna deputat Paula Ivănescu...

Domnul Florin Georgescu: Eu nu am făcut nominalizări.

Domnul Adrian Năstase: ...vă rog şi pe dumneavoastră să faceţi linişte în sală! (Vociferări în partea PD) Deci, domnule ministru, vă rog să vă referiţi strict la problema care este pusă în discuţie.

Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, nu am nominalizat nimic, dar m-am simţit vizat, datorită unor remarci. Bun. Deci ceea ce putem cheltui este suma veniturilor pe care le atrage statul la buget plus un anumit deficit, are are limite de finanţare într-un moment sau altul. In acest an, ca şi în anii anteriori, pentru a nu face inflaţie, pentru a coborî inflaţia de la 250 - 300 la sută din anii ‘92 - ‘93 la sub 25 la sută, trebuie ca bugetul şi finanţarea deficitului bugetar să se facă în condiţii rezonabile şi care să nu creeze presiuni inflaţioniste în domeniul preţurilor, în domeniul politicii monetare. Deci este neavenit să facem raportări la produsul intern brut, când, vă repet, prin intermediul bugetului de stat, nu se derulează decât 20 la sută din produsul intern brut; 18 la sută este venitul care se atrage la bugetul de stat şi un anumit deficit de 2 - 3 procente, deci în jur de 20 - 21 la sută se derulează prin bugetul de stat. Şi dinamica fiscalităţii în continuare este de a se reduce, atât în privinţa impozitului pe profit, cât şi a impozitului pe salarii. Deci la acesta trebuie să adăugaţi faptul că a fost eliminat acel fond special pentru cercetare şi s-a redus rata impozitării profitului de la 45 la sută la 38 la sută, 7 procente, şi aceasta este inclusiv din eliminarea fondului special, care apăsa tot agenţii economici care sunt decapitalizaţi, care se confruntă cu blocaj financiar şi care au nevoie de o anumită stimulare pentru a-şi relansa activitatea. V-aş ruga să faceţi referire la cheltuielile alocate pentru cercetarea ştiinţifică, din total cheltuieli bugetare aprobate de dumneavoastră, de Parlament, în fiecare an, iar situaţia este, spunem noi, rezonabilă. In anul 1996 se prevede ca cercetării ştiinţifice să i se aloce 2,6 din cheltuielile bugetului de stat, la acelaşi nivel ca şi în anul anterior. Se arătau aici diferite efecte financiare, efecte băneşti, efecte în costurile întreprinderilor, în rentabilitate, ca efect al unei aplicări a uneia sau alteia dintre temele de cercetare ştiinţifică. Pentru a se ajunge să se realizeze acest transfer tehnologic, să se finalizeze mai întâi tema de cercetare, apoi să se transfere ideea şi realizările temei de cercetare, să fie aplicate, să fie obţinut efectul financiar favorabil, se scurge o anumită perioadă de timp, 3 luni, 6 luni, un an, doi ş.a.m.d. Spunea domnul senator Ţugulea, aici, că tema respectivă a fost abandonată după 1990 şi s-a terminat în 1994. Cu ce? Cu fondurile alocate de la buget, inclusiv cu alocaţiile pentru transfer tehnologic corespunzătoare, care s-au introdus prin legislaţia bugetară de anul trecut. Deci a fost posibil să se termine tema, poate mai târziu sau poate la un termen uşor decalat, datorită resurselor limitate de care dispune ţara, dar nu putem să avem în acelaşi timp şi sume foarte mari şi la nivelul dorinţelor într-un domeniu, dar şi alocaţii bugetare la nivelul necesităţilor, în toate domeniile, concomitent cu o inflaţie de 20 la sută şi concomitent cu creşterea economică. Sunt lucruri incompatibile, doamnelor şi domnilor senatori, şi v-aş ruga să înţelegeţi că, dacă se iau asemenea decizii astăzi, trebuie dumneavoastră, în cursul zilei de azi, de mâine, când încep discuţiile privind bugetul pe 1996, să precizaţi de unde se taie 400 de miliarde, de la care dintre capitolele bugetare, şi dumneavoastră, aici, reprezentaţi diverse segmente ale societăţii, începând cu profesorii, continuînd cu medicii, armata, internele, justiţia ş.a.m.d., deci de unde să iau aceste 400 de miliarde astăzi, în condiţiile când deficitul bugetar este limitat, când capacitatea noastră de a atrage surse străine este limitată. La aceasta se mai adaugă şi unii care ne fac un "bine" pe pieţele externe şi prezintă într-o imagine complet denaturată reforma şi democraţia din România. Şi ştiţi dumneavoastră cine sunt respectivii... (Rumoare) Deci de unde să luăm aceste 400 de miliarde, care vor arunca ţara în inflaţie, vor arunca ţara în dezechilibre economice şi, din păcate, inflaţia este o taxă indirectă pe care o plătesc cei mulţi, în favoarea unui anumit segment care, într-un moment sau altul, se dovedeşte a fi mai puternic, mai organizat din punct de vedere social şi obţine anumite drepturi în devafoarea celorlalţi. Deci 400 de miliarde astăzi, în condiţiile în care mai sunt, pe fluxul legislativ, încă câteva prevederi în proiect care, de asemenea, necesită surse financiare în plus, consider că este un lucru care nu se înscrie în prevederile Constituţiei, pentru că nu se indică, în momentul de acum, de unde se pot lua acele surse financiare, pe de o parte; pe de altă parte vine în contradicţie cu obiectivul la care cu toţii aţi aderat dumneavoastră, liderii politici, în vara anului trecut, ca în economia românească să se păstreze macrostabilizarea, să progreseze reforma, să ne integrăm în structurile euro-atlantice. Or, acest demers, care se încearcă acum, o presiune de 400 de miliarde, de 0,5 la sută din produsul intern brut, doamnelor şi domnilor, este o presiune de 0,5 la sută din produsul intern brut! Noi am negociat cu finanţatorii internaţionali un deficit bugetar de 2,2 la sută pe consolidat. Introducând această presiune, ducem deficitul bugetului consolidat, deci toate instrumentele finanţelor publice româneşti la nivel general, bugetul public consolidat, repet, la 2,6 la sută şi în acel moment s-au rupt relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi trebuie să fie responsabili cei care votează acum pentru ruperea relaţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, pentru inerzicerea accesului României pe pieţele private de capital şi pentru aruncarea ţării în inflaţie, în haos şi în anarhie, în acest moment de stabilitate şi posibilitate de consolidare a acestor macroechilibre. Vă rog să aveţi tot discernământul care vă caracterizează şi am rugămintea sinceră de a vota împotriva acestui amendament, de a vota, deci, eliminarea lui, pe varianta Senatului să se meargă şi, în măsura în care în anii următori, din eficienţa economică, din resursele atrase suplimentar de buget sau chiar în anul acesta este posibil, dar fără a preciza aşa ceva în mod absolut, într-o lege specială, dumneavoastră, când ajungem să discutăm bugetul, spuneţi, pur şi simplu: "Luăm câte 200 de miliarde din anumite locuri şi le mutăm imediat în domeniul cercetării", cei care lucrează în domeniile afectate, urmând a suporta rigorile, consecinţele, inclusiv în plan material şi social. Deci, acestea sunt vase comunicante. Ca să punem într-un loc trebuie să luăm din alt loc şi trebuie să ne spuneţi de unde. Altfel, luam din veniturile celor mulţi printr-o inflaţie pe care o creăm în momentul luării unei asemenea decizii. Vă rog să fiţi de acord şi vă exprim poziţia Guvernului foarte fermă, potrivit căreia noi ne exprimăm opinia pentru eliminarea acestui amendament şi adoptarea variantei Senatului, din considerentele pe care vi le-am menţionat anterior. Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase: Vă mulţumesc. Rog chestorii să-i invite pe toţi colegii în sală pentru vot. Nu vă aud, domnule Băsescu, îmi pare rău!

Domnul Traian Băsescu (din sală): Să luăm o pauză să mergem la masă!

Domnul Adrian Năstase: Unii sunt de foarte multă vreme în pauză! Stimaţi colegi, Dacă în după-amiaza aceasta va continua această situaţie în care colegii noştri în loc să fie în sală, sunt la bufet, începând de mâine, pe perioada dezbaterilor de la buget vom dispune închiderea bufetului din incintă! Vă rog. Poftim?

Domnul Gabriel Ţepelea (din sală): Am o propunere în legătură cu procedura de vot!

Domnul Adrian Năstase: Vă rog. Are cuvântul domnul deputat Ţepelea, în legătură cu procedura de vot.

Domnul Gabriel Ţepelea: În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat plus P.E.R., propun votul nominal.

Domnul Adrian Năstase: Dacă mai sunt şi alte propuneri în legătură cu procedura de vot?

Domnul Ilie Nica (din sală): Vot deschis!

Domnul Adrian Năstase: Veniţi la tribună, domnule deputat.

Domnul Ilie Nica: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am solicitat, de regulă, votul nominal la legile organice. Nefiind în prezenţa unei legi organice, utilizăm votul obişnuit, votul deschis.

Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, Sunt două propuneri. Supun la vot întâi propunerea domnului deputat Ţepelea. Cine este pentru votul nominal? Vă rog să număraţi. Am o rugăminte, să nu mai comentaţi din sală! 126 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi. 135 de voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 24 de abţineri. Rezultatul votului este următorul: 126 de voturi pentru, 135 împotrivă, 24 de abţineri. Supun votului dumneavoastră procedura adoptării votului deschis, dar cred că nu mai este cazul, pentru că am avut două variante, dacă sunteţi de acord? În măsura în care au existat două proceduri de vot... Dar, totuşi eu cred că trebuie acceptată şi varianta aceasta, poate cineva doreşte votul deschis cu ridicatul în picioare?! Este o procedură ... Sau cu bile, votul secret cu bile! Supun votului dumneavoastă procedura votului deschis, totuşi. Formal cred că trebuie îndeplinită această chestiune. Cine este pentru? 155 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi. 95 de voturi împotrivă. Abţineri? Poftim? (Se contestă numărătoarea voturilor de către unii deputaţi din partea dreaptă a sălii).

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Din trei paşi aţi ajuns în spatele sălii! (Se adresează doamnei deputat Viorica Afrăsinei, secretar al Camerei Deputaţilor )

Domnul Adrian Năstase: Stimaţi colegi, Domnule deputat, vă rog să luaţi loc. Domnule deputat, sunt obligat, aşa cum am făcut-o de fiecare dată să iau sub semn de încredere ceea ce îmi comunică secretarii. Vă rog, puteam să interpretez într-un fel şi mai simplu, de fapt, votul exprimat anterior, în măsura în care au existat două variante iar una nu a câştigat, per a contrario, cealaltă formulă ar fi trebuit să fie considerată ca fiind cea viabilă, de aceea nu-mi dau seama de ce vă enervaţi. O să vină votul următor. Votul pe substanţă cred că vă interesează. Domnule deputat, luaţi loc, vă rog foarte mult. Abţineri? Încă o dată, vă rog să număraţi abţinerile. 13 abţineri. Rezultatul votului este următorul: 155 de voturi ... Şi v-aţi enervat degeaba, cele 155 de voturi erau cu cele de la balcon, pe care dumneavoastră nu le-aţi adăugat. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Cristea). Deci, jos, în stânga au fost numărate 103 voturi, aşa că nu înţeleg de ce v-aţi enervat. Deci, erau 103, faţă de 95. Deci, v-aţi enervat în mod inutil, domnule deputat, vă cauzează la sănătate, vă rog foarte mult.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Nu, e diferenţă de 60 de voturi!

Domnul Adrian Năstase: Rezultatul votului este următorul: 155 de voturi pentru, 95 împotrivă şi 13 abţineri. Am vrut să verific dacă există cvorum. În aceste condiţii, stimaţi colegi, dacă ... Vă rog foarte mult să luaţi loc în sală, stimaţi colegi, care vă aflaţi în apropierea uşilor de la ieşire sau intrare. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră textul ...

Domnul Florin Georgescu (din loja comisiei): Eliminarea!

Domnul Adrian Năstase: Domnule ministru, Vă pricepeţi la finanţe, dacă vă pricepeţi şi la procedură, aici facem economie de un salariu! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat) Mulţumesc foarte mult Grupului parlamentar al P.D. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră textul de la Camera Deputaţilor, textul care figurează în raportul comisiei de mediere şi care a fost acceptat de către Camera Deputaţilor. Cine este de acord cu acest text? Vă rog să număraţi. 157 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi. Doar o clipă, domnule deputat Rizescu, dacă grupul dumneavoastră parlamentar doreşte să vă desemneze în locul domnului Lepşa în calitate de chestor, veţi putea să exercitaţi anumite funcţii, sub acest aspect. Rugămintea mea este să o lăsaţi pe doamna secretar ... Avem o singură femeie în Biroul permanent şi exercitaţi presiuni şi asupra ei! Dacă am interpretat greşit, îmi pare rău! 85 de voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 25 de abţineri. Rezultatul votului este următorul: 157 de voturi pentru, 85 împotrivă, 25 de abţineri. (Aplauze puternice) Îi rog pe cei care au impresia că ne aflăm la un meci de fotbal să-şi dea seama de eroarea în care se află!

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală): Acolo se huiduie!

Domnul Adrian Năstase: Am impresia că nu au realizat lucrul acesta. Stimaţi colegi, Rezultatul votului, îl repet, este: 157 de voturi pentru, 85 împotrivă, 25 de abţineri. Cu majoritate de voturi, textul Camerei Deputaţilor a fost adoptat. Stimaţi colegi, Mi se pare, în orice caz, anormal faptul că invitaţii stau în aceeaşi lojă cu presa. De obicei au existat loji speciale pentru invitaţi. De asemenea, mi se pare nepotrivit faptul că invitaţii se manifestă în sală şi rugămintea este ca cei care participă la lucrările noastre ca invitaţi, să rămână cu statutul strict de observatori şi să nu se implice în dezbateri. Altfel, vor fi evacuaţi din sală. Să o facă în linişte. Stimaţi colegi, În condiţiile acestea, vă propun să întrerupem lucrările, aşa cum, de altfel avem în program, în ceea ce priveşte Camerele reunite, până la ora 15,00, dacă am reţinut bine, din program. Rog, însă, colegii de la Camera Deputaţilor să rămână în sală pentru exprimarea votului la 4 legi, ca să putem să luăm măsuri în continuare, privind definitivarea cu Senatul a unora dintre legile în discuţie. În ceea ce priveşte şedinţa comună, vom relua lucrările la ora 15,00, iar în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, îi rog pe membrii Camerei Deputaţilor să rămână în sală, pentru 10 minute, un sfert de oră.