Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 21, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-05-2024
14-05-2024 (joint)
14-05-2024
13-05-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 21-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 21, 1996

  1. Continuarea dezbaterilor generale la proiectul Legii bugetului de stat pe 1996  

Ședința a început la ora 9,04.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Mihai Matetovici, Radu Vasile și Alexandru Kónya-Hamar, secretari.

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor parlamentari, declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul celor 484 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări 359; 125 sunt absenți, din care cu însărcinări temporare 67. Este întrunit cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor.

Doamnelor și domnilor parlamentari, în ședința de aseară a fost adoptat titlul proiectului de lege, trecându-se la dezbaterile pe marginea articolului 1. Domnul deputat Márton Árpád a propus ca dezbaterea proiectului de lege să înceapă cu art.6, urmând ca dezbaterea art.1-5 să se facă după parcurgerea întregului proiect de lege, argumentând că art.1-5 ar putea fi influențate de soluțiile ce s-ar adopta la art.6 și următoarele.

În legătură cu această propunere au fost exprimate și puncte de vedere diferite, au mai rămas să-și exprime poziția la această chestiune de procedură domnii deputați Ion Dumitrescu și Gheorghe Ana.

Asupra problemei de procedură, discutată atât în ședința de ieri cât și astăzi, țin să precizez că potrivit Regulamentului ședințelor comune, după încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

De asemenea, potrivit normelor de tehnică legislativă, textele dintr-un proiect de lege se dezbat în succesiunea lor firească. De altfel, în practica dezbaterii proiectului Legii bugetului de stat s-a respectat succesiunea articolelor, admițându-se posibilitatea revenirii asupra unor sume influențate de prevederile analitice. De fapt, în fiecare an, noi am acceptat această regulă foarte clară, anume aceea că nu putem să realizăm - să spunem - un meci de fotbal, până nu stabilim exact terenul pe care se joacă meciul.

Deci, este foarte clar că dacă nu stabilim foarte clar veniturile, deficitul și cheltuielile, după aceea nu putem să facem operațiile necesare pe structuri de capitole și vom ajunge până la urmă să împărțim, știu eu, bugetul american sau bugetul francez pe capitole. Or, discuția din acest punct de vedere, efectiv nu și-ar mai găsi, nu și-ar mai avea nici un fel de rost, practic ar fi o discuție absolut teoretică.

Poate domnii deputați vor să mai ia cuvântul, dar eu cred că problema este destul de clară, n-are rost să ne mai pierdem vremea cu prezentarea unor argumente suplimentare.

Vă consult asupra propunerii de a respecta procedura obișnuită, cea pe care am folosit-o și în ceilalți ani și să discutăm în succesiunea firească, bineînțeles dacă vor apare, așa cum am stabilit, în urma discutării anexelor, diferențe de repartizare, fără îndoială, vom face operațiunile respective. Vă consult asupra acestei chestiuni.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi această procedură a fost acceptată.

Stimați colegi, vă propun, deci, să începem efectiv dezbaterea asupra articolului 1 și vă rog să vă înscrieți, dacă mai doriți, vă amintesc că sunt deja înscriși trei colegi la articolul 1. Vă rog, așa cum am făcut și în ceilalți ani, îi rog pe cei care doresc să participe la dezbaterea unora dintre articolele din proiectul bugetului să se înscrie la secretarii de ședință pentru articolul respectiv.

Are cuvântul, pentru început, domnul deputat Nestor Călin. Va fi urmat de domnul deputat Dinu Ion.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nestor Călin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați și distinși colegi,

Articolul 1 definește un element fundamental de doctrină a dreptului financiar, legea începe cu resursele. Prin urmare, acesta este capitolul fundamental al Legii bugetului de stat. Și cercetând dezbaterile din anii dinainte de 1940 am constatat că și deputații de atunci se refereau în primul rând la resurse și dezbaterea era legată în primul rând de resurse și cu o anumită decență se fereau să abordeze abrupt problema cheltuielilor.

Domnilor colegi, pentru că este vorba de resurse, eu voi face și un amendament. Îngăduiți-mi să enunț una din resurse și rog Ministerul Finanțelor să ia act de această precizare care o fac și chiar îmi iau obligația ca în fiecare zi, dacă mi se va acorda cuvântul, să indic câte o resursă pentru bugetul de stat de cel puțin 10 miliarde de lei. (Aplauze. Bravo!)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, în condițiile acestea eu aș ruga să prelungim dezbaterea asupra bugetului...

Domnul Nestor Călin:

Nu, nu-i nevoie, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Păi nu! De ce? Pentru că, dacă în fiecare zi veți aduce câte o resursă de 10 miliarde, eu cred că ar fi bine să dureze dezbaterea vreo șase luni!

Domnul Nestor Călin:

Nu, voi avea grijă s-o prezint scurt, în cadrul strict constituțional.

Despre ce este vorba? CEC-ul a stabilit pentru deponenți obligația de a plăti taxa de convorbire telefonică la fiecare confirmare de operațiune CEC, de 1.050 lei. Socotită la ansamblul operațiunilor care au avut loc timp de trei ani de zile, ne situăm la o resursă între 10 și 30 de miliarde de lei.

Rog pe domnul ministru să aibă în vedere că s-a încălcat Legea 12/1990, modificată prin Ordonanța nr.2/1992 și după aceea aprobată prin Legea 11/1994. Este vorba de protecția consumatorului, este vorba de activitate comercială ilicită, pentru că CEC-ul nu are voie să instituie o asemenea taxă, și noi știm că toate confirmările care le face CEC-ul sunt listate. Deci, se poate face bilanțul între ceea ce s-a cheltuit pentru convorbiri telefonice și ceea ce le-a rămas în mod ilicit. Toate aceste sume trebuie să treacă la bugetul de stat.

Domnilor, am dat acest exemplu și, desigur, nu voi pretinde niciodată că domnul ministru al Finanțelor, care merge în mod strălucit pe urmele marilor miniștri din trecut, și Titulescu, și alți miniștri, cred eu că domnul ministru, oricât de ingenios ar fi în activitatea domniei-sale, și tot Ministerul de Finanțe, nu poate să-i depășească în ingeniozitate pe contribuabili, care întotdeauna vor găsi mijloace și metode să înșele finanțele publice. Și-atunci, cred eu, că dacă ne vom concentra atenția cu respectarea Constituției vom găsi în continuare resurse și credem că dacă se vor lua în considerație la buget, vom avea și posibilitatea să vorbim, în continuare, pentru că aceasta este norma constituțională, să vorbim și de cheltuieli.

Domnilor, îmi permiteți să fac și eu o propunere, un amendament. Se spune așa, că "resursele, bugetul are ca destinație ordinea publică și înfăptuirea justiției, autoritatea publică". Domnilor, nu este o greșeală fundamentală, nu este nici o modificare de esență a articolului, dar cred eu că este vorba de același lucru, se repetă ceea ce cuprinde titlul 4 din Constituție și care se referă la autorități. Și justiția, și ordinea publică sunt cuprinse în Capitolul IV, deci se repetă. Eu zic să eliminăm cuvintele acestea "ordinea publică și înfăptuirea justiției" și rămână numai "autoritatea publică", pentru că exprimă foarte clar ce destinație au resursele de care vă vorbeam.

Vă rog să fiți de acord cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc. Vă rog să-l redactați.

Astăzi nu ne-ați oferit cele 10 miliarde, domnule deputat. Da, cu CEC-ul. Bine, vă mulțumim foarte mult.

Vă rog să notați amendamentul.

Domnul deputat Dinu. Va urma domnul deputat Márton Árpád. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi senatori,

Stimați deputați,

Nu e nici un fel de îndrăzneală, este o formă de exigență care caracterizează activitatea fiecăruia dintre dumneavoastră. Cu această convingere, îmi permit să binevoiți să apreciați dacă art.1, în redactarea ce vi se propune, n-ar putea, eventual, să aibă anumite, să zicem, rectificări; e termenul care se practică de către guvernanți, deși etimologic înseamnă corectare sau îndreptare. În realitate, e modificare, da nu o modificare, au fost trei. Iertați-mi libertatea că am înțeles să mă refer și la această realitate, ca să nu se creadă că noi, parlamentarii nu avem o exigență elementară.

Revenind la art.1, eu am să-mi permit să mă opresc acolo unde propun o amendare, ca să zic așa, a lui și dumneavoastră veți aprecia, citind până la urmă articolul în formularea care v-o propun.

"Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate..." Termenul acesta are o rezonanță care cred că este departe de ideea pe care noi o dezbatem - de-a asigura resursele financiare pentru viața pe toate planurile a țării.

De aceea, cu onestitate propun ca în loc de "financiar mobilizate" să apreciați dacă nu este mai bine să folosim "existente" sau "aflate", pentru că la urma urmei a mobiliza e una și ca ele să existe sau să se afle e cam același lucru, spus în alt cuvânt; "...la dispoziția statului repartizate", se pune o virgulă, în proiect. Eu cred că virgula aceasta este inutilă pentru că sparge ideea care vrea să se exprime: "repartizate în principal", de ce "repartizate, în principal". Și-acum, în ordinea în care este alcătuită, eu înclin să cred că s-a apreciat de către inițiatori o prioritate, prioritatea care s-a marcat a fost ca să pună în prim plan realizarea " acțiunilor social-culturale, instructiv-educative". Eu, la rândul meu, deși nu pot contesta semnificația acestor acțiuni social-culturale și instructiv-educative, îmi permit să remarc că ele oricât ar fi de nobile, nu pot fi realizate decât atunci când avem asigurată apărarea țării. Dacă nu avem asigurată apărarea țării, obiectivul acesta, oricât de nobil, devine discutabil, dacă nu marginalizat.

De aceea, mi-am propus o formă de exprimare precum urmează: "...aflate la dispoziția statului, repartizate în principal, - fără virgulă -, apoi o virgulă", pentru asigurarea apărării țării, ordinii publice și înfăptuirii justiției, ...(Din sală: Virgulă)

Iertați-mă, chiar dacă aveți malițiu, aveți inutil, pentru că eu înțeleg să fiu foarte exact în ceea ce afirm.

"...autoritatea publică, finanțarea unor investiții și activități de interes strategic, realizarea acțiunilor social-culturale instructiv-educative, stimularea producătorilor agricoli..." și textul curge mai departe.

Mi-am luat totuși curajul să vin ca, după acest alin.1, într-o notă de prevenire, pentru că trecem prea abrupt la a vorbi despre venituri și cheltuieli, să propun un alineat nou: "Realizarea acestor activități se asigură prin alcătuirea bugetară ce urmează privind veniturile și cheltuielile".

Mulțumesc și domnului președinte și oaspeților, ca și dumneavoastră, pentru că m-ați ascultat.

(Din sală: Am avut răbdare)

E o virtute pe care nu prea o manifestați, deși o pretindeți!

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Márton Árpád, apoi va urma domnul deputat Gheorghe Cristea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În legătură cu veniturile, respectiv cheltuielile din acest buget am de pus o întrebare pe care, din păcate, nu am avut posibilitatea s-o pun în comisie, că deși cele două comisii au decis ca președinții lor să aibă o întrevedere cu domnul ministru al Finanțelor, să discute pe marginea problemelor care s-au ridicat la dezbaterile de fond la acest buget, aceasta nu a avut loc, ca atare nu am primit răspunsuri la întrebările noastre ridicate în comisie, nici raportul nostru astfel nefiind definitivat.

Știți cu toții din materialul pe care îl aveți că bugetul, materialul pe care l-ați primit, are o datare de 31 octombrie. Pe 23 ianuarie, Guvernul aprobă o Ordonanță nr.9, prin care, printre altele, majorează salariile unor instituții culturale cu 30%, respectiv 15%, diferența derivă din faptul de încadrare a personalului respectiv. Aceasta, pe instituțiile care există, cel puțin din totalul acestora, la nivelul bugetului pe care l-am primit, deci instituțiile care vor primi sumele de la bugetul central, reprezintă circa 5 miliarde de lei. Am spus circa, pentru că noi nu avem cum să avem acces la datele exacte: număr de personal artistic, număr de personal auxiliar, concret, exact. La fel, în teritoriu, instituțiile de același gen, care sunt mai numeroase, probabil vor avea nevoie de încă 10-15 miliarde. Deci, per total, 15-20 miliarde ar necesita această ordonanță, care nu este o inițiativă legislativă a unui deputat sau a unei Camere ci o ordonanță a Guvernului. Ca atare, sursele nu trebuia să le găsim noi, ci Guvernul. Aprobat prin această ordonanță, în Guvern, ulterior nu s-a propus nici o modificare în structura bugetului, deși am întrebat Ministerul Culturii. Nu-mi dau seama cum s-au putut da, dacă exista această prevedere, mai ales că acele evenimente erau în derulare și rezolvarea lor era după depunerea bugetului. Deci, probabil că nu era cuprinsă, nu avea cum să fie cuprinsă acea sumă de cca.20 de miliarde, fără ca să necesite o restructurare cât de cât a acestui buget. Cum se poate realiza? Mi se pare că se va încerca ca prin eliminarea defalcării, la nivelul Ministerului Culturii, toată gravitatea acestei modificări să cadă pe umerii Ministerului Culturii, care va trebui să ia din alte domenii, de exemplu de la monumente sau de altundeva, din cele 7 miliarde de la monumente va lua 5 miliarde și vor rămâne 2 miliarde pentru restaure sau nu-mi dau seama, iar restul în sarcina consiliilor locale, așa cum se întâmpla, îi însărcinăm să mai dea niște bani, dar noi din bugetul central nu-i dăm nimic.

Deci, întrebarea mea este: care va fi sursa de finanțare a acestei ordonanțe sau această ordonanță a fost o ordonanță de fațadă și nimeni nu s-a gândit că vor trebui să fie plătiți acești oameni, că această sursă suplimentară va trebui să existe în acest buget.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ridicat ieri o problemă pe care o reiau, ea ține strict de art.1, alineatul al doilea și aș vrea să rog colegii să se uite în proiectul de buget la pag.19, unde se precizează foarte clar că pentru 1996 creșterea veniturilor bugetului de stat este în cifra absolută de 3.000 de miliarde lei.

Domnul Adrian Năstase:

N-am auzit. Stimați colegi, vă rog să faceți liniște, nu se aude foarte bine.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, eu sunt...(este răgușit)

Domnul Adrian Năstase:

Nu-i nici o problemă. Îi rog însă pe colegi să înțeleagă că nu aveți o voce foarte puternică astăzi dar că aveți argumente foarte puternice.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da!

Deci, pentru că art.1, în alineatul al doilea angajează pentru ceea ce urmează veniturile bugetului de stat, aș vrea să încercăm să lămurim care este această dimensiune a veniturilor, pentru că, dacă creșterea prognozată de Guvern este de 3.000 de miliarde, așa cum se spune la pag.19, iar realizările anului 1995 înseamnă 12.888 mild., înseamnă că veniturile bugetului de stat pe 1996 nu pot să ajungă la 16.900 mild. ci la 15.900 mld, pentru că aceasta înseamnă creșterea în ‘96 față de 1995, pe baza cifrelor corecte - le consider eu - prezentate de Guvern. Pentru că altfel ar însemna să angajăm, pentru a fi cheltuite, 1.000 mld. lei care nu există. Și vă rog să rețineți că în același loc, la aceeași pagină, veniturile suplimentare de încasat în 1996 din impozit pe profit sunt de 338 mld., atât poate economia românească să realizeze în plus față de 1995 dar, pe total, aceste venituri dau 4.100 mld. Or, în 1995, Guvernul ne spune, fără nici un fel de dubiu, că veniturile din impozitul pe profit sunt de 2.800 mld., în cifre absolute. Dacă adăugăm această creștere, nu putem ajunge decât la 3.100, 3.200 mld, nu la 4.100 mld.

Vă rog să fiți foarte atenți și să încercăm să deblocăm această situație, pentru că aș vrea să vă spun că efectul care este? Uitându-ne la cheltuieli, tot la ceea ce ne spune proiectul, acestea vor crește cu 3.268 mld. și se duc, ca cifră globală, pe 20.900 mld. Va trebui să angajăm cheltuieli care nu există. Ca să poată fi suportate există o soluție: să se mărească deficitul bugetar cu 1.000 mld.lei. Dar aceasta ar însemna să dăm peste cap tot ceea ce înseamnă aranjament cu Fondul Monetar Internătional.

Cred că va trebui să dimensionăm corect veniturile pentru a putea angaja cheltuieli reale și nu cheltuieli ipotetice. Am spus ieri, și vă rog să reflectați foarte serios, că anul trecut veniturile statului au fost cu 2.000 mld. mai mici. Or, noi am angajat aici cheltuieli în valoare de 2.000 mld., care nu s-au realizat și pe care le-am repartizat pe toți ordonatorii de credite, care au așteptat acești bani și dumneavoastră ați văzut reacția foarte clară a tuturor, că banii care trebuiau să vină de la buget n-au mai ajuns. Or, rectificarea de anul trecut ne-a arătat că ele s-au redus cu 1.000 mld, iar fără rectificare încă 1.000 mld. Vom ajunge exact în aceeași situație: să angajăm cheltuieli pe sume care nu se pot realiza, repet, nu din cifre care îmi aparțin mie ci din statistica oferită de Guvern.

Acesta este motivul pentru care am intervenit, pentru că, dacă discuția poate continua și pe alte capitole, în care o să observați că și la capitolul de venituri din impozitul pe salarii se prezintă o sumă care nu poate reprezenta creșterea care să ne conducă la veniturile globale anunțate de Guvern, în sumă de 16.900 mld.

Și cu aceasta am și încheiat. În intervenția mea de ieri făceam o remarcă și mi se pare că este corectă. Uitați-vă că un capitol "Taxa pe valoarea adăugată" este singurul, de altfel, care corespunde acestei relații, dintr-un motiv simplu; veniturile din t.v.a. s-au realizat în 1995 cu o scădere care nu este foarte importantă, iar veniturile din t.v.a. prognozate pe 1996 cu un plus de 1.500 mld. corespund inclusiv ratei inflației. Celelalte nu mai corespund. Dumneavoastră va trebui să decideți dacă putem să angajăm, la capitolul de cheltuieli, venituri de 1.000 mld. care, din tot ceea ce avem noi la dispoziție la ora actuală, nu există. Și este simptomatic cum vor fi alocate. Ar trebui să facem aici o paranteză și să vă gândiți puțin că noi aprobăm, de fapt, în cifre absolute, un alt buget. Acea prevedere pe care am mai folosit-o de blocare a cheltuielilor la dispoziția primului-ministru, în funcție de venituri etc.etc., ne pune în situația de a aproba alt buget, o altă dimensiune a bugetului, nu de-a aproba cheltuieli care se pot face ci cheltuieli care ipotetic se pot face.

Deci, eu aș ruga Ministerul de Finanțe să lămurească acest lucru, pentru că cred că nu putem să avansăm pe această cale.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În ceea ce privește observațiile care s-au făcut, întrebările care s-au pus și amendamentele formulate, rog comisia și inițiatorul să se pronunțe. În ceea ce privește amendamentele mai întâi, rog comisia să se pronunțe asupra lor.

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Mai întâi inițiatorul.

Domnul Adrian Năstase:

Poftim?! Sunt aspecte tehnice, de aceea... Cum considerați.

Domnul ministru poate, atunci, să comenteze mai întâi problemele de fond și apoi amendamentele pot fi rezolvate mai ușor.

Aveți cuvântul domnule ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Referitor la amendamentul domnului deputat Dinu, tocmai conținutul operațiunii în sine, și anume mobilizarea, atragerea efectivă a veniturilor la bugetul statului constituie temeiul pentru care formularea include acest cuvânt și nu ceva potențial, cum spuneați dumneavoastră, existența în societate sau prezența unor venituri în gestiunea agenților economici.

Deci, acolo scrie așa: "Bugetul de stat este format din resursele care se mobilizează...", pentru că dacă nu se mobilizează, nu se atrag efectiv la buget, nu sunt la buget, sunt în economie și nu pot fi cheltuite "...și care sunt destinate..." și după aceea urmează enumerarea orientărilor și a destinațiilor respective.

Deci, eu nu pot să fiu de acord cu schimbarea termenului de "mobilizare", pentru că mobilizare înseamnă atragere efectivă, înseamnă încasarea sumelor. Numai după ce pot fi încasate pot fi efectiv cheltuite. Deci, termenul respectiv, v-aș ruga să fiți de acord să-l păstrăm, așa cum a fost el formulat.

Privind unele mutații în structura cheltuielilor, în enumerarea lor, în ordinea de prioritate, dată fiind imposibilitatea efectuării unei cheltuieli dacă nu există liniște și apărare națională ș.am.d., sigur, asta poate fi discutat, pe noi nu ne deranjează că în loc să începem cu acțiunile social-culturale începem cu cheltuielile de apărare și ordine publică, dar, în general, sigur, și apărarea și ordinea publică sunt obiecte ale activității bugetare, însă, pe de altă parte, bugetul are un caracter profund social și am vrut să imprimăm această tentă bugetului și anume faptul că el se adresează acțiunilor de natură culturală, sănătate, educație, instrucție, sport, cultură, sigur, și după aceea, apărarea și ordinea publică. Cum apreciați, aici nu avem multe obiecțiuni.

Referitor la ce spunea domnul deputat de la U.D.M.R. cu privire la sursa majorării salariilor la personalul din instituțiile de cultură, au fost și instituțiile din domeniul sportului.

La nivelul instituțiilor din cultură s-au produs niște modificări de fond în ceea ce privește finanțarea acestora. Pe de o parte, nu se mai deschid liniile de credit bugetar cu nominalizarea și cu specificarea foarte exactă a capitolelor bugetare: cheltuieli de personal, materiale și cheltuieli de capital, ci li se avansează suma globală la care au dreptul, pe baza programelor, pentru că în ordonanță s-a introdus ceva nou, și anume faptul că ei își fac programe proprii prin care cresc aportul de venituri proprii din activităti diverse, inclusiv spectacole, expoziții, alte activităti specifice și, în final, ajung să acopere suma necesară plății salariilor majorate dar să și asigure funcționalitatea instituțiilor respective.

Deci, sursele sunt, pe de o parte, în programele proprii care vor aduce venituri suplimentare; pe de altă parte, în redistribuirea care se lasă la nivelul de decizie al fiecărei unități, nu se mai dirijează și se repartizează de la nivelul Finanțelor sau al Ministerului Culturii, pe fiecare instituție și pe fiecare capitol bugetar sumele, ci li se avansează o sumă globală în care ei se încadrează și cu cheltuielile de personal, și cu cele materiale și cu cele de capital, deci redistribuiri între capitole plus venituri proprii. Aceasta ar fi explicația.

Acum, cu referire la ce spunea domnul deputat de la PNȚCD, și anume sursa de acoperire a fundamentării veniturilor la nivel de 16.981 față de aproape 12.900 cât s-a înregistrat anul trecut și se cantona totul la impozitul pe profit. Sigur, pe de o parte, intervine factorul de aplicare a Ordonanței 70 din 1994 privind impozitul pe profit.

Noi avem semnale, potrivit cărora, la regularizare, pentru că va fi o regularizare odată cu depunerea bilanțului și agenții economici, mulți dintre ei care au înregistrat, -s-a depășit și expectația noastră privind creșterea economică și creșterea economică vine dintr-o producție suplimentară la nivelul multor agenți economici, ei au vărsat profitul după prevederile legii și anume anul anterior, indexat cu inflația, dar în ... efectiv în realizări, ei au depășit aceste prevederi, aceste anticipații și vor trebui odată cu regularizarea să mai verse sume suplimentare, pe care noi scontăm la nivel de circa 350-400 de miliarde.

Pe de altă parte, în condițiile aplicării Ordonanței nr.13 din 1996, se vor accelera încasările la buget din impozite și taxe, din principal deci, pentru că s-au anulat penalitățile sau se anulează dacă se plătește impozitul și taxa principală și acest lucru stimulează acei agenți economici, care, în condițiile unor restanțe la plată, unor arierate către buget, în sumă de 3.500 de miliarde pentru impozite și taxe și 1.000 de miliarde pentru penalități, erau practic descurajați și deveneau pasivi, neplătind nici una nici cealaltă.

Dând această facilitate, noi mizăm pe o revigorare a încasărilor în această perioadă, în această perioadă a anului 1996, îndeosebi în semestrul I, potrivit căreia, agenții economici vor plăti mai întâi impozitele și taxele principale datorate potrivit legilor în vigoare și vor beneficia de scutirea de impozit, de scutirea de penalități, de majorări în baza Ordonanței 13/1996.

Pe de altă parte, vă rog să nu pierdeți din vedere că, acolo unde pot exista unele anticipații mai optimiste avem contraponderea, avem corespondent în partea de cheltuieli a bugetului, deci nu vom efectua cheltuielile până nu vor fi sumele efectiv încasate, mobilizate la buget, pentru că la art.24, vă rog să observați, este prevăzută blocarea unei sume echivalente cu 600 de miliarde din volumul cheltuielilor, care nu se vor debloca decât în măsura în care se va constata pe parcursul execuției că veniturile sunt la nivelul așteptărilor și a prevederilor din buget.

Deci, temerile, potrivit cărora putem depăsi deficitul prognozat, deficitul înscris în buget, zic eu că sunt puțin cam exagerate, pentru că, pe de o parte, în partea de venituri dispunem de factorii de influență pozitivă, care să ne asigure apropierea de prevederile... deci, este o abordare optimistă, putem să facem și altfel: să punem venituri mai mici, să tăiem și de la cheltuieli, dar dumneavoastră înșivă o să veniți aici și o să solicitați multe alte suplimentări și să prevedem, așa cum s-a făcut în anii 1992-93, un articol general în care să se spună: veniturile suplimentare obținute pe parcursul execuției bugetului pe 1996 vor fi dirijate, vor fi orientate cu prioritate spre... și urmează o înșiruire de domenii prioritare. Așa am mers cu previziuni la nivelul apropiat de cel al realității și cu speranța că se va îmbunătăți și pe baza Ordonanței 15 privind disciplina financiară și această Ordonanță 13, care v-am spus, înlesnirile la plată și ca efect am și blocat o parte din cheltuieli, alte 600 de miliarde de lei care nu se eliberează sub formă de credite bugetare până în momentul când nu dispunem de veniturile necesare. Toate aceste lucruri sunt discutate și agreate, inclusiv cu finanțatorii noștri internaționali, care văd că o asemenea abordare și fundamentare analitică a cifrelor arată posibilitatea de a realiza aceste prevederi, atât la venituri, cât și la cheltuieli cu încadrarea la deficitul prognozat și aprobat de dumneavoastră, sperăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Poate este vina mea că nu am înțeles domnule ministru, însă la impozitul pe profit lucrurile sunt neclare.

Deci, producția crește - așa ni se declară de către Guvern - și ne bucurăm de treaba aceasta, dar impozitul pe profit scade.

Deci, acum un an, în 1995, la rectificare ați prevăzut impozitul pe profit 3,7 mii de miliarde și ați realizat numai 2,7 mii de miliarde, deci, 1.000 de miliarde nerealizare chiar după rectificare.

Ne spuneți acuma că o să reușiți să mai mobilizați încă 300 de miliarde, da? Deci, o treime din ceea ce nu ați realizat în 1995.

Domnul Florin Georgescu (din loja ministerială):

Le-am blocat eu.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, domnule ministru, vă dau cuvântul imediat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule ministru, dacă îmi dați voie?

Deci, eu presupun că orice modificare în baza de calcul pentru impozitul pe profit a fost avută în vedere la rectificare și atunci nu se mai justifică diferența aceasta enormă dintre ce ați prevăzut și ceea ce ați realizat.

Rezultă o scădere puternică a disciplinei financiare, nu încasați impozitul pe profit și acuma în bugetul pe 1996 diminuați și mai mult impozitul pe profit și practic baza este impozitul pe salariu, nu mai este impozitul pe profit.

Rugămintea mea este să ne explicați de ce impozitul pe profit scade în felul acesta? Da? Nu, nu îmi este clar, când producția crește, fără să se modifice baza de calcul a impozitului, de ce impozitul pe profit scade? Este o vină a dumneavoastră am impresia: ați slăbit disciplina de impunere.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, nu vă ridicați, până nu vă dau eu cuvântul!

Deci, rugămintea mea este să așteptați...

Stimați colegi, ...

Domnule Ana, întrebarea nu a fost pentru dumneavoastră.

Domnule ministru de stat aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule deputat, eu am mai dat explicația aceasta. Din păcate, dumneavoastră, am impresia că, faceți cu rândul cu domnul Cristea la prezență aici. (vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, am o rugăminte: dacă se poate, să răspundeți pur și simplu. Deci, să nu faceți aprecieri...

Domnul Florin Georgescu:

Da, Vă mulțumesc. Mă scuzați, domnule președinte! (vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog. (vociferări)

Domnul Florin Georgescu:

Eu am explicat că motivația pentru care..., domnule deputat, motivația pentru care în anul trecut, la rectificare a fost redus impozitul pe profit cu circa 900 de miliarde este în principiu... Poftiți?!

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

La rectificare 500.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, la execuție, dar la rectificare cu 500 de miliarde, este faptul că în aplicarea Ordonanței 13/1995 s-a introdus, potrivit Hotărârii 335 din 1995, o situație a băncilor comerciale și am spus, este aici de față domnul vicepreședinte al unei bănci, preșdintele comisiei de specialitate, care beneficiază în execuție de prevederile acesteia și anume: posibilitatea băncilor comerciale, dar și a agenților economici, de a-și constitui provizioane. Ce înseamnă aceasta? Pentru niște active, pentru niște creanțe, insuficient de sigure din bilanțul, din activul băncilor și al întreprinderilor, al asociațiilor comerciale și regiilor, se dă posibilitate acestora de a-și constitui surse în pasivul bilanțului, care să le permită, dacă, în final, nu încasează creditele, sau nu încasează facturile pentru producție și servicii executate de către întreprinderi, să acopere aceste influențe nefavorabile pe seama cheltuielilor, pe seama acestor provizioane, care sunt deductibile din baza de impozitare, deci, care reduc profitul brut supus impozitării. Este un mecanism care înseamnă costul restructurării și care reprezintă o modalitate operațională și eficientă de îmbunătățire a activității agenților economici, vizavi de un cost mult mai mare și cu efecte nu tocmai pozitive am spune noi, pentru că nu reprezintă un mesaj de seriozitate și disciplină, așa cum s-ar fi procedat dacă se făcea o compensare globală și se prelua la datoria publică pe partea de cheltuieli toată ineficiența, creditele neperformante și pierderile agenților economici.

Deci, deliberat, acesta este inclus și în Acordul FESAL, care este supus Parlamentului, deliberat se acordă acest drept agenților economici, băncilor comerciale de a-și constitui provizioane, care, la nivelul anului trecut, au însemnat o influență în diminuarea profitului... profitului inițial conceput, conceput în octombrie 1994, când am depus bugetul la Parlament, Ordonanța 13 a început să funcționeze în plin de prin lunile mai-iunie 1995, noi am aprobat bugetul în martie. Deci, am venit la rectificare și am fost de acord cu prevederile sale, cu efectele aplicării acestei ordonanțe. Pe acest an, provizioanele vor influența... provizioanele pe care și le constituie băncile comerciale și societățile comerciale vor influența bugetul cu 350 de miliarde.

Este posibil și în execuție, dacă vedem că încasările din impozitul pe profit urmează o curbă mai lentă de realizare, de mobilizare; putem modifica Hotărârea 335 în sensul de a schimba cotele în limita cărora băncile comerciale și societățile își pot constitui provizioane, să lăsăm principiul, dar putem modifica cotele, să spunem. Creditele neperformante sub standard nu se mai provizionează cu 20% din volumul creditului și se provizionează numai cu 10% și atunci lăsăm și băncii, sigur, o anumită rezervă pentru a se compensa în momentul neîncasării creanțelor. Dar, preluăm mai mult la bugetul de stat și obligăm banca sau agentul economic să fie mai atente atunci când intră în relații comerciale cu un anumit agent economic, să vedem dacă are bonitate, dacă are solvabilitate, capacitate de plată ș.a.m.d.

Deci, în general, din această ordonanță privind restructurarea a provenit reducerea impozitului pe profit, este o renunțare deliberată a noastră la niște drepturi, care, altfel, se încasau la buget, dar accentua blocajul financiar al unor agenți economici aflați în restructurare.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, nu putem angaja o discuție în care domnul ministru să ne tot dea calificative. Pe viitor îl rog sau să se mențină exclusiv la problemele tehnice de care îl întrebăm noi, sau să răspundă altcineva din partea ministerului, dacă dânsul nu se poate abține, și o să aibă un vocabular neadecvat.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc domnule deputat.

Are cuvântul domnul președinte Marin Stelian.

Aveți cuvântul domnule președinte.

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte, în legătură cu cele spuse de domnul Nestor, referitor la posibilitățile de a mobiliza la buget, eu totuși folosesc cuvântul "mobiliza" venituri suplimentare.

Domnilor, CEC-ul, pentru serviciul care ți-l prestează, respectiv convorbirea telefonică pentru confirmarea soldului, ia un tarif și nu văd ce legătură are tariful acesta cu veniturile bugetului de stat, pentru că CEC-ul este și el o bancă a populației, are legătură cu bugetul prin impozitul pe profit și celelalte impozite.

În legătură cu amendamentele domnului deputat Dinu, vă rog să mă credeți că le-am auzit și anul trecut...

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Nu ați auzit bine.

Domnul Marin Stelian:

Da, da le-am auzit și anul trecut și ele au fost respinse, pentru că așa am trecut în lege și anul trecut și acum doi ani și acum trei ani, așa avem în Legea finanțelor publice, care este în vigoare în România, cuvântul acesta "mobilizare", dar departe de a fi egal cu existente.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Pe ce contați?

Domnul Marin Stelian:

Resurse mobilizate cu resurse existente, total diferite cele două noțiuni, așa cum v-a spus domnul ministru, resursele atrase la buget.

S-a spus aici că bugetul a fost înaintat de Guvern la 31 octombrie și între timp au intervenit o serie de modificări: Ordonanța privind majorarea salariilor la cultură, Hotărârea Guvernului de a acoperi calamitățile din ianuarie cu inundațiile.

Domnilor, noi toate acestea le-am operat, avem amendamentele comisiilor, probabil că s-a lipsit la ședințele comisiilor în care am discutat. Dacă ne uităm la anexa privind Ministerul Culturii și aveam lista unităților de cultură subvenționate, prin care aprobam prin această lege bugetele de venituri și cheltuieli pe fiecare unitate de cultură, venituri proprii, subvenții de la buget, total venituri, cheltuielile, ori anexa aceasta a rămas numai cu unitățile de cultură și nu și cu veniturile și cheltuielile acestor unități, urmând ca Ministerul Culturii să repartizeze suma alocată de la buget pe fiecare unitate, iar bugetele să se aprobe de minister.

Așa cum a spus domnul ministru, majorarea cu 30, respectiv 50% a salariilor personalului din unitățile de cultură, urmează să se realizeze și pe calea veniturilor suplimentare care se obțin în aceste unități.

Domnule Cristea, dumneavoastră puneți sub semnul întrebării 1.000 de miliarde, adică ar trebui să tăiem din buget. Totuși fundamentarea veniturilor bugetului se face mult mai analitică, pe fiecare fel de venit, pe bază de studii făcute pe ramuri, pe societăți, nu le luăm așa în mare, să zicem domnule, 30%. Păi, 30% față de realizări, procentul este mult prea mare, pentru că nu se încadrează în 20% inflație și 4,5% creșterea economică. Nu se aplică liniar, să știți. Calculele se fac... fundamentările se fac analitice și tocmai de aceea Guvernul, în cuprinsul legii, și-a prevăzut acea măsură, ca bun gospodar ca să blocheze 4,5% din totalul cheltuielilor, urmând ca acestea să se debloce începând cu septembrie, în funcție de realizarea veniturilor, astfel încât acest deficit să nu poată să fie depășit, pentru că nu poți să-l depășești, n-ai cum să-l depășești, pentru că n-ai resurse.

Ca să cheltui în plus față de resursele care ți le-ai prevăzut și venituri, trebuie să ai bani în plus; n-ai, nu faci cheltuielile până la urmă, să știți. Adică, te încadrezi și forțat.

Părerea mea este că amendamentele nu pot fi avute în vedere. Gândiți-vă ce înseamnă să reducem cu un miliard, cu o mie de miliarde veniturile și unde operăm această chestie.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu a propus, domnul deputat a cerut doar niște explicații, nu a propus un amendament.

Domnul Marin Stelian:

Da.Eu vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem două amendamente. Un amendament ... de fapt două amendamente care vizează numai problematica, să spunem a organizării alineatului 1 și aici înțeleg că sugestia inițiatorului și a comisiilor este să lăsăm formulările existente, pentru că ele au o anumită tradiție și un anumit sens financiar pe care nu are rost acum să-l demontăm și să încercăm să-l refacem, pentru că riscăm să introducem conotații separate, diferite de cele obișnuite și există apoi propunerea domnului deputat Dinu de a se introduce un alineat nou, care să fie un alineat de trecere: realizarea acestor activități se asigură prin alcătuirea bugetară ce urmează privind veniturile și cheltuielile, dar care este oarecum descriptiv și el de fapt, cum să spun, nu face decât să anunțe că va urma analiza...deci, prezentarea analitică.

Deci, în condițiile acestea... - dacă doriți, eu pun la vot amendamentele, dar cred că, comentariile au fost suficient de clare și atunci îl întreb pe domnul deputat Nestor: doriți să-l supun la vot?

Domnul Nestor Călin (din bancă):

Eliminare.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dacă eliminăm acum ordinea publică și înfăptuirea justiției, cei care vor compara textul cu textul de anul trecut, vor spune că se dorește corupție ș.a.m.d., că nu ne interesează înfăptuirea justiției, că nu toți sunt suficient de sofisticați ca dumneavoastră să înțeleagă că prin autoritate publică se înțelege și înfăptuirea justiției. Și cei care vor compara textele vor spune: domnule, tipii ăștia au avut ceva în minte când au scos înfăptuirea justiției de acolo.

Credeți că este important, este bine ca Parlamentul să dea acest semnal?

Din sală (din partea stângă):

Nu...nu...

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog pe domnul deputat Nestor Călin să reflecteze dacă dorește să supun la vot acest amendament. Da, domnul deputat dorește.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? 3 voturi pentru. Vă mulțumesc. Insuficiente pentru adoptare.

Domnule deputat Dinu doriți să mai supun?... Cred că au fost prezentate argumente pentru a menține formulările actuale, care, sigur că, nu întotdeauna, mulțumesc un jurist foarte bun, dar, care sunt într-un fel în tradiția unei bresle.

Domnul Ion Dinu:

Este creația unuia singur, creație care vine de la domnul Marin Stelian.

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Înțelegeți-mă! Iubesc foarte mult vechimea - și pe greci și pe latini. La remarca domnului Marin Stelian, am toată considerația, am să-i aduc aminte niște vorbe, legat de faptul că eu și anul trecut am propus și acuma aș persista. Eu cred că s-a greșit și anul trecut, de aceea am zis: erare humanum est, persistare diabolicum. Vegheați, domnule ministru! (vociferări)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, eu vă propun să reflectăm la această înțelepciune anul viitor, când ne vom da seama mai bine dacă se încearcă, într-adevăr, să se persevereze în această dificultate.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Să dea Dumnezeu.

Domnul Adrian Năstase:

Da. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră art.1 în ansamblu, încă nu s-au făcut amendamente pe alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați.

37 de abțineri.

Cu 3 voturi împotrivă și 37 de abțineri, art.1 a fost adoptat.

Trecem la dezbaterea art.2.

La articolul 2 dau cuvântul domnului deputat Gavril Dejeu. Aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Ca să fixez cadrul discuției, arăt că nu fac amendament, dar pentru că sunt chemat ca să-mi exprim votul cu privire la acest articol, trebuie să fac câteva comentarii și la sfârșit chiar să anunț cum voi vota.

Articolul vorbește despre clasificarea veniturilor bugetului și face fel de fel de trimiteri la surse și comparații între diversele categorii de venit. Una însă mi se pare că lipsește din clasificare și care trebuie subliniată.

În ce măsură veniturile bugetului de stat sunt mobilizate, cum nu-i place domnului Dinu să se spună, din capacitatea economiei naționale și în ce măsură sunt mobilizate de pe umerii cetățeanului?

Articolul 2, după părerea mea, ar fi trebuit să înceapă cu această precizare.

Avem însă în anexa nr.1 posibilitatea de a face o judecată pe această temă și care, probabil, mă va determina să nu votez acest articol, pentru că, stimați colegi, ceea ce dezbatem acum cu titlul de previziune pentru 1996, se bazează pe un rezultat al activității socio-economice pe mai aproape, 1995, dar și pe anii anteriori.

După părerea mea, expresia veniturilor mobilizate la butetul de stat, repartizate pe cele două capitole și anume: impozitul sau mai bine zis "venitul din economie" și "venitul de pe umerii cetățeanului" demonstrează dacă raportul este favorabil primului, eficiența activității economico-sociale a regimului politic și dacă cumva lucrurile stau invers, dimpotrivă. Care este raportul?

La pagina de la anexa nr. 1 care vorbește despre aceste venituri ne spune că veniturile pe profit sunt de 4.100 miliarde lei, ceea ce raportate la 16.981.570 miliarde lei, revine un procentaj de 23%. Încolo - și m-am informat, pentru că nu sunt economist - dar sunt enumerate și în anexa 1 și în articolul 2 diverse categorii de venituri, toate se reduc până la urmă ca fiind venituri plătite din veniturile din buzunarul cetățeanului. Și aceste venituri sunt per total, în sumă de 12.315 miliarde lei, într-un procentaj de 77%. Ecuația este simplă, foarte simplă și foarte descurajantă.

Eu nu voi face comparația pe care a făcut-o domnul Cristea sau domnul Ciumara, spunând că am estimat veniturile din profitul din economie la o sumă mai redusă pe 1996 decât pe 1995, în condițiile în care susținem că productivitatea muncii crește. Explicații a dat într-un fel oarecare domnul ministru al finanțelor, dar eu refuz să cred, la nivelul judecății simple, că o economie poate fi taxată sănătoasă și eficientă în condițiile în care profitul pe care statul îl obține din ea scade, indiferent de jongleriile de natură financiară. Și atunci, reflexul, voi fi chemat în calitate de deputat să spun: ești de acord, nu ești de acord cu acest articol 2, care repartizează de maniera aceasta veniturile și să dau un CEC aproape în alb și o ratificare a operațiunii de gospodărire economico-socială a Puterii și a Guvernului cu rezultatul pe care ni-l prezintă și care se impune. Eu nu zic că trebuie schimbat ceva, pentru că de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ia.

Aceasta este realitatea la ora actuală, dar, eu mă întreb: de ce suntem nevoiți să acceptăm o astfel de realitate după atâția ani de efort economico-social în România. Și dacă rezultatul nu este bun, și dacă rezultatul se reflectă în acest buget care ne este prezentat de Guvern, a-l vota însemnează a-i da girul, examen de trecere Guvernului, respectiv Puterii pentru modul în care a gestionat economia națională, lucru care, după părerea mea, nu se poate face. Sau, dacă o vom face, o vom face cu cauțiunea sau cu mențiunea expresă, că o facem, numai dintr-o pură necesitate, de a debloca mecanismul economico-financiar al țării, pentru a avea, sigur, un buget, dar nu pentru că aprobăm un buget care să merite aprobat din punctul de vedere al eficienței lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul ministru de stat Florin Georgescu. Aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Domnule deputat, eu am explicat mai devreme că în suma de 4.100 de miliarde la impozitul pe profit se cuprinde și influența măsurilor luate de Guvern pentru a lăsa la dispoziția agenților economici, ale căror resurse umane sunt înșiși salariații, sume suplimentare pentru a-și putea compensa eventualele neîncasări de creanțe. Deci, i-am dat un sprijin, dacă vreți, o subvenție implicită, indirectă agenților economici de care beneficiază în consecință și salariații prin faptul că gestiunea lor, bugetele de venituri și cheltuieli sunt detensionate de această facilitate pe care le-a creat-o Guvernul. Dacă mâine venim și anulăm Hotărârea 335 și alte facilități, introduse prin Ordonanța 13 care înseamnă o acțiune de parteneriat în restructurarea agenților economici mai puțin eficienți pentru a-i încadra în condiții de profitabilitate, noi vom mai obține aici 1.000 de miliarde, dar pentru nu se știe câtă vreme, pentru că, încasând încă 1.000 de miliarde, prezentând o proporție mai bună între impozitele de la populație și impozitele de la agenții economici, practic vom accentua subcapitalizarea moștenită și accentuată, agravată după Revoluție, a agenților economici și salariații înșiși se vor vedea în situații de restructurare, de redimensionare a forței de muncă, ceea ce nu este plăcut pentru nimeni. Or, prin această măsură pe care am luat-o, de reformă economică în domeniul restructurării, am lăsat la dispoziția întreprinderilor resurse suplimentare. Cât este această diferență, domnule deputat? Păi, între impozitul pe profit la 4.100 și impozitul pe salarii, care alimentează bugetul de stat, este vorba de 4.153. Dacă am fi făcut o compensare globală și luam la bugetul statului 4.000 de miliarde, însemna o povară suplimentară pe partea de cheltuieli, care se putea acoperi din două surse: fie prin a tăia de la educație, sănătate, armată, ordine publică, justiție, Guvern, Parlament și astfel, prin acea măsură, pe de o parte eliberam întreprinderile unde oamenii sunt salariați de anumite poveri, dar ei beneficiau de servicii publice mai slabe, mai reduse cantitativ și atunci plăteau indirect, fie nu reduceam aceste sume de la direcțiile, de la destinațiile menționate și puneam un impozit suplimentar pe partea de venituri, pentru a compensa modul cum se acționează în economie. Deci, eu zic că, în tranziție și în perioada aceasta, pe care o parcurgem, tendința este pozitivă și este corectă. De ce? Eu vă spun că, în 1991, impozitul pe profit reprezenta 4,8 la sută din produsul intern brut, iar impozitul pe salarii 7,8. Deci o distanță de trei puncte procentuale între contribuția unui tip de impozit și a celuilalt, ca raport la P.I.B. Cât este acum? Și includ, domnule deputat, in calcul și cea ce transferăm din impozitul pe salarii la bugetele locale, ca sursă de autofinanțare a acestora.

Acum avem o diferență între 4,4, impozitul pe profit, cu acea detensionare pe linia provizioanelor și alte facilități, și 6,2 impozitul pe salariu numai. Este o diferență, nu de 3 puncte, ca în 1991, ci de numai 1,8 puncte. Deci curbele, tendințele se converg și, în timp, se vor întâlni la un punct de echilibru corespunzător, pe măsură ce economia începe să funcționeze mai bine, privatizarea, restructurarea, dar fiecare are un cost și costul acesta trebuie să-l reflectăm transparent în buget, pentru că altfel se reflectă în arierate, în plăți restante care izbucnesc într-o perioadă, într-un moment nepredictibil, neprevizionabil, în inflație și atunci toată lumea plătește o taxă indirectă pe care vrem s-o evităm.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul președinte Brânzei dorește să adauge ceva?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Socoteala pe care a făcut-o colegul nostru, domnul Dinu este cam directă, prea dură. Sigur că și din anexele pe care noi le avem la dispziție, anexa 1 de la buget, concretizat, într-adevăr, apar sumele cu ponderea cea mai mare la veniturile bugetului de stat, cele două impozite - impozitul pe profit și impozitul pe salariu - calculate, așa cum dânsul a spus aici, într-un procent undeva la 24 la sută, în ceea ce privește impozitul pe profit. Această relație directă și socoteală pe care dânsul a făcut-o, ca diferență, înseamnă că stă totul pe umerii contribuabilului, nu este cea mai fericită. Pentru că, dacă noi trebuie să facem analiza veniturilor în complexitatea lor, o mare parte din aceste venituri se reflectă în activități și contribuții pe care trebuie să le aducă persoanele juridice, deci nu persoanele fizice.

Uitați, atât la impozitele directe, cât și la impozitele indirecte, sunt venituri care contribuie la capitolul general de venituri în bugetul de stat, care nu sunt, așa cum ați reacționat dumneavoastră, direct pe umerii cetățeanului sau pe umerii contribuabilului. Deci calculul nu este făcut exact așa cum ați considerat-o dumneavoastră și nu este acel procent pe care dumneavoastră l-ați menționat în această privință.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Dejeu. Aveți cuvântul.

Domnul Gavril Dejeu:

Am remarcat și eu, domnule președinte, această idee că există impozite directe pe salariu și impozite indirecte și că există impozite percepute și de la persoanele juridice. Pe mine, ceea ce mă interesează este să scoatem în evidență de unde provin și sumele pe care le plătesc persoanele juridice, cu titlu de impozit și cu titlu de aport la buget. Le plătesc din venituri din producție sau din venituri care se raportează, până la urmă, tot la angajații lor? Aici este tot miezul problemei: să nu falsificăm și să nu fetișizăm ideile, fiindcă eu am băgat de seamă că, prin clasificările care se fac, se diluează problema, ceea ce este central de judecat asupra acestui buget, care, încă o dată o spun, este oglinda activității economico-sociale a statului nostru pe un an - doi sau trei, în trecut, este: ce capacitate economică are țara pentru a furniza aportul la buget din produsul economic, respectiv din activitatea, din eficiența economică și ce procent rămâne, în continuare, să fie suportat pe umerii cetățeanului, prin faptul că anumite capitole de venituri indirecte sunt mobilizate pe căi ocolite. Nu mă convingeți că ele nu vin, în final, tot de la cetățean, dacă ele nu vin din profitul pe economie. Aceasta este toată problema.

Cu alte cuvinte, eficiența economică în ce măsură alimentează bugetul? Si s-a recunoscut, și aici, că, într-adevăr, impozitul pe profit este de 23 - 24 la sută.

Am înțeles, deși nu sunt economist, explicațiile date de către domnul ministru Georgescu, în legătură cu măsurile pe baza Ordonanței 3, care, dacă nu s-ar fi luat, ar fi crescut, într-un fel oarecare, profitul rezultat din economie, dar cu consecințele pe care dumnealui le-a spus. Admițând, chiar, această idee, problema de fond rămâne, pentru că acesta mi se pare un mic paleativ. Problema de fond rămâne cum judecăm acest buget și părerea mea este că el nu poate fi judecat, decât așa cum am spus eu.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

In ultima intervenție, domnul ministru ne-a explicat ce întrebam și domnul Cristea și eu. Deci, în mod practic, în loc să dea cheltuieli pentru subvenții de 1.000 de miliarde de lei, a redus veniturile. Există în stenogramă și cuvântul subvenție și mia de miliarde, domnule ministru.

In consecință, ca principiu, noi continuăm subvenționarea întreprinderilor nerentabile, de data aceasta mascând creșterile de cheltuieli prin reducerile de venituri? Despre aceasta este vorba. Aceasta este deja o concepție de linie politică financiară. Dumneavoastră ați confirmat că subvenționați cu o mie de miliarde ascunse la diminuarea veniturilor. Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnul deputat a făcut o interpretare, sigur, care-i aparține la ceea ce am spus eu. Eu nu mi-o însușesc.

Eu am spus că, în condițiile în care economia este subcapitalizată, că așa a fost ea concepută, în sistemul trecut, și în condițiile în care vrem să funcționeze această economie și avem foarte multe întreprinderi care sunt viabile, au segmente de cerere, atât la intern cât și la extern, pentru a fi puse în condiții de rentabilitate, dacă și organismele care ne finanțează și ne dau dolari, pentru a ne acoperi deficitul la balanța de plăți, au fost de acord cu această abordare, care înseamnă programe de restructurare, pentru că nu dăm subvenții necondiționate, domnule deputat, dăm subvenții condiționate de un program de restructurare, care arată o perspectivă în șase luni, într-un an, într-un an și jumătate maximum, pentru agentul economic, de a trece pe profit și a reda societății ceea ce investește societatea în el astăzi, inclusiv pe seama bugetului, față de o subvenție care înseamnă o sumă alocată fără nici un fel de condiție, cum ar fi la transportul comun sau în alte părți, unde se depășesc costurile prin activitatea desfășurată, raportat la tarif. Deci este filozofia Ordonanței 13, care obligă la un program de restructurare, care arată punctul critic în care veniturile depășesc cheltuielile și care este localizat în timp, în raport cu particularitățile fiecărei întreprinderi și la care statul, patronul, pentru a-l face atractiv la privatizare, pentru a recupera atât din profit, cât și din contravaloarea ce o va obține pe acțiunile vândute la o societate profitabilă, deci statul intervine pentru a sprijini acest proces. Dacă nu am face așa, pentru că dumneavoastră criticați politic, financiar cum procedăm noi și cum au acceptat și Banca Mondială și Fondul Monetar, în cazurile de față. Ce s-ar întâmpla? Domnule, întreprinderea x, y, z are astăzi și a avut și în 1990, și în 1991, și a avut ascunse ineficiența și risipa, uneori, sau dezorganizarea, și înainte de 1989, sub formă de pierderi sau de raportări fictive, care s-au luat de la Revoluție, în momentul ‘90, s-au preluat la bugetul de stat. El apărea în bilanț cu profit de 1 la sută, dar în gestiunea lui erau multe stocuri raportate care nu existau, multe cheltuieli care se făcuseră și nu erau reflectate și acelea au fost puse transparent în 1990, când s-a făcut raportarea pentru anul 1989 și s-a curățat economia atunci, dar a rămas ceea ce, potențial, exista în momentul respectiv. Dacă nu procedam așa, ce am face? Intreprinderea x, care apare cu bilanțul negativ, o închidem și facem 40 la sută șomaj, sau 30 la sută, sau 28 la sută sau 21 la sută... Și care este soluția? Să ne transformăm într-o piață de desfacere, să cumpărăm totul din afară și să împingem moneda națională la culmi nebănuite de depreciere și de transfer al valorii muncii vii și materiale din România în alte părți? Nu, să încercăm să ne consolidăm economia, finanțele publice, să creăm locuri de muncă și să devenim competitivi în piața internațională și să ne integrăm în structurile euro-atlantice de pe poziții de partener, și nu de rudă săracă, cu o economie slăbită și cu niște finanțe publice, cu o monedă, de asemenea, necompetitive.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Intâi domnul președinte Marin Stelian și apoi domnul președinte Brânzei.

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Domnul deputat Dejeu ne-a explicat că veniturile bugetului de stat pe 1996 provin, 23 la sută, din economie, respectiv impozitul pe profit și restul de 77 la sută de la populație.

Ca nu cumva să plecăm de aici cu lucrurile nelămurite, să vă dau câteva categorii de impozite care nu au fost luate: impozitul pe profit obținut din activități comerciale ilicite - acesta nu provine de la populație, tot de la societăți comerciale; impozitul pe dividende, de la societătile comerciale - nu este impozitul pe care îl plătește populația, tot din profitul net se plătesc dividende și se plătește impozit; impozitul pe țițeiul din producția internă și gaze naturale - îl plătesc societățile respective...

Domnul Mircea Ciumara:

Se scumpește benzina...

Domnul Marin Stelian:

Nu toată benzina merge la cetățean, să știți; nici 5 la sută din producția României nu merge la cetățean.

... Taxele vamale de la persoanele juridice, pentru materii prime, materiale, că acestea au pondere, adică intră în producție, normal intră pe cheltuieli și, deci, tot din economie...

(Domnii deputați Gheorghe Cristea și Mircea Ciumara fac comentarii)

Toate cresc prețurile, dar prețul acela nu poate să crească la infinit, să știți, că, dacă o societate face un produs cu un preț necompetitiv, pierde și piața internă, că nu se vinde și pierde și piața internațională, adică nu toate cheltuielile sunt recunoscute de piață, să credem noi, adică, deci din economie. Vedeți, dumneavoastră, majorări și penalități pentru venituri nevărsate în termen la buget, adică restul de 77, care l-ați făcut dumneavoastră, și nu 76, ci vreo 76,85, nu toate sunt impozite de la populație. Adică, în legătură cu ce ne-a spus domnul Florin Georgescu și s-au adus critici aici, legat de Ordonanța 13, v-am spus, eu am salutat o asemenea măsură de restructurare a societăților. S-au făcut programe pe fiecare societate, programe aprobate de Guvern. Se urmăresc aceste programe.

Hai să luăm Legea insolvabilității comerciale, ce spune acolo, despre societățile care sunt insolvabile? Prima dată, dacă este posibil, pe baza unui program, face restructurarea și suportă și proprietarul, suportă și creditorii acest program de restructurare. Așa s-a făcut și la noi. La noi, prin Ordonanța 13, practic, s-a aplicat Legea privind insolvabilitatea comercială la societățile care pot să fie restructurate și pot să fie viabile și, vă rog să mă credeți, am spus aici, cu ministrul finanțelor am văzut fiecare program și, într-adevăr, am aplicat măsurile prevăzute din programul de restructurare aprobat pentru fiecare societate, adică nu ne abatem de la lege, că a făcut o ordonanță în afara legislației României. Luați Legea privind insolvabilitatea comercială și vedeți că se încadrează perfect în acea lege.

Deci aceasta am vrut să spun și aș dori ca Guvernul să continue și la celelalte societăți asemenea măsuri cum s-au luat la cele aproape 150 de societăți.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Întâi domnul deputat Ciumara și apoi domnul deputat Avramescu.

Domnul Mircea Ciumara:

La prima categorie de venituri expusă de domnul Marin Stelian este situația următoare: niște întreprinderi speculează consumatorul ilegal și profitul obținut prin specularea consumatorului îl ia bugetul statului. Deci bugetul ia de la cetățean, exact cum spunea domnul deputat Dejeu.

Deci eu am înțeles, din ce ne spunea domnul ministru, că deficitul bugetului de stat ar putea fi diminuat cu 1.000 de miliarde, încadrându-ne perfect în prevederile Băncii Mondiale, și FMI și ceilalți, dar trebuie să îl punem de 3 miliarde, ca să obținem finanțarea subvenționării întreprinderilor nerentabile din credite externe. De ce aveți nevoie de un deficit de 3.000 de miliarde, cum scrie acolo, din moment ce, dacă ați impozita corect profitul, deficitul ar fi numai de 2.000 de miliarde. Pentru mia aceea de miliarde de subvenții mascate, dumneavoastră doriți să obțineți să subvenționați întreprinderile nerentabile din credite externe. De aceea, domnule ministru, hai să ne hotărâm să spunem sincer care este deficitul real al economiei și să spunem sincer că subvenționăm întreprinderi nerentabile, că nu este în avantajul societății românești să perpetuăm lipsa de rentabilitate.

Dacă mergem pe o politică de subvenționare din credite externe a întreprinderilor nerentabile, că aceasta faceți acum, mie îmi pare rău că nu ați acceptat să discutăm primele 5 articole, după ce discutăm pe detalii.

Ce ar fi să bucurăm Banca Mondială, să spunem că deficitul este numai de 2.000 de miliarde, și nu de 3.000 de miliarde, cum ați spus dumneavoastră acum?!

Gândiți-vă dacă doriți, neapărat, să subvenționați din credite externe lipsa de rentabilitate.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin Avramescu:

Eu cred că în această discuție punctul pe i a fost pus de domnul deputat Dejeu. Noi aici facem o greșeală că judecăm, în exclusivitate, pe domnul ministru Georgescu, când, în realitate, ar trebui să judecăm întreg Guvernul. Suntem după 4 ani de o guvernare, de când vorbim de restructurare, restructurare, restructurare. Ori, după ani, mai durează, după 4 ani constatăm că, totuși, baza este impozitul pe salarii, care, automat, crește de la an la an, datorită indexării, iar ca tendință, chiar dacă ele sunt cam un sfert - un sfert impozitul pe salarii, impozitul pe profit, dacă în anul 1995 era, totuși, ceva mai mare, în cifră globală, impozitul pe profit, acum este invers. Aceasta este tendința. Si, în aceste condiții, într-adevăr, nu se poate face nimic, adică nu se observă o dezvoltare, o tendință spre bine. Poate și din cauza aceasta nu obținem credite externe, pentru că, atâta timp cât, în total venituri, procentul va fi mare în impozitul pe salarii, atunci nu ai nici putere de cumpărare, nici nimic.

Cu alte cuvinte, toată această creștere economică, cu care ne lăudăm de la an la an, dacă nu se reflectă în impozitul pe profit, atunci nu am realizat nimic.

Sigur că se poate vorbi: restructurarea durează un an, doi, șapte, zece, se poate, într-adevăr, discuta, dar să vedem o tendință, or, tendința este inversă.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Nu vă enervați, domnule ministru, prima regulă!

Domnul Florin Georgescu:

Sunt foarte calm.

Domnul Adrian Năstase:

Aceasta este regula dezbaterii parlamentare...

Domnul Florin Georgescu:

Este al patrulea buget și deja eu sunt vaccinat la chestiunile acestea și la Cameră, la deputați,... domnul Marin Stelian spunea că este numai la Senat...

Deci, domnilor deputați și senatori, restructurarea mai durează câțiva ani buni în România și se face pe două căi: prin privatizare, și noii proprietari vor restructura, având legitimitatea materială, morală și a proprietății, iar pe de altă parte prin restructurarea de către stat a întreprinderilor care nu sunt atractive, în acest moment și care nu pot fi privatizate din cauza rezultatelor financiare slabe și atunci trebuie proprietarul să se implice, să le restructureze, pentru că, altfel, ele absorb din valoarea adăugată brută creată de alte întreprinderi din economie, deci să le restructureze, să le facă profitabile. Aceasta este abordarea noastră. Alții pot să spună așa: domnule, nu le restructurăm, nu mai cheltuim cu ele, le închidem, le vindem ca fiare vechi, vom vedea ce vom face cu șomerii și, probabil, că au o forță de dialog cu sindicatele mai puternică decât a noastră. Să vedem dacă, cândva, va fi posibil așa ceva. In condițiile acestea, vedeți că se trăiește încă greu, sunt venituri destul de scăzute la multe întreprinderi și avem tensiuni sociale, din păcate, alimentate tocmai de unii care spun să închidem întreprinderile, dar, vedeți, aceasta este situația și platforma, orientarea politică de pe care noi pornim: să le restructurăm, să le facem viabile și să le vindem, să le privatizăm, în final, și pe acestea.

O mențiune pe care am omis să v-o fac aici se referă la faptul că influențe nefavorabile asupra impozitului pe profit au generat și Legea nr.77/1994 privind programul Asociației salariaților și privatizarea prin MEBO, pentru că acolo sunt prevăzute scutirea cu 50 la sută, reducerea cu 50 la sută a impozitului pentru întreprinderile privatizate prin aceste metode, aferent ratelor care se vor plăti în condițiile noii proprietăți private; ele sunt peste 1.700 de întreprinderi. Deci aici este principiul vaselor comunicante. Pe de o parte suntem acuzați că avem o politică prea presantă, din punct de vedere fiscal. Cum relaxăm și mai lăsăm în economie, deci pe principiul vaselor comunicante, să aibă lichiditate economia, să lucreze și să crească, ni se face comparația: domnule, dar nu mai iei impozitul pe profit. Păi, nu pot să am și impozit pe profit mare și lichiditate în economie și cotă de impozitare mică. Este o tautologie, este un nonsens, este o contradicție vădită.

Deci este o măsură de politică pe care noi ne-o asumăm. Am dat facilități și la MEBO, împreună cu dumneavoastră, am dat facilități și la Ordonanța 13, că vrem să restructurăm pe metoda aceasta. Vine altcineva, anulează ordonanța, ia mai mult impozit pe profit, un an, un an și jumătate, și după aceea baza de impozitare scade brusc, dramatic și, sigur, se vor culege toate consecințele economice, sociale și internaționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Brânzei.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

In completare la ceea ce domnul senator Marin Stelian a spus aici, cu referire directă la anumite poziții de venituri directe și indirecte, care sunt prevăzute în anexa 1, ca venituri la bugetul de stat, aș vrea să fac o simplă completare, prin faptul că toate aceste venituri, impozite, taxe și ce mai sunt prevăzute în această anexă, sunt reglementate prin acte normative care au fost promulgate de către Parlament, sau, mă rog, prin ordonanțe ale Guvernului care urmează să fie ratificate de către Parlament. Încă ceva vreau să aduc în completare la acest raport care s-a menționat aici, între acel 24 la sută, ce reprezintă venitul pe profit și restul, care ar fi venituri ale populației. Eu aș vrea să răspund printr-o singură întrebare: există, pe planeta Pământ, societate în care diferența, deci toate veniturile rezultate de la societățile comerciale, de la agenții economici, care rămân la partea de consum pentru populație și nimic, practic, pentru dezvoltare? Eu cred că nu există. Deci, o parte dintre aceste venituri, aceste impozite, aceste taxe, automat trebuie să fie adunate ca venituri la bugetul de stat, urmează apoi cursul și defalcarea acestora pe capitole de cheltuieli aferente bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu s-a făcut nici un amendament la articolul 2. Il supun, în ansamblu, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Vă rog să numărați. 39 de voturi împotrivă. Abțineri? Vă rog să numărați. 4 abțineri.

Deci sunt 39 de voturi împotrivă și 5 abțineri. Articolul 2 a fost adoptat.

Articolul 3. Nu este nimeni înscris pentru a lua cuvântul. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 26 de abțineri.

Cu 9 voturi împotrivă și 26 de abțineri, articolul 3 a fost adoptat.

La articolul 4, există un amendament al comisiei și nu este nimeni înscris la cuvânt.

Vă rog să observați propunerea comisiei de introducere a unui alineat nou și întreb inițiatorul dacă are observații în legătură cu acest amendament. Este vorba de amendamentul comisiei la articolul 4 pentru introducerea unui alineat nou.

Domnul Florin Georgescu:

Nu.

Domnul Adrian Năstase:

De acord cu acest amendament.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 29 de abțineri.

Cu 29 de abțineri, alineatul nou a fost aprobat.

Vroiați să vorbiți, domnule Marton, la articolul acesta?

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Nu.

Domnul Adrian Năstase:

Atunci, supun votului dumneavoastră articolul 4, în ansamblu, cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 22 de abțineri.

Cu 5 voturi împotrivă și 22 de abțineri, articolul 4 a fost adoptat.

La articolul 5 este înscris cineva? Aveți o chestiune de procedură? Da, atunci domnul Márton Árpád - Francisc, pentru articolul 5.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Atunci am propus, la începutul dezbaterilor, ca acestea să aibă loc, în primul rând, de la articolul 6 încolo, domnul ministru a fost de acord ca dezbaterea, măcar a articolului 5, să aibă loc după ce am dezbătut restul articolelor. Astăzi, iarăși a avut o declarație care sugerează această idee pentru că, la întrebarea pe care am pus-o eu, domnia sa a spus că instituțiile respective vor primi sumele globale, având posibilitatea să-și repartizeze, adică să se gospodărească cu aceste sume. Or, dacă noi în art. 5 deja batem în cuie sumele alocate investițiilor...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Am următoarea întrebare: vă referiți la întregul art. 5 sau numai la alin. 1?

Alin. 1 este, de fapt, cel pe care îl avem ...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Exact. Deci, dacă spunem cât va reveni investițiilor, cât va reveni sumelor salariale ..

Domnul Adrian Năstase:

Aveți dreptate.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

...înseamnă că nu mai avem ce discuta.

Domnul Adrian Năstase:

Absolut.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, ceea ce a propus însuși domnul ministru, nu se mai poate realiza.

Domnul Adrian Năstase:

Mi se pare corectă observația și dacă îmi aduc bine aminte, la fel am procedat și anul trecut, pentru că știu că în funcție de anumite modificări operate pe parcurs, rezultatul final, deci însumarea aceasta la alin. 1, s-a modificat. Înțeleg că și inițiatorul este de acord cu alin. 1, ca acesta să fie definitivat în final?

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Mulțumesc, dacă-mi permiteți, anul trecut și în ceilalți ani anteriori s-a procedat de maniera unui vot de principiu, deci se votează în principiu și se amendează, se corectează unele cifre la pozițiile ...

Domnul Adrian Năstase:

Practic este aceeași problemă.

Eu v-aș propune următorul lucru: dacă nu sunt probleme la alineatele 2, 3, 4, avem, de fapt, un amendament al comisiei pentru alin. 4, eu vă propun să lăsăm alin. 1, care într-adevăr este un alineat care însumează diverse cheltuieli și întotdeauna am avut probleme cu acest alineat în buget și este firesc, pentru că, el, de fapt, însumează în final, pe diferite capitole, operațiunile pe care le facem în cursul dezbaterilor la buget. Dar, vă propun, dacă nu sunt obiecții, să aprobăm pe alineate separate 2, 3 și 4 și rămâne ca votul final pe art. 5 să îl dăm la sfârșit, înainte de votul final asupra legii.

La alin. 2, dacă sunt observații? Nu.

Supun votului alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 18 abțineri.

Cu 18 abțineri alin. 2 a fost adoptat.

Alin. 3, dacă sunt observații? Sunt observații, domnule Cristea, la alin. 3 sau nu? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Cristea:

De altfel, observația se leagă și de raportul comisiei și ea vizează ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă referiți la alin. 3 sau 4?

Domnul Gheorghe Cristea:

În proiect este vorba de alineatul al 3-lea, care vizează cheltuielile de personal, că nu se pot depăși aceste chesltuieli de personal. În raportul comisiei de specialitate se face o reformulare, care se referă la posturile vacante existente în cadrul numărului mediu de personal, prevăzut în Anexa nr. 3 și care spune că se blochează în proporție de 50%. Este un alineat nou, dar care ține de esența alin. 3 care vizează cheltuielile de personal, comisia propunând această blocare a posturilor vacante. Și propunerea mea este, dacă mă refer la propunerea din raportul comisiei de eliminare a acestui alineat nou și, evident, de constatare că începând de acum încolo, vom ajunge și vom apela la măsuri care nu mai țin de economie de piață, ci de chestiuni strict administrative, pentru că, de când știu eu, în România cel puțin, se blochează posturile vacante, pentru că nu există bani pentru a se plăti salarii.

De altfel rezultatul, domnule ministru al finanțelor, indiferent de foarte multele explicații pe care le-ați dat, este acesta: nu vom putea și atunci blocăm posturile vacante, stabilim limite și plafoane de salarii, aceasta pentru că lucrurile merg bine.

Rețineți, eu am solicitat eliminarea acestei blocări în proporție de 50% a posturilor vacante.

Domnul Marțian Dan (din sală):

De la inundații, de acolo provin.

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să fac o precizare și referitor la inundații. Da, așa este, problema este foarte complicată: sursa a venit tot de la Banca Națională, după ce Băncii Naționale, care trebuie să facă și ea restructurare de sistem bancar, i s-a luat tot. Adică, prin lege 80% din profit, prin altă lege 50% din ce i-a mai rămas, adică nu i-a mai rămas nimic.

Și aș vrea să mai fac o constatare. Domnul Florin Georgescu știe că Banca Națională a salvat Guvernul în 1994, prin sumele pe care le-a dat Guvernului, aproape de 1.000 de miliarde, în condițiile în care veniturile bugetului, cu acest sprijin foarte substanțial, tot nu s-au realizat și în 1994 cu 1.000 de miliarde, domnule Marțian Dan. Iar acum Banca Națională nu mai are astfel de surse și din cauza aceasta în 1995 am ajuns la 2.000 de miliarde de lei nerealizări. În 1996 vom avea 3.000 de miliarde de lei.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul ministru ... În această chestiune, domnule Porojan?

Domnul Mircea Porojan (din sală):

S-a refrit la alin. 5. Eu acolo am ...

Domnul Adrian Năstase:

Îi dau cuvântul întâi domnului ministru de stat, pentru alin. 3.

Domnul Florin Georgescu:

În primul rând, așa cum spunea și domnul vicepreședinte Marțian Dan, este vorba de o cheltuială neprevăzută și de nevoi suplimentare, ca efect al inundațiilor din ianuarie 1996 și s-a recurs la aceasta soluție. Tot mulți dintre dumneavoastră spuneți că aparatul funcționarilor publici este supradimensionat, este costisitor. Iată, s-au luat măsuri de limitare a acestor cheltuieli.

Cât despre chestiunea cu Banca Națională, aș vrea să se rețină următorul lucru și să dezbatem mai aprofundat, dacă se dorește. În primul rând că Banca Națională nu este un S.R.L., nu este a nimănui, este o bancă a statului. Ea absoarbe banii din economie, care sunt plătiți tot de agenții economici și tot de populatie în final, pentru că ea face profit pe baza emisiunii de credit, având această calitate unică în economie, să vândă bani și să-i vândă cu un anumit cost, deși pe ea nu o costă nimic. Și atunci, e normal ca toate aceste venituri pe care le încasează Banca Națională..., să nu o transformăm pe ea așa cum a fost până prin 1993, inclusiv, până am intrat mai în profunzime în această problemă, să nu o tranformăm într-un miniparlament, pentru că 17 inși de la Banca Națională, din Consiliul de administrație făceau cât două parlamente, pentru că ei derulau acolo niște sume deosebit de importante, în baza unei legi din 1991, când eram la început cu tranziția și cu cunoștințele despre economia de piață, în care se spunea că tot profitul băncii este la dispoziția Consiliului de administrație, și Consiliul de administrație putea să dea bani începând cu Televiziunea și Radio, terminând cu bisericile, stadioanele și așa mai departe. Nu este corect! Trebuie, prin judecata dumneavoastră, care aveți legătură cu electoratul, care aveți legătură cu oamenii, să spuneți: "Domnilor, banii aceștia trebuie orientați către autoritățile locale, către drumuri, către poduri, printr-un mecanism bugetar". În alte țări se preia la buget 95% din profitul băncii și se lasă 5% pentru lucrări mici de modernizare - și aici iar trebuie să vă corectez, domnule deputat - a Băncii Naționale însăși, nu a sistemului bancar, că nu Banca Națională modernizează sistemul băncilor comerciale, ci băncile comerciale însăle, in raport cu piața, pe baza profitului pe care îl au. Deci, Banca Națională își ia niște calculatoare, organizează un sistem de compensație privind decontările, chestii din acestea. Acestea nu costă sute de miliarde. Banii aceia erau luați din dobânzile de 100 și ceva la sută în 1994, prin care s-a mai temperat inflația, s-a apăsat economia, economia a rezistat și a rezultat și creștere economică și sumele, era normal să se întoarcă sub o altă formă, sub forma serviciilor, de data aceasta, la învățământ, la sănătate, către cei care, din greu, au plătit aceste dobânzi. Deci, să încadrăm lucrurile pe traiectoria lor normală, dacă îmi permiteți...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Care este profitul Băncii Naționale în 1995?

Domnul Florin Georgescu:

Acum? Păi, e de câteva sute de miliarde. A dat 80% din el ...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Ca sumă?

Domnul Florin Georgescu:

Domnule, exact nu știu, vreo 500-600 de miliarde, probabil...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Înseamnă că restul profitului economiei naționale este un dezastru...!

Domnul Florin Georgescu:

Păi, băncile, dacă vreți să știți, băncile comerciale și Banca Națională au realizat 60 și ceva la sută din profitul din întreaga economie românească. Economia lucrează așa cum poate și ...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule, poate Banca Națională vrea să cumpere strunguri și să dezvolte activitățile industriale acolo. Domnule ministru, poate sunteți împotriva acestui proces?! Dacă se poate realiza atât de bine profit la Banca Națională, să-i dăm bani să cumpere și strunguri, și mașini...

Domnul Florin Georgescu:

Eu am explicat ce am avut de spus. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, sigur că da, i-am întins o capcană domnului ministru, pentru că ...

Voci din partea stângă a sălii:

E...!

Domnul Gheorghe Cristea:

Ascultați puțin, pentru că dumnealui ne-a demonstrat prin ceea ce ne-a spus, că Banca Națională și celelalte bănci realizează 60% din profitul care se face în România și că toată economia românească, toată, restructurată frumos, ferchezuită, nu realizează, dacă ne raportăm la cifre absolute, domnule ministru, decât 1.000 de miliarde, nici 1.000 de miliarde, după reralizările de anul trecut. Aceasta este capacitatea reală a economiei noastre naționale. Pentru informații, oricum, vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

În sfârșit, nu sunt economist, dar, în sfârșit, dacă ... Profitul acela, banii aceia, vin de undeva din altă parte, îi face cineva. În sfârșit, comentariul dumneavoastră ...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Din sistemul bancar.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, dar facem numai bănci și închidem economia și vedem ce se întâmplă pe urmă.

Suntem la alin. 3, pe care îl supun votului dumneavoastă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 15 abțineri.

Cu 2 voturi împotrivă și 15 abțineri alin. 3 a fost adoptat.

Discutăm acum despre alin. 4, în reformularea propusă de către comisie. Este vorba despre reformularea alin. 4, nu?

Domnul Mircea Porojan:

Alin. 5, reformularea comisiei.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Discutăm în ansamblu chestiunile acestea, pentru că este o singură poziție in raport. Vă dau cuvântul. La alin. 4 reformulat, înțeleg că nu sunt observații. Vă dau cuvântul și vom vota în ansamblu, dacă nu sunt probleme deosebite.

Supun votului dumneavoastă alin. 4, în refomularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 16 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 16 abțineri alin. 4 a fost adoptat.

Alin. 5. Are cuvântul domnul deputat Porojan.

Domnul Mircea Porojan:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La alin. 5 observăm că el nu se regăsește, deci a fost introdus de către comisie și spune că: "Posturile vacante existente în cadrul numărului mediu de personal prevăzut în Anexa nr. 3 se blochează în proporție de 50%".

Având în vedere că s-au făcut deja angajări în limita numărului de posturi propuse a se finanța prin proiectul Legii bugetului, poate să apară situația de reducere a personalului existent. De aceea, vă propun, după "posturile vacante existente" să introducem: "la data intrării în vigoare a prezentei legi". Și astfel, întregul alineat ar suna cam așa: "Posturile vacante existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în cadrul numărului mediu de personal prevăzut în Anexa nr. 3 se blochează în proporție de 5o%". Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Vă rog să-mi dați ...

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Renunț.

Domnul Adrian Năstase:

Acesta era și amendamentul dumneavoastră, da?

Domnul președinte Marin Stelian.

Domnul Marin Stelian:

Doamnelor și domnilor,

Amendamentele pe care le-am făcut la art. 4 și la art. 5 au fost făcute cu scopul ca să creăm surse financiare pentru înlăturarea efectelor calamităților. Măsurile au fost stabilite de Guvern și atunci noi le-am prins și noi in proiectul de lege în luna ianuarie, de comun acord cu Executivul. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Florin Georgescu:

De acord.

Domnul Adrian Năstase:

De acord cu amendamentul sau cu...

Domnul Florin Georgescu:

De acord cu amendamentul domnului Porojan.

Domnul Adrian Năstase:

De acord cu amendamentul.

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi amendamentul a fost acceptat.

Supun votului acum alin. 5, în noua formulare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi alin. 5 a fost adoptat.

Alin. 6, dacă sunt observații?

Domnul deputat Ciumara. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu este limpede care moment îl iau pentru a aprecia că blochez 50% din posturi? Deci, dacă în cursul anului se eliberează un post, când trec banii la fondul de rezervă?

Mai este încă un lucru, domnule... Dacă la o întreprindere e vacant postul de contabil șef, las întreprinderea fără contabil șef? Nu pot să angajez numai o jumătate de contabil șef. Deci, rugămintea mea este, dacă nu se știe de la începutul anului că sunt libere niște posturi și pe parcurul anului se eliberează niște posturi, să se spună când se trece la bugetul statului suma aferentă pentru 50%? Nu e clar metodologic. Dar ce facem cu acele posturi care sunt indispensabile într-o instituție?

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Multumesc, domnule președinte,

În primul rând, domnule deputat, nu este vorba de întreprinderi aici, că întreprinderile sunt autonome, potrivit Legii nr. 15.

Domnul Mircea Ciumara:

Instituții bugetare.

Domnul Florin Georgescu:

Eu vă rog să mă lăsați să vorbesc la ceea ce v-ați referit dumneavoastră. Deci, întreprinderile ies din discuție pentru că ele sunt independente, potrivit Legilor nr. 15 și 31 din 1990.

Referitor la instituții, noi nu am spus că blocăm postul X sau Y, numărul total de posturi. Deci, facem o economie de surse bugetare pentru cheltuieli de personal și dacă este liber postul de contabil șef la o instituție bugetară și este nevoie într-adevăr de contabil șef, dar mai sunt și alte 5 posturi libere, se blochează două sau trei dintre ele.

Domnul Barbu Pitigoi (din sală):

Dacă sunt.

Domnul Florin Georgescu:

Poftiți? Păi, dacă sunt. Adică, acum o să fie un post liber și blocăm jumătate din el și acela este tocmai contabilul șef? Deci, nu putem să nuanțăm chiar așa. Dacă vreți, dar eu nu vă propun, pentru a da Guvernului această abilitate, pentru că o să fie presiuni din toate zonele, se pot descurca 5, 6 luni de zile, așa cum s-au descurcat și până acum, e șeful serviciului X, șeful serviciului Y care primește și o anumită indemnizație pentru lucrarea respectivă. Deci, este un caz izolat poate sau nici acesta ipotetic nu poate exista, ca o întreprindere, o instituție să nu aibă decât un post și postul acela să fie tocmai unul de conducere, să fie tocmai unul care condiționează funcționalitatea ei.

Eu cred că este binevenită măsura și vă rog să o adoptați ca atare, pentru că ne conduce la economii de personal și la o folosire mai bună a timpului de muncă și a resurselor umane.

Iar sursele de unde se iau - că aceasta a fost întrebarea - și cum circulă ele pentru a ajuta la calamități? Păi, din moment ce acum sunt făcute alocații la cheltuielile de personal la un anumit număr de posturi care poate fi angajat, care poate fi ocupat și se reduce limita maximă până la care pot merge instituțiile cu angajările, diferența se preia automat începând cu trimestrul II la rezerva bugetară, potrivit Legii finanțelor publice, și se dirijează la Ministerul Transporturilor și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, pentru a cheltui în direcțiile identificate pentru eliminarea consecințelor inundațiilor, calamităților din ianuarie 1996. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului alin. 6, în formularea propusă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 20 de abțineri.

Cu 20 de abțineri, alin. 6 a fost adoptat.

În ceea ce privește art. 5, rămâne nevotat alin. 1 și în finalul dezbaterilor vom reveni la acest alineat și vom exprima și votul final asupra acestui articol.

Domnul Florin Georgescu:

Aș avea o mică precizare.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru înțelegere.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Nu vreau să rămână în stenogramă ceva greșit. Îmi pare rău că nu e domnul deputat Cristea, dar am să-i dau această situație. Deci, pe 1994 raportul între impozitul pe profit provenit de la agenții economici și de la bănci, în general, a fost 60% de la agenții economici și 40% de la bănci - am inversat eu cifrele și îmi cer scuze - din care, din interiorul băncilor, a sistemului bancar, 26% Banca Națională și 14% băncile comerciale. Deci, 26 și cu 14 fac 40%. De ce? Pentru că Banca Națională a avut acele dobânzi mari care știți că au temperat foarte bine inflația în 1994.

În 1995, 64% a fost realizat impozit pe profit de la agenții economici, 36% de la bănci, iar acest 36% împărțit, din întâmplare echilibrat, 18% de la Banca Națională, 18% de la băncile comerciale.

Pe fondul reducerii dobânzilor, în acest an se prevede ca 75% să fie de la agenții economici, 25% de la bănci, din care 12-13% de la Banca Națională și la fel, 11-12% de la băncile comerciale. Aceasta este, pe de o parte, realizarea pe anii 1994-1995, pe de altă parte, previziunea pe 1996. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la art. 6.

Cine este înscris la acest articol?

Să facem o pauză pentru fumat, pentru domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

După aceea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să luați cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

De obicei se spune să numeri până la 10 și după aceea să vorbești, dumneavoastră spuneți să fumez, chiar 10 minute, și după aceea să vorbesc, dar tot nu mă calmați.

De ani de zile noi avem în bugetul Camerei Deputaților cheltuielile pentru Casa Poporului. Și acolo s-au mutat o serie de instituții care sunt nevinovate, au cheltuieli foarte mici, iar noi apărem în fața opiniei publice că noi consumăm enorm de mult, Camera Deputaților.

Rugamintea mea ar fi ca să mutăm aceste cheltuieli pentru Casa Poporului, de la noi, de la Camera Deputaților, la cei care efectiv sunt beneficiari acolo: Curtea de Conturi și alte instituții.

De aceea, rugămintea mea este să mutăm la pct. 1 litera b) sau să mutăm la Senat, să mai ia și dânșii în sarcină această cheltuială inutilă.

Sau, în sfârșit, ca o ultimă variantă, eu renunț la amendament dacă domnul președinte al Camerei Deputaților ne promite că apucăm și noi în legislatura actuală să ne mutăm acolo, dacă ne promite că la vară ne mutăm. Dacă ne promite treaba aceasta, solemn aici, eu renunț la amendament.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă dumneavoastră mai cereți încă 10 miliarde pentru cheltuielile respective.

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, nu promiteți!

Domnul Adrian Năstase:

Aș dori foarte mult să ne mutăm, pentru că eu cred că am făcut suficient de mult în acești patru ani, noi, Camera Deputaților - să mă ierte colegii de la Senat - și am rugat serviciile noastre generale să finalizeze lucrările până în vară, astfel încât să putem să marcăm un efort investițional deosebit și sper că vom putea să realizăm acest lucru.

Domnul Mircea Ciumara:

Renunț la amendament.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Cristian Rădulescu și apoi domnul deputat Dinu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Amendamentul pe care trebuie să-l prezint urmărește doar o aliniere a prevederilor bugetului de stat la hotărârea pe care Camera Deputaților, în unanimitate, a luat-o în urmă cu câteva zile, privitoare la aprobarea Bugetului de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților pe 1996.

Prin Hotârea nr. 5 din 18 martie 1996, Camera Deputaților a restructurat și redus bugetul pe 1996, după cum știți, de la 121 miliarde lei, la 67,322 miliarde lei, corelându-se în felul acesta cu prevederile din proiectul Legii bugetului de stat pe 1996.

Potrivit art. 8 alin. 7 din hotărârea menționată, veniturile extrabugetare realizate de Camera Deputaților vor fi reținute integral de către aceasta, pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital, aferente acțiunilor și activităților extrabugetare.

Administrarea, contabilizarea și raportarea veniturilor și cheltuielilor respective se vor realiza în regim extrabugetar, iar disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleași destinații.

Prin această prevedere se urmărește ca anumite cheltuieli să fie acoperite din aceste venituri extrabugetare, diminuându-se pe parcurs finanțarea de la bugetul de stat.

De altfel, menționez că o asemenea dispoziție se regăsește și în Legea nr. 22, prin care s-a aprobat bugetul de stat pe anul 1995, la art. 16 alin. 2.

De aceea. permiteți-mi să dau citire amendamentului respectiv: "Veniturile extrabugetare realizate de Camera Deputaților vor fi reținute integral de către aceasta, pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital aferente acțiunilor și activităților extrabugetare. Administrarea, contabilizarea și raportarea veniturilor și cheltuielilor respective se vor realiza in regim extrabugetar, iar disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleași destinații".

În mod consecutiv, propun de acum să se accepte modificările necesare și la Anexa 3/3, inclusiv cea de detaliu, unde este necesar să se introducă unele modificări, ca urmare a redistribuirii unor sume între capitolele de cheltuieli, și anume, în felul următor: reducerea cu suma de 1,910 miliarde la cheltuieli materiale și servicii și majorarea cu aceeași sumă a cheltuielilor de capital.

În acest sens, prezint și anexele refăcute în totalitate, cu precizarea că nu se modifică pe total cheltuieli bugetul prevăzut în anexă. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnul Florin Georgescu:

De acord.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumim foarte mult, domnule ministru.

Sunteți pentru alin. 2, înțeleg, da?

Domnul Florin Negoiță:

Doi.

Domnul Adrian Năstase:

Dumneavoastră pentru alin. 1. Înainte de a supune la vot amendamentul domnului Cristian Rădulescu, îi dau cuvântul domnului deputat Dinu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Domnule ministru al finanțelor,

Domnia voastră vă rog să mă urmăriți în mod special.

Domnilor senatori,

Domnilor deputați,

Prin art. 6 alin. 1 lit.c) se acordă pentru autoritățile judecătorești 180,200 miliarde lei. Permiteți-mi să vă reamintesc că anul trecut, pentru autoritățile judecătorești, pentru Ministerul de Justiție, într-un cuvânt, s-au acordat 173,300 miliarde lei.

Am luat cuvântul anul trecut și am stăruit să se respecte o realitate, să se realizeze o plată de salarizare care să blocheze a mai pleca -de ordinul sutelor- magistrați în alte activități. N-am fost ascultat!.

Dar, oricum ar fi să fie, dacă procentul de inflație realtiv, că eu nu-l cunosc exact, îl știe poate domnul ministru de finanțe, a crescut în jur de 30%, dacă raportăm această creștere a inflației de 30% la 173,3 miliarde, cât s-a dat anul trecut, înseamnă că ajungem la o sumă corespunzătoare cu cel puțin 40 de miliarde, determinate de acest spor al inflației.

De aceea, la suma respectivă de 180,2 miliarde lei, propun să se mai adauge 40 de miliarde pentru a se realiza o plată decentă. Repet, decentă, pentru cei care se străduiesc atât de mult în realizarea justiției în România.

Am oftat din profunzime pentru că este realmente un dezastru în ceea ce privește acea mândrie arhitectonică ce este Palatul de Justiție. Este groaznic că de 4 ani de zile nu s-a mai dat cu un ciocan, cu o mistrie, nu s-a mai pus o cărămidă. Este mai mult decât dezolant. Nu are ce căuta într-o țară care a făcut niște pași mari pentru ideea statului de drept și pentru trăire urbană civilizată.

Este un fapt că în urma organizării, reorganizării Justiției, prin înființarea Curții de Apel, dacă ar fi fost să avem o clădire care se pretează la folosire, dar nu se poate preta, încă și atunci era necesar un spor de spațiu, pentru că avem trei trepte de activitate judiciară, judecătorească, mai corect; nu mai avem două. Și există - am făcut și anul trecut această propunere - lângă Biserica Domnița Bălașa un teren liber care aparține statului. Și dacă veți conjuga realitatea la care m-am referit adineauri - că este spațiu insuficient - cu acele opinii care spun că nu mai prezintă garanție de stabilitate Palatul de Justiție, datorită cutremurului, mai ales cel din ‘77, sunt discuții în lumea arhitecților, dacă este cazul să investim pentru reparații. De aceea s-au blocat într-o clădire care are în perspectivă destinul atât de nefericit de a fi demolată. Rămânem fără Palat de Justiție!

De aceea, vă rog foarte mult, ca în afară de suma de 40 de miliarde pentru salarizarea personalului din Justiție, domnule ministru de finanțe, vă implor, dați o sumă ca să se înceapă construcția unui nou Palat de Justiție!

Vă rog, faceți-mi plăcerea, nu ca să vă vadă lumea cu mine sau pe mine cu dumneavoastră. Faceți-mi plăcerea ca să credeți în ceea ce afirm aici, că nu se poate tolera această stare de indiferență față de perspectiva îngrozitoare, ca să fim o țară fără Palat de Justiție. Eu nu vă spun povești. Eu spun niște realităti pe care le-am trăit și în calitate de avocat, și de membru în conducerea baroului. Mi-am dat seama de niște stări de lucruri intolerabile.

De aceea, am să vă rog, ... trec, domnule președinte, cu voia dumneavoastră și la alin.2, ca să nu mai iau încă o dată cuvântul...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, dați-mi voie întâi să finalizez alin.1.

Domnul Ion Dinu:

Mă rog, cum vreți dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Da.

Domnul Ion Dinu:

Dar vă rog foarte mult să înțelegeți că nu este...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat .....

Domnul Ion Dinu:

... nu este o participare care să aibă cât de cât o înclinare de partid. Este o treabă de conștiință.

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles.

Domnul Ion Dinu:

Și dacă este să am un pic conștiința împăcată, măcar o am că am strigat aici.

Domnul Adrian Năstase:

Și v-ați salvat sufletul.

Domnul Ion Dinu:

Dixi et salvavi animam meam. L-am salvat și pe al dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, pot să am indiscreția să vă întreb de unde propuneți să se ia banii aceștia pe care i-ați sugerat pentru.... Probabil că domnul ministru o să vă întrebe ascelași lucru și cred că în general va trebui ....

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte, eu vă mulțumesc mult îndatorat. Dar, în trăirea aceea de suflet, nu atât rațională, cât de vibrație sufletească, am scăpat să spun ceea ce este esențial.

Se face referire la Ordonanța nr.32.

Domnule președinte al Camerei,

Domnule ministru de finanțe,

Anumite activități care erau ale notariatului, prin reorganizarea notariatelor, au trecut în activitatea justiției. De pildă, la succesiuni - la moșteniri -, că poate nu sunteți familiarizați toți cu termenul acesta, se percep taxe în raport de valoarea patrimonială, de activul, de ceea ce iei, aproape de 50 la sută. Și printr-un ultim act normativ - îmi scapă acum numărul -, s-au trecut anumite activități de la notariate la instanțele judecătorești, și ele percep taxe de timbru.

Vă spun cu titlu de exemplu. Este mai mult decât concludent ceea ce vă spun eu. Cererile de strămutare erau gratuite. Acum se plătește 4.200 lei. Taxele de timbru s-au majorat cu diverse acte normative și în diferite momente. Și oamenii ce să facă?! Plâng, dar plătesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat ...

Domnul Ion Dinu:

Nu se poate, domnule președinte, vă rog să mă înțelegeți. Nu știu ... Sunt în stare la orice, numai să fiu înțeles. Nu mi-a rămas decât să plâng. (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă propun să luăm alin.1 pe litere, ca să eliminăm discuțiile acestea încrucișate.

La lit.a), domnul Cristian Rădulescu a făcut un amendament, care înțeleg că este acceptat și de către comisie, și de către inițiator. La acest alineat, de fapt, înțeleg că dânsul propune o a doua teză, care să meargă în continuarea textului existent.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, amendamentul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră lit.a), în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.b). O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, lit.b) a fost acceptată.

La lit.c), avem amendamentul domnului deputat Dinu, care, în esență, propune majorarea cheltuielilor pentru autoritățile judecătorești de la 180,2 miliarde, la ... dânsul a pus aici 320. Deci...

Domnul Ion Dinu (din sală):

Da, pentru că 40 și cu 100 fac 140 și cu 180 fac 320.

Domnul Adrian Năstase:

Deci sporul de 140 de miliarde - deci este vorba de 140 de miliarde -, înseamnă 40 de miliarde pentru salariile autorității judecătorești și 100 de miliarde de lei pentru a începe construcția unui nou Palat de Justiție. Deci, asta este. Dumneavoastră nu ați prezentat foarte clar.

Este vorba de 140 de miliarde. N-am aflat încă de unde ar urma să fie luați acești bani.

Punctul de vedere al comisiilor?

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Așa cum spune și Constituția, când aprobi o cheltuială, trebuie să ai și sursa financiară. Dar nu ...

În legătură cu salarizarea personalului din justiție, este un proiect de lege care se dezbate în Camera Deputaților. După ce va intra în vigoare legea, noi putem să..., se rectifică bugetul și se cuprinde suma respectivă în buget. Dar, la ora actuală, noi avem bugetul făcut pe legislația care este în vigoare la această dată. Nu putem să prindem în buget niște majorări de salarii, fără să avem legea corespunzătoare.

În legătură cu construcția Palatului de Justiție, probabil că trebuie să urmeze toate fazele: studii, să fie expertizate potrivit legii, de Ministerul Finanțelor, investiția să fie aprobată prin hotărâre de guvern - așa zice legea - și după aceea să cuprindă.....

Domnul Ion Dinu (din sală) :

Ar costa mai mult ....

Domnul Dan Stelian Marin:

Toate fazele acestea premergătoare trebuie să fie făcute până în luna iulie. Deci, dacă o să aibă timp până în luna iulie anul acesta, să treacă prin toate fazele acestea, potrivit Legii finanțelor, proiectul respectiv, investiția respectivă se poate înscrie în bugetul pe anul 1997.

Și acum, domnule .... Eu vă înțeleg, să știți ...., ce vă doare pe dumneavoastră față de justiție.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Dar nu vă doare pe dumneavoastră ....

Domnul Dan Stelian Marin:

Nu, vă înțeleg perfect, să știți. Dar, dacă am pune noi 100 de miliarde acum în buget, presupunem că am avea resurse financiare, se va realiza învestiția asta în anul 1996?! Știți ... Ca să începi o investiție nu-ți trebuie 100 de miliarde. Adică este o sumă care ... Probabil că nu știu ce palat facem noi de 100 de miliarde ca să o prindem în buget și de acum încolo să facem toate studiile, să facem proiectul, să avem, poate, la sfâșitul anului, numai proiectul gata și poate nici proiectul.

De aceea, în condițiile acestea, eu nu accept acest amendament.

Accept ideea să înceapă să se lucreze. Accept ideea majorării, după ce avem legea trecută și intrată în vigoare. Nu? Și accept ideea construcției unui Palat de Justiție, dar să parcurgem toate fazele prevăzute de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Este clar, domnule președinte. Vă mulțumesc.

100 de miliarde, vă spun, cu experiența noastră de la Casa Poporului, este greu să le cheltuiești pentru o investiție. În sfârșit, nu discut.

Stimați colegi,

Sunt două probleme aici distincte. Noi, în primul rând, discutăm în ceea ce privește salarizarea judecătorilor, deci este o lege pe care trebuie s-o finalizăm, nu știu, nu are rost să discutăm acum, să punem aici o sumă, atâta vreme cât nu este foarte clar ce influență va apare la buget în funcție de această lege și cum se va finaliza ea. Deci, nu știu dacă putem ....

Domnul Ion Dinu (din sală) :

Numai la Curtea Supremă de Justiție, domnule președinte. S-a ajuns la art.4, de-8abia. Aceea nu a intrat.

Domnul Adrian Năstase:

Ei, cum? Dar urmează să fie discutată, știți foarte bine. Or, fără lege putem să introducem aici ...? Iar în ceea ce privește construcția, evident că ea trebuie să parcurgă fazele obișnuite, conform legii.

Dacă doriți, supun amendamentul dumneavoastră de 140 de miliarde .... 100 și respectiv 40....

N-are rost, domnule ministru, nu are rost să mai discutăm, ce să mai ....

Domnul Ion Dinu (din sală):

Puneți la vot, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot, evident.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 11 voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Supun votului lit.c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri .

Cu majoritate de voturi, lit.c) a fost adoptată.

Lit.d). O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 6 abțineri .

Cu 6 abțineri , lit.d) a fost adoptată.

Supun votului alin.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 6 abțineri .

Cu 6 abțineri, alin.1 a fost adoptat.

Vă rog să observați și amendamentul propus de către comisie la pct.3 din raport.

Domnul deputat Negoiță. Vă rog. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

S-a vorbit și ieri aici despre principiul separării puterilor, despre echilibrul acestora, despre controlul reciproc al puterilor.

Noi, înaintea bugetului, am început dezbaterile la Legea salarizării magistraților.

Aș dori..., deoarece Ordonanța nr.32, cu privire la taxele de timbru judiciar, la care se referă art.6 alin.2, pentru că noi nu cunoaștem exact valoarea totală, integrală a acestor taxe de timbru judiciar pe anul 1996 și care, cu aproximație, din câte am înțeles de la Ministerul Justiției, sunt echivalate la suma de l.350 de miliarde lei, aș dori să adăugăm propoziția: "La bugetul Ministerului Justiției se cuprind integral și în cont separat aceste taxe de timbru judiciar". (Rumoare)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule, lăsați-l, domnule, pe domnul deputat să vorbească. Domnule deputat Stan, se poate?! ....colegul dumneavoastră de grup parlamentar ?!..... Îl intimidați ....

Domnul Florin Negoiță:

Este colegul meu și ... vă dați seama ... Dânsul, fiind la Comisia pentru muncă și protecție socială, vrea să protejeze și judecătorii, și profesorii, deopotrivă. Și-l invit afară, să dialogheze cu colegii.

Domnule președinte,

Ca să reduc intervenția mea, eu aș dori ca aceste taxe de timbru judiciar să fie cuprinse integral la Ministerul Justiției și în cont separat.

Domnul Adrian Năstase:

... și să fie date pentru învățători, pentru profesori.

Domnul Florin Negoiță:

Să fie redate pentru magistrați, domnule președinte, pentru că acolo este vorba despre Ministerul Justiției.

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Am înțeles.

Îmi dați amendamentul?

Punctul de vedere al comisiei? Da.

Domnul secretar de stat Constantinescu.

Domnul Nicușor Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni parlamentari,

În afară de adăugirea făcută de comisii, care se face potrivit legii prin care s-a aprobat această Ordonanță, aș vrea să vă relev că în Anexa 3/13, la bugetul pe care îl aveți dumneavoastră în față, s-au prevăzut aceste venituri apreciate, evaluate la suma de 1.300 și cât este ... de miliarde, și în finalul acestei anexe sunt prevăzute și destinațiile respective.

Observați dumneavoastră, are l.350 de miliarde "Venituri", care se arată de unde provin și, în final, "Cheltuieli curente" -1.350, din care "Cheltuieli de personal" - 810 miliarde, "Cheltuieli materiale și servicii" - 270 miliarde și "Cheltuieli de capital" - 270 miliarde.

Deci, problema ridicată este rezolvată prin însăși prevederea din Anexa 3/13 la Legea bugetului.

Domnul Florin Negoiță (din sală):

Și dacă încasările vor fi mai mari? Vor fi 4 mii de miliarde? De 3-4 ori pot fi mai mari!

Domnul Nicușor Constantinescu:

Aceste situații se pot ivi la toate categoriile de bugete, să știți. Și la bugetul de stat, și la bugetul asigurărilor, și la bugetele fondurilor speciale. Și există reglementări: că veniturile suplimentare se pot utiliza, în condițiile legii. În timpul execuției, noi putem veni cu amendamente și ajustări, în sensul majorării veniturilor respective.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Dan Stelian Marin: (din sală)

Același punct de vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Același punct de vedere.

Mai supun la vot amendamentul, domnule deputat?

Domnul Florin Negoiță:

Un minut, vă rog să-mi mai acordați.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Negoiță:

Eu vreau să vă spun că, după calculele făcute, această sumă de 1.350 de miliarde este suma cea mai mică posibilă.

Ținând cont că numai în luna decembrie taxele de timbru judiciar au fost peste 300 de milioane, deci, dacă înmulțim 12 luni, această sumă totală va ajunge la 4 miliarde, peste 4 miliarde.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, 1.350 de miliarde, ați spus?

Domnul Florin Negoiță:

1,350 miliarde. Am greșit, vă rog să mă scuzați. Deci, va fi de 3-4 ori mai mare.

Eu aș dori ca la rectificarea bugetului să nu se spună: domnule, v-am promis numai 1,350 miliarde, nu vă mai dăm mai mult la rectificare și vă luăm și dăm la alte sectoare.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorului și, de asemenea, al comisiei și care nu susțin amendamentul domnului deputat.

Doriți să îl supun la vot?

Domnul Florin Negoiță (din sală):

Renunț.

Domnul Adrian Năstase:

Ați renunțat. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog să observați amendamentul propus de comisie, la alin.2.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri .

Cu 3 abțineri, amendamentul a fost acceptat.

Supun votului alin.2, cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri .

Cu 5 abțineri , alin.2 a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră art.6 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 10 abțineri .Cu majoritate de voturi, art.6 a fost adoptat.

Stimați colegi,

Am fost informat că domnul ministru al apărării și domnul ministru de interne sunt la o ședință care fusese planificată din timp, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și ne roagă să acceptăm ca art.7 să fie dezbătut în săptămâna viitoare, pentru ca dânșii să poată participa la dezbaterea respectivă și să ne onoreze cu prezența lor la dezbaterea aceea.

Deci, eu propun ca art.7 să-l lăsăm pentru ziua de marți, pentru dimineață.

Nu-mi dau seama dacă suntem pregătiți pentru art.8. Deci, dacă art.7 nu va fi discutat, la art.8 ...

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă rog, o chestiune de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

... de procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că propunerea nu poate fi respinsă. Dar, atunci, eu aș ruga, deoarece în Comisia pentru drepturile omului s-au făcut niște amendamente care au fost acceptate cu majoritate de voturi, referitoare la art.10, totuși v-aș ruga ca atunci nici acest articol să nu-l discutăm. Deci, să fie corelată discutarea art.7 cu art.10, unde este vorba despre sănătatea publică.

V-aș ruga să agreați, pentru că noi propunem un transfer foarte redus, și nu din sumele alocate pentru Ministerul de Interne, ci din aceste mijloace extrabugetare, care revin ministerului din amenzi, confiscări ...

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Dar vă rog să nu intrați în substanța amendamentului.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Nu, nu. Asta am vrut să vă rog. Deci, totuși ca să dau o explicație de ce v-aș ruga să corelăm aceste două articole.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, dar nu am ajuns acolo.

Da. Vă mulțumesc.

Eu vă propun altceva, stimați colegi, am impresia că nu suntem pregătiți să trecem la discutarea acestor articole care vizează departamente distincte ale Guvernului, cheltuieli speciale, pe anumite domenii.

Cred că am reușit destul de multe lucruri astăzi și cred că putem să amânăm ședința comună pentru marți dimineață. În felul acesta, vom putea să dezbatem textele în succesiunea normală și, de asemenea, vor fi în cunoștință membrii Guvernului, pentru a fi prezenți la dezbaterile respective. Pentru că nu puteau să anticipeze faptul că noi vom sări unele dintre articole și, de aceea, sigur, nu au putut fi prezenți.

Mi-e teamă să trecem la art.8, de exemplu, care vizează aspecte legate de cultură, fără să fie reprezentanții ministerului și așa mai departe.

De aceea, propunerea mea este să oprim aici ședința comună de astăzi și să ne revedem în ședintă comună marți dimineață.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 11,30.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 21 may 2024, 12:56
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro