Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 27, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 27-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 27, 1996

3. Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996.  

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Intrăm în ordinea de zi și reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996.

Vă reamintesc că în ședința de ieri s-au amânat dezbaterile la art.8, urmând a fi reluate după aprobarea articolelor 9-12.

La art.9 s-au făcut nouă amendamente și rog comisiile sesizate în fond și inițiatorul să se pronunțe și vom lua în ordine aceste amendamente.

Primul amendament este al domnilor Costel Păunescu și Ion Corniță. Amendamentul este următorul: "Suma de 131..."

Domnul Florin Georgescu (din loja ministerială):

Nu ne-au dat dreptul la replică la ce s-a spus ieri. Este vorba de punctul de vedere al Guvernului, care trebuie spus după ce au vorbit nouă inși.

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Deci numai la dezbaterea generală, la sfârșitul dezbaterilor are cuvântul... poate lua cuvântul reprezentantul Guvernului. Aici, veți lua cuvântul la fiecare amendament în parte.

Domnul Florin Georgescu (din loja ministerială):

Dezbaterile generale s-au închis ieri. A spus domnul Gherman că începem mâine, când vine domnul președinte, și după aceea o luăm pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă insistați, eu vă dau cuvântul, dar procedura nu este aceasta.

Deci, noi nu facem dezbateri generale pe articole, acolo sunt luări de cuvânt individuale și se fac amendamente și atunci la fiecare amendament se discută. Noi nu avem o procedură în care la... Poftim?

Domnul Florin Georgescu (din loja ministerială):

Câteva chestiuni de principiu, că după aceea ...

Domnul Adrian Năstase:

Dar nu cred că este bine să discutăm despre toate amendamentele odată.

Domnule ministru, dacă doriți să luați cuvântul, vă dau cuvântul, nu-i nici un fel de problemă, vă rog. Vreau să spun că nu avem procedura aceasta, dar aveți dreptul, atunci când doriți să interveniți, să cereți să luați cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, dar este chestiunea aceea cu veniturile, cu 1,48...

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur, am să îmi rezerv dreptul de a-mi exprima poziția asupra fiecăruia dintre amendamente, așa cum este procedural, însă trebuie să dau răspuns mai multor domni parlamentari care au ridicat problema acestui procent de 4% din p.i.b. și a faptului dacă el este sau nu respectat în structura, în formula actuală a bugetului. El este respectat și vreau să vă spun care sunt argum entele noastre în această direcție.

În lege se precizează clar, în Legea învățământului, că trebuie alocat 4% din produsul intern brut prin bugetul de stat pentru învățământ, din cine este compus acest 4% în conformitate cu legislația în vigoare, potrivit calculelor guvernamentale, și pe care unii dintre dumneavoastră nu le-ați luat în considerare așa cum ar trebui, potrivit, repet, legislației în vigoare.

Deci este suma alocată prin bugetul de stat, care este de 2979,9 plus 24,3 sau 4 miliarde lei care s-au adăugat, rezultă 3004,7 miliarde, este vorba de ceea ce se alocă de la bugetul de stat, dar nu direct către unitățile de învățământ, ci prin intermediul bugetelor locale. Dacă nu se dorește acest lucru, facem deschiderile de credite și deci, alocarea, distribuirea creditelor bugetare prin intermediul Ministerului Învățamântului, dar noi am considerat ca un element al descentralizării, și cum este în concepția tuturor partidelor politice de a descentraliza atribuțiile la nivelul comunităților locale ca o parte din cheltuielile cu învățământul și sănătatea, respectiv cele privind cheltuielile materiale, să se deruleze prin aceste bugete și să se dea autonomie în acest sens autorităților locale, care ele însele pot adăuga- și acest lucru s-a întâmplat frecvent - și alte alocații de la bugetul local pentru învățământ, acesta fiind o prioritate pe plan local. Este un câștig și un avantaj care se creează la nivelul autorităților locale. Deci, alte 524 de miliarde.

Mai sunt credite externe, care se derulează prin bugetul ministerului și care sunt practic plătite în final din fondurile bugetare, de 81,5 miliarde și ceea ce a creat unele discuții aici, veniturile lăsate la dispoziția unităților de învățământ.

Doamnelor și domnilor,

Potrivit Legii finanțelor publice, care reprezintă legea de bază în ceea ce privește interpretarea și procedura în materie de finanțe publice, se stabilește clar, la art.13 din această lege, faptul că la instituțiile publice orice venit realizat de acestea se cuvine bugetului de stat. Deci, instituțiile publice fiind finanțate, fiind subvenționate, fiind întreținute de stat, ele trebuie să verse toate veniturile la stat și, potrivit bugetelor anuale, să-și primească alocațiile stabilite pe ierarhia organizatorică financiară până la bugetul central, până la bugetul de stat. Deci, ele practic, nu sunt nici regii, nici societăți comerciale ca să-și rețină..., ele n-au venituri proprii, veniturile proprii le realizează tot cu baza, tot cu fondurile puse la dispoziție de buget, și întâmplător, în general, serviciile publice sunt gratuite, dar dacă rezultă anumite sume încasate de aceste instituții publice, în cazul de față școlile, ele trebuie date la buget, se cuvin bugetului, care le repune în circuit, la buget se despersonalizează și nu se mai urmărește o corelație directă între cine a realizat venitul și ce alocație ia, pentru că bugetul este o sumă de opțiuni și în cazul de față, sigur că și învățământul beneficiază de aceste alocații, de o opțiune foarte importantă, deci una dintre primele în bugetul de stat.

Deci, în mod normal, acești bani trebuiau să vină la buget, dar pentru a nu complica procesul tehnic să vină banii la buget, după aceea să-i alocăm într-o sumă egală sau apropiată de ceea ce s-a încasat prin sistemul de învățământ, în general din taxele școlare, de la studenții străini și alții asemenea, s-a propus, și dumneavoastră ați aprobat în Legea învățământului, ca, prin excepție de la prevederile art.13, repet, din Legea finanțelor publice, acești bani să rămână la dispoziția învățământului, dar fără a-i elimina, fără a-i exclude din calculele prin care tot bugetul este cel care contribuie cu acești bani. Adică, cine a ridicat aici problema spune cam așa: domnilor, aceștia sunt banii noștri, ai învățământului, noi, în afară de aceștia 168 de miliarde, mai vrem 4%. Nu rezultă, nu vă supărați, de nicăieri așa ceva, aceia sunt bani cuveniți bugetului, pentru că învățământul își realizează banii respectivi cu lumina plătită de la buget, cu căldura plătită de la buget, cu profesorii plătiți de la buget, cu școlile și universitățile plătite de la buget și acești bani se cuvin în mod indubitabil, în mod legal, bugetului. Dar, pentru a nu complica circuitele financiare, ei s-au lăsat la dispoziția sistemului de învățământ, urmând ca, atunci când se calculează alocațiile totale, să fie luați în seamă, să fie luați în determinarea sumei totale ca o alocație de la buget, pentru că banii altfel erau cuveniți bugetului. Și dacă se dorește, facem acest lucru transparent, dar complicăm în mod inutil circuitele financiare.

Eu aici am vrut să intervin și restul, vă rog să-mi permiteți, la fiecare amendament, cu permisiunea domnului preșdinte, să ne expunem părerea noi, Executivul.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Comisia dorește să intervină? Domnul deputat Marin Stelian. Domnul senator, iertați-mă!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, eu sunt de acord cu cele spuse de domnul Florin Georgescu, dar vreau să ridic și eu câteva probleme. Părerea mea este că cele spuse aici despre situația învățământului sunt reale, într-adevăr, dar problemele deosebite în învățământ nu depind numai de nivelul sumelor alocate din banii publici. Într-adevăr, sunt deosebite.

M-am uitat acum pe anuarul statistic, eu îl folosesc, ne dăm seama că numărul de elevi din învățământ scade, numărul de cadre didactice crește. Am aici elevii din învățământul primar, numărul de elevi a scăzut în 1994-95, în anul școlar 1994-95, față de 1988-89 cu 16%, cu 473.000 de elevi, numărul de cadre didactice a crescut tot cu 16%, un 15,8 poate că face cineva calculul, cum a făcut domnul profesor Țugulea ieri, a calculat produsul intern brut, plecând de la cheltuielile bugetare și procenții înscriși în expunerea de motive, în rotunjire la cercetare de la 0,56 la 0,6, rotunjire corectă după toate regulile, dă normal efecte la produsul intern brut de 4 miliarde. De aceasta, în timp ce numărul de elevi scade, numărul de cadre didactice a crescut corespunzător.

Elevii, la 1.000 de locuitori, au scăzut de la 1.983 la 1.594, poate lucrul cel mai grav este faptul că foarte mulți copii de vârstă școlară, nu sunt cuprinși în sistemul de învățământ. Copiii de la 11 la 14 ani - în 1990-91 - erau cuprinși în învățământ 91,4, în 1994-95 acest grad de cuprindere a scăzut la 84,6. Copiii între 15 și 18 ani au fost cuprinși în învățământ în 1990-91 în proporție de 90,7, iar în 1994-94 gradul de cuprindere în învățământ a ajuns la 68,7%. Acestea sunt problemele deosebite ale învățământului, nu faptul că nu se dau veniturile, că hai să mai punem 300 de miliarde. Ne-a scăzut numărul de copii, gradul de cuprindere al copiilor în învățământ, numărul de cadre didactice a crescut foarte mult, numărul de unități școlare, să știții, a crescut cu peste 2.000 de unități școlare în această perioadă.

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Nu se poate.

Domnul Dan Stelian Marin:

Deci,.. Poftiți anuarul statistic, vi-l împrumut!

Deci, acestea sunt probleme deosebite, nu cum ne-a spus un coleg, că se mai practică învățământul în patru serii. (vociferări)

Domnule, în condițiile acestea cred că avem școli care sunt goale, așa cum am auzit prin unele județe. Era o emisiune duminică la televiziune că în județul Sălaj sunt foarte multe școli fără copii.

Deci am vrut să vă ridic și eu câteva probleme care sunt reale și să judecăm alocațiile care le dăm la învățământ prin prisma efectului acestui efort care-l face toată populația pentru învățământ, efectul, uitați-vă și dumneavoastră, că rezultă din aceste date statistice și îl cunoaștem fiecare dintre noi, dar tăcem, deoarece calitatea învățământului a scăzut, după părerea mea, în ultimul timp.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

De aceea, eu v-am propus să discutăm pe amendamente, pentru că așa este mai greu să focalizăm asupra unei chestiuni distincte.

Domnule ministru Maior, doriți să interveniți? Domnul ministru Maior, am avut impresia că vrea să vorbească.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Liviu Maior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să fac și eu câteva precizări pentru ca lucrurile să evolueze mai rapid, fără discuții în jurul unei date, a unor cifre care sunt cunoscute de către noi, de către Ministerul Învățământului. De fapt, în scurtă vreme, dumneavoastră veți primi, în conformitate cu Legea învățământului, raportul ministrului către dumneavoastră privind starea învățământului din România, în care foarte multe din spusele de aici vor fi în mod cert amendate. Deci, în privința supraîncărcării claselor din România, a școlilor din România, din 29.000 de unități școlare, câte există la ora actuală, mai funcționează 419 în trei schimburi. Noi, în acești ani, am dat în folosință 2.075 de săli de clase noi, care au redus tensiunea pe spațiile școlare din România, iar în acest an avem preliminate în jur de 400 de săli de clase noi, care, de asemenea, vor scădea această presiune asupra spațiilor de învățământ.

În legătură cu problema aceasta ridicată ieri, a stării clădirilor școlare, ea este o realitate, a fost discutată în februarie 1994 într-o ședință a Guvernului, s-a elaborat programul de consolidare a clădirilor și în buget, pentru prim a dată, în bugetul acesta pe 1996, este cuprinsă o sumă care va face ca școlile din România să cunoască în sfârșit un program de reabilitare. Domnul ministru al finanțelor spunea ieri că noi ne credităm, luăm un credit la Banca Mondială tot în sprijinul reabilitării clădirilor școlare, eu am o copie a scrisorii semnată împreună cu domnul ministru al finanțelor, dânsul, inițial, ceruse 25 de milioane, după discuțiile care le-am avut împreună, această sumă, care o vom primi în cursul acestui an, se ridică la 50 de milioane de dolari, deci, în luna mai noi semnăm Acordul cu Banca Mondială, unde este vorba de două credite - și pentru învățământul superior și acest credit pentru consolidarea clădirilor școlare.

Deci, din acest punct de vedere eu vă pot sta la dispoziție cu date concrete. De asemenea, în bugetul de stat pe 1996, în legătură cu aceste 168 de miliarde, eu aș vrea să vă precizez de la bun început: din sumele, în special în valută, care provin Ministerului Învățământului, care sunt venituri proprii ale Ministerului Învățământului, impozitul care se plătește pe această sumă, Ministerul Finanțelor îl returează Ministerului Învățământului sub formă de lei. Acești bani rămân la noi, deci și impozitul revine tot în bugetul Ministerului Învățământului, iar în cursul acestui an au mai apărut sume în valută de la Uniunea Europeană, de exemplu: Guvernul a aprobat memorandumul financiar prin care Ministerul Învățământului primește în cursul lunii viitoare 8 milioane de ECU, credit nerambursabil de la Uniunea Europeană, deci sume care nu apar evidențiate în bugetul pe 1996, dar care sunt o realitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, să începem discutarea amendamentelor.

Primul amendament este amendamentul domnilor deputați Costel Păunescu și Ion Corniță.

Aici, de fapt, sunt mai multe amendamente, deși dânșii au pus împreună acest text. Să recitesc poate acest amendament, pentru cei care nu l-au reținut: "Suplimentarea bugetului învățământului cu suma de 330,5 miliarde lei, pentru:

a) Acoperirea veniturilor proprii ale instituțiilor de învățământ superior care, conform articolului 169, alineatul 3 din Legea nr.84/1995 a învățământului, se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat, suma fiind inclusă, în mod artificial, în bugetul de stat, pentru a se ajunge la 4 la sută din P.I.B. Deci este vorba aici de o sumă de 168 de miliarde lei.

b) Acoperirea sumei de 132 de miliarde lei, folosită pentru plata celui de al treisprezecelea salariu pe anul 1995, dar care s-a achitat efectiv în anul 1996, afectând bugetul pe 1996.

c) 30,5 miliarde lei, pentru acoperirea acțiunilor noi din anul 1996, 6.200 posturi noi pentru învățământul preșcolar grupa mare, clasele a întâia și învățământul postuniversitar etc. Sursa indicată: subvențiile alocate în industrie pentru întreprinderi falimentare, articolul 15 din bugetul de stat.

Punctul de vedere al comisiilor și al inițiatorului.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Punctul de vedere al comisiei la discutarea acestui buget este că nu putem să suplimentăm cheltuielile bugetare. Trebuie să ne încadrăm în acest deficit pe care l-am aprobat la articolul 1 și în această limită de 2,2 la sută deficitul bugetului consolidat, care a fost convenit cu organismele care ne finanțează.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dincolo de criteriul de natură macroeconomică privind limitele în care putem să determinăm deficitul bugetar, date fiind resursele limitate, de asemenea, de finanțare a acestuia pe plan intern și extern, sigur, aici se propune o redistribuire, să luăm de la "întreprinderile falimentare" și să dăm la învățământ. Păi, întreprinderi falimentare noi nu avem nici una. În buget sunt numai câteva regii autonome ale statului din sectorul extractiv, care sunt prevăzute cu subvenții pentru o seamă de produse strict necesare, apreciem noi, economiei naționale: cărbuni, metale neferoase, transportul în comun pentru toată populația; aceasta intră la respectivele subvenții menționate de domnul deputat. Dacă dorim să se dubleze, pentru elevi și studenți, transportul în comun, luăm și dăm mai multe alocații și o să aibă clase mai frumoase, o să aibă câteva computere în plus fiecare școală, dar o să fie dublu drumul de la domiciliu până la școală, dacă aceasta dorim. Sau, dacă se elimină, total sau parțial, subvenția de la mineri, o să fie cărbunele foarte scump și o să fie energia electrică foarte scumpă. Deci le dăm mai mulți bani la cei de la învățământ, ca să plătească o energie electrică mult mai scumpă, dar proporția în care crește prețul energiei electrice și termice este mult mai mare decât proporția în care va crește bugetul acestui minister. Deci nu putem fi de acord, pentru că noi am atins, spunem, un anumit optim în ceea ce privește echilibrul dintre venituri și cheltuieli, dar și dintre modul cum sprijinim anumite activități nerentabile, câteva, vi le-am menționat, care sunt, însă, în avantajul întregii economii și nu putem înlocui nici producția proprie de cărbune din import, că nu putem să-l transportăm și nici nu avem resurse valutare să cumpărăm atâta cărbune sau ar trebui să limităm producția de energie electrică, cu efecte catastrofale în industrie, că nu va mai avea nimeni cine să producă valoarea adăugată, nu vom mai avea venituri la buget, adică toate sunt foarte bine corelate și, spunem noi că, în acest punct, suntem într-un anumit echilibru îmbunătățit de la un an la altul, inclusiv în plan bugetar.

168 de miliarde am explicat de ce trebuie luate în calcul în alocațiile către bugetul învățământului, pentru că sunt venituri cuvenite bugetului de stat, potrivit Legii finanțelor publice, dar care, din rațiuni tehnice, financiare, administrative, au fost lăsate la instituțiile respective, pe de o parte ca să nu se mai centralizeze banii la Ministerul Finanțelor, ca a doua zi să se aloce în teritoriu, pe de altă parte ca să stimulăm instituțiile care realizează astfel de venituri, să dispună de ele, adică să nu aplatizăm, să nu netezim, să nu eliminăm diferențierile care există între institute. Dacă o instituție are studenți care, eu știu, plătesc în valută și i-a atras, sub o anumită formă, este institutul bine cotat pe piața învățământului, a educației, este foarte bine, rămân banii la el și nu se dau la un alt institut. Deci aceasta este o rațiune de a-l stimula să facă o muncă de calitate, pe de o parte, pe de altă parte, să eliminăm circuitele inutile între finanțe și Ministerul Învățământului, Ministerul Învățământului și unitățile de învățământ însele.

În al doilea rând, s-a referit aici domnul deputat la o suplimentare a alocației cu alte vreo... Nu mai rețin, domnule președinte, nu vă supărați, că nu am notat. Deci, în afară de 168...

Domnul Adrian Năstase:

Era vorba de 168, apoi 132 de miliarde și 30,5, pentru acoperirea unor acțiuni noi, pentru posturile noi, de fapt.

Domnul Florin Georgescu:

Deci aici este vorba de salariul al treisprezecelea. El, într-adevăr, din limitele bugetare...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, iertați-mă, sunt trei aspecte. La primul v-ați referit. Al doilea era acoperirea sumei de 132 de miliarde, folosiți pentru plata celui de al treisprezecelea salariu, care s-a făcut în 1996, să spunem.

Domnul Florin Georgescu:

Mi-am amintit. Mulțumesc.

S-au făcut acele plăți pentru personalul didactic respectiv, s-au acordat în fiecare an aceste compensații reprezentând salariul al treisprezecelea și, date fiind, repet, limitele bugetului pe acest an, nu putem să introducem o altă sumă care să revină din nou învățământului cu această destinație. În fiecare an, însă, trebuie să fie un lucru deja cunoscut și intrat în obișnuință, tot personalul bugetar va primi salariul al treisprezecelea, în zona finalului de an, în jurul finalului anului. Deci sunt bani care se cuvin personalului din învățământ, s-au acordat, dar nu putem să îi realocăm din nou, pentru că ei sunt cheltuieli efective și nu avem alte surse de unde să scoatem acești bani peste noapte. Noi, anul trecut, a trebuit să restrângem, tot datorită limitării finanțării neinflaționiste. Vă rog să înțelegeți legătura aceasta de principiul vaselor comunicante între finanțarea neinflaționistă a bugetului, pe de o parte și limitarea cheltuielilor la cât putem să finanțăm neinflaționist, pentru că, altfel, intrăm din nou într-un cerc vicios al inflației. Și anul trecut a trebuit să limităm: față de prevederile bugetare, cheltuielile, ne-am încadrat în deficitul bugetar de 2,6 pe total an, față de 3,2, cu cât era conceput deficitul bugetar. De ce? Pentru că nu mai aveam resurse de finanțare și cei care ne finanțează ne-au pus această condiție, ca efect al dezechilibrului în balanța de plăți, tot din cauza lipsei resurselor externe.

Iar a treia chestiune - acțiunile noi, cu număr de posturi, doamnelor și domnilor, în perioada ‘90 - ‘96, numărul de elevi și studenți a scăzut 80,4 la sută, iar numărul de personal s-a majorat cu 95.000 de persoane. Deci poate fi rezolvată o anumită suplimentare a normelor didactice din sistemul de învățământ, acolo unde este justificat,- și inspectoratele școlare, ministerul știu mai bine acest lucru - prin luarea în calcul a posturilor vacante la funcțiile nedidactice, pentru că noi, când dăm un număr mediu, dăm număr mediu de personal și didactic și nedidactic, în învățământ, și să se facă redistribuirea respectivă, urmând ca cei care doresc să se încadreze pe aceste funcții să o poată face. Deci nu putem fi de acord nici cu 268 de miliarde, și am explicat de ce, nici cu 130 de miliarde, nici cu ultima majorare de 30 de miliarde, pentru că am dat soluția cum se pot rezolva problemele legate de numărul de posturi, de normele didactice ș.a.m.d. Vă rugăm să înțelegeți aceste comandamente, aceste coordonate esențiale și faptul că bugetul pe acest an, vedeți, anul trecut, sigur, se cereau, și acum doi ani, sume suplimentare, dar bugetul pe acest an - și cu aceasta închei - la învățământ este mai mare cu 360 de miliarde, în termeni comparabili, decât anul trecut, o sumă imensă, doamnelor și domnilor. 360 de miliarde înseamnă 0,3 din produsul intern brut, 0,4. Dacă peste acești bani se mai doresc alte 4 - 500 de miliarde, vă dați seama, la un deficit bugetar de 2,2, s-ar dori încă o treime din acest deficit să se ducă numai la învățământ. Nu există surse și cădem în păcatul tipăririi banilor fără acoperire, care nu înseamnă decât inflație și sărăcirea celor mulți.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că domnul domnul deputat Păunescu ar dori să ia cuvântul, domnul deputat Costel Păunescu, în legătură cu amendamentul prezentat.

Domnul Costel Păunescu:

Foarte pe scurt. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Păunescu:

Primul lucru, ca să se știe, propunerea aceea cu 168 de miliarde a fost inițiată de deputații PNȚCD, dar nu un capriciu al lor, și a ajuns în votul Comisiei de învățământ, votată în unanimitate. Atât am vrut să spun.

A doua chestiune: în prima intervenție domnul ministru al finanțelor a lăsat impresia că noi ne-am cramponat doar de cifrele pe care le-am văzut în prima pagină de la anexa 3/15. Nu, și noi am cotrobăit prin acest volum de buget și vreau să spun că, în calculele noastre, nu am ținut cont numai de cei 2.980 de miliarde, am adăugat și cele 524 de miliarde, care erau repartizați prin autoritățile publice locale. Le-am avut în vedere. Domnia sa a prezentat lucrurile, ca și cum noi am fi omis acest aspect. Am avut în vedere și alocările la alte ministere, care se apropiau de vreo 39 de miliarde. Și, adunând toate aceste sume din toate părțile, inclusiv acești 168, abia am ajuns la 4,01 din P.I.B., deci cu acestea prinse toate. Noi nu le-am omis, le-am prins. Or, dacă scoatem acum, scoatem 168, scoatem 30 virgulă nu știu cât, înseamnă că nu se realizează.

În concluzie, atât am vrut să demonstrez că nu se respectă Legea învățământului cu acel 4 la sută din P.I.B.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule deputat, cu tot respectul pe care vi-l port, nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră, pentru că, în prima parte a intervenției, ați spus că le-ați inclus, pentru că le-ați găsit, ca atare, calificate în structura bugetară și ați ajuns la 4,01, deci exact la ceea ce am susținut și eu aici și, după aceea, ați spus că, dacă o scoatem pe aceea, dacă o scoatem pe aceea, dacă o scoatem..., dar de ce să le scoatem, dacă ele, prin natura lor, prin esența lor financiară, fac parte din cheltuielile alocate și distribuite învățământului și sunt cheltuieli de natură bugetară, din bani publici, nu sunt fonduri, nu sunt sume care, eu știu, au apărut de undeva din eter. Sunt bani din bugetul statului, din suma cuvenită acestuia, sunt bani publici. Deci toți banii publici trebuie cuantificați, inclusiv veniturile acelea, v-am spus. Dacă, de exemplu, o instanță judecătorească sau Ministerul Finanțelor, din confiscări, realizează anumite venituri, nu le ia să le folosească, eu știu, pentru ce activități. Vama, la fel, le dă la bugetul de stat. Sunt venituri, uitați-vă, la anexa privind veniturile de stat, componența acestora și veți observa acolo, aceste venituri luate în calcul ca fundamentare a totalului surselor de încasări la bugetul de stat. Deci nimeni nu poate să-și însușească din taxe, din impozite, din alte surse, în cadrul unei instituții publice, sume considerându-le că aparțin instituției, ca și când aceasta ar fi un SRL. Școlile, spitalele, alte instituții publice sunt entități aflate în slujba tuturor cetățenilor, iar cei care lucrează acolo sunt funcționari publici, sunt oameni care sunt în slujba comunităților respective. Deci vă rugăm să fiți de acord că nu trebuie scoase din calcul și nu trebuie eliminate acele sume, pentru că ele se cuvin bugetului și bugetul a considerat, pentru rațiuni de operativitate, să le lase la dispoziția lor, dar să fie luate în calcul, pentru că, dacă nu le lăsam la dispoziție și le încasam, le realocam, în momentul imediat următor și atunci, în mod obligatoriu, la articolul 9, în loc de 2.900 miliarde, găseați 3.180 de miliarde. Aceasta era toată consecința unei asemenea proceduri. Deci este 4,01, iar, cu ceea ce s-a alocat suplimentar ieri, 24 miliarde, pe această acțiune de învățământ, din zona armatei și a internelor, și cu ceea ce este prevăzut, ca efect al semnării unor acorduri internaționale de finanțare, pe care nu ne concluzionasem, nu le finalizasem, la momentul elaborării bugetului, este vorba de alte vreo 20 de milioane de dolari, deci vreo 50 și ceva de miliarde de lei, care vor intra în bugetul Ministerului Învățământului, în cursul trimestrelor III și IV, pentru proiectele aflate în finanțare cu Banca Mondială. Deci sunt alte surse, care sunt tot bani publici, pentru că banii către Banca Mondială vor fi rambursați din bugetele anilor următori, pe cheltuielile învățământului, din impozitele și taxele populației, pentru îmbunătățirea, modernizarea și reforma învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să fie invitați toți colegii care sunt pe culoare.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputați Costel Păunescu și Ion Corniță.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 52 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Trecem la următorul amendament, amendamentul domnului senator Otiman. Eventual să-l citesc încă o dată, pentru cei care nu l-au reținut de ieri: "Pentru încadrarea în prevederile Legii învățământului, propun suplimentarea cu 168 de miliarde lei". Cheltuielile pentru învățământ, finanțate de la bugetul de stat sunt în sumă de 3.148 miliarde de lei, din care 2.158,5 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal, 443 miliarde lei cheltuieli materiale, servicii, 35,2 miliarde lei subvenții, 143,6 miliarde lei transferuri, 354,3 miliarde ș.a.m.d. Deci este vorba de o suplimentare cu 168 de miliarde.

Domnul Florin Georgescu:

S-a respins o dată amendamentul, nu mai are rost!

Domnul Adrian Năstase:

Dau cuvântul președintelui comisiei, în legătură cu această chestiune.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu a analizat aceste amendamente. De altfel, amendamentele propuse de Comisiile de învățământ au fost transmise pe 7 februarie, or, raportul nostru poartă data de 2 februarie. Și așa am întârziat cu 3 luni, probabil că trebuia să așteptăm celelalte comisii. Avem un dosar întreg aici cu amendamente sosite în cursul lunii februarie și în cursul lunii martie, chiar. Deci fiecare comisie are obligația să transmită avizul în termen. Noi nu putem să fim de acord cu acest amendament. A explicat domnul ministru al finanțelor că aceste 168 de miliarde se referă la veniturile obținute de instituțiile de învățământ din taxele plătite de studenții străini.

Domnul Adrian Năstase:

Da, am înțeles. Mulțumesc foarte mult.

Pentru rațiuni procedurale, pentru că acest amendament este, de fapt, un subamendament sau este conținut, să spunem, în amendamentul anterior care a fost respins, deci, pentru motive procedurale și domnul senator Otiman acceptă această interpretare, nu îl mai supun discuției dumneavoastră.

Amendamentul domnului deputat Florin Negoiță, este vorba de un amendament la alineatul 1, la 2.980 miliarde lei, plus 1 miliard lei pentru olimpiada școlară internațională. Acesta este amendamentul. Deci înțeleg, de fapt, ca să traduc ceea ce scrie aici, că domnul deputat solicită 1 miliard în plus pentru olimpiade școlare internaționale.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Când se va ajunge la discutarea anexei privind Ministerul Învățământului, se poate introduce o precizare, o mențiune referitoare la destinația unui miliard de lei pentru organizarea și desfășurarea, premierea celor care participă și obțin rezultate deosebite la olimpiadele internaționale. Deci acolo, în suma aceea de bani, Ministerul Învățământului poate să suporte, poate să susțină 1 miliard pentru o asemenea destinație. Este vorba numai de o alocare în cazul fondurilor deja distribuite, deci desemnate pentru Ministerul Învățământului. În plus, deci suplimentări, nu avem de unde și nu putem să acceptăm, domnule deputat. Deci, când ajungem la anexă, rezolvăm și problema cu miliardul pentru olimpiade, dar restul, cealaltă parte a amendamentului dumneavoastră nu putem să fim de acord și v-am explicat rațiunile.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiilor.

Domnul Dan Stelian Marin:

Același punct de vedere.

Domnul Adrian Năstase:

Același punct de vedere.

Domnul Dan Stelian Marin:

De altfel, nu a solicitat suplimentarea, ci alocarea.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, a solicitat suplimentarea. În amendamentul pe care îl am eu aici, se cere..., nu, este suplimentare. Deci dânsul cere 1 miliard în plus față de 2.980. Deci rămâne ca domnul deputat să decidă dacă în legătură cu amendamentul pe care l-a transmis și prin care se cerea o suplimentare, dar nu se stabilea sursa pentru banii aceștia, sau este de acord cu punctul de vedere după care această chestiune poate fi discutată la anexă, ca o redistribuire în interiorul cheltuielilor pentru învățământ.

Domnul Florin Negoiță:

Rămâne la anexă.

Domnul Adrian Năstase:

Bine. Deci, în aceste condiții, amendamentul acesta nu va fi pus în discuție.

Amendamentul domnului deputat Dabu, am să-l citesc în întregime:

"1) Suplimentarea la capitolul "Învățământ" cu suma de 30,5 miliarde lei, la titlul "Cheltuieli de personal", sumă necesară pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de suplimentarea numărului mediu de personal pe 1996 cu 8.400 posturi noi, la grupa pregătitoare pentru școală, clasa întâi și posturile didactice de la noile secții și facultăți din învățământul superior. Aceasta ar permite aplicarea articolului 158 din Legea nr.84/1995.

2) Suplimentarea la capitolul "Cercetare științifică", cu suma de 5,9 miliarde lei, pentru cercetarea aplicativă și experimentală.

3) Suplimentarea la titlul "Cheltuieli materiale", articolul "Alte cheltuieli, contribuția Guvernului României", cu suma de 2.000 milioane lei reprezentând contravaloarea a 600.000 ECU, în vederea introducerii, din partea Comunității Uniunii Europene, a unei linii de credit pentru programele "Socrate" și "Leonardo". Fără această linie de credit, nu putem beneficia de programele Comunității Europene. Totalul suplimentărilor cerute este de 38,4 miliarde lei și se obțin prin diminuarea corespunzătoare a fondurilor prevăzute pentru reparații capitale la capitolul "Învățământ".

Punctul de vedere al inițiatorului?

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu suplimentarea numărului mediu de personal, am explicat mai înainte și avem deja și înțelegerea cu Ministerul Învățământului a acestei probleme că se poate, în structura generală a numărului mediu de personal existent în lucrarea aflată în dezbatere, să se facă o anumită redistribuire între posturile vacante la funcțiile didactice și nedidactice și să se suplimenteze numărul de norme acolo unde este necesar, potrivit programelor de învățământ și a strategiei, a orientării ministerului de resort. Nu putem să fim de acord pentru 30 de miliarde în plus nu există sursa pentru ele, dar există suficientă flexibilitate, în reglementările actuale, pentru minister, de a modifica, de a putea adapta structura posturilor, atât pe orizontală...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, iertați-mă, domnul Dabu a propus o redistribuire în interiorul capitolului "Învățământ", deci dânsul sugerează ca acești bani să fie luați de la "Reparații capitale".

Domnul Florin Georgescu:

Nu putem nici aceasta, domnule deputat, pentru că sunt deja dimensionate strict fondurile, în cazul respectiv, este și acel principiu, potrivit căruia nu trebuie să transformăm bugetul statului într-un buget de salarii, altfel nu se poate moderniza baza existentă, nu se pot face reparații, nu se pot face dotări. Bugetul are și un rol de a crea agregate în economie, pentru a dezvolta celelalte ramuri, de a da comenzi la constructori, la furnizorii de echipamente ș.a.m.d. și, repet, din calculele făcute cu ministerul, din situația existentă în prezent, dumnealor, față de numărul mediu repartizat prin buget astăzi, au deja suficiente disponibilități, potrivit dărilor de seamă pe care ni le raportează nouă, la Ministerul Finanțelor, instituțiile de învățământ universitar și preuniversitar. Deci nu putem să fim de acord, pentru că, în cadrul cheltuielilor materiale, există o foarte riguroasă defalcare a destinațiilor pe cheltuieli de reparații curente, capitale, alte asemenea alocări și, practic, s-ar decorela și s-ar crea disfuncționalități în execuție, pe parcursul anului 1996.

Referitor la suplimentarea articolului "Alte cheltuieli" cu titlul "Cheltuieli materiale din contravaloarea a 400 mii ECU", la fel, nu este cazul, pentru că efectuarea virării de credite între cele două subdiviziuni ale titlului "Cheltuieli materiale", este de competența ministerului, în calitate de coordonator principal de credite, potrivit Legii finanțelor publice și potrivit prevederilor din această lege bugetară. Deci nu trebuie să intervenim prin lege, să facem o asemenea precizare, ci ministerul însuși, la competența pe care o are, potrivit legii, poate să facă asemenea precizări, asemenea redistribuiri și mutații între subdiviziunile capitolului "Cheltuieli materiale".

Cu privire la problema cercetării, atunci când vom discuta anexa respectivă, domnule deputat, la sumele provenite din venituri proprii, vom face acolo precizarea necesară referitoare la destinația cheltuielilor pentru cercetare și este posibil să alocăm, cum ați spus dumneavoastră, sume mai apropiate de nevoile sectorului respectiv, deci la anexă, nu aici, unde discutăm suma de ansamblu, unde discutăm prevederile cheltuielilor pentru acțiunea de învățământ pe toată țara, pe toate ministerele. Dumneavoastră vă referiți stricto senso la Ministerul Învățământului și atunci când vom ajunge acolo o vom lua în discuție și se poate rezolva potrivit dorinței dumneavoastră.

Parcă acestea erau, domnule președinte?

Domnul Adrian Năstase:

Da, aceste trei aspecte.

Domnul Florin Georgescu:

Deci, v-aș ruga să înțelegeți că aceasta are rezolvare, ultima la anexă, cealaltă este de competența ministerului, cu ECU, iar cu numărul de posturi au suficiente vacanțe acum, se pot încadra în parcursul execuției, prin redistribuiri între personal didactic, nedidactic, alocări de norme acolo unde trebuie și vă rugăm să înțelegeți că această mutație de la cheltuieli materiale la cheltuieli de personal ar strica alte corelații și ne-ar crea multe disfuncționalități, nouă, dar și ministerului, în execuție.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Dan Stelian Marin:

Același punct.

Domnul Adrian Năstase:

Același punct.

Domnule deputat Dabu, doriți să luați cuvântul?

Domnul Romulus Dabu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am cerut doar o redistribuire a fondurilor, în cadrul Ministerului Învățământului, nu este o chestiune personală, am cerut la acest articol, pentru că presupunea modificarea sumei totale pentru salarii, am înțeles că toate celelalte corelații vin ulterior. Aș vrea să vă amintesc, însă, câteva lucruri: că n-am făcut aceste propuneri din inițiativă proprie, ci după consultări cu Ministerul Învățământului. Dacă între timp au apărut alte aranjamente între cele două ministere, de care eu nu știu sau Comisia de învățământ nu știe, atunci eu nu mai am de comentat nimic. Aș vrea, însă, să vă spun că n-am făcut în acest amendament propunerea de modificare a numărului de posturi, dar sistemul de învățământ superior din România a suportat cu norme didactice de 40 de ore pe săptămână - vă rog să rețineți, 40 de ore didactice pe săptămână la învățământ superior - ca să putem plăti salariile învățătorilor și educatorilor la clasa I, în anul care a trecut. Nu se poate suplimenta numărul de posturi la didactic luând de la nedidactic, întrucât conform Legii nr. 84, în momentul de față preluăm multe sute de clădiri care intră în patrimoniul învățământului cu personal TESA pentru îngrijire, pentru toate celelalte. Este adevărat că sunt unele școli care rămân goale pentru că nu au posturi, dar deplasarea copiilor din zonele urbane în celelalte zone, unde sunt clădiri și școli goale, este o problemă imposibil de rezolvat. Deci, cred că undeva, aici, discuția sau adevărul ar trebui să fie pe la mijloc și e necesară o consultare între cele două ministere. Dacă s-a ajuns la o așa înțelegere, eu nu am de comentat nimic și sunt încântat ca problema să fie rezolvată.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Vida.

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu vă spun sincer, la un moment dat am rămas blocat cu privire la această problemă și nu înțeleg care este situația reală. Solicit clarificarea problemei înaintea exprimării votului și pun întrebarea: Comisiile pentru învățământ ale Senatului și Camerei Deputaților au lucrat cinci luni la acest capitol și acum, practic, tot ce s-a dezbătut în cadrul Comisiilor pentru învățământ se declară nul.

Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului):

Rezolvat!

Domnul Iuliu Vida:

Acum pun întrebarea: ...

Domnule ministru, nu v-am întrerupt niciodată, vă atrag atenția, sunteți în fața Parlamentului României, unde există o disciplină. Și ieri ați încercat să dați niște semne cum să fie votate niște treburi. Vă rog foarte mult, eu v-am respectat și să mă respectați și dumneavoastră pe mine.

Deci, pun întrebarea: este nedocumentat președintele Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților și membrii comisiei? Eu nu pot să fiu de acord cu această presupunere și consider că problema pe care a ridicat-o domnul președinte este o problemă care a fost analizată de către comisie, și după o analiză aprofundată s-a propus această soluție.

Iar a doua întrebare este: cine conduce Ministerul Învățământului, ministrul titular sau ministrul finanțelor? Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul ministru Maior. Este vorba de amendamentul domnului Dabu.

Domnul Liviu Maior:

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am căzut la o înțelegere ca în învățământ să nu se blocheze posturile. Deci, cu aceasta se rezolvă toată problema.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Aici discutăm amendamente. Discuțiile generale sau discuțiile pe articole au avut loc. Deci, acum să nu luăm fiecare amendament al unui coleg, să-l discutăm separat. Dacă domnul Dabu mai are ceva de spus, îl invit să ia cuvântul, dacă nu, doar președinții comisiilor și inițiatorul, că altfel nu mai terminăm.

Domnul Ion Lazia (din sală):

E sau nu de acord?

Domnul Adrian Năstase:

Deci, încă o dată, amendamentul, într-adevăr, are trei componente. Partea a doua și partea a treia înțeleg că pot să fie discutate la anexă. Rămâne, practic, în discuție prima parte a amendamentului și, vedeți, dacă am face amendamentele așa cum ar trebui, sigur că ar fi mult mai ușor. Un amendament trebuie să privească un singur aspect. Dacă are trei, sau cinci, sau o sută de componente, sigur că le încurcăm.

Deci, prima parte a amendamentului vizează suplimentarea la Capitolul "Învățământ" cu suma de 30,5 miliarde de lei pentru a acoperi cheltuieli ocazionate de suplimentarea numărului mediu de personal pe 1996 cu 8.400 de posturi noi la grupa pregătitoare, clasa I, posturi didactice de la noile secții și facultăți din învățământul superior. Practic, se cere un transfer de surse de la "Reparații capitale", la Capitolul "Învățământ", în cadrul aceluiași domeniu bugetar, deci în cadrul art. 9 pentru învățământ.

Punctul de vedere al Ministerului Învățământului. Deci, în legătură cu această chestiune, îl rog pe domnul ministru să-și clarifice punctul de vedere. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Liviu Maior:

Prin neblocarea posturilor la învățământ, problema se rezolvă automat. Noi putem să angajăm pe posturile respective cadrele didactice în funcție de evoluția clasei I și a anului de pregătire școlară. Dacă se blochează, atunci, într-adevăr, apare o problemă serioasă. Aceasta este soluția pe care a oferit-o Ministerul Finanțelor și care este fezabilă din toate punctele de vedere. Poftiți?

Domnul Adrian Năstase:

Cu ce bani? - întreabă domnul ...

Domnul Liviu Maior:

De la cheltuielile de personal ale Ministerului Învățământului.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Am să-i dau cuvântul domnului ministru de stat în legătură cu această chestiune. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Așa cum fusese inițial conceput bugetul, nu era prevăzută blocarea unui număr de posturi vacante. Nu era, pentru că blocam o anumită sumă la cheltuielile totale, dar nu la cele de personal, ca efect al creării de rezerve pentru situația în care nu se realizează toate veniturile, așa cum previzionăm noi astăzi. Dar, pentru că a intervenit costul calamităților naturale de la începutul acestui an, a trebuit să găsim soluții, repet, în limitele aceluiași buget, pentru că nimeni, nici o țară din lume, nici un finanțator internațional nu ne dă nouă bani in plus că am avut inundații. Nu ne dă! Și atunci, trebuie să ne încadrăm în aceleași limite, să facem față și acelor costuri pentru oamenii care au avut de suferit, pentru drumuri publice, pentru alte situații care au apărut în zonele calamitate. Și am găsit această soluție ca aparatul funcționarilor publici să lucreze în 1996, pentru că trebuie să reparăm drumurile, trebuie să-i ajutăm pe cei care au avut pierderi de recoltă, pierderi de locuințe și așa mai departe, să lucreze într-un număr mai limitat, să facă față sarcinilor cu același număr de personal, ușor crescut, blocând din posturile vacante la data intrării în vigoare a bugetului, 50 %. Dar, în învățământ, pentru că a apărut această situație particulară care a fost discutată și în comisie, când ajungem la anexa respectivă o să punem un semn și o notiță prin care să precizăm că învățământul se exceptează, date fiind condițiile proprii și fluctuația, nevoile în domeniul învățământului preuniversitar și așa mai departe, se exceptează de la această prevedere, descurcându-ne cu ceea ce economisim din blocarea posturilor în alte zone de activitate, la ministere, la alte autorități, să facem față costului calamităților.

Deci, problema este rezolvată pentru că ea a apărut ulterior, această prevedere, nu când s-a elaborat bugetul și pentru că cererea domnului deputat și a comisiei a fost formulată, noi am analizat, nu avem de unde să alocăm suplimentar la cheltuieli de personal, prin diminuarea celor de la materiale, că o să se ajungă să nu se plătească energia electrică, ajungem să nu plătim căldura și așa mai departe în școli și creăm disfuncționalități, dar exceptăm de la blocare, și atunci dânșii au astăzi anumite posturi vacante, un număr rezonabil, un număr destul de mare și mai au flexibilitatea, libertatea să efectueze mutații intre posturile libere la personalul didactic și nedidactic. Și atunci pot să-și creeze suficiente norme didactice, acolo unde au nevoie, nefiind blocate posturile, în cadrul acelorași fonduri, care sunt alocate prin buget, să poată face față nevoilor. Și prin aceasta se rezolvă situația, chiar dacă unii domni deputați ar fi dorit să nu se rezolve, ca să mai avem ce discuta aici. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat Furo, am o rugăminte ...

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Chestiune de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Chestiune de procedură. Vă rog, pentru o chestiune de procedură. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Întrucât ne aflăm în fața unei situații inexplicabile, raportul comisiei de specialitate a fost finalizat în cursul lunii ianuarie, respectiv la 15 ianuarie, potrivit programului elaborat de Comisia pentru învățământ, raportul Comisiei pentru învățământ a fost definitivat la sfârșitul lunii ianuarie, respectiv pe 26, 27, 28 ianuarie, în timpul vacanței parlamentare, eu solicit ca problemele de învățământ, înainte de a fi supuse la vot, să fie reanalizate de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru că nu este normal ca acest domeniu deosebit de important, să fie hotărât, să fie supus votului, fără să se țină seama de punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Însă, domnule deputat, eu vreau să vă spun că de azi dimineață aceasta discutăm punctele de vedere ale comisiei și ale celor 100 de profesori care sunt membri ai Camerei Deputaților și care toți se pricep la această problemă. Camerele reunite sunt, până la urmă, un fel de comisie pentru învățământ lărgită. Pentru că acesta este farmecul Parlamentului nostru, deci grupa profesională cea mai bine reprezentată este aceea a învățătorilor și profesorilor.

Eu cred că dezbaterea de aici a fost suficientă pentru a lămuri colegii care nu au suficiente cunoștințe, deci restul colegilor, care nu au conștințe aprofundate despre învățământ, despre ce este vorba. Iar acum, am luat deci..., probabil că ați observat, de azi dimineață aceasta fac, și fiecare dintre colegii care au făcut amendamente sau din partea comisiei, argumentele au fost prezentate, au intervenit membrii comisiilor, au intervenit membrii Guvernului. Deci, eu cred că numai în măsura în care dorim să blocăm dezbaterea bugetului putem, la acest moment, să suspendăm lucrările la acest capitol.

Doriți să mai spuneți ceva? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Liviu Maior:

Aș dori să clarific lucrurile. Ce înseamnă neblocarea posturilor, așa cum este prevăzută în Legea bugetului, exceptându-se Ministerul Învățământului. Noi avem 12.800 de posturi vacante la această dată în învățământ. Dacă nu se blochează, așa cum Ministerul Finanțelor a propus aici, problema este rezolvată.

Domnul Adrian Năstase:

Câte posturi sunt?

Domnul Liviu Maior:

12.000.

Domnul Adrian Năstase:

12.000. Iar acolo se propuneau 8.400.

Stimați colegi,

Vă rog să reținem de la acest amendament cele două aspecte. Înțeleg că partea a doua și partea a treia din amendamente vor fi discutate cu ocazia discutării anexei, unde se vor putea face redistribuiri în interiorul capitolului respectiv, iar prima preocupare care a fost exprimată de către comisie și de către domnul președinte Dabu, este rezolvată prin această formulă, pentru că, practic, din câte am înțeles, fie se blochează cele 12.000 de posturi și inventăm alte 8.400 de posturi, conform propunerii respective, sau nu se blochează posturile respective pe regula generală, care înțeleg că va fi introdusă și a fost acceptată, de fapt, și în aceste condiții problema se rezolvă în acest fel.

Deci, în aceste condiții, înțeleg că această parte din amendament este retrasă de către domnul președinte Dabu și nu are rost să mai fie supusă la vot, cu aceste explicații, iar celelalte două vor fi discutate la momentul potrivit, la anexă.

Trecem la următorul amendament, amendamentul domnului senator Tocaci. Domnul senator propune transformarea sumei de 2.980 miliarde lei în 3.100 miliarde lei, surse, investiții care nu sunt de primă urgență sau nu se referă la obiective cert eficiente.

Dacă comisiile doresc să comenteze acest amendament?

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Ne-a dat domnul senator Tocaci un exemplu. Cheltuielile pentru investiția centrală - hidroenergetică de la Mihăilești, pe Argeș, pe canalul Argeș - Dunăre. Într-adevăr, apare în Anexa nr. 3, la Ministerul Industriilor, acest obiectiv de investiții cu 700 de milioane, dar nu s-a uitat domnul profesor că cei 700 de milioane, nu provin de la buget, ci de la fondul special de dezvoltare al sistemului energetic. Nu are nici o legătură cu bugetul. Noi nu putem să luăm banii din fondul de dezvoltare a sistemului energetic și să facem cheltuieli bugetare pentru învățământ. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al Guvernului? Doar o clipă, domnule senator, vă dau cuvântul imediat. Mai înainte să-l ascultăm pe domnul ministru Florin Georgescu. (Se adresează domnului senator Emil Tocaci)

Domnul Florin Georgescu:

În primul rând, nu se precizează care sunt, în imaginea domnului senator, acele obiective ineficiente, inoportune și așa mai departe. Trebuie să discutăm cu ministerele și putem discuta la fiecare anexă în parte și puteți să cereți explicațiile referitoare la rațiunile, la motivațiile care au condus la includerea unuia sau a altora dintre obiective în lista respectivă și vă vor fi oferite cu profesionalism și în mod detaliat, dar acum, să venim să amputăm o anumită anexă și să punem la învățământ 3.100, dar de ce nu 3.200, dar de ce nu 3.050, e mai rotund așa, 3.100, probabil, mi se pare un lucru subiectiv și arbitrariu, în condițiile în care, repet, învățământul are în acest buget, față de anul trecut, 350 de miliarde în plus. Cât reprezintă 350 de miliarde față de bugetul însuși al învățământului, peste 10, 12%. Deci, de la un an la altul, în termeni reali i-a crescut bugetul cu 15 %, în timp ce alții, în termeni reali au cu 2, 3 % mai mult decât anul trecut. E un salt. Nu este suficient, alte surse noi nu întrevedem, iar în a tăia automat, eu știu, ceea ce nu sună bine la ureche, trebuie să întrebăm speciliștii, ce rațiuni au, cât ne costă să întrerupem o anumită lucrare, dacă e bine să producem un kilowat cu energie hidro, care înseamnă 2, 3 lei, sau este bine să producem cu energie provenită din combustibili solizi, care ne costă sute de lei, sau e bine să producem cu energie nucleară, dar unde mai ne trebuie o finanțare de câte sute de milioane de lei și de unde îi luăm pe aceia? Deci, aici, v-am mai spus, sunt luate în calcul cele mai multe posibilități, ipoteze și s-a ales soluția optimă, una dintre cele mai apropiate de optim care poate să conducă și la continuarea anumitor lucrări necesare în strategia ministerului, care este integrată în strategia programului de guvernare, care are votul Parlamentului, a unei părți din Parlament, bineînțeles.

Deci, nu suntem de acord, domnule senator, cu ce ați spus dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule senator.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Evident, mă așteptam ca domnul ministru să nu fie de acord și nu protestez pentru că nu este de acord, însă trebuie să spun că maniera de a argumenta alunecă alături de subiect. Imi pare foarte rău, domnule ministru, dar așa este.

În primul rând, toată lumea știe - și prin coincidență, eu sunt la bază tocmai inginer hidrotehnician - că energia hidro este cea mai ieftină. Iertați-mă că trebuie să vă spun un lucru: pentru a obține energie hidro trebuie să ai apă. Or, pe acest canal Dunăre - București, în 1996 nu va curge apă. Aceasta am spus eu. Eu nu am spus altceva și nu am spus că sursele energetice hidro nu sunt de preferat. Aceasta știe toată lumea, din păcate nu avem o rețea adecvată. Nu are rost să intrăm în detalii tehnice. Dar, sigur, sursele hidro sunt de preferat, dar trebuie apă. Atât am spus.

Și în ceea ce privește contrargumentul domnului președinte Stelian, că sunt 900 în loc de 700 de milioane, aceasta nu contează, oricum sunt niște bani, și ideea centrală pe care am vrut să o expun și pe care eu o prezint încă o dată domnului ministru, este următoarea: în opinia mea, foarte multe dintre investiții, deși nu sunt lipsite de importanță, domnule ministru, nu afirm aceasta, nu reprezintă o primă urgență, ceea ce înseamnă cu totul altceva. Am și spus care, am mai dat un exemplu ieri, dacă vreți vi-l dau și astăzi, este foarte adevărat că noi toți procedăm într-o manieră neprofesionalistă. Aceasta trebuie să o recunosc. Că în mod normal, când discutam bugetul anului 1996, noi, domnilor colegi, trebuia să fi urmărit sau să avem rapoarte privind urmărirea tuturor obiectivelor de investiții cuprinse în bugetul 1995, ca să vedem în ce măsură s-au cheltuit acei bani pentru investiții și în ce procent. Și atunci ne-am fi pronunțat în cunoștință de cauză. Nimeni nu a făcut aceasta, este culpa noastră, eu, evident nu încerc să eschivez această pată, dacă vreți, dar, în același timp, am sugerat ca din unele investiții care eventual nu sunt de primă urgență, nu că sunt inutile, nu că sunt neavenite, dar nu sunt de primă urgență, să se dea ceva pentru învățământ și vroiam să extind ideea mai departe, dar tot inutil este, pentru sport. Însă, deocamdată vorbim de învățământ. Aceasta este argumentația. Iar în ceea ce vă privește, votați așa cum considerați.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

În comisii, când analizăm bugetul ne uităm prima dată la calitatea deficitului bugetar, dacă deficitul bugetar se reflectă în cheltuieli de capital, în investiții în infrastructură, nu în consum.

Doi. Ne uităm tot la calitatea deficitului bugetar, dacă e finanțat din surse financiare neinflaționiste, cum ne spune domnul ministru. Dacă nu avem surse, trebuie să dimensionăm deficitul la nivelul surselor financiare certe. Deci, niciodată nu o să fiu de acord să luăm de la investițiile pentru infrastructură și să finanțăm cheltuielile curente. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Oricum, e o chestiune de procedură. Sursele ar trebui foarte clar identificate pentru că altfel s-ar lăsa, ar exista, să spunem, formule aleatorii și cred că în această variantă pe care ați propus-o, domnule senator, este cine ar trebui să facă alegerea între, să spunem, investițiile neperformante și cele performante. Deci, ar exista o dificultate majoră, sunt convins că sunteți de acord cu acest lucru. Cred că dumneavoastră, mai curând, ați vrut să semnalați faptul că cheltuielile de la învățământ sunt insuficiente și că ar fi utilă o majorare a lor. Dar, cred că discuțiile de până acum au arătat cadrul in care se poartă această discuție, care sunt posibilitățile. De aceea, vă întreb dacă mențineți amendamentul?

Domnul Emil Tocaci (din sală):

Vă rog să-l supuneți la vot!

Domnul Adrian Năstase:

Să-l supun la vot.

Supun votului dumneavoastă amendamentul domnului senator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 63 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Trecem la următorul amendament, amendamentul domnului deputat Brezniceanu, pe care vi-l citesc. Deci, ar fi un alineat nou: "Întrucât suma de 168 de miliarde lei prevăzută la alin. 2 și în Anexa 3/15 nu reprezintă cheltuieli bugetare, se suplimentează suma ce reprezintă cheltuieli materiale și servicii cu 168 miliarde lei". Dar, înțeleg că această problemă a fost deja tranșată.

Îl rog, deci, pe domnul deputat să accepte să nu mai reluăm discutarea acestei chestiuni.

Următorul amendament este amendamentul domnului deputat Boștinaru, referitor la alin. 1: "Prețurile percepute pentru unitățile de învățământ la energie electrică, gaze, alte cheltuieli comunale: apă, canal, salubritate se stabilesc la nivelul consumatorilor casnici, persoane fizice".

Are cuvântul domnul președinte Marin Stelian, în legătură cu acest amendament sau inițiatorul.

Domnule ministru,

Aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Noi am mai expus argumentele, tot de la acest microfon, potrivit cărora nu putem fi de acord cu acest tratament acordat unor anumiți consumatori, pentru că atunci când se face o asemenea propunere, trebuie să avem în imagine întreg sistemul de formare a prețurilor în domeniul energiei electrice și termice, de exemplu. Ce se întâmplă? Dacă astăzi avem un tarif mediu și un tarif diferențiat între consumatorii casnici și consumatorii industriali, iar potrivit unui acord de împrumut pe care îl avem încheiat pentru modernizarea sistemului energetic și finanțatorul, care dă bani să modernizeze sistemul, spune: "Domne, să fie mai performant sistemul în orizontul de timp la care se referă împrumutul, proiectul respectiv", încet, încet, aceste diferențieri trebuie să se micșoreze și ecartul să scadă până într-un anumit punct, în care se vor uni cele două tarife, după anul 2.000.

Deci, dacă unii plătesc mai ieftin și avem de-a face cu un tarif mediu, înseamnă că alții trebuie să plătească mai scump. Și acei alții ce vor face? Vor introduce costurile mai mari în prețuri, vor majora prețurile, și învățământul care, să spunem, beneficiază în cadrul alocațiilor bugetare, de o energie mai ieftină, va beneficia de reparații, de alte furnituri, de dotări, mai scumpe. Sunt vase comunicante, domnilor, plus că încălcăm un principiu pe care noi vrem să-l respectăm, și, în timp, cum vă spuneam, să eliminăm aceste diferențieri, subvenționări încrucișate, pe care tocmai un anumit partid care a făcut acestă propunere ne critică toată ziua și spune că noi facem fel de fel de artificii financiare sau de altă natură, ca să încurajăm anumite activități neprofitabile și neeficiente. Tocmai, trebuie să aibă prețul același nivel, să fie elementul de reglare în economia de piață, că acesta este prețul, elementul de reglare, un singur preț, iar dacă vrem să protejăm pe cineva, nu-l protejăm pe cineva, o anumită categorie nu se protejează prin preț, pentru că aceasta creează și corupție, creează și alunecări de fonduri dintr-o zonă în alta, ci prin subvenții, îi dăm unuia o subvenție cu care să plătească prețuri mai mari, dar nu îi furnizăm la un preț mai mic.

Deci, acestea erau argumentele de principiu, plus faptul că acolo unde, în sistemul de învățământ se regăsesc condițiile din zona populației, și anume, în zona căminelor studențești, s-a aplicat accest principiu, în așa fel încât energia pentru căminele studențești se livrează la preț pentru populație. Dar, numai acolo, nu și la laboratoare, nu și la sălile de curs și la celelalte spații ale sistemului de învățământ.

Deci, din aceste motive, potrivit cărora cineva tot va plăti - și va plăti, vă spun, învățământul, și chiar mai scump, - o asemenea facilitate, și v-am explicat argumentele, plus faptul că nu este în acord cu principiul restructurării sistemului energetic, nu putem fi de acord, pentru că se vor scumpi mult mai mult prin adăugarea unor regii și a unor profituri în cascadă, se vor scumpi mult mai mult furniturile către învățământ și învățământul va pierde dintr-o asemenea măsură.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiilor?

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Nu pot fi de acord, întrucât subvenționarea energiei la unitățile de învățământ înseamnă creșterea subvențiilor pe care le avem prevăzute în buget.

Doi. Dacă acceptăm ca prețul energiei să fie subvenționat la unitățile de învățământ, de ce să nu fie subvenționate - pot să pun întrebarea, altfel zis, - și unitățile de sănătate, și alte, alte unități? Și atunci, cercetarea, cultura .... Și atunci, ce facem? Într-adevăr, mărim aceste subvenții și noi. Avem obligația, ne-am propus noi ca să reducem continuu volumul subvențiilor acordate de stat la anumite produse.

Deci, chiar dacă am accepta această idee, trebuie să ne ducem la articolul cu subvenții, să majorăm subvențiile în mod corespunzător.

Eu vă mulțumesc. În aceste condiții, nu putem să acceptăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Boștinaru vrea să intervină? Nu este în sală. Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Boștinaru.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 38 de voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul ultim este al domnului senator Țugulea, care propune creșterea bugetului de cercetare al Ministerului Învățământului cu 15 miliarde lei.

Îl rog pe domnul senator să clarifice amendamentul. Eu nu am înțeles foarte bine sursele sau propunerea în sine și cred că ar fi util să clarifice propunerea pe care a făcut-o.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Andrei Țugulea:

Domnule președinte,

Clarificarea este următoarea. Eu am precizat că cifra care exprimă veniturile - nu cheltuielile veniturile - este o cifră statistică. Și, ca să demonstrez acest lucru, am luat procentele în care sunt exprimate cifre și am calculat pib-ul echivalent și am găsit diferențe de 6 mii de miliarde. Explicația pe care mi-a dat-o domnul președinte al comisiei este că s-au rotunjit cifrele.

Atunci, dați-mi voie, dacă domnul ministru al finanțelor se zbate pentru fiecare miliard, păi, cum putem să rotunjim cifrele la 6 mii de miliarde? Aceasta este întrebarea.

Și întrebarea pe care mi-am pus-o eu la început a fost una suspicioasă, că au vrut special să mușamalizeze ceva. Și am zis: nu! Am zis că așa este situația. Fiindcă este o treabă statistică. Cine a făcut statistică, cine știe ce e abatere medie, cine știe ce e abatere pătratică medie, știe foarte clar că nici la o întreprindere, dar la o țară întreagă?- nu poți să calculezi exact venitul? Cheltuielile, da, poți să spui: astea sunt, acelea le fac și acolo controlez la fiecare leu. Dar venitul, nu. Corect ar fi fost, din punctul meu de vedere, - nu sunt finanțist, deci orice obiecție este corectă -, corect ar fi fost că dacă datele sunt statistice, atunci și aplicarea lor trebuie să fie statistică. Adică mie să-mi dați, ai un miliard plus sau minus 5 la sută, cu care să te descurci. Fiindcă așa am calculat și eu. Nu se poate, nu se poate.

Deci, eu am spus așa: că veniturile respective rezultă din eroare. Dacă pun plus/minus 15 miliarde la învățământ, nu se schimbă nici un fel de cifră - nici 0,6 la sută, nimic; decât niște adunări care s-au făcut. Dar, fiindcă prima cifră care este statistică, ea nu este sigură, - eu am fost și asistent și mai fac măsurători electrice,- cele mai precise care se pot face, totdeauna dau eroare, nu există fără eroare; în afară de veniturile din bugetul românesc de stat. Așa ceva nu am mai văzut din acest punct de vedere. Prin urmare, este o cifră declarată - ea, care este - și s-a terminat. Bun. Așa este regula, nu răstorn eu bugetul și nici modul de a face.,

Revin la cele 15 miliarde. Prin urmare, sursa pe care am indicat-o eu este clar, din acest punct de vedere, inexistentă. Fiindcă, admițând că bugetul este pus, nu există nici o eroare. Singura rugăminte ar fi, însă, următoarea pentru viitor. Eu n-am să mai fac parte din Parlament, dar poate domnul ministru o să mai fie. Rugămintea este următoarea: dacă Ministerul Finanțelor este hotărât să negocieze fiecare miliard de lei, atunci să ne dea procentele, în așa fel, încât ele să reflecte miliarde. Nu putem lucra cu zece cifre semnificative în lei, și-mi dați 0,5-0,6 - o singură cifră semnificativă în procente. Fiindcă, atunci, devin suspicios. Încep să cred că - și chiar așa și este - dacă ar fi fost procentul 0,6 și-mi da 0,5, era în ordine, vedeam că-i mai mult. Dar el a fost 0,56 și s-a modificat în plus. De ce? Și acum încep să fiu suspicios. Ca să arăt că finanțez în plus cercetarea, când nu-i adevărat.

A doua întrebare a fost următoarea: având în vedere că tot ce privește învățământul a fost strâns în bugetul pentru învățământ, chiar dacă nu-l gestionează învățământul în totalitate, întrebarea mea a fost: bugetul pentru cercetare, cel care-i pus, privește toată cercetarea? De exemplu, privește și învățământul, și Academia, și Ministerul Cercetării și cine mai face cercetarea - Ministerul Culturii face și el în muzee și în alte instituții specializate? Acesta privește tot, sau nu? Fiindcă aceasta este o întrebare, ca să știu.

Și am făcut propunerea de 15 miliarde la învățământul superior. Mai întâi de toate, domnul ministru ne-a spus că în termeni reali a crescut finanțarea învățământului cu circa 300 și ceva de miliarde. Foarte bine. Dar, dacă mă uit în buget, 5 miliarde au fost anul trecut pentru cercetare, în bugetul învățământului, 5 miliarde au rămas. Prin urmare, leul de anul trecut și cu leul de anul acesta, sunt aceiași, că sunt aceiași bani. Asta este una. Prin urmare, este ceva în neordine din acest punct de vedere,.

Am propus să se crească cu mai mult decât probabil reprezintă inflația. De ce? 5 plus 15, sunt 20 de miliarde.

Domnilor, există două criterii pe care se judecă o instituție și un învățământ, dacă este învățământ universitar și dacă instituția este universitate. Unu: este planul de învățământ și calitatea predării și doi: este cercetarea științifică.

Dacă dumneavoastră credeți că cu 5 miliarde pentru cercetare științifică, alocate învățământului superior, noi putem pretinde că avem universități care să fie considerate astfel în Europa și ale căror diplome să fie recunoscute, vă rog să mă credeți că greșiți. Nu se poate așa ceva din acest punct de vedere. Este adevărat că învățământul mai primește niște contracte din partea Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Este foarte bine, acest minister s-a rupt din Ministerul Învățământului - și rău s-a făcut că s-a rupt, ca să avem miniștri în plus și ca să avem și funcționari în plus, dar nu asta este problema, ci problema este că niciodată nu trebuie ruptă cercetarea ștințifică, și mai ales la o țară de nivelul nostru, de învățământul superior. Dar nu putem tolera așa ceva din acest punct de vedere,.

De aceea trebuie să găsim aceste surse, de unde or fi ele. De exemplu, domnul ministru al învățământului mi-a spus că primește niște surse externe. Dacă din aceste surse externe se constituie cele 15 miliarde pe care le-am cerut și care este un minimum, foarte bine. Nu mai cer alte surse. Dar nu se poate din acest punct de vedere, face altceva.

În consecință, eu vreau să fiu foarte clar. Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci și rog și ..... să creadă că știu să calculez procente. Cel puțin atât.

Și, din acest punct de vedere, ceea ce-i rog eu pe dumnealor, este: când dau procente, apoi să fie procente. Fiindcă o cifră pusă acolo este o cifră pe care eu mă bazez. Este o cifră pe care o arăt. Ce veți spune dumneavoastră, dacă plec într-o misiune în exterior și spun acest lucru celor cu care stau de vorbă? Că denigrez țară, când eu am procentele care spun așa ceva. Evident, n-am s-o fac, dar pot s-o facă alții.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, pledoaria dumneavoastră privind situația cifrică a bugetului, eu, unul, nu o împărtășesc, pentru că trebuie să vă fac câteva corecturi, câteva amendamente de natură principială. Bugetul nu este alcătuit din date statistice. Statistica înseamnă o execuție. Bugetul este o proiecție, domnule senator, pornind de la anumite premise, pornind de la anumiți indicatori, pornind de la anumite anticipații în zona producției, în zona inflației, în zona fiscalității și așa mai departe. El este o rezultantă, o proiecție, este o hartă, dacă vreți, financiară, pe care ne-o facem, un contur, după care vrem să încadrăm procesele financiare într-o anumită perioadă de timp. Deci, nu este statistică; este o proiecție. Și, fiind proiecție, el are anumite abateri în execuție, pentru că realitatea se depărtează sau se diferențiază mai mult sau mai puțin de proiecție. Dar, abilitatea noastră, a tuturor, și a dumneavoastră este să propunem asemenea măsuri, asemenea amendamente care să facă proiecția cât mai bună și față de care realitatea să se distanțeze cât mai puțin. Și noi spunem că în anii ăștia am demonstrat acest lucru, pentru că avem deficite bugetare și finanțe publice la nivelul țărilor Uniunii Europene. Avem sub 3 la sută deficit bugetar și o datorie publică internă și externă încadrabilă în parametrii europeni. Dacă continuam cu ceea ce moștenisem în decembrie ’93, ajungeam în zona țărilor cu datorii exorbitante gen Polonia, Ungaria, Bulgaria și așa mai departe. Bun. Asta-i realitatea, o dată.

Doi. Acestea sunt date care sunt confirmate de organismele internaționale si nu sunt simple afirmații ale mele.

Asupra unor rotunjiri care s-au făcut în buget, în raportul explicativ, nu în bugetul însuși, în raportul de prezentare a bugetului, sigur, acestea pot fi discutabile. Acelea sunt pentru orientare, pentru că bugetul este o sumă de opțiuni, iar cheltuielile reprezintă prioritățile în alocarea fondurilor către diferite destinații. Ceea ce este important de calculat este ponderea unei anumite cheltuieli, în total cheltuieli, pentru că dacă facem toată ziua, tot timpul, aceste referiri la produsul intern brut, nu avem practic baze solide, pentru că fiscalitatea scăzând, deficitele bugetare fiind limitate în raport cu sursele de finanțare, cheltuiala poate să difere foarte mult de la un an la celălalt.

Referitor la cercetarea științifică, într-adevăr, cu două zecimale lucrând, ceea ce se acordă acum - repet - din produsul intern brut, dar această calculație nu este binevenită, pentru că noi ne raportăm la substanța totală a valorii adăugate brute din societate, și spunem: domnule, cât consumă sectorul cercetare din valoarea nou creată în economie? 0,56 în anul acesta. Dar putea să consume mai mult? Păi, dacă adunam mai multe venituri la stat, dacă aveați o fiscalitate mai mare, dacă puneam împreună anumite rate de impozitare mai mare, adunam la buget mai mult și puteam să dăm și cercetării mai mult. Sau, dacă puteam să ne împrumutăm, ne împrumuta cineva din interior sau din afară mai mult, ca să cheltuim noi mai mult decât colectăm venituri. Numai așa se putea calcula o alocație suplimentară la cercetare. Sau să diminueze la ordinea publică: puterea judecătorească, armată, interne și așa mai departe. Dar și acolo există anumite limite de suportabilitate și de funcționabilitate. 0,56 este procentul din produsul intern brut, dar ceea ce este util de calculat este procentul din total cheltuieli și el este mai mare decât în anul trecut, este undeva în jur de 2,5 din cheltuielile totale ale acestui buget.

Referitor la faptul dacă acest 518 miliarde la activitatea de cercetare include și cercetarea efectuată prin alte instituții decât Ministerul Cercetării, răspunsul este da. Și trebuie să avem clar tot timpul când facem asemenea judecăți de valoare faptul că structura bugetului este pe două criterii alcătuită: o dată pe structura funcțională - și funcțională înseamnă activități: activitatea de cercetare, activitatea de învățământ, apărare națională, siguranță, ordine publică, și așa mai departe; și o a doua clasificație a aceleiași sume, 20 de mii de miliarde, se împart 20 de mii de miliarde după alt criteriu. Care? Criteriul economic. Domnule, nu mă interesează unde se duc cheltuielile astea, la ce ordonator, dar vreau să știu: cât se duc pe cheltuieli de personal, cât se duc pe cheltuieli materiale și cât sunt orientate pentru cheltuieli de capital. Astea sunt cele două structuri. Iar în prima formulă - acțiunile de natură bugetară, ele se realizează prin diferiți ordonatori de credite. Sunt puține acțiuni care se realizează printr-un singur ordonator de credite. Sunt, deci, acțiuni organizate, orientate prin mai mulți ordonatori de credite. Și cercetarea se realizează atât prin Ministerul Cercetării - ponderea mare, din 518, 452; am făcut o rotunjire, era 451,97, vă rog să mă scuzați; după aceea Academia Română - 39,9; Învățământul - 5,3: Cultura - 0,2 și așa mai departe.

Cu referire la posibilitatea suplimentării la activitatea de cercetare în învățământ - pentru că acolo este locul în general al cercetării în statele dezvoltate în învățământ, este mai apropiată și mai performantă în raport cu efectele acesteia, - se poate discuta la Anexa 3/15, unde și comisia și ministerul doresc anumite detalieri, ca din veniturile proprii, acelea de 168 de miliarde, să se poată detalia și pentru activitatea de cultură a Ministerului Învățământului o anumită sumă, și pentru activitatea de cercetare a Ministerului Învățământului o anumită sumă, în limita fondurilor suplimentare care se primesc pentru activitatea de învățământ în acest an din credite externe, pentru că luând din 168 de miliarde care a fost luat în calcul la circa 3 mii de miliarde la învățământ, să nu veniți după aceea să spuneți - 3.700 miliarde, da? - domnule, luăm de la 168 de miliarde, dar nu mai are învățământul 4 la sută, are numai 3,9, pentru că am dat la cercetare. Se poate cădea și într-o asemenea capcană, iar eu nu vreau să cad în asemenea zone de justificare economică.

Și atunci, pentru că învățământul va avea per sold, potrivit anticipațiilor noastre, 4,09, este posibil ca acel 15 miliarde, care se încadrează în 0,9 din produsul intern brut, să poată fi alocate la activitatea de cercetare a învățământului și învățământul să aibă, în final, 4,07 din produsul intern brut și să respectăm și legea, și necesitățile formulate aici de domnii parlamentari.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Țugulea. Dacă se poate, însă, mai pe scurt despre procedurile și tehnicile de elaborare a bugetului, a statisticilor. Deci, dacă se poate să rămânem strict la problema amendamentului.

Domnul Andrei Țugulea:

Am să rămân strict, domnule președinte, dar sunt nevoit să fac o mică retușare. E meseria mea.

Tot ce ține, domnilor, de probabilitate, se numește, în general în matematică, statistică. În consecință, orice proiectare care se face cu o anumită abatere are caracter statistic din acest punct de vedere. Limbajul pe care-l folosesc eu cu limbajul pe care-l folosește domnul ministru nu coincide și eu n-aș dori ca să rămână Senatul și Parlamentul României cu ideea că există un senator și-n mintea unui profesor universitar care nu știe ce este statistică. Asta este prima chestiune.

În consecință, am înțeles punctul de vedere. Prin urmare, sunt două noțiuni gândite diferit și cu asta am încheiat această discuție referitoare la problema pusă în chestiune.

Nu am înțeles, domnule ministru, dacă în cele 18 miliarde sunt incluse și cele 5 miliarde care sunt prevăzute de la Ministerul Învățământului, sau nu?

Domnul Florin Georgescu:

Am spus că da. Toată cercetarea, prin tot.

Domnul Andrei Țugulea:

Sunt prevăzute. Da. Ei, atunci obiecția mea - obiecție principială - că dacă din 518 miliarde sunt date 5 miliarde .... ei, știu că sunteți de acord, dar ca să mă înțelegeți puțin psihologic ..., 5/518 este sub 1 la sută pentru învățământ, cercetare învățământ, și eu spun că nu este bine. Acest lucru îl spun eu. Și în acest cadru, mai mult, aproape că, dacă aș fi fost ..., dar nu ministru de finanțe, ci prim-ministru, n-aș fi dat drumu’ la un astfel de buget. Fiindcă, cu ajutorul lui, când mergem undeva în străinătate să arătăm, ni se dau palme, evident. Ni se spune foarte clar: ceea ce aveți voi este școală de maiștri, ce vreți, dar nu este învățământ superior. De ce? Fiindcă ăsta este bugetul vostru pentru cercetare. După care trebuie să le explic tot felul de lucruri.

Prin urmare, din acest punct de vedere, trebuie reproiectată.Că nu se poate face brutal, eu recunosc acest lucru, dar trebuie găsit ceva și am înțeles că aveți disponibilitate. Că, de fapt se obțin niște bani, până la urmă, nici să vă fac pe dumneavoastră de râs, nici pe mine.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, iertați-mă.

Stimați colegi, haideți, să nu intrăm acum într-o problemă, care este mult mai complicată și care ține de organizarea cercetării. Dacă numai 1 la sută se dă pentru un anumit tip de cercetare, înseamnă că 99 la sută se dau pentru un alt tip de cercetare, în altă parte. Și dacă vrem să reorganizăm cercetarea, nu putem să facem acest lucru în interiorul dezbaterii pentru buget. Și sunt de acord cu ce spune domnul senator, dar nu cred că are rost să facem acum o discuție despre organizarea cercetării care, într-adevăr, ar merita o dezbatere separată și un alt mod de abordare - mai modernă, mai ... Noi am luat, știți foarte bine dup㠑89 și modelul sovietic, un anumit tip de cercetare, și modelul occidental. Va trebui să ne hotărâm, dar asta este sarcina Parlamentului până la urmă, în legătură cu această chestiune. Și atunci o să ne fie mai ușor să explicăm în afară anumite lucruri și să nu mai luăm palme pentru lucrurile astea. Dar asta nu este o problemă, repet, a bugetului, ci este o problemă a Parlamentului.

Cred că nu are rost să mai discutăm.

Deci, este clar. Deci, problemele de metodologie sunt clare. Este clar pentru toată lumea că legile statistice înseamnă un anumit lucru și statistica reprezintă cel puțin ca bază de pornire pentru buget altceva.

Domnul ministru Maior, pentru a soluționa aceste controverse.

Domnul Liviu Maior:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu nu pun deloc sub semnul întrebării sau al îndoielii cele afirmate de către domnul profesor Țugulea. Dânsul are dreptate. Problema este următoarea. Noi am primit răspunsul Băncii Mondiale pe 11 martie pentru creditul la învățământul superior, din care 33 de milioane merg la cercetarea științifică universitară.

Deci, problema este că bugetul și toată procedura pe care el a urmat-o a fost urmată de răspunsul Băncii Mondiale pentru suportarea financiară a proiectului de reformă a învățământului superior, care tocmai pe argumentele domnului profesor Țugulea procentajul cel mai mare merge pentru cercetarea științifică universitară. Aici se pune problema creării în universități a unor centre de excelență, care să fie dotate pentru ca cercetarea științifică să aibă rezultate și care să contribuie și la procesul de autofinanțare a instituțiilor de învățământ superior.

Sigur, era o precizare care chiar dânsul a solicitat-o și eu mă simt obligat să vă previn de pe acum că vom veni cu proiectul de lege în Parlament să aprobați Acordul cu Banca Mondială.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, mențineți amendamentul? Da, sau nu?

Domnul Andrei Țugulea:

Dacă domnul ministru își menține oferta ...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnule ministru, vă mențineți oferta?

Domnul Florin Georgescu:

La anexă ....

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, era vorba de alocarea sumelor respective din creditul Băncii Mondiale. (Rumoare în sală)

Nu, nu .... (Râsete în sală)

Domnule ministru, vreți să mergeți să fumați o țigară, ieșind pe ușa laterală .... (Se adresează domnului ministru Liviu Maior, care discută cu domnul senator Andrei Țugulea)

Domnul Andrei Țugulea (din sală) :

Situația este următoarea: sunt dispus să discutăm la anexă, cum spune domnul ministru.

Domnul Adrian Năstase:

Păi, dar nu are nici o legătură cu anexa ... Deci ...

Domnul Florin Georgescu:

... negociem la Anexa 3/15 ....

Domnul Adrian Năstase:

Nu, sunt două probleme diferite. Domnul ministru a promis că din banii pe care-i va lua de la împrumutul acela, va da corespondentul a 33 de milioane de dolari pentru cercetare.

Domnul Florin Georgescu:

Pe mai mulți ani. Nu numai anul acesta.

Domnul Adrian Năstase:

Dar asta este ceea ce a cerut domnul Țugulea.

În aceste condiții, înțeleg că domnul senator și-a retras amendamentul. (Rumoare în sală)

O voce din sală:

S-a retras cu amendamentul ...

Domnul Adrian Năstase:

S-a retras cu amendamentul, da ... Iar dacă sunt și anumite aspecte care merită să fie discutate la anexă, vom discuta.

În aceste condiții, stimați colegi, după aproape două ore și un sfert, am terminat dezbaterea amendamentelor.

Supun votului dumneavoastră art.9, în ansamblu, sigur, cu influențele provenite de la votul de ieri și, bineînțeles, care vor opera în mod automat, datorită votului exprimat ieri.

Supun votului art.9, cu aceste influențe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 25 de abțineri .

Cu 6 voturi împotrivă și 25 de abțineri , articolul ....

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte, solicit și numărarea voturilor pentru.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să numărați și voturile pentru.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 88 de voturi pentru.

Nu este întrunit cvorumul necesar pentru vot. Facem un apel nominal, în urma solicitării Grupului parlamentar al UDMR. Este necesar să facem un apel nominal, pentru a repeta votul la acest articol.

Rog să fie adusă lista deputaților și senatorilor, pentru a stabili cine este prezent și cine este absent.

Îl rog pe .... Începem cu senatorii.

Aveți cuvântul, domnule senator. Rog să se facă liniște! (Clopoțel)

Domnul Ion Păun Otiman:

Domnul Incze?

Domnul Negruțiu?

Domnul Pustai?

Voci din sală:

Spuneți absent, sau prezent .... Pentru stenogramă!

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, vă rog să spuneți prezent sau absent, ca să se poată consemna în stenogramă.

Domnul Ion Păun Otiman:

Județul ALBA

Incze Tiberiu Ștefan

absent

Negruțiu Emil

absent

Pustai Dumitru

absent

Județul ARAD

Alexandru Ioan

absent

Crețu Ioan

prezent

Hosszu Zoltan

absent

Județul ARGEȘ

Baltazar Constantin - Radu

prezent

Paleologu Alexandru

prezent

Rizescu Gheorghe

absent

Simionescu Constantin

prezent

Județul BACĂU

Aichimoaie Ionel

absent

Darie Simion

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Opriș Octavian

absent

Vasile Radu

absent

Județul BIHOR

Bădiceanu Nistor

prezent

Csapó Iosif

prezent

Ignat Doina Florica

prezentă

Mancia Mircea

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Ilișiu Viorel

absent

Scurtu Emil

absent

Județul BOTOȘANI

Mocanu Dumitru

absent

Moldovan Constantin

absent

Zăiceanu Constantin

prezent

Județul BRAȘOV

Câncescu Aristotel Adrian

absent

Gabrielescu Valentin Corneliu

absent

Lupu Ioan

prezent

Secară Gheorghe

absent

Județul BRĂILA

Broscățeanu Ioan

prezent

Matetovici Mihai

absent

Județul BUZĂU

Petrescu Mihai

prezent

Pop Ioan Constantin

prezent

Tulpan Dan

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

David Ștefan

prezent

Popescu - Necșești Adrian

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Tărăcilă Doru - Ioan

absent

Velicu Florin

absent

Județul CLUJ

Boilă Matei

prezent

Buchwald Petre - Constantin

prezent

Moțiu Adrian Ovidiu

prezent

Suian Valer

absent

Todea Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Coja Ion

absent

Cârciumaru Ion

absent

Dumitrașcu Gheorghe

absent

Ivan Sabin

absent

Turlacu Ion

prezent

Județul COVASNA

Kozsokór Gábor

prezent

Magyari Lajos

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Buzică Emilian

prezent

Dima Emil

absent

Iurcu Mihail

absent

Județul DOLJ

Gherman Oliviu

absent

Ionescu Gheorghe

absent

Potcoavă Andrei

absent

Predescu Ion

absent

Păunescu Adrian

absent

Județul GALAȚI

Călueanu Dumitru

prezent

Gheorghiu Costel

prezent

Plătică - Vidovici Ilie

prezent

Secară Florică

prezent

Județul GIURGIU

Popescu Dragomir

prezent

Predilă Marin

prezent

Județul GORJ

Bică Ion

prezent

Mocioi Ion

absent

Văcaru Vasile

absent

Județul HARGHITA

Hajdu Menhyhért - Gábor

prezent

Verestóy Attila

absent

Județul HUNEDOARA

Diniș Ion

prezent

Muntean Octavian

absent

Vladislav Tiberiu

prezent

Județul IALOMIȚA

Sava Constantin

absent

Stoicescu Victor

absent

Vonica Romul Petru

absent

Județul IAȘI

Manea Ioan

absent

Solcanu Ioan

prezent

Strâmbu Vasile

absent

Vasiliu Constantin - Dan

absent

Județul MARAMUREȘ

Ardelean Teodor

absent

Glodean Voicu Valentin

absent

Județul MEHEDINȚI

Botiș - Griguță Augustin

absent

Burlacu Mihail

prezent

Dedu Stelian

prezent

Morlova Florea

absent

Județul MUREȘ

Ceontea Radu

prezent

Frunda Gheorghe

absent

Joarză Ioan

absent

Markó Béla

prezent

Județul NEAMȚ

Buruiană Florin

prezent

Momanu Valeriu

absent

Timofte Alexandru - Radu

absent

Vornicu - Nichifor Sorin

absent

Județul OLT

Popescu Ioan - Paul

absent

Păunescu Teiu

absent

Județul PRAHOVA

Apostolache Victor

absent

Mocuța Traian - Ștefan

prezent

Popa Dimitrie

prezent

Popescu - Dan Mircea

absent

Popovici Alexandru

absent

Județul SATU-MARE

Szabó Károly Ferenc

absent

Sălăgean Viorel

prezent

Vetișeanu Vasile

absent

Județul SĂLAJ

Crecan Augustin

absent

Județul SIBIU

Manolescu Apolzan Nicolae

absent

Vâlcu Mircea

absent

Țugulea Andrei

prezent

Județul SUCEAVA

Dumitrescu Cristian Sorin

absent

Nistor Iulian

prezent

Senciuc Niculai

prezent

Sereș Deneș

absent

Țețu Maria Matilda

prezentă

Județul TELEORMAN

Culcea Ion

prezent

Sîrbu Adrian

absent

Vasile Dumitru

prezent

Județul TIMIȘ

Marcu Ion

absent

Otiman Păun Ion

prezent

Rădulescu Botică - Florin

absent

Tăvală Tănase - Petre

prezent

Județul TULCEA

Preda Elena

absentă

Suhov Andrei

prezent

Județul VASLUI

Grigore Gigel

absent

Pipa Vasile

absent

Popa Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Marin Dan Stelian

prezent

Răboacă Gheorghe

absent

Săndulescu Șerban

absent

Județul VRANCEA

Cătuneanu Gheorghe

absent

Nicolaescu Sergiu Florin

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Boulescu Mircea

prezent

Bărbuș Ioan

absent

Cerăceanu Dumitru Mugurel

absent

Dumitrescu Constantin Ticu

absent

Lazăr Dan Petru

absent

Lup Ioan

prezent

Mincu Iulian

absent

Ninosu Petre

absent

Popa Ștefan

absent

Popescu Ovidiu - Corneliu

prezent

Tatu Neculai Simeon

absent

Tocaci Emil

prezent

Vadim Tudor Corneliu

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Neagu Victor

prezent

Radof Ștefan

absent

Domnul Adrian Năstase:

Vreau să vă anunț că o parte dintre colegi sunt la mediere la Legea nr. 69 și vor veni la sfârșitul apelului pentru deputați.

Rog, pe domnul secretar Ovidiu Petrescu, să citească lista deputaților.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Crișan Eugen

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Gavaliugov Corneliu Dorin

prezent

Maier Ioan

prezent

Popa Mircea-Ioan

prezent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Hui Ion

prezent

Jurca Teodor

prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae

prezent

Roman Emil

prezent

Tokay Gheorghe

absent

Țărnea Marta Nora

absentă

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

prezent

Duță Adrian

prezent

Jugravu Marin

prezent

Nistor Iulian

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Popovici Dan Ion Cristian

absent

Rizescu Sergiu-George

prezent

Stan Vasile

prezent

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

prezent

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

prezent

Bibire Ovidiu Genaru

prezent

Brăneanu Dumitru

prezent

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

prezent

Nistor Vasile

absent

Popa Aron Ioan

prezent

Postolache Mihăiță

absent

Protopopescu Cornel

absent

Roșca Nicolae

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Feric Emeric

prezent

Floruța Crăciun

prezent

Moldovan Teodor

prezent

Rákóczi Ludovic

prezent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șuta Vasile

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

prezent

Coc Dorel Alexandru

prezent

Sîntu Ioan Teodor

absent

Sonea Ioan

prezent

Szilágyi Zoltan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Clocotici Toader

prezent

Manolescu Tudor

prezent

Ota Alexandru

absent

Pintilie Octav

prezent

Simionovici Alexandru

prezent

Teodorescu Mihai

absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

prezent

Danciu Florea

prezent

Ghișe Ioan

prezent

Iuliano Valentin

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Madaras Lázár

prezent

Pica Ioan Victor

absent

Pop Horia

absent

Stoica Emil

absent

Tănasie Petru

prezent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

prezent

Ionescu Smaranda

prezentă

Marcu Neculai Liviu

absent

Negoiță Florin

prezent

Petre Petrică

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

prezent

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Pîslaru Dumitru

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

prezent

Mănescu Miron

prezent

Popescu Mircea

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

absent

Gurău Ion

absent

Naidin Petre

prezent

Nicolae-Văleanu Ivanciu

prezent

Voicu Vasile

absent

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

absent

Crețu Mircea

absent

Gavra Ioan

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lițiu Petru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Neményi József Nándor

prezent

Rațiu Ion

absent

Roman Ionel

absent

Tănasă Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

prezent

Dumitrescu Ioan

absent

Gemil Tasin

prezent

Hristu Ion

prezent

Ionescu Vasile

prezent

Joca Romulus Ioan

prezent

Liță Mihai

prezent

Mangiurea Anton-Marin

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Moinescu Dumitru

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Rușid Feuzia

prezentă

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Dragomir Aurel

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Zsigmond László

absent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

absent

Constantin Constantin

prezent

Diaconescu Sorin-Constantin

absent

Ghiță Constantin

prezent

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniela

absentă

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

absent

Grigoraș Neculai

prezent

Lungu Marin

absent

Nicu Vintilă

absent

Panait Mihail

absent

Popescu Emil-Teodor

prezent

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

prezent

Chirilă Trifu

prezent

Chivu Neculai

absent

Danilescu Ion

prezent

Iamandi Ioan-Cătălin

prezent

Iorga Leonida Lari

prezentă

Leonte Mircea

absent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

prezent

Pavel Viorel

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Sârbu Chiriaca

absentă

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

absent

Gheorghe Constantin

prezent

Golu Mihail

absent

Gorun Gheorghe

absent

Hoară Constantin Emil

prezent

Mischie Alexandru Nicolae

prezent

Județul HARGHITA

András Imre

absent

Antal István

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Borbély Emeric Dumitru

prezent

Nagy Benedek

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Bucur Mihail

prezent

Fekete Jolt Zoltan

prezent

Hortopan Ion

absent

Ifrim Dumitru

absent

Șteolea Petru

absent

Știrbu Aurel

absent

Timiș Ioan

absent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

absent

Dumitrescu Ion

prezent

Galin-Corini Vlad-Vladimir

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

absent

Calance Dumitru

prezent

Dănilă Fănică

prezent

Ioan Petru

absent

Ionescu Ion

prezent

Lupu Vasile

prezent

Roman Gheorghe

prezent

Soroceanu Valentin

prezent

Stanciu Anghel

absent

Străchinaru Ioan

prezent

Trepcea Dan Florin

prezent

Vitcu Dionisie

prezent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

prezentă

Brânzei Gheorghe

prezent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

absent

Filip Niculae

absent

Lupuțiu Teodor

prezent

Mazalik Iosif Alfréd

absent

Popa Gheorghe

prezent

Tcaciuc Ștefan

prezent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

absent

Nică Mihail

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Penescu Victor

prezent

Tânjală Mihai

prezent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

prezent

Bucur Coriolan

prezent

Burcă Petru

absent

Elek Barna

prezent

Iosif Ovidiu-Valeriu

prezent

Kerekes Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Németh Ioan

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Mardare Constantin

prezent

Rădulescu Cristian

absent

Seniuc Corneliu

prezent

Stancov George-Iulian

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul OLT

Argeșanu Valentin

prezent

Bagdasar Simion

prezent

Chiostec Mircea

prezent

Cojocaru Anișoara

prezentă

Gâtan Ilie

prezent

Ilie Ștefan

prezent

Popescu Costel-Eugen

prezent

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

prezent

Dobre Gheorghe

prezent

Dobrescu Ion

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Nica Ilie

absent

Nicolau Anton

absent

Opriș Constantin Remus

prezent

Pitca Adrian Constantin

prezent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Silvaș Mircea-Anton

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

absent

Pop Ioan

prezent

Pop Viorel

prezent

Sălăjean Gheorghe

prezent

Toduț Gheorghe

absent

Varga Attila

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Jecan Aurel

prezent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

prezent

Frunzescu Daniel

prezent

Luca Raymond

absent

Radu Tudor

absent

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Tobă Francisc

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

absent

Bratu Emilian

prezent

Chiriac Mihai

absent

Constantinescu Toader

absent

Costin Anatolie

prezent

Ghilea Sabin

prezent

Lazar Nicolai

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Monoranu Corneliu

prezent

Munteanu Viorel

prezent

Potolincă Vasile

absent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

prezent

Calotă Floarea

prezentă

Cristea Vasile

prezent

Dumitriu Marian

prezent

Olteanu Mihail

prezent

Pantiș Sorin

absent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Boroș Emil

prezent

Dabu Romulus

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Ivanciov Carol Matei

absent

Munteanu Vasile Dorin

prezent

Popovici Vasile

prezent

Rusu Horia Mircea

prezent

Stănescu George

absent

Tabără Valeriu

absent

Vintilescu Teodor

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Lazia Ion

prezent

Nicola Ilie

prezent

Suhov Petru

prezent

Verbina Dan

absent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

prezent

Băsescu Traian

prezent

Buzatu Dumitru

prezent

Costin Ioan

prezent

Dan Marțian

prezent

Ioniță Mihnea-Tudor

prezent

Marcu Grigore

prezent

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

absent

Câutiș Gheorghe

prezent

Diaconescu Daniel Mircea

prezent

Istrate Rada

absentă

Răban Grigore

prezent

Rotaru Constantin

prezent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

absent

Popescu Aurelian-Octavian

prezent

Severin Adrian

absent

Tudorachi Spiridon

prezent

Udrea Florian

prezent

Veber Laurențiu Felician Doru

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

absent

Cazimir Ștefan

prezent

Cerveni Niculae

absent

Costache Daniel George

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dinu Ion

absent

Dobrescu Răsvan

absent

Duțu Ion

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

prezentă

Ionescu Constantin

prezent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Marinescu Bogdan

absent

Marinescu Ioan

prezent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Pascu Horia-Radu

absent

Pavlu Mircea

prezent

Părăluță Mihail

prezent

Porojan Mircea

prezent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

absent

Sălcudeanu Petre

prezent

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

prezent

Vosganian Varujan

absent

Weber Otto-Ernest

absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

prezent

Fițion Gheorghe

prezent

Ivanovici Constantin

prezent

Păunescu Costel

prezent

Brașov:

Iuliano Valentin - nu a venit

Lepșa Sorin - nu a venit

Pica Ioan Victor - nu a venit

Pop Horia - a venit, este prezent

Stoica Emil - este absent

Brăila:

Marcu Neculai Liviu - absent

Buzău:

Angelo Ioan Florian - absent

Mohora Tudor - absent

Partal Petre - absent

Pâslaru Dumitru - absent

Caraș-Severin:

Vilău Adrian - nu a venit

Călărași:

Alecu Aurelian Paul - absent

Gurău Ion - absent

Voicu Vasile - absent

Cluj:

Ciurtin Costică - absent

Crețu Mircea - absent

Lițiu Petru - absent

Matei Vasile - absent

Rațiu Ion - absent

Roman Ionel - absent

Constanța:

Gemil Tasin - absent

Niculescu Duvăz Bogdan - prezent

Nicolae

Radu Alexandru - absent

Covasna:

Dragomir Aurel - absent

Zsigmond Laszlo - absent

Dâmbovița:

Boștinaru Victor - absent

Diaconescu Sorin - absent

Patriciu Dan Costache - absent

Popa Daniela - absent

Vrabie Corneliu Dan - absent

Dolj:

Berceanu Radu - absent

Dobrescu Doru - absent

Dragomir Constantin - absent

Romeo

Lungu Marin - absent

Nicu Vintilă - prezent

Panait Mihail - absent

Somâcu Silviu - absent

Galați:

Arhire Constantin - absent

Chivu Neculai - absent

Leonte Mircea - absent

Giurgiu:

Priceputu Laurențiu - absent

Sârbu Chiriaca - absent

Gorj:

Bălăeț Mitică - absent

Golu Mihail - absent

Gorun Gheorghe - absent

Harghita:

Andras Imre - absent

Hunedoara:

Ana Gheorghe - absent

Hortopan Ion - absent

Ifrim Dumitru - absent

Stirbu Aurel - absent

Timiș Ioan - absent

Steolea Petru - prezent

Ialomița:

Cristea Gheorghe - absent

Galin Corini - absent

Iași:

Bondariu Ionel - absent

Ioan Petru - absent

Stanciu Anghel - absent

Maramureș:

Dunca Tudor - absent

Mazalik Iosif - absent

Mehedinți:

Drăghiea Nicolae - absent

Mureș:

Burcă Petru - absent

Mureșan Ioan - absent

Neamț:

Rădulescu Cristian - absent

Stancov George Iulian - absent

Prahova:

Dobrescu Ion - absent

Nica Ilie - absent

Nicolau Anton - absent

Ruse Corneliu - absent

Silvaș Mircea Anton - absent

Satu Mare:

Pecsi Ferenc - absent

Toduț Gheorghe - absent

Varga Attila - absent

Sibiu:

Luca Raymond - absent

Radu Tudor - absent

Bogdan Teodoriu - absent

Wittstock Eberhard - prezent

Suceava:

Babias Iohan Peter - absent

Chiriac Mihai - absent

Potolincă Vasile - absent

Teleorman:

Pantiș Sorin - absent

Timiș:

Gvozdenovici Slavomir - absent

Ivanciov Carol Matei - absent

Stănescu George - prezent

Tabără Valeriu - absent

Tulcea:

Verbina Dan - absent

Vâlcea:

Baciu Severin - absent

Istrate Rada - absent

Vrancea:

Anastasiu Călin - absent

Severin Adrian - absent

Domnul Adrian Năstase:

Au venit și membrii comisiei de mediere?

București:

Babiuc Victor - absent

Domnul Adrian Năstase:

Rog să fie invitați și membrii Comisiei de mediere pentru Legea nr. 69.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cerveni Niculae - absent

Diaconescu Ion - absent

Dinu Ion - absent

Dobrescu Răsvan - absent

Duțu Ion - absent

Ionescu Galbeni - absent

Marinescu Bogdan - absent

Pascu Horia - absent

Răducanu Gheorghe - absent

Roman Petre - absent

Tănase Stelian - absent

Vosganian Varujan - absent

Otto Weber - absent

Dacă mai este cineva care nu a fost strigat?

La Bacău, a venit domnul deputat Protopopescu Cornel.

Mai este cineva? Nu.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să fie invitați membrii comisiilor care lucrează la mediere.

Rog să fie invitați toți colegii...

Chestorii de la Camera Deputaților lipsesc toți...

Da. Domnule senator Baltazar, înțeleg că aveți ceva de spus.

Domnul Constantin Radu Baltazar:

Dacă îmi permiteți o propunere de procedură...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog...

Domnul Constantin Radu Baltazar:

Dată fiind această fluctuație în sală, la votarea unor articole, îmi permit să vă sugerez dumneavoastră și colegilor ca atunci când este cazul, să procedăm la votul nominal, pentru că, sunt lideri de partide și aproape partide întregi, care, deși în întruniri preelectorale plâng soarta țărișoarei, aici, la frământările Parlamentului își permit să acorde o tiflă democratică.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să fie invitați în sală toți colegii.

Vă rog să luați loc în sală.

Vom trece la numărarea voturilor.

Supun votului dumneavoastră art. 9.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Sunt 164 de voturi pentru.

Impotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 40 de voturi împotrivă.

Avțineri? Vă rog să numărați. Sunt 59 de abțineri.

Rezultatul votului este următorul: 164 de voturi pentru, 40 împotrivă și 52 de abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art. 9 a fost adoptat.

Stimați colegi,

Eu vă propu să facem o pauză de jumătate de oră, după care vom relua lucrările în plen.

Pauză între orele 11,53 și 13,05.

Domnul Adrian Năstase:

Cred că se discută mai multe bugete...

Stimați colegi,

Incepem dezbaterile la art. 10.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

Va urma domnul senator Ioan Crețu.

Domnul Constantin Serban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După cum cunoaștem cu toții, starea de sănătate a populației devine tot mai precară, llipsa medicamentelor în spitale, mai ales a celor scumpe, să nu mai vorbim a celor din import, este cronică, sporul natural al populației este în scădere, și, evident, cifrele de mortalitate sunt în creștere, mai ales la mortalitatea infantilă. Lista medicamentelor compensate scade.

Ca atare, am venit cu un amendament în Comisia pentru drepturile omului, amendament care a fost acceptat de către cele două comisii, în ședința comună, și care sună în felul următor... noi suntem conștienți de caracterul de austeritate al bugetului și ca atare nu cerem mult. Vă citesc: "Cheltuielile pentru sănătate finanțate de la bugetul de stat sunt în sumă de 1.807,9 miliarde, din care 1.276,2 miliarde lei reprezentând cheltuieli de personal, 315 miliarde lei cheltuieli materiale și servicii, 140 miliarde lei cheltuieli de capital și 76,7 miliarde lei pentru rambursări de credite...." etc.

După cum puteți observa, de fapt, nu am cerut decât 50 de miliarde lei în plus. Poate unii colegi care sunt medici se vor supăra, poate se vor supăra medicii din țară, dar noi ne-am gândit nu atâta la salarii,deși sunt foarte mici, ci ne-am gândit la dotarea spitalelor și la cei bolnavi.

Deci, cerem numai o suplimentare cu 50 de miliarde lei, pentru materiale și servicii.

Care sunt sursele?

Sigur că de astă dată poate n-o să fiți de acord... Am trecut aici ca printr-un transfer de la Ministerul de Interne... evident, o să spuneți că "... s-a votat", dar s-a revenit, uneori, în cursul acestei legislaturi, asupra unor articole, cu atât mai mult cu cât dacă poliția își face datoria, nu? acele bunuri confiscate și valorificate, a fost o discuție întreagă ieri, ar crește și, ca atare, suma nu ar reprezenta prea mult din ceea ce cerem să fie transferat la Ministerul Sănătății, sau, din rezerva bugetară.

Eu îl rog pe domnul ministru Mincu să-mi răspundă clar dacă este de acord sau nu? Deci, da sau nu.

În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, rog, de asemenea, să-și spună un punct de vedere clar și asupra surselor de finanțare pe care noi le-am propus, pentru că, vă spun drept, și mă scuzați, încă un minut, domnule președinte, teoriile acelea, cum au fost la articolul precedent, la învățământ, că, vezi Doamne, dacă crește bugetul la învățământ trebuie scumpită... se ajunge la alte prețuri la energie etc., îmi pare rău că nu mai este domnul ministru Maior, eu vă spun dumneavoastră, și le spun și domnului ministru al Sănătății, și domnului ministru al Finanțelor, la țară, mai ales, copiii au învățat în iarna aceasta în frig, nu la nu știu câte grade, nu se făcea foc. Aceasta este realitatea!

Aceleași situații catastrofice sunt în spitale.

Mă scuzați, poate o să mă acuzați de populism, dar nu pot să închei fără să spun că nu urez nimănui dintre noi, că am și eu o anumită vârstă, deci ar trebui să-mi urez mie însumi, deci nu urez nimănui să ajungă la spital. Dar, dacă totuși suntem unii dintre noi în situația aceasta, și domnii miniștri, i-aș ruga să frecventeze eventual un spital județean și să nu compare, să nu aprecieze starea spitalelor după Spitalul Elias.

Vă rog, totuși, să vă gândiți la amendamentul acesta.

Eu spun că suma este minoră și, ca atare, măcar cu atâta să creștem bugetul la Ministerul Sănătății, pentru materiale și servicii.

Deci, eu personal și comisia, ne-am gândit la oameni, și nu la salariile medicilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc domnului deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Ioan Crețu.

Va urma domnul deputat Francisc Baranyi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Cele două comisii de sănătate ale Parlamentului României au analizat bugetul de stat pe anul 1996 acordat sănătății, asistenței sanitare și Ministerului Sănătății. Iată concluziile la care am ajuns: pentru Ministerul Sănătății, bugetul aprobat pe anul 1995 a fost de 1.353 miliarde lei, iar rectificat s-a redus la 1.207,5 miliarde lei. Pentru acest an, se propun 1.549 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 25-30% față de bugetul rectificat din anul 1995, reprezentând, de fapt, inflația preconizată pe anul 1996. Cheltuielile de personal prevăzute pentru 1995 au fost 1.184,5 miliarde lei, iar numărul de personal - 273.931. Se evidențiază o creștere a numărului cu 1.500 persoane, față de anul precedent. Numărul absolvenților din anul 1995 - medici, farmaciști și asistenți este de 6.000 cadre medicale, fără să mai adăugăm absolvenții școlilor post-liceale sanitare private.

În aceste condiții, se impune suplimentarea numărului de personal pentru Ministerul Sănătății cu încă 4.500 de posturi.

Cheltuielile de capital bugetul rectificat pentru anul 1995, era de 81,5 miliarde lei și prevăzut pentru 1996 de 1o2,6 miliarde lei, reprezintând o creștere de circa 25%, coeficientul de inflație preconizat pentru anul în curs.

Dotări independente: propunem suplimentarea cu 50 miliarde lei.

Motivația: aparatura medicală din dotare are termenul de folosire depășit, prezentând un real pericol pentru pacient și medic.Echipamentele de diagnostic, Roentgen-ul, de exemplu, sunt uzate fizic și moral. Echipamentele tehnico-gospodărești din spitale, sanatorii, leagăne și creșe prezintă o uzură avansată, fiind necesară înlocuirea lor. Autosanitarele din dotare, în proporție de 80%, au îndeplinit normele de casare, fiind de tip TV, pentru care nu mai există piese de schimb.

Pentru lucrările în continuare, cu termen de punere în funcțiune în anul 1996, este necesară o suplimentare cu 20 miliarde de lei.

Pentru consolidarea, la clădiri, a unităților sanitare, afectate de seisme în proporție de 75%, se propune o majorare cu10 miliarde lei.

Cheltuielile materiale prevăzute pentru anul 1995 erau de 144,2 miliarde lei, propuse pentru anul în curs - 199,2 miliarde lei. Trecerea a 41 de centre de transfuzii județene de la consiliile județene la Ministerul Sănătății ar impune o majorare a fondurilor alocate la acest capitol cu 60 miliarde lei.

La cheltuielile de întreținere, căldură, lumină, apă caldă, apă rece, datorită creșterii prețurilor (și se preconizează o creștere a prețului energiei și în acest an) se impune o majorare a fondului alocat cu 12 miliarde lei.

Propuneri de surse de finanțare:

Propunem cheltuielile de energie: electrică, termică, gaze și cheltuielile comunale - apă, canal, salubritate să fie plătite și de unitățile sanitare ca persoanele fizice, deci la prețul casnic.

Cea mai importantă sursă de finanțare și o utilizare mai eficientă a fondurilor ar fi promovarea Legii asigurărilor de sănătate, care, prin Senat, a trecut în octombrie 1994 și momentan este la Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților. Această lege, principala lege a reformei asistenței sanitare, ar degreva statul de cheltuieli, ar mări aportul de credite acordate sănătății, atât din cota participanților, cât și a patronatului și ar permite o utilizare mai eficientă a banului public.

Ca să vă dau un exemplu, această lege funcționează de peste 100 de ani în Germania, de câțiva ani se aplică în Ungaria și în Cehoslovacia, cu rezultate destul de bune. Părerea unora este că legea aceasta nu ar fi bună pentru noi, legea aceasta a fost, și în 1924, și în 1938, în România.

Ca un exemplu de utilizare a fondurilor conform acestei legi, vă dau un exemplu: în Germania, medicul prescrie...

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, domnule senator, din experiența mea în ceea ce privește intervențiile dumneavoastră la aceste puncte, din ceilalți ani, știu că aveți un discurs care este planificat cam pe o jumătate de oră și, în zilele mai bune, el durează un sfert de oră. Dacă se poate, totuși, ținând seama de faptul că sunt 10 colegi înscriși la acest punct, ținând seama de faptul că dezbaterile generale au avut loc la începutul bugetului, dacă aveți amendamente, probleme speciale, vă rog, pe acelea, să le prezentați. Dreptul comparat, dacă sunteți amabil, să-l lăsăm pentru altă ocazie...

Vă rog, domnule senator!

Domnul Ioan Crețu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, întotdeauna dumneavoastră ați apreciat sănătatea și sper că și în continuare ne veți sprijini...

Domnul Adrian Năstase:

Nu vreau să faceți eforturi foarte mari, aveți dreptate...

Domnul Ioan Crețu:

Sper că toți de față, și cei prezenți, și cei absenți, vor avea nevoie de sănătate și numai când o vor pierde își vor da seama de importanța ei. De aceea, să nu minimalizăm.

O să țin cont de ceea ce mi-ați spus dumneavoastră și vreau să vă dau un singur exemplu. Dacă în Germania, unde se aplică legea asigurărilor de sănătate, medicul prescrie principiul activ, farmacistul este obligat să elibereze medicamentul cel mai ieftin. De pildă, paracetamolul românesc, 20 de tablete, costă 600 lei; 10 tablete de eferalgan, care are bicarbonat și ceva vitamină C, costă 3.000, iar 20 - 6.000, un preț de zece ori mai mare.

Vă mulțumesc, o să revin la celelalte articole, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul, în continuare, domnul Bárányi Francisc, va urma domnul Florin Udrea.

Domnul Bárányi Francisc:

Domnule președinte,

Onorate Camere,

Domnilor miniștri,

Cheltuielile pentru sănătate finanțate de la bugetul de stat sunt în sumă de 1.757,9 miliarde lei, reprezentând doar 1,9% din produsul intern brut pe anul 1996. În anul 1993, bugetul a fost ceva mai mare pentru sănătate, reprezentând 2,7% din produsul intern brut. Și atunci am fost pe ultimul loc din Europa. Dar de la 2,7 avem o evoluție foarte frumoasă până la 1,9%. Cred că anul viitor, în 1997, dacă așa vor merge lucrurile mai departe, o să fim sub 1%.

Ca să ajungem la un nivel cât de cât european ar trebui ca sănătatea să aibă cel puțin 4.622 miliarde lei. Deci, în loc de 1.750, 4.720. Dar noi suntem conștienți, știm că bugetul este foarte restrâns, este un tort care trebuie împărțit în mai multe felii și noi, sănătăea, degeaba am dori o felie de două ori mai mare, cel puțin de câț am avea nevoie suntem conștienți că nu este posibil.

Tocmai de aceea noi, sănătatea, nu cerem încă 3.000 miliarde, pe lângă cele 1.700 miliarde oferite, cât am avea realmente nevoie, ci, foarte-foarte modest - accentuez, foarte-foarte modest - cerem ca la art. 10 să se introducă o altă cifră, în loc de 1.757, și anume 2.029,9. Mai pe românește, nu cerem mai mult decât 272 miliarde lei, ceea ce este o sumă infimă, dacă este vorba de sănătate.

În comisiile pentru sănătate ale Senatului și Camerei Deputaților am respins proiectul de buget în forma prezentată de Guvern și am adăugat amendamentul acesta, cerând majorarea bugetului pentru sectorul sanitar cu 272 miliarde lei. Am argumentat necesarul acesta minim, dar, ne pare foarte rău, am impresia că nu am reușit să convingem comisiile pentru buget și finanțe, care au respins amendamentul nostru.

Cu permisiunea dumneavoastră, nu voi vorbi despre aceste generalități. Cred că v-ați convins că nu cerem lucruri exagerate, ci mai puțin decât modest. Dar trec la problema cea mai importantă, la sursele de finanțare.

Comisiile pentru sănătate din partea Senatului și a Camerei Deputaților au identificat cinci surse foarte precise, reale, viabile și practicabile pentru finanțarea majorării bugetului pentru sănătate pe anul 1996:

1. Orice patron în țara aceasta, indiferent că este patronat de stat sau particular, are obligația să plătească lunar 25% din fondul de salariu, așa-numitul c.a.s. Mai precis, 23% se virează Ministerului Muncii și Protecției Sociale și 2% Ministerului Sănătății, pentru compensarea creșterii prețului la medicamente, cum este de câțiva ani. Acest 2% se cheamă "fondul special pentru sănătate.

Anul acesta, fondul special pentru sănătate este planificat la 574 miliarde lei. Nu este mult, dar, dacă i-am primi, ce bine ar fi! Dar nici anul trecut, nici acum doi ani, nici acum trei ani, fondul acesta special pentru sănătate nu s-a achitat într-o proporție corespunzătoare, abia 70% din 2% deci, din fondul special pentru sănătate a ajuns în casa Ministerului Sănătății, ceea ce este inadmisibil. Și aceasta duce la scăderea fondului planificat, degeaba am eu planificate 574 miliarde lei ca fond special, când nu primesc din aceasta decât 70%.

Noi avem o propunere. Până acum nu s-au ocupat organele respective în mod suficient de conștiincios, să spun așa, de serios, de încasarea acestei sume de fond special. De aceea, propunem ca fondul special să fie colectat de către bănci sau trezorerii, odată cu plata drepturilor salariilor, iar cei care nu plătesc sau întârzie să fie penalizați cu 0,12% pentru fiecare zi întâziată.

2. Anul trecut, 41 de centre de transfuzii au fost trecute din subordinea consiliilor județene în subordinea Ministerului Sănătății, bineînțeles, și financiar. Foarte bine! Cerem ca de la bugetele locale să se transfere, în bugetul Ministerului Sănătății, sumele aferente centrelor de transfuzie. Aceasta ar însemna 60 miliarde de lei. Nu este mult, dar și aceștia sunt bani și se adună.

3. Din taxele de școlarizare încasate de Ministerul Învățământului pentru studenții străini cerem o cotă de numai 5-7%, care să fie transferată Ministerului Sănătății, pentru asistență sanitară. Este inadmisibilă situația în care ne aflăm acum: Ministerul Învățământului încasează bani mulți de la studenții străini, care plătesc activitatea lor practică, și aceasta se desfășoară în spitale, în clinici, în policlinici, respectiv, în dispensare, toate subordonate Ministerului Sănătății. Adică, Ministerul Învățământului folosește infrastructura Ministerului Sănătății, fără să dea nici un ban. Nu se poate! Nu cerem mult, 5-7%... Eu, după mine, aș cere 25%, dar, haideți să rămânem deocamdată la 5-7% și, după aceea, om vedea.

4. La fel, Ministerul Turismului folosește toate stațiunile balneo-climaterice din țară - și, slavă Domnului, avem multe și bune! -, folosește apele carbogazoase, apele termale, nămoluri, marea, cu sare cu tot, încasează tot și Ministerul Sănătății nu vede un ban!

Domnilor, un bolnav care se internează într-o stațiune balneo-climaterică se duce acolo pentru că este bolnav și vrea ca boala să i se amelioreze sau să i se vindece, numai în al doilea rând îl interesează hotelul în care locuiește și hrana. Ministerul Turismului încasează abosolut tot! Consider că acest lucru nu este drept și, hai să spun așa, în mod colegial, amical, rog Ministerul Turismului să cedeze 20% din venitul stațiunilor balneare, din cota ce rezultă din taxele ce depășesc costul hotelier. S-ar putea, dacă nu ajungem la învoială, chiar eu să fiu acela care să vin cu o propunere legislativă în care voi propune ca toate stațiunile balneare să treacă în proprietatea Ministerului Sănătății, iar Ministerul Turismului să încaseze taxele aferente cazării în hotel și hranei, nu tratamentului, iar restul să fie în proprietatea Ministerului Sănătății. Dar, deocamdată, cerem numai 25%, sper că în curând vom avea tratative, deși chiar astăzi putem să rezolvăm acest lucru, pentru că nu este așa de greu.

5. În anul 1995, 20% din fondul pentru cheltuielile de personal sanitar a fost blocat de către Ministerul Finanțelor. Acest fond, anul trecut, a fost de 1.184,5 miliarde lei, deci, Ministerul Sănătății a avut aproximativ 300 miliarde lei în bancă, dar nu s-a putut folosi de acești bani, pentru că au fost blocați. Ca și cum ai o cutie de conserve, dar nu ai o cheie cu care să o deschizi și mori de foame. Atunci, degeaba o ai! Parlamentul aduce la cunoștința Guvernului - nu cerem, ci aducem la cunoștința Guvernului - că nu dorim o asemenea blocare și anul acesta.

Onorată Comisie pentru buget și finanțe,

În numele comisiilor pentru sănătate, pe baza celor arătate, vă rog să revizuiți părerea dumneavoastră și să fiți de acord cu majorarea bugetului pentru sănătate cu numai 272 miliarde lei.

Doamnelor și domnilor,

De 5 ani sunt deputat, de 5 ani sunt preșdintele Comisiei pentru sănătate, a cincea oară cer de la acest pupitru majorarea bugetului cheltuielilor pentru sănătate. În anii precedenți nu am avut succes, nu am obținut nici o majorare.

Din sală:

Nici acum nu veți obține...

Domnul Bárányi Francisc:

Mulțumesc pentru optimismul dumneavoastră și pentru încurajare!

Dar vreau să vă spun că, până la finele anului, în fiecare an, s-a dovedit că atât cât am cerut în plus aici, exact cu atât a trebuit să se rectifice bugetul și să ajungem tocmai la cifra pe care a cerut-o comisia noastră. Și nu am cerut niciodată prea mult, am cerut întotdeauna prea puțin.

De data aceasta, îmi este și jenă că am cerut numai 272 miliarde lei, dar vă rog să votați această solicitare!

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Florian Udrea, va urma domnul deputat Remus Opriș.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Florian Udrea:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Zilele acesta, observați, asistăm la o competiție în care fiecare sector de activitate încearcă să rupă câte o felie din prăjitura pomenită de domnul coleg Bárányi Francisc. Însă, în felul acesta, se marșează pe latura cantitativă a problemei, și nu pe cea calitativă. Și când spun "latura calitativă", mă refer la eficientizarea gestionării acestor resurse financiare.

Cineva spunea sub aula acestui Parlament, cu vreo 2 ani în urmă, că oricât de mare ar fi această alocație bugetară pentru sănătate, tot nu ar ajunge pentru satisfacerea nevoilor, atât ale sistemului, cât și a celor deja exprimate de cetățenii țării. Dacă ați fi urmărit ieri emisiunea de la "Tele 7 abc" în care s-a dezbătut problema medicamentelor, ați fi auzit glasuri disperate și justificate ale unor cetățeni, care se plângeau de cât de scumpe sunt medicamentele și de cât de prost se aplică normele și directivele ministerului în segmentul compensării medicamentelor. Deci, există o proastă corelare între diferiții responsabili de probjlemă.

Trista concluzie este că, stimați colegi, trebuie să ne gospodărim acest puțin pe care îl avem, acest buget de austeritate pe care, an de an, încercăm să îl tot tăiem în felii cât mai avantajoase, însă trebuie să ținem cont și de faptul că trebuie să îmbunătățim performanțele (spre exemplu, s-a pomenit de medicamente), obligând societățile comerciale din toate județele să-și achite obligațiile față de acel 2% - fond special. Cred că ar fi benefic dacă am lua o decizie la actualul buget, la capitolul "fond special", prin care 60% din ceea ce ne planificăm să rămână în gestiunea județelor, iar 40% să meargă la fondul special, gestionat de Ministerul Sănătății, constituindu-se ca un fond de solidaritate. Este o propunere pe care o săo reiterez la "fondul special".

Vreau, însă, să fac un amendament la art. 10 și să vă aduc aminte că, în decembrie trecut, am votat o lege privind funcționarea Societății Naționale de Cruce Roșie, în care, la art. 16, se spunea următorul lucru: "Anual, se vor stabili prin legea bugetului de stat cheltuieli pentru cotizația de membru al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a contribuției la finanțarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii, precum și pentru asigurarea realizării atribuțiilor Societății Naționale de Cruce Roșie din România, prevăzute la art. 11 lit. a), d), e), g) și h)." Deci, am dat o lege și am prevăzut ca în legea bugetului ce urma a fi discutată să prevedem un capitol în acest sens. Având însă în vedere că, la data când această lege a ieșit din Parlament, deja proiectul Legii bugetului era depus și el la Parlament, nu s-a prevăzut acest capitol.

Pentru susținerea acestei activități, respectiv pentru dotarea celor 7 depozite zonale cu materiale de primă necesitate, propunem alocarea de la bugetul de stat a sumei de 500 milioane lei, respectiv, majorarea cheltuielilor pentru sănătate finanțate de la bugetul de stat prin diminuarea fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Sumele în lei necesare plăților cotizațiilor la organismele internaționale la care societatea este membră urmează să se asigure din sumele prevăzute la Ministerul Finanțelor - "acțiuni generale", la Anexa nr. 3/60.

Deci, propun reformularea art. 10 după cum urmează: "Cheltuielile pentru sănătate finanțate de la bugetul de stat, în sumă de 1.758,4 miliarde lei, din care 1.276,2 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal, 265 miliarde lei cheltuieli materiale și servicii, 0,5 miliarde lei transferuri - această sintagmă o cer a fi introdusă -...", în continuare, articolul rămânând la fel.

Și mai propun introducerea unui alineat nou, în care se stipulează următorul lucru: "Sursa de 0,5 miliarde lei pentru transfer prevăzută la alin. 1 - pe care vi l-am citit - este destinată pentru susținerea activității Societății Naționale de Cruce Roșie." Bineînțeles că în mod corespunzător se va modifica și fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului de la art. 20 lit. b).

De asemenea, propun introducerea unei Anexe. nr 3/55 la proiectul Legii bugetului de stat pe 1996, care să completeze acest lucru.

Voi reveni la anexe cu alte modificări.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Remus Opriș, va urma domnul deputat Constantin Constantin.

Domnul Remus Constantin Opriș:

Se vorbește acum despre capitolul de sănătate, dar aș începe prin a spune că foarte multe unități sanitare sunt ele însele bolnave. Sunt bolnave ca urmare a unor deteriorări ce nu au putut fi la timp refăcute, tocmai de pe urma unor bugete zise "de austeritate", oricum insuficiente pentru domeniul sănătății, alocate în anii precedenți. Așa că este imposibil de sperat că printr-o suplimentare ce o solicităm anul acesta încă o dată la nivelul art. 10, al cheltuielilor pentru sănătate, să refacem ceea ce bugetele anterioare au distrus. Dar ceea ce ar trebui să ne propunem este să nu amplificăm și mai mult lacunele care există în acest domeniu al sănătății.

Că bugetul alocat pentru sănătate este insuficient este un lucru pe care cred că îl cunoașteți și dumneavoastră și îl știe foarte bine Ministerul Sănătății, minister căruia în acest proiect i s-au alocat 1.550 miliarde lei, dar care ceruse el însuși 1.942 miliarde lei. De ce este nevoie să facem o suplimentare, zicem rezonabilă, a acestui buget?

Pentru că, în acest an, au arătat și colegii mei - domnul senator Crețu și domnul deputat Bárányi, mai sunt încă 4.500 locuri de muncă neacoperite, financiar vorbind, dacă bugetul rămâne la nivelul acesta. Pentru ele s-ar cuveni, cred, o sumă de aproape 18 miliarde lei.

Mai mult, pentru a se încadra în condițiile unui buget insuficient, în decembrie 1995, Ministerul Sănătății a elaborat o adresă - 6.068/7.12.1995 - în care s-a redus la o jumătate de normă, de la o normă întreagă, personalul tehnic și auxiliar care este angajat în unitățile sanitare. Dar aceste unități au nevoie chiar și de acest personal, care să lucreze cu o normă întreagă, pentru că foarte mulți, reducându-li-se norma, au părăsit pur și simplu, aceste unități. Iată un motiv pentru care cer suplimentarea cheltuielilor de personal.

Nemaivorbind de nivelul salariilor medicilor, ale asistenților medicali, care rămâne în continuare foarte prost, în raport chiar și cu al altor categorii bugetare. Legea nr. 134/1994 nu reprezintă o bază de creștere salarială consistentă pentru acest lucru.

Și încă, pe lângă ceea ce colegii mei au arătat și susțin și eu, s-ar cuveni să fim mai atenți privitor la obiectivele de investiții care sunt detaliate în anexe. Sunt lucrări în continuare pentru 77 obiective, care sunt amplasate în 32 de județe și lucrări noi pentru 47 de obiective, aflate în 17 județe. Iată cât de puține sunt aceste obiective care sunt în atenția bugetului pe acest an! Cu o mențiune că, de exemplu, în județul Alba sau în județul Constanța nu se alocă nici măcar un leu pentru astfel de obiective sanitare, lucru care mie mi se pare nepermis, și aceste județe, la fel ca și celelalte, având o serie de unități sanitare care trebuie refăcute, consolidate.

De aceea, apreciez că s-ar cuveni o suplimentare (pe lângă acele 272 miliarde lei cerute colegii mei, pe care le susțin și eu) de 18 miliarde lei, cheltuieli de personal. Așa că suplimentarea pe care o solicit - subliniez, această suplimentare nu reprezintă o ieșire din noțiunea de "buget de austeritate pentru sănătate" - este, în total, de 290 miliarde lei, cu detalierea: 18 miliarde lei, suplimentarea pentru cheltuielile de personal; 70 miliarde lei cheltuielile de capital; 72 miliarde lei cheltuielile materiale; celelalte 120 miliarde lei sunt alocate pentru consumul de medicamente din fondul special, asupra căruia o să revenim atunci când va fi cazul.

O să depun în scris amendamentul și vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, domnul deputat Constantin Constantin, va urma domnul deputat Joca.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Constantin Constantin:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Nu am venit la această tribună pentru a cere suplimentarea bugetului, deoarece sunt convins că, în final, vom aproba tot art. 10, așa cum este el prevăzut în proiectul de buget, ci aș dori numai să ridic câteva probleme care să stea în atenția Ministerului Sănătății, în mod deosebit a Ministerului Finanțelor și chiar al Parlamentului.

La sfârșitul anului 1995 și începutul lui 1996, am trecut prin niște perioade foarte dificile, inundații și geruri deosebite. Inundațiile au reușit să disloce o serie de veceuri, puțuri seci, rampe de gunoi pe care le-a răspândit în teritoriile lovite de inundații.

Gerul a comasat familii numeroase într-o singură cameră, lucru care, sunt convins, a produs și va produce foarte multe boli de contact și în mod deosebit boli pulmonare ca tuberculoza care, din 1989 și până în prezent a crescut enorm de mult. Dacă din 1975 până în 1989 tuberculoza scăzuse la 40 la suta de mii de locuitori, astăzi ea depășește 120-140 la suta de mii. Deci, uitați câți bani ne-ar trebui ca să putem să facem față și să acordăm o asistență sanitară corespunzătoare. Rămâne la aprecierea Ministerului de Finanțe... Sigur, eu sunt de acord cu ceea ce au propus colegii aici și nu am să revin asupra problemelor ridicate.

O altă problemă pe care vreau să o ridic este aceea că nimeni nu a discutat politica demografică. Natalitatea a scăzut enorm de mult, sporul natural al populației a scăzut, mortalitatea generală este în creștere, piramida vârstelor a început să se inverseze. A început ca vârsta să fie jos la tineri, la nou-născuți și baza să fie la vârsta a treia și, probabil, mâine-poimâine să vorbim de vârsta a patra.

Aș atenționa Ministerul Invățământului, care până acum a ridicat problema de fonduri pentru învățământ, că în anii 1997-1998 va rămâne fără obiectul muncii. Clasele I și în mod deosebit grădinițele în anul 1996, au început cu 5 până la 6 clase la grădiniță, anul viitor nu vor avea copii pentru grădiniță, de altfel clasele I-IV vor avea o situație asemănătoare și Ministerul Invățământului va fi pus în situația să trimită în șomaj educatori și, în mod deosebit, învățători. De aceea, cred că trebuie să facem front comun pentru redresarea natalității. Să ducem o politică și, l-aș ruga și pe domnul doctor Baranyi ca împreună cu comisia medicală de la Senat să facem un proiect de hotărâre, un proiect de lege prin care să căutăm să redresăm cât de cât natalitatea în țară.

Sigur, aveam foarte multe probleme de ridicat, dar colegii dinaintea mea au ridicat problemele pe care le-am avut și eu și pentru aceasta eu vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Joca. Va urma doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Domnul Ioan Romulus Joca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Sigur că îmi asum, în cea mai mare parte, afirmațiile și argumentele colegilor medici, toți care au vorbit până acum.

Aș mai face totuși câteva aprecieri. Așa cum este conceput proiectul de buget la ora actuală, și mă adresez domnului ministru Florin Georgescu, consacră și constată nu o situație de austeritate, ci o situație de criză.

S-a spus și pe bună dreptate că natalitatea este în scădere. Sunt date clare, pe care organele românești le-au comunicat Consiliului Europei, că în anul 2005 populația României va fi de 21 milioane de locuitori, cu o îmbătrânire macată. Avem probleme pe care este bine să nu le considerăm subiecte tabu, cum ar fi: programe sociale, handicapați, SIDA, tuberculoza care, din nefericire, ne situează pe primul loc în Europa.

Aș mai aprecia și confuziile sau contradicțiile cadrului legislativ actual. Există un program vizând reforma sanitară care se derulează, după părerea mea, destul de lent, în 12 județe la ora actuală și există, tot eu fac această afirmație, un proiect legislativ care este într-un travaliu prelungit. În momentul de față el își are sediul în Camera Deputaților și este proiectul privind asigurările sociale de sănătate. Dacă nu va ieși în această legislatură, din punctul meu personal de vedere și al comisiei pe care o reprezint, este cea mai mare neîmplinire a noastră, a acestei comisii.

Cred că dacă s-ar corobora aceste două tendințe, s-ar crea un cadru legislativ coerent și s-ar putea articula și amendamentul pe care îl propun acum. Deci, eu solicit suplimentarea bugetului pentru sănătate cu 25o miliarde lei, prin introducerea următorului alineat: "Veniturile în lei și în valută încasate de Ministerul Sănătății și sectoarele sanitare ale ministerului, cu rețea sanitară proprie, provenite din diverse prestări de servicii vor fi reținute de acestea ca mijloace extrabugetare".

Aș spune, în încheiere, că există precedent la art.7 unde Ministerul de Interne și Ministerul Apărării pot și au obținut, prin votul dumneavoastră, avizul de a-și constitui aceste fonduri extrabugetare ca o sursă de relansare a activității.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Va urma domnul deputat Vintilescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru sănătate putem oscila între un discurs logic, tehnic, și un discurs patetic, dar teamă îmi e că ambele argumente pe care le-am găsi în cele două zone ne-ar duce în aceeași fundătură, adică nici o suplimentare la buget .

Aș vrea să părăsesc această zonă sumbră de realism pesimist. Să sperăm totuși că există o posibilitate, dar pentru acest lucru, chiar dacă vi se pare colaterală și numai tangențială, aș vrea să ridic problema reformei sanitare și mai ales a Legii asigurărilor de sănătate care a trecut foarte rapid prin Senat și care ar apare, nu știu din ce direcție denumită așa, împotmolită la Comisia de sănătate a Camerei Deputaților.

Această propunere legislativă aparține, de fapt, Guvernului, elaborată în mod minuțios și profesionist de către doi specialiști de marcă ai Ministerului Sănătății. Este modelul german, aplicabil în țara noastră, aplicabil nu imediat, cu niște eforturi mari, dar cât de mari sunt aceste eforturi, nu am obținut încă răspunsul din partea ministrului Finanțelor și din partea ministrului Muncii și Protecției Sociale.

În momentul în care domnul ministru al Finanțelor, aici de față, ne va răspunde clar că se poate dispensa, de la impozitele directe pe salarii, de un procent de 7%, deci corespunzător la 7% mai puțin, la veniturile bugetare iar domnul ministru al Muncii și Protecției Sociale ne va spune că din cei 23% se poate dispensa de 5%, în momentul acela, legea va fi votată. Deci, îl rog încă o dată pe domnul ministru de Finanțe să spună clar dacă se poate dispensa azi, acum, pentru 1996, de acești bani de la veniturile bugetare. Dacă nu se poate dispensa, acolo este cauza că noi avem cea mai scăzută speranță de viață din Europa în momentul de față - 68-73 la femei.

Și pentru că experiența din ceilalți ani, experiența lui "nu se poate"și a "vaselor comunicante," m-a învățat să fiu mai ponderată, dați-mi voie să am un amendament, să mă întorc la un amendament care, de fapt, este cuprins în amendamentul comisiei, ca un capitol aparte și, care sună în felul următor:" Se suplimentează cheltuielile bugetare destinate sănătății cu suma de 10 miliarde investiții, dotări, echipamente, în vederea suplimentării numărului de mașini-salvare". Deci, mergem pe un minim, rușinos de minim, de meschin, dar măcar omul să nu moară cu zile. Măcar să vină salvarea la el acasă. Iar, ca sursă de finanțare, dacă îmi permiteți, este asemănătoare cu una din sursele propuse de către domnul președinte Bárányi, dar are o conotație puțin nuanțată. Și anume, taxele plătite de către studenții străini, școlarizați în România, includ printre altele și asigurări obligatorii de sănătate, care sunt plătite procentual. Aceste cote, până în prezent, nu s-au vărsat la Ministerul Sănătății. Ele se vor direcționa spre Ministerul Sănătății cum este normal, logic și moral, către partenerii din alte țări, care în cadrul cuantumului colectat va cumpăra mașini de intervenție, dotate corespunzător.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Nastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vintilescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Aș ruga, de la început, pe domnul ministru al Finanțelor, acest compartiment care este de o precizie matematică, nu greșește niciodată, știe de la început ce trebuie să facă și cunoaște și sfârșitul, să-mi dea un singur răspuns.

Domnule ministru, dumneavoastră mă adresez.

Domnule ministru Florin Georgescu, vă rog să fiți amabil să-mi spuneți dacă în această lege a bugetului, care sigur că a fost făcută cu multă înțelepciune, mai există vreo posibilitate ca noi, deputații, să venim să modificăm ceva, dar nu la bucățica de friptură care este pusă pe farfurie la fiecare compartiment în sine.

În ceea ce privește acest răspuns îmi este necesar pentru că aș vrea să derulez o singură idee. Vă aștept.

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, domnule deputat, poate că procedura nu este foarte clară. Ceea ce facem noi aici este o chestiune care ține de suveranitatea Parlamentului. Noi putem să luăm .......

Domnul Teodor Vintilescu:

Am înțeles, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Noi putem să luăm toți banii și să-i punem pe toți la sănătate, din buget. E votul nostru responsabil. Deci, nu are nici o legătură cu domnul ministru această chestiune.

Domnul Teodor Vintilescu:

Eu am vrut să spun dacă dumnealui acceptă ceva mișcări care sunt posibile.

Domnul Adrian Năstase:

Aceasta este problemaa dânsului, ca reprezentant al Guvernului .

Domnul Teodor Vintilescu:

Atunci, vă rog să-mi urmăriți următoarea idee. Eu aș adresa o rugăminte dumneavoastră, domnilor parlamentari. Să știți că în această școală de medicină, care se găsește în Banat la Timișoara, se produce un fel de pierdere de contact cu ceea ce înseamnă bolnavul în această regiune, pentru că condițiile în care sunt puși acești medici să lucreze și să-și rezolve problemele au o concurență peste graniță. Este vorba de clinica de la Szeged sau cea de la Budapesta unde se scurg o serie întreagă de bolnavi care nu-și au rezolvările în centrul universitar Timișoara. Din această cauză eu aș dori să fim înțelepți și să ne socotim, cei care vom răspunde la această concurență prin inteligența și prin profesionalismul de care a dat dovadă întotdeauna această școală de medicină din Vest.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Iertați-mă, amendamentul era să mutăm spitalul de la Szeged la Timișoara ? (râsete)

Domnul Teodor Vintilescu:

Dacă dumneavoastră acest lucru ați înțeles, îmi pare foarte rău. Dar, nimic nu se face fără bani, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Știu.

Domnul Teodor Vintilescu:

Din cauza aceasta este bine să ne gândim foarte bine să nu ajungă băcia în băltoacă.

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, sau întâi reprezentantul comisiei. Cum doriți ?

Domnul Dan Stelian Marin (din loja comisiei):

Guvernul.

Domnul Adrian Năstase:

Întâi Guvernul. Deci, domnul ministru Florin Georgescu.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am să îmi rezerv dreptul, dacă sunteți de acord, s-a spus că este și procedural, să iau cuvântul la fiecare amendament pentru că altfel se pierde în timp poziția Guvernului față de unul sau altul din amendamente. Numai câteva precizări de principiu.

Pentru domnul deputat de la UDMR, președintele comisiei Camerei: nu s-au blocat 25% din 1100 de miliarde, s-au blocat 27% pe ultimele 4 luni din ceea ce mai era neconsumat la legea rectificativă a bugetului, la ordonanță, deci undeva în jur de, probabil, sub 100 miliarde și, în final, au mai fost făcute anumite deblocări, îndeosebi pentru sectorul de medicamente și plata cheltuielilor de întreținere.

Cheltuielile fondului de sănătate sau ale bugetului sănătății nu pot fi majorate, cum propunea aici domnul deputat Joca, cu sumele în lei și în valută, obținute de instituțiile de sănătate, pentru că ele sunt deja surse avute în vedere ca intrări, ca încasări la fondul de sănătate. La fondul special de sănătate, la anexa respectivă veți găsi, acolo, ca și la învățământ, sumele provenite din diferite servicii, din prestarea anumitor servicii de natură medicală, fiind deja prinse, incluse în suma respectivă.

Doamnei deputat de la PSDR vreau să-i spun că, referitor la poziția Ministerului Finanțelor și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale față de legea asigurărilor de sănătate, noi așteptăm să avem o asemenea poziție. Dar, vă rog să consultați pe membrii comisiei de specialitate a Camerei și să vă confirme că deși ne-au convocat într-o anumită miercuri, ne-au revocat ulterior și nu am fost niciodată invitați la comisie ca să discutăm în mod analitic, în mod fundamentat prevederile legii, așa cum a rezultat ea din dezbaterea Senatului. Deci, noi nu avem această lege la Guvern, nu am fost invitați și rugăm să fim invitați, atât eu cât și domnul ministru de stat Mircea Dan Popescu, pentru a discuta problemele în amănunt și nu de la această tribună unde nu-și au locul asemenea dezbateri tehnice și procedurale.

Dacă vom pune o anumită prevedere privitoare la reținerea pentru Ministerul Sănătății a cotei parte din asigurările de sănătate, dacă spuneți că este inclus așa ceva în taxa studenților străini pe care ei o plătesc pentru serviciile de educație de care beneficiază în România, sigur se vor afecta în mod corespunzator veniturile Ministerului Învățământului care va spune:"domnule, știți eu nu mai am 4,01, am 3,999 și nu e legal." Deci, în limita lui un 0,01 să venim și să spunem : "da se pot aloca la Ministerul Sănătății ar fi posibil, dar practic, suma este insignifiantă. Ar fi vorba de mai puțin de un miliard și atunci nu ar răspunde cerinței dumneavoastră, potrivit căreia este nevoie de 10 miliarde pentru sectorul de salvare.

Repet, putem să identificăm în structura taxelor studenților străini ceva de natura aceasta, dar respectiva operațiune va fi în discordanță cu prevederea de 4% pentru învățământ și dumneavoastră puteți merge mai departe cu raționamentul: "bun, dați-ne pentru învățământ din altă parte". De unde să tăiem ? De la Agricultură, de la Mediu, de la Puterea judecătorească? De unde să tăiem, pentru că mai avem alte legi care sunt pe parcurs, pe masa dumneavoastră de lucru și care vin nu cu reduceri de cheltuieli, ci din contră, cu noi presiuni bugetare. Aveți în mapele dumneavoastră legi care înseamnă sute de miliarde în momentul acesta și care, probabil că vor fi adoptate la un anumit nivel, dar care nu sunt prinse în buget. De unde le luăm ? Dăm drumul la tiparnița de bani ? Noi nu vrem așa ceva. Trebuie să spuneți dumneavoastră care aveți decizia politică și care va trebui să răspundeți dacă inflația nu va fi 20%, ci va fi 30 sau 4o pentru că noi v-am avertizat că putem să avem inflația de 20% în condițiile acestea. Dacă se doresc venituri suplimentare în alte zone ale activității funcționarilor publici, și poate că sunt justificate, noi nu putem să mai ținem inflația la 20, ci va fi 40 și vor veni anumiți domni deputați și senatori, care nu sunt în sală acum, și vor critica de la această tribună politica falimentară a Guvernului. Eu am să le aduc stenograma și am să le spun: "domnilor, 20% se poate în condițiile acestea... " ca și la doctor. Poți să ai anumite peraformanțe fiziologice dacă urmărești un regim de viață, dacă nu-l urmezi, nu garantează doctorul pentru sănătatea omului, cum nici eu nu pot să garantez pentru sănătatea finanțelor publice și a monedei naționale în condițiile în care nu se respectă anumite corelații și, vă rog să rețineți acest lucru.

Legat de posibilitatea suplimentării, problemă ridicată de domnul deputat de la PNTCD.

Domnule deputat, noi am expus în fața dumneavoastră ce am cunoscut mai bun în materie de finanțe, să optimizăm, să raționalizăm cheltuielile în toate domeniile. Dacă eu aș mai avea soluții sau posibilități, ceea ce m-ați întrebat dumneavoastră ar însemna:"domnule, mai ai un buzunar ascuns pe care nu l-ai pus pe masă în fața Parlamentului ?" Eu, cu așa ceva, nu umblu. Vă rog frumos, eu vă respect pe dumneavoastră și vă solicit același lucru pentru că, altfel spus, este ca și cum după ce un medic, înțeleg că dumneavoastră sunteți medic, după ce un medic îți înmânează rețeta îl întrebi: "domnule, nu ai o rețetă mai bună, nu ai un tratament mai bun?" Nu, el a prescris ce s-a priceput mai bine. Eu atât m-am priceput, cartea pe care o aveți dumneavoastră în față.

Vă mulțumesc și după aceea am să iau cuvântul la fiecare amendament, dacă îmi permiteți.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Stelian Dan Marin:

Domnule presedinte,

Punctul de vedere al comisiei se regăsește în anexa 2, respectiv amendamente nereținute de comisie și nu că nu ar fi reale, nereținute din lipsă de resurse, pentru că din sursele care mi-au fost prezentate aici, unele dintre ele nu le înțeleg deloc . De exemplu, domnul Crețu : surse - prețurile la energie și la produsele energetice să fie stabilite la nivelul prețului pentru populație. Adică să le subvenționăm. Ce sursă e aceasta, pentru că trebuie să majorezi subvențiile la articolul cu subvenții; subvenții pentru energie termică, energie electrică etc.

Ni s-a propus ca sursă încasările care trebuie făcute la fondul special pentru sănătate, chipurile 30% din sumele cuvenite fondului, calculate pe baza cotei de 2%; nu s-au încasat. Blocajul economic financiar, aceste arierate în plăți sunt o realitate pentru România și afectează toate destinațiile. De la bugetele locale se transferă sumele de la centrele de transfuzie. Dar, au fost luate în calculul bugetelor locale. Adică, toate aceste surse de venit au fost luate în calculul acestui buget, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor locale, la stabilirea corelațiilor între indicatorii macroeconomici. Cei de la bugetul local trebuie să majoreze transferurile la bugetul local. Deci, majorăm și aici cheltuielile, trebuie să majorăm și transferurile, de două ori.

Taxele de școlarizare. Să dea 5-7% și la Ministerul Sănătății. Noi am luat o dată în calcul toate taxele. Nu a spus nimeni că suma de 168 miliarde pe care am luat-o în calcul la Ministerul Învățământului nu a fost corect dimensionată. Acum luăm de acolo și mutăm aici ! Că Ministerul Turismului folosește.... or fi realități, să facem lege, dar deocamdată, nu Ministerul Turismului, ci societățile comerciale pentru că ele nu sunt în subordinea Ministerului Turismului, el coordonează numai problemele de turism. Și le-au luat și ei în calcul, acolo, la bugetul de venituri și cheltuieli, încasările, au determinat profitul care va fi prin bugetul de venituri și cheltuieli,, impozitul pe profit care s-a luat în calcul aici la buget. Nu putem să venim acum să dăm o sursă și noi nu avem baza legală pentru sursa aceasta. Avem noi baza legală să ia Ministerul Sănătății o cotă parte din încasările societăților comerciale care acționează în stațiunile balneare ? Și se propune 25% din venituri. Nu cred eu că aceste societăți au profit 25% din venituri. Problema cu fondul de salarii, v-a spus domnul ministru. Noi avem anul financiar 1 ianuarie-31 decembrie și creditele bugetare nefolosite într-un an se anulează, nu se reportează. Avem o lege și o aplicăm ca atare. Dacă consumam mai mult, se reflecta într-un deficit mai mare anul trecut, care necesita resurse. V-a spus domnul ministru, suplimentarea din încasările în lei și în valută realizate de unitățile sanitare. Potrivit legii, ele se fac venit la buget și au fost luate o dată în calculul veniturilor bugetului.

În aceste condiții, vă spun că cele două comisii își mențin punctul de vedere prezentat în raport la anexa 2.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, eu am un comentariu de procedură. Vreau să vă spun că astăzi, într-o zi aproape completă de dezbateri, am discutat un articol și cu puțină șansă încă jumătate din articolul al doilea.

Vreau să vă reamintesc procedura și eu vă rog să încercăm, totuși, să respectăm procedurile pe care noi le avem în regulament. (discuții în bănci)

Vă rog să faceți liniște.

Avem o secțiune specială în regulamentul ședințelor comune în ceea ce privește aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art.46 spune următorul lucru:" Grupurile parlamentare, deputații și senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise și motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului".

Art.47:"Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise și cele respinse cu o scurtă motivare a soluției adoptate", ceea ce noi avem în raportul comisiei.

Art.50, la alin.3 spune următorul lucru: "În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Eu vreau să vă spun că noi, aici, ceea ce facem de azi dimineață, ne-am transformat într-un fel de comisie de fond care încearcă să rescrie bugetul, încercând diverse variante pentru transferuri de bani de la o poziție bugetară la alta, în funcție de inspirația mai bună sau mai rea a unui coleg sau altul, ceea ce nu este admisibil. Este, în primul rând, împotriva procedurilor. Este firească cerința regulamentului ca aceste propuneri să fie discutate cu responsabilitate de către comisii și, sigur, chiar în situația unui amendament, cînd unul dintre colegi a avut o problemă foarte serioasă cu un anumit text și a făcut o anumită propunere, nu o face pentru că discuția se face în public și sunt prezenți ziariști, el putând să fie remarcat cu această ocazie ! A avut o grijă în legătură cu o anumită problemă și a făcut amendamentul, cunoscând prevederile art. 46. În ciuda propunerii ingenioase a colegului nostru, să spunem, comisiile nu au fost de acord. În aceste cazuri, comisiile au obligația de a pune în raport amendamentul respins și acest amendament poate fi pus în dezbaterea Camerei. Atunci, eu mă uit în raportul comisiei și văd la amendamente respinse un singur amendament, în timp ce aici am 10 amendamente care sunt pe masă ! Dați-mi voie să vă spun că nu mai înțeleg nimic ! Suspendăm dezbaterile atunci, pentru vreo câteva luni, eventual până la sfârșitul anului, pentru că s-ar putea să tot apară colegi care au probleme cu bugetul și să aibă vreme să le depună ! Nu mi se pare normal să continuăm în acest ritm ! Eu vă rog încă o dată să fiți de acord cu mine. Considerăm cu toții că bugetul este necesar, că s-au făcut eforturi la nivelul comisiilor, comisiile s-au pronunțat, au transmis anumite amendamente, acestea au fost însușite sau respinse, dar noi considerăm cu toții și sper că veți fi de acord cu mine că în cadrul comisiilor, fie cele de buget-finanțe, fie în celelalte comisii, au avut loc discuțiile serioase. Apoi, în afara acestor amendamente au venit amendamentele de la colegi, individual, care au fost examinate în cadrul celor două comisii. Nu se poate ca acum, când cineva pune mâna prima dată pe textul bugetului, să vină în plen și să mai ceară încă 700 miliarde la o anumită chestiune pentru că așa a avut o anumită inspirație azi-noapte. I s-a arătat cineva în vis și i-a spus că trebuie să ceară 700 miliarde. Nu se poate ! Trebuie să respectăm munca pe care o facem ! Eu, de azi dimineață, stau și ascult. Am dat cuvântul, disciplinat, la toată lumea, am pus în discuție amendamente... Dacă chiar doriți acest lucru, eu pot să continui în felul acesta, dar eu vreau să vă spun că suntem într-o profundă încălcare a regulamentului nostru și rog comisiile noastre să se pronunțe în această materie, președinții comisiilor, și să propună un mod de lucru pentru dezbatere în continuare.

Deci, îi rog pe cei doi președinți să ne spună cum văd în continuare discuția.Domnule președinte Marin Stelian și domnule președinte Brânzei, eu vă rog să observați, la art. 10 există un singur amendament la pct. 10 din raport, din partea Comisiilor pentru drepturile omului de la Cameră și de la Senat, care au o anumită propunere și pe care mi se pare firesc să o pun în discuție. Dar, în rest...

Domnul Dan Marin Stelian:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord să respectăm Regulamentul, dar avem și noi o greșeală pentru că unele dintre amendamente au fost băgate ca amendamente la anexă, la pag. 20.

Adică și Anexa 2 suferă oarecum pentru că unele amendamente apar la pag. 20, acolo unde vorbim de Anexa 3/16, și am putea să le avem și pe acestea, adică toate amendamentele formulate aici se regăsesc în Anexa nr. 2.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Deci, la Anexa 3/16 - Ministerul Sănătății. Să le luăm și pe acestea care au venit de la Comisia pentru sănătate, nu?

Domnul Dan Marin Stelian:

Da. Și au fost formulate aici.

Domnul Adrian Năstase:

Mi se pare absolut corect.

Deci, eu vă propun să luăm în discuție aceste amendamente.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Bárányi Francisc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am în mână raportul celor două comisii, (Ilaritate) așa, din data de 12.12.1995, unde toate amendamentele ridicate astăzi aici au fost trimise celor două comisii pentru buget și finanțe. Unde sunt aceste rezultate? De ce nu le-ați respins? Nu apar nici măcar la amendamentele respinse. De ce, vă rog? Că nu le-ați reținut? Îmi pare foarte rău. Trebuia să apară la amendamentele respinse. Nici un cuvânt nou nu am spus aici, domnule președinte. Nici un cuvânt nou! (Discuții la prezidiu).

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur că regulamentar dumneavoastră sunteți cel care aveți dreptate. În acest caz, vă rog, să mă lămuriți și pe mine, dacă se poate, care a fost rolul discuțiilor, negocierilor - să le spunem - care au avut loc la Guvern cu trei zile înainte de începerea bugetului, dacă lucrurile erau tranșate din punctul de vedere al comisiilor și nu mai era loc de nici un amendament, punctul l, și punctul 2, de ce să nu discutăm sub un alt aspect acum lucrurile, dacă am trăit tot timpul cu impresia că cel mai important parametru macro al bugetului pe 1996 este 3,54, și marți, când a început bugetul am aflat, nescris niciunde, că este de fapt 2,2. Nu mai comportă discuții? Nu mai comportă amendamente noi?

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat,

Eu consider că, într-adevăr, nu trebuie să fim rigizi în dezbaterea bugetului și am dovedit-o și până acum, dar eu cred că nu trebuie să mergem nici la limita cealaltă, în care transformăm această dezbatere într-o discuție nesfârșită, care nu mai are nici un fel de temei regulamentar.

Dacă discuțiile la care v-ați referit au produs anumite rezultate, există un anumit acord cu inițiatorul - pentru că ele aveau acest scop - dacă comisiile își însușesc o anumită idee, propunerea poate să fie prezentată de către comisii sau de către inițiator, și lucrurile sigur că pot să-și găsească o soluție pozitivă. Deci, în măsura în care s-au produs astfel de înțelegeri, ele trebuie să fie examinate. Dar eu m-am referit la celelalte situații care sunt mult mai numeroase și care nu se leagă de o eventuală discuție de genul celei pe care ați menționat-o dumneavoastră. Dar, dacă dumneavoastră ați discutat chestiunea mașinilor de salvare și există un acord din partea ministerului, eu personal aș saluta o astfel de idee și cred că oricine, dacă există sursa de finanțare ...., și m-aș fi bucurat și speram ca domnul ministru să fie de acord cu această soluție, pentru că și eu cred că trebuie date anumite semnale.

Deci, eu personal nu am absolut nimic împotriva unor astfel de îmbunătățiri ale textului, care să meargă în direcția pe care ați propus-o, dar numai în măsura în care, sigur, există o anumită șansă ca discuția respectivă să poată duce la o soluție prin elemente noi, de genul celor invocate de dumneavoastră.

Vă rog, domnule Joca.

Domnul Ioan Romulus Joca:

Așadar, domnule președinte și domnule ministru Florin Georgescu, nu este treaba mea să analizez de ce amendamentul meu, care este în contextul amendamentului global al comisiei, nu a ajuns la Comisia pentru finanțe, însă vreau să vă atrag atenția, domnule ministru, că nu cred că eu, propunând o sursă de finanțare - și am propus-o punctuală, care este extrabugetară - nu cred că aceste venituri pot fi cuantificate și anticipate. Legea este și se numește așa: "Lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică". Deci, la această lege fac referire și aceștia sunt banii care vreau să rămână în contul Ministerului Sănătății și în contul ministerelor care au rețea sanitară proprie.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule ministru.

Deci, încă o dată, stimați colegi, dacă există o șansă ca pe baza unor negocieri, a unor discuții cu ministerele, comisiile, cu miniștrii .... și acesta este de fapt rostul și al pauzelor care se fac, al discuțiilor care pot avea loc. Dacă pot să apară astfel de soluții agreate, fără îndoială că ele merită să fie susținute. Și eu aș încuraja o astfel de atitudine, dar vă rog încă o dată să nu extindem discuțiile, să nu încercăm să repetăm o discuție generală sau o dezbatere de specialitate care trebuie să aibă loc în cadrul comisiilor, să transferăm aceste discuții în plen.

Și, vă repet, noi lucrăm două zile și jumătate într-o săptămână pentru buget. Ne-am angajat să terminăm bugetul săptămâna viitoare. Vă rog să observați că într-o singură zi am discutat un articol și jumătate. Dacă sunteți de acord să prelungim programul, să stăm și seara și noaptea, eu n-am nimic împotrivă, dar și ziua de astăzi, datorită unui eveniment important, programul de astăzi a fost scurtat până la ora 16,00.

Deci, aceasta este preocuparea mea și vă rog să fiți de acord cu mine că trebuie să accelerăm puțin ritmul. Și acest lucru nu poate fi făcut decât dacă discutăm în principal amendamentele care au fost admise sau respinse de către comisie și, în anumite situații, sunt de acord cu dumneavoastră unde s-au purtat unele negocieri, există anumite șanse de reușită, să discutăm și alte aspecte.

În legătură cu ce anume doriți, domnule deputat? O chestiune de procedură?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Ionescu:

Domnule președinte,

Pentru că tocmai dumneavoastră ați pomenit de cele două zile și jumătate de când discutăm săptămâna aceasta bugetul, vreau să vă reamintesc chestiunea de procedură următoare: este prima oară în această legislatură în care nu se întrunesc pentru discutarea diferitelor capitole ale bugetului comisiile de specialitate din Cameră și din Senat în mod special, astfel încât să producă în două zile și jumătate un raport comun, care să ajungă în termen la cele două comisii de specialitate întrunite. Este prima oară când nu se întâmplă acest lucru în această legislatură; este prima oară când numai cele două comiisii pentru drepturile omului produc amendamente împreună, pentru că întâmplător cele două comisii nu erau sesizate în fond cu anumite proiecte de legi, și ajungem astfel să pierdem timp, cum bine spuneți dumneavoastră, două zile și jumătate pe dezbateri de fond care ar fi trebuit să aibă loc în comisiile întrunite.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule deputat.

Să sperăm că se va organiza mai bine această activitate în viitor.

Domnul deputat Vintilescu? În legătură cu ce anume?

Domnul Teodor Vintilescu:

În legătură cu ceea ce ați spus dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Cu ceea ce am spus eu. Vreți să-mi dați dreptate.

Domnul Teodor Vintilescu:

Da, da, care mi-a mers la inimă și aș vrea ca dumneavoastră să înțelegeți. Noi ca medici am strigat mult, am strigat cât am putut, ne-am dat seama că trebuie să rămânem frumos în bancă noastră, să nu mai spunem nimic.

Din această cauză, faptul că noi tergiversăm, adică noi ne întindem cu acel buget dincolo de limita răbdării, eu, cu un avânt revoluționar, v-aș propune dumneavoastră să facem această lege la prima lectură. O votăm și cu asta am terminat.

Mulțumesc, domnilor.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Pot să înțeleg că dumneavoastră sugerați să supun acum votului final bugetul?

Domnul Teodor Vintilescu:

V-aș ruga, domnule președinte, fiindcă, de altfel, aceste discuții pe care le avem nu fac decât să ne oprească din ceea ce trebuie să facem noi ca legi în această țară.

Domnul Adrian Năstase:

Eu sunt absolut de acord cu dumneavoastră.

Dacă și președinții comisiilor sunt de acord, eu sunt gata să supun la vot bugetul.

Da, domnul ministru de stat. Domnul ministru nu este de acord, vrea să mai reducă din cheltuieli.

Aveți cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Numai două precizări pentru a nu se rămâne cu o impresie denaturată. Deci, doamna deputat, invitația a fost foarte deschisă și transparentă la Guvern. A avut ca rol, pe de o parte, să vă punem în cunoștință cu ultimele evoluții, cu indicatorii macro-economici, care nu sunt prevăzuți în raportul privind prezentarea bugetului, cu conținutul stand-by-ului cu FMI-ul, referitor la implicațiile bugetare - și am făcut lucrul acesta, cred că nu puteți să negați. În al doilea rând, să vedem ce propunere aveți dumneavoastră și dacă dumneavoastră făceați propunerea asta acum cinci zile - cu salvările - și făceam un calcul de fundamentare și găseam că este justificată, o agream, dar dumneavoastră acum ați venit cu chestia asta.

Rețineți că atunci, mai mult de o oră și jumătate - două ore am discutat, v-am dat cuvântul și dumneavoastră, domnule vicepreședinte, nu ați venit cu propuneri concrete și nu au fost alte elemente. Și, îmi pare rău că astăzi, după zece zile de la contactul cu bugetul în această dezbatere, încă nu se înțelege că este perfectă concordanță între cifrele de 3,54 și 2,2. Am mai spus:bugetul de stat are un deficit, așa cum este conceput, de 3,5 din produsul intern brut; acel 2,2 reprezintă deficitul bugetului general consolidat, care înseamnă, pe lângă bugetul de stat încă vreo 7-8 alte bugete, care au în general soldurile algebrice pozitive, au surplusuri și din suma algebrică iese 2,2. Deci, din minus 3,5 și din plus 1,3 iese 2,2 per sold și la acela am căutat resurse de finanțare neinflaționiste, și le-am găsit numai pentru 2,2. Deci, nu este incompatibilitate, este o perfectă compatibilitate între aceste două cifre.

Iar despre propunerea domnului deputat, privind amenzile și penalizările, amenzile și penalizările din toate legile sunt cuprinse în capitolul bugetar respectiv, cu această denumire, și anume încasări din amenzi și penalități. Este adevărat, se face o anumită estimare, dată fiind evoluția istorică a amenzilor și penalităților, cu un anumit indice al inflației. Asta este metoda și, în general, se constată că realizările, execuția este apropiată de previziuni, de anticipație.

Iar ceea ce spuneți dumneavoastră referitor la sumele dintre stații medicale, care sunt încasate de către unitățile sanitare, aceste venituri sunt deja luate în calcul la fondul de sănătate. Deci, sunt două noțiuni: veniturile din prestații sanitare sunt sursa fondului de sănătate - și o găsiți la anexa respectivă - încasările din amenzi și contravenții sunt sursa bugetului general al statului, se depersonalizează și se alocă și probabil o mare parte, o anumită parte din cheltuielile sănătății se finanțează și din veniturile depersonalizate provenite din amenzi și contravenții.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Brânzei. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că eu am propus, când am început dezbaterea proiectului de buget, ca să fim totuși maleabili la anumite probleme și la nuanțe de fond, dacă, Ministerul de Finanțe și ministerul care vine cu o problemă de modificare de fond în ceea ce privește bugetul de stat (sigur că noi comisiile vom fi acord), dar am acceptat ca pe lângă cele ce erau cuprinse de către comisiile noastre în Anexa 2 și în Anexa 1, cu modificări în structură în cadrul aceleiași sume alocate pentru un ordonator principal de credite, să fim de acord cu aceste modificări, dacă nu modifică suma care este alocată ministerului sau ordonatorului principal de credite.

Eu doream doar să vă spun, domnule președinte, stimați colegi, că din cele 10 comisii permanente care funcționează la Camera Deputaților și la Senat și care trebuiau să se întâlnească împreună, fiecare pe domeniul pe care îl stapânește și care este reglementat prin structura funcțională a celor două Camere, deci, din cele 10 comisii care trebuiau să se întâlnească în termenul care era, zic eu, suficient pentru analiză de la începutul lui noiembrie, când proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului, și până la data când cele două comisii de specialitate au fost sesizate în fond și au înaintat raportul, respectiv, la începutul lunii februarie, doar trei comisii au dat raport comun (deci, Camera și Senatul de la comisiile respective permanente). Celelalte le-au dat ori separat, de la Camera Deputaților, alt raport sau material dat de la Senat sau, pur și simplu, au venit și vin și acum în această perioadă mai vin amendamente pentru dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat. Vă rog să ne credeți că nu putem lucra în astfel de situații și vă propunem, domnule președinte, să luăm în dezbatere, într-adevăr, acele amendamente care au fost cuprinse în Anexa 1 și în Anexa 2.

Facem precizarea că, într-adevăr, pentru problemele ridicate la acest Minister al Sănătății, au fost discutate, chiar dacă nu sunt cuprinse în Anexa 2, și este o scăpare a noastră, dar au fost discutate și amendamentele la care domnul Bárányi făcea trimitere aici și nu se regăsesc în Anexa 2 de la raportul nostru.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții vă rog să fiți de acord să discutăm amendamentele de la Anexa 1 și de la Anexa 2 și amendamentele prezentate de către domnul deputat Bárányi, de fapt amendamentele comisiei, care au fost prezentate și discutate la comisiile de buget finanțe.

Îmi pare rău, era un amendament interesant al domnului deputat Rădulescu-Zoner, un distins istoric, care are un interes deosebit pentru probleme de sănătate, dar cred că este mult mai firesc să discutăm aceste amendamente ale comisiei.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Este același, eu l-am susținut.

Domnul Adrian Năstase:

Foarte bine. Pe acesta îl pun în discuție.

Domnule Crețu, îmi pare rău, amendamentul nu intră.

Cred că ar fi bine să le luăm în ordine. Vă rog să observați amendamentul Comisiilor pentru drepturile omului, ale Camerei și Senatului. Se propune o majorare de 30 miliarde de lei față de cifra prevăzută în proiectul de buget, care nu are sursă de finanțare - se arată în motivarea respingerii.

Dacă se dorește să se mai discute această chestiune?

Într-o astfel de situație, aproape că nu am soluție procedurală pentru că nu-mi dau seama cum pot să supun votului dumneavoastră o propunere care nu întrunește niște cerințe elementare, și care se bazează, bineînțeles, pe regulile, pe practica parlamentară și pe solicitările constituționale. Faptul că se cere o suplimentare, sigur, este normal, dar era necesar, așa cum știți, întotdeauna, o anumită justificare în termen de finanțare, de sursă de finanțare.

Această motivare nu există, deci, o să trecem; bănuiesc că sunt alte propuneri de creșteri ale bugetului pentru sănătate, care au și o justificare în planul sursei. Aceasta nici nu pot să o pun la vot. Să nu vă supărați.

Trecem la Anexa nr.2, cuprinzând propunerile Comisiei pentru sănătate. Comisiile pentru sănătate propun majoarea numărului de personal cu 4500 de posturi și modificarea corespunzătoare a cheltuielilor de personal de 1,184 miliarde lei. De asemenea, suplimentarea cheltuielilor de capital cu 50 de miliarde lei, suplimentarea cheltuielilor materiale și de servicii cu 72 de miliarde lei.

Dau cuvântul domnului președinte Marin Stelian, pentru a prezenta motivația comisiilor pentru respingerea acestui amendament.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Motivația comisiilor este una singură: lipsa resurselor financiare pentru finanțarea acestor cheltuieli suplimentare. Pentru că n-au fost indicate sursele; chiar dacă au fost indicate unele surse, aceste surse au fost luate în calcul la determinarea veniturilor bugetului de stat pe anul 1996.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aceeași susținere ca și domnul președinte Marin Stelian, și anume lipsa resurselor disponibile, resurselor nealocate, pentru satisfacerea unei asemenea solicitări. Nu se indică de unde se poate redistribui, de unde se poate reduce cheltuiala, fără a crea disfuncționalități destinației respective, sectorului respectiv finanțat de la buget, pentru a suplimenta la sănătate - și asta este o remarcă generală. Deci, trebuie să găsim undeva niște sume disponibile care nu creează disfuncționalităti în dezvoltarea sistemului respectiv, în derularea activității și să le trecem acolo unde spuneți dumneavoastră. Dacă este posibil așa ceva și ne-au scăpat nouă asemenea lucruri în elaborarea bugetului, poate fi real, dar mai întâi trebuie să demonstrăm acest lucru.

Deci, nu putem fi de acord pentru că nu avem precizată sursa acestor cheltuieli.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente cuprinse în raport la Anexa nr. 2, la pct. 4 - de fapt, la pct. 4, pct. 1 - referitoare la Anexa 3/16.

Cine este pentru? Vă rog, să numărați. 23 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

La pct. 2 este vorba de lista de lucrări. Aceasta o discutăm la anexă.

Pct. 3 - în ceea ce privește includerea pe lista de investiții a unor obiective. Tot la anexă o discutăm. Bine. (Discuții la prezidiu cu domnul senator Crețu).

Este o propunere din partea domnului senator Crețu ca, în măsura în care vor apar surse noi, să se acorde prioritate cheltuielilor pentru sănătate la bugetul rectificativ.

Domnule ministru, eventual să se consemneze în stenogramă dacă sunteți de acord cu acest punct de vedere.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Ce se întâmplă? Am mers pe această variantă în anul 1993 și s-a adoptat o asemenea soluție și în anii anteriori 1991-1992. Nu au fost, în fapt, surse suplimentare pentru așa ceva, ba, din contră, au fost cheltuieli pentru surse, relativ mai puține. Noi, acum, prin modul cum este conceput bugetul, am alocat pe partea de cheltuieli, cu ceva mai mult decât se poate uneori anticipa pentru că este o viziune mai optimistă a veniturilor și, de aceea, o parte din cheltuielile acestea, care și așa, iată, sunt considerate a fi insuficiente, deci o parte din ele este blocată: 4,5 la sută.

Vă dați seama, dacă nu era blocată, dacă nu funcționa acest blocaj, scădeam veniturile cu 4,5 la sută, scădeam și cheltuielile și aveam de-a face cu mai puțin, însă s-a anticipat într-un mod mai optimist, mai constructiv, la partea de venituri o sumă care, în măsura în care se va realiza, se vor debloca și prevederile din partea de cheltuieli. Dacă vom scrie peste aceste venituri care, să sperăm că se realizează la nivelul maxim și permit deblocarea, vor mai apare altele suplimentare și ele să fie distribuite cu prioritate la sănătate, deja este un lucru ipotetic, foarte greu anticipabil că se va realiza în fapt. O să vină, tot reprezentanți distinși ai Parlamentului, și o să spună: pentru sănătate și pentru armată, educație, puterea judecătorească, ordinea publică, agricultură, cultură și așa mai departe și după aceea o să fie o dezbatere întreagă asupra priorităților, cui să dăm primul și cât la sută.

Deci, dacă vor fi surse suplimentare, așa un influx extraordinar de ritmic și ridicat cantitativ la buget, de venituri, vom veni cu o rectificare în fața dumneavoastră și credem că aceea o veți aproba în condiții de urgență fiind vorba de suplimentări, dar să sperăm că economia va merge atât de bine încât să ne dea asemenea venituri.

Nu consider că este posibil să includem așa ceva în acest moment. Nu că economia nu va merge, dar pentru că prevederile sunt în buget incluse la nivelul la care considerăm noi că se va înregistra o creștere a produsului intern brut, de 4,5. Dacă rezultatele vor fi mai mari, vom veni cu o rectificare la dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Există o singură chestiune în care, nu-mi dau seama dacă este necesară o precizare, pentru Societatea Națională de Cruce Roșie. Deci, domnul Udrea are, de fapt, un amendament cu două părți, una care ține de aspectele generale - și înțeleg că a căzut odată cu celelalte - dar este al doilea punct, care privește suma de 0,5 miliarde lei, transferul prevăzut la alin. 1, este destinată pentru susținerea activității Societății Naționale de Cruce Roșie.

Domnul președinte Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu acest amendament întrucât legea a apărut pe 29 decembrie și nu a fost cuprinsă în proiectul de Lege a bugetului de stat pe 1996. Rugămintea este ca să modificăm și cifra, cu 0,5, de la alin. 1, respectiv majorând cheltuielile pentru sănătate, cum a propus domnul deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

De acord și inițiatorul.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri amendamentul a fost acceptat.

Este chestiunea mașinilor de salvare care înțeleg, de asemenea, că nu va putea fi discutată decât la anexă, în momentul în care, eventual, se vor căuta unele resurse speciale.

Bun. În aceste condiții, supun votului art.10, cu amendamentul acceptat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Deci, un vot împotrivă, sus la balcon, și 15 voturi, unul lângă altul, împotrivă. Deci, 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 16 abțineri.

Cu 16 voturi împotrivă și 16 abțineri, art.10 a fost adoptat.

Domnul Francisc Bárányi (din bancă):

Să fie numărate și voturile pentru.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Din păcate, numai liderii grupurilor pot să solicite acest lucru, nu președinții de comisii. Am numărat voturile la cererea liderului de grup al U.D.M.R. la articolul precedent și am observat că în momentul în care se numără votul în întregime este realizat cvorumul respectiv. Putem să pornim de la premiza că există acest cvorum.

Trecem la art.11. Sunt înscriși următorii colegi, sunt 10 înscrieri, de fapt. Rugămintea, dacă se poate, să limităm intervențiile totuși la 3 minute poate, dacă sunteți de acord și, bineînțeles, pentru președinții de comisii evident un timp mai larg.

Dar, stimați colegi, vă rog să observați, am discutat două articole într-o zi, aproape o zi întreagă. Dacă dezbaterile vor merge în același ritm vom avea nevoie, practic, de ... Fiecare minister are problemele lui, știți bine, și lobby-ul său în Parlament și în afara Parlamentului.

Recomandarea, dacă se poate, intervențiile să nu depășească trei minute.

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci. Va urma domnul deputat Ana Gheorghe. Domnul Tocaci nu este aici.

Ii dau cuvântul domnului deputat Ana Gheorghe.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Domnul Ana este bolnav.

Domnul Adrian Năstase:

Este bolanv. A venit domnul Tocaci, căruia îi dau cuvântul și se pregătește domnul deputat Márton Árpád.

Aveți cuvântul, domnul senator.

Domnul Emil Tocaci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Doar câteva cuvinte.

Acest articol 11, mă rog, aceasta este mai puțin important, totuși mi-e greu să mă abțin să nu remarc faptul că este foarte ciudat, adunând la un loc cultura, religia și sportul. Cred că se putea găsi și o altă formă. N-are importanță prea mare, dar totuși e ciudat.

Obiecțiunea mea este legată de suma alocată pentru sport. Având în vedere experiența zilelor acestora, nu îmi fac mari speranțe în legătură cu o suplimentare, dar îmi fac doar datoria să semnalez că aceste 76 de mild. reprezintă o sumă ridicolă și să mai spun, asta doar așa ca să fie spus, că faptul că România este a noua putere sportivă din lume, că acesta este adevărul, se datorește exclusiv talentului sportivilor și nicidecum condițiilor, care se situează pe ultimul loc.

Domnul ministru spune că Opoziția este tare aici. Nu, domnule ministru, aici este tare națiunea și rămâne tare oricât o masacrați dumneavoastră cu bugetul pentru sport și sănătate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Márton Árpád. Se pregătește domnul deputat Gabriel Țepelea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând și eu am această observație în legătură cu includerea în același articol a activității sportive și de tineret și a celorlalte ramuri, deci cultură, religie, mai ales că mai departe, la Anexa III/17 apare din nou această sintagmă, deci o sumă oarecare este alocată unor instituții pentru religie și activitate sportivă și de tineret, o sumă de 26 mld.; și nu prea înțeleg ce caută la acest capitol, la Ministerul Culturii, aceste 26 de mild., ce fel de sport, când știm cu toții că există un minister specializat care este al tineretului și are și fondurile separate pentru tineret și sport. Evident, această discuție o vom face la dezbaterea respectivă.

Din păcate, deși cele două comisii au dorit să avem o discuție cu domnul ministru Georgescu, prin intermediul celor doi președinți, această discuție nu a putut avea loc, întrebările noastre nu au primit răspuns. Ca atare, părerea acestei comisii, pur și simplu, nu a putut fi cristalizată nici până la ora actuală, pentru că, de exemplu, ceea ce s-a spus de domnul ministru la răspunsul pe care l-am primit eu, dacă îmi permiteți să citez: "Sursele sunt, pe de o parte, în programele proprii care vor aduce venituri suplimentare, pe de altă parte în redistribuirea care se lasă la nivelul de decizie al fiecărei unități, nu se mai dirijează și se repartizează de la nivelul Ministerului Finanțelor sau al Ministerului Culturii pe fiecare instituție și pe fiecare capitol bugetar sumele, ci li se avansează o sumă globală în care ei se încadrează și cu cheltuielile de personal, și cu cele materiale și cu cele de capital." Deci, redistribuiri între capitole plus venituri proprii.

Însă, o să vedeți la Cap.VIII, se face o împărțire pentru toate cele trei articole, pe aceste capitole - pentru cheltuieli de personal, investiții etc.,etc.

Dacă rămâne aceasta așa la art.8, înseamnă că putem să luăm din salariul medicilor, să zicem, și putem să dăm actorilor sau dacă rămâne la Cultură această împărțeală va trebui să luăm de la bibliotecari și să dăm actorilor, pentru că, încă odată spun, nu Parlamentul, nu comisia au votat și au avut inițiativa acele ordonanțe, ci însăși Guvernul. Deci Guvernul trebuia să arate, conform Constituției, sursa de venituri pentru a da aceste sume suplimentare acelor oameni care sunt prevăzuți în ordonanța respectivă.

Or, în acest articol care nu s-a modificat și mai ales la ce se va întâmpla, sper că vom avea o dezbatere măcar la anexa respectivă, nu este vorba despre această suplimentare, nici la capitolul care se referă la bugetele locale, care iarăși vor trebui să fie finanțate în plus. Iar faptul că în cadrul ministerului, ce s-a propus de comisie va fi o sumă globală, deci nu pe instituție, aceasta înseamnă o problemă și mai mare, pentru că într-adevăr, pur și simplu, scapă de sub controlul parlamentar. Și, vă spun încă o data, nu rezolvă problema de fond. Eu mă așteptam să vină domnul ministru să spună: uite, suma respectivă de 10 mld.lei, eu o găsesc aici și o... Acum nu fac propunerea respectivă, pentru că o să spuneți să arăt sursa. Eu însă am crezut, și cred și acum, că în momentul în care dumneavoastră v-ați gândit să scoateți o ordonanță, nu o scoateți doar ca să dați praf în ochii oamenilor, ci pentru că aveți sursa respectivă de 10 mld.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele Comisiei pentru cultură. Va urma domnul senator Ioan Crețu.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând trebuie să fac o precizare că drept urmare a propunerii pe care a făcut-o senatorul Păunescu, de a avea o întâlnire cu primul ministru și cu ministrul finanțelor, în numele comisiei noastre a fost delegat domnul vicepreședinte Sălcudeanu, care va relata, dacă va fi necesar, rezultatul acelei întâlniri.

În ce mă privește, am avut o întâlnire cu domnul ministru al finanțelor, în calitate de vicelider al partidului pe care-l reprezint - Național-Țărănesc Creștin Democrat - și, între altele, am discutat o serie de probleme despre care voi face referire aci. Aceasta pentru a preciza în ce termeni s-au desfășurat contactele cu ministerul de resort.

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a mă opri asupra proiectului de buget pe anul 1996, cred că se impun câteva observații de principiu.

Prin scrisoarea primului ministru, din 30 ianuarie 1996, ni s-a comunicat că, de acord cu președinții celor două comisii pentru buget, s-au operat o serie de modificări, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței nr.9/1996. Or, această ordonanță nu a fost aprobată încă de Parlament. Pe de altă parte, nu toate modificările necesitate de intrarea în vigoare a ordonanței au fost luate în considerare, sumele destinate cheltuielilor cu salariile nefiind prinse nici în ultima formă a proiectului de buget. Subliniem că votarea acestor modificări aduse proiectului de buget înseamnă o acceptare de facto a ordonanței nr.9, înainte ca aceasta să fi fost supusă dezbaterii Camerei Deputaților. Or, față de textul acestei ordonanțe, atât comisia noastră, cât și numeroase instituții publice au arătat serioase rezerve. Mai precis, pot să spun că există o adresă a domnului ministru al culturii prin care se înștiințează comisiile de resort că nu vor fi în stare cei de la Ministerul Culturii să onoreze plata salariilor dacă nu va fi luată în considerare o sumă de peste 13 mld. Ce înseamnă această sumă de 13 mld.? Înseamnă exact suma care a fost redusă prin rectificarea de buget. Deci există o necorelare.

În legătură cu problemele ridicate aici, constatăm totodată că bugetul pentru cultură, ori bugetul unor instituții subordonate unor ministere, cum ar fi cel al Ministerului Afacerilor Externe, al Apărării Naționale, al Internelor, nu sunt evidențiate în mod distinct. Ieri sau alaltăieri am ridicat această problemă, pentru că durează bugetul de atâtea zile încât am început să facem confuzii, deci am ridicat această problemă și am cerut domnilor miniștri care erau de față să specifice care sunt sumele alocate culturii din acest buget al ministerelor pe care le conduc. Domnul președinte de ședință de atunci le-a cerut domnilor miniștri să-mi înainteze această precizare. Până la această oră nu am această precizare. Dacă ar fi existat această precizare, n-ar mai fi existat nici întrebarea domnului Márton și nici întrebarea altor parlamentari cu privire la lipsa unor precizări a sumelor incluse în bugetul culturii la alte ministere.

Un alt subiect de reflecție ni-l oferă proiectul de buget în ce privește concepția Guvernului cu privire la descentralizare și la autonomia locală în domeniul culturii.

Astfel, prin proiectul de buget înaintat de Guvern au fost trecute în subordinea Ministerului Culturii 134 de instituții județene de cultură, care se adaugă la cele 99 de instituții care se aflau deja în subordinea acestui minister. Cele 134 de instituții județene, pe care ministerul le preia în subordine și pe care le va finanța din bugetul propriu, sunt definite "instituții județene de importanță națională."

Ne exprimăm dezacordul față de această încercare de restrângere a autonomiei locale, a dreptului comunităților de a decide asupra ponderii și structurii instituțiilor locale. Această listă de 134 de instituții fusese inițial mult mai mare, ea incluzând și toate teatrele și filarmonicile județene. Datorită puternicelor proteste ale acestora, ele au fost eliminate de pe lista inițială, de unde putem deduce că, în concepția Guvernului, ele nu mai sunt instituții județene de importanță națională, la fel ca muzeele sau ca bibliotecile județene. În schimb, Ansamblul folcloric Ciobănașul din Întorsura Buzăului este "instituție județeană de importanță națională", ca și alte 10 ansambluri folclorice. În aceeași situație se află și centrele județene pentru conservarea și valorificarea tradiției și creației populare, uitându-se faptul că deja în subordinea Ministerului Culturii există un centru național cu aceleași preocupări.

Din cele de mai sus rezultă lipsa unei concepții coerente, a unor criterii unitare în stabilirea importanței și subordonării diverselor instituții publice de cultură.

În concluzie, considerăm ca fiind total nelegală și contrară principiilor afișate de Reformă și de descentralizare această încercare a Guvernului de a schimba subordonarea unor instituții publice de cultură printr-o lege bugetară care, așa cum știm cu toții, este o lege anuală. Remarcăm, cu această ocazie, că situația financiară a instituțiilor județene ce urma să fie preluată de Ministerul Culturii nu s-ar îmbunătăți prin preluarea lor. Un exemplu este, credem, suficient. Bugetul propus pe anul 1996 de Consiliul local al Municipiului București pentru muzeul municipal este de două ori mai mare decât cel propus inițial de Guvern, iar valoarea subvențiilor este de trei ori mai mare. Această situație se regăsește în foarte multe județe, ceea ce ne determină să credem că prin această preluare nejustificată, Guvernul încearcă să acopere o reducere substanțială a alocațiilor pentru instituțiile de cultură.

Este vorba, după părerea noastră, de un fel de economisire mascată, care poate fi foarte ușor demonstrată.

Deci, iată o obiecțiune de principiu. Dacă cei de la județe doresc să-și păstreze autonomia și dacă conducerea județeană își asumă răspunderea finanțării unor teatre, unor muzee ș.a.m.d., de ce nu sunt lăsate acestea să funcționeze după propriile lor interese?

O altă problemă, tot de principiu. Atragem atenția asupra conținutului art.22, care prevede că modul de repartizare a sumelor destinate acțiunilor organizațiilor nepolitice ale minorităților naționale, ale celor din cadrul campaniei europene pentru combaterea rasismului, combaterea xenofobiei, antisemitismului și intoleranței, ale celor pentru sprijinirea românilor din afara granițelor și al celor menite să promoveze imaginea și interesele românești peste hotare "se aprobă prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Secretariatului General al Guvernului, Consiliului Permanent al Congresului Spiritualității Românești, Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni și - acum observați o precizie - altor instituții interesate, după caz". Mi se pare o formulare foarte laxă. Dacă tot sunt bani puțini și trebuie folosiți cu economie, atunci credem că este firesc să fie utilizați potrivit unei strategii și unor programe asupra cărora și Parlamentul ar trebui să-și poată spune punctul său de vedere.

Pe de altă parte, constatăm că au fost multe cazuri în care, pentru acțiuni similare sau uneori pentru aceeași acțiune, s-au alocat fonduri pentru mai multe instituții, cu scopuri și atribuții asemănătoare. Eficiența unei astfel de dispersări de forțe este cel puțin discutabilă.

În aceeași ordine de idei, remarcăm absența Fundației Culturale Române din lista instituțiilor nominalizate în textul de mai sus, în textul citat ea figurând, probabil, la capitolul "et cetera", și altele.

În consecință, propunerea este: reformularea textului în discuție cu includerea obligativității discutării strategiei și programelor în cauză cu comisiile de specialitate ale Parlamentului.

În cele ce urmează voi enumera solicitările care au sosit la comisie, fără a intra în analiza lor. Deci, este vorba de solicitările venite din partea Ministerului Culturii, pe care prezența domnului ministru aici mă dispensează de-a le face eu cunoscute. Mă voi ocupa de celelalte.

Este vorba de suma necesară alocațiilor pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice care, în momentul de față, nici măcar nu sunt evidențiate separat în bugetul Ministerului Culturii. Este vorba despre o majorare de 7,5 mld., adică exact aceeași sumă nominală ca și cea prevăzută în bugetele anilor ‘94 și ‘95, adică 26 mld.lei. Numai pentru lucrările de la Mânăstirea Agapia, de exemplu, ar fi necesare anul acesta 2 mld.lei.

Susținem, cu această ocazie, necesitatea evidențierii într-un subcapitol special a sumelor alocate pentru cele peste 100 de șantiere de conservare și restaurare aflate în lucru.

În această privință, comisia a redactat un amendament, pe care l-am discutat și cu domnul ministru, și este de acord ca suma, cel puțin așa a reieșit din dezbaterea de la Guvern, ca suma destinată monumentelor istorice, în toate ipostazele, restaurare, conservare ș.a.m.d., să fie specificată. În acest sens, există un articol pe care am să-l supun, la urmă, aprobării dumneavoastră.

Centrul Național al Cinematografiei a solicitat, și susținem această cerere, alocarea sumei de 800 mil. cu destinație specială, și anume: conservarea și recondiționarea copiilor de filme din patrimoniul Arhivei Naționale de Filme. Este o avuție naționala și nu trebuie să insist asupra ei.

Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziune solicită 7 mld., respectiv 2,29 mld. De asemenea, este necesară suplimentarea bugetului Societății Române de Televiziune cu contravaloarea de 350.000 dolari pentru preluarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a programului românesc de televiziune.

În ce privește situația de la Televiziune, am aici o adresă a doamnei Meleșcanu, care analizează necesitățile de comunicare prin satelit ale Televiziunii și pe care, desigur, cred că o are și domnul ministru și pe care îl rog s-o ia în considerare.

Pentru Consiliul Național al Audiovizualului ni s-a semnalat că prezentul proiect de lege acoperă doar 46% din necesități. Or, nu s-a prevăzut sumele necesare pentru cheltuielile ocazionate de programele de radio și televiziune în timpul campaniilor electorale. Această sumă, evident, trebuie să figureze în buget.

În legătură cu Centrul Național al Cinematografiei, acesta solicită majorarea cu 3 mld. lei a sumelor alocate pentru finanțarea producției naționale de filme.

În legătură cu capitolele separate, la care figurează unele instituții, mă opresc asupra uneia singure, anume Academia Română, care solicită suplimentarea sumelor destinate Editurii Academiei, în vederea tipăririi unor lucrări fundamentale, cum sunt: Dicționarul limbii române, care nu mai poate fi oprit fără riscul de-a aduce prejudicii culturii naționale, Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic, Atlasul geografic și alte lucrări importante.

Acum, în încheiere, vrau să dau citire amendamentelor, nu înainte de-a aduce la cunoștința plenului și dumneavoastră din Guvern în mod special că, în urma conversației pe care am avut-o la Guvern cu domnul ministru Georgescu, am obținut, sper, și dumnealui este rugat să confirme dacă am obținut, pot să spun doar că am solicitat ca o sumă importantă să fie alocată pentru a se realiza filme, microfilme după documentele, cele 152 de documente fundamentale privind istoria și cultura poporului român, aflătoare la Vatican, până acum în arhiva secretă. Domnul ministru ne-a promis că va alocat 200 mil., sumă din rezerva bugetară. Îl rog să confirme.

Domnul Florin Georgescu (lângă tribună):

Poftiți aici Hotărârea de Guvern, care arată că suntem oameni serioși!

Domnul Gabriel Țepelea:

Reproduc ce a spus domnul ministru, poate n-ați auzit: "Poftim aici Hotărârea de Guvern, care dovedește că suntem oameni serioși". Nu!?

Domnul Florin Georgescu (din banca guvernamentală):

Da, dar fără "poftim", "poftiți"!

Domnul Gabriel Țepelea:

Da, asta da. În fond n-am greșit.

Eu mă bucur să spun că am avut audiența respectivă cu succes.

A doua propunere este, mai bine zis este o întrebare. Dacă împreună cu Ministerul Culturii a prevăzut suma necesară pentru monumentul Iuliu Maniu, proiect aprobat de foștii miniștri ai culturii, proiect actualmente închis, opera scuptorului Mircea Spătaru, rectorul Academiei de arte plastice, așteaptă în atelierul artistului prevederile bugetare pentru a imortaliza în centrul Capitalei pe cel mai aprig luptător pentru unirea Transilvaniei cu Țara Mamă, devenit ulterior simbol al luptei pentru democrație. O nouă amânare ar putea fi interpretată ca un dezinteres față de un simbol național.

Permiteți-mi acum să dau citire celor trei amendamente.

Deci, la art.11, aceste amendamente sintetizează, în fond, discuțiile avute cu domnul ministru. Art.11, alin.3. Întrucât în buget nu se specifică suma care va fi alocată pentru dotarea bibliotecilor publice, am convenit ca această sumă să fie specificată. Anul trecut, în dreptul sumei a fost trecut un asterisc și Curtea de Conturi a amânat onorarea plății.
Pentru a preîntâmpina o asemenea situație, am cerut ca să fie prevăzută expres în buget.

Deci, articolul ar suna așa, art.11, alin.3: "din suma de 1 mld. lei alocată pentru achiziții de cărți și publicații, Ministerul Culturii poate efectua achiziții și pentru dotarea bibliotecilor publice din subordinea autorităților administrației publice locale".

În privința monumentelor istorice este iarăși o problemă care trebuie să fie precizată în cadrul bugetului. Deci, propun la art.11 alin.4, alineat nou: "Din suma de 26 miliarde lei...", observați că nu am umblat la sumă, suma este aceea prevăzută în buget, - deci, "Din suma de 26 de miliarde lei, alocată Ministerului Culturii pentru activități de protejare a monumentelor istorice înscrise în lista de priorități aprobată, se pot finanța lucrări de proiectare, conservare, restaurare și punere în valoare a acestora, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare asupra lor".

Tot la art.11 alin.5, alineat nou,"Lucrările de conservare și restaurare a monumentelor istorice finanțate potrivit alineatului 4 vor fi contractate în urma adjudecării de către ofertanți a licitațiilor organizate, potrivit legii". Cred că un finanțist nu poate obiecta la această formulare.

În fine, ultima propunere, art.11 alin.6, tot un alineat nou, "Pentru toate lucrările menționate la alineatul 4, finanțarea se va deschide numai în condițiile acceptării prealabile de către proprietarul sau titularul dreptului de administrare al monumentului istoric, a obligațiilor ce decurg din măsurile de protecție curentă stabilite pentru fiecare monument în parte de către Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei naționale a monumentelor istorice, precum și, după caz, a măsurilor deosebite de protecție stabilite prin lege".

Acestea sunt propunerile care au fost discutate. Evident, suma pentru cultură nu este suficientă, așa cum nu sunt suficiente sumele alocate nici altor sectoare ale vieții publice, sau a sănătății din țara noastră, dar eu mă mărginesc să spun că, dacă domnul ministru poate găsi resursele necesare, suma de 50 de miliarde, alocată în plus Ministerului Culturii, ar face ca noi să depunem mărturie prin vreme a trecerii noastre pe aici.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din bancă):

Ați refuzat să supuneți la vot, când ați discutat problema resurselor.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Gabriel Țepelea:

Nu știu ce vrea să spună.

Domnul Adrian Năstase:

Nu. Observația domnului deputat de a nu pune la vot propuneri de modificare în buget dacă nu se indică sursa de finanțare.

Domnul Gabriel Țepelea:

Da, mă rog...

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Gabriel Țepelea:

Deci, de data aceasta am avut opoziție din partea Opoziției. Eu mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Da, aceasta este.

Se vede că Opoziția este democratică.

Domnul senator Crețu, va urma domnul senator Tănase Tăvală.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Voi vorbi câteva minute despre activitatea sportivă...

Domnul Adrian Năstase:

Trei, domnule senator.

Domnul Ioan Crețu:

Dacă dumneavoastră îmi permiteți trei, domnule președinte, cu amabilitatea dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog.

Domnul Ioan Crețu:

Mă voi referi la activitatea sportivă, făcând parte din Comisie de sănătate, ecologie și sport.

Noi, în cererea noastră adresată Comisiilor pentru buget-finanțe, am propus suplimentarea la Ministerul Tineretului și Sportului a celor 62 de miliarde pentru anul acesta, prevăzute la buget, cu 10 miliarde. Referindu-ne la starea, ca să zic, terenurilor de sport, la bazinele de înot olimpice, la sălile polivalente din țara noastră, Ministerul Tineretului și Sportului, la ora actuală permițându-și doar o singură sală, să o poată reface, să înceapă să refacă în acest an, este sala polivalentă de la Craiova.

Mă voi referi la Comitetul Olimpic Național Român, fiind vorba că în acest an va avea loc Olimpiada de la Atlanta, la care România va participa cu un lot important, peste 150 de sportivi și 80 de specialiști, antrenori, doctori, tehnicieni. Numai pentru deplasarea acestui lot pentru cazare, cheltuielile cu hrană, cu alimentație, cu medicamente și pe perioada cât va sta la această olimpiadă, Comitetul Național Olimpic cere suplimentarea cu 2 miliarde de lei, din rezerva de buget la dispoziția Guvernului, pe care l-aș ruga, ca și anul trecut, fiind înțelegător, domnul ministru Florin Georgescu și anul trecut ne-a sprijinit, este vorba de reprezentarea României și aș ruga ca, din posibilitățile pe care le avem, să sprijinim Comitetul Olimpic Național, pentru că și sportul nostru, atât la campionatele mondiale, europene a fost la înălțime, reprezentându-ne cu cinste, fiind cel mai bun ambasador al României, cum a fost la campionatele mondiale de fotbal din SUA, prin reprezentativa noastră...de fotbal.

Domnul Adrian Năstase:

...Nu numai la înălțime, dar și la lungime, nu numai la înălțime, ci și la lungime.

Domnul Ioan Crețu:

Și la lungime, domnul...

Da, într-adevăr, pentru că vor fi și probe de lungime și înălțime, cum spunea domnul președinte. Sigur, este vorba de o olimpiadă cu atâtea probe.

Comitetul Olimpic Român are 33 de centre, unde sunt 500 de copii care, de exemplu la Deva și la Onești pentru gimnastică, la Reșița gimnastică, la Bistrița - tenis, la Orșova caiac-canoe, care vor fi schimbul de mâine pentru sportivii noștri.

Rog, încă odată, pe domnul ministru, să ne sprijine Comitetul Olimpic Român.

Mulțumesc ,domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, și eu domnule senator. Are cuvântul domnul senator Tănase Tăvală, va urma domnul deputat Petre Sălcudeanu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Tănase-Pavel Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Referindu-ne la cheltuielile care sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 1996, sigur că nu putem să evidențiem că ar fi una mai importantă decât celelalte. Toate sunt importante, dar și toate sunt foarte puține față de ceea ce ar trebui să se realizeze în cadrul societății românești.

Referindu-ne la acest departament al culturii și al acestor activități culturale, religioase și sportive, observăm că s-a alocat un fond destul de redus, 397 de miliarde de lei.

Dacă apreciem că societatea românească are nevoie, în primul rând, de o educație deosebită, care se face prin reprezentanții culturii și prin reprezentanții bisericii și ai școlii, atunci apreciem că aceste fonduri, așa cum s-a văzut și la articolul care a prevăzut cheltuieli pentru învățământ, a colportat foarte multe discuții, ca și la acela pentru sănătate și la alte articole care urmează să fie discutate.

De aceea, noi, care am analizat fondul pentru aceste activități, am apreciat că în legătură cu ceea ce ar trebui să se facă ca răsplată a acestor activități deosebite, cu importanța lor recunoscută în societatea noastră de viitor, am apreciat, referindu-ne la salariul mediu de 252.000 de lei, care este prevăzut pentru anul 1996, iar pentru cei care lucrează în cercetare, în acest sector, de 216.000 de lei, am apreciat că salarizarea acestor oameni - și sunt cam 3.750 de salariați - este modestă. Și atunci am făcut propunerea care, de asemenea, este modestă, raportându-ne tocmai la acest buget, care este al sărăciei, și am propus 3 miliarde de lei, repartizate pentru fiecare dintre acestea trei activități: pentru activitatea culturală, religioasă și sportivă.

În cazul în care se aprobă cele 50 de miliarde solicitate de către domnul președinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților însemnează că aceste 3 miliarde se pot include în acelea care sunt prevăzute de Comisia pentru cultură.

De aceea, noi insistăm ca, cel puțin 3 miliarde, din cele care vor fi aprobate - și sunt convins că vor fi găsite resursele de buget - să fie repartizate pentru cheltuieli de personal.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Petre Sălcudeanu, va urma domnul deputat Petru Șteolea.

Domnul Petre Sălcudeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întâlnirea de care a amintit domnul Marton Arpad a avut totuși loc, din păcate, nu în componența pe care noi am stabilit-o în cele două comisii, ale Senatului și ale Camerei Deputaților. De două ori domnul ministru Florin Georgescu ne-a așteptat, domnul Păunescu, bănuiesc, din motive obiective nu a putut veni, și atunci discuția am purtat-o împreună cu colegii de la Ministerul Culturii și cu domnul ministru Florin Georgescu, singur. La anexele respective voi menționa, atunci când vom ajunge la ele, îmbunătățirile, poate modeste, dar îmbunătățiri totuși care s-au adus în domeniul culturii.

Vreau să fac un amendament. Întrucât prin apariția Legii nr.41 din 1995 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68 din 1994 privind protejarea patrimoniului cultural național a apărut o inadvertență între art.22, care prevede că finanțarea acestor lucrări se face prin bugetul de stat, și art.24, care menționează că restaurarea monumentelor istorice și a bunurilor culturale mobile, clasate este în sarcina proprietarilor sau titularilor dreptului de administrare, Ministerul Culturii are greutăți în efectuarea plăților pentru restaurarea monumentelor pe care nu le are în proprietate sau nu le administrează. De asemenea, organizarea și finanțarea achizițiilor muzeale și de altă natură constituie una dintre atribuțiile importante ale Ministerului Culturii și, ca urmare, este necesară cuprinderea în textul proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul curent a unor prevederi clare în această privință.

În aceste condiții propunem introducerea a două alineate noi la art.11, cu următorul conținut:

1. "În limita fondurilor repartizate prin bugetul de stat, Ministerul Culturii finanțează și lucrări de proiectare, conservare, restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentelor istorice aparținând instituțiilor publice de subordonare centrală și celor de subordonare locală, precum și a celor aparținând cultelor religioase.

2. Din sumele alocate pentru achiziții de bunuri și alte cheltuieli de investiții Ministerul Culturii poate efectua și achiziții de case memoriale, precum și de terenuri situate în situri istorice de importanță deosebită".

Aș mai vrea doar să adaug că susțin și eu propunerea de majorare a bugetului cu influențele determinate de aplicarea Ordonanței Guvernului nr.9 din 1996 cu privire la creșterea salariilor din unele unități de cultură. În situația în care bugetul Ministerului Culturii nu se va majora cu suma de 13,604 miliarde lei, nu se vor putea plăti salariile reglementate prin Ordonanța guvernamentală nr.9 din 1996, iar în situația acordării acestor majorări în lunile noiembrie, decembrie, unitățile nu vor mai dispune de fonduri financiare pentru plata salariilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, va urma domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă voi referi la un aspect care din punct de vedere al formulării ca amendament a fost atins și de domnul președinte al Comisiei pentru cultură, domnul Țepelea. Este vorba de fondurile prevăzute, proiectate pentru Societatea română de televiziune. După cum cunoașteți, începând cu anul 1994 s-a reușit aici, la Parlament, să se aloce fondurile necesare dezvoltării acțiunii de emitere a programului TV România Internațional prin satelit. Am avut 800 de milioane în 1994, 5 miliarde în 1995. În structura în care s-a prevăzut dezvoltarea acestui program, în sensul în care de la 1 decembrie 1995 și până la 1 iunie 1996 să emită 3 ore pe zi, în dezvoltare spre etapa a doua, adică din 1 iunie 1996 și până la 31 decembrie 1996 să emită 8 ore pe zi, din datele pe care le avem, și sunt date confirmate de conducerea Departamentului România Internațional, rezultă că fondurile sunt asigurate în această structură de program de 8 ore pe zi numai până la sfârșitul lunii septembrie. Fără a mai face vorbire despre importanța acestui post de televiziune, despre ce înseamnă el pentru România în afara granițelor noastre, pentru imaginea sa, vreau să vă spun că putem face comparație și cu ceea ce se alocă în țările vecine pentru aceste asemenea acțiuni. Cu excepția Republicii Moldova, în toate țările vecine, sumele alocate pentru o asemenea acțiune sunt de la 2 până la 10 ori mai mari. De exemplu, într-o țară vecină au fost alocate de la bugetul statului 18 milioane de dolari, ceea ce înseamnă 54 miliarde lei - și aceasta numai jumătate din fondurile necesare, cealaltă jumătate vine de la o finanțare egală, primită de la unele fundații particulare.

Consider că trebuie sprijinită din punct de vedere a acțiunilor bugetare această cheltuială și ea nu poate să fie decât un sprijin care servește o cauză de interes național.

Deci, propunerea mea și amendamentul meu, care a fost trimis comisiilor este următorul: suplimentarea cuantumului cheltuielilor pentru cultură cu 5 miliarde lei pentru Societatea română de televiziune, programul TV România Internațional. Deci, vom acoperi ca funcționare cheltuielile de chirie canal, de realizare a programelor pe perioada 1 octombrie - finalul anului acesta. Sursa - articolul 20 punctul b) fondul de rezervă la dispoziția Guvernului și poate parțial sumele alocate la ceea ce privește imaginea externă a României.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Lazăr Lădariu, va urma domnul deputat Brânzei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Încheindu-mi alocuțiunea referitoare la puținătatea banilor pentru cultură în cadrul dezbaterilor prilejuite de proiectul bugetului pe anul 1995 spuneam: protejarea culturii românești este echivalentă cu apărarea frontierelor naționale. Mai pomeneam atunci că în condițiile în care evaziunile fiscale ale bișnițarilor și mafioților se ridică în România la aproximativ 1000 de miliarde de lei, în care ar încăpea cam de trei ori necesitățile spirituale ale unei țări, indicând astfel și sursa prevăzută de Constituție, suma prevăzută în buget, de doar 272,3 miliarde revenind cheltuielilor în domeniu, seamănă mai mult cu o jignire adusă culturii.

Se vede treaba că datul de la Dumnezeu numit talent, poate fi umilit uneori de un salariu indecent, uitând că funcția este trecătoare, dar arta veșnică până și că între sacrificii și supraviețuire la noi nu mai este o mare deosebire, unii au considerat că este prea mult un salariu decent, cerut de cei hărăziți să facă parte din stirprea lui Vraca, Bulandra, Caragiu, George Constantin.

În fața culturii, fără îndoială, politica ar trebui să fie mai smerită, spunea recent un scriitor. Când între nașterea și moartea românului, cartea vândută la nivel mondial a devenit foarte scumpă față de veniturile lui, cam de 50 de ori mai mici ca în alte țări, indiferența și cinismul devin nu doar neproductive, ci antiromânești.

Nu-i suficient oare că avem o comunitate culturală foarte dezbinată, că reviste ticăloșite dirijează atacuri împotriva scriitorilor români importanți: Arghezi, Goga, Eminescu, Călinescu, Sadoveanu, că marile complexe: Brâncuși - la Târgu Jiu, Sarmisegetusa în munții Orăștiei, un patrimoniu cultural care cuprinde și mânăstirile Agapia, Văratec, Neamț, Cetatea Sighișoarei sunt amenințate de lipsa banilor și de indiferență? Acest brânci bugetar ne mai lipsește? O viitoare necesară reformă în cultura românească, în care să fie cuprinsă și ocrotirea patrimoniului național, ar trebui să aibă în vedere opinia unui intelectual român. Fantomele lui Socrate, Aristotel și Fidias, spunea el, lucrează pentru bugetul actual al Greciei. Deocamdată doar un motiv serios de meditație.

În fața unui auster buget al culturii valabilă rămâne replica dată lui Hamlet de către Polonius, primul-ministru al Danemarcei, referitoare la artiști: "Cinstiți-ii așa cum se cuvine, doar ei sunt cronica vie și percutantă a vremurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost după moarte decât să intri în gura lor cât timp ești în viață".

În rest, când noi dezbatem bugetul spre cântatul cucului, în timp ce proiectul similar spaniol era respins deja încă de la 25 octombrie 1995, valabilă rămâne parafrazarea cuvintelor cronicarului: nu-s vremurile sub cultură, ci biata cultură sub ele.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Brânzei. Va urma în finalul dezbaterilor noastre domnul deputat Buzatu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Încerc să aduc câțiva bănișori pentru Ministerul Culturii prin amendamentul pe care o să vi-l dau citire acum.

Deci, doresc să se suplimenteze bugetul Ministerului Culturii la articolul: alte instituții și acțiuni privind cultura, religia și activitatea sportivă și de tineret, cu suma de 300 de milioane de lei prin diminuarea cu aceeași sumă a prevederilor bugetare de la art.22 alin.1 și respectiv alin.2 al aceluiași articol.

La acel articol 22 se prevede derularea, prin Secretariatul General al Guvernului, ca și în anii trecuți, sprijinirea activităților organizațiilor aparținând minorităților naționale. Acestor organizații - și în anul trecut și în ceilalți ani - care nu sunt deloc puține, sunt într-un număr de 18, le-au fost derulate, prin hotărâre de Guvern, în anul 1995, pentru UDMR, o sumă de 286 de milioane de lei.

După cum știți, săptămâna trecută, prin votul celor mai mulți, a majorității deputaților și senatorilor, s-a reușit ca Uniunea Democrată a Maghiarilor din România să fie transformată în partid politic. Ca atare, și dânșii, ca și celelalte partide politice urmează să fie finanțate de la bugetul de stat, așa cum prevede Legea partidelor politice.

Deci, stimați colegi, în aceste condiții am propus diminuarea acestei sume, deci, de la articolul 22 și transpunerea pentru acest articol de la 11 privind bugetul Ministerului Culturii, cu 300 de milioane de lei, am luat în calcul nu majorarea sumelor alocate anul trecut pentru UDMR, care au fost de 286 de milioane, înmulțit cu 20% gradul de inflație, am luat doar o creștere de 10-12%, așa cum este și creșterea totală a sumelor care au fost prevăzute anul trecut și anul acesta la capitolul privind sprijinirea organizațiilor minorităților naționale, derulate prin Secretariatul General al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Buzatu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În prezent personalul angajat al cultelor religioase recunoscute în țara noastră și al instituțiilor de învățământ teologic neintegrate în învățământul public este salarizat din fonduri proprii și dintr-o contribuție de la fondurile statului, stabilită prin Ordonanța Guvernului nr.4/1993 la nivelul salariului minim brut pe țară. Datorită faptului că sunt multe unități de cult cu venituri mici sau chiar fără venituri, la cererea unor culte, prin Ordonanța Guvernului nr.38 din 1994, s-a stabilit că pentru 400 de posturi să se asigure de la bugetul statului o contribuție egală cu dublu salariului minim brut pe economie. Prin aceeași ordonanță s-a atribuit și o indemnizație personalului clerical cu funcții de conducere. Este vorba de 233 de posturi pentru toate cultele.

Deoarece în anul care a trecut, situația financiară a mai multor unități de cult a continuat să se degradeze, a crescut îngrijorător de mult numărul angajaților cultelor care nu-și realizează salariul și având aceste lucruri în vedere, în mai multe rânduri, conducerile unor culte religioase, în special Biserica Ortodoxă Română, au solicitat salarizarea integrală de la bugetul statului a tuturor angajaților cultelor, așa cum a fost până în anul 1953.

Ținând cont de situația economico-financiară a țării, până la rezolvarea deplină a acestei probleme, vă propun să extindem prevederile articolului 1 din Ordonanța Guvernului nr.38/1994 la un număr maximum de 3.000 de posturi din centrele și din unitățile de cult cu venituri mici, fără venituri, sau din zonele izolate, precum și pentru instituțiile de învățământ teologic neintegrate în rețeaua învățământului public. Și în acest sens am formulat un amendament, care să fie al patrulea, sau al cât va fi el după cele care vor mai fi adoptate, cu următorul conținut - un amendament la art.11 - "În anul 1996, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul de posturi din unitățile de cult cu venituri mici, sau fără venituri, care beneficiază de o contribuție la nivelul a două salarii de bază minime brute pe țară, prevăzute la art.1 alineat 1 din Ordonanța Guvernului nr.38/1994 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult cu venituri mici și acordarea de indemnizații unor ierarhi și cadre din conducerea cultelor, aprobată prin Legea nr.130/1994, se poate majora, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte,la maximum 3.000 posturi, Guvernul urmând să introducă modificările corespunzătoare în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte și bugetul de stat pentru anul 1996, pe seama fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului".

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, avem mai multe amendamente.

Este, în primul rând, un amendament acceptat de către comisii și care nu are decât un sens...

Vă rog, domnule deputat. Sigur, dacă este vorba despre o chestiune de procedură, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vedeți dumneavoastră, când s-a discutat bugetul Ministerului Sănătății, dumneavoastră ați exprimat, ați expus un punct de vedere. Poate aveți dreptate, deși chiar și la acest ultim amendament era... s-a invocat rezerva bugetară. Noi, prin Comisia drepturilor omului, am indicat această sursă, dumneavoastră nu ați pus la vot.

Prin urmare, eu cer scuze domnului profesor Țepelea, nu m-am referit nici la domnul profesor, nici la Grupul parlamentar PNȚCD, m-am referit că o comisie a venit și a cerut, pe bună dreptate, suplimentarea bugetului pentru cultură. Același lucru - am venit cu o sumă modestă, am cerut-o noi - prin mine, mă rog, a fost o întâmplare - din partea Comisiei pentru drepturile omului. Dumneavoastră nici nu ați pus la vot, susținând că nu s-a indicat sursa. Îl văd aici pe domnul ministru Sălcudeanu care a cerut de asemenea, fără să indice sursa.

Vă rog să luați o decizie, pentru că am impresia că, datorită faptului că eu am venit cu această propunere, dumneavoastră ați luat decizia pe care ați luat-o în ceea ce mă privește pe mine și închei, spunând că cel puțin până acuma, și pentru că ați făcut referire că sunt istoric, pot să vă spun că niciodată în trecutul acestui Parlament nu s-a discutat bugetul unui minister, fără să ia cuvântul ministrul respectiv, mă refer la domnul academician și ministru Mincu.

Vă mulțumesc. Și vă rog să vă exprimați punctul de vedere asupra a ceea ce am spus eu referitor la problema aceasta cu sursele.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Nu este chestiune de procedură.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dați-mi voie să aștept ca domnul deputat să ia loc, ca să pot să răspund în această chestiune de procedură.

În primul rând, eu cred că ar fi util ca, în sfârșit, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, din grija pentru om, în general, să solicite creșterea alocațiilor bugetare la toate capitolele, nu numai la sănătate. Și dacă ar fi făcut, poate, o referire generală, ne-ar fi fost ceva mai ușor. De exemplu, o referire în care să se ceară creșterea cheltuielilor la toate capitolele cu 50 la sută. Eu cred că o astfel de propunere ar fi fost cinstită, utilă și ne-ar fi permis să mergem mai departe.

Acum, în ceea ce privește observația concretă, eu o mențin și vreau să vă spun că, în continuare, dacă sunt astfel de probleme, va trebui să constat că propunerile respective nu au un fundament în surse de finanțare și, ca atare, nu pot fi adoptate, pentru că, altfel, ar trebui, la "Monitorul Oficial", să tipărim, eventual, banii necesari pentru a acoperi cheltuielile respective. Cum încă nu avem această posibilitate, cred că trebuie să rămânem la această atitudine. Observația mea, însă, nu a vizat în primul rând această chestiune, ci a vizat o problemă care ținea, la acel moment, mai mult de amendamentele pe care le punem în discuție și, deci, erau două aspecte combinate.

Eu consider, în continuare, că trebuie să punem în discuție amendamentele pe care comisia le-a acceptat sau le-a respins și pe acestea, cu prioritate, să le examinăm, iar pe de altă parte, cu flexibilitate, acolo unde apar unele posibilități de modificare a legii și există premise pentru un acord al inițiatorului, al comisiilor, sigur, să nu acționăm mecanic, ca să mă exprim astfel și să acceptăm modificările respective. De exemplu, domnul Sălcudeanu nu a cerut bani, de aceea nici nu trebuia să indice o sursă de finanțare.

(Domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner comentează din bancă)

Nu, vă înșelați, nu ați ascultat amendamentul. Dânsul a cerut o precizare, în cadrul articolului respectiv, care să permită anumite operațiuni pentru minister. Deci nu era cazul, pentru propunerea respectivă, să precizeze sursele de finanțare.

În ceea ce privește propunerea domnului deputat Țepelea, înțeleg că dânsul a omis să prezinte sursa de finanțare și l-a rugat pe domnul deputat Barbu Pițigoi să facă această precizare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Aș încerca să sugerez colegilor mei o sursă de finanțare, referindu-mă, și cu speranța că voi obține asentimentul dumneavoastră, la o anumită problemă pe care am mai ridicat-o și în alți ani. Este vorba despre finanțarea de la bugetul statului a unor lucrări pentru mediul înconjurător, pentru anumite lucrări pe care întreprinderile sau societățile comerciale din subordinea FPS-urilor ar avea obligația s-o facă, având în vedere că beneficiile și tot ce se câștigă de la aceste societăți comerciale nu vin la bugetul statului și merg în buzunarul FPS-ului.

Am aici un raport al FPS-ului, în care se arată că FPS-ul a încasat, până la 10 octombrie 1995, suma de 1.500 de miliarde de lei.

Aș sugera ca suma prevăzută la bugetul statului pentru aceste lucrări la capitolul "Industrie", la capitolul 19, dacă nu mă înșel, în valoare de 600 de milioane de lei, să fie transferată, pentru ceea ce a cerut domnul profesor Țepelea, în domeniul culturii, iar lucrările de protecție a mediului să fie făcute de acele societăți comerciale care poluează, să zicem, atmosfera, sau apele sau infiltrarea apelor reziduale, din fondurile care sunt la dispoziția acestor societăți comerciale și, evident, din sumele FPS-ului. Nicăieri în lume o societate particulară - dacă vreți, este a FPS-ului, dar nu este a Guvernului, nu este regie - nu apelează la bugetul statului penru a-și rezolva niște probleme care țîn de neglijența ei sau de niște situații care poluează mediul, deoarece instalațiile de care dispune nu sunt puse la punct.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, însă îl rog pe domnul deputat Țepelea să noteze amendamentul.

Stimați colegi,

Începem cu primul amendament...

Da, domnule deputat. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Tarna:

Dezvolt puțin ideea susținută de domnul președinte al comisiei, domnul profesor Țepelea, și propun ca formularea "unitățile de cultură și artă", la articolul 11, punctul 2, pe care o consider inadecvată, să fie înlocuită cu formularea "instituțiile de cultură și artă de importanță și interes național" și eliminarea ultimului paragraf care face trimitere la anexele de la bugetul ministerului.

Domnul Adrian Năstase:

Dar este un amendament al comisiei care modifică "unitățile de cultură și artă" în "instituții de cultură și artă". Deci este un amendament.

Domnule președinte Marin Stelian, este, totuși, o chestiune pe care trebuie s-o lămurim. Domnul deputat Tarna vroia să adauge nu numai "instituțiile de cultură și artă" în locul... sau să schimbe în loc de "unități de cultură și artă", dar dânsul vroia să spună "de importanță deosebită" sau nu știu care erau.

Domnul Dan Stelian Marin:

Nu toate...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Deci nu găsiți utilă ...

Stimați colegi,

Să luăm, atunci, în ordine amendamentele. În primul rând, amendamentul comisiei, pe care îl supun votului comsiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, amendamentul a fost acceptat.

Amendamentul domnului Petre Sălcudeanu, de introducere a două noi alineate la articolul 11.

Dacă inițiatorul este de acord cu aceste...

Domnul Florin Georgescu:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Sunteți de acord cu aceste amendamente.

Domnule președinte Stelian Marin, de acord cu amendamentele domnului Sălcudeanu?

Domnul Dan Stelian Marin:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, amendamentul de introducere a celor două alineate a fost acceptat.

Amendamentul domnului deputat Brânzei, care vizează trecerea unei sume de 300 de milioane de lei la acest capitol, prin diminuarea cu aceeași sumă a prevederilor bugetare de la articolul 22, alineatul 1 și, respectiv, alineatul 2.

Da, vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, amendamentul domnului președinte Brânzei este valabil pe fond, însă, sub aspectul tehnicii bugetare, va trebui acționat la articolul 22, însuși, la care a făcut referirea de unde se dorește aducerea sumei aici și, respectiv, la Anexa nr.3, la cele referitoare la Ministerul Culturii și la Secretariatul General al Guvernului. De ce? Pentru că la articolul 11, pe care îl discutăm acum, sunt cuprinse toate cheltuielile de cultură realizate prin toate instituțiile bugetare ale statului, inclusiv Ministerul Culturii, inclusiv Secretariatul General al Guvernului. Deci noi, practic, nu diminuăm nimic de la capitolul "Cultură", dar dorim să reducem suma derulată prin Secretariatul General al Guvernului, din motivele arătate de domnul deputat Brânzei și să majorăm suma la Ministerul Culturii, în contrapondere. Lucrul va fi posibil la articolul 22 și după aceea la anexe. Acest articol, articolul 11 este un articol de sinteză privind cultura. Deci este o redistribuire în cadrul lui, pe care o vom opera acolo unde va fi cazul când vom ajunge la punctele respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

De acord, domnule Brânzei?

Domnul Gheorghe Brânzei:

De acord, numai să nu uităm...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Bun. Rămâne ca dumneavoastră să ne reamintiți acest lucru la articolul 22.

Domnul deputat Șteolea: "Suplimentarea cuantumului cheltuielilor pentru cultură cu 5 miliarde de lei, pentru asigurarea surselor financiare la Societatea Română de Televiziune, prin dezvoltarea preconizată a programului TVR International în etapa a doua, emisie prin satelit, 8 ore pe zi. Surse: articolul 20, litera b) "Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului".

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Vreau să spun tuturor colegilor că noi, practic, am analizat foarte amănunțit, în luna ianuarie, toate sursele care pot fi mobilizate la buget, pentru că se punea problema să acoperim efectele inundațiilor de la sfârșitul anului și începutul lunii ianuarie și de aceasta am prevăzut atâtea măsuri în bugetul de stat: blocarea posturilor, reducerea cheltuielilor pentru deplasări, detașări, simpozioane, protocol cu 15 la sută față de anul trecut și gândiți-vă, în termeni reali, dacă luăm inflația de 20 la sută, deprecierea, cât o să fie reducerea, va depăși 40 la sută, tocmai ca să facem rost de bani pentru acoperirea efectelor inundațiilor. Toate sumele, am prevăzut și în buget, urmează să treacă la rezerva la dispoziția Guvernului și noi acum dăm altă destinație rezervei la dispoziția Guvernului. Înțeleg, o sumă mică, poate nu am prins-o, nu s-au avut în vedere cei 500 de milioane, 0,5 miliarde, dar ca să umblăm la rezerva la dispoziția Guvernului, să știți... nu putem să acoperim alte priorități deosebite pentru economie și, dacă știți dumneavoastră, și cheltuielile pentru trupele pe care le avem în Bosnia se acoperă tot din rezervele la dispoziția Guvernului. Nici nu acoperă, această rezervă, cheltuielile care se fac cu militarii noștri, geniștii noștri care acționează în Bosnia. De aceasta, vă rog să mă credeți, este foarte greu să accept acum să spun, domnule, suplimentez o cheltuială bugetară și nu asigur resurse pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, căi ferate, drumuri, locuințe, terenuri, de aceasta, vă rog să mă credeți că întotdeauna mă duceam la domnul Florin Georgescu. Hai, că este vorba de 3 miliarde, 5 miliarde, putem să acceptăm, dar, în condițiile acestea, practic, mi-e imposibil să accept suplimentarea cheltuielilor bugetare.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut.

Domnul ministru Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În continuarea celor spuse de domnul președinte Stelian Marin, legat de destinația rezervei bugetare, vă rog să nu uitați, și dumneavoastră sunteți cei care aveți contactul de prim plan cu alegătorii, cu electoratul, că sumele disponibilizate de la diferite capitole bugetare pentru a fi incluse și a se suplimenta rezerva bugetară sunt destinate eliminării și prevenirii consecințelor calamităților naturale din ianuarie 1996. Acum trebuie să se lucreze la poduri, la drumuri, să se compenseze anumite gospodării, tocmai din aceste surse nominalizate și de domnul Marin Stelian, reducerea cheltuielilor administrative, protocol, reclamă ș.a.m.d. Deci nu putem să fim de acord cu propunerea domnului deputat Șteolea, deoarece, pe de o parte sursa nu este cea mai bine aleasă și rezerva bugetară, pe lângă ce vă spuneam, eliminarea consecințelor calamităților, este destinată să asigure și finanțarea alegerilor generale, să mai finanțeze și prevederile din Legea partidelor politice, care a apărut după ce s-a elaborat bugetul. Acesta este și rostul rezervei, să finanțeze prevederile care apar după ce se aprobă bugetul și ea este la limita epuizării, mai ales că, ulterior aprobării bugetului, a intervenit și chestiunea cu Bosnia, vreo 23 de miliarde. Cu atât mai mult cu cât Televiziunii Române i se alocă, prin bugetul în forma actuală, 37 de miliarde, față de 15,5 anul trecut. Este o creștere cu 138 la sută.

Domnul Petre Șteolea:

Cum este defalcat?

Domnul Florin Georgescu:

Cum este defalcat acest 37? 12 miliarde pentru stații și circuite, 3,5 pentru direcția TV România International, 5 miliarde pentru menținerea închirierii satelitului, deosebit de România International, care probabil că înseamnă cheltuielile de funcționare, dar închirierea satelitului este separată, l,5 miliarde achiziții de echipament, față de cele deja realizate și anul trecut, și alte 3 miliarde pentru dotări la TV International. Deci i se dă dotare separată, i se închiriază satelitul și i se mai dă și cheltuială funcțională 3,5 miliarde. Vă rugăm să rețineți: cu 138 la sută au crescut cheltuielile, de la 15 la 37, la această destinație. Eu zic că, dacă ar fi avut toate destinațiile o asemenea atenție ...., tocmai pentru ca să întregim imaginea corectă a României peste hotare și a putea să ne facem cunoscută adevărata situație din România, este un salt extraordinar față de anul trecut și față de anii anteriori, când nu aveam asemenea prevederi.

Vă mulțumesc. Deci nu putem să fim de acord.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Șteolea, doriți să pun la vot amendamentul?

Domnul Petre Șteolea:

Da. Și un singur cuvânt...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, în primul rând dumneavoastră trebuia să mergeți la comisie să aflați acolo cum se defalcă bugetul pentru Televiziune, să faceți discuția aceasta acolo cu domnul ministru, nu aici să vă spună domnul ministru cum se defalcă bugetul de la Televiziune. Sigur că este nevoie de bani, aceasta spun, trebuia să mergeți la comisie cu amendamentul. Veniți aici, vorbiți o dată, îl explicați o dată, vă explică domnul ministru despre ce este vorba și vreți să veniți a doua oară să explicați.

Supun la vot amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 12 voturi pentru, insuficiente...

(Comentarii)

Domnule deputat Dumitrescu, vă rog să nu faceți comentarii în sală.

Deci 12 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Mergem mai departe.

Poftim?

Domnul Petre Șteolea:

Nu îmi însușesc morala.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, iertați-mă, îmi pare foarte rău, dar trebuie, cu fiecare dintre deputați sau senatori, să mă port cu mânuși. Nu pot să explic, de o sută de ori, în aceeași zi, aceleași reguli pe care dumneavoastră le aveți în cărticica aceasta neagră. De ce mă obligați să vă explic, de fiecare dată, acest lucru?!

(Rumoare)

Vă rog să nu faceți comentarii despre colegii dumneavoastră!

Mergem mai departe. Deci amendamentul domnului deputat Buzatu. Dânsul propune extinderea aplicării Ordonanței 38/1994.

Punctul de vedere al comisiei. Este vorba de extinderea la 3.000 de posturi sau..., deci majorarea, de fapt.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Acest amendament figurează, în raportul comisiei, la amendamente respinse, dar noi nu l-am respins pe fond, că nu ar fi necesară această majorare a numărului celor care beneficiază de indemnizații de la stat ... Am zis că nu este locul aici, în Legea bugetului și am spus să facă o altă lege, dar nu am respins pe fond și, dacă plenul acceptă, și noi acceptăm, că nimeni nu a fost împotriva acestei măsuri...

Domnul Adrian Năstase:

Înțeleg, era vorba doar de locul...

Domnul Dan Stelian Marin:

Locul de reglementare a acestei probleme.

Domnul Adrian Năstase:

Singura problemă este că, dacă sunt de acord pe fond, în măsura în care trebuie să fie introdusă această chestiune într-o altă lege, s-ar amâna foarte tare luarea măsurii, dar lucrurile acestea depind de Ministerul de Finanțe.

Domnul ministru Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Având în vedere faptul că suma nu este foarte mare, având în vedere, de asemenea, că, din acest an, s-au scurs câteva luni și, până în momentul când vor fi identificați și se vor contura foarte exact persoanele care vor fi eligibile să beneficieze de această facilitatate iar va trece o anumită perioadă, eu vă propun să fim de acord, mai ales că aici se prevede o limită maximă de 3.000 de posturi, dar, în măsura în care fondurile nu sunt realizate conform așteptărilor, se poate diminua alocarea cu această destinație. Deci eu vă propun să fim de acord cu această chestiune.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Buzatu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu 1 vot împotrivă și 9 abțineri, amendamentul a fost acceptat.

Domnul senator Crețu a propus aici, probabil, după ce a citit câteva articole importante în legătură cu suplimentarea - deci nu a discutat această chestiune cu comisia - deci suplimentarea cu 2 miliarde la Consiliul Național Olimpic Român a creditelor pentru cheltuielile necesare pentru delegația română la Olimpiada de la Atlanta. Sursă: tot articolul 20. Deci, domnule președinte Marin Stelian sau domnule ministru Florin Georgescu, în legătură cu rezerva nu ne mai explicați, că am înțeles cum este cu rezerva de stat. Cum este cu creditele, deci dacă putem să suplimentăm bani pentru credite pentru Consiliul...

Domnul Florin Georgescu:

Deci Consiliul Olimpic Român, domnule președinte, domnilor parlamentari, este prevăzut în bugetul în forma aflată în discuție cu o alocație de 6,5 miliarde, față de 3,6 de anul trecut. Deci este o creștere cu 80 la sută, tocmai cunoscând faptul că, în această perioadă...

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Au banii acolo.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator Crețu, mențineți amendamentul?

Îl mențineți. Îl supun la vot.

Da. Doar o clipă. Domnul Brânzei.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, inițial, în anexa 3/18 nu era defalcat care este suma pentru Consiliul Olimpic Român. Atunci, la dezbaterile pe care le-am avut la comisiile de specialitate cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, vedeți și în anexa noastră, cu amendamentele admise, am băgat acolo un asterisc pentru activitatea sportivă și am menționat acești bani, 6,5 miliarde pentru această activitate.

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Aceasta este altă chestiune, legată de defalcarea sumelor în cadrul anexei, dar dânsul a mai cerut încă 5 miliarde, pe lângă cele 2 care erau acolo.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

17 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

În fine, amendamentul domnului deputat Țepelea, completat, deci, cu precizarea, deci un amendament comun împreună cu domnul deputat Pițigoi, este vorba de finanțarea unor lucrări de artă preconizate de comisie și se propune ca sumele prevăzute pentru lucrări de îmbunătățire a condițiilor de mediu să fie alocate lucrărilor de artă menționate de domnul deputat Țepelea, urmând ca lucrările de îmbunătățire a mediului să fie făcute din fonduri FPS. Aceste sume sunt în valoare de 600 milioane lei.

Domnul ministru Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

În primul rând, mulțumesc. Ceea ce este prevăzut în buget ca destinație pentru îmbunătățirea climatului, a mediului înconjurător sunt lucrări care nu privesc o întreprindere sau alta, sunt lucrări de interes general, care vizează..., nu pot eu să vă dau acum amănunte tehnice, dar aceasta este ideea și acesta este principiul potrivit căruia au fost introduse în buget obiectivele respective și acțiunile în speță. Sunt acțiuni care vizează climatul în general, și nu sprijinul, la întreprinderea x sau y, din bugetul statului, pentru așa ceva. Este la Ministerul Industriei o asemenea situație, în câteva cazuri, dar este normal ca atât entitatea care beneficiază de un climat mai bun, cât și ceilalți, care poluează să suporte consecințele și întreprinderile au prevederi, în costuri, pentru asemenea destinație, dar Legea 58, domnule deputat, a privatizării, nu permite Fondului Proprietății de Stat să aloce bani cu destinația protecției mediului, pentru oricare dintre societățile aflate în gestionarea sa, ci legea spune clar că anumite fonduri se pot acorda numai pentru niște probleme...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, dar o altă soluție pentru această chestiune prioritară, o altă sursă pentru aceste 600 de milioane poate fi găsită? Deci, din partea comisiei, a venit această...

Domnul Florin Georgescu:

Deci care era destinația? Monumentul cui?

Domnul Gabriel Țepelea:

Monumentul lui Iuliu Maniu.

Domnul Florin Georgescu:

Pentru monument se poate nominaliza când ajungem la anexe, domnule președinte Țepelea. Deci, când ajungem la anexa Ministerului Culturii, la lucrările de investiții de acolo, se pot găsi sursele respective. Deci putem discuta la anexa respectivă.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se rețină această precizare, chestiunea monumentelor respective sau a lucrărilor respective de artă va fi discutată în cadrul anexei, când se va ajunge la acel moment.

Supun, deci, votului dumneavoastră articolul 11, cu amendamentele acceptate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 15 abțineri.

Cu 10 voturi împotrivă și 15 abțineri, articolul 11 a fost adoptat.

Eu vă propun să ne oprim aici.

Reluăm dezbaterile mâine dimineață.

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 14 juin 2024, 12:33
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro