Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 19, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 19-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 19, 1996

3. Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1995 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1995.  

Lucrările ședinței comune s-au reluat la ora 16,45.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să fie invitați colegii în aulă.

Stimați colegi,

Următorul punct pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1995 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1995.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În foarte scurte cuvinte, doamnelor și domnilor parlamentari, am să vă prezint rațiunile, motivațiile care au stat la baza efectuării rectificării bugetului de stat pe anul 1995.

În primul rând, el a avut bază legală, și baza legală se regăsește atât în Legea finanțelor publice, cât și în însăși Legea de aprobare a bugetului pe anul trecut, Legea nr. 22 din 1995, care menționează la art. 48 că: "Guvernul poate prezenta Parlamentului propuneri de rectificare a bugetului de stat, ca urmare a schimbărilor care intervin în evoluția indicatorilor macro-economici, în legislația de natură fiscală, precum și în ceea ce privește unele solicitări suplimentare de fonduri la anumite destinații economico-sociale".

De asemenea, la art. 46 din aceeași lege de adoptare a bugetului pe anul trecut, Legea nr. 22/1995, se prevede că pentru punerea în aplicare a măsurilor de accelerare a procesului de restructurare și de reformă a sectorului economic, de întărire a disciplinei financiare și a decontărilor în economie, Guvernul este autorizat să includă în bugetul de stat pe 1995 și într-o poziție distinctă, fondul de redresare economico-financiară prevăzut de altfel de Ordonanța nr. 13 de la începutul anului 1995, din care se vor efectua cheltuieli de natura celor prevăzute în actul normativ menționat, respectiv Ordonanța nr. 13.

Având în vedere aceste temeiuri legale, precum și faptul că prin Legea nr. 81 din iunie 1995, Parlamentul a abilitat Guvernul să emită ordonanță pentru rectificarea bugetului de stat pe 1995, în vacanța parlamentară de vară, Guvernul a emis această ordonanță.

Care au fost rațiunile, motivațiile..., pentru că până acum am prezentat baza legală. Punctul 2. Care au fost motivațiile, factorii care au generat necesitatea rectificării bugetului pe 1995?

În primul rând, faptul că au intervenit o serie de modificări în evoluțiile indicatorilor macro-economici, în general de îmbunătățire a dinamicii acestora, iar, pe de altă parte, modul cum se desfășurase, pe diferite capitole ale bugetului, execuția de casă pe primele 7 luni ale anului 1995, precum și intrarea în vigoare a anumitor acte normative aprobate de Parlament, după adoptarea proiectului bugetului de stat pe anul 1995.

Astfel, în mod concret, factorii care au condus la rectificarea, cu caracter imperativ, a bugetului pe anul trecut, au fost:

1. Măsurile de accelerare a procesului de restructurare și de reformă a sectorului economic, de întărire a disciplinei financiare și îmbunătățire a decontărilor în economie, dispuse în baza prevederilor Ordonanței nr. 13 din 1995, care au influențat bugetul de stat la partea de venituri cu 750 miliarde lei, deci o diminuare a veniturilor cu 750 de miliarde, iar la partea de cheltuieli un surplus de 250 de miliarde de lei, deci, prin Ordonanța nr. 13, prin aceste influențe manifestate în bugetul statului, restructurarea economică este probată că se desfășoară în România și că deblocarea financiară se realizează pe o metodă sănătoasă, pe o metodă fundamentată economic, nu global, ci prin măsuri de revitalizare și de trecere la condiții de funcționare profitabile pentru agenții economici cuprinși în programul de supraveghere financiară, potrivit metodologiei de la Ordonanța nr. 13.

De ce s-au redus veniturile cu 700 de miliarde? Pe de o parte, băncile au primit autorizația de a-și constitui provizioane pentru creditele neperformante acordate agenților economici, inclusiv cei aflați în restructurare, îndeosebi pentru aceștia, și aceasta este o cheltuială deductibilă, care se include pe cheltuielile întreprinderii și astfel diminuează baza impozabilă, ceea ce este un pas înainte pe drumul reformei în sistemul bancar, aceasta s-a făcut prin Hotărârea Guvernului nr. 335 din 1995, împreună cu Banca Națională, iar, pe de altă parte, în procesul reconcilierii și în procesul concilierii dintre creditori și debitori, dintre creditori, între care bugetul de stat, băncile comerciale, furnizorii, față de debitorii aflați în restructurare, potrivit Ordonanței nr. 13, s-au acordat reeșalonări, reduceri sau anulări ale unor penalități și a altor datorii către bugetul de stat, pe principiul parteneriatului, în care efortul propriu al agentului economic este susținut și de stat, cu o anumită substanță, cu o anumită acțiune, cum ar fi aceasta de relaxare a presiunii fiscale asupra agenților economici, și aceasta a creat o anumită influență, v-am spus, de 750 de miliarde lei, la care s-a adăugat fondul de redresare de 250 de miliarde, folosit pentru acordarea unor credite fără dobândă agenților aflați în supraveghere, tot în baza Ordonanței nr. 13, până la 3 ani de zile durată, și anumite compensații corespunzător a 6 salarii nete, din ultima lună, pentru personalul care, în urma aplicării programelor de restructurare, este disponibilizat.

Deci, un mecanism, spunem noi, adaptat cerințelor unei economii de piață și care s-a dovedit a fi apreciat în mod corespunzător, ca un progres evident pe drumul restructurării.

2. Un al doilea grup de factori, care a dus la necesitatea rectificării, și anume, stimularea, în continuare, a producătorilor agricoli, prin acordarea de prime pentru producția de carne de porc și carne de pasăre, lapte și grâu pentru panificație, precum și subvenționarea dobânzilor pentru creditele bancare contractate pentru executarea lucrărilor agricole, pe de o parte, și crearea stocurilor la produsele de bază, care asigură alimentația populației, îndeosebi pe perioada de iarnă, toate acestea făcându-se în mod transparent, prin bugetul de stat, dar, poziții la care, față de prevederile inițiale s-au operat majorări de 303 miliarde, deci s-a acordat agriculturii în plus la rectificare 303 miliarde, prime și subvenții la dobânda la creditele bancare pentru lucrări agricole și stocuri.

3. S-au alocat suplimentar 50 de miliarde pentru stimularea exporturilor prin EXIMBANK, subvenționarea dobânzilor la exportatori. Corespunzător evoluției pe 6 luni din anul 1995 se consumaseră alocațiile inițiale, exportul s-a dovedit a fi în creștere față de anul anterior cu circa 22%, și aceste suplimentări au fost binevenite pentru susținerea, în continuare, a aceluiași ritm de desfăsurare a exporturilor ca și în primul semestru.

4. S-au completat transferurile din bugetul de stat către bugetul fondului de risc și accident, pentru protecția socială a persoanelor handicapate, cu 65 de miliarde de lei, altfel nu se puteau plăti ajutoarele pentru persoanele cu handicap, pentru că dinamica numărului acestora față de legislația adoptată reclama un volum sporit de fonduri.

5. S-au majorat alocațiile de la buget pentru cheltuielile de capital cu 100 de miliarde, din care 50 de miliarde pentru asigurarea resurselor financiare necesare accelerării punerii în funcțiune a Centralei de la Cernavoda și 50 de miliarde, diferența de 50, pentru preluarea stocurilor de apă grea și combustibil nuclear aferente aceluiași obiectiv.

6. S-au majorat transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, în vederea asigurării protecției sociale pentru energia electrică livrată populației, produsă în alte centrale decât ale RENEL-ului, și pentru subvenționarea transportului urban de călători - 90 de miliarde, precum și cheltuieli de capital la bugetele locale, 100 de miliarde pentru finalizarea unor lucrări, reprezentând alimentări cu apă, termoficare, stații de pompare, distribuiri de gaze naturale și altele asemenea.

7. S-au majorat alocațiile pentru copii cu 9 miliarde față de prevederile inițiale.

8. S-au adus adaptări bugetului, corespunzător influențelor care au apărut ca efect al aprobării de către Parlament a unor noi acte normative, cum ar fi: majorarea coeficienților de ierarhizare prevăzuți inițial în Ordonanța nr. 39 din 1994, pentru unele categorii de personal bugetar, prin Legea nr. 134 din 1995, influența fiind de 221 de miliarde, ceva similar cu ce s-a întâmplat mai devreme aici, cu cercetarea. Deci, 221 de miliarde a trebuit să le includem în iulie, pentru o decizie a Parlamentului României din luna martie, când deja bugetul era întocmit, fusese și aprobat și ulterior s-a venit cu o majorare de salarii, care a trebuit să fie inclusă în buget, dar care buget nu a primit recunoaștere internațională la acea vreme - Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială nu au acordat finanțare pe un asemenea buget, decât spre finele anului, când, față de bugetul rectificat, am luat măsuri suplimentare de ajustare, de restricționare a unor categorii de cheltuieli, datorită efectului nefavorabil pe care l-au avut acestea asupra balanței de plăți și implicit a cursului de schimb.

De asemenea, a trebuit să punem de acord prevederile bugetare la pensiile militare, în raport cu solda de grad, precum și la indemnizațiile lunare cuvenite persoanelor care au fost persecutate din diferite motive politice și, toată această influență, a mai reprezentat alte 51 de miliarde în plus.

De asemenea, 26 de miliarde au fost atribuite Ministerului Apărării Naționale, în vederea participării la operațiunile O.N.U. de menținere a păcii din Angola, care, spre deosebire de cele din Bosnia, se vor recupera prin rambursare de către O.N.U. într-un anumit interval de timp.

Deci, per sold, s-au operat aceste modificări, care au pus de acord și evoluțiile macro-economice cu percepția noastră, cu indicatorii care se manifestau în momentul efectuării rectificării în economia românească. De exemplu: inițial, bugetul a fost conceput pe baza unei creșteri economice de 2,8% și a unei inflații de 29%, raportat decembrie 1995 la decembrie 1994. Datorită faptului că această creștere economică, pe primele 6 luni a fost mai mare și anticipam că anul bugetar se va încheia cu o creștere mai mare, și implicit cu o inflație mai mică, am rectificat, am recalibrat bugetul, pornind de la o creștere economică de circa 6%, aproape dublă, economia a reacționat pozitiv la măsurile de politică economică aplicate, și o inflație, în loc de 29%, de mai puțin de 25%. Per sold, însă, deficitul bugetar a crescut cu 1.000 de miliarde, care se prevedeau a fi finanțabile din resursele interne și externe, în raport cu programul nostru de finanțare. Pentru că, între timp, în execuție, îndeosebi în trimestrele III și IV s-au manifestat unele dezechilibre mai accentuate în ceea ce privește deficitul balanței de plăți externe, am fost obligați să luăm măsuri de reducere a unor cheltuieli și de atitudine mai prudentă în privința altora, pentru ultimele luni ale anului, noiembrie și decembrie, de așa manieră încât, față de un deficit al bugetului consolidat, deci bugetul de stat, plus bugetul asigurărilor sociale, plus bugetele locale, toate trei formând bugetul public național, la care se adaugă bugetele fondurilor speciale, prevăzute de diferite legi, deci, față de 3,6, cât am prevăzut noi la această rectificare, din care deficitul la bugetul de stat a fost de 4,2, să fim obligați, în condițiile prelungirii acordului cu Fondul Monetar, pentru a avea acces la finanțarea externă, să ne limităm la un deficit al bugetului consolidat de 2,65%, față de 3,6, cât mersesem inițial. Nu a fost posibil să emitem atâția bani în circulație, din zona bugetară, pentru că periclita echilibrul și așa denaturat al balanței de plăți externe, îl dezechilibra și mai tare, deci 2,6, din care bugetul de stat s-a încheiat, într-adevăr, cum a fost aprobat, cu un deficit de 4,2%.

În încheiere, doamnelor și domnilor senatori și deputați, vreau să vă informez că prin această rectificare, efectuată de Guvern, în baza abilitării de către dumneavoastră, pentru vacanța parlamentară de vară, noi am încercat să punem de acord legislația, evoluțiile macro-economice, precum și anumite solicitări venite din diferite zone ale executivului și a altor autorități publice, pentru ca activitățile social-economice să se desfășoare în concordanță cu cerințele cetățenilor, pentru ca serviciile publice să răspundă într-o măsură cât mai mare și a satisface solicitările acestora, și modul cum s-a executat în final bugetul de stat, a dovedit, pe de o parte, că a fost un buget realist, care a contribuit la consolidarea macrostabilizării în România, a permis accesul nostru la finanțarea externă, de care, vă rog să rețineți, este dependentă România pentru continuarea reformei, fără finanțarea externă trebuie să reducem automat consumul, care și așa este destul de scăzut în România și nu mai este spațiu pentru reducerea sa în continuare, deci, a creat acces la finanțarea externă, inclusiv pe piețele de capital, pentru că am obținut reatingul, respectiv cotația de țară, evaluarea riscului României, care este un risc acceptabil, în aceeași categorie cu cel al Ungariei, Poloniei și Turciei, ceea ce ne crează acces pe piețele de capital, pentru ne putea împrumuta, pentru a orienta fondurile împrumutate în direcții sănătoase, către infrastructură, cheltuieli de capital și nu exclusiv pentru consum, cum s-a făcut, din păcate, în anii anteriori lui 1993, pe de o parte, iar pe de altă parte, să creăm posibilitățile întăririi monedei noastre naționale, printr-o stabilitate relativă în timp a acesteia.

Cu aceste considerente, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să fiți de acord cu conținutul Ordonanței și cu unele recomandări, unele observații ale comisiei de specialitate, care, din punct de vedere tehnic, deși expirată perioada execuției bugetare, sunt strict necesare pentru a pune de acord modul cum s-au efectuat aceste cheltuieli, cu prevederile legale în vigoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru de stat.

Inainte de a da cuvântul președinților celor două comisii, vă rog să-mi dați voie să vă anunț rezultatul votului nominal, este vorba de un anunț pentru Camera Deputaților.

Deci, la votul exprimat asupra Legii de modificare și completare a Legii alegerilor locale, rezultatul votului nominal este următorul:

- total voturi exprimate 279

din care:

- pentru 257

- contra 22

Deci, cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

În continuare, dau cuvântul, din partea comisiilor sesizate în fond, pentru început, domnului deputat Gheorghe Brânzei, președintele Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Noi nu dorim să mai accentuăm expunerea făcută în fața dumneavoastră de domnul ministru de stat, domnul Florin Georgescu, pe marginea acestor modificări la partea de venituri și cheltuieli, față de ce era inițial adoptat prin Legea nr. 22 a bugetului de stat pe anul trecut, pe anul 1995.

Sigur că întârzierea dezbaterii acestei Ordonanțe de rectificare a bugetului de stat are unele implicații, dar, pentru că s-a ajuns în această situație, comisia noastră, la vremea respectivă, când a discutat modificările pe marginea Legii bugetului de stat pe anul 1995 și a celor care au fost cuprinse prin această Ordonanță de rectificare, a înțeles anumite situații din partea unor ordonatori de credite și cele două comisii au intervenit, prin acest raport, care a fost difuzat pentru toți membrii, atât senatori, cât și deputați, cu aceste amendamente pe care le-a considerat, prin judecata membrilor celor două comisii de specialitate de la Senat și Camera Deputaților, să fie cuprinse în Anexa 1, ca și amendamente admise, iar în Anexa 2, așa după cum știți, și conform Regulamentului nostru, au fost cuprinse amendamentele care au fost respinse de cele două comisii de specialitate.

Noi vă supunem spre dezbatere și adoptare această Ordonanță de urgență, Ordonanța nr. 40 de anul trecut, cu amendamentele pe care cele două comisii, așa cum am arătat, le-au considerat necesare a fi, o parte dintre ele admise, iar o parte respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Dan Marin Stelian, președintele Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Senatului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Dan Marin Stelian:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor invitați și parlamentari,

Ce vreau să vă spun în legătură cu această problemă? Anul financiar în România este cuprins între 1 ianuarie și 31 decembrie al fiecărui an. Deci, anul financiar 1995 a expirat. Orice amendament, orice propunere pe care o faceți dumneavoastră în 1996 nu mai are aplicabilitate în 1995. Timpul, după cum se spune, rezolvă totul. De ce? Timpul este ireversibil, și nu cred că un parlamentar al României să aducă în 1996, pentru 1995, amendamente, prin propunerile care le vor face.

În aceste condiții, vă propun să votăm Legea de aprobare a Ordonanței care a fost emisă în baza Legii de abilitare a Guvernului nr. 81, în baza art. 114 din Constituție, în baza Legii bugetului de stat pe 1995, care obliga Guvernul să prezinte Parlamentului rectificări de buget, în cazul în care unii indicatori macro-economici se abat de la cei avuți în vedere la aprobarea bugetului.

Deci, eu v-aș ruga mult de tot să aprobăm Ordonanța Guvernului, așa cum a fost propusă de Guvern, cu acel articol unic, fără nici un amendament, că orice amendament, la ora actulă nu mai are valoare...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator,

Nici amendamentele comisiei?

Domnul Dan Marin Stelian:

Poftiți?

Domnul Adrian Năstase:

Amendamentele comisiei este util să fie aprobate sau nu?

Domnul Dan Marin Stelian:

Domnule președinte,

Amendamentele comisiei nu mai au nici o valoare și nici amendamentele făcute de vreun parlamentar. Asta este părerea mea.

Să trecem repede la votul asupra acestui articol unic, să lăsăm Ordonanța, că ea a operat în anul financiar 1995, până la 31 decembrie.

Aș fi foarte incorect cu colegii mei să le propun să votăm amendamentele propuse de comisie, la Anexa 1, admise, să respingem amendamentele formulate de celelalte comisii de la Anexa nr. 2 și să respingem amendamentele formulate în plen. N-au nici o valoare, domnilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur, în principiu, domnul Marin Stelian, președinte al comisiei de specialitate a Senatului, are dreptate, prin faptul că, odată închis un exercițiu financiar, efectele sale s-au produs și sunt înregistrate ca atare în evidențele contabilității bugetare.

Aici, în amendamentele propuse de comisii, se regăsesc unele precizări, unele mențiuni de natură să specifice mai exact modul cum, pe anumite subcapitole, articole, deci, în detalierea, în profunzimea clasificației bugetare s-au efectuat alocațiile de fonduri. De exemplu: la Ministerul Agriculturii, o anumită cheltuială de investiții... Trebuie făcută precizarea respectivă, pentru ca atunci când se face verificarea descărcării de gestiune să existe toate prevederile legale, să existe toate mențiunile legale, în vederea descărcării de gestiune, așa cum s-a realizat execuția bugetară în 1995.

Nu s-au depășit prevederile bugetare aprobate, nu s-au adoptat anumite destinații nelegale sau mai știu eu ce, dar sunt precizări tehnice, unele, într-adevăr, nu de foarte mare amploare teoretică și principială, dar, din punct de vedere al tehnicii bugetare strict necesare unei încheieri corecte și principiale a exercițiului financiar al anului anterior.

De aceea v-aș ruga să aveți înțelegerea și răbdarea să parcurgem repede aceste amendamente, nu sunt complicate, vă spuneam, dar ele sunt de natură să ne aducă un plus de preciziune în situația execuției bugetare pe anul anterior.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul președinte Brânzei.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul senator Marin Stelian, a recunoscut și domnul ministru, pe fond, are dreptate în ceea ce privește această întârziere la care am ajuns prin nedezbaterea ordonanței la vremea respectivă, în anul financiar 1995. Dar, stimați colegi, când am discutat aceste amendamente și am fost de acord cu ele, în cele două comisii de specialitate, discuțiile le-am purtat cu reprezentanți ai unor ministere, pentru aceste notificări care se regăsesc în amendamentele care au fost prezentate de comisie. Am dorit să fim serioși până la capăt cu aceste operațiuni și cu aceste discuții pe care le-am purtat la vremea respectivă cu ordonatorii principali de credite, dar dacă nu dorim să fim serioși până la capăt, atunci este o altă treabă...

Problema care complică un pic lucrurile apare pentru Ministerul de Interne unde, într-adevăr, sunt câteva chestiuni care ar pune într-o situație negativă ori ordonatorul principal de credite, față de Curtea de Conturi, care va urmări în execuție bugetul pentru acest minister, ori invers, să fie într-o poziție deosebită ordonatorul de credite care a făcut aceste operațiuni și o să întâmpine greutăți cu aparatul Curții de Conturi, care va face această verificare.

Din punct de vedere juridic, nu vreau să insist asupra acestui aspect, dar pentru celelalte amendamente care nu au implicare nici măcar în structura elementelor de cheltuieli, în ceea ce privește partea de cheltuieli curente și partea de cheltuieli de capital pentru anumite ministere, cum este Ministerul Agriculturii și probabil că și celelalte ministere care se regăsesc în aceste amendamente, eu vă spun că ar trebui să fim serioși până la capăt. Atunci când am înțeles fenomenele și dorințele acestor factori care au venit la dezbatera proiectului sau ordonanței de rectificare a bugetului de stat, le-am acceptat, le-am dat oarecare undă pentru a efectua aceste operațiuni, și acum venim să spunem că nu mai suntem de acord cu ele.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Problema este următoarea: dacă dorim să facem dezbatere generală sau nu. La acest moment, s-au prezentat punctele de vedere ale inițiatorului și ale comisiilor.

Din punct de vedere procedural, noi suntem sesizați cu un raport care are amendamente și acestea trebuie puse în discuție. Dacă comisia și-a schimbat punctul de vedere, trebuia să facă un alt raport, în care să prezinte o altă opinie.

Dar, în faza actuală, noi suntem sesizați de către comisie cu un raport care conține niște amendamente și ele trebuie puse în discuție. Dacă inițiatorul sau comisia, la un moment dat, vor considera că unele dintre ele nu sunt importante, atunci ne pot spune acest lucru la momentul respectiv, dar ele trebuie luate unul după altul.

În ceea ce privește dezbaterea în continuare, urmează să stabilim dacă trecem direct la dezbaterea pe articole sau facem dezbaterea generală. Adică, nu stabilim acest lucru, e în funcție de voința dumneavoastră. Întreb dacă există cineva care dorește să se înscrie la dezbaterea generală? Câte un reprezentant din partea fiecărui grup.

Domnul Gheorghe Cristea, în numele Grupului parlamentar PNȚCD-PER.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceasta este situația, sigur că da... Eu am crezut că, inițial, domnul senator Marin Stelian glumește, când ne-a spus că ar trebui să votăm această rectificare de buget, pentru că banii sunt alocați și cheltuiți. Și spun acest lucru pentru că domnul ministru de finanțe știe că, prin această rectificare, datoria publică, ca să mă refer la un singur element, a crescut cu o mie de miliarde lei, față de ceea ce Parlamentul aprobase ca datorie publică prin Legea bugetului de stat. Așa că, evident că mă întreb dacă, fie și numai acest fapt este suficient de important pentru ca o rectificare de buget care majorează datoria publică cu 1 mie de miliarde să fie supusă spre aprobare Parlamentului. Eu cred că este foarte important!

Aș vrea să mai spun că dacă printr-o rectificare de buget veniturile fiscale ale statului - și citesc din ceea ce scrie în acest document oficial: "se diminuează cu 860 miliarde lei față de ceea ce Parlamentul a adoptat prin Legea bugetului de stat" și care înseamă cam 8% din veniturile bugetului de stat, cred că acest lucru trebuie să conducă la discutarea acestui raport.

Dar ar trebui să ne uităm și mai departe puțin și să constatăm că tot printr-un document, care este datat 3 martie 1996, Guvernul ne informează că: "realizarea, după date operative - așa se spune - a veniturilor bugetului de stat este 12.888 miliarde lei, față de ceea ce am aprobat noi prin lege la propunerea Guvernului - și bine fundamentat de Guvern, așa s-a spus aici - adică 14.684 miliarde lei", ceea ce înseamnă, dacă facem un calcul artimetic, o diminuare a veniturilor bugetare cu 2.ooo miliarde.

Ei, întrebarea care se pune este: procedura, acceptată constituțional, este de a face rectificări de buget pentru chestiuni operative care conduc la modificări, și este normal să conducă; dar, dacă ele sunt de o asemenea amploare, trecem peste această rectificare de buget fără să o discutăm? Pentru că, domnule ministru, tot din datele dumneavoastră rezultă că dacă la rectificarea de la 1 septembrie cheltuielile se majorau cu 260 de miliarde, la realizarea operativă a cheltuielilor constatăm că ele, în realitate, s-au micșorat cu 1.000 miliarde și că, de fapt, în practică, în 3 luni de zile, dumneavoastră ați operat reduceri de cheltuieli, față de cele operate prin rectificare și care sunt nominalizate, de încă 1.000 miliarde de lei. Aceasta pentru a nu se afecta un deficit bugetar majorat deja cu 1.000 miliarde.

M-am uitat și eu și am încercat, evident, atât cât pot, să corelez niște date, absolut toate, repet, oferite oficial de Guvern. Și spun cu toată sinceritatea că este imposibil de corelat asemenea date! Nu poți să discuți un lucru serios de maniera în care documentul oficial prin care se lansează Legea bugetului spune că ai o creștere de producție industrială de 9,1%, în timp ce alt document îți spune că ai o creștere de 6%; în timp ce altul spune că ai o creștere de 6,5% la produsul intern brut, celălalt îți dă numai 4,5% ș.a.m.d., o sarabandă de cifre, din care, practic, nu se poate ieși!

Iar finalul este că față de ceea ce noi ne-am propus, nu avem realizate 2.000 miliarde lei venituri la bugetul statului. Haideți să facem procentul față de ceea ce ne-am propus și o să vedeți că se duce spre 15%...

Ceea ce este și mai interesant (și domnul ministru spunea puțin mai devreme că este mândru de meseria domniei sale - și eu cred că este mândru și că ea are și caracter științific - și eu sunt convins că are și caracter stiințific), stau și mă întreb, acest mecanism de prognozare a ceea ce se întâmplă în economie se face pe baze științifice? Operează el cu elemente științifice? Pentru că, din ceea ce ni se prezintă, rezultă că el se face absolut hazardat.

Știți cât arată după cifrele operative veniturile rezultate din impozitul pe profit? 2.791 miliarde lei. Știți cât ne-am propus prin legea aprobată aici să obținem venituri din impozit pe profti? 4.284 miliarde lei. Diferența este de 68-70%, față de ceea ce ne-am propus. Nu am realizat venituri din impozitul pe profit, nu am calculul ofarte exact, dar, oricum, de aproape 1.700 miliarde lei. Iar acum ne propunem pentru ‘96 mai puțin decât ne-am propus pentru ‘95...

Domnul Florin Georgescu (din lojă):

Păi da, pentru că suntem realiști!

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu suntem deloc realiști, domnule ministru, pentru că în documentul pe care nu cobor acum să îl iau, treceți și expresia fizică, deci cuantificată, cifrică a sporului de venit din impozitul pe profit. Dacă îl adăugăm la ceea ce tot dumneavoastră ne spuneți, la 1.290 miliarde, o să constatăm că, în realitate, o să colectăm în anul care urmează 3.150 miliarde impozit pe profit, și nu 4.100, cum prognozați dumneavoastră. O să ne trezim că prin rectificarea de buget (și nu vreau să mai lungesc lucrurile, pentru că nu am vrut să o analizez ca atare, ci doar maniera în care se lucrează) ați redus 150 miliarde lei la armată și, fără rectificare, alte 150 miliarde, tot de la armată, domnule ministru! Din datele pe care le dați dumneavoastră...

Și ați venit și ați spus aici, oarecum patetic așa, de unde luăm bani pentru cei 450 miliarde, "de la gura celor mulți"..., ați spus dumneavoastră. Păi banii, dacă îi făceam și dacă gestionarea pe care o asigurați dumneavoastră economiei naționale era corespunzătoare, și încasam impozitul pe profit de 1.500 miliarde lei, puteam să dăm 1.000 miliarde fără problemă și să mai dăm încă 500 miliarde lei în altă parte!

Domnul Florin Georgescu (din lojă):

Dacă nu ai de unde? Dacă nu fac ăia profit, de unde?

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule ministru, aștept să-mi dați un răspuns de la microfon! Dar, a ridica din umeri că nu avem și că acum nu se poate, lasă suspendată o întrebare: când se poate, domnule ministru al finanțelor, pentru că constatarea mea, în Parlament, de 3 ani de zile, este că niciodată nu se poate și că dumneavoastră veniți totdeauna și spuneți că se poate mai puțin decât s-a putut anul trecut și că toate cifrele cu care s-a venit în acest Parlament sunt, e puțin spus, alambicate. Dacă ar fi să fac un efort de memorie, îmi aduc aminte că la rectificarea prin Ordonanța nr. 1 de urgență din 1994 ați venit și ați spus că: "Știți, produsul intern brut cuantificat de noi nu este de 53.000 miliarde, e de numai de 50.000 miliarde, pentru că l-am apreciat noi greșit etc. etc."

Dacă aș vrea să întreb serios și să aștept un răspuns serios: care este produsul intern brut, sunt convins că nu puteți să îl dați! Nu mie personal, ci Parlamentului.

Dacă dumneavoastră considerați că Guvernul poate să facă rectificări de buget care să afecteze de manieră extrem de importantă ceea ce Parlamentul a votat prin lege, este dreptul dumneavoastră, dar eu consider că nu se pot face astfel de rectificări. Pentru că rectificarea din 29 august 1995 este contrazisă flagrant de materialul oferit de dumneavoastră în 5 martie 1996. Și flagrant este puțin spus, este dată peste cap!

Ceea ce am aprobat în aprilie nu a mai fost valabil în august, iar ceea ce am rectificat... adică, ați rectificat dumneavoastră în august este total contrazis de ceea ce dumneavoastră veniți și spuneți în martie 1996. La toate capitolele de cifre bugetare! Eu mă refer la venituri și cheltuieli, ca cifre globale, dar ne putem uita în interiorul lor și o să vedeți că absolut tot ceea ce ați pronosticat prin ordonanța de rectificare este infirmat de documentul dumneavoastră de realizare a acestui buget, și unele cifre sunt infirmate de maniera la care, ca să revin la profit, unde ne-ați pronosticat o crește de 112% a impozitului pe profit, ați coborât-o la 97% prin rectificare și o calculăm acum după datele dumneavoastră ca fiind de 34%. În termeni reali, domnule ministru, aceasta înseamnă mai puțin decât a fost în 1994, pentru că inflația a lucrat și dumneavoastră se pare că nu țineți cont de ea!

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Avramescu, din partea Grupului parlamentar PSDR.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Voi fi foarte scurt, pentru că trebuie să recunoaștem de la început că discuțiile noastre au un caracter formal. Formal, pentru că suntem în 19 martie, anul fiscal este încheiat, Guvernul și-a făcut socotelile și cunoaștem cifrele. A discuta și a lua pe articole niște amendamente este inutil, tot nu mai putem schimba nimic, cel mult putem face niște comentarii că față de bugetul aprobat prin lege, cel puțin la venituri, cifrele au scăzut de la 14.584 la 13.972 miliarde lei, prin bugetul rectificat, și la 12.858, pe baza realizărilor date de cifrele operative; mai putem constata că deficitul, de la 2.032, aprobat prin Legea bugetului, a crescut la rectificare la 2.934 miliarde lei, iar la realizări 2.990 miliarde lei. Dar acestea sunt niște constatări, de schimbat nu mai putem schimba nimic.

Atunci, mă întreb încă o dată dacă mai are rost să facem discuții pe articole și amendamente? Și, la acest punct, m-aș înclina în fața înțelepciunii domnului senator Marin Stelian, că timpul le rezolvă pe toate. E păcat să mai discutăm și să pierdem vremea!

Iar discuțiile se pot face la bugetul pe ‘96, raportate la bugetul de stat aprobat, acolo vom avea diferențele. Și vom mai putea discuta, pe bazele pe care le avem astăzi, dacă au fost asemenea modificări, față de bugetul aprobat, în ce măsură cifrele care o să ni se propună pentru anul 1996, putem avea încredere în ele.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Boulescu, va urma domnul deputat Neményi.

Domnule senator, aveți cuvântul!

Domnul Mircea Boulescu:

Doamnelor și domnilor,

Legea bugetului de stat pe anul 1995, așa cum cunoaștem, a intrat în vigoare la data de 29 martie 1995. De la 1 ianuarie până la 22 martie, s-au aplicat prevederile bugetului de stat pentru anul 1994, și acestea definitivate prin ordonanță guvernamentală.

După o perioadă mai mică de 3 luni, de la 22 martie până la 12 iunie 1995, Guvernul solicită Parlamentului să rectifice bugetul de stat, prin ordontanță guvernamentală. Guvernul a susținut că rectificarea bugetului de stat a fost impusă de schimbările intervenite în evoluția indicatorilor macroeconomici și de cerința corelării volumului și structurii bugetului de stat aprobat cu influențele rezultate din aplicarea actelor normative adoptate ulterior sau care vor decurge din aplicarea celor aflate în curs de adoptare.

Deși Guvernul nu a enunțat în mod concret schimbările intervenite într-o perioadă mai mică de 3 luni, în luna iunie 1995, majoritatea parlamentară l-a abilitat să emită o ordonanță de rectificare a bugetului de stat pe anul 1995. În baza legii de abilitare, Guvernul a emis Ordonanța privind rectificarea bugetului de stat, iar pe 31 august 1995 a înaintat Parlamentului proiectul de ege pentru aprobarea ordonanței menționate, proiect care face obiectul prezentei dezbateri. În expunerea de motive la proiectul de lege, Guvernul a enunțat o serie de argumente care, din punctul său de vedere, justifică rectificarea bugetară. Ele au fost prezentate de domnul ministru de stat și în fața plenului, astăzi.

Nu ne propunem să prezentăm cerințele și măsurile care, conform aprecierii Guvernului, au adus influențe în veniturile și cheltuielile bugetului de stat. Totuși, cităm una dintre aceste cerințe și măsuri, și anume: "Majorarea alocațiilor de la buget pentru cheltuieli de capital cu 100 miliarde lei, din care 50 miliarde lei pentru a asigura punerea în funcțiune în acest an (adică în 1995) a primei unități din cadrul centralei nuclearo-electrice." Anul 1995 a expirat, iar unitatea menționată încă nu a fost pusă în funcțiune, deși ne aflăm în martie 1996.

Guvernul a afirmat în expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței că: "Reflectarea în bugetul de stat rectificat a tuturor influențelor a fost parțial facilitată de evoluția favorabilă a indicatorilor macroeconomici, în raport cu cei pe baza cărora s-a fundamentat inițial bugetul pe anul 1995", adică în octombrie-noiembrie 1994. Logic și efectiv, "evoluția favorabilă a indicatorilor macroeconomici" trebuia să genereze noi venituri bugetare. Or, în raport cu bugetul aprobat de Parlament în martie, în bugetul rectificat prin ordonanță în august totalul veniturilor scade cu 711 miliarde lei, totalul cheltuielilor crește cu 290 miliarde lei, iar deficitul bugetar a fost majorat cu 1.001 miliarde lei.

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat apreciază că practica aprobării și rectificării bugetului de stat facilitează o indisciplină bugetară, mascată prin proceduri de legiferare destul de complicate, care parcurg filiera: în primul rând, aprobarea cu întârziere de către Parlament a bugetului de stat; în al doilea rând, solicitarea guvernamentală numai după 2-3 luni pentru a emite ordonanțe de rectificare bugetară; în al treilea rând, abilitarea de către Parlament în acest sens și, în al patrulea rând, dezbaterea și adoptarea de către Parlament a proiectului de Lege privind aprobarea ordonanței de rectificare, după expirarea exercițiului bugetar. În asemenea situație, se poate pune întrebarea: care a fost proiecția bugetului de stat adoptat de Parlament în martie 1995, pentru ca în iunie Guvernul să solicite abilitarea pentru a-l rectifica prin ordonanță?

În perioada 2 septembrie-31 decembrie 1995, exercițiul bugetar s-a desfășurat în limitele ordonanței, fără control parlamentar. Aprobarea ori respingerea de către Parlament a Ordonanței, după expirarea exercițiului bugetar (ceea ce facem astăzi), nu mai are nici un efect asupra execuției bugetului de stat pe 1995. În această situație, nici amendamentele admise de comisiile pentru buget și finanțe anexate la raport nu mai au nici o valabilitate. De asemenea, orice amendamente făcute cu ocazia prezentei dezbateri sunt lipiste de orice utilitate.

Legea nu poate fi retroactivă, adică, aprobăm în 1996 bugetul pe 1995, în faza în care a fost executat. Or, acest lucru, cum prevede legea, trebuie aprobat odată cu dezbaterea și aprobarea contului general de execuție bugetară. Toată această procedură de aprobare a bugetului de stat demonstrază nerespectarea art. 58 din Constituție, care prevede că: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării", pentru că, în realitate, Parlamentul abilitează, iar Guvernul legiferează.

Întrucât prevederile ordonanței se aplică și pe perioada de la 1 ianuarie 1996 până la dezbaterea si adoptarea de către Parlament a bugetului de stat pe 1996, considerăm că răspunderea revine Guvernului și majorității parlamentare care l-a abilitat să emită ordonanță de rectificare bugetară și nu a asigurat dezbaterea și adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței respective înainte de expirarea exercițiului bugetar. În concluzie, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat votează pentru respingerea ordonanței guvernamentale privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1995.

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale opoziției.)

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Neményi, va urma domnul deputat Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSM.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Neményi József Nándor:

O să am o cuvântare foarte atipică!

La începutul perioadei mele de "stagiar" în Parlament, domnul Năstase a spus că Parlamentul este o școală. Așa este! Azi am luat o lecție de mistificare a adevărului economic, de la domnul ministru al finanțelor! (Vociferări ale majoritătii.) Și voi dovedi cu cel puțin 6 indicatori macroeconomici că domnia sa, ca economist nu are previziune - că așa se predă la științele economice, că economistul diferă de alții, de alte meserii, pentru că are previziune, are anticipație, ceea ce nu a dovedit domnul ministru...

Voci din majoritate:

Fii calm!

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Vezi că-ți sare inima din loc!

Domnul Neményi József Nándor:

Mulțumesc.

Și acum, în primul rând, câteva chestiuni de procedură: Ordonanța nr. 40 este din 29 august. Se pune întrebarea de ce nu a fost voință politică pentru o dezbatere, o analiză și o inventariere a neajunsurilor și nerealizărilor de venituri în timp util, respectiv în semestrul 2? Voi enumera câțiva indicatori care denotă bilanțul dezastrului economic față de situația roz-bombon prezentată de domnul ministru: deficitul balanței comerciale s-a triplat în semestrul 2 1995, fața de perioada corespunzătoare a lui 1994; balanța de plăti externe prezintă dezechilibre de circa trei ori mai mari decât în 1994; blocajul financiar, despre care nu am auzit nici un cuvânt, arieratele au devenit o sumă astronomică, ce depășeste prevederile bugetare anuale din 1995 la venituri și cheltuieli și a ajuns, practic, la 6 miliarde dolari, respectiv circa 17.000 miliarde lei; rezervele valutare ale țării s-au redus la jumătate, față de 1994, la finele anului 1995; rata dobânzii, domnule ministru, la creditele de refinanțare, dată de Banca Națională, a ajuns de la 43% la 1 iulie 1995 la 64% la 31 decembrie 1995 - de fapt, acest lucru reflectă, pentru specialiștii în finanțe evoluția fenomenelor inflaționiste crescânde din economie (noi credem în capacitatea de coordonare a Bănii Naționale); moneda națională s-a devalorizat de la 1 iulie până la 31 decembrie, deci în semestrul 2, cu 29,31%, respectiv de la 1.994 lei la 2.578 lei - acest simptom denotă în mod clar degradarea monedei naționale și degradarea situației economiei naționale.

Doamnelor și domnilor,

Este evident pentru orice economist care are studii medii sau studii superioare că mitul "stabilității macroeconomice" este caduc și asistăm, de fapt, la începutul anului 1996, la o instabilitate economico-financiară generalizată. În aceste condiții, prezentarea spre dezbatere și ratificare a Ordonanței nr. 40, după expirarea exercițiului financiar, cu o întârziere de 80 de zile de la începutul anului 1996, nu poate aduce nici o influență pozitivă a modului de utilizare a fondurilor.

Grupul parlamentar UDMR apreciază că nu poate accepta legiferarea "post-mortem" a rectificării bugetului de stat pe 1995, ceea ce este inacceptabil și chiar o sfidare la adresa instituției parlamentare. Nu putem rămâne reci la deprecierea monedei naționale, la prețul unei iluzii - "creșterea economică din industrie", din moment ce în România cantitatea de energie consumată pentru producerea unei unități PIB este de trei ori mai mare decât în țările dezvoltate. De fapt, Ordonanța nr. 40 încearcă legiferarea unor cheltuieli pentru industria și agricultura de stat falimentare, în care restructurarea rămâne doar un slogan.

Creșterea economică a producției din 1995, presiunea amenințătoare a stocurilor, productivitatea și calitatea scăzută, blocajul financiar atotcuprinzător din economie nu au nici un punct comun cu ceea ce s-ar putea numi "o economie în relansare" sau un "buget sănătos". Continuarea vechilor politici economice monetariste, care în perioadele de crize sunt inacceptabile și inaplicabile, după specialiști din toată lumea, domnule ministru, și menținerea industriilor falimentare reduc pretențiile noastre și șansele noastre pentru integrarea europeană și, în consecință, în primul rând Guvernul României trebuie să-și asume răspunderea crizei, care a ajuns în sfera financiar-bancară (știți foarte bine 6 bănci cum stau) și amenință în ansamblu societatea românească, deci, reprezintă un pericol real. Pentru aceasta, este nevoie de o statistică economică corectă, fără fard și de recunoașterea adevărului.

Mulțumesc pentru atenție.

(Aplauze ale opoziției.)

Domnul Adrian Năstase:

După acest moment festiv, îi dau cuvântul domnului deputat Rotaru, de la PSM.

Domnul Constantin Rotaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, deputați și invitați,

Este normal ca după un timp, mai ales în această perioadă caracterizată prin instabilitate, Guvernul să ceară rectificarea bugetului. Pentru operativitate, Executivul, în 1995, a luat măsura ca rectificarea să se facă printr-o ordonanță. Așa a apărut Ordonanța Guvernului nr. 40.

În acest fel, Guvernul a reușit să impună măsuri imediate, dar ne-a lăsat și timp suficient la dispoziție pentru a o analiza; dacă era nevoie, aveam posibilitatea să intervenim cu amendamente, așa cum au făcut, de fapt, comisiile, și să o aprobăm.

Trist este că nu am luat în discuție în sesiunea din toamnă, când intervențiile noastre puteau avea și efecte. Acum orice intervenție este neavenită. Este clar. Nu avem de îndeplinit decât o formalitate. Unii spun că ea ar fi aceea de aprobare. Or, menirea noastră nu este aceasta. Trebuie să ne ferim de formalism și să fim împotriva formalismului.

Sunt unul dintre cei care au respectat fosta Mare Adunare Națională pentru că își trăia viața într-o altă conjunctură, dar nu pot să accept, sub nici o formă, transformarea Parlamentului actual al României într-o Mare Adunare Națională, acum, când toți ne batem cu pumnii în piept că promovăm pluralismul politic, respectăm puterile și separarea lor în stat. Atenție! În această fază, Guvernului nu-i putem reproșa nimic. Este obligat să rectifice bugetul de stat. A făcut-o, și a înaintat-o în timp util. Noi suntem vinovați.

În noiembrie 1995, comisiile au făcut un raport care cuprinde și câteva amendamente și comisiile de buget-finanțe bănci, nu prea am înțeles de ce, au întârziat două luni și jumătate până când ar realiza acest raport.

Are dreptate domnul senator Marin Stelian, dar pentru că domnul ministru nu are nici o vină, vă propun să o aprobăm cu amendamentele propuse de comisii, să fim mai atenți la bugetul de stat pe 1996 și să rugăm birourile permanente să nu ne mai pună în asemenea poziții jenante pentru Parlament.

Dacă prin neaprobare, ar suferi birourile permanente v-aș propune să nu votăm. În situația dată, vă propun să fim de acord.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, eu vă promit că ne vom gândi foarte serios să renunțăm la Mercedes-uri.

Domnul Constantin Rotaru (din loja comisiei) :

Dacă planificam....

Domnul Adrian Năstase:

Am impresia că e o problemă acolo și trebuie rezolvată, că aveți ceva cu birourile permanente. Dacă problema este cu Mercedes-urile, vă promit să o examinăm mai atent.

Domnul Constantin Rotaru (din loja comisiei):

Dacă puteam să planificăm și discutam mai din timp, puteam să avem.....

Domnul Adrian Năstase:

E mai complicat, domnule deputat. Mai vorbiți.... aveți un coleg în Biroul permanent, întrebați-l cum stau lucrurile.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

A aduce învinuiri că Parlamentul României a luat în dezbatere raportul celor două comisii permanente de specialitate privind Ordonanța de rectificare a bugetului pe 1995 numai acum, după părerea mea, este inadecvat.

Vă rog să rețineți precizarea că, cu majoritatea parlamentară, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe, printre care și aceasta, motivată de factori conjuncturali obiectivi pe care distinsul ministru al Finanțelor și dumneavoastră îi cunoașteți din motivația la acest proiect de lege. Ordonanța a fost depusă Parlamentului pentru a fi analizată, dezbătută, aprobată sau respinsă în termenul prevăzut de art.114 din Constituția României.

Vreau să reamintesc, cu toate diligențele necesare momentului, distinșilor membri ai comisiilor chemate, să își dea avizul pentru această rectificare. Fiecare din cei prezenți acum, aici în sală sau care nu sunt prezenți în sală își amintesc că aceste avize fără de care comisiile de buget-finanțe nu pot lucra în modul cel mai coerent, au fost primite succesiv de la jumătatea lunii octombrie către sfârșitul lunii noiembrie. În aceste condiții, comisiile de buget-finanțe, bănci au fost în măsură să elaboreze raportul pe care domniile voastre îl aveți în față și să îl depună în data de 16 noiembrie, anul trecut. În raport, așa cum domniile voastre observați, sunt făcute amendamente care nu schimbă esența unor credite bugetare, deci a unor cheltuieli stabilite pe capitole, și în mod deosebit, la Ministerul Agriculturii, ci numai detaliază, punctează, concret prin asteriscuri, ce anume obiect de investiție vizează acea modificare. Deci, nu în total, ci în structură. De asemenea, dacă acest proiect de lege este supus dezbaterii Parlamentului, poate fi pus în atenția și analiza noastră fără întocmirea unui raport al comisiei avizate în fond. Deci, nu putem să facem abstracție de existența acestui raport ! Că îl vom adopta în forma în care el vă este prezentat sau îl vom respinge, depinde de voința noastră. Dar, doresc să invederez distinșii colegi că tot din voința noastră nu am reușit să îl punem în discuție chiar dacă el, ne uităm, a figurat și în sesiunea de toamnă pe ordinea de zi a Parlamentului fiindcă întotdeauna am avut de făcut o propunere mai urgentă, am adus în față o lege mai urgentă și, într-adevăr, tot ceea ce s-a dezbătut, cel puțin în Camera Deputaților, a reprezentat urgențe și încă la capitolul acesta al urgențelor avem mari, foarte mari restanțe.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După părerea mea, și părerea mea este cea a grupului parlamentar al PDSR, trebuie să discutăm raportul Comisiei de buget-finanțe, bănci, fie că îi aprobăm, fie că nu îi aprobăm amendamentele. Acesta este suportul discuțiilor noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Florin Georgescu, dacă dorește să mai adauge ceva înainte de dezbaterea pe articole.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur, aici s-au făcut multe afirmații la acest microfon. Multe dintre ele cu tentă politică și cu dorința firească, din punct de vedere al poziției parlamentare pe care se află unele grupuri politice de a critica și de a face responsabil cu orice preț Guvernul, dar eu vă rog frumos să aveți răbdarea câteva minute și să înțelegeți care sunt rațiunile și care sunt motivațiile firești. Oricum, această rectificare s-a făcut mult mai rar decât se făcea în anii anteriori, după revoluție, decât se face în alte țări și este o măsură firească pentru o economie în tranziție în care încă procesele sunt volatile, în care statul nu mai gestionează, nu mai este gestionar în economie, ci numai prin politici, prin instrumente de natură economică, financiară, monetară, comercială, influențează comportamentul agenților economici, și nu așa cum incerca un domn vorbitor mai devreme să pună în sarcina Guvernului și eficiența mai scăzută a agenților economici sau pierderile sau arieratele acestora. Nu noi, Guvernul României, le dăm file de plan, nu noi, Guvernul României, le dăm contracte. Ei acționează liber pe piață, în baza legilor din 1990 - 15, 31 - ș.a.m.d.

Vă rugăm să ne hotărâm. Când venim cu o măsură care impune o mai riguroasă disciplină financiară, suntem criticați de neo-, cripto-, administrativ și reminiscențe ale perioadei anterioare. Când lăsăm jocul liber al pieții și influențăm prin politici economice mersul economiei, suntem acuzați de toate relele din această țară. V-aș ruga să fim coerenți în ceea ce privește afirmațiile și judecățile economice de valoare, pentru că altfel confuzăm și pe nespecialiști și, mai ales, electoratul și nu este spre binele nimănui.

Îmi pare rău că domnii vorbitori care au dezbătut cu foarte multă vehemență nu sunt acum în sală ca să audă răspunsurile și o să repete același discurs peste 3 ore sau mâine dimineață, la bugetul pe 1996. Este regretabil. Pe de o parte, se spune că nu ne ocupăm de blocaje financiare și spunea domnul deputat de la UDMR că a crescut dramatic blocajul financiar, că s-a depreciat cursul... că s-a majorat rata dobânzii. Spunea că are încredere în politica monetară, dar după aceea spunea că nu mai e de acord cu politica monetaristă pe care nu o face Guvernul, pe care o face Banca Națională și că trebuie să își asume Guvernul răspunderea pentru ce face Banca Națională, deși dumneavoastră numiți Consiliul de administrație și alte persoane de acolo. Deci, haideți să fim constanți, pe de o parte. Pe de altă parte, faptul că s-a depreciat balanța comercială în ceea ce privește soldul acesteia și balanța de plăți este un lucru firesc atunci când nu ai finanțare externă suficientă. Deci, noi am realizat o creștere economică mai mare, nu a venit finanțarea la timp și sunt diferite rațiuni pentru acest lucru. Dacă vreți facem o altă dezbatere pe această temă, inclusiv ca efect al întârzierii adoptării unor legi care nu au fost puse în practică și vă aduceți aminte de Legea privind accelerarea privatizării care a durat, ca dezbatere, vreo 9-10 luni și dumneavoastră știți cine a tras de timp acolo, pe proceduri și pe alte motive, nu tocmai de fond.....

(proteste din sală)

Aceasta e realitatea, luăm stenogramele. Aceasta a întârziat finanțarea externă, dar importurile, economia au lucrat, au realizat această creștere economică, fără de care se trăia și mai prost în România pentru că nu aveam substanța consumului, substanța valorii brute adăugate, a produsului intern brut pe care să îl supunem consumului.

Mai țineți cont, v-aș ruga, de faptul că acel buget pe care l-am rectificat noi în luna august, la finele acestei luni, a fost elaborat pe baza datelor și a prognozelor din luna august sau septembrie 1994, deci cu un an înainte, pentru că bugetul respectiv a fost depus la Parlament pe 31 octombrie 1994. S-a discutat și s-a aprobat în efectivitate la 22 martie 1995, dar pe baza acelor premize. Noi nu aveam altele și nu puteam ca, pe baza indicatorilor pe luna ianuarie, să venim în fața Parlamentului și să spunem că noi credem că inflația nu va mai fi 29 ci va fi 28 și hai să refacem tot bugetul. Țara are nevoie de buget în fiecare an pentru a-și putea satisface nevoile economice și sociale. Am introdus pentru că apăruse Ordonanța 13/1995 care înseamnă deblocare financiară, domnilor, dar pe o metodă mult mai sofisticată și mult mai economică și agreată inclusiv de finanțatorii internaționali. Pe ordonanța aceasta am luat FESAL 100 de milioane de dolari cu care s-a trecut iarna, pe Ordonanța 13 și care are anumite costuri. Costurile restructurării le-am reflectat în mod transparent în bugetul de stat ! Și v-am explicat, dar nu vrea să se rețină, iar când explic din nou, cei care trebuie să rețină, să înțeleagă aceste lucruri, nu sunt aici ! Deci, între o anumită abordare în care se spune , din unele platforme politice, să închidem totul neviabil, grămadă de fiare vechi, cine e neprofitabil și are plăți restante, să închidem porțile și să-i ducem pe toți în Bărăgan să facă agricultură,- așa scrie pe unele platforme politice, - noi nu avem abordarea aceasta și spunem: nu, ceea ce este bun, sănătos, viabil, performant în corpul economiei românești trebuie încurajat, trebuie revitalizat, trebuie sprijinit ș.a.m.d. Aceasta este economia Ordonanței 13 care a avut anumite efecte pe partea de venituri a bugetului. S-a pierdut ceva din impozitul pe profit, 700 miliarde. De ce ? S-a permis băncilor care acordaseră credite....

(proteste în sală, din partea opoziției)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, ... domnule ministru, dumneavoastră ați prezentat.....

Domnul Mircea Ciumara (din sală) :

Dacă ne mai trage de urechi, cer.......

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles, domnule deputat.

Domnul Florin Georgescu:

Eu nu m-am referit la nimeni, domnule.....

Domnul Mircea Ciumara (din sală) :

Oricum ați spus....

Domnul Florin Georgescu:

Vă rog foarte mult.....

Domnul Mircea Ciumara (din sală) :

Dumneavoastră dați socoteală în fața noastră, nu invers !

Domnul Florin Georgescu:

Domnule, eu nu v-am tras... eu vă explic că .....

Domnul Mircea Ciumara (din sală) :

Dumneavoastră trebuie să dați socoteală în fața noastră !

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat...

Domnul Florin Georgescu:

Vă rog să luați loc, domnu’.....

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să luați loc.

Domnule ministru, dumneavoastră ați prezentat, ca inițiator, proiectul. S-au făcut diverse comentarii. Deci, punctual, dacă sunt chestiuni foarte clare la care doriți să răspundeți, vă rog să răspundeți la aspectele respective.

(gălăgie și comentarii în sală)

Domnul Florin Georgescu:

Deci, costul restructurării a fost exact 75o de miliarde cu cât s-a redus impozitul pe profit. La acest element s-a concretizat și s-a concentrat renunțarea în cadrul agenților aflați în restructurare la datorii către buget care fuseseră inițial incluse în previziuni, dar pentru că a intervenit ordonanța, pentru că ei au depus efort propriu și au făcut programe de măsuri de restructurare a intervenit și statul prin această pârghie a sprijinirii lor. Altă metodă care s-a practicat prin Legea 7 din 1992 ianuarie, la compensarea globală din 1991a fost să se ia toate pierderile și plățile restante ale agenților economici la buget, pe datoria publică, și însemna tot un cost bugetar, dar de data aceasta nu prin renunțarea la venituri, ci prin creșterea cheltuielilor. Iată, noi nu am făcut așa, pentru că este antieconomic și am luat, caz cu caz, 15o de unități dintre cele mai presante asupra situației plăților restante și a pierderilor și au fost supuse restructurării în concordanță cu prevederile acestei ordonanțe, pe care dumneavoastră, de fapt, ați aprobat-o. Noi nu am făcut altceva decât să reflectăm în buget ceea ce ați aprobat dumneavoastră prin Ordonanța 13/1995.

Pe de o parte suntem acuzați de faptul că supradimensionăm veniturile, ceea ce nu este cazul. Acolo, unde nu am avut siguranța realizării tuturor previziunilor bugetare, înscrise în lege, s-a introdus un articol și acesta a funcționat și în legea inițială pe 1995, dar și în ordonanța rectificativă, și anume, vă rog să studiați, să identificați în lege, faptul că se blochează o anumită parte din cheltuieli tocmai pentru a ne crea rezerva în cazul în care nu se realizează veniturile la nivelul prevăzut, să nu se depășească deficitul bugetar și astfel se blochează, se evită cheltuirea unor fonduri care ar putea duce la depășirea deficitului. Așa a fost și în anul trecut. Nu s-a cheltuit tot ceea ce s-a prevăzut în buget. De ce ? Pentru că nu s-au făcut toate veniturile. De ce ? O parte, s-a renunțat benevol ca efect al restructurării, o altă parte, economia însăși, dar mai mică parte vreo 40-50 de miliarde numai la impozitul pe profit nu a fost realizat ca efect al performanțelor mai slabe ale unor agenți economici. Noi am intervenit prin ordonanță, disciplină financiară ș.a.m.d. Pe de altă parte, când discutăm puțin mai târziu o să se vină cu cereri exorbitante la cheltuieli ! Dar dacă veniturile nu sunt bune, de unde să cheltuim pe partea de cheltuieli a bugetului ?! Iar faptul că restructurarea este un slogan, eu cred că trebuie să reconsiderăm această apreciere. Într-adevăr, România cheltuiește mai multă energie electrică, energie în general pe unitatea de PIB față de țările dezvoltate. Și care e soluția ? Dacă restructurăm și reflectăm în buget costul restructurării, suntem acuzați că nu am previzionat bine ! Noi am previzionat bine, dar costul restructurării a fost ulterior inclus în buget, la rectificare, și tocmai faptul că se restructurează economia românească, conduce la reducerea consumului de energie pe unitatea de PIB. Altfel, cum să ne apropiem de țările dezvoltate decât prin măsuri conștiente, prin măsuri active de îmbunătățirea performanțelor economice.

Nu vreau să vă rețin decât cu o singura cifră și cu aceasta închei. În primul rând, spunea cineva aici, că bugetul s-a rectificat la 3 luni. Dacă a intrat în expectivitate pe 22 martie și s-a depus ordonanța, la Parlament, pe 31 august, cum sunt 3 luni ? Aprilie, mai, iunie, iulie, august, sunt 5 luni de zile și s-a rectificat în august ceea ce se gândise în august-septembrie cu un an înainte. Deci, v-aș ruga să fim riguroși în aceste determinări în timp.

În ceea ce privește deficitul bugetar, într-adevăr față de deficitul inițial al bugetului de stat de 1900 de miliarde s-a inclus pe cheltuielile bugetare și s-a reflectat în deficitul executat, care este de 2900 de miliarde, încă 1000 de miliarde, din care 750 provin din influența pe venituri a restructurării și 250 din influența restructurării pe cheltuieli, acel fond de restructurare și redresare financiară, prevăzut tot în Ordonanța 13. Deci am reflectat în buget ceea ce o lege specială, o lege de domeniu, a obligat Executivul să aplice în practică. Deci, restructurarea, anul trecut, a costat 1000 de miliarde și blocajul financiar, dacă nu se realiza acest lucru, era cu 3000 de miliarde mai mare. Deci, s-a acționat punctual, s-a acționat conștient la agenții economici cu mai puțină eficiență, și ei, marea majoritate se află în cadrul acestui program de redresare , de realizare a măsurilor prevăzute acolo, înregistrează performanțe mai bune, se află pe traiectoria de eficiență economică și la sfârșitul acestui an vor ieși din acest regim de supraveghere. Altfel, se dorește și prin ziare mai scriu unii, și alții îi susțin, să facem deblocare financiară. Ar fi însemnat 3-4000 de miliarde pe partea de cheltuieli a bugetului, ca datorie, ca deficit și ca datorie internă, dar care nu asigura perspectiva redresării agentului economic. Așa, ne-a costat 1000 de miliarde în anul 1995, dar am acționat punctual și cu perspective de evitare în viitor a unor asemenea pierderi la agenții economici, din Hotărârea 212, pe care puteți să o studiați. Se referă la 15o de agenți economici.

Deci, mutațiile în buget, dincolo de unele redistribuiri între capitole și ordonatori de credit se referă la costul restructurării. Restructurarea are un cost. Noi vrem restructurare prin promovarea părților viabile ale economiei și nu restructurare prin distrugerea economiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru de stat.

Are cuvântul domnul președinte Marin Stelian pentru un scurt comentariu.

Domnul Stelian Dan Marin:

Doamnelor și domnilor colegi și invitați,

Vreau să îmi precizez poziția. Probabil că din cuvântul luat înainte, dumneavoastră ați considerat că sunt împotriva acestei ordonanțe. Nu, eu am solicitat să fie ordonanța aprobată, fără alte comentarii. De ce ? În primul rând, Guvernul a fost abilitat prin Legea 81 să rectifice bugetul, Guvernul este abilitat prin art.114 din Constituție, Guvernul a fost abilitat prin lege de aprobarea bugetului pe 1995.Vreau să vă spun că a fost prima ordonanță de rectificare a bugetului care mi-a făcut mare plăcere și o repet, am repetat-o în numeroase rânduri, să o analizez. De ce ? Această ordonanță de rectificare a bugetului se referă, 90% la restructurarea economiei reale, la stabilitatea microeconomică. Adică, trecem din macroeconomic în microeconomic.

Așa cum v-a spus domnul ministru, veniturile au trebuit rectificate. Efortul de restructurare a societăților incluse în procesul de redresare economică și financiară trebuia reflectat în această ordonanță.

Eu nu sunt de acord cu un coleg apropiat care spune că evoluția favorabilă a indicatorilor trebuie să ducă la creșterea veniturilor. Domnilor, gândiți-vă că anul trecut, până în octombrie, dobânzile au scăzut foarte mult. Dobânzile înseamnă reducerea veniturilor, la bănci, dobânzile înseamnă reducerea veniturilor la Banca Națională. Ele trebuie să se reflecte, dar nu înseamnă că această măsură aduce efecte nefavorabile asupra bugetului pentru că reducerea veniturilor din impozite aferente acestor dobânzi se reflectă într-o reducere mai mare a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică.

S-au luat măsuri deosebite, să știți, prin Ordonanța 13. Eu și domnul ministru, care am lucrat la aplicarea acestei ordonanțe, le cunoaștem foarte bine. S-au luat măsuri ca sistemul bancar să se consolideze, ca bilanțurile băncilor să se consolideze, să fie eliminate de putregai. Prin ce ? Prin provizioanele care le-au făcut pe seama veniturilor, provizioane care la rândul lor au dus la reducerea profitului, la reducerea impozitului pe profit, care se reflectă în această ordonanță. Numai la banca la care lucrez eu, provizioanele sunt de peste 200 de miliarde. Foarte mult, dar aceasta înseamnă să consolidezi sistemul bancar pentru că fără consolidarea sistemului bancar, sistemul economic nu funcționează. Prin sistemul bancar se pompează în economie bani, se pompează în economie sânge, adică bani care reprezintă sângele pentru corpul uman.

Încă o dată, repet, să știți, mi-a făcut o plăcere deosebită să analizez această ordonanță. Poate singura ordonanță de rectificare a bugetului, pe care am analizat-o cu o plăcere deosebită.

Luați în considerare că această ordonanță e foarte benefică pentru economia românească, pentru restructurarea economiei, și restructurarea nu macroeconomică, ci la nivelul fiecărei societăți.

Vă rog să aveți încredere în mine că.....

(râsete și comentarii în sală)

Degeaba faceți aceste figuri, că vă știu că sunteți o nulitate în această materie....

(râsete puternice în sală)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator......

Domnul Stelian Dan Marin:

Nu, ..... mă jignește cu.....

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să nu faceți......

Domnul Stelian Dan Marin:

Sunt jignit, domnule președinte...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator,.....

Domnul Stelian Dan Marin:

... și vă rog să mă scuze toți colegii că vorbesc în ....

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator, dumneavoastră cumoașteți reacțiile colegilor și ar trebui să fiți vaccinat împotriva acestui tip de reacții.

(râsete în sală)

Domnul Stelian Dan Marin:

Încă nu m-am vaccinat....

Domnul Adrian Năstase:

Ințeleg că unii colegi din Guvern care uneori vin aici sau poate vin mai rar nu știu aceste lucruri.

Domnul Stelian Dan Marin:

Eu sunt vaccinat, nu a trebuit să mă vaccinez pentru colegii din Senat. Dacă restul, pentru colegii din Camera Deputaților trebuie să mă vaccinez pentru asemenea virus.

Domnul Adrian Năstase:

E adevărat, e necesar de un vaccin special la Camera Deputaților .

Domnul Stelian Dan Marin:

Deci, aveți încredere în mine că această rectificare...

(Sala : da... da... , în continuare râsete)

.. se referă 90 % la restructurarea economiei.

Și încă o dată, eu vreau să felicit Guvernul, și i-am felicitat, pentru aceste măsuri luate prin ordonanța de rectificare a bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, vreau să vă informez că nu a început încă dezbaterea în legătură cu bugetul pe 1996.

Eu apreciez faptul că se pregătește deja muniția, se pregătesc ... în sfârșit... săbiile pentru mâine, dar eu vă rog să vă rezervați, totuși, pentru acele momente solemne. Deocamdată, discutăm despre un text care din anumite motive a ajuns cu o anumită întârziere care, sigur, creează o situație de fapt împlinit. Responsabilitatea probabil că este partajată. Și noi am fi putut face dezbaterea mai repede. Deci, aici este o chestiune în care, nu știu dacă trebuie să mai punem așa de multă pasiune.

Vă invit , de aceea, să începem dezbaterea și începem cu titlul legii. Vă rog să observți că există un amendament din partea comisiei privind titlul legii.

Dacă sunt observații privind amendamentul comisiei ? Dacă nu, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă?

Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Cine se abține? 12 abțineri. Rog să nu votăm emoțional.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic presupune să trecem la discutarea punctelor, articolelor de fapt, din ordonanță și vom lua aceste texte pe rând.

La art.1 din ordonanță, dacă sunt observații ? Textul ar rămâne în varianta inițială.

Dacă nu, îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Abțineri ? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi art.1 a fost adoptat.

La art. 2 înțeleg că este un amendament pe care îl găsim la pct. 7. (Consultări la prezidiu cu domnul deputat Gheorghe Brânzei).

Stimați colegi,

După o consultare cu domnul președinte Brânzei vă propun următorul lucru: să examinăm anexele și, după aceea, în funcție de aceste modificări, în funcție de amendamentele comisiei la anexele respective, să ne întoarcem la articole.

Deci, pct. 4 din raport referitor la anexa 3/17. Se propun modificări la pag.103, 101 și 103, 103 - din nou - coloana a cincea, 108.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră anexa 3/17, cu modificările propuse de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și 16 voturi împotrivă....

Vă rog să nu mai comentați în sală...

Deci, cu majoritate de voturi, anexa 3/17 a fost adoptată.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu îmi cer scuze că intervin acum, dar nu aș vrea să se treacă după aceea în lege o eroare materială. Vedeți, în pag. 3 din anexa cu amendamentele admise, tot pe Ministerul Agriculturii, la anexa 3/17, cu mențiunea unei sume pentru Centrul de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați - CFIDEC-ul - în loc de suma care era menționată de 397.000 mii lei, cifra exactă este 379.000 mii lei, deci, este o inversare de cifre acolo, pe care am constatat-o acum. Suma bună este și textul spune așa atunci: "...din care 379.000 mii lei pentru achiziții de imobile și dotări independente aferente Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați CFIDEC Vatra Dornei."

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Rog să fie operată această modificare în stenogramă.

După 17, în opinia comisiei urmează 11, așa că discutăm acum anexa 3/11 la pct. 6 din raport.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun această anexă votului dumneavoastră cu amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi anexa 3/11 a fost adoptată.

Anexa 3/26 cu modificările propuse de către comisii.

Supun votului dumneavoastră această anexă în varianta de care am vorbit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 18 voturi împotrivă.

Domnul senator Marin Stelian ne-a părăsit? Cum să spun, ne-a adus niște voturi împotrivă, dar să ne dea măcar votul pozitiv al dânsului.

Domnul Mircea Ciumara: (din sală)

Cu domnul ministru are vorbe împotrivă.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru nu votează, încă.

Deci, cu majoritate de voturi anexa 3/26 a fost adoptată.

Pct. 8 din raport, anexa 6. Dacă sunt observații față de propunerile comisiei? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această anexă în varianta comisiilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 20 de voturi și 7 abțineri anexa 6 a fost adoptată.

Ne întoarcem acum la articolele materiale, articolele ordonanței. Domnule Brânzei, dacă vreți să mă urmăriți, ne întoarcem, deci, la articolul 2după adoptarea acestor anexe.

Domnul Mircea Mihai Munteanu: (din sală)

Nu cunoaștem amendamentele respinse.

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, dacă doriți, n-am ținut aici o evidență foarte clară și am pierdut...Dar, se leagă...

Domnul Gabriel Țepelea: (din sală)

Aștept de 60 de ani, mai pot aștepta 20...!

Domnul Adrian Năstase:

Tocmai de aceea îmi pare rău că v-am făcut să așteptați, dar să-mi spuneți la care dintre articole doriți să interveniți.

Domnul Gabriel Țepelea: (din sală)

La amendamentele respinse...

Domnul Adrian Năstase:

Din punct de vedere procedural eu pot să vă dau cuvântul fie la o anexă fie la un articol. Nu știu exact la care dintre acestea se referă amendamentul dumneavoastră.

Noi nu punem în discuție amendamentele respinse, ci numai dacă dumneavoastră doriți vă dau cuvântul în legătură cu o anumită problemă.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Știu că nu vorbesc la obiect și nu vorbesc cu un rost practic, dar cred că sunt dator să vorbesc pentru viitor.

În țara în care au apărut scriitori ai absurdului ca, de exemplu, Hurmuz, Caragiale și Ionescu, trebuia să se producă și acest fenomen, să vorbim despre buget, despre rectificarea bugetului după ce nu mai este actual. În aceste condiții, apariția mea aici are doar rolul de a-mi exprima admirația față de logica absurdului cu care domnul ministru al finanțelor a argumentat că negru e alb, că eșecul este succes și că în cele din urmă economia prosperă și tot românul este fericit.

Domnilor,

Eu vreau să spun că îmi fac datoria de om de cultură și de președinte al acestei comisii să semnalez că această comisie de cultură a respins propunerile de rectificare a bugetului și că această respingere a avut loc la timpul oportun. Cu alte cuvinte, vă pot înainta textul ( această respingere a avut loc la 13 septembrie) și, deci, nu am întârziat în a ne arăta reținerea. Dacă era normal să se angajeze un dialog cu noi, evident puteam să fim găsiți. Aveam o adresă.

Acum, eu vreau să spun că discuția aceasta este de fapt o discuție, în cele din urmă politică, politică prin faptul că nu s-au respectat niște reguli politice, adică acelea de a se ține seama de discutarea unei probleme atât de importante în momentul în care se mai pot aduce îmbunătățiri. Măcar să nu repetăm această greșeală în viitor, măcar să se prevadă că atunci când se pun în circulație niște ordonanțe guvernamentale, să se prevadă și termenul până la care ele pot fi discutate, pentru că altfel ajungem din nou să discutăm sau să nu mai discutăm ordonanțe și ele să-și aibe efectul nefericit asupra economiei sau asupra culturii țării.

Deci, aceasta ar fi o propunere pe care îmi permit să s-o fac - obiectivul.

Și, în încheiere, vreau să spun că departamentul pe care eu îl reprezint, adică acela al culturii, nu este un departament de tranziție, că noi suntem cartea de vizită a unui popor și că, în viitor, îi rog pe cei care țin în mână finanțele țării să se gândească să nu dezavantajeze acest sector și să nu-l dezavantajeze mai ales prin niște artificii de tipul celor care s-au practicat în legătură cu suma alocată de noi, 1 miliard de lei, pentru bibliotecile publice. Ei bine, această sumă a fost respinsă dintr-o cauză foarte ciudată, și anume că purta un asterisc, care a jenat pe foarte puținii filologi de la finanțe...sau, mă rog, de la Curtea de Conturi, care au anulat această sumă. Să nu ne pomenim în situații din acestea cu adevărat absurde.

Și, fiindcă am pornit de la ideea de absurd, eu rog să facem front comun în a înlătura absurdul din viața parlamentară și din viața financiară.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la art. 2. Dacă sunt observații la art. 2.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi n-am mai operat modificările acestea în cadrul art. 2, cum este în ordonanță, dar automat - și o să rog Compartimentul tehnic, împreună cu cei de la Ministerul de Finanțe să facă operațiile respective în cadrul art. 2 pentru că au intervenit aceste modificări între cheltuielile curente și cheltuieli de capital în baza modificărilor aprobate de către noi la anexa 3 și 17. Deci, urmează să fie modificate cifrele în urma adoptării celor care au fost modificate pe anexe.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat,

Supun votului dumneavoastră art. 2 cu influențele rezultate din votul dumneavoastră asupra anexelor amendate de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 21 de voturi împotrivă și 2 abțineri art. 2 a fost adoptat.

Art. 3. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului în formularea existentă, cred.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Voturi împotrivă. Vă rog să numărați. 14 voturi impotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 14 voturi împotrivă și 5 abțineri art. 3 a fost adoptat.

Art. 4 în forma existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 14 voturi împotrivă și 5 abțineri art. 4 a fost adoptat.

Art. 5 în forma existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 6 abțineri.

Cu 15 voturi împotrivă și 6 abțineri art. 5 a fost adoptat.

Art. 6. Îl supun votului în forma existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 18 voturi împotrivă și 4 abțineri art. 6 a fost adoptat.

Art. 7. Dacă sunt observații? Dacă nu îl supun votului în forma existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 17 voturi împotrivă și 3 abțineri art. 7 a fost adoptat.

La art. 8 vă rog să observați un amendament propus de către comisie. Este vorba de pct. 3 și este vorba de un alineat nou din câte înțeleg.

Vreți să interveniți? Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe lângă alineatul nou pe care cele două comisii vi-l propun a fi introdus la acest articol, vreau să menționez și faptul- și să se rețină pentru compartimentul tehnic- că aceleași implicații care au fost acceptate prin anexe vor fi cu modificarea anexelor 1 și 2 la care face trimitere art. 8 din această ordonanță.

Domnul Adrian Năstase:

Da, fără îndoială.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de introducere a unui alineat nou.

Aveți o observație, da? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

V-aș ruga să fim de acord pentru a putea consolida, deci, să ne împrumutăm, potrivit legii, de pe piața de capital, să trecem cifra exactă cu care s-a închis exercițiul bugetar, deci, 2969,7. Este o diferență modică, dar trebuie să fim exacți. Este din cauza cursului valutar din ultima lună.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord? De acord cu aceasta? Deci, de acord, comisiile.

Supun votului dumneavoastră deocamdată introducerea alineatului nou.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 18 voturi și 5 abțineri propunerea comisiei de la pct.3 din raport a fost adoptată.

Supun acum votului dumneavoastră art. 8 în ansamblu, cu influențele determinate de anexe și de observația, propunerea ministerului acceptată de către comisiei.

Supun votului art. 8 în ansamblu, în aceste condiții și cu amendamentul bineînțeles de dinainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 17 voturi împotrivă și o abținere art. 8 a fost adoptat.

Art. 9. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 18 voturi împotrivă și 3 abțineri art. 9 a fost adoptat.

Art. 10. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 12 voturi împotrivă și 5 abțineri a fost adoptat.

Art. 11. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 12 voturi împotrivă și 4 abțineri art. 11 a fost adoptat.

Art. 12.Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 17 voturi împotrivă și 4 abțineri art. 12 a fost adoptat.

Art. 13. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 15 voturi împotrivă și 7 abțineri art. 13 a fost adoptat.

Art. 14. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 13 voturi împotrivă și 3 abțineri art. 14 a fost adoptat.

Art. 15. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 11 voturi împotrivă și 3 abțineri art. 15 a fost adoptat.

Art. 16. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 6 abțineri.

Cu 9 voturi împotrivă și 6 abțineri art. 16 a fost adoptat.

Art.17. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 12 voturi împotrivă și 3 abțineri art. 17 a fost adoptat.

Art. 18. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 13 voturi împotrivă și 4 abțineri art. 18 a fost adoptat.

La art. 19, referitor la anexe, în măsura în care n-au apărut comentarii în legătură cu anexele vă propun să considerăm implicit și adoptarea anexelor la care se face referire în acest articol.

Dacă comisia este de acord? Da.

Deci, supun votului dumneavoastră, cu această interpretare, art. 19

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 20 de voturi împotrivă și 2 abțineri art. 19 a fost adoptat.

Ne întoarcem acum la articolul unic și la raportul comisiei care propune reformularea textului articolului unic, pct. 2 din raport.

Supun votului dumneavoastră articolul unic în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 21 de voturi împotrivă și 3 abțineri articolul unic a fost adoptat.

Stimați colegi,

V-aș propune ca votul final, nu știu dacă să-l facem acum sau mâine dimineață? Cred că mâine dimineață veți avea mai multă energie și vor fi mai mulți colegi. Deci, sugerez ca votul să fie realizat în cursul zilei de mâine și, de asemenea, vă invit să veniți cu același entuziasm și mâine. Sunt convins că dezbaterile vor fi deosebit de animate.

La orele 8,30, mâine dimineață.

Ședința s-a încheiat la ora 18,40.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 14 juin 2024, 13:31
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro