Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 20, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 20-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 20, 1996

7. Continuarea dezbaterilor generale la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996  

Domnul Ion Solcanu:

................................................

Continuăm dezbaterile generale la proiectul Legii bugetului de stat pe 1996, invitând la microfon pe domnul senator Constantin Simionescu, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. din Senat. Urmează la cuvânt domnul senator Ioan Joarză, P.U.N.R.

Domnule senator Simionescu, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru,

în conformitate cu art. 137 alin. 2 din Constituția României, Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat pe care le supune spre aprobare Parlamentului printr-un proiect de lege. încă din octombrie 1995, Guvernul a înaintat celor două Camere proiectul de lege, fiind sesizate în fond comisiile de specialitate ale Parlamenului. Proiectul prezentat astăzi Parlamentului României este rezultatul muncii specialiștilor din cadrul Ministerului Finanțelor, departamentelor ministerelor, administrației locale și de stat. Din punct de vedere al metodologiei de întocmire, corespunde standardelor celor mai dezvoltate țări europene. S-a întocmit în mai multe variante acest proiect de buget care este întocmit în conformitate cu programul de guvernare, discutat și analizat în ședință de guvern, deci este însușit de toate ministerele consumatoare de bani publici.

Proiectul de buget pe anul 1996 a fost analizat, expertizat de specialiști ai F.M.I. și ai Băncii Mondiale. Analizând și studiind cu atenție proiectul bugetului de stat pe 1996, rezultă următoarele:

Proiectul bugetului de stat este structurat și dimensionat în concordanță cu tendințele specifice anului 1996, cu strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare pe baza realizărilor anului 1995. Bugetul este armonizat cu obiective prioritare ale politicii guvernamentale, de consolidare a stabilității economice, menținerea sub control a inflației pe fondul unei politici constante de protecție socială. Trebuie să menționez faptul că proiectul bugetului de stat pe 1996 a fost elaborat în concordanță cu conjunctura economică mondială, cu acordurile internaționale și angajamentele asumate de țara noastră, cât și cu strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.

Economia românească pe anul 1995 și evoluția pe 1996 — cum este firesc — a fost și va fi în continuare influențată de fenomenele care se manifestă în economia mondială. în anul 1995, economia mondială a prezentat o evoluție pozitivă care confirmă prognozele organismelor financiare internaționale. în Europa de Vest, ritmul de creștere al P.I.B. a fost la finele lui 1995 de 3%, cu jumătate de procent mai mult decât în 1994, țări ca Germania, Franța, Italia și Marea Britanie au înregistrat creșteri de 3 procente. Danemarca, Norvegia, Turcia înregistrează ritmuri de creștere superioare, între 3 și 5,5%, în timp ce Grecia, Portugalia, Suedia, Elveția au înregistrat ritmuri cuprinse între 1,5 și 2,5%.

țările din Europa de Est, aflate în curs de tranziție la economia de piață, înregistrează tendințe de creștere economică cu ritmuri cuprinse între 1% în Ungaria și Macedonia, la 4 și 7% în Slovacia, Polonia, Albania, Slovenia, Iugoslavia și România. în ce privește situația economică și socială a României pe 1995, ea se poate caracteriza prin procesul de relansare economică, de macrostabilizare orientată spre îndeplinirea unor obiective majore privind reducerea inflației, finanțarea neinflaționistă a deficitului bugetar, accelerarea privatizării, declașarea procesului de restructurare a unor agenți economici, și anume:

— anul 1995 s-a caracterizat prin consolidarea stabilității producției industriale, înregistrându-se o creștere de peste 9% la producția industrială, iar productivitatea muncii a crescut cu 13% pe salariat;

— în agricultură, producția de grâu și secară a fost 7,8 milioane tone, superioară față de 1994 cu 1,6 milioane tone. Factori favorizanți — condițiile climatice favorabile —, eforturile fermierilor, puternicul sprijin acordat de stat, acordarea de îngrășăminte chimice, acordarea de prime pentru viței, precum și la achizițiile de carne de porc și de pasăre, de lapte și grâu, suportarea cheltuielilor de energie la sistemul de irigații;

— în economia românească continuă expansiunea sectorului privat, ponderea acestuia fiind de 69,9 la vânzările cu amănuntul. Reforma economică a progresat continuu cuprinzând măsuri de politică fiscală și bugetară, privind mobilizarea veniturilor din economie și alocarea resurselor pentru funcționarea tuturor sectoarelor bugetare, măsuri care impun schimbarea fundamentală a sistemului de impozitare a profitului, îmbunătățirea sistemului de impozitare a salariilor și a veniturilor agricole, reconsiderarea impozitelor și taxelor locale, a T.V.A.-ului;

— continuarea reformei prețurilor în diferențierea restrângerii implicării statului în funcție de cerere și ofertă, stabilindu-se dezvoltarea în continuare a comerțului exterior, prin stimulente la export, și a investițiilor de capital străin. în anul 1995 acțiunile Guvernului au fost concentrate asupra accelerării privatizării, precum și pentru crearea unei economii concurențiale. Totodată s-a declanșat și desfășurat procesul de restructurare a unor întreprinderi mari și ineficiente, program susținut și de B.E.R.D. printr-un împrumut. în 1995 inflația a fost ținută sub control, înregistrându-se o medie de 1 și 5% pe lună, față de 4,5% în 1994 și 12,6% în 1993. La sfârșitul anului am înregistrat o inflație sub 30%. Cu toate rezultatele pozitive obținute în stabilitatea macroeconomică, în perfecționarea funcției mecanismelor la nivelul macroeconomic s-au înregistrat o serie de fenomene negative: unele dezechilibre materiale, capacități industriale nefolosite, rate scăzute ale profitului la unele societăți comerciale, s-au înregistat pierderi de către unii agenți economici, decapitalizarea anumitor societăți, creșteri nejustificate de prețuri, eliminarea unor asemenea fenomene devine pe deplin posibilă în condițiile privatizării, de un real sprijin fiind și activitățile Băncii Internaționale de Dezvoltare.

Examinând cu atenție proiectul Legii bugetului de stat pe 1996, se pot reține următoarele probleme mai deosebite. Proiectul bugetului de stat pe anul 1996 a fost elaborat pe baza indicatorilor activității macroeconomice — prevăzuți a se realiza —, care creează premisele îmbunătățirii prin creșterea indicatorilor de bază la niveluri minime, având în vedere producția industrială ce va crește cu 4,7% și producția agricolă cu 3,5%. Deși rata de economisire a resurselor rămâne la un nivel inferior în raport cu necesitățile de investiții, acumularea de capital va fi în 1996 unul dintre elementele dinamizatoare ale cererii interne. Valoarea totală a investițiilor pe 1996 va fi cu 34% peste nivelul din 1995. Din analiza posibilităților de export și a necesarului de importuri, reiese ca fapt semnificativ reducerea în continuare a soldului negativ al balanței comerciale prin creșterea mai rapidă a exporturilor față de importuri.

în ce privește inflația, se va continua politica de menținere sub control a ei — sub media lunar㠗 și destinată să scadă și să se mențină la 1 și 5% pe lună.

Proiectul bugetului de stat pe 1996 este conceput ca o componentă de bază a strategiei de reformă, care, prin menținerea stabilității macroeconomice și continuarea creșterii economice, să determine consolidarea finanțelor publice și întărirea monedei naționale. Având în vedere nivelul scăzut al resurselor posibil de mobilizat în raport cu cerințele de fonduri în creștere, de obiectivele de control asupra ratei inflației, proiectul bugetului de stat s-a realizat pe baza anumitor măsuri specifice unui buget de austeritate, și anume: raționalizarea administrației de stat, limitarea numărului de personal, limitarea cheltuielilor în scopuri de administrație, precum și a cheltuielilor de deplasări, urmărirea controlului statului asupra cheltuielilor regiilor autonome, blocarea pe o perioadă determinată a unei părți din creditele bugetare ca măsură asiguratorie pentru încadrarea în deficitul proiectului, în situația nerealizării debitelor de finanțare neinflaționiste.

Veniturile totale ale bugetului de stat, circa 17.000 de miliarde lei, sunt mai mari față de 1995 cu 21,5%, în timp ce cheltuielile propuse în proiectul de buget, de 20.174 miliarde lei, reprezintă o creștere de 19,2%. Gradul de fiscalitate va fi în 1996 de 30,2%, reflectând tendința de creștere în sensul reducerii și apoi al stabilizării gradului de fiscalitate în această perioadă, ceea ce reliefează preocupările Executivului pentru a stimula activitatea de investiții. Pentru comparație, țări ca Suedia, Olanda, Belgia, Cehoslovacia, Ungaria au un grad de fiscalitate ridicat, cuprins între 43 și 57%, în timp ce alte țări ca Grecia, Turcia, Germania, înregistrează o fiscalitate redusă de 24–29%. Deci gradul de fiscalitate al României este de tip mediu.

Deficitul bugetar pe 1996 este proiectat la un nivel reprezentând 2,2% din P.I.B. întregul deficit înregistrat este legat de cheltuielile de capital. Pentru acoperirea deficitului pe 1996 se vor folosi surse neinflaționiste. în ceea ce privește finanțarea principalelor obiective economice și sociale, un loc aparte îl ocupă:

1. Cheltuielile de capital. Pe lângă fondurile de la bugetul de stat și bugetele locale, se mai pot folosi cu această destinație resurse din anumite fonduri speciale constituite și folosite conform legii: sistemul energetic, drumuri, precum și din surse externe.

Printre obiective și acțiuni mai importante exemplificăm: ramura energetică, menținerea capacității de producție, precum și continuarea acțiunii de reabilitare și aliniere la standardele europene a rețelelor de transport și distribuție a energiei. în sectorul extractiv, în special în scopul dezvoltării capacităților pentru metale rare: cupru, plumb.

Alimentarea cu apă, reabilitarea rețelelor de apă și canal, modernizarea stațiilor de epurare în orașe ca București, Brașov, Iași, Timișoara, Târgu-Mureș, Craiova.

Finalizarea construcțiilor de locuințe materiale neterminate.

2. Cheltuieli pentru infrastructură.

Fundamentarea acestei destinații însumează pe 1996 peste 2.000 de miliarde lei, un loc aparte aparține proiectului de investiții cuprins în programul de autostrăzi și obiective legate de îmbunătățirea infrastructurii feroviare și realizarea unei securități sporite în circulație.

3. Sprijinul unor ramuri și activități: agricultura, ca principală ramură a economiei, va fi sprijinită în continuare cu peste 1.700 miliarde lei, pentru suportarea unei părți importante a dobânzilor aferente creditelor contractate de crescătorii de porci și păsări și pentru cei ce cumpără tractoare, plăți în prime la achizițiile de carne de porc, pasăre și lapte, irigații, îmbunătățiri funciare. Pentru stimularea activității de export, 130 miliarde lei. Au fost cuprinse fonduri de 85,3 miliarde lei pentru continuarea participării la realizarea investițiilor de la Krivoi Rog, din Ucraina, de unde se obține cărbune cocsificabil și minereu de fier concentrat, ceea ce va conduce la reducerea efortului valutar al țării. Acoperirea din bugetul de stat a diferențelor dintre costul de fabricație, mai mare, și prețurile cu ridicata ale producătorilor, mai mici, în regiile autonome din ramura extractivă: cărbune și metale neferoase în sumă de 922 de miliarde lei, reprezentând 1% din P.I.B.

Preocuparea Executivului pentru intensificarea activității de supraveghere și protecție a mediului, prevăzut la 157,7 miliarde.

4. Finanțarea cercetării științifice și a principalelor acțiuni social-culturale. Cheltuielile pentru învățământ pe 1996 reprezintă 4% din P.I.B., cu o creștere de 48,5% față de 1995.

Cheltuielile pentru sănătate pe 1996 reprezintă o creștere de 25,6% față de 1995, reprezentând 3,1 din P.I.B.

Cheltuielile pentru cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret, în proiectul de buget sunt prevăzute 397 miliarde.

5. Cheltuieli pentru protecția socială a populației. Fondurile totale ce urmează a fi alocate din bugetul general consolidat pentru protecția socială se estimează la circa 11.400 miliarde lei, reprezentând 12,2% din P.I.B. La acoperirea fondurilor necesare, asigurarea protecției sociale, bugetul de stat contribuie cu 31%. Bugetul asigurărilor sociale contribuie cu 48%, iar fondurile cu caracter social contribuie cu 20%.

Fondul pentru pensia suplimentară și fondul de șomaj. Pentru protecția și sprijinul copiilor și tineretului, se acordă fonduri de 994,4 miliarde lei. Protecția socială pentru pensionari este dimensionată la 593 miliarde lei, reprezentând un plus de 22,3% față de 1995.

6. Fondurile speciale. Aceste fonduri sunt instituite prin acte normative din perioade anterioare. Fondul social pentru sănătate, în sumă de 574 de miliarde lei, se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor cu medicamente în unitățile sanitare, compensarea diferențiată de preț la medicamente.

Fondul de risc și accident pentru protecția socială a persoanelor handicapate este de 304 miliarde, atât la venituri, cât și la cheltuieli. Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierelor este prevăzut la venituri cu 154 de miliarde, iar la cheltuieli, cu 105 miliarde.

Fondul pentru dezvoltarea sistemului energetic, în sumă de 376 miliarde lei.

Fond special pentru dezvoltarea modernizării drumurilor.

Fond special pentru protejarea asiguraților, 1,5 miliardelei.

Fond special pentru pensia suplimentară a pensionarilor militari, 30,8 miliarde lei, iar la cheltuieli este prevăzută suma de 27,1 miliarde.

Domnilor parlamentari,

Bugetul de stat pe 1997 reflectă preocuparea constantă a Guvernului pentru stabilizarea economiei naționale, pentru continuarea reformei economico-sociale în țara noastră. Sarcini de mare răspundere în realizarea bugetului revin Ministerului Finanțelor, Curții de Conturi a României, tuturor ministerelor consumatoare de bani publici, precum și celorlalte organe centrale — consiliile locale — pentru respectarea prevederilor bugetare, a disciplinei financiare și pentru utilizarea cu economicitate a banului public.

Grupul P.D.S.R. din Senatul României susține și votează proiectul de buget pe anul 1996, prezentat de comisiile reunite ale Parlamentului, fără rezerve. Ne rezervăm dreptul de a interveni pe textele articolelor în funcție de situațiile ce vor apărea în timpul discuțiilor dezbaterilor parlamentare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Joarză, din partea Grupului parlamentar P.U.N.R. Urmează din partea independenților domnul deputat Petre Suhov.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Joarză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Transformând un instrument financiar de redistribuire a unei părți din P.I.B. într-un prilej de dezbateri politice — în cea mai mare parte sterile — în fiecare an corpurile legiuitoare se întrunesc într-un spectacol politic demn, poate, de o cauză mai bună, pentru îa împărți o brumă de venituri la o mare de nevoi." Resursele posibil de mobilizat dintr-o economie haotic㠗 ce încă își caută un drum — sunt mult prea mici pentru a satisface, măcar în parte, solicitările ordonatorilor de credite, care s-au înmulțit — cu sau fără rost — îngrijorător în ultima vreme. Dacă volumul resurselor, căile de absorbție ale acestora, volumul mobilizat din total sunt decizii politice, atunci ne permitem să ne exprimăm nedumerirea privind inexistența unei politici globale în domeniul fiscal, menționăm aici și scoaterea de sub incidența parlamentară a marii majorități a reglementărilor fiscale, acestea fiind legiferate prin ordonanțe, hotărâri de guvern, instrucțiuni ale Ministerului Finanțelor etc. Circumstanțe agravante în acest domeniu se constată în excederea legii sau a ordonanței de instrucțiunile care sunt posterioare acestora, ceea ce-i determină pe agenții economici să aibă un comportament uneori ciudat, căutând și găsind în cele mai multe cazuri, metode de ocolire a datoriilor către bugetul statului.

Proiectarea și sursele de realizare a veniturilor au fost punctate aici de colegul meu, deputatul Bud, care a exprimat părerea P.U.N.R. în acest domeniu. Mai trebuie adăugat doar faptul că, după părerea noastră, România se transformă într-un stat al scutelnicilor, neexistând lege în care să nu încercăm să creăm facilități unor categorii sociale sau unor persoane juridice. Doresc să exprim, pe cât posibil, succint părerea noastră privind proiectarea cheltuielilor și satisfacerea necesităților ordonatorilor de credit. Așa cum am făcut și la precedentele 3 bugete, nu reușim să stabilim niște priorități bugetare. încercăm să mergem pe o linie a minimei rezistențe, împăcând pe cei care cer cu sume derizorii, dar care nu reușesc nici măcar să aline durerile. După părerea partidului nostru, proiecția cheltuielilor bugetare suferă de mai multe deficiențe printre care relevăm doar câteva. Nu ne permitem să contestăm construcția tehnică a bugetului, din respect pentru munca sutelor de funcționari competenți, de altfel, din cadrul Ministerului Finanțelor. Ne exprimăm totuși îndoiala că volumul veniturilor va putea fi realizat. Constatăm că proiecția cheltuielilor suferă și la acest buget de lipsa curajului de a îndrepta bruma de venituri către unul sau mai multe obiective importante, eventual chiar sacrificând anumite sectoare pe un timp limitat, dar cu avantajul de a încerca măcar să rezolvăm radical o parte din multitudinea de probleme existente. Adevărul este că pentru fundamentarea unor asemenea decizii este nevoie de curaj politic, de susținere politică și, nu în ultimul rând, chiar de abilitate politică.

P.U.N.R. consideră că a continua politica de implicare a tuturor nu va duce nicăieri decât, paradoxal, la menținerea nemulțumirii tuturor.

O altă chestiune pe care vrem să o relevăm este îngrijorătoarea creștere a consumatorilor bugetari. Au fost create o serie de organe și organisme necesare, de altfel, statului de drept, dar se pare că, cel puțin, unele dintre ele au întins coarda cheltuielilor mult peste posibilitățile bugetare. Invităm Guvernul să propună Parlamentului chiar proiecte de legi pentru limitarea cheltuielilor din unele sectoare la nivelul unui buget de austeritate, așa cum afirmăm toți că este prezentul și precedentele. Nu putem, de asemenea, contesta chiar necesitatea unei datorii publice rezonabile, dar ținem să atragem atenția asupra creșterii acesteia până a se ajunge ca 6,8% din cheltuielile bugetare ale statului să fie îndreptate pentru acoperirea dobânzilor aferente datoriei publice. Considerăm că și volumul acesteia a fost scăpat de sub control parlamentar, creșterea necontrolată va însemna majorarea dobânzilor aferente datoriei publice, ajungând la o erodare serioasă a bugetului statului.

Doamnelor și domnilor,

Dacă 22,7% din cheltuielile bugetare sunt îndreptate spre acțiuni economice, aparent reprezintă un pas important în susținerea restructurării economiei reale. Dar, datorită modului de distribuire a acestor fonduri, ele nu contribuie decât la menținerea situației de fapt, majoritatea subvențiilor fiind dirijate spre consum, nu spre dezvoltare, toate acestea având un accentuat caracter electoral. Există multe lipsuri ale politicii bugetare, dar ne limităm numai la cele arătate mai sus, cu speranța că cel puțin unele dintre ele vor fi eliminate.

P.U.N.R. înțelege necesitatea existenței bugetului ca instrument de vehiculare a unei părți din P.I.B. pus la dispoziția Guvernului pentru administrarea țării, dar ia în considerare și necesitatea modificării esențiale a unora dintre prevederile sale în funcție de care parlamentarii noștri își vor exprima votul.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea independenților, domnul deputat Petru Suhov și urmează domnul deputat Gheorghe Ana, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. — Camera Deputaților.

O secundă, domnule coleg Suhov! Sunteți din partea independenților sau minorităților?

Domnul Petru Suhov:

Tocmai asta am vrut să precizez, domnule președinte. Suntem Grupul parlamentar al minorităților.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc. Aveți cuvântul.

Domnul Petru Suhov:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Noi, și când spun noi mă refer la Grupul parlamentar al minorităților, al cărui reprezentant sunt, am studiat cu atenție proiectul de buget pe anul 1996, pentru că și pe noi ne afectează în bine sau în rău prevederile acestui buget și politica bugetară a Guvernului. în mod special ne interesează articolul 22, care se referă la prevederile bugetului pentru Consiliul minorităților naționale. Vreau să precizez că am depus aici un amendament, la Comisia pentru buget-finanțe, iar printr-o adresă am rugat să fim invitați, reprezentanții grupului și secretarul executiv al Consiliului pentru minoritățile naționale, pentru a susține acest amendament. în cursul zilei de ieri, am avut o întrevedere cu domnul ministru de stat Florin Georgescu și ne-am exprimat punctul de vedere față de acest articol. La dezbaterile pe articole ne vom permite să revenim cu acest amendament și să rugăm totodată Comisia de buget-finanțe să dea dovadă de bunăvoință și eventual să reexamineze acest amendament care figurează la amendamente respinse.

Domnilor parlamentari,

Ar însemna să fim nesinceri față de dumneavoastră dacă am susține că ne interesează exclusiv acest articol din buget. Ca pe fiecare cetățean al acestei țări, ne interesează întregul buget, inclusiv cheltuielile pentru învățământ, sănătate, protecție socială, apărare și așa mai departe, pentru că aceste prevederi se răsfrâng asupra fiecăruia dintre noi.

Este evident că nici un buget, din nici o țară, nu va mulțumi pe toată lumea. Dar se ridică o întrebare: este mai bine fără buget sau cu un buget care, în momentul de față, este într-adevăr de austeritate, însă repartiția acestui buget trebuie făcută în așa fel încât, în limita posibilităților, să existe un echilibru între diferite ramuri, diferite cheltuieli, un echilibru între consum și investiții, un echilibru între diferite ministere și așa mai departe.

Grupul nostru parlamentar, în mare, susține acest buget și va vota și în funcție de modul în care vor fi acceptate sau respinse amendamentele pe care le-am depus.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

înainte de a da cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România din Camera Deputaților, anunț că dumnealui este ultimul înscris, deși există și alte grupuri care ar putea să ia cuvântul. Deci, dacă doresc să-și expună punctul de vedere, să o facă! După care vom invita reprezentantul Guvernului, pe domnul ministru de stat Florin Georgescu. Deci invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Ana.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Onorați miniștri și invitați,

Ca un preambul, v-aș ruga să-mi îngăduiți o remarcă: deși fac parte din Comisia de buget, finanțe, bănci, comisie care a analizat și chiar a aprofundat într-o oarecare măsură proiectul de lege supus atenției dumneavoastră, iar eu, prin factura meseriei mele, pot să spun că ceva din tainele și din știința finanțelor am acumulat, spun, cu regret că nu mă pot prezenta în fața Domniilor voastre cu o autoritate deplină în ceea ce privește posibilitatea de a face categorice remarci cu privire la modalitatea de construcție a bugetului, cu privire la intimitatea așezării fiecărei cifre, fiecărei sume, atât în partea de venituri, cât și în partea sa de cheltuieli. De aceea, rog pe distinșii colegi care înaintea mea au luat cuvântul și s-au declarat fie categoric favorabili cifrelor înscrise în proiectul de lege, fie s-au declarat contestatari deplini ai celor puse la dispoziția noastră spre analiză, să îmi ierte neîndemânarea și neputința de a fi în totalitate lângă dumnealor.

Proiectul bugetului de stat aferent anului 1996 încorporează toate elementele pentru a fi cea mai provocatoare temă de dezbatere parlamentară, dar și extraparlamentară, deoarece conține cel puțin 3 provocări: întâi, este o categorie economică prin intermediul căreia se mobilizează și se gestionează o parte din produsul intern brut destinată să participe la satisfacerea trebuințelor colectivității naționale și în același timp să creeze posibilități reale formării brute de capital, respectiv capital fix și variația stocurilor. Or, este știut că resursele mobilizate și gestionate prin bugetul de stat, nici unde nu au fost, nu sunt și nu vor fi îndestulătoare față de cerințele individuale sau colective.

în al doilea rând, bugetul de stat, prin mecanismul de elaborare și aprobare, intră în sistemul actelor juridice devenind, în forma sa finală adoptată, obligatoriu de executat atât în partea sa de cheltuieli, cât și în partea sa de venituri.

în al treilea rând, fiind cuprins în sfera legilor, este evident faptul că el, bugetul de stat, va reflecta voința politică, niciodată, de altfel, unanimă, a forțelor politice reprezentative pentru perioada când se adoptă, forțe care pot deveni favorabile sau oponente concepțiilor privitoare la cuantumul sau la structura bugetului.

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România din Camera Deputaților, apreciind că sunt evaluate prin metode științifice și realiste sursele și resursele financiare ale țării, va vota pentru aprobarea proiectului legii bugetului de stat pe anul 1996, având considerațiuni temeinice, dintre care doresc să fac o precizare, și anume, în ceea ce privește tehnica elaborării, în ceea ce privește cuantumul surselor înscrise atât în partea de venituri, cât și în partea de cheltuieli, prerogativa constituțională, dată prin articolul 137, este a Guvernului, de a elabora proiectul bugetului de stat, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului și nu Parlamentul are prerogativa de a elabora proiectul bugetului de stat, fiindcă ar fi, practic, în imposibilitate. Evident că asupra acestui proiect Parlamentul se pronunță prin capacitatea sa de control, control care, așa cum Domniile voastre știți, este făcut fie direct, fie indirect, prin organismele de suprastructură instituite în statul nostru de drept. Adică, asupra execuției de facto se poate pronunța, chiar înaintea angajării cheltuielilor bugetare, organismul pe care am avut onoarea să-l creăm, și anume Curtea de Conturi. Deci, nici în faza de execuție, cel care gestionează banul public nu are capacitatea deplină de a acționa în mod voluntar și liberalist, ci este circumscris de prevederi legale, de prevederi constituționale.

Pe aceste suporturi, consider că asigurarea resurselor, a veniturilor ce compun fondurile bugetare, va fi dată de linia ascendentă a activității economice pe care trebuie să o remarcăm, nu numai să o combatem, ca urmare a unor tendințe de contradicție, sau chiar nihiliste. Ascendența caracteristică perioadei 1993–1996, caracterizată pentru anul curent printr-o creștere estimată a produsului intern brut cu circa 4,5% față de anul precedent, ascendență la care, preponderent își vor aduce contribuția sectoarele predominante, edificatoare ale economiei reale, și anume, industria și agricultura.

Creșterea potențialului economic la care ne-am referit este condiționată însă atât de factori socio-politici, cât și de un management adecvat, laturi care trebuie să se intersecteze creând punctul de optim traductibil, în mod deosebit în următoarele direcții:

– stimularea dezvoltării domeniilor și întreprinzătorilor profitabili;

– preponderența inițiativei și a proprietății private, ca urmare a efectivizării procesului de privatizare în economie; în economia reală, în sistemul bancar, în sistemul asigurărilor și reasigurărilor și chiar în unele domenii, acum publice.

De asemenea, trebuie avută în vedere susținerea în continuare a procesului investițional în sfera infrastructurii, în sfera producției și în sectorul social, precum și aplicarea consecventă a politicilor de protecție socială, de controlare a proceselor valutare și monetare pentru stabilizarea cursului valutar.

Punerea în efectivitate a direcționărilor la care ne-am referit mai înainte poate crea premise de acumulare de capital, care să devină unul din elementele dinamizatoare și incintante ale cererii interne, chiar dacă rata de economisire a resurselor este încă, din păcate, limitată.

Faptul că volumul total de investiții va fi mai mare cu circa 34%, față de anul precedent, reflectă totuși tendința unei politici sănătoase și îndeosebi pentru o dezvoltare durabilă de stimulare a economiei și în același timp crearea de noi locuri de muncă.

Onorat auditoriu,

Discuțiile preliminare, analizele făcute în grupurile parlamentare și în comisiile permanente, precum și în cadrul celei acreditate pentru întocmirea raportului de fond, au reliefat efortul de a asigura, pe cât posibil, armonizarea solicitărilor, și aici trebuie să recunosc, în cea mai mare parte oportune, ale ordonatorilor principali de credite cu nivelul scăzut al resurselor economiei din perioada actuală.

Grupul nostru parlamentar, ca și în anii precedenți, acordă atenția necesară ambelor părți ale bugetului: atât a veniturilor, cât și cea a cheltuielilor. Reiterând prioritatea măsurilor, a pârghiilor și instrumentelor prin care se mobilizează în integralitate resursele proiectate, fără de care nu se poate discuta de satisfacerea repartiției în vederea consumului, a resurselor ce fac obiectul cheltuielilor.

V-aș ruga să îmi îngăduiți să fac o paranteză. Fie luând în considerare nivelul veniturilor, fie luând în considerare nivelul cheltuielilor, făcând referire în totalitate și vehiculând, prin excelență, nivelul cursului față de o anume monedă de referință, consider că este de datoria mea să atrag atenția că nu toate fluxurile fizice, adică nu toate produsele, lucrările sau serviciile, sunt raportabile în moneda convențională, pe care un distins coleg a cerut să fie scoasă în asemenea evidență încât proiecția bugetară să fie prezentată de domnul Florin Georgescu, ministrul finanțelor, în acea monedă națională care la noi se cheamă valută. Eu doresc să reamintesc, distinși colegi, un lucru esențial: țara românească ca element de suveranitate întruchipează și acest factor, deloc întâmplător, ca un ansamblu de norme juridice, și anume o circulație bănească sau un sistem bănesc propriu. Sistemul bănesc propriu al țării românești are ca monedă națională leul. Și atunci când exprimăm fie evoluția cheltuielilor, fie evoluția veniturilor bugetului de stat al României, nu le putem exprima în altă monedă decât în moneda națională a țării.

Structural, veniturile de circa 17 mii de miliarde sunt preconizate a se forma pe seama impozitelor directe, și anume preponderent pe cele din veniturile personale din salarii și pe cele aferente profitului, ele reprezentând circa 48,6% și din impozite indirecte, adică din taxe de consumație în cea mai mare parte, care au o pondere de circa 40%, proporție optimă, dacă avem în vedere tendința de sporire a aporturilor bugetare pe seama creșterii masei impozabile și urmare a sporirii cifrei de afaceri și deci a părții din profit prelevabilă societății, în condițiile în care totuși fiscalitatea în România se situează la circa 30%, la un nivel relativ comparabil și scăzut cu celelalte țări europene.

Ca venit extraordinar, deficitul bugetar de 3.193 de miliarde de lei, cel puțin din analiza noastră, rezultă că are destinație preponderent productivă pentru investiții publice, fiind preconizat a se acoperi în proporție de peste 90% din împrumuturi externe și numai 9% din credite interne. Acest management disponibilizează circa 2.900 de miliarde de lei pe piața capitalurilor authtone, sumă ce poate fi angajată de întreprinzători pentru susținerea opțiunilor lor de dezvoltare.

în partea de cheltuieli, proiecția bugetară evidențiază o alocare reală de resurse, superioară anului precedent atât pe total, cât și pentru fiecare secțiune în parte, astfel că satisfacerea trebuințelor social-culturale, de apărare și ordine publică, de administrare reprezintă circa 61%, în vreme ce cheltuielile de natură economică, de intervenție a statului în economie, reprezintă circa 22,7%, lângă acestea, sigur, așa cum și înainte s-a arătat, alăturându-se transferurile către bugetele locale pentru asigurarea plinătății față de cerințele acestora, ce reprezintă 16,3% din totalul cheltuielilor, făcând remarca asupra ponderii pe care o dețin sectoarele de învățământ, 47%, și de sănătate, circa 28%, în totalul cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale.

Distinși colegi,

Ponderea de 22,7%, din totalul cheltuielilor bugetare afectate acțiunilor economice, este localizată pe sectoare strategice cum sunt: agricultura, industria extractivă, energetică, transporturile și telecomunicațiile, respectiv, sectoare care contribuie, în măsura posibilului, la independența economică și, în final, națională a României.

Partidul Democrației Sociale din România a susținut, susține și va fi și în viitor adeptul intervenției statului, direct sau indirect, în economie, prin intermediul subvențiilor, pentru diferență de preț pentru activități, prin intermediul primelor agricole, prin subvenționarea dobânzilor, toate pentru a tempera și a atenua costul social al tranziției și a menține în parametri acceptabili puterea de cumpărare a populației.

Efectul direct al acestei politici se va răsfrânge în controlarea inflației, care, așa cum s-a arătat și înainte, va avea o rată anuală de circa 20%, respectiv 1,5% în medie lunară.

Subvențiile determinate și alocate pe principiul raționalității și al economicității, chiar dacă la prima vedere reprezintă o cheltuială negativă, ele pot fi caracterizate ca fiind profitabile în plan macroeconomic, având în vedere economisirea de valută, evitarea cheltuielilor de transport-manipulare și, nu pe plan secund, costul social și soarta a peste 350.000 de oameni ocupați, spre exemplu, în minerit, număr amplificat de cel puțin 3 ori, prin membrii lor de familie neocupați, așa cum Domniile voastre cunosc, în activități remunerate, acolo unde există exploatări miniere.

Distinse doamne,

Distinși domni,

Puținele considerațiuni îngăduite de timpul ce este afectat intervenției de față sper să fie tot atâtea argumente fundamentale și în același timp îndemnuri de a vota favorabil și a da țării o lege așteptată, Legea bugetului de stat pe anul 1996.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Sălăgean, din partea independenților de la Senat, fiind ultimul înscris pe lista vorbitorilor, după care îl voi invita pe domnul ministru Florin Georgescu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Sălăgean:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Discutăm, la un moment mult întârziat, bugetul pe 1996, și ne îngrijorăm de faptul că nu avem ce face, și discutăm un buget sărac, chiar foarte sărac, poate unul din cele mai sărace bugete pe care le cunoaște o țară din centrul și estul Europei în timp de tranziție.

în esență, mi-aș spune un gând legat de această pauperitate a bugetului, că bugetul României de astăzi nu este nici mai bun nici mai rău decât este starea noastră, disponibilitatea noastră de a munci. Suntem una din puținele țări europene care, de câțiva ani de zile, și datele statistice o atestă, consumăm, într-o hărnicie demnă de o cauză mai bună, mai mult, mult mai decât producem.

în legătură cu bugetul pe care îl discutăm, consider că el se află, din păcate, în afara coordonatelor normale ale unui timp economic și politic.

în primul rând, iată că suntem la sfârșitul lunii martie când discutăm bugetul, când, printr-un efort nu cred că prea mare, el putea fi dezbătut și aprobat până la sfârșitul anului 1995, în așa fel încât, cu 1 ianuarie, să intrăm într-o normalitate legală și din acest punct de vedere, fie și numai în acest ultim an al acestei legislaturi. Poate cei care vor veni după noi vor avea puterea și înțelepciunea necesare ca să înscrie bugetul României în coordonatele normale ale timpului și să nu ne apuce luna aprilie sau mai discutând bugetul. De data aceasta vina, cu regret trebuie s-o spun, trebuie s-o situăm aici, în activitatea noastră, pentru că Guvernul, după cum bine știm, și-a făcut datoria și ne-a înaintat bugetul la timp.

în al doilea rând, consider că suntem în afara timpului și într-un moment care pe mine mă îngrijorează foarte mult. Practic, acest buget este depășit din toate punctele de vedere la ora la care îl discutăm. Am luat în calcul, se știe prea bine, un indice de inflație lunar de 1,5%. Asta înseamnă, cu aproximație, un indice anualizat de circa 20%. Nu cunoaștem, nici nu putem să aflăm exact, de asemenea, cam care este cursul leului care a fost avut în vedere pentru acest an. Bănuiesc că în jur de 2.400–2.500 de lei pe dolar. Or și acest curs, iată, a ajuns la aproape 2.900 de lei.

Amintind doar aceste două elemente pentru a justifica îngrijorarea mea, cred că trebuie să ne suflecăm mânecile, de fapt, reprezentanții Guvernului trebuie să-și suflece mânecile și să înceapă să lucreze de zor la rectificarea bugetului pe care nu l-am adoptat.

Din nou îndrăznesc să spun, caut să focalizez răspunderea și, din nou, răspunderea trebuie situată tot aici, în mijlocul nostru, pentru că, evenimentele economice de erodare a tuturor cazurilor de inflație care au fost realiste la sfârșitul anului trecut, și acestea erau și cele legate de cursul leului, au fost schimbate, practic, cu ultima lună a anului trecut și în primele luni ale acestui an.

în al treilea rând, consider că bugetul pe care-l discutăm este în afara coordonatelor timpului, și căutând să aruncăm o privire în perspectivă..., mă refer doar la un segment, asupra căruia o să stăruim în dezbaterea pe articole, la articolul 16, dacă țin bine minte, la segmentul care se referă la sumele alocate pentru cercetarea geologică.

Luând în considerare deprecierea leului în 1995, când s-au repartizat numai 80 miliarde lei, în loc de 124 miliarde lei, care au fost motivate prin prisma intereselor naționale, rezultă că suma alocată pentru 1996 este mai mică cu cel puțin 30% decât în 1995. Tocmai în acest segment esențial pentru vitalitatea unei economii, cum este cercetarea geologică, iată, noi ne dovedim mult mai neputincioși decât în alte segmente, mult mai puțin darnici. Acest lucru se întâmplă într-o perioadă în care o serie de investitori străini ne curtează, și ne curtează știind ei bine de ce fac acest lucru, pentru a concesiona o serie de zone pentru investigații, exploatări și așa mai departe, în perspectivă. Or, ca să știm ce concesionăm, trebuie să știm foarte bine, întâi noi, ce avem în subsol.

Domnule ministru,

Consider că se pot găsi resurse, și când vom discuta articolul 16 poate vom interveni cu soluții concrete, pentru a înviora fie și numai parțial această puținătate a resurselor care au fost alocate cercetării geologice.

Domnilor colegi,

Dați-mi voie să aduc, printr-o paranteză mai largă, mai generoasă, bugetul într-o actualitate imediată, foarte dură și să încerc să fac o propunere. Este vorba de actualitatea care ne-o impun, pe de o parte, condițiile meteorologice ale acestei ierni — iată, astăzi se încheie 5 luni de când în mod oficial, spun meteorologii, s-a instalat iarna pe teritoriul României, înregistrând cea mai lungă iarnă din ultimii 55 de ani și având cele mai scăzute temperaturi.

în al doilea rând, vreau să aduc în discuție această stare, din perspectiva situației concrete care există în agricultură.

Niciodată, în istoria ultimelor decenii, nu s-a întâmplat să se ajungă în primăvară cu aproape 4,5 milioane de hectare sau 5 milioane de hectare de pământ nearate, cum rezultă dintr-un recent sondaj efectuat în județe. Datele, desigur, sunt altele decât cele pe care le prezintă cu prea multă liniște Ministerul Agriculturii, dar vă asigur că aceste date sunt tot date oficiale. După cum niciodată nu s-a ajuns în starea de colaps tehnic a parcurilor de tractoare și mașini agricole ca în această primăvară, sau în fața unei totale prăbușiri financiare a gospodăriilor sau asociațiilor agricole, datorită creditelor și dobânzilor din anii anteriori și a pierderilor produse în urma calamităților, circa 400 de miliarde de lei, pierderi care nu pot fi recuperate din activitatea anului trecut.

Cele mai optimiste calcule făcute de specialiști arată că dacă s-ar munci zi-lumină cu întreg parcul valid de tractoare și mașini agricole, doar 50%, după evidențele Ministerului Agriculturii, pentru efectuarea lucrărilor agricole de primăvară ar fi necesare 70–75 de zile. Privind calendarul, înseamnă că, practic, cândva, după jumătatea lunii iunie am putea încheia campania agricolă de primăvară. Aceasta, cum spuneam, numai dacă printr-o minune s-ar institui o comandă unică în această campanie, ceea ce, bănuiesc că toată lumea este de acord că nu se poate realiza.

Iată de ce cred că este bine să fim conștienți, acum când nu este încă foarte târziu, că agricultura noastră se află în plină stare de necesitate, datorită în principal lipsei de bani și ca urmare a condițiilor climaterice cu totul deosebite din această iarnă.

Fără a privi cu toată seriozitatea această criză a agriculturii și fără a căuta soluțiile ce se impun, riscăm să se declanșeze reacții în lanț pe planul asigurării resurselor pentru bugetul de stat în primul rând, pentru hrana populației, ca și pe direcția afectării puterii și a industriei alimentare, a producției zootehnice și în final a balanței de plăți externe, ținând seama de faptul că singura salvare ar rămâne importul masiv de produse agroalimentare. Pentru traversarea acestei stări de necesitate asupra căreia, din informațiile pe care le-am citit în presă, Guvernul s-a oprit, credem că se impune ca Parlamentul să adopte măsuri de urgență pentru deschiderea unor linii de finanțare suplimentară, în regim special, a lucrărilor agricole din această primăvară.

Calculele arată că în acest scop sunt necesare credite în valoare de cel puțin 2.000 miliarde lei, care ar urma să fie acordate pentru lucrările agricole de primăvară necondiționat, în regim de dobândă subvenționată de 10%, pe termen de 8–9 luni, până la valorificarea producției, garanția acestor credite ar putea să fie cultura pe care o realizează gospodăria țărănească sau asociațiile agricole.

Această decizie care ar afecta, așa cum spuneam, și datoria publică pe următorii 2–3 ani nu poate fi asumată în acest an electoral de Guvern, care mai are din mandat doar câteva luni, și nici numai de Banca Națională. Răspunderea, în mod evident, trebuie asumată de Parlament, poate începând chiar cu discutarea bugetului pe acest an.

Domnilor colegi,

Cred că din discuțiile de astăzi, pe care le-am urmărit cu foarte mare atenție, rezultă nu numai îngrijorarea colegilor pentru starea de puținătate a banilor pe care-i avem adunați în bugetul de stat, dar și dorința de a discuta cât se poate de operativ bugetul pe acest an, în așa fel încât să nu ne prindă cumva nevoia de rectificare a bugetului discutând bugetul în Parlament.

Mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

încheindu-se luările de cuvânt ale membrilor Parlamentului, invit la microfon, conform regulamentului, pe inițiatorul proiectului de lege, pe domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnule ministru de stat, aveți la dispoziție un interval de 30 de minute.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru generozitatea în alocarea timpului și în prima, și în a doua parte a intervenției mele. Din păcate, regret faptul că, parcă am fi la interpelările de luni, nu prea sunt domnii parlamentari care au pus întrebări, care au formulat acuze, spre deosebire de cei câțiva distinși domni senatori sau deputați care au rămas și mă așteptam...

Domnul Ion Solcanu:

Domnule ministru, este dreptul dumnealor.

Din sală:

Puțini, dar buni, domnule ministru!

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnilor parlamentari,

Guvernul, domnul prim-ministru, m-a abilitat să duc la îndeplinire acest demers, am purtat discuții cu toți reprezentanții politici și de natură tehnică ai partidelor parlamentare în săptămâna care a trecut, acolo s-au disecat foarte analitic toate problemele, multe dintre ele ziceam eu că au fost clarificate și constat cu surprindere că cei care n-au ridicat nici o problemă acolo, aici au formulat foarte multe acuze, din păcate, nejustificate, pe care eu am să le explic, am să le demontez prin formulări și explicații ale Guvernului, bazate pe realitățile statistice și financiare.

Pe de altă parte, de la unele partide au venit unele persoane care și-au exprimat înțelegerea față de buget, iar de la acest microfon s-au exprimat alte persoane. Sigur, este dreptul dumnealor, dar în perspectivă este bine ca acest dialog să fie mai deschis și să poată avea o anumită finalitate constructivă în raporturile politice și pe baza acestei legi atât de importante.

Acum, câteva chestiuni de principiu.

Sigur, majoritatea formulărilor, majoritatea propunerilor și a interpretărilor adresate de la acest microfon au vizat, pe de o parte, faptul că politica Guvernului nu este cea mai bună, ba chiar falimentară uneori; pe de altă parte, au vizat faptul că volumul de cheltuieli alocat este insuficient, dar, după părerea mea, trebuie să fim realiști și cel puțin în sinea noastră să fim fair play și să vedem ceea ce se întâmplă în toate țările în curs de tranziție, faptul că mutațiile geopolitice în ceea ce privește piețele de desfacere, în ceea ce privește mecanismele de funcționare a fiecărei dintre aceste economii, care trece de la perioada de comandă la funcționarea sa pe principiile economiei de piață, au produs perturbații, au produs declin economic, concretizat în scăderea uneori dramatică a produsului intern brut, deci a sursei de alimentare a bugetului și de aici o seamă de implicații, o seamă de consecințe asupra veniturilor bugetare, acestea în condițiile în care reforma fiscală, mecanismele prin care se percep impozitele și taxele se schimbă și ele ca efect al reformei economice.

Eu vreau să vă dau numai câteva cifre foarte sintetice, care arată aceste tendințe și care nu pot fi contestate, pentru că nu sunt nici prognoze, nu sunt nici previziuni, nu sunt nici lucrări de cercetare și de interpretare a unor fenomene percepute în societate, ci este vorba de raportări statistice bazate pe documente care atestă existența în fapt a fenomenelor și a evoluțiilor respective.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

în 1996, la finele acestui an, după ce vom realiza acea creștere de 4,5% pe care am prognozat-o, și avem toate premisele să realizăm că ea este realistă, deja, pe 2 luni din acest an, realizările sunt de natură să ne încurajeze, să ne fundamenteze această gândire, deci, la finele acestui an, P.I.B., substanța, valoarea brută adăugată, substanța veniturilor bugetare este, va fi de 90% față de 1989.

Gradul de fiscalitate tot în anul 1996, raportat tot la 1989, este de 32,2%, comparativ cu 52%, cât era atunci. Deci atunci se percepea 52% dintr-o sută și sigur, destinația era cunoscută, după principiile și după politica care guvernau acțiunile în acel moment, acum, din 90 de unități se mai percepe 32,2. Ca efect, veniturile bugetare reprezintă acum 55% din ceea ce reprezentau în decembrie 1989. Dar unde sunt cheltuielile bugetare?! Sunt tot la 55%?! Nu, ele, în bugetul pe care-l discutăm acum, sunt la nivel de 69,6, la nivel de 70%. în timp ce veniturile au scăzut în sumă absolută, atât ca urmare a faptului că a scăzut produsul intern brut, sursa veniturilor, cât și rata de impozitare unitară în diferitele categorii de impozite și taxe, cheltuielile au scăzut de o manieră mai lentă, datorită presiunii sociale, datorită nevoii satisfacerii anumitor nevoi economice și sociale.

Atunci, ce a crescut?!

A crescut deficitul bugetar, datoria publică, care este în jur de 5.800 de miliarde. De unde o finanțăm?! O finanțăm de pe piața internă de capital și aici îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe distinsul domn deputat care a susținut că nu există lichidități pentru a ne împrumuta pe piața de capital, există și în trezoreria Ministerului de Finanțe, în Direcția datorie publică, există documentele care dovedesc faptul că ne-am împrumutat în mod transparent pentru finanțarea deficitului bugetului de stat din datoria menționată, în jur de 5.800 de miliarde, de deficite cumulate în perioada 1991–1995, suma de 2.800 miliarde fiind suportată din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului, așa scrie într-o lege aprobată de dumneavoastră, este adevărat, propusă de noi, anumite disponibilități din contul trezorerie sunt prima sursă temporară, pe termen scurt, de acoperire a cheltuielilor curente, mai mari decât veniturile, dar diferența până la 5.800 de miliarde, deci, 3.000 de miliarde, reprezintă împrumuturi de pe piața de capital, aici îl avem și pe domnul președinte al comisiei de specialitate a Senatului, care este vicepreședinte la o puternică bancă românească, băncile sunt interesate să cumpere titluri de stat care reprezintă grad redus de risc, statul este un bun platnic, avem la acea poziție, îServiciul datoriei publice interne", sumele necesare, iar dobânzile sunt atractive. Iată, la ultima licitație care s-a desfășurat la Banca Națională, pentru că, banca este agentul nostru în aceste operațiuni, s-au adjudecat aceste titluri cu 55% pe o perioadă de un an.

De unde ne mai împrumutăm, doamnelor și domnilor parlamentari? De pe plan extern, din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe atrase pentru a finanța acest deficit bugetar.

Se pune problema: este el un deficit bugetar sănătos, de natură a crea premisele creșterii economice și a încuraja activitățile productive, activitățile eficiente în economie și de a satisface nevoi foarte presante ale economiei românești?! Noi spunem că da, pentru că deficitul bugetar este mai mic decât cheltuielile de capital ale bugetului de stat. Avem cheltuieli ale bugetului de stat de natura investițiilor, deci cheltuieli de capital în jur de 3.400 de miliarde, iar deficitul bugetului de stat este de numai 3.100 de miliarde.

Iată, deficitul se orientează și este dirijat prin acest buget către direcțiile sănătoase, către lucrări de infrastructură, către lucrări privind telecomunicațiile, drumurile, sistemul energetic și așa mai departe.

Cum stăm cu împrumuturile externe, pentru că, pe de o parte, unii domni deputați și senatori spun: îDomnule, trebuie să consumăm mai mult, este insuficient în zona cutare, cutare...," alții spun că fiscalitatea este mai mare, iar alții că înglodăm țara în datorii.

Trebuie să ne hotărâm dacă vrem să consumăm la un anumit nivel, raportat la o anumită producție și vizavi de o anumită fiscalitate, rezultă un anumit sold care poate fi plus, dar îl consumăm mai puțin decât realizăm venituri la buget, sau poate fi minus, dacă consumăm mai mult decât mobilizăm venituri la buget și, în mod constant, în anii de după 1990, avem de-a face cu deficite bugetare sau cu deficite ale balanței de plăți externe. A fost în mod izolat în 1991 un deficit aparent și formal la deficitul de stat, pentru că încă mai era din rezerva de 1 miliard 800 milioane, moștenită în decembrie 1989, pentru că în acei 2 ani s-au primit din străinătate 2,2 miliarde, deci finanțarea externă pe acei 2 ani a fost de 2,2 miliarde, din care, orientați pe proiecte de infrastructură numai 90 de milioane, spre deosebire de următorii 3 ani când, deja, Comunitatea Internațională a considerat că perioada de încercări a trecut și că trebuie trecut la o reformă mai serioasă, ceea ce a făcut și s-a angajat să facă Guvernul condus de domnul prim-ministru Văcăroiu, deci, această finanțare a fost de numai 1,6 miliarde pe 3 ani, față de 2,2 pe 2 ani, din care, acest 1,6 miliarde, 600 de milioane pe proiecte vizând infrastructura, sistemul sanitar, telecomunicații, drumurile care se repară acum, începând de la Pitești și toată partea de est și de vest a țării, sunt din aceste împrumuturi, luate în acești ani; la fel, sectorul de petrol, sectorul privind protecția socială, utilitățile municipale etc.

Doamnelor și domnilor,

Acestea sunt date contabile, sunt bani trași, sunt bani primiți și bani cheltuiți în economia românească. Nu este vorba de nici un fel de cosmetizare sau înfrumusețare a realităților. La fel, o parte din finanțarea externă din acești ani, în timp ce în perioadele anterioare a fost folosită spre consum și, de aceea, în mod aparent, în unele perioade au apărut unele cheltuieli mai mari pe perioada 1990–1991, datorită acestei rezerve și a unei finanțări orientate exclusiv pe consum, dar rezerva valutară a sistemului bancar, ceea ce reprezintă stocul valutar și privind alte elemente ale rezervei, cum ar fi aurul, cum ar fi drepturile speciale de tragere și așa mai departe, ajunseseră la niveluri destul de alarmante.

Vă pot spune că, potrivit evidențelor contabile ale Băncii Naționale, rezerva valutară net㠗 deci rezerva valutară înseamnă valuta convertibilă aflată în sistemul bancar, din care se scad obligațiile — era de 1,8 miliarde la 31 decembrie 1989, deci la 31 decembrie 1991 ajunsese la 0,5 miliarde, în 1992 a ajuns la 0,4 miliarde, ca la sfârșitul anului 1995 să fie de 1,3 miliarde.

La fel, rezerva valutară a statului aflată la Banca Națională era la 31 decembrie 1990 de 26 de milioane, la 31 decembrie 1992, de 80 de milioane, iar la sfârșitul anului 1995, de 280 de milioane.

Deci, atunci când ceea ce primești investești și nu consumi imediat, pentru că aceasta este o atitudine efemeră, o atitudine care nu are efecte pozitive pe termen mediu și lung, sunt anumite perioade în care austeritatea, în care economicitatea cheltuielilor și a deciziilor trebuie să fie primordială, ceea ce propunem și noi în acest an, în această perioadă în care finanțarea externă este limitată, când nevoia de a scădea în continuare inflația, pentru a evita redistribuirea de bogăție, redistribuirea de venituri între diferitele categorii sociale, este unul dintre obiectivele celor aflați la guvernare în consens cu programele lor politice.

Acum, trecând peste această chestiune principială, că nu poți cheltui mai mult decât produci și respectiv mobilizezi la buget și ceea ce te împrumuți. Restul sunt afirmații, sunt aserțiuni care vin să introducă confuzie și anumite elemente de neînțelegere în imaginea unor domni parlamentari sau chiar a opiniei publice.

De ce nu consumăm mai mult?! Păi, pentru că atâta putem să producem!

Veți întreba: dar, de ce putem să producem numai atât?! Pentru că atâta produce economia pe care statul nu o mai controlează prin pârghii administrative, prin planuri, prin contracte, prin repartiții etc., de sus în jos, ci prin pârghii de stimulare, prin mecanisme de disciplină financiară, prin mecanisme de politici fiscale, politici monetare și comerciale, la care trebuie să reacționeze anumite părți ale economiei sau economia în ansamblu și care reacționează în general pozitiv după perioada în care au avut loc transformări și în legislație, dar și în organizarea acestora, iar privatizarea și restructurarea sunt cele mai bune metode pentru a putea să mobilizăm maximum de energii și maximum de valori din gestiunea întreprinderilor și bazat pe legislația aprobată de Parlament, o anumită parte la bugetul statului.

Apropo de această parte mobilizată la bugetul statului, trebuie să vă menționez faptul că ceea ce derulăm noi prin acest buget al statului nu este mai mult în acest an decât 18,4%, deci tot produsul intern brut al României, de 99.450 miliarde, a întrebat un distins domn parlamentar, deci 99.450 miliarde, atât este prognozat, dar ceea ce trece prin canalele bugetare intră și iese sub forma redistribuirii pe diferite domenii și direcții pe care dumneavoastră le aprobați, este numai 18,4%. Cât era în 1993? 18,9%! în 1994 era 17,8%; 1995 — 18,1%. în anul acesta, 18,4%.

Cât cheltuim?! Cheltuim 21,8–21,9% din produsul intern brut, pentru că avem un deficit care înseamnă 3,5% din produsul intern brut, dar foarte mult cheltuim pe domeniul cheltuielilor de personal, cheltuieli materiale, pentru investiții de capital, dar anul trecut a fost un deficit de 4,2%; în 1995 a fost un deficit de 5 și ceva la sută, dar și inflația a fost de 260%. Anul trecut au existat surse de finanțare mai mari și nu am avut încă precizat în acordul cu finanțatorul internațional această sarcină, acest indicator, acest nivel de performanță potrivit căruia trebuie să îmbunătățim soldul balanței de plăți, pentru că atâta este finanțarea noastră externă și prin elementul deficit bugetar care creează cereri în economie și poate produce dezechilibre.

în interiorul veniturilor bugetare spunem noi că evoluția este de asemenea pozitivă, favorabilă, pentru că, în intervalul 1991–1996, din totalul veniturilor mobilizate la buget, impozitele directe ajung de la 56% pondere în total venituri, repet, în 1991, la 49,5% în 1996, ceea ce vi se propune dumneavoastră aici.

Care a fost dinamica? Păi, în 1992, de la 56% s-a dus la 57,9%, în 1993: 49,6%, 51,3% în 1994; 49,2% anul trecut și 49,5% în propunerea care vă este prezentată.

Impozitul pe profit crește, economia se mișcă. Față de 22,1% din total venituri în 1991, se ajunge acum la 24,1%, inclusiv costul restructurării, care înseamnă circa 500 de miliarde, adică 0,4% din produsul intern brut, ceea ce ar fi reprezentat încă câteva procente față de acest 24%, dar restructurarea, așa cum vă spuneam și ieri, domnilor parlamentari, are un anumit cost. Costul restructurării este suportat de cei care sunt proprietarii firmelor respective — statul, pentru a le face mai atractive, pentru a le face solicitate pe piață în procesul de privatizare.

Impozitul pe salarii scade, scade de la 33,6% în 1991, repet, pondere din total venituri, la 24,4%. Acestea sunt date contabile, sunt conturile de execuție bugetară verificate de Curtea de Conturi și supuse dumneavoastră spre aprobare pentru descărcarea de gestiune. Cum s-a evoluat și aici?! 33% în 1991, 33,5% în 1992, în 1993, 34,9%, în 1994 a fost 36,5%, iar acum, incluzând și ceea ce transferăm la bugetele locale, din impozitul pe salarii, sumele defalcate, ajungem la un nivel de 29%, ceea ce rămâne în interiorul bugetului de stat, respectiv ca venit al acestuia, fără transferurile la bugetele locale, avem aceeași comparație — ’91 — 33%; în acest an, 24,4%.

Impozitele indirecte au cunoscut o dinamică favorabilă, deci au crescut mai rapid decât impozitele directe, ceea ce spuneam anterior, de a lăsa veniturile la producătorii de valoare adăugată, la producătorii și cei îndreptățiți să acceadă la venituri, fie întreprinderile, sub formă de profit, venituri nete, fie indivizi, persoanele fizice, sub formă de salarii, și ei, în procesul de decizie pe piață să opteze pentru unul sau altul dintre bunuri, pentru unul sau altul dintre servicii, să economisească, să consume și așa mai departe.

Deci impozitele indirecte erau în 1991 40% din total venituri, iar acum au ajuns la 48,1% în propunerea pe care v-am făcut-o.

Iată, se confirmă balanța. Impozitele directe au scăzut de la 56% la 49%, cele indirecte au crescut de la 40% la 48% și, în interior, sigur, taxa pe valoarea adăugată este primordială.

Acestea sunt elementele care confirmă faptul că ceva se întâmplă în România.

Sigur, noi am adoptat metoda graduală de transformare, pentru că am avut o perioadă, între anii ’80 și ’90, foarte dificilă, în care consumul a fost restrâns foarte mult, au existat numeroase constrângeri în ceea ce privește consumul pe fondul programului de investiții și de orientare a surselor valorii nou-create în domenii mai mult sau mai puțin eficiente și suportabilitatea socială; ceea ce era realist să se facă în politică a fost în domeniul economic adoptat sub forma gradualismului și nu a șocului, pentru că Polonia sau Cehoslovacia își permiteau să facă șoc în ’90 și în ’91, și în ’92 sau chiar în ’93, după ce începuseră gradual reforma și ajustările structurale în economie în anii ’83–’84. Deci făceau șoc după 10 ani, pe când noi, la 3 luni după Revoluție, nu puteam să facem șoc, pentru că asta ar fi însemnat un cost suplimentar, insuportabil pentru populație.

Stocurile noi spunem că scad, pentru că așa arată utilizarea care este bazată tot pe conturi naționale a produsului intern brut, respectiv faptul că variația stocurilor și ponderea stocurilor în utilizarea produsului intern brut scade de la 13,6% în 1991, la 3,9% în 1995. 3,4% este prevăzut în acest buget, pe 1996, și datorită măsurilor de întărire a disciplinei financiare, a faptului că agentul economic, atunci când produce pe stoc și nu încasează, nu are cum plăti salariile și atunci fie nu produce, fie produce pentru clienți care reprezintă cerere solvabilă și posibilitatea încasării contravalorii mărfurilor executate.

La aceasta se adaugă și măsura de emitere a Ordonanței nr. 15/1996, care nu permite agenților economici sau limitează foarte mult manevrele acestora de a evita să se facă plăți către furnizorii de energie electrică, de materii prime către creditori, cum ar fi bugetul statului sau bănci și a efectua numai importuri mai mult sau mai puțin necesare și a plăti salariile, crezând că restul utilităților și materiilor prime sunt acordate pe gratis de comunitate, de mediul de afaceri.

Am să fac câteva referiri punctuale la ceea ce m-au întrebat sau au afirmat la acest microfon distinșii domni parlamentari și doamnele parlamentare. N-am să pronunț nume, pentru că am învățat și eu de la dumneavoastră să nu dăm naștere la o discuție, la un dialog fără sfârșit, la acest drept de replică, prevăzut la dumneavoastră, și am să spun numai partidul.

Deci, de la P.S.D.R. se face, din păcate, o confuzie între bugetul consolidat și bugetul de stat.

Deci am spus că bugetul consolidat, care este entitatea mai mare, îumbrela" finanțelor românești, are un deficit de 2,2% din produsul intern brut.

Acest buget de stat pe care îl discutăm în principal, dar care în finalul proiectului de lege conține elemente privind și celelalte bugete, are 3,5% deficitul la bugetul de stat.

Se spunea acolo că s-a înlocuit un articol (tot doamna deputat de la P.S.D.R.) din fosta lege bugetară, cu o lege, cu o ordonanță care probabil că va deveni lege, este Ordonanța nr. 11/1996, care creează discriminări și posibilitatea aplicării ei în mod diferențiat, în raport cu anumite principii, criterii politice. E complet neadevărat, pentru că Ordonanța nr. 11/1996 reglementează modul de executare a creanțelor bugetare, legea privind reorganizarea financiară și comercială adoptată de dumneavoastră, așa-zisa lege a falimentului, reglementează modul de executare a creanțelor comerciale. Dar creanțele bugetare sunt reglementate prin această ordonanță.

Deci această ordonanță, când, într-adevăr, folosește formula optativă îpot să fie aplicate", în sfârșit acolo se arată anumite modalități de executare silită a creanțelor bugetare, acel cuvânt îpot" se referă la a opta între una sau altele dintre metodele de executare și ele sunt organizate și aplicate în mod succesiv, în scară progresivă. începe cu disponibilitățile din cont, dacă n-are, trece la valorile mobiliare, dacă n-are, trece la valorile imobiliare și așa mai departe. Aceasta este formularea, deci modalitatea de executare silită prin poprire la terți, decontare bancară, executare mobiliară sau imobiliară, poate fi aplicată succesiv până la limita creanței bugetare, respectiv a debitului, în cazul agentului economic respectiv. Deci nu este nici o discriminare, ci este o detaliere și o mai bună punere în aplicare a mecanismului de executare a creanțelor bugetare.

Am răspuns domnului deputat de la P.N.ț.C.D. cu privire la evoluția impozitului pe profit față de impozitul pe salariu, dar și cu evoluția acestora față de total venituri și a veniturilor față de produsul intern brut, și îi stau la dispoziție dumnealui dacă dorește informații suplimentare, date, le pot oferi cu toată plăcerea.

Se mai pune o întrebare referitor la modul de indexare a salariilor în 1995 și cum a evoluat puterea de cumpărare a veniturilor populației.

Indicele mediu de creștere a prețurilor de consum în 1995, față de decembrie 1994, a fost de 11,6%.

Acuma, sigur că o să-mi puneți întrebarea: îDomnule, ba unii zic de 20, ba unii zic de 27, alții zic la televizor de 50... Care este adevărul?!" Deci adevărul este că ei se formulează sub diferite maniere de calcul. Deci, când am vorbit de inflația calculată în decembrie 1995 față de decembrie 1994, ea este de 27,8%. Indexarea se acordă pe baza indicelui mediu al anului 1995, raportat la decembrie al anului anterior.

Deci a fost o inflație în acest mod calculată, de 11,6%, care corespunde indicelui de 27,8%, dar calculată pe altă metodă. Sunt aceleași elemente de calcul puse în forme de determinare diferită.

Și indexarea s-a acordat la același nivel. Deci 11,6% — indexarea a acoperit în întregime inflația la nivelul trimestrului IV, indexarea cumulată, medie, pe un salariat, reprezentând 44.000 de lei.

Cum stăm cu puterea de cumpărare raportată la octombrie 1990?

Deci salariul real mediu la sfârșitul anului 1995, raportat la puterea de cumpărare din octombrie 1990, când, vă amintiți, s-au ținut prețurile pe loc, s-au acordat o serie de compensații bănești, s-au majorat salariile la unele grupuri sociale care erau mai bine organizate și s-a presat mai mult din punct de vedere al revendicărilor, s-au consumat 1,4 miliarde din cele 1,8 miliarde înregistrate ca sold al rezervei valutare a statului la 31 decembrie 1989 și diferența de 0,4 ce s-a consumat în 1991, deci s-a consumat pe fondul scăderii producției, și s-a atins un anumit nivel de putere de cumpărare la sfârșitul lui octombrie 1990. Tocmai de aceea, în mod greșit spuneau, dar acesta este un termen de comparație, pentru că la 1 noiembrie s-au liberalizat prețurile și puterea asta pompată, umflată artificial, timp de 9–10 luni, după aceea a început să scadă și să se așeze undeva, acolo unde cererea și oferta de mărfuri, cererea și oferta pe piața forței de muncă și productivitatea muncii o impuneau.

Deci, la sfârșitul anului 1995, media salariului real pe 1995, repet, față de octombrie 1990, era de 66,2%. Este o creștere de 9 puncte față de 1994. La sfârșitul lui 1992, acest nivel era de 69%, dar cu subvenții la toate produsele de consum, la energie, la căldură și la celelalte, și cu — v-am menționat mai devreme —, cu consumul unui miliard și 300 milioane împrumutați de la diferite organisme, orientați în exclusivitate către consum, către susținerea importurilor de anumite produse, sigur, necesare, dar atunci când te împrumuți și consumi, în final, dacă continui aceeași politic㠗 bine că a venit Guvernul Văcăroiu în decembrie 1993! — poți să devii dependent și să ai probleme cu autonomia entității respective.

Cum stăm la fondul de șomaj? s-a întrebat aici.

într-adevăr, sunt excedente la fondul de șomaj an de an, sunt înregistrate excedente la nivelul anului 1995 de 1.369 miliarde, pentru că și în perioada anului 1995, dar și a anilor anteriori, s-a încasat mai mult la acest fond decât s-a plătit, iar decizia financiară, politică, în final, are și o conotație de natură socială. Deci, ce vrem? Să diminuăm cota de impozitare la ajutorul de șomaj? Se poate. Dar vom diminua sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat, pentru că împrumutul transparent, purtător de dobândă, către fondul de șomaj, constituie unul dintre motivele, una dintre modalitățile de acoperire a deficitului bugetar.

Să majorăm alocațiile de șomaj?

Alocația trebuie să fie la un nivel. Sigur, ea se va majora în curând și se va și indexa, dar ea trebuie să fie la un nivel care să stimuleze căutarea și integrarea într-o activitate socială utilă, cu recalificare și cu celelalte lucruri bune pentru societate.

Am fost întrebat de domnul deputat de la P.N.L. care este limita subvențiilor. Eu le-am menționat, în jur de 900 de miliarde către sectorul extractiv și către transportul urban de călători; ele sunt strict necesare, pentru că asigură baza energetică a unui sistem energetic creat în mare măsură și bazat pe combustibili solizi și energie, care ne este necesară pentru funcționarea economiei, sigur, în condițiile restructurării acesteia.

Se respectă, domnule senator, procentul de 4% din produsul intern brut la învățământ, așa cum este prevăzut în legea de resort, pentru că, pe lângă sursele acordate prin bugetul de stat, se acordă tot pentru învățământ, prin bugetele locale, dar din sumele transferate din impozitul pe salariu perceput la nivelul bugetului de stat și transferat, repet, la nivelul bugetelor locale, alte 525 de miliarde de lei, care reprezintă sursa de acoperire financiară a cheltuielilor materiale a acestora, de la sectorul de învățământ.

De asemenea, sunt creditele externe, care tot prin buget se derulează și care sunt sursă de intrare la ministerul respectiv și sunt veniturile proprii realizate de unitățile de învățământ care, în mod normal, ar fi trebuit preluate la buget și după aceea redate unităților în cauză, dar ele se lasă la unitate, se iau în calcul ca resursă bugetară, toate acestea ducând la 4% la învățământ.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Numai două minute vă rog să-mi mai acordați, pentru a mai răspunde la câteva întrebări punctuale.

în dolari, întrebați dumneavoastră, domnule senator, avem calcule potrivit cărora cheltuielile bugetare pe acest an sunt cu 3% mai mari decât în anul anterior.

Din sală:

Care este cifra absolută? Alocată?

Domnul Florin Georgescu:

Dacă vă dau cifra absolută, domnule deputat, dumneavoastră faceți regula de trei simple și aflați cursul și nu vreau să vă încarc memoria cu probleme din astea.

Cu referire la întrebarea privind sursa de finanțare a Serviciului de Informații Interne.

El este finanțat din bugetul Ministerului Apărării Naționale și funcționează în baza articolului 6 din Legea nr. 51 din 1991 privind siguranța națională, ca și Serviciul de Protecție și Pază, care funcționează potrivit articolului 8 din aceeași lege, și Serviciul de Telecomunicații Speciale, care funcționează în baza Hotărârii de Guvern nr. 229/1992, fiecare având bugetele specificate în legea care vă este supusă aprobării dumneavoastră.

Sigur, mai sunt și alte probleme ridicate aici. Eu cred că în introducerea generală pe care am făcut-o am răspuns în mod direct sau implicit unora dintre acestea sau chiar majoritatea acestora. Mai spunea cineva aici că în mod normal cursul de 2.865 nu este real. Cursul este de 3.100, 3.300, 3.500. Și, din păcate, este membrul comisiei de specialitate al Camerei Deputaților domnul respectiv.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi avem interesul să depreciem moneda națională? Să vindem mai ieftin forța de muncă și munca materializată pe care o încorporăm în produsele de la export, să fie cumpărate mai ieftin? Și să nu putem cumpăra cu moneda națională decât de la o perioadă la alta bunuri și servicii mai puține? Sau avem interes ca munca noastră, care se transformă și se materializează în mărfuri și circulă pe piață sub formă de bani, să fie recunoscută în afară ca o valoare cât mai mare? Cu atât mai mult cu cât acordurile internaționale pe care le-am încheiat și sunt semnate din 1992, dar se perpetuează în continuare, prevăd ca 52% din produsele și materiile prime care sunt folosite în România în industrie, în celelalte domenii de activitate sunt direct corelate cu evoluția cursului, în sensul că trebuie periodic adaptate la curs.

Deci, pe de o parte, domnul deputat ducea grija populației, că ar mai trebui niște alocații bugetare la învățământ, la sănătate, dar pe de altă parte vroia să-i facă viața mai grea, să recunoaștem noi că cursul nu este de 2.865, ci este de 3.100 și să ducem prețurile, la toate, la 3.100. Și cineva, după aceea, să facă comparația cu oul de 5 lei din 1991, dar care era ținut 5 lei artificial și pe baza la 1,800 miliarde moștenite în 1989 și pe baza a 2 miliarde consumate în 1991–1992 numai pe consum. Nu se mai putea continua cu acea atitudine efemeră și de ușor diletantism.

Deci cursul nu este de 3.200, cursul este de 2.865 și prin Ordonanța nr. 15 a Guvernului se vor lua măsuri de înlăturare a speculei de pe piața bancară, de pe piața de schimb, a unor acte de indisciplină ale unor agenți economici care adăugau propria indisciplină.

Deci noi i-am disciplinat și pe agenții economici — dumneavoastră ne cereți lucrul ăsta foarte des și am făcut-o — și băncile comerciale și casele de schimb.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule ministru, vă rog să vă limitați expunerea.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Nu mai fac decât o singură mențiune, și anume faptul că deosebit de mențiunile, de specificațiile prezentate până în prezent, nu pot fi de acord cu una din afirmațiile făcute de la acest microfon, potrivit căreia subvențiile se alocă către consum. Nu! Subvențiile se acordă către producție, pentru că și în minerit există producție și acolo costurile, condițiile de obținere a materiilor prime fiind deosebit de grele atât în extracția de cărbune, cât și la minereurile neferoase, metalele neferoase, costurile sunt mai mari și se intervine cu o subvenție de la buget pentru acoperirea diferenței — cost mai mare, preț mai mic.

Pe de altă parte, deci, la producție.

Pe de altă parte, atunci când acordăm prin bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației subvenții pentru prime, de fapt, pentru producția de carne, lapte și grâu, subvențiile nu se acordă consumatorilor, ci se acordă producătorilor atunci când ei predau produsele respective, fizice, către prelucrători, către întreprinderile prelucrătoare. Deci se stimulează oferta, se stimulează producția, pentru ca prin aceasta să fie satisfăcută cererea și prețurile să aibă o tendință de stabilizare.

Eu cu aceste amănunte am dorit să răspund, pe cât posibil, în timpul ce mi-a fost alocat întrebărilor și preocupărilor justificate ale dumneavoastră, domnilor parlamentari, și pe măsura discutării articolelor bugetului noi vom veni — avem o întreagă echipă de specialiști din Ministerul Finanțelor, dar și ministerele, atunci când va fi discutată alocația bugetară a fiecăruia dintre acestea se vor prezenta cu conducerile lor, cu specialiști. Deci vă vom oferi și alte amănunte, în așa fel încât să putem ajunge, să vă rugăm să înțelegeți că acest buget este un buget corespunzător pentru perioada pe care o traversăm, un buget care vine să consolideze realizările de până în prezent ale României și să așeze premisele pentru continuarea progresului economic, pentru oferirea speranței la bunăstare și la democrație în România, pentru anii care urmează.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor parlamentari, după o pauză de 20 de minute, deci până la ora 17,30, vom relua dezbaterea pe articole și nevoia de vot începând cu titlul legii.

Deci vă rog insistent să mobilizați și restul colegilor, mă adresez liderilor parlamentari și chestorilor, pentru a putea exprima votul solicitat.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Ion Solcanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari, vă invit în sala de ședință.

Invit pe domnii secretari să ia loc la prezidiu.

Invit pe domnii chestori.

De asemenea, rog televiziunea să nu fumeze în sală.

Am putea începe cu apelul?

Rog pe domnul secretar de la Senat să pregătească catalogul.

De asemenea, rog secretarul comisiei de la Camera Deputaților să pregătească catalogul.

Domnule Kozsokár Gábor, vă rog să veniți cu catalogul pentru prezență.

Doamnă deputat Afrăsînei Viorica, dacă aveți catalogul, facem apelul.

Vă rog să faceți apelul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Județul Alba

Berciu Ion — absent

Crișan Eugen — prezent

Dărămuș Nicolae — absent

Gavaliugov Corneliu — prezent

Maier Ioan — absent

Popa Mircea Ioan — absent

Județul Arad

Bold Ion — prezent

Hui Ion — absent

Jurca Teodor — prezent

Putin Emil — absent

Roman Emil — absent

Tokay Gheorghe — absent

Marta țărnea — absentă

Județul Argeș

Drăguț Dumitru — absent

Duță Adrian — absent

Jugravu Marin — prezent

Nistor Iulian — absent

Pițigoi Barbu — absent

Popovici Dan Cristian — absent

Rizescu Sergiu — absent

Stan Vasile — prezent

Ursu Doru Viorel — absent

Zgondea Gheorghe — absent

Județul Bacău

Bălan Corneliu — absent

Bibire Ovidiu Genaru — prezent

Brăneanu Dumitru — absent

Corniță Ion — absent

Dan Matei-Agathon — absent

Moldoveanu Marcel — absent

Nistor Vasile — absent

Popa Aron Ioan — absent

Postolache Mihăiț㠗 absent

Protopopescu Cornel — absent

Roșca Nicolae — prezent

Județul Bihor

Bot Octavian — absent

Feric Emeric — prezent

Floruța Crăciun — prezent

Moldovan Teodor — absent

Rákîczi Ludovic — absent

Serac Florian — absent

Székely Ervin Zoltán — prezent

Szilágyi Szolt — prezent

Șuta Vasile — absent

țepelea Gabriel — prezent

Județul Bistrița-Năsăud

Catarig Ioan — prezent

Coc Dorel Alexandru — absent

Sântu Ioan Teodor — prezent

Sonea Ioan — prezent

Szilágyi Zoltán — prezent

Județul Botoșani

Afrăsînei Viorica — prezentă

Clocotici Toader — prezent

Manolescu Tudor — prezent

Ota Alexandru — absent

Pintilie Octav — prezent

Simionovici Alexandru — absent

Teodorescu Mihai — prezent

Județul Brașov

Bran Vasile — absent

Danciu Florea — prezent

Ghișe Ioan — absent

Iuliano Valentin — prezent

Lepșa Sorin Victor — prezent

Madaras Lázár — absent

Pica Ioan Victor — prezent

Pop Horia — absent

Stoica Emil — absent

Tănasie Petru — absent

Județul Brăila

Băteanu Nicolae — prezent

Ionescu Smaranda — absentă

Marcu Neculai Liviu — prezent

Negoiță Florin — absent

Petre Petric㠗 absent

Sassu Alexandru — absent

Județul Buzău

Albu Alexandru — prezent

Angelo Ion-Florian — absent

Mladin Liviu — prezent

Mohora Tudor — absent

Partal Petre — absent

Petrescu Ovidiu Cameliu — prezent

Pâslaru Dumitru — absent

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș — absent

Mănescu Miron — absent

Popescu Mircea — absent

Sturza Popovici Cornel — absent

Vilău Ioan Adrian — absent

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul — absent

Gurău Ion — absent

Naidin Petre — prezent

Nicolae-Văleanu Ivanciu — prezent

Voicu Vasile — prezent

Județul Cluj

Ciurtin Costic㠗 prezent

Crețu Mircea — prezent

Gavra Ion — absent

Kînya Hamar Alexandru — prezent

Lițiu Petru — absent

Matei Vasile — absent

Mátis Eugen — prezent

Neményi Jîzsef Nándor — absent

Rațiu Ion — prezent

Roman Ionel — absent

Tănasă Ioan — prezent

Județul Constanța

Mircea Ciumara — prezent

Dumitrescu Ioan — absent

Gemil Tasin — prezent

Hristu Ion — absent

Ionescu Vasile — prezent

Joca Romulus Ioan — absent

Liță Mihai — absent

Mangiurea Anton-Marin — prezent

Marinescu Ioan-Sorin — absent

Moinescu Dumitru — prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan — absent

Radu Alexandru Dumitru — absent

Rușid Feuzia — prezentă

Județul Covasna

Birtalan Ákos — absent

Dragomir Aurel — absent

Márton Árpád-Francisc — prezent

Szigmond Lászlî — absent

Județul Dâmbovița

Boștinaru Victor — absent

Constantin Constantin — absent

Diaconescu Sorin — absent

Ghiță Constantin — absent

Patriciu Dan-Costache — absent

Popa Daniela — absent

Rădulescu-Zoner Constantin — absent

Vrabie Corneliu-Dan — absent

Județul Dolj

Baniță Petre — prezent

Berceanu Radu Mircea — absent

Brezniceanu Alexandru — absent

Dobrescu Doru Mihai — absent

Dragomir Constantin-Romeo — absent

Grigoraș Neculai — prezent

Lungu Marin — absent

Nicu Vintil㠗 prezent

Panait Mihail — absent

Popescu Emil-Teodor — absent

Șomîcu Simion Silviu — prezent

Județul Galați

Arhire Constantin — prezent

Călin Nestor — prezent

Chirilă Trifu — prezent

Chivu Neculai — absent

Danilescu Ion — prezent

Iamandi Ion Cătălin — prezent

Leonida Lari — absentă

Leonte Mircea — prezent

Lixăndroiu Viorel — prezent

Județul Giurgiu

Iușut Mihail — absent

Pavel Viorel — prezent

Priceputu Laurențiu — prezent

Sârbu Chiriaca — absent

Județul Gorj

Bălăeț Mitic㠗 absent

Gheorghe Constantin — prezent

Golu Mihail — absent

Gorun Gheorghe — absent

Hoară Constantin Emil — absent

Mischie Alexandru —prezent

Județul Harghita

András Imre — prezent

Antal István — prezent

Asztalos Ferenc — prezent

Borbély Emeric Dumitru — prezent

Nagy Benedek — prezent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe — prezent

Bucur Mihail — prezent

Fekete Jolt Zoltán — prezent

Hortopan Ioan — prezent

Ifrim Dumitru — absent

Șteolea Petru — absent

Știrbu Aurel — absent

Timiș Ioan — prezent

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe — absent

Dumitrescu Ion — prezent

Galin-Corni Vlad-Vladimir — prezent

Tarna Gheorghe — prezent

Județul Iași

Bondariu Ionel — absent

Calance Dumitru — prezent

Dănilă Fănic㠗 prezent

Ioan Petru — prezent

Ionescu Ion — prezent

Lupu Vasile — prezent

Roman Gheorghe — prezent

Soroceanu Valentin — prezent

Stanciu Anghel — prezent

Străchinaru Ion — prezent

Trepcea Dan Florin — absent

Vitcu Dionisie — prezent

Județul Maramureș

Bertzi Teodora — absentă

Brânzei Gheorghe — prezent

Bud Nicolae — absent

Dunca Tudor Gavril — prezent

Filip Nicolae — absent

Lupuțiu teodor — prezent

Mazalik Iosif Alfréd — prezent

Popa Gheorghe — absent

Tcaciuc Ștefan — absent

Județul Mehedinți

Drăghiea Nicolae — absent

Nică Mihail — prezent

Nicolicea Eugen — absent

Penescu Victor — prezent

Tânjală Mihai — absent

Județul Mureș

Borbély Ladislau — absent

Bucur Coriolan — absent

Burcă Petru — prezent

Elek Barna — absent

Iosif Ovidiu-Valeriu — absent

Kerekes Károly — absent

Lădariu Lazăr — prezent

Mureșan Ioan — prezent

Németh Ioan — absent

Județul Neamț

Bivolaru Ion — absent

Burlacu Viorel — absent

Dobrescu Smaranda — absentă

Mardare Constantin — prezent

Rădulescu Cristian — prezent

Seniuc Corneliu — prezent

Stancov George — absent

Vasilescu Valentin — prezent

Județul Olt

Argeșanu Valentin — prezent

Baltazar Simion — prezent

Chiostec Mircea — absent

Cojocaru Anișoara — absentă

Gâtan Ilie — prezent

Ilie Șerban — absent

Popescu Costel Eugen — absent

Județul Prahova

Alexandru Nicolae — absent

Dobre Gheorghe — absent

Dobrescu Ion — absent

Ivănescu Paula — absentă

Munteanu Mircea Mihai — prezent

Mureșan Ioan — absent

Nica Ilie — prezent

Nicolau Anton — absent

Opriș Constantin Remus — prezent

Pitca Adrian Constantin — absent

Ruse Corneliu Constantin — absent

Silvaș Mircea-Anton — absent

țurlea Petre — absent

Județul Satu Mare

Pécsi Ferenc — absent

Pop Ioan — prezent

Pop Viorel — absent

Sălăjean Gheorghe — prezent

Toduț Gheorghe — absent

Varga Attila — prezent

Județul Sălaj

Bara Radu-Liviu — absent

Jecan Aurel — absent

Pop Vasile-Gheorghe — absent

Vida Iuliu — prezent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril — absent

Frunzescu Daniel — prezent

Luca Raymond — absent

Radu Tudor — prezent

Teodoriu Bujor-Bogdan — absent

Tobă Francisc — prezent

Wittstock Eberhard Wolfgang — prezent

Județul Suceava

Babiaș Iohan-Peter — absent

Bratu Emilian — prezent

Chiriac Mihai — prezent

Constantinescu Toader — prezent

Constantin Anatolie — absent

Ghilea Sabin — prezent

Lazar Nicolai — prezent

Mândroviceanu Vasile — prezent

Monoranu Corneliu — prezent

Munteanu Viorel — absent

Potolincă Vasile — prezent

Județul Teleorman

Berechet Constantin — absent

Calotă Floarea — prezentă

Cristea Vasile — prezent

Dumitriu Marian — absent

Olteanu Mihail — prezent

Pantiș Sorin — absent

Videanu Adriean — prezent

Județul Timiș

Bárányi Francisc — absent

Boroș Emil —prezent

Dabu Romulus — absent

Dugulescu Petru — absent

Gvozdenovici Slavomir — absent

Ivanciov Carol Matei — absent

Munteanu Vasile Dorin — absent

Popovici Vasile — absent

Rusu Horia — absent

Stănescu George — prezent

Tabără Valeriu — absent

Vintilescu Teodor — absent

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu — absent

Lazia Ion — prezent

Nicola Ilie — prezent

Suhov Petru — prezent

Verbina Dan — prezent

Județul Vaslui

Alexandrache Georgic㠗 prezent

Băsescu Traian — absent

Buzatu Dumitru — prezent

Costin Ioan — absent

Dan Marțian — prezent

Ioniță Mihnea Tudor — absent

Marcu Grigore — prezent

Județul Vâlcea

Baciu Severin — absent

Câutiș Gheorghe — prezent

Diaconescu Daniel Mircea — prezent

Istrate Rada — absentă

Răban Grigore — prezent

Rotaru Constantin — prezent

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil — absent

Popescu Aurelian-Octavian — prezent

Severin Adrian — absent

Tudorachi Spiridon — absent

Udrea Florian — absent

Veber Laurențiu —prezent

Municipiul București

Athanasiu Alexandru — absent

Avramescu Constantin Gheorghe — absent

Babiuc Victor — absent

Brahas Cornel — absent

Cazimir Ștefan — absent

Cerveni Niculae — absent

Costache Daniel George — absent

Cunescu Sergiu — absent

Diaconescu Ion — prezent

Dinu Ion — prezent

Dobrescu Răzvan — prezent

Duțu Ion — absent

Furo Iuliu Ioan — prezent

Nicolau Agata — absentă

Ionescu Constantin — absent

Ionescu-Galbeni — prezent

Marinescu Bogdan — absent

Marinescu Ioan — prezent

Mușetescu Ovidiu — absent

Năstase Adrian — absent

Pascu Horia-Radu — absent

Pavlu Mircea — prezent

Părăluță Mihail — prezent

Porojan Mircea — absent

Răducanu Gheorghe — absent

Roman Petre — absent

Sălcudeanu Petre — prezent

Tănase Stelian — absent

Teculescu Constantin — prezent

Vosganian Varujan — absent

Weber Otto-Ernest — prezent

Sectorul Agricol Ilfov

Comănescu Gheorghe — prezent

Fițion Gheorghe — absent

Ivanovici Constantin — absent

Păunescu Costel — prezent

Domnule președinte, îmi permiteți să mai repet o dată, nu, sau îl reluăm după apelul Senatului?

Domnul Ion Solcanu:

Cei care au venit acum să anunțe. (în sală, proteste față de faptul că nu toți au fost prezenți pentru ședință la ora anunțată.)

Din sală:

Să se reia apelul nominal!

Domnul Ion Solcanu:

Nu, nu, o parte sunt deja veniți, nu mai reluăm, pentru că pierdem timp. Deci, cei care ați sosit acum, vă rog să vă anunțați. (în sală, discuții, rumoare.)

Domnule senator Kozsokár Gábor, vă rog să prezentați catalogul pentru Senat.

Domnul Kozsokár Gabor:

Județul Alba

Incze Tiberiu Ștefan — absent

Negruțiu Emil — absent

Pustai Dumitru — absent

Județul Arad

Alexandru Ioan — absent

Crețu Ioan — prezent

Hosszú Zoltán — absent

Județul Argeș

Baltazar Constantin-Radu — prezent

Paleologu Alexandru — absent

Rizescu Gheorghe — absent

Simionescu Constantin — prezent

Județul Bacău

Aichimoaie Ionel — absent

Darie Simion — prezent

Moiceanu Constantin — prezent

Opriș Octavian — absent

Vasile Radu — absent

Județul Bihor

Bădiceanu Nistor — prezent

Csapî Iosif — absent

Ignat Florica Doina — absentă

Mancia Mircea — prezent

Județul Bistrița-Năsăud

Ilișiu Viorel — absent

Scurtu Emil — absent

Județul Botoșani

Mocanu Dumitru — prezent

Moldovan Constantin — prezent

Zăiceanu Constantin — prezent

Județul Brașov

Câncescu Aristotel Adrian — absent

Secară Gheorghe — prezent

Lupu Ioan — prezent

Gabrielescu Valentin — absent

Județul Brăila

Broscățeanu Ion — prezent

Matetovici Mihai — absent

Județul Buzău

Petrescu Mihai — prezent

Pop Ioan Constantin — prezent

Tulpan Dan — absent

Județul Caraș-Severin

David Ștefan — absent

Popescu-Necșești Adrian — prezent

Județul Călărași

Tărăcilă Doru-Ioan — absent

Velicu Florin — prezent

Județul Cluj

Boilă Matei — prezent

Buchwald Petre — absent

Moțiu Adrian Ovidiu — absent

Suian Valer — prezent

Todea Ioan — absent

Județul Constanța

Cârciumaru Ion — absent

Coja Ion — absent

Turlacu Ion — absent

Dumitrașcu Gheorghe — absent

Ivan Sabin — prezent

Județul Covasna

Kozsokár Gábor — prezent

Magyari Lajos — absent

Județul Dâmbovița

Dima Emil — absent

Buzică Emilian — prezent

Iurcu Mihail — absent

Județul Dolj

Gherman Oliviu — absent

Ionescu Gheorghe — prezent

Păunescu Adrian — absent

Predescu Ion — absent

Potcoavă Andrei — prezent

Județul Galați

Călueanu Dumitru — prezent

Gheorghiu Costel — absent

Plătica-Vidovici Ilie — absent

Secară Floric㠗 prezent

Județul Giurgiu

Popescu Dragomir — prezent

Predilă Marin — absent

Județul Gorj

Bica Ion — prezent

Mocioi Ion — absent

Văcaru Vasile — prezent

Județul Harghita

Hajdú Menyhért-Gábor — absent

Verestîy Attila — absent

Județul Hunedoara

Diniș Ion — prezent

Muntean Octavian — absent

Vladislav Tiberiu — prezent

Județul Ialomița

Sava Constantin — prezent

Stoicescu Victor — absent

Județul Iași

Manea Ioan — prezent

Solcanu Ion — prezent

Strâmbu Vasile — absent

Vasiliu Constantin-Dan — absent

Vonica Romul Petru — absent

Județul Maramureș

Ardelean Teodor — prezent

Botiș-Griguță Augustin — prezent

Glodean Voicu Valentin — absent

Județul Mehedinți

Buracu Mihail — absent

Dedu Stelian — prezent

Județul Mureș

Ceontea Radu — absent

Frunda Gheorghe — absent

Joarză Ioan — prezent

Marco Bella — absent

Județul Neamț

Buruiană Florin — prezent

Momanu Valeriu — absent

Timofte Alexandru-Radu — absent

Vornicu Sorin-Adrian — absent

Județul Olt

Păunescu Teiu — absent

Popescu Ioan-Paul — absent

Morlova Florea — prezent

Județul Prahova

Apostolache Victor — prezent

Mocuța Traian-Ștefan — absent

Popa Dimitrie — prezent

Popescu Dan Mircea — absent

Popovici Alexandru — absent

Județul Satu Mare

Sălăgean Viorel — absent

Szabî Károly Ferenc — absent

Vetișanu Vasile — absent

Județul Sălaj

Crecan Augustin — prezent

Sereș Deneș — prezent

Județul Sibiu

Manolescu Apolzan Nicolae — absent

țugulea Andrei — absent

Vâlcu Mircea — absent

Județul Suceava

Nistor Mihai — prezent

Dumitrescu Cristian Sorin — absent

Senciuc Neculai — absent

țețu Maria Matilda — absentă

Județul Teleorman

Sîrbu Adrian — absent

Culcea Ion — absent

Vasile Dumitru — absent

Județul Timiș

Marcu Ion — absent

Otiman Păun Ion — absent

Rădulescu-Botică Florin — absent

Tăvală Pavel Tănase — prezent

Județul Tulcea

Preda Elena — absent

Suhov Andrei — absent

Județul Vaslui

Grigore Gigel — absent

Pipa Vasile — absent

Popa Virgil — prezent

Județul Vâlcea

Marin Dan Stelian — prezent

Răboacă Gheorghe — absent

Săndulescu Șerban — absent

Județul Vrancea

Cătuneanu Gheorghe — absent

Nicolaescu Sergiu — absent

Municipiul București

Bărbuș Ioan — absent

Boulescu Mircea — absent

Constantin-Ticu Dumitrescu — absent

Lazăr Petru Dan — absent

Lup Ioan — absent

Mincu Iulian — absent

Ninosu Petre — absent

Tatu Neculai Simeon — absent

Ștefan Augustin Doinaș — absent

Popescu Ovidiu-Corneliu — absent

Cerăceanu Dumitru Mugurel — prezent

Tocaci Emil — prezent

Vadim Tudor Corneliu — absent

Sectorul Agricol Ilfov

Neagu Victor — absent

Radof Ștefan — absent

Domnul Ion Solcanu:

De la Camera Deputaților sunt prezenți 167.

De la Senat sunt prezenți 50.

Total 237.

Din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Ion Solcanu:

Cvorumul este de 243!

Pentru a fructifica timpul care ne-a mai rămas până la ora 19,00, domnii chestori sunt rugați să vadă dacă mai sunt colegi de venit și care n-au intrat în sală.

Domnule chestor Florin Velicu, vă rugăm.

Au mai venit câțiva colegi. Poftiți!

Domnilor colegi, trecem la dezbaterea pe articole.

întrucât cvorumul de lucru este întrunit, se poate lucra. Sunt 209 plus cei 60 plecați în misiune, deci avem cvorumul de lucru.

Trecem deci la dezbaterea pe articole.

Am dori, mai înainte de toate, ca, în cazul discutării și aprobării articolelor și anexelor, care se fac conform art.52 din regulamentul ședințelor comune, cu votul majorității parlamentarilor prezenți, aș dori să vă propun, ca sistem de vot, votul deschis, exprimat prin ridicarea de mână.

Dacă există observații?

Domnul Mircea Ciumara:

Pe articole!

Domnul Ion Solcanu:

Pe articole, sigur!

Domnul Mircea Ciumara:

La noi totdeauna așa se face.

Domnul Ion Solcanu:

Eu mă supun prevederilor regulamentului.

Deci cine este pentru o asemenea modalitate?

Vă mulțumesc.

împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Poate că ar fi bine să stabilim și timpul de intervenție.

Din sală:

Maximum 3 minute!

Domnul Ion Solcanu:

Există o propunere de 3 minute.

Sunteți de acord cu 3 minute?

Din sală:

Nu este procedură de urgență!

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Cine se abține? Nici o abținere.

Doamnelor și domnilor colegi, observații asupra titlului legii? Nu există.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, cu unanimitate, a fost adoptat titlul legii.

La art. 1 sunt înscriși…, domnul Márton Árpád.

Pe procedură?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da!

Domnul Ion Solcanu:

Poftiți, domnule Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am o problemă de procedură. Având în vedere că primele 5 articole se pot vota doar în situația în care am tranșat problema articolelor care urmează, fiind articole de sinteză, propun — așa cum, de obicei, făceam și în anii anteriori — să începem cu art. 6 la dezbaterea pe articole, urmând să revenim la primele 5 articole. Aș vrea să procedați ca în fiecare an când s-a dezbătut această lege.

Domnul Ion Solcanu:

Alte observații? Există alte observații în legătură cu această propunere? Domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Marțian Dan:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că propunerea domnului deputat Márton Árpád are o anumită rațiune — și eu nu o contest —, dar eu cred că noi nu putem lucra asupra proiectului de lege dacă nu ne pronunțăm încă de acum asupra veniturilor, asupra cheltuielilor și asupra dimensiunilor deficitului…

Din sală:

Și resurselor!

Domnul Marțian Dan:

Așa că, din acest punct de vedere, vă rog să ne pronunțăm asupra art. 1 și să vedem în funcție de asta cum continuăm lucrările.

Domnul Ion Solcanu:

Da. Vă rog, domnule ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Rugămintea mea este de a discuta proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996 în ordinea în care el a fost prezentat Parlamentului, în structura sa înaintată dumneavoastră. De ce? Pentru că primele câteva articole reprezintă arhitectonica de bază, reprezintă limitele în care putem desfășura discuțiile ulterioare. Nu putem începe cu art. 6 sau cu art. 7, să majorăm — eu știu?, fără limite, fără nici un fel de prag — cheltuielile și după aceea să adunăm, să elaborăm art. 1 sau art. 2, pentru că acest buget de stat nu este decât o piesă în ansamblul bugetului general, consolidat care, la rândul lui, este o piesă în ansamblul instrumentelor macroeconomice de conducere, de orientare și de stimulare a economiei. Dacă vom prevedea cheltuieli prea mari, înseamnă c㠗 neavând venituri pe măsur㠗 ne ducem la un alt deficit mai mare. Deficitul trebuie finanțat. De unde? Surse externe? Sunt limitate și acelea și dau drumul la rotativa de bani.

Deci, prin această metodă de a discuta și de a modifica în mod subiectiv, arbitrar, prevederile propuse dumneavoastră, se ajunge la declanșarea unui puseu inflaționist cu consecințe greu de prevăzut. Deci, fără a contesta — și chiar rugăm — dreptul dumneavoastră de a propune amendamente, de a propune restructurări, dar vă rugăm să fiți de acord să agreăm de la început un anumit cadru și cadrul este dat de celelalte elemente ale infrastructurii finanțelor publice și politicii monetare convenite, inclusiv cu organele financiare internaționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Tot pe procedură, domnul senator Tăvală.

Domnul Tănase Pavel Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi ne-am izbit de greutăți în dezbaterile anterioare asupra proiectului bugetului de stat, exact din considerentul acesta de procedură. S-au votat structurile cheltuielilor și veniturilor de la început, or, dacă sunt fixate și sunt înghețate cifrele respective, înseamnă că toate dezbaterile sunt formale. Nu se mai poate face nici un fel de transfer în propunerile pe care le facem pe diferite capitole și subcapitole din bugetul de stat.

De aceea, eu consider că nu este bine să începem să discutăm capitolele I–V înainte, ci este mai bine ca acestea să fie după ce au fost dezbătute toate capitolele respective și apoi revenim pentru a vedea în ce măsură aceste cifre de cheltuieli-venituri și pe structura economică a cheltuielilor, ele mai sunt valabile sau nu mai sunt valabile.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Președintele comisiei de specialitate de la Senat, domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

în fiecare an — și anul acesta este al patrulea — primim aceeași propunere de procedură și noi, de fiecare dată, decât să discutăm această procedură, să pierdem timp, am luat-o de la început, cu art. 1. De fiecare dată cu art. 1, 2, 3 și până când se termina legea. Noi trebuie să votăm bugetul așa cum l-a prezentat Executivul. Nu avem… V-a spus domnul ministru că resursele sunt acestea. Nu poți cheltui bani dacă nu îi ai. Nimeni nu te finanțează ca să consumi mai mult decât produci — finanțări externe. Și ați văzut că deficitul este bine dimensionat. Deficitul bugetului de stat, cumulat cu celelalte bugete; bugetul asigurărilor, pensie suplimentară, fond de șomaj, fondurile speciale pe care le aprobăm noi aici, trebuie să se încadreze în 2,2% din P.I.B. Nu ne încadrăm în 2,2%, cât avem programele făcute cu F.M.I. — care constituie program și pentru celelalte împrumuturi externe de la Banca Mondială, de la bănci comerciale. Nu ne încadrăm, nu avem să finanțăm nici acest deficit. Să fie clar! Nu avem resurse nici pentru acest deficit, dacă nu ne încadrăm în el. De aceea, și anul trecut, și în fiecare an am aprobat veniturile, cheltuielile, deficitul, urmând ca transferurile de la un capitol la altul să le facem, dar totalul veniturilor, totalul cheltuielilor și deficitul trebuie aprobate așa cum sunt. Deoarece, dacă nu-l aprobăm așa cum este, v-am spus, ieșim din regula jocului, din angajamentele pe care le avem și nu avem resurse nici pentru acest deficit. Noi avem 1.000 de miliarde ca resurse de finanțare a deficitului, resurse externe. Și nu-ți dă nimeni dacă nu te încadrezi în acei 2,2%. Am auzit astăzi că bugetul nostru este sechestrat.

Domnilor, atâta timp cât apelezi la finanțări externe, cine îți dă bani trebuie să știe pentru ce îți dă. Nu-ți dă bani ca să consumi pentru a plăti salarii mai mari, că te finanțează altul extern. îți dă bani ca să te dezvolți; pentru infrastructură, pentru alte obiective pe care le avem noi în bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din sală:

Să-l votăm în ansamblu!

Domnul Ion Solcanu:

Dacă doriți să luați cuvântul, vă invit la microfon. Da…

Domnilor colegi,

în fiecare an s-a început cu votarea limitelor de venituri și de cheltuieli. în fiecare an. După ce s-au votat veniturile și cheltuielile, precum și deficitul, s-a dat votul de principiu pe anexele — de regulă 1, 2 și 3 — pe paragrafele… pe alineatele de la primul articol și au fost luate în discuție articolele în continuare, urmând ca anexele să fie discutate la sfârșit și atunci s-a dat votul pe anexe. Așa s-a procedat, conform stenogramei pe care o avem.

Domnul deputat Ciumara.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Putem să convenim la deficit, dar păstrăm libertatea hotărând suma totală a veniturilor, suma totală a cheltuielilor în funcție de deficitul respectiv. Fără nici un fel de restricție externă. Dacă vom constata că Guvernul, de data aceasta, pe 1996, va elimina evaziunea fiscală, care a fost masivă anul trecut, putem umbla la suma veniturilor și cheltuielilor fără a afecta cu nimic deficitul. Deci, numai pentru ceea ce s-a propus aici — să amânăm primele 5 articole —, acceptând numai ideea că, în cadrul deficitului, neîncadrările în prevederile venite de la Banca Mondială, deci, argumentația adusă aici de guvern și președintele comisiei nu satisface, pentru că avem posibilități de a umbla la suma totală a veniturilor și cheltuielilor, fără a negocia nici un fel de angajament extern.

Domnule Dan Marțian, vom fi nevoiți să introducem în bugetul acela, pe care îl aveți acolo, cele 400 de miliarde care sunt pentru cercetare, da? Afectăm. Hai să vedem cum iese. De ce hotărâți înainte când nu știu cum iese socoteala?

Din sală:

Nu a ieșit legea!

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Vreți să destabilizați!

Domnul Mircea Ciumara:

Nu. Eu sunt convins că sunteți democrați și veți băga chiar dacă nu a ieșit legea.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei buget-finanțe de la Senat, domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Am arătat ieri că, potrivit art. 137 alin. 2 din Constituție, Guvernul — adică puterea executiv㠗 elaborează bugetul de stat. Tot prin Constituție, Parlamentul aprobă. Dacă considerăm că în stat avem o putere superioară, deasupra celorlalte puteri — care sunt puterea executivă și cea judecătoreasc㠗, asta înseamnă că tindem către dictatură. Dictatura unei puteri. Aceasta este dictatură! (Vociferări, discuții.)

Pentru că, dacă am considera că, într-adevăr, suntem un stat democratic…

Din sală:

Este democrație!

Domnul Dan Stelian Marin:

…și gândim ca într-un stat democratic, am considera Executivul ca egal cu Parlamentul — ca putere — împreună cu puterea judecătorească. Asta înseamnă democrație! Asta înseamnă democrație!

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Citiți Constituția!

Domnul Dan Stelian Marin:

Vă rog să mă credeți, nu avem puteri în stat una mai mare ca alta! Toate sunt egale!

Trec la subiect. Să știți că pentru a veni să majorăm veniturile, ele sunt legate de fiscalitate și întotdeauna cine vine să majoreze veniturile bugetului, vine și cu legea aprobată, de majorare a impozitelor.

Din sală:

Poate venim să micșorăm cheltuielile!

Domnul Ion Solcanu:

Domnule deputat, vă rog să nu interveniți.

Domnul Dan Stelian Marin:

Da, să știți! Acum 2 ani am fost în Germania și acolo comisiile de buget-finanțe analizează într-un timp destul de îndelungat bugetul și vor să-i demonstreze Executivului că nu are venituri corespunzătoare ca să-și realizeze programul de guvernare și nu vine niciodat㠗 am parlamentari aici cu care am stat la discuții cu comisiile de specialitate — Parlamentul nu vine cu cheltuieli sau venituri în plus.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Doriți să luați cuvântul? Imediat, domnule ministru.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Teodor Lupuțiu:

Mulțumesc, domnule președinte. De ce se presupune întotdeauna că am vrea să venim cu venituri sau cheltuieli în plus? De ce nu ne dați voie să presupunem că, pe parcursul discuțiilor, am putea descoperi niște cheltuieli ineficiente, niște cheltuieli care nu trebuie făcute și atunci deficitul ar fi mult mai mic. Chiar vreți să facem o formalitate din dezbaterea acestui buget, acestei legi atât de importante?!

Domnule Marin Stelian — să mă iertați, domnule președinte — Constituția noastră nu spune că puterea Parlamentului este egală cu puterea Executivului. Spune că Parlamentul îare putere să verifice Executivul", deci asta este cu totul altceva. Faptul că noi analizăm bugetul înseamnă că verificăm Executivul, nicidecum că îl supunem.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru.

Imediat, domnule vicepreședinte.

Domnul ministru Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa cum spunea și domnul președinte Marin Stelian, în a discuta componența diferitelor naturi de cheltuieli și a diferitelor categorii de venituri și după aceea a trage o concluzie este împotriva principiului corelațiilor în interiorul sistemului finanțelor publice. Aici avem scrisoarea de intenție, actualizată, recalibrată pe principiile și evoluțiile economiei românești — așa cum sunt ele anticipate în 1996 și 1997 — și la punctul 7…

Domnule deputat Ciumara, vă rog să mă scuzați că vă rog să fiți atent la ce spun eu… da?

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Vă ascult cu atenție!

Domnul Florin Georgescu:

Deci, aici, la punctul 7, în această lucrare de cercetare și de aplicare, care este un memorandum stand-by cu F.M.I.…

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Pe care l-ați încălcat!

Domnul Florin Georgescu:

L-am încălcat cu ajutorul dumneavoastră. Și acum vreți să mă obligați să-l încalc și pe urmă să vă duceți să spuneți că Guvernul nu are voință politică să facă reformă. Noi știm jocul acesta la îdouă capete" al tuturor, dar lăsați-ne să aplicăm ceea ce ne angajăm, pentru că este vorba de credibilitatea țării. Da, vă mulțumesc. Probabil că veți avea dreptul la replică, dar lăsați-mă să termin fraza.

Deci, aici sunt prevăzute veniturile și cheltuielile așa cum ele sunt, în concordanță cu un anumit deficit al balanței de plăți externe. Cheltuieli mai mari din fondurile publice înseamnă cerere mai mare pe piață. O parte din cerere — potrivit tuturor algoritmurilor de calcul — se îndreaptă către import, deci o dezechilibrare suplimentară a balanței de plăți, import care nu este susținut astăzi prin finanțare externă. Dacă noi vrem să punem mai mulți lei în circulație de la buget, o parte, fie prin instituții, fie prin veniturile diferitelor categorii, la prima, la a doua, la a treia, la a în"-a verigă, se îndreaptă la import. Importul mărește presiunea pe curs și pe balanța de plăți. Nu avem acea presiune, acea finanțare externă. Vrem să depreciem cursul prin această chestiune? Noi acum ce facem? Proiectăm arhitectonica bugetului, pentru că nici casa nu începe așa, hai să punem cărămizi să construim o casă. întâi o desenăm, o proiectăm în funcție de câți bani avem, în funcție de câte resurse avem.

Așa este și aici. Noi nu avem resurse decât pentru 2,2% și acest procent trebuie să rezulte dintr-o diferență: venituri minus cheltuieli, care sunt date și care sunt corelate la rândul lor cu un anumit tip, cu o anumită legislație fiscal㠗 cum spunea domnul președinte Marin Stelian — și, respectiv, deficitul cu anumite resurse de finanțare. Noi nu putem construi altă casă, pentru aceea costă altceva, iar noi nu avem decât de 2,2% costuri resurse pentru arhitectonica acestui buget. După aceea, eu sunt de acord să trecem peste art. 5 — dacă vreți — care spune: îcheltuielile de 20.389,7 miliarde lei" cum sunt structurate pe cheltuieli curente, de capital, pe materiale, personal și așa mai departe.

Foarte bine, dar am aprobat venituri, cheltuieli și deficit și de aici încolo dumneavoastră veți decide pe structura funcțional㠗 deci, cheltuieli de învățământ, sănătate, ordine publică și așa mai departe — și pe structura economică, ca efect al mutațiilor în structura funcțională, cum se așază în final acest 20.000 de miliarde pe cheltuieli de personal, materiale și cheltuieli de capital.

Dar trebuie să fiți de acord — și vă mai rog să înțelegeți o dat㠗 că nu ne obligă nimeni să ne împrumutăm. Dacă nu vrem să ne împrumutăm, consumăm ce avem. Dar consumul va fi mai mic. Iar dacă vrem să ne împrumutăm, trebuie să respectăm un anumit program de ajustare, de eficientizare a structurilor societății, care înseamnă destinații productive ale cheltuielilor și o anumită flexibilitate în utilizarea resurselor bugetare.

Vă rog să înțelegeți că este singura modalitate. Așa am procedat și în anii anteriori. Dacă vreți, le aprobăm în principiu. Dacă survine ceva — și s-a folosit această formulă în anii anteriori, avem deja experiență de 3 ani, să luăm stenogramele, sperăm să continuăm pe această linie și în anii următori — avem experința necesară și, iată, nu cred că au fost bugete care să nu aducă finanțare externă. Au fost bugete care s-au încadrat în 2 cu 2 deficit bugetar, în 2 cu 6, asta este dinamica României, pentru că avem niște finanțe publice sănătoase, doamnelor și domnilor, avem finanțe publice care sunt datoare la intern și la extern în limite rezonabile, sustenabile.

Deci vă rugăm să procedăm la această abordare, pentru că altfel înseamnă destrămarea unui acord care va însemna un consum mai mic, deoarece se elimină posibilitatea de a ne finanța de pe plan extern. Nimeni nu ne mai dă bani dacă nu respectăm ceea ce am negociat și ceea ce este în consonanță cu legea aprobată de dumneavoastr㠗 Memorandumul din 1994 — ceea ce este în consonanță cu încadrarea României în criterii de performanță și de eficiență în anii care urmează.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Domnul Ciumara, drept la replică două minute.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

O jumătate de minut.

Domnul Ion Solcanu:

Da. După care invit pe domnul vicepreședinte Dan Marțian și pe domnul deputat Albu, și pe domnul deputat Mátis.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule ministru, îmi declar inferioritatea față de dumneavoastră în ceea ce privește argoul. Eu nu știu ce înseamnă îjoci la două capete". Nu-i un limbaj civilizat. Dar am să vă explic… (Discuții.)

Din sală:

De la poker!

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Nici eu nu știu, dar am auzit la…

Domnul Mircea Ciumara:

Este un limbaj de argou! Eu am plecat de 30 și ceva de ani din mahalaua Bucureștiului și nu mai folosesc.

Domnule ministru, vreau să vă reamintesc că atunci când s-a discutat aici memorandumul, v-am rugat pe dumneavoastră să veniți în fața Parlamentului să promiteți că veți respecta ceea ce ați semnat, ce scrie acolo, iar pe președintele Băncii Naționale, să promită că nu va scoate din țară metalul prețios. Pentru că nu ați acceptat această rugăminte a Grupului parlamentar P.N.ț.C.D., la acel memorandum noi ne-am abținut de la vot, da? Acesta este motivul.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

L-am respectat!

Domnul Mircea Ciumara:

Nu îl respectați nici acum! Deci, nu ați vrut să vă mai luați angajamentul, de aceea la acel memorandum noi ne-am abținut de la vot.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Păi lăsați-ne să-l acceptăm pe acesta.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mie personal — și nu cred că exprim un gând care doar pe mine mă stăpânește — îmi pare foarte rău că, în ceea ce privește dezbaterile pe marginea bugetului, noi pierdem foarte mult timp cu niște operațiuni școlare, cum sunt de exemplu strigarea catalogului. îmi pare rău că din acest punct de vedere continuăm cu o anumită scolastică a procedurilor când lucrurile în materie de dezbatere a bugetului cred că sunt, în linii mari, clare, și noi le-am practicat. Eu cred că după discuții foarte viguroase și critici foarte viguroase, pe care le-au etalat unii în cursul zilei de astăzi de la tribună, atunci când vom discuta care este dimensiunea veniturilor, care este dimensiunea cheltuielilor, vor veni și vor prezenta acele chestiuni, pentru că nu cred că au făcut anumite afirmații numai ca să producă deliciul presei. Bănuiesc că au analize, bănuiesc că au calcule, bănuiesc că în spatele unor teze pe care le-au susținut, stau elemente de fundamentare. Din acest punct de vedere, nu înțeleg de ce nu am putea trece la discutarea foarte concretă a primului alineat, al doilea, al treilea și așa mai departe, de la art. 1, 2 etc. Asta este o problemă.

A doua problemă. Este bine să discutăm în Parlamentul României ce se întâmplă cu puterile în stat, pentru că văd că unii dintre colegi rămân numai la teoria lui Montésquieu, care, totuși, a fost elaborată acum vreo 250 de ani — dacă nu cumva mai mult — și care vorbea despre separația puterilor. Dar de atunci, știința care reflectă problemele referitoare la puterile în stat a progresat. Astăzi se vorbește și despre separația puterilor — și în mod justificat —, dar se vorbește și despre principiul echilibrului puterilor, despre un fel de compensare reciprocă a lor, în așa fel încât una sau alta dintre ele să nu se poată rupe de celelalte, să se transforme într-un absolut și să domine celelalte puteri de stat. Sigur că Parlamentul are dreptul de a exercita controlul asupra Executivului, în limita unor legi, în limita programului său, dar atât. Dincolo de asta, Executivul are propria sa legitimitate de a administra statul, resursele, de a guverna, de a rezolva niște probleme care țin de palierul puterii executive. Din acest punct de vedere, iertați-mă, dar ceea ce s-a făcut ieri reprezint㠗 după părerea mea — o abatere de la principiul echilibrului puterilor, pentru că noi venim și — contrar a ceea ce prevede Constituția, anume, că Guvernul elaborează bugetul și așa mai departe — îi cerem ce să elaboreze. Facem din Guvern un fel de dispecerat contabil, rien de plus. Ceea ce cred că aduce atingere principiului echilibrului puterilor. Și alte chestiuni. După cum puterea judecătorească are independența ei. Și nu cred că ar fi firesc ca, în virtutea unui voluntarism parlamentar, să avem pretenția să controlăm noi puterea judecătorească. Așa că aș ruga în această privință să facem un efort de aggiornamento — de aducere la zi — să vedem, într-adevăr, care este reflecția astăzi în știință cu privire la separația puterilor, cu privire la echilibrul puterilor, cu privire la posibilitățile cu care o putere sau alta poate interveni în așa fel încât drepturile, menirea și funcționalitatea ei în funcționarea societății să nu fie afectate și, într-adevăr, să existe un raport sănătos între aceste puteri.

Așa că eu v-aș propune totuși, din considerente de eficiență a muncii și din considerente de principiu, să trecem cu toată aplecarea, cu posibilitatea de a se prezenta amendamente, puncte de vedere și argumentație la examinarea proiectului de lege.

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Ați depășit timpul. Ați vorbit de două ori.

Domnul Marțian Dan:

Cred că și dumneavoastră ați vorbit de două ori.

Domnul Ion Solcanu:

Domnul deputat Alexandru Albu, după care urmează domnul deputat Mátis. (Discuții.)

Domnule deputat, este înscris domnul deputat Mátis.

Din sală:

Nu-i nimic.

Domnul Ion Solcanu:

Sigur că da, nu ne grăbim. Până la ora 19,00, stăm aici, avem program.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că fiecare dintre noi a citit și a răscitit acest buget, l-a studiat, a făcut niște calcule și a ajuns deja la anumite concluzii. Așa încât, după părerea mea, fiecare se poate exprima în deplină cunoștință de cauză în legătură cu art. 1–5. De ce să nu stabilim de comun acord, prin observații, prin propuneri de amendare venite din partea oricăruia dintre noi, ceea ce se prevede acum în art. 1–5. Dacă noi vom discuta celelalte articole înainte de a le discuta pe acestea, înseamnă că nu mai are rost să le discutăm. Punem pe cineva de la personalul TESA să adune toate cheltuielile care s-au făcut și s-au aprobat, adună toate veniturile și dăm art. 1–5 și nu mai are rost să le discutăm. Noi acum trebuie să discutăm și acum trebuie să ajungem la o concluzie. Dacă trebuie un volum mai mare de venituri și atunci, implicit, un deficit mai mare, se pare că de altundeva nu avem de unde să le luăm. Dacă ne putem permite cheltuieli mai mari și așa mai departe. Mi se pare că abia după aceasta începe o muncă laborioasă de a sistematiza, de a organiza aceste venituri, aceste cheltuieli, pe posturi, pentru a realiza o politică coerentă, economică socială și așa mai departe. Nu cred, nu cred că este științific acceptabil să începem cu celelalte articole.

Dau o informație domnului Ciumara: "A juca la două capete" este de la poker, la quintă se joacă la două capete. Eu care am fost pokerist, știu. (Vociferări, discuții.)

Domnul Ion Solcanu:

Domnul deputat Mátis. Domnul… cel cu mustață, domnul Cristea este înscris. Domnul deputat Cristea, mai întâi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am mai afirmat și repet că bugetul de stat — deci volumul cheltuielilor, al veniturilor, ca și volumul deficitului — este răspunsul dat de către guvernanți la problemele de bază, economice, sociale, culturale și de sănătate etc. ale țării, ale societății. Dați-mi voie să vă reiterez un aspect. Chiar nu se poate întâmpla ca acest răspuns să fie unul modificabil ca plenul celor două Camere să aibă o altă atitudine? Eu cred că controlul pe care Parlamentul, conform Constituției, îl exercită asupra Guvernului are loc și în controlul activității Guvernului privind modalitatea de elaborare și rezultatul elaborării bugetului. S-a invocat aici de către domnul Marțian separația și echilibrul puterilor în stat. Da, dar acest echilibru și această separație înseamnă și altceva. înseamnă că Guvernul nu legiferează cu număr de ordonanțe egal cu numărul legilor elaborate de Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Domnul Cristea, mai întâi, este înscris la cuvânt. Apoi domnul deputat.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt. De ce nu trebuie să discutăm totuși primele 5 articole global?

în intervenția pe care am avut-o la dezbateri generale am ridicat niște probleme la care domnul ministru nu a dat nici un răspuns. Și acum vreau să vă întreb pe dumneavoastră. Din documentul prezentat de Guvern…

Din sală:

Nici noi nu răspundem.

Domnul Gheorghe Cristea:

Nici dumneavoastră nu răspundeți, sigur că da. Aici ni se spune foarte clar: îveniturile bugetului cresc cu 3.000 de miliarde", ne spune Guvernul, textual. Asta înseamnă că veniturile pe 1995 sunt de 13.900 de miliarde, dar ele nu sunt decât de 12.800 de miliarde. Noi ne putem angaja la venituri pe baza cărora să angajăm cheltuieli pe care nu le vom putea face niciodată? Așa cum nu le-am făcut nici în acest an? Dumneavoastră puteți vota venituri de 1.000 de miliarde mai mari? Pentru că după aritmetica cifrică, putem să ne angajăm la un volum de venituri de 15.900 de miliarde? Este maximum. Asta ne spune Guvernul în documentul oficial. Mai departe ne spune că plusul de impozit pe profit este de 338 miliarde, pe care îl obținem în 1996 față de 1995. în 1995 am obținut 2.800 de miliarde și cu 300 de miliarde fac 3.100 de miliarde. Guvernul vine cu 4.100 de miliarde. De unde va scoate Guvernul 1.000 de miliarde pe care să le cheltuiască, pentru că dumneavoastră spuneți că noi alocăm sumele după ce angajăm global această sumă. Noi vom angaja 16.900 de miliarde care nu se pot obține din datele oferite de Guvern, nu de noi! După care va trebui să împărțim ceea ce nu avem și vom da la armat㠗 așa cum am dat anul trecut — o sumă care nu va ajunge, cu un minus de 300 de miliarde, dând explicații de altă natură și vom da și la celelalte sectoare niște bani care nu există și pe care dumneavoastră și domnul Georgescu spuneți că ne angajăm global.

Asta este realitatea prezentată de Ministerul de Finanțe. vsta este motivul pentru care trebuie să discutăm articolele, pentru că altfel nu o să ajungem la nici un rezultat. Și am putea să continuăm și cu alte exemple în cifre absolute, care reprezintă ceea ce Guvernul a cuantificat că poate obține mai mult în 1996 față de 1995.

Domnul Ion Solcanu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Lupuțiu Teodor.

Domnul Teodor Lupuțiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

într-un fel cred că este păcat că ne angajăm în această dispută teoretică, dar aș vrea să-mi lămuresc o nelămurire a mea. Ceea ce am făcut noi în comisiile buget-finanțe reunite, modificările pe care noi le-am adus și le-am înglobat în acest raport, multe dintre ele trecând peste voia Guvernului, a reprezentanților săi, sunt ilegale, sunt neconstituționale?

O altă problemă: eu cred că toate aceste asperități ar fi trebuit netezite înainte. în luna octombrie, în septembrie, când puterea ar fi trebuit să negocieze cu opoziția și nu să fim chemați cu 2–3 zile înainte de discuție la Guvern pentru o întâlnire protocolară, pentru a face o poză de familie. Eu cred că acolo se găsește adevărata cauză, a lipsei de dialog dintre putere și opoziție.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

L-am ascultat și pe domnul deputat Dan Marțian, l-am ascultat și pe domnul deputat Albu și aș dori să le răspund. Voi începe cu domnul deputat Albu. Domnia sa a spus…

Din sală:

în ce calitate?

Domnul Răsvan Dobrescu:

Dacă sunteți spiritual, veniți și faceți-vă spiritele aici. Și vă răspund totuși: în calitatea de deputat.

Domnul Ion Solcanu:

Nu angajați dialog, domnule deputat, cu sala.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnul deputat Albu a spus că dacă vom dezbate la urmă articolele de la 1 la 5 și vom trece direct de la articolul 6 încolo, atunci nu mai are rost să dezbatem articolele 1 până la 5, este suficient să chemăm personalul TESA să facă niște operațiuni aritmetice și să calculeze cifrele noi, pe baza cifrelor din celelalte articole.

Aparent este foarte logic. Numai că domnul deputat Albu nu s-a referit și la reciprocă. Și eu aș vrea să vă supun atenției reciproca. Și reciproca este următoarea: dacă vom trece la adoptarea primelor 5 articole, consecința va fi că în articolele următoare singurele modificări care se vor putea face vor fi de a transfera niște sume de la o poziție la alta și nu se va putea face nici un fel de modificare de substanță a bugetului. Deci concepția bugetară pe care noi o criticăm pe motiv că este deficitară nu va putea să fie schimbată și atunci iată că aparența de logică pe care o prezenta discursul distinsului nostru coleg, domnul deputat Albu, devine dintr-o dată mai șubredă. Pentru că Parlamentul are dreptul, și aici îi răspund domnului deputat Dan Marțian, pentru că Parlamentul are dreptul în exercitarea controlului său asupra puterii executive, să schimbe bugetul și în substanța sa…

Domnul Marțian Dan (din sală):

Da, dar nu în a-l prestabili el! (Comentarii și discuții.)

Domnul Răsvan Dobrescu:

Deci schimbarea de concepție înseamnă schimbarea datelor fundamentale și Parlamentul are acest drept. Și nu aș vrea să vă fac foarte multă teorie, aș vrea să vă invoc numai un argument de ordin istoric pe care l-am spus în urmă cu câțiva ani tot la o dezbatere bugetară. Atunci când a apărut pentru prima dată un parlament în lume, încă la începutul secolului al XIII-lea, scopul acelui parlament a fost tocmai ca să controleze puterea executivă cu privire la felul în care adună impozitele și cheltuiește banii. Deci ăsta a fost scopul parlamentului și acesta a rămas scopul parlamentului de la 1215 și până astăzi. Iată că, prin urmare, Parlamentul este pe deplin îndreptățit să schimbe inclusiv concepția bugetară, dacă Parlamentul socotește că acea concepție este greșită. Dumneavoastră aveți însă altă șansă. Dumneavoastră, cei din majoritate, sunteți mai mulți, puteți să votați contra propunerilor noastre.

Domnul Ion Solcanu:

Domnul deputat Dumitrescu Ioan. Va urma apoi domnul deputat Ana Gheorghe.

Dreptul la replică de un minut, domnul Albu!

Domnul Alexandru Albu:

Domnule deputat Dobrescu, aceste articole 1–5 nu sunt bătute în cuie. Discutându-le înaintea celorlalte, noi avem dreptul să propunem să crească volumul total de cheltuieli, să crească volumul total de venituri și așa mai departe, pe baza calculelor pe care ni le-am făcut fiecare dintre noi studiind bugetul. Studiul bugetului asta înseamnă: fiecare până la urmă poate să-și facă un buget propriu. îUite, domnule, eu așa cred că ar trebui… ăsta să fie volumul cheltuielilor, volumul veniturilor, să discutăm". Aceste două mari componente ale bugetului nu sunt date o dată pentru totdeauna, dar fiecare a ajuns la o concluzie cu privire la acest lucru și pe urmă apoi abia gospodărim cele două cifre, cele două capitole.

Domnul Ion Solcanu:

Doamnelor și domnilor colegi, avem o listă de înscrieri destul de lungă. Am ajuns la ora 19,00, conform programului pe care dumneavoastră l-ați adoptat. Deci rămân înscriși pentru mâine, la continuarea dezbaterilor, domnii deputați: Ion Dumitrescu, Ana Gheorghe, Vida Iuliu.

Ne revedem mâine dimineață la ora 8,30, pentru reluarea dezbaterilor pe marginea articolului 1.

Lucrările s-au încheiat la ora 19,00.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 14 juin 2024, 12:13
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro