Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 12, 1999

1.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art. 18 - art. 56; art. 32 nevotat).

Lucrările încep la ora 9,40, Şedinţa este condusă de domnul Petre Roman, preşedintele Senatului, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Corneliu Ciontu, secretar al Camerei Deputaţilor şi Dumitru Badea, secretar al Senatului.

Domnul Petre Roman: Stimate colege, Stimaţi colegi, Reluăm dezbaterea la proiectul Legii bugetului de stat. Sigur, prezenţa anunţată este foarte bună: şi-au anunţat prezenţa 339 de parlamentari. Nu este chiar foarte bună, dar e rezonabilă, acum o să vedem... Am fost informat că trebuie să reluăm lucrările prin votul la art. 18 alin. 1. (Discuţii.) Anunţul care mi-l face domnul Gaspar este atât de evident încât nu pot să nu-l bag în seamă. Da. După câte ştim, domnul ministru Remeş trebuie să vină...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală) : Nu e nici un membru al Guvernului.

Domnul Ioan Gavra: Domnule preşedinte, Mă bucur că reveniţi din nou la conducerea lucrărilor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi bine ar fi să fie o constantă în activitatea noastră, pentru că în momentul în care dumneavoastră conduceţi lucrările, legea bugetului înaintează ca dezbatere şi adoptare. Vreau să ridic o problemă de regulament şi de respect a preşedinţilor de şedinţă pentru plenul celor două Camere. Din păcate, ieri au avut loc mai multe incidente, datorate exclusiv domnului vicepreşedinte Vasile Lupu care, prin rotaţie, a avut onoarea să conducă lucrările plenului celor două Camere la dezbaterea proiectului de buget pe anul 1999. Domnia sa îşi permite lucruri inimaginabile şi în afara regulamentului. Face comentarii care, din păcate, sunt deplasate, nu are nici măcar umorul tradiţional moldovenesc şi-şi permite de la prezidiu, nu de la acest microfon, cum aţi făcut dumneavoastră de câteva ori, când aţi dorit să interveniţi într-o anumită problemă, să insulte şi să facă observaţii nelalocul lor colegilor noştri. De aceea, domnule preşedinte, dacă se doreşte ca lucrările Camerei Deputaţilor şi ale Senatului să aibă loc în condiţii fireşti şi normele de înţelegere, de colaborare între putere şi opoziţie, aş ruga Birourile permanente ca domnul Lupu să nu mai conducă lucrările până finalizăm dezbaterile la acest proiect de buget, inclusiv la proiectul de buget pentru asigurările sociale. Domnia sa, prin simpla prezenţă, provoacă ilaritate, haz şi tensiune. Mai mult, le accentuează prin ceea ce spune... Ieri, de exemplu, am pierdut 4 ore, dacă însumăm timpii, în discuţiile cu domnul Vasile Lupu. E bine că a plecat ieri. E bine că a venit domnul Chiliman la conducerea lucrărilor. A fost prima zi în care am lucrat conform programului stabilit, până aproape de orele 20,00. Eu vă rog să conduceţi dumneavoastră şi colegii care se pricep să conducă lucrările acestui Parlament. Sigur că noi vom sesiza, conform regulamentului - art. 25, ca domnul Lupu să se ocupe de păduri şi de alte chestiuni, să ne lase în pace să ne putem continua în mod normal activitatea. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Mulţumesc. În ce priveşte chestiunea ofenselor pe care le-ar fi adus domnul Lupu, eventual dumneavoastră, întrucât eu sunt la conducerea lucrărilor, vă rog să acceptaţi scuzele mele în locul dumnealui. În ce priveşte însă dreptul de a conduce, acesta nu îl putem lua, pentru că aşa este regulamentul. Cred că până soseşte domnul ministru Remeş, putem proceda la votul pe art. 18 alin. 1, fiindcă pe acesta îl aveam de dat. La art. 18 alin. 1, mi s-a transmis că dezbaterile s-au încheiat şi că votul trebuia reluat sau dat. Este vorba de art. 18 alin. 1. Am înţeles că dezbaterile s-au încheiat! Îmi confirmă domnul Chiliman că este un vot de principiu. De acord. Vă supun votului art. 18 alin. 1. Cine este pentru? Este o majoritate confortabilă. Vă mulţumesc. Art. 18 alin. 1 a fost adoptat de principiu. Art. 18 alin. 2. Sunt un număr de amendamente care nu au fost adoptate de Comisiile de buget, finanţe, bănci susţinut... Întrucât art. 18 alin. 2 se referă la cheltuielile pentru industrie, pentru agricultură, silvicultură, transporturi, comunicaţii, alte acţiuni economice,... există un amendament la art. 18 alin. 2 cu privire la alocaţiile bugetare pentru industrie, însă nu este prezent în sală domnul ministru Berceanu. Motivaţia v-o pot spune eu. Astăzi, la ora 10, are prima rundă de convorbiri cu delegaţia Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului, în legătură cu încheierea contractului colectiv de muncă şi, mă rog, cred că putem să înţelegem acest lucru. Din sală: Şi n-are secretar de stat?

Domnul Petre Roman: Vă propun... domnul secretar de stat în cauză, domnul Nicolae Stăiculescu, este..., ca să spun aşa, puternic integrat în această chestiune. Cu acordul dumneavoastră, aş trece la un alt articol, care nu a fost... este vorba de art. 20 lit. c) şi, în timp util, dacă sunteţi de acord, când domnul Berceanu sau domnul Stăiculescu vor fi prezenţi, să discutăm amendamentul propus de un grup de deputaţi şi de Comisiile pentru industrie. Da, domnul senator Buruiană doreşte. Vă rog.

Domnul Florin Buruiană: Amendament! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am încercat aseară să vă prezint amendamentul meu, dar pentru că eram foarte puţini şi desigur foarte obosiţi, fiind ultimul punct pe ordinea de zi, am să revin puţin asupra lui. Cu siguranţă că s-ar putea scrie volume întregi colectând discursurile patriotice şi patetice pronunţate în Parlamentul României începând din 1990 şi până astăzi, cu privire la dragostea şi ataşamentul parlamentarilor din România faţă de românii de peste Prut. Din păcate, acest gen de discursuri, ca şi podurile de flori peste Prut sau turneele formaţiilor muzicale la Chişinău, şi de la Chişinău la noi, deşi au importanţa lor, nu au rezolvat şi nu vor rezolva vreodată conexarea reală a mediului economico-social al cetăţenilor din Republica Moldova la cel din România. Conexare care reprezintă singura premisă realistă care poate pregăti în mod serios şi obiectiv genul de apropiere pe care o dorim pentru cele două ţări române, şi anume, motivată şi economic, în prosperitate liber consimţită democratică, şi de durată. Acestor raţionamente le corespunde propunerea pe care am făcut-o încă din anul 1993, prin Comisia economică a Senatului, pentru înfiinţarea la Iaşi a unui Centru expoziţional şi de afaceri între agenţii economici din România şi cei din Republica Moldova. Acest centru urmează să funcţioneze permanent şi să fie organizat de aşa manieră încât orice agenţi economici din România sau din Republica Moldova să-şi poată prezenta efectiv şi lesnicios ofertele şi cererile şi să aibă posibilitatea de a încheia pe loc orice fel de afacere profitabilă pentru cele două economii. În timpul celor aproape 6 ani care au trecut de la prezentarea oficială a propunerii, ea a străbătut toate hăţişurile birocraţiei româneşti - aşa cum cunoaşteţi - şi acum ne aflăm în faza în care Consiliul Judeţean Iaşi, posesor deja al unui studiu de fezabilitate pe această temă, prin Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, a propus ca în bugetul pe anul 1999 să se aloce în mod explicit 8,5 miliarde lei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate şi elaborarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru platforma generală a Centrului expoziţional şi de afaceri pentru relaţii cu Republica Moldova, amplasat în municipiul Iaşi. Propunerea a fost agreată la timpul ei şi de către Comisia economică şi Comisia de privatizare a Senatului şi de Grupul parlamentar P.N.Ţ.C.D. din Senat şi de mulţi colegi cu care am apucat să mai discutăm. Proiectul de buget pe 1999 nu a putut însă reţine această poziţie, fapt care m-a obligat să intervin, propunând-o drept un nou amendament, e), la art. 20. Amendamentul îl găsiţi în lista amendamentelor respinse la pagina 42, poziţia 110. Esenţial este că în acest amendament am venit şi cu propuneri concrete de obţinere a sumelor necesare, şi anume: 1 miliard de la poziţia aceea, art. 20 reprezentând 8,3% din poziţia "Fonduri pentru Republica Moldova", 5,5 miliarde lei de la poziţia d), art. 20 reprezentând 0,3%, din poziţia "industrie" şi 2 miliarde lei de la poziţia d) art. 20, reprezentând 0,4% din poziţia "agricultură". Vă rog, domnilor deputaţi şi senatori, domnule ministru, ceilalţi colegi care mai analizează această problemă să gândească în profunzime la importanţa ei, pentru că - aşa cum încercam să vă explic şi aseară - nu este vorba aici de o propunere care să vizeze judeţul Iaşi, ci este un răspuns al Parlamentului României într-una dintre problemele-cheie pentru modelarea potrivită a viitorului ţării nostre. Vă rog să votaţi această propunere! Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Dacă sunt păreri? Domnul ministru Remeş, în legătură cu acest amendament?

Domnul Decebal-Traian Remeş -ministrul finanţelor : Domnilor preşedinţi de şedinţă, Domnilor colegi, Noi nu putem să fim de acord cu amendamentul. Este un demers al Consiliului Judeţean Iaşi şi ca atare trebuie să-l ducă până la capăt Consiliul judeţean.

Domnul Petre Roman: Domnul senator Caraman, vă rog.

Domnul Petru Caraman: Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule ministru, Onorată asistenţă, Intervenţia mea în sprijinul acestui amendament, la crearea acestui Centru de relaţii economice cu Republica Moldova este, ca să zic aşa, de natură mai mult sentimentală. Deci o fac şi în memoria tatălui meu care, în decembrie, şi-ar fi aniversat 100 de ani de la naştere şi care şi-a sacrificat cariera universitară şi libertatea pentru cauza românilor din Basarabia şi din Nordul Bucovinei. Doresc să spun că reprezintă o prioritate naţională orice acţiune care ar fi în favoarea strângerilor legăturilor cu românii de dincolo, fie că este vorba de legături culturale (cum ar fi schimbul de elevi şi studenţi) sau economice. De altfel, am văzut aseară că domnul ministru este receptiv şi sensibil la acest gen de probleme, lucru care a fost salutat şi prin aplauze în momentul în care a aprobat acea hotărâre. Aşa că la argumentul spus de dumnealui, aş preciza că Consiliul Judeţean Iaşi, sumele pe care le are nu sunt suficiente pentru a plăti acele 8 miliarde, care să acopere proiectul respectiv, studiul de fezabilitate fiind deja făcut şi trebuind numai să fie actualizat. Îmi pun nădejdea că, totuşi, domnul ministru va găsi o posibilitate ca să finanţeze acest proiect. De altfel, toţi colegii cu care am stat de vorbă în aceste zile, în legătură cu acest amendament, s-au arătat favorabili acestei subvenţionări, indiferent de spectrul politic. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Doriţi să interveniţi la acest amendament? Poftiţi!

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Grupul nostru parlamentar se alătură iniţiativei colegilor de la P.N.Ţ.C.D. şi, se pare, şi de la P.D., nu pentru faptul că domnul ministru Remeş a călcat străzile oraşului Iaşi, ci pentru un motiv foarte simplu: este timpul ca să vedem unirea în perspectivă, nu ca o acţiune temporară, ci ca o acţiune de durată printr-o integrare, în primul rând, economică, culturală. Şi dacă pentru acţiunea culturală se derulează la nivelul judeţului Iaşi şi a întregii Moldove o serie de activităţi, pentru acţiunile economice lucrurile sunt mult rămase în urmă. Evident, Consiliul judeţean şi celelalte consilii din jurul Iaşiului vor avea partea lor de contribuţie. Dar la aceasta este normal, pentru o activitate de perspectivă şi cu efecte mult mai mari decât cele câteva miliarde, este necesar să cuplăm efortul întregii ţări. Este dincolo de semnal şi o acţiune pragmatică. De aceea, rog pe domnul ministru Remeş să se aplece încă o dată asupra acestei propuneri care aparţine colegilor de la P.N.Ţ.C.D. şi să vadă că şi liberalii ieşeni o susţin, în primul rând cu Domnia sa care - orice s-ar spune - a luat câteva guri de aer din Copou, care merită acum câteva miliarde. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Doriţi să interveniţi tot la acest amendament? Da, poftiţi!

Domnul Matei Boilă: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Aş dori să-l rog pe domnul ministru Remeş să revină asupra hotărârii dânsului, de a nu sprijini acest amendament. Ţinând seama că chiar dacă acest obiectiv este în sarcina judeţului Iaşi, asta nu înseamnă că nu poate fi ajutat cu fonduri din buget, mai ales că trebuie să observăm că s-au cerut fonduri în cadrul articolului respectiv şi consider că acest obiectiv serveşte atât industriei şi agriculturii, cât şi întreprinderilor mici şi mijlocii, în mod indirect. Şi, în plus, pe lângă aceasta, cred că este cea mai oportună cheltuială posibilă în cazul acesta. Nu cred că cheltuielile marginale din celelalte poziţii pot să fie mai importante decât acesta, chiar din punct de vedere strict al sprijinirii industriei, agriculturii şi aşa mai departe. Pe lângă aceasta, aceste sume au un rol foarte important şi servesc un obiectiv major naţional şi cred că ar trebui să avem în vedere acest lucru.

Domnul Petre Roman: Da. Acum dacă ne uităm bine la propunere, felia cea mare vine de la industrie şi între timp domnul ministru al industriilor este aici. Da, poftiţi, domnu' Remeş!

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor preşedinţi de şedinţă, Domnilor colegi, Ţin să subliniez că oraşul Iaşi are un buget în momentul de faţă de 7,4 ori mai mare numai pe sursa "impozite din salarii". Propunerea de aici este periculoasă şi pentru viitor. Acum se vorbeşte de studiu de fezabilitate şi asta înseamnă că, acordând acum aceşti bani, bugetul de stat va construi acolo până la urmă tot. Pentru că, dacă deschidem finanţarea plecând de la bugetul de stat, se va face mereu trimitere către bugetul de stat pentru că a angajat primele cheltuieli. Acest centru expoziţional până la urmă este o ocazie de afaceri pentru municipalitatea din Iaşi. Ca atare, vă rog să înţelegeţi. Pe de altă parte, reducerea pe care o propuneţi dumneavoastră de la poziţia "industrie" din acest articol aduce atingere nu ştiu căreia dintre hotărârile de guvern aprobate şi trecute pentru finanţare. La "agricultură", la fel. În ce priveşte prima poziţie, de un miliard reducere la Republica Moldova, ieri s-a pledat foarte mult pentru creşterea acestei sume. Acum venim şi spunem că din cele 12 miliarde să mai şi reducem. Vă rog să înţelegeţi că Iaşiul, ca oraş, are, începând din acest an, prin impozitul pe salariu care-i rămâne, prin impozitarea proprietăţii, mult mai mari sume decât în anii trecuţi. Şi este capabilă municipalitatea din Iaşi să finanţeze această lucrare dacă o porneşte ea.

Domnul Petre Roman: Da. Cred că e momentul să trecem la vot, argumentele fiind expuse. Deci e vorba de amendamentul propus de domnul senator Buruiană. Cine este pentru? 101 voturi pentru. Împotrivă? 127 voturi împotrivă. Abţineri? 23 abţineri. Amendamentul nu a întrunit voturile necesare. Tot la art. 20 este un amendament care propune un alineat nou de la Comisiile de agricultură. Domnul senator Triţă Făniţă, poftiţi!

Domnul Triţă Făniţă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum am spus şi ieri, agriculturii în acest an i s-a repartizat o sumă mai mică decât bugetul anului trecut, ceea ce ne-a determinat să căutăm noi - Comisiile de agricultură şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei - resurse pentru a completa cât de cât nevoile stringente. În acest sens, prin raportul Comisiilor de agricultură s-a propus - şi regret că Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci nu au preluat - s-a propus ca sumele ce provin din vânzarea activelor societăţilor comerciale Comcereal şi Cerealcoom, care se evaluează la circa 600-700 de miliarde lei, să constituie un fond de garantare la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei pentru a rezolva minusurile care există încă de pe acum - mă refer la lipsa de îngrăşăminte chimice pentru a fertiliza suprafeţele de grâu încă nerăsărite şi câte alte multe nevoi. În acest sens, am propus la art. 20 un alineat, alineatul (1), din care să rezulte acest lucru. Cu atât mai mult cu cât Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, împreună cu Comisiile de buget, finanţe, bănci, a făcut nişte modificări fără ştirea şi acordul nostru, în sensul că s-a constituit suma de 300 miliarde lei luându-se bani de la sămânţă şi de la sumele prevăzute pentru înmagazinajul grâului din recoltă nouă, pentru a constitui o primă de export grâu şi porumb în acest an. La porumb nu ştim ce va fi, dar la grâu sigur poate că va trebui să facem o primă de import şi nu de export. Deci, dacă se rezolvă această problemă, cu sumele provenite de la vânzarea activelor Cerealcoom şi Comcereal, înseamnă că se acoperă şi nevoile pe care agricultura le-a solicitat şi le-a convenit cu Comisia de buget, finanţe, bănci. Vă rog, domnule preşedinte, să luaţi act şi să sprijiniţi rezolvarea în acest sens a cererii noastre. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Da, vă mulţumesc. Tot la acest amendament, da? Vă rog.

Domnul Victor Neagu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi îngăduiţi ca mai înainte de orice, ca urmare a unor discuţii care au avut loc aseară, sigur, pe fondul unei oboseli la final de zi, s-au făcut o serie de afirmaţii cu privire la importanţa ca pondere valorică a cupoanelor. Şi aş vrea, pentru clarificarea celor care sunt astăzi în sală şi probabil că sunt şi un pic mai odihniţi, numai să vă spun câteva cifre, fără să vă reţin prea mult atenţia, că astăzi, pentru a amenaja un hectar de cultură de porumb, ne trebuie 3,8 milioane de lei şi asta însemnând lucrările de bază: arat, semănat, întreţinere şi aşa mai departe şi, nota bene, cu contravaloarea actuală a motorinei. Or, dacă domnul ministru Remeş va binevoi să crească valoarea combustibililor, vă daţi seama că va sări cu mult către 5 milioane contravaloarea amenajării unui hectar de porumb care va trebui să fie semănat în primăvara aceasta. Un cupon la ora actuală înseamnă circa 170 şi ceva de mii de lei, care se dă pentru campania de primăvară. Presupunând că se va mai obţine unul la recoltare - deci în toamnă - să zicem de aceeaşi valoare sau ceva mai mult, nu se depăşesc 400.000 lei pentru această cultură. Făceţi raportul, deci, să zicem, să zicem, astăzi, sigur pe 175.000 lei şi probabil 400.000 lei pentru toamnă, ce înseamnă asta la aproape 4.000.000 lei azi şi, dacă domnul Remeş va scumpi combustibilii, ce înseamnă la peste 5.000.000 lei în toamnă? Acesta este un aspect. De aceea, vin să susţin o propunere care s-a făcut ieri şi să vă aplecaţi asupra acesteia, pentru că aceste cupoane, ca valoare - sigur că au însemnătatea lor, dacă vreţi şi politică, şi eu unul o recunosc - au şi însemnătatea lor, pentru că cetăţeanul, agricultorul, ţăranul primeşte ceva. Nu discutăm acum prea mult ce face cu acel "ceva" şi cât este de important pentru el. Cert este - şi trebuie să recunoaştem cu toţii - că această valoare se disipează. Şi atunci este poate mult mai benefic pentru ţară şi pentru agricultură în special ca aceste cupoane să fie dirijate pentru a sprijini cumpărarea de tractoare în special, şi de maşini agricole în general, din fabricaţie românească. Vin aici şi să salut, bineînţeles, ordonanţa care a ajuns la noi la comisie şi va trebui s-o discutăm, pentru acest sprijin de cumpărare de tractoare şi maşini agricole, dar vin să mai adaug ceva, domnule preşedinte şi domnule ministru Remeş: foarte multe ministere şi-au creat fonduri speciale. Vă dau un exemplu: n-am nimic cu Ministerul de Interne, dar din anumite amenzi îşi procură anumite ustensile. Hai nu zic bastoane, căşti şi aşa mai departe. Alte ministere, din alte amenzi, din alte fonduri au reuşit... Domnul Băsescu a reuşit să mai scoată un ban din taxa pe care o cunoaştem cu toţii. Ar putea şi agricultura, la fondul acela special, prin poliţia sanitar-vetarinară pe care o are, o anumită cotă care, chipurile, s-ar duce pentru îmbunătăţirea aparaturii de control pe care o are şi aşa precară şi veche, o anumită cotă din aceste amenzi, din aceste nereguli pe care le găseşte această poliţie sanitar-veterinară, să întărească acest fond. V-aş ruga să reflectaţi şi asupra acestui aspect. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Mulţumesc. Domnu' senator Triţă, este estimat acest fond pentru 1999? Că, totuşi, asta ar fi important de ştiut. Dacă există o estimaţie minimală în legătură cu mărimea acestui fond, adică a banilor rezultaţi din vânzarea activelor de la Comcereal sau...?

Domnul Triţă Făniţă: Există o evaluare, de 600-700 de miliarde lei.

Domnul Petre Roman: Bun. Domnu' ministru Remeş, vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere!

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor preşedinţi, Domnilor colegi, Singura problemă este că Ordonanţa nr. 88/1997, cea privind privatizarea, este aprobată prin lege organică. Eu ştiu că respectiva ordonanţă se modifică în momentul de faţă. Nu avem în principiu nimic împotriva rezolvării acestei chestiuni. Nu se poate prin Legea bugetului. Acum, când se modifică Legea privatizării, apare această nouă variantă, să avem un articol acolo în care să se scrie clar: "veniturile de pe anumite obiective care au aparţinut societăţilor din agricultură să se constituie într-un asemenea fond". Dar nu putem prin Legea bugetului, care este de rang inferior legii organice prin care s-a aprobat Ordonanţa nr. 88/1997...

Domnul Petre Roman: Corect. Am înţeles. Domnul deputat Valeriu Tabără, vă rog!

Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, În primul rând, eu mă alătur celor doi colegi - domnul senator Triţă Făniţă şi domnului deputat Neagu - în susţinerea celor două propuneri, amendamente care sunt făcute aici. Sigur că fondul acesta special, care vine din privatizare, trebuie să fie bine gândit, ca orientare, ca obiective de utilizare. În primul rând, cred că este soluţia bună şi de altfel susţinută şi anul trecut aici în faţa Camerei Deputaţilor, ca să existe posibilitatea utilizării cupoanelor în cumul de către asociaţii particulari sau chiar la nivel de comunităţi locale, pentru cumpărarea-achiziţionarea de tractoare şi maşini agricole. În al doilea rând, cred că fondurile obţinute din vânzarea de active din agricultură trebuie să constituie elemente de reinvestire pentru agricultură şi pentru refacerea potenţialului productiv. Acesta este motivul pentru care mă alătur şi susţin amendamentul pe care l-a propus domnul senator Triţă Făniţă. Dar, stimaţi colegi nu pot să trec peste câteva date care trebuie să ne pună în gardă, şi anume: faţă de 1997, în 1999 pe valoarea unei tone de grâu în 1997 se cumpărau 2.037 kilograme de îngrăşăminte complete, iar astăzi se cumpără abia 338 kilograme, adică de şase ori mai puţin. Iar la valoarea unei tone de grâu se cumpărau în 1997, 846 litri de motorină cu care se arau circa 30 hectare, iar astăzi se cumpără 213 litri cu care se ară 7,5 hectare, de circa patru ori mai puţin. Iată de ce cred că aceste investiţii, care sunt mai mult formale, nu ne ajută şi nu ajută prea mult pe producătorul român. Este bine ca din sursele care se creează să putem efectiv să sprijinim pe producător, în primul rând în ceea ce priveşte dotarea tehnică - şi mă refer aici la tractoare şi maşini agricole - dar pe de altă parte şi investiţiile pentru realizarea producţiei agricole în România. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Şi eu vă mulţumesc. Domnu' Triţă, dacă doriţi să vă referiţi la propunerea făcută de domnul ministru Remeş?

Domnul Triţă Făniţă: Domnul ministru Remeş ne-a făcut o sugestie cu care eu, împreună cu colegii mei cu care m-am consultat, suntem de acord: că acest amendament referitor la tractoare să cuprindă repartizarea, dotarea cu tractoare a primăriilor care au suprafeţe de teren. Şi găsesc că este o treabă foarte bună, rămânând în proprietatea primăriilor, prin serviciile pe care le execută aduc unele venituri şi acestora, venituri care, bineînţeles, sunt bine venite. Problema dotării cu tractoare a griculturii româneşti va fi un proces de lungă durată. Domnul ministru Tabără spunea de anul trecut - a făcut această propunere. Eu n-am luat act de ea, dar noi dacă începeam de anul trecut cu cele peste 3.000 de miliarde lei prevăzuţi la cupoane şi anul acesta 2.200 miliarde lei, aveam peste 50.000 de tractoare în agricultura României şi probabil că acum nu aveam 4.000.000 hectare de pământ nearate (după situaţia operativă) sau 6.000.000 hectare (după aprecierile specialiştilor). Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: În legătură cu precizarea făcută de domnul ministru Remeş, că acest amendament nu-şi are locul aici, în modificarea Legii privatizării, pentru că aceea este lege organică? Sunteţi de acord cu observaţia făcută de dumnealui?

Domnul Triţă Făniţă: Este singura soluţie juridică.

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Deci noi trebuie să reţinem că a existat un consens în această privinţă, ca eventuala modificare să meargă în sensul precizărilor făcute de dumneavoastră, în legea aceea.

Domnul Triţă Făniţă: Suntem mulţumiţi că s-a însuşit propunerea noastră şi că...

Domnul Petre Roman: Vă mulţumesc. Domnul deputat doreşte la procedură şi procedura are prioritate. Vă rog!

Domnul Victor Neagu: Domnule preşedinte, Cu bunăvoinţa dumneavoastră, s-au mai acordat voturi de intenţie. V-aş ruga să supuneţi atunci ceea ce s-a discutat aici - ca să avem un vot de principiu - ca, după ce terminăm Legea bugetului, să elaborăm această lege într-un regim de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Nu putem da voturi care încalcă sau depăşesc o lege organică. Noi suntem la un nivel... Eu cred că stenograma consemnează acest consens şi este un lucru suficient. Adică fiecare ne ţinem de cuvânt. Eu unul sunt, dacă vreţi, unul dintre garanţi, prin faptul că am înregistrat acest lucru. Domnul deputat Cristea!

Domnul Victor Neagu (din sală): Vot de principiu, că s-a mai dat...

Domnul Gheorghe Cristea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voiam să fac două precizări în legătură cu ideea de constituire a acestui fond. Fondul, ca atare, există. El trebuie alimentat din această sursă, pentru că anul trecut s-au dat 700 miliarde lei într-un fond... anul acesta sunt deja prinşi în bugetul Ministerului Agriculturii 600 miliarde lei cu aceeaşi destinaţie şi faptul că pentru cele două tipuri de societăţi (Comcereal şi Cerealcoom) există motivaţie - inclusiv juridică - pentru ca aceşti bani să ajungă în acest fond, dintr-un motiv pe care şi dumneavoastră îl ştiţi - că Parlamentul a aprobat preluarea la datorie publică a tuturor datoriilor pe care le-au avut moştenite dintr-un sistem de organizare juridică, Romcereal întâi şi după aceea Agenţia Naţională a Produselor Agricole. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile pot să ajungă într-un fond care există. Şi aş vrea să mai precizez ceva: sigur că valoarea unui cupon este cea pe care bugetul de stat o poate asigura. Dar haideţi să ne gândim puţin că lângă acest cupon, insuficient să-i spunem, tot pe resursele care există în buget se asigură o subvenţionare de 37% a seminţei; am prins acum pe modificarea respectivă 380 miliarde lei pentru prime pentru exportul de cereale - grâu şi porumb. De asemenea, Ministerul Agriculturii a scos o ordonanţă care a trecut deja de Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor, cu prelungirea suportării cheltuielilor de stocare a cerealelor până în iunie 1999 care, împreună, se adaugă la ceea ce reprezintă în acest moment un cupon. Şi, sigur, eu nu sunt prea lămurit - ca să spun aşa - cu genul de calcul care s-a prezentat aici. Păi, domnule deputat, dacă ne gândim că un hectar costă în momentul acesta 4.000.000 lei şi... mă rog, pe o estimaţie pe care aţi făcut-o, aproape 5.000.000 lei, trebuie să mă gândesc că va trebui să obţin cel puţn 5 tone de porumb pe hectar şi să-l vând cu cel puţin 1.000 lei ca să-mi scot cheltuielile, pentru că altfel nu voi mai cultiva nici un metru de pământ, dar'mi-te un hectar. Dar cum nu pot să ştiu că se va vinde cu 1.000 lei, asta înseamnă că pe acest model de cheltuieli pe care, repet, eu nu l-am făcut şi deci încerc să fac o construcţie, înseamnă că trebuie să avem cam 7 tone de porumb boabe la hectar, în medie, ca să scoatem aceste cheltuieli. Ceea ce mi se pare, cel puţin în momentul ăsta, absolut imposibil de realizat în România. Deci, sigur că e mai bine să discutăm de nişte lucruri mai aproape de realitate. Deci, în principiu, lucrurile se pot rezolva pe această... Şi vreau să mai fac încă o precizare, pentru că domnul senator n-a făcut-o - mă rog... ăsta este timpul... - există deja elaborată şi aprobată de Guvern ordonanţa privind sprijinul financiar pentru achiziţia de tractoare, care a fost la Comisia de agricultură de la Camera Deputaţilor şi există în bugetul statului, în momentul acesta, în bugetul Ministerului Agriculturii, o poziţie cu 200 miliarde lei, care să sprijine bonificarea de dobândă pentru această activitate. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Revenim... Doriţi să mai...? Da, poftiţi!

Domnul Triţă Făniţă: Doresc să mă refer la realitatea la care ne-a invitat domnul coleg Cristea. Eu cred că e de datoria mea să fac aici, în faţa dumneavoastră, propunerea ca exportul de grâu să fie sistat imediat, dată fiind starea vegetativă a culturii grâului din acest an. Nu am nimic împotrivă să prevedem prima aceea de export. Dacă vom produce grâu şi vom avea de exportat, să exportăm. Dar e de datoria noastră să ne asigurăm cele peste 2.000.000 tone care ne trebuie pentru consumul intern. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Da, vă mulţumesc. Să revenim totuşi la... Poftiţi, domnul deputat Şteolea! Însă cred că e vorba de acelaşi amendament, da? Ca să nu facem dezbateri asupra unor chestiuni care nu sunt legate de buget.

Domnul Petru Şteolea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Tocmai bazându-mă pe nişte declaraţii ale domnului ministru al agriculturii că vrea să aducă agricultura României, - aşa cum spuneam şi ieri - pe unul din locurile pe care le merită în Europa şi este un angajament care trebuie susţinut şi din punct de vedere legislativ, eu îmi exprim acordul faţă de propunerea făcută de domnul senator Triţă Făniţă, susţinută şi de către domnul deputat Valeriu Tabără, dar cu o anumită extensie. Adică ne gândim la acea extensie care a fost discutată în Comisia de agricultură şi anul trecut, adică tot ce înseamnă surse venite din privatizarea unor societăţi din agricultură şi industria alimentară să fie surse de alimentare a acestui fond. Nu trebuie să tratăm diferenţiat o societate comercială faţă de altă societate comercială, în ceea ce înseamnă veniturile care se obţin din privatizare. A fost iluzoriu, domnule preşedinte al comisiei noastre de agricultură, şi cunoaşteţi acest lucru, au fost iluzorii sursele alocate pentru agricultură şi s-a creat baza legislativă anul trecut - Guvernul a creat-o -, pentru a utiliza surse din privatizare. Nu s-a utilizat nimic pentru agricultură şi trebuie să recunoaşteţi acest lucru. Tocmai de aceasta, eu zic că la viitoarea abordare a modificării Legii privatizării este nevoie să facem această distincţie. Ea va ajuta efectiv în ceea ce înseamnă resursele pentru agricultură, relansarea, aşa cum o doreşte domnul ministru al agriculturii. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Deci, prin consens, nu mai supunem la vot acest amendament, urmând ca el să fie introdus, în forma care se va conveni, în modificarea la Legea privatizării. În consecinţă, trebuie să vă supun votului art. 20 alin. c), care priveşte fondul la dispoziţia Guvernului pentru Republica Moldova, mai întâi. Deci, pentru acest articol 20 alineat c). Cine este pentru? Din sală: Doresc să iau cuvântul...

Domnul Petre Roman: La alineatul c)? Păi la acela... se încheiase dezbaterea. Mă rog... ar trebui totuşi să încercăm să fim mai ordonaţi. Vă rog!

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Suntem ordonaţi, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Vă rog să nu faceţi aprecieri înainte de a afla exact ce s-a întâmplat ieri. Dumneavoastră n-aţi fost prezent ieri în... Deci trebuia ca preşedintele de ieri să vă informeze că la acest amendament nu s-a dat răspunsul de către domnul ministru al finanţelor. Eu am intervenit ieri şi am explicat - era pe ultimele minute ale şedinţei - condiţiile păstrării acestei cifre: înseamnă că recunoaştem prin acest document al statului că relaţiile cu Republica Moldova vor fi în diminuare în anul 1999 faţă de 1998. La acest amendament nu s-au dat răspunsurile. Vreau să vă retrageţi afirmaţia referitor la ordine. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Eu n-am fost informat despre... este vorba de amendamentul dumneavoastră care prevede ridicarea sumei de la 12 miliarde la 16 miliarde. Îl rog pe domnul ministru Remeş să ne răspundă.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Eu, tot venind aici şi propunând respingeri la chestiuni unde dumneavoastră apăsaţi pe coarda naţională, nu este prea bine. Problema este alta - chiar zilele acestea, Ministerul Finanţelor şi Ministerul de Externe lucrează la un acord prin care să nu mai cerem asigurare pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru autoturismele acestora la intrarea în România. Suma la care renunţă statul român este dublă faţă de cea specificată în poziţia de aici. Domnul ministru Berceanu, pe bună dreptate, îmi spunea despre ajutoarele economice pe care le dăm Moldovei, cum ar fi, energia electrică. Pe de altă parte, această concluzie reieşită din compararea sumelor anului trecut cu suma din anul acesta că, vezi Doamne, noi ne-am slăbi relaţiile cu Moldova, nu este corectă. Nu este singura poziţie la care avem o diminuare. Vă rog să fiţi înţelegători şi să realizaţi că nu zgârcenia şi nu lipsa de patriotism mă determină să cer respingerea acestui amendament.

Domnul Petre Roman: Îl consult pe domnul deputat Cazan dacă-şi menţine amendamentul. Vi-l menţineţi! Supun votului amendamentul făcut de domnul deputat Cazan. Cine este pentru? 87 de voturi pentru. Împotrivă? 151 de voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Amendamentul nu a fost adoptat. Supun votului art. 20 lit. c) în forma din proiectul de lege. Cine este pentru? Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Trecem la dezbaterea art. 20 lit. d), unde avem o serie de amendamente depuse.

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca în mod public să declar că am învăţat ceva în aceste zile de la domnul ministru Remeş: constanţa şi insistenţa. Rămân constant în a afirma că sistemul naţional de învăţământ este subfinanţat, se află în perspectivă în colaps şi de aceea am să vă prezint amendamentul Comisiilor de învăţământ, care se găseşte în avizul înaintat Comisiilor de buget, finanţe, bănci privitor la art. 20 lit. d). Substanţa art. 20 lit. d) priveşte programele de restructurare şi reformă. Comisia a ajuns la concluzia că programele de restructurare şi reformă nu se pot face decât cu oameni bine instruiţi în domeniul respectiv şi, ca urmare, învăţământul trebuie să ia parte ca o componentă a acestor programe de restructurare. Din această cauză, s-a propus ca 2 miliarde de lei să treacă de la art. 20 lit. d) la Ministerul Educaţiei Naţionale. Totodată, comisia a apreciat că suma de 3.560 de miliarde este o sumă echivalentă cu cât a venit la bugetul de stat din fondurile obţinute prin privatizarea Romtelecom-ului, că acest fond este subdimensionat - deci, el nu corespunde realităţii, deci nu ia în vedere ceea ce se privatizează în continuare şi, ca urmare, cele 2 mii de miliarde trebuie să suplimenteze cifra de 3.560 de miliarde, respectiv, la 5.560 de miliarde, din care 2 mii de miliarde să treacă la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Totodată, vrem să vă spunem că nu suntem de acord ca banii de la Exim-Bank şi Bancorex să treacă în aceste două veritabile găuri negre care, în mod constant, prin salariaţii acestora, în special prin conducere, ia bani de la bugetul de stat, fără nici o eficienţă. Aceşti bani trebuie să treacă din nou la învăţământ, pentru că cei care au condus băncile nu au învăţat din eşecurile celor care au mai mâncat câte 2 mii de miliarde în anii anteriori, fără să le aducă la gradul de eficienţă sporit. Prin urmare, domnilor colegi, sintetizez suplimentarea la 5.560 de miliarde, cu bani care sigur vor veni din privatizare şi din acestea, 2 mii să meargă la Ministerul Învăţământului pentru a sprijini, prin programe adecvate, restructurarea şi reforma. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnule deputat, am o singură întrebare: la care poziţie se află amendamentul dumneavoastră, că eu nu-l găsesc.

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Eu v-aş ruga să nu-l mai căutaţi, că sigur nu-l veţi găsi. Acest amendament a fost făcut de cele două Comisii de învăţământ - ale Senatului şi Camerei - şi se găsesc în avizul înaintat Comisiilor de buget, finanţe, bănci care, în economie de hârtie nu le-au trecut, iar în şedinţa de ieri a liderilor grupurilor parlamentare s-a convenit ca amendamentele din avizul Comisiilor de învăţământ să fie supuse dezbaterilor.

Domnul Petre Roman: Am înţeles, el stă în picioare. Dacă la acest amendament mai sunt intervenţii? Poftiţi! V-aş ruga să fim de acord să facem intervenţiile pe amendamente, ca să le epuizăm rând pe rând. Poftiţi! Doamna Ecaterina Andronescu: Domnule profesor Roman, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Mi-am permis să mă adresez dumneavoastră aşa, domnule preşedinte de şedinţă, pentru că am vrut să spun, prin această adresare, faptul că oamenii şcolii vă recepţionează ca pe un important reprezentant al lor în Parlamentul României. Şcoala are nu numai prin dumneavoastră, ci şi prin alţi înalţi demnitari, reprezentanţi în puncte de decizie. Din păcate, prin acest buget, şcolii nu-i sunt daţi nici măcar banii pe care legea organică, Legea învăţământului i-a prevăzut, cele 4 procente din P.I.B. De aceea, am venit aici să susţin amendamentul Comisiilor reunite de învăţământ, amendament care a fost votat în unanimitate de aceste comisii. Amendamentul nu este formulat dintr-o dorinţă a oamenilor şcolii de a aduce mai mulţi bani şcolii, ci din necesitatea de a acoperi măcar salariile personalului didactic care sunt, pentru 150 de mii de posturi nefinanţate prin această lege a bugetului. Vedeţi, suntem acum la jumătatea anului şcolar. Ca urmare, reducerea de 150 de mii de posturi nu se poate face. Finanţarea trebuie să continue până la sfârşitul anului şcolar, iar din luna august aceşti bani nu acoperă în integralitatea lor posturile didactice rezultate din aplicarea Statutului personalului didactic. De aceea, vă rog, pe dumneavoastră şi pe toţi participanţii la această şedinţă, să vă aplecaţi cu grijă pentru această nevoie a şcolii şi să votaţi amendamentul propus de comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii, la acelaşi amendament? Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În calitate de membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci am făcut această propunere pe care am să o fac şi astăzi. A fost supusă votului şi a fost respinsă. Nu apare în acel raport cu propunerile respinse.

Domnul Petre Roman: Domnule senator, Iertaţi-mă, eu credeam că vreţi să vă referiţi la acelaşi amendament. Aş fi vrut să ordonez lucrurile în aşa fel încât să epuizăm rând pe rând amendamentele şi cumva să desluşim mai bine munca noastră, să nu trecem la alt amendament până când nu-l epuizăm pe acesta.

Domnul Csapo Iosif: Domnule preşedinte, Dacă-mi permiteţi o remarcă: amendamentul se referă la majorarea vărsămintelor de la F.P.S. la destinaţia... la dispoziţia Guvernului, în conformitate cu Legea de aprobare a Ordonanţei 88 care se referă, bineînţeles, la cifra de 3.560 de miliarde...

Domnul Petre Roman: Domnule senator, Sigur, dumneavoastră nu sunteţi obligat să urmaţi exact ceea ce spun eu, dar ideea de a ordona aceste dezbateri în sensul de a epuiza rând pe rând amendamentele, mi s-a părut că a fost acceptată de colegi. Am să vă rog să reveniţi.

Domnul Csapo Iosif: Vă mulţumesc, am să revin.

Domnul Petre Roman: Vă mulţumesc pentru înţelegere. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana (circumscripţia nr. 22 Hunedoara: Domnule preşedinte, Distinşi oaspeţi din partea Guvernului, Distinse doamne şi domni, Evident că toate amendamentele pe care le avem în vedere la acest articol, la lit. d), vor avea în faţa lor acceptarea sau neacceptarea modificării sumei de 3.560 de miliarde, pe care Domnia voastră o vedeţi că este înscrisă în text. În aceste condiţii, domnule preşedinte, părerea mea este că cel puţin în ceea ce priveşte aprobarea acestei sume va trebui să cădem mai întâi de acord şi apoi putem să discutăm despre destinaţii. Vă rog să-mi permiteţi să fac următoarea remarcă: la Comisia economică a Senatului, pe care cu onoare o conduceţi, s-a primit din partea Fondului Proprietăţii de Stat o comunicare oficială, în cadrul căreia se estimează că veniturile ce vor fi vărsate la bugetul statului din acţiunea de privatizare în anul 1999 se vor ridica la suma de 11.960 de miliarde. În aceste condiţii, domnule preşedinte, stimaţi colegi, observaţi Domniile voastre că există o rezervă neluată în considerare la construcţia bugetului de stat, de circa 8 mii de miliarde de lei.

Domnul Petre Roman: Domnule deputat, Regret că vă întrerup, însă nu există nici un amendament depus în legătură cu ce spuneţi dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Ana: Dacă observaţi, la poziţia 104 există acest amendament care se referă la suplimentarea sumelor alocate; eu susţinerea acestuia îl fac, inclusiv cel de la poziţiile anterioare, la care ne vom întoarce, domnule preşedinte...

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Însă eu tocmai acest lucru v-aş fi rugat: să încercăm să epuizăm amendament cu amendament, în aşa fel încât să avem cât de cât clar în faţă tabloul procedurii, care să conducă în final la vot. Eu, sigur că o să...

Domnul Gheorghe Ana: Domnule preşedinte, Eu am ridicat această problemă de substanţă. Dacă luăm în cronologie amendamentele, sigur că ne vom opri totdeauna la cele care solicită suplimentarea la resursă. De unde resurse?! Şi sursa de formare a acestor resurse de fonduri financiare, iată se găseşte la ceea ce vă spuneam eu.

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Dumneavoastră susţineţi că, de fapt, fondul respectiv nu este de 3.560 de miliarde, ci de 9 mii de miliarde. Am să solicit răspunsul domnului ministru în legătură cu această chestiune. Vă mulţumesc. Domnule ministru, vă rog să faceţi precizări asupra estimării respective.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Veniturile din privatizare, pe care noi le-am prevăzut în buget, sunt 4.748 de miliarde, adică 1% din P.I.B. În acest articol, acest alineat, este vorba de repartiţia a 3.560 de miliarde, dar se mai duc 157 de miliarde la comunităţile locale, urmare a privatizării în plan local şi o sumă de 1.031 de miliarde - dacă-mi aduc aminte bine - sunt cheltuielile şi cota-parte care rămâne F.P.S.-ului, pentru că nu se virează la bugetul de stat decât 80%. De ce ne-am oprit la această sumă am explicat în mod repetat în comisii şi justificarea pe care am dori să o accepte Parlamentul este aceea că, în măsura în care - şi este momentul de faţă cert acest lucru - noi vom avea venituri din privatizare peste acest nivel, respectivele sume să ne dea - ca stat sau ca Minister al Finanţelor - posibilitatea de a renunţa la împrumuturi. În ideea în care vom trece o sumă de 8-9 mii de miliarde şi o vom destina nu ştiu căror domenii, pentru diferenţa de la 4.748 de miliarde şi până la cât am fixa această sumă ca venituri din privatizare, vom fi obligaţi să luăm împrumuturi. Împrumuturile acestea sunt, de fapt, marele necaz care apasă pe bugetul acestui an, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în Anexa III/65, la Ministerul Finanţelor, "acţiuni generale", avem de suportat 24 de mii de miliarde. Pe de altă parte, aceste venituri din privatizare care ar fi în exces - de fapt este aceeaşi idee - ne ajută la finanţarea deficitului. Am spus-o, trebuie să ne înţelegeţi şi, oricâtă reţinere aţi avea dumneavoastră vizavi de negocierile pe care noi le purtăm în momentul de faţă cu organismele financiare internaţionale, trebuie să recunoaştem dreptul creditorului de a condiţiona anume împrumuturi. Este o limită rezonabilă a fixării veniturilor din privatizare, una dintre condiţiile de încheiere a acordului. Deci acest plus de venituri din privatizare, care nu apare distinct în bugetul de stat, în proiectul prezentat dumneavoastră nu este o sumă care se va risipi, ci este o sumă în folosul statului, în folosul României, în folosul imediat în ceea ce priveşte încheierea cu bine a acordurilor şi în folosul viitor destul de apropiat în ceea ce priveşte finanţarea deficitului. Eu cred că s-au spus în comisie toate argumentele pro şi contra. N-am contestat niciodată faptul că sumele din privatizare nu pot fi peste această limită a 1% din P.I.B., dar aş dori să se accepte ideea de a fi utilizate aşa cum v-am propus.

Domnul Petre Roman: Stimaţi colegi, Aş dori să tranşăm asupra acestei chestiuni cu privire la suma stabilită în buget ca provenind din privatizare. Cred că este momentul să o facem, pentru că, altminteri, discuţia nu va avea obiect pe valori. Dacă în legătură cu această chestiune... cu această sumă... Poftiţi, domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu sintagma "în folosul statului" o văd puţin diferit faţă de domnul ministru şi am să vă spun de ce. Comisia de politică economică este în posesia unui document semnat, de la cabinetul preşedintelui Fondului Proprietăţii de Stat, în care se anunţă că veniturile încasate din privatizare sunt de 9 mii de miliarde. Deci de la început altă cifră. Mai mult, această adresă are o desfăşurare foarte explicită, cu două coloane, referitoare la anul 1998 şi 1999 şi cifra este fundamentată, de la un cap la altul, incumbând şi o sumă care nouă ni se pare cel puţin bizară, cea care este pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea F.P.S.-ului, de 500 miliarde lei, comparativ cu 243 miliarde în 1998. Deci, după ce s-a reorganizat F.P.S.-ul. Las la o parte această problemă şi ar fi primul punct la care m-am referit, cifra este cu totul alta decât cele 3 mii şi aş argumenta, printr-un material mai amplu, pe care am să vi-l prezint foarte succint dumneavoastră şi care cuprinde situaţia hotărârilor de guvern aprobate pentru utilizarea fondului la dispoziţia Guvernului constituit din vărsăminte din privatizare şi care are pe fiecare hotărâre de guvern obiectul respectiv. Suma acestor hotărâri, aprobate în anul 1998, este absolut egală cu cea prevăzută în bugetul pe anul 1999. În acest context, ce ar rezulta?! Că tot ce am aprobat până acum, avem bani pentru ei, iar în 1999 nu se mai face nici o restructurare, nici o retehnologizare. Este o chestie foarte simplă! Care sunt retehnologizările cuprinse în hotărârile de guvern anterioare, cele care sunt aprobate? Sumele mai mari sunt pentru capacităţile din producţia militară şi nişte cifre nesemnificative pentru I.M.M.-uri şi ecologizări. Cu asta s-au închis ceea ce se numeşte restructurare, retehnologizări în anul 1999. Succint: 1. Cifra trebuie să fie alta decât 3 mii, cea prevăzută în buget, 3.500; 2. Dacă rămâne articolul aşa cum este, înseamnă că prin Legea bugetului oprim orice posibilitate de retehnologizare în 1999, deci cel puţin în text ar trebui să intervenim pentru anii 1998 şi 1999 şi apoi colegii mei vor demonstra alte elemente legate de I.M.M.-uri şi Bancorex. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Această reglementare nici nu poate fi pusă la îndoială şi la discuţie, pentru că este reglementată prin lege. Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 88/1997, în art. 1 prevede următoarele: "Veniturile obţinute şi încasate de F.P.S. din vânzarea acţiunilor emise şi din dividende se varsă la bugetul statului", iar în alin. 4 se specifică următoarele: "din sumele vărsate la bugetul de stat, potrivit alin. 1, se constituie un fond la dispoziţia Guvernului, din care se finanţează programe de dezvoltare regională, programe de dezvoltare a I.M.M.-urilor, fondurile de garantare a investiţiilor, precum şi alte programe de dezvoltare. Doamnelor şi domnilor, În această poziţie din art. 20 lit. d) cu privire la vărsămintele din veniturile realizate de F.P.S. nu se poate cuprinde o altă sumă decât cea prevăzută în bugetul F.P.S.-ului, în conformitate cu legea de aprobare a Ordonanţei nr. 88. Care este proiecţia bugetului F.P.S.-ului pe 1999? Se prevede ca, cheltuieli cu vărsăminte la bugetul statului să fie 8.100 miliarde lei. Deci, dacă dorim să respectăm legea şi apelăm la respectarea legilor în vigoare, atunci nu este altă soluţie decât a include în bugetul statului, la art. 20 lit. d), vărsămintele prognozate şi cuprinse în proiectul bugetului F.P.S.-ului. În mod obligatoriu F.P.S.-ul trebuie să verse la bugetul statului, la dispoziţia Guvernului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei 88, aceste sume. Dacă nu se realizează acest lucru, înseamnă că nu ţinem cont de reglementările legale, nu se creează venituri şi nu se calculează la venitul statului şi atunci înseamnă evitarea controlului parlamentar şi evitarea stabilirii destinaţiilor prin lege. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nu solicit altceva decât respectarea literei şi spiritului legii, care determină obligativitatea Guvernului şi a F.P.S.-ului de a realiza aceste vărsăminte şi de a fi cuprinse în bugetul statului. Vă mulţumesc!

Domnul Petre Roman: Domnul deputat Morariu.

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu: Domnule preşedinte, Sunt de acord cu propunerea domnului Ana ca întâi să tranşăm această sumă şi după aceea să discutăm toate celelalte amendamente. Eu, personal, susţin punctul de vedere al Guvernului, ca suma să fie de 3.560 miliarde. Este bine ca veniturile pe care le cuprindem în bugetul de stat să fie venituri certe, să nu mai păţim ca anul trecut când, din privatizare, am prognozat venituri de 8 mii de miliarde şi s-au realizat numai 4 mii de miliarde şi nu am reuşit să realizăm programele de restructurare din industrie, agricultură şi cele 80 de miliarde pentru I.M.M.-uri. În cazul în care aceste venituri vor fi depăşite - şi eu, personal, cred că ele vor fi depăşite - prin rectificarea de buget care va avea loc în vară, ele vor primi destinaţia în conformitate cu Ordonanţa 88 aprobată prin lege. De asemenea, susţin punctul de vedere al domnului ministru Remeş ca, în cazul în care veniturile din privatizare vor depăşi această limită de 3.560 de miliarde, ele să fie utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar, ceea ce înseamnă că nu ne vom mai împrumuta sau ne vom împrumuta mai puţin pe piaţa internă şi externă de capital; dar acest lucru nu poate fi făcut decât dacă se modifică Ordonanţa 88, deci veniturilor din privatizare să li se poată da şi această destinaţie, şi anume, finanţarea deficitului bugetar.

Domnul Petre Roman: Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Distinsul nostru coleg caută să ne inducă într-o eroare, să ne dezinformeze cu alte cuvinte, să ne spună că sumele prezentate şi calculele efectuate de domnii de la F.P.S. nu ar fi reale. Sigur, s-au prezentat două sume: una de 9 mii de miliarde şi una de 11 mii de miliarde. Eu aş vrea să vă dau exemplu numai câteva societăţi comerciale şi bancare care s-au privatizat, unde sunt deja intraţi banii în conturile noastre. Să vedeţi că ajungem nu la 9 mii de miliarde, ci la 11 mii de miliarde. Este vorba de Romtelecom, unde lucrurile sunt clare, banii sunt intraţi; este vorba de B.R.D., de Banc Post şi, mai nou, 750 milioane de dolari de la Petromidia. V-am dat numai patru exemple ca să vă daţi seama că se acoperă suma despre care vorbea domnul coleg Morariu. Sigur, şi la acest art. 20 lit. d) a existat aceeaşi incoerenţă şi aceeaşi bâlbâială ca şi la art. 2 alin. 4, unde nu ştiam care sunt cifrele reale şi ele se schimbau de la o zi la alta. Prima discuţie care a avut loc în Comisia de buget, finanţe, bănci, legat de suma reală, sigur că s-a plecat de la 3.750, după care s-a ajuns la 4.780 şi apoi la 11 mii de miliarde. Noi am solicitat ca toată această sumă să fie prevăzută în acest articol pentru finanţarea unor sectoare importante. Atunci când s-au purtat discuţiile pe marginea alocării şi direcţionării a 5 mii de miliarde pentru restructurarea şi capitalizarea Bancorex-ului, lucrurile s-au încurcat, pentru că domnul ministru Remeş, la un moment dat, era de acord că prezentăm şi să aducem în buget toată această sumă de 9 mii de miliarde, în momentul în care n-am fost de acord cu voinţa celor de la putere, şi anume, că ne-am împotrivit acordării celor 5.000 de miliarde pentru capitalizarea Bancorex-ului, s-a revenit la suma de 3.750 de miliarde, urmând, după cele pe care le ştiu în momentul de faţă şi, bineînţeles, că am auzit din presă că ar exista intenţia din partea Guvernului de a emite ordonanţă de urgenţă, ca cele 5.000 de miliarde să fie alocate totuşi pentru restructurarea Bancorex-ului, pentru că este o condiţie impusă de Fondul Monetar Internaţional. De aceea, eu l-aş ruga pe domnul ministru Remeş să vină la microfon - cu tot respectul - îl invit să ne spună dacă există în acordul stand-by o asemenea condiţie obligatorie de restructurare şi capitalizare a Bancorex-ului, cu cele 5.000 de miliarde. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul deputat Matis.

Domnul Matis Eugen: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu pot să accept condiţionarea care este pusă de către organismele internaţionale cu privire la utilizarea sumelor care rezultă din privatizare, însă trebuie să ţinem cont de două aspecte. Primul aspect, cel care a fost ridicat de către mai mulţi antevorbitori ai mei, cu privire la legislaţia care este în vigoare la această oră şi Ordonanţa nr. 88, ale cărei prevederi sunt încă în vigoare. În al doilea rând - aşa cum s-a mai menţionat - au fost anumite inadvertenţe în cifrele prezentate în timpul dezbaterilor în Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci. Astfel, după declaraţile domnului ministru, Fondul Monetar Intrnaţional condiţionează ca în bugetul de stat să apară maximum 1% din produsul intern brut ca venituri din privatizare, ca sumă brută. Dar şi cifra la care noi facem referire a suferit modificări în cursul dezbaterilor. Astfel, iniţial a fost prezentat un P.I.B. de 450.000 de miliarde, după aceea 465.000 de miliarde, în sfârşit, ajungându-se la o sumă aproape de 475.000 de miliarde. Dacă luăm ultima sumă - şi este reală - şi pentru aceasta s-au făcut celelalte calcule, atunci cifra care este trecută acum în proiectul de lege, de 3.560 de miliarde, oricum nu mai este valabilă, pentru că, chiar dacă luăm 475.000 de miliarde, 1% ar însemna 4.750 de miliarde, din care cel puţin 80% ar reveni bugetului de stat. Această sumă este de cel puţin 3.800 de miliarde. Eu propun ca în loc de 3.560 să trecem 3.800. Astfel suntem în concordanţă şi cu prevederile cerinţelor F.M.I., dar suntem în concordanţă şi cu prevederile cifrei produsului intern brut după care s-au făcut calculele şi prognozele acestui buget. Astfel, această sumă se măreşte cu 240 miliarde, pe care eu propun să le trecem la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin: Domnule preşedinte, Aşa cum au spus şi colegii mei, în cadrul Comisiilor de buget, finanţe, bănci s-a dezbătut o zi întreagă această problemă, respectiv, care este suma reală pe care trebuie s-o scriem în buget privind veniturile, vărsămintele la bugetul de stat din privatizare. F.P.S.-ul ne-a prezentat bugetul de venituri şi cheltuieli pe 1999, din care rezultă că la bugetul de stat se va vira suma de 8.100 miliarde lei, iar la bugetele locale câte 200 de miliarde de lei, cu precizarea că în suma de 8.100 miliarde de lei nu sunt cuprinse veniturile din privatizarea Romtelecom, motivat de faptul că F.P.S. a încasat suma la sfârşitul anului 1998. Tot legat de această problemă, Comisia economică, al cărei preşedinte este colegul nostru, senatorul Viorel Cataramă, a primit o adresă sub semnătura conducerii F.P.S., din care rezultă că vărsămintele către buget din privatizare în 1999 vor fi de 6.700 de miliarde, cu precizarea că în această sumă de 6.700 miliarde nu sunt cuprinse vărsămintele din privatizarea Romtelecom şi B.R.D. Adăugând - pentru că tranzacţiile sunt făcute - sumele rezultate din privatizarea Romtelecom şi B.R.D., respectiv, 80%, rezultă suma de 11.960, deci cu 8.400 de miliarde sub suma prevăzută în bugetul de stat. Ce-aş vrea să-i spun domnului ministru: tot îl trimit la Legea finanţelor publice nr. 72/12 iulie, care la art. 19 spune clar "Se interzice constituirea şi utilizarea de sume în afara bugetului". Păi, ne spune domnul ministru "Prevăd în buget 3.560, sumă inferioară vărsămintelor efectuate de F.P.S. în luna ianuarie din privatizarea Romtelecom-ului şi suma care o să fie în plus o s-o folosesc la finanţarea deficitului bugetar". Domnule ministru, legea interzice să nu prindem suma reală, să-i dăm destinaţia prevăzută de lege prin Legea bugetului. Am impresia că ne jucăm, ne jucăm cu nerespectarea legilor şi cu evaluarea veniturilor bugetului de stat. Nu putem să ne permitem ca în bugetul de stat să trecem o sumă inferioară sumei realizate în luna ianuarie, pe motiv că "mi-a indicat Fondul Monetar Internaţional ca din privatizare să am numai 1%". Domnule, nu s-a încheiat nici un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Fondul Monetar Internaţional nu impune condiţii. Negociez. Statul se angajează la condiţiile respective, statul face programul care stă la baza aranjamentului stand-by, nu Fondul Monetar Internaţional prin aranjamente şi impuneri. Bineînţeles, din program rezultă criteriile cantitative şi calitative care stau la baza tragerilor din sumele prevăzute în acordul de împrumut. Deci, nu pot accepta această idee ca în bugetul de stat să scriu o sumă inferioară sumei realizate deja în luna ianuarie. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Mulţumesc. Domnul deputat Boda.

Domnul Iosif Boda: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu cred că insistenţa domnului preşedinte Roman de a introduce un criteriu logic de ordonare a discuţiilor noastre ar trebui să ne îndemne să încercăm să găsim un criteriu logic şi în ceea ce priveşte acest articol în ansamblu, aş zice. Pe de o parte, eu cred că primul lucru pe care ar trebui să-l stabilim este exact cifra pe care noi o s-o includem în bugetul de stat, rezultată din privatizare. Sunt vehiculate câteva cifre. În acelaşi timp, motivaţia adusă aici de o serie dintre colegi, inclusiv din Comisia de buget, finanţe, bănci că noi nu putem să ne permitem să trecem în buget o sumă - să zicem cea pe care F.P.S.-ul o indică prin bugetul său de venituri şi cheltuieli - respectiv, de 8.100 de miliarde de lei, care ar reveni bugetului. În paranteză fie spus, ar trebui să ne întrebăm de ce i-ar trebui F.P.S.-ului nişte cheltuieli aşa de mari, câtă vreme, în mod normal, F.P.S.-ul este o instituţie care ar trebui încet-încet să se autodevoreze, adică să se desfiinţeze, iar bugetul indică, dimpotrivă, expansiune. Am închis paranteza. Faptul că anul trecut nu s-au realizat decât aproximativ 50% din sumele estimate din privatizare nu ne dă dreptul să extindem într-o manieră nepermisă această concluzie şi pentru anul 1999. Aşa am putea să facem o extindere nepermisă în logica formală - din câte ştiţi dumneavoastră - şi să punem semnul întrebării şi deci, ca atare, suspiciune asupra tuturor resurselor de venit ale bugetului, pentru că mai asupra tuturor planează şi factori de risc. Mai toate sunt supuse unor factori de risc şi s-ar putea ca la sfârşitul anului, când numărăm, să nu avem exact acelaşi rezultat pe care l-am estimat atunci când am întocmit bugetul. Deci eu cred că, în orice caz, ar trebui să luăm drept cifră de bază pentru discuţii cea indicată de Fondul Proprietăţii de Stat. Dacă Fondul Proprietăţii de Stat îşi face un buget nerealist sau nu ştie să-şi estimeze bine acţiunile şi consecinţele acţiunilor sale de privatizare în acest an, este o altă problemă. Eu unul susţin ideea de a menţine în buget cifra propusă sau prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli al F.P.S.-ului. În ceea ce priveşte a doua chestiune şi anume destinaţia acestor sume. Discuţiile sunt mult prea complicate. Personal, n-aş avea nimic împotriva propunerii domnului ministru Remeş, ca o parte cel puţin din aceste cheltuieli să fie pentru finanţarea deficitului bugetar. Pentru aceasta, însă, Guvernul va trebui să vină cu iniţiative legislative care să-i permită modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 88. Revin, pentru că noi pierdem în această discuţie generală, de fapt, punctul iniţial de la care am pornit şi la care, patetic, dar cred că într-o manieră frumoasă, care bănui că v-a afectat, domnule profesor Roman, în sensul că v-am atins coarda sensibilă de dascăl, de dascăl universitar, ca din această sumă să alocăm - eu ştiu, poate că domnul ministru ne spune că nu se poate acum, măcar atunci când vom rectifica bugetul - o anume parte şi pentru învăţământ. N-aş pune, neapărat, pe prim plan, problema salariilor, pentru că ne încurcăm şi pierdem scopul, din păcate, insistând asupra unor mijloace. Dacă ne uităm puţin în jur şi dacă ne uităm puţin în urmă în istorie, o să ne dăm seama că, de fapt, cele mai rentabile investiţii din toată istoria umanităţii au fost investiţiile în învăţământ, investiţiile în instrucţie. Nu putem, totuşi, să nu fim de acord măcar în principiu, ca o anumită parte a acestei sume - dacă ea este fezabilă, deci este mai mare decât este prevăzută la ora actuală în buget -, să se aloce învăţământului. Eu cred că măcar aici ar putea argumentele logice să spargă cumva barierele pe care le înţeleg, sunt fireşti, sunt normale şi care sunt convenţiile, înţelegerile între liderii politici, pentru că nu cred, pur şi simplu, că nici unul dintre cei care au lucrat la buget, nici unul dintre cei care votează bugetul, ar vota cu rea-intenţie vizavi de un sector sau altul al economiei naţionale şi cu atât mai puţin, vizavi de învăţământ. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii, atunci supun votului acest amendament care stabileşte vărsămintele din privatizare la 9.000 miliarde de lei, în loc de 3.560, cât prevede proiectul Guvernului. Cine este pentru amendament? 92 de voturi pentru. Mulţumesc. Împotrivă? 148 de voturi împotrivă. Abţineri? 19 abţineri. Amendamentul a fost respins. Revenim la amendamentul propus de domnul deputat Stanciu. Dacă, în legătură cu acest amendament, doriţi să interveniţi, domnule ministru, ca să-l putem supune la vot?

Domnul Decebal-Traian Remeş: Eu îmi menţin punctul de vedere şi aş cere şi voturile opoziţiei, făcând trimitere la stenograma şedinţei din 27 martie 1996, când preşedintele Comisiei buget, finanţe, bănci din Senat spunea: "Trebuie să ne încadrăm în acest deficit care a fost convenit cu organismele care ne finanţează", iar ministrul finanţelor din acel moment spunea un lucru pe care l-am repetat şi eu de câteva ori: "Nu există surse şi cădem în păcatul tipăririi banilor fără acoperire, care nu înseamnă decât inflaţie şi sărăcirea celor mulţi". Aşa că vă rog şi pe dumneavoastră, colegii din opoziţie, să fiţi înţelegători. Suntem într-un impas pe care dumneavoastră, la momentul acela, l-aţi justificat cu argumentele cu care şi eu m-am prezentat insistent în faţa dumneavoastră. Din sală: Lasă impasul!

Domnul Petre Roman: Vă mulţumesc.

Domnul Dan Stelian Marin: Drept la replică!

Domnul Petre Roman: Un drept la replică? Da. Poftiţi, domnule senator. Aşa este şi spiritul regulamentului, aşa este şi spiritul parlamentar.

Domnul Dan Stelian Marin: Domnule preşedinte, Eu nu neg că în 1996 am spus aceste cuvinte, dar e o deosebire mare între a te înţelege pe picior, fără să ştie nimeni... Cică a venit misiunea în noiembrie şi că am discutat noi aşa nişte parametri... Atunci era criteriu de performanţă calitativ prevăzut în acordul stand-by. Adică nu... Era deja un angajament trecut prin Parlamentul României, nu aşa, o discuţie particulară între domnul ministru Remeş şi reprezentanţa de la F.M.I. la Bucureşti. E o deosebire mare, să ştiţi.

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Vă mulţumesc. Supun votului amendamentul propus de domnul deputat Stanciu. Cine este pentru? Vă rog să numărăm. 92 de voturi pentru. Mulţumesc. Împotrivă? 151 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Amendamentul a fost respins. Există un amendament la poziţia 103, susţinut de Comisia de administraţie publică. Doriţi să interveniţi? Poftiţi. (Se adresează domnului deputat Cîrstoiu.) Domnul deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia de administraţie publică nu cere suplimentarea fondului provenit din privatizare, dar cere o redistribuire a acestor bani, şi anume, la amendamentul de la nr. 103 solicităm majorarea fondurilor alocate întreprinderilor mici şi mijlocii de la 80 de miliarde lei la 169 miliarde lei, precum şi introducerea în aceste fonduri de rezervă a acelui drum comunal Cacica-Soloneţul Nou. Dacă vă amintiţi, de vreo 3-4 ani construim acest drum şi nu-l vom construi... În buget se prevede ca aceste sume să vină de la bugetul judeţului Suceava. Din punctul nostru de vedere, ca, comisie de administraţie publică, spunem că nu se va realiza din acel buget şi solicităm modificarea anexei 5, cu aceste 10 miliarde lei. Nu cerem de la Ministerul Finanţelor, cerem de la Parlamentul României. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Doriţi să interveniţi la acest amendament?

Domnul Ion Cîrstoiu: Cer votul Parlamentului României, nu din banii Parlamentului României! Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Precizarea este foarte utilă. Domnul ministru Remeş propune ca această chestiune să fie discutată când se dezbate fondul special al drumurilor.

Domnul Ion Cîrstoiu (din sală): Este drum comunal.

Domnul Petre Roman: Eu v-am transmis propunerea domnului ministru. Domnul deputat Vida.

Domnul Vida Iuliu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Amendamentul prezentat de colegul meu are acelaşi obiect în principiu, la care se referă şi amendamentul de la poziţia 104, respectiv, care vizează modul de repartizare a încasărilor din privatizare pe destinaţii, respectiv, a sumei de 3.560 de miliarde de lei. Este vorba şi de poziţia 29 din raportul Comisiilor reunite de buget, finanţe, bănci privind amendamentele admise. Fac o modificare faţă de amendamentul iniţial în ceea ce priveşte mărimea sumei care s-a solicitat să fie repartizată pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, în sensul că solicit majorarea sumei de 80 de miliarde de lei, care este prevăzută în proiectul iniţial şi în raportul comisiilor, la suma de 300 de miliarde de lei, fără să modificăm totalul, în sensul, sursa necesară de suplimentare de 220 de miliarde de lei să fie acoperită de la diferenţa de 899 de miliarde de lei, care s-a alocat pentru restructurarea sistemului bancar, respectiv în urma propunerii urmează să fie suma de 899 de miliarde de lei, redusă la 679 de miliarde de lei. Motivaţiile: în curând, în cadrul Camerei Deputaţilor, printr-un consens total al tuturor partidelor, a fost aprobată o lege care vizează problematica de bază legată de oprirea declinului economic în România şi pentru relansarea economiei, şi anume, o lege care vizează dezvoltarea şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Această lege, în curând, urmează să fie dezbătută şi aprobată şi de Senatul României şi va constitui un cadru pentru a rezolva şi a pune în aplicare un segment esenţial din reforma economică. Pentru finanţarea prevederilor din această lege, care urmăreşte în mod direct oprirea declinului economic şi relansarea economiei româneşti, necesită fonduri, fapt pentru care am făcut această propunere de suplimentare. Există un aviz de principiu din partea celor două comisii sesizate în fond şi din partea ministrului finanţelor. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petre Roman: Stimaţi colegi, Vă reamintesc că ceea ce discutăm în acest moment este poziţia 103, amendament prezentat de domnul deputat Cîrstoiu. Dacă aici doriţi să interveniţi. Domnul deputat Bejinaru, vă rog.

Domnul Petru Bejinariu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să aduc numai 4 argumente pentru necesitatea susţinerii de la bugetul de stat a contribuţiei părţii române la drumul comunal Cacica-Soloneţul Nou. Trimiterea la bugetul local nu este realistă şi iată de ce: într-un memoriu semnat de preşedintele Consiliului judeţean, domnul Gavril Mîrza, se spune şi citesc: "Plata, deci, lucru imposibil de realizat în condiţiile în care veniturile proprii şi cota de 10% din impozitul pe salarii nu asigură nici finanţarea cheltuielilor la Direcţia de protecţie a copilului, care se ridică la 50 de miliarde." Al doilea argument. În judeţ, unde există circa 1.800 km de drumuri, drumurile sunt într-un stadiu foarte avansat de degradare. Şi vreau să fac apel la o idee, şi anume: iată că chiar şi drumurile care duc la eterna Putnă, la Suceviţa sau la Arbore nu mai sunt ospitaliere aşa cum sunt de ospitalieri oamenii din Bucovina istorică şi eu aş ruga pe colegi să întregească această ospitalitate pentru toţi turiştii. Şi eu cred că fondurile din turism vor acoperi aceste 6 miliarde, că despre atâta este vorba. Al treilea argument. Amendamentul cuprins şi la 20 şi, respectiv, la 25 în 4 poziţii este susţinut de toţi deputaţii de la Suceava, lucru pe care nu-l menţionează în mod expres poziţia la 25 şi cred că-l susţin şi domnii senatori pe care cred că o să-i aud chiar luând atitudine aici. Şi, în sfârşit, al patrulea argument. Şi-n anul trecut, în 1998, contribuţia părţii române la această lucrare a fost tot din bugetul de stat. Şi încă o dată repet: pledoaria noastră este doar pentru 6 miliarde. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul senator Puskas.

Domnul Puskas Valentin-Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Parlament, Tot la punctul 103 - pentru că dacă se votează punctul 103, deja 104 nu mai poate modifica sumele prevăzute pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În numele Comisiei economice din Senat şi în numele Grupurilor reunite ale U.D.M.R. susţin propunerea făcută de domnul deputat Vida, în privinţa măririi sumei la întreprinderile mici şi mijlocii la 300 de miliarde de lei, cu reducerea sumei de la bănci. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Stimaţi colegi, Propunerea făcută de către domnul deputat Cîrstoiu privea de fapt, două lucruri: unul - mărirea fondurilor alocate către întreprinderile mici şi mijlocii. Dumnealui a propus la 169 de miliarde, iar domnul Vida la 300 de miliarde, prin reducerea sumelor alocate pentru restructurarea Bancorex. Aceasta este o primă chestiune. A doua chestiune este acordarea de 10 miliarde de lei pentru drumul Cacica-Soloneţ. Dacă vreţi să le votăm separat, poate că lucrurile arată altfel. Întâi am să supun votului dumneavoastră...

Domnul Decebal-Traian Remeş: Cer cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Petre Roman: Da? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Ne declarăm acordul ca suma de la I.M.M.-uri să fie modificată la 300 de miliarde. (Aplauze.) Din sală: Cade cupola, domnule.

Domnul Petre Roman: Deci domnul ministru este de acord cu modificarea sumei la întreprinderile mici şi mijlocii de la 80 la 300, da? Bun. Atunci, evident, că am să supun întâi votului această propunere care, desigur, văd că întruneşte aplauzele dumneavoastră. Cine este pentru? Cred că este unanimitate. Acest amendament a fost adoptat. Evident că suntem bucuroşi cu toţii. În legătură cu drumul Cacica-Soloneţ. Domnul ministru nu este de acord să-l discutăm aici, spunând că ar dori să-l discute la Fondul special al drumurilor. Eu zic să...

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi?

Domnul Petre Roman: Poftiţi, poftiţi.

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, Nu poate fi finanţat din Fondul special al drumurilor! Este drum comunal! Este o obligaţie între Polonia şi România. Nu văd de ce? Nu vrea domnul ministru. Dar noi ce facem? Rămânem aici să nu dăm cele 10 miliarde?

Domnul Matis Eugen: Domnule preşedinte, Aş dori să-i atrag atenţia domnului deputat Cîrstoiu că, în conformitate cu legea prin care funcţionează acest fond special al drumurilor, 35% din resursele acestui fond sunt folosite pentru drumuri comunale şi judeţene. Deci se poate discuta acolo despre acest drum. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul ministru Remeş, poftiţi.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Rog pe domnul deputat Cîrstoiu să întoarcă proiectul Legii bugetului la pagina 17, art. 25 alin. 3, iar dacă insistă, eu i-am spus şi îi spun colegial, în momentul de faţă, la anexa 5, dacă nu mă înşel, Suceava are 36 de miliarde şi judeţul Argeş 25. Eu sunt de acord şi cu modificarea anexei 5, diminuăm la Argeş cu 10 miliarde şi creştem la Suceava cu suma corespunzătoare.

Domnul Petre Roman: Această dezbatere va dura la infinit. Vă rog foarte mult, domnule deputat. Păi, domnule deputat, vă rog să... (Discuţii în sală.)

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, nu se poate. O asemenea percepţie din partea domnului ministru nu se poate, să iei de la un judeţ şi să dai la altul. Eu am spus că este obligaţia României şi aceşti bani trebuie daţi acolo. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Nu. În felul acesta, nu cred că e bine să purtăm discuţia. Deci, o să trec la vot. Da, aveţi răbdare. Deocamdată avem altceva de votat. (Discuţii, rumoare în sală.) Vă rog, vă rog foarte mult. După ce trecem treaba asta, o să luăm în discuţie celelalte.

Domnul Vasile Stan: Domnule preşedinte, Aş dori să atrag atenţia domnului deputat că informaţia pe care v-a prezentat-o este greşită. Să fie foarte clar. Fondurile de drumuri sunt folosite pentru drumuri naţionale şi drumuri judeţene, nu comunale.

Domnul Petre Roman: Daci propunerea domnului ministru Remeş este ca această chestiune să fie reluată la anexă. Oricum, eu supun votului, legat de aceste 10 miliarde propuse prin amendament. Cine este pentru? 100 de voturi pentru. Împotrivă? 132 de voturi împotrivă. Abţineri? 13 abţineri. Deci, nu s-a acceptat. Oricum, reţinem sugestia făcută de domnul ministru Remeş. În continuare, este amendamentul de la poziţiile 104-105; nu mai este cazul, pentru că s-a adoptat. Poziţia 106... Doriţi să interveniţi la poziţia 106? Domnul senator Cârciumaru. Dar nu văd amendamentul. De la Comisia de sănătate, domnule senator?

Domnul Ion Cârciumaru: De la poziţia 59.

Domnul Petre Roman: Poziţia 59? Păi, e mult în urmă aceea, domnule senator.

Domnul Ion Cârciumaru: Aceea este.

Domnul Petre Roman: Nu ne putem întoarce în urmă. Îmi pare rău. Deci cel cu dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii s-a tranşat. Mai rămâne de la poziţia 108. Domnul senator Oprea. Nu e în sală? A renunţat?

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Pentru poziţia 107, v-aş ruga, domnule preşedinte.

Domnul Petre Roman: La care doriţi să interveniţi? La poziţia 107? Poziţia 107, da?

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Deci, la poziţia 107, pe text, se vorbeşte de (citim din pagina de jos) programele de restructurare şi reformă aprobate de Guvern în anii 1998 şi 1999. Deci, în articolul din buget se referă numai la 1998. Ar însemna că în 1999 nu se aprobă nici un program, nu se rezolvă nici o reţetă.

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Domnul ministru Remeş.

Domnul Decebal-Traian Remeş: În momentul când noi am formulat articolul, era un adevăr perfect, pentru că avem hotărârile aprobate în 1998. Ultima sumă, în varianta prezentată de noi, pe urmă modificată în comisie, se referea la Bancorex, era insuficientă, dar şi aceea era aprobată anul trecut. Acum trebuie să reformulăm textul şi să venim, din cele 3.560 de miliarde să spunem că sunt 3.340 de miliarde pentru hotărâri aprobate anul trecut şi 220 de miliarde, acelea pe care acum le-am aprobat ca suplimentare pentru I.M.M.-uri, sunt din 1999. Pentru celelalte am făcut trimitere exact la hotărâri de guvern ale lui 1998, dar nefinanţate, pentru industrie, pentru agricultură, pentru apărarea naţională. Eximbank - recapitalizarea - este în textul Legii bugetului de anul trecut şi reforma sistemului bancar este în Ordonanţa de înfiinţare a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare. Deci, textul îl vom modifica, dar numai pentru 220 de miliarde. Atât am hotărât noi, printr-un vot anterior, în 1999.

Domnul Petre Roman: Deci, ce anume modificare credeţi că e utilă? Sau fără modificare?

Domnul Decebal-Traian Remeş: Modificăm şi vom spune: 3.340 de miliarde, conform hotărârilor din 1998, şi 220 de miliarde, pe care le mai specificăm, o dată în plus, suplimentarea la I.M.M.-uri, aprobată cu votul anterior.

Domnul Petre Roman: Bun. Acesta e deja aprobat. Nu mai are nici un rost să intervenim. De acord. Aceasta este limpede. Ceea ce spunea domnul - iertaţi-mă - deputat Cazan era ca măsurile de restructurare şi reformă să se refere nu numai la obiectivele din 1998, ci şi la cele din 1999. Deci putem pune şi 1999, nu ne deranjează, cu defalcarea respectivă.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Fără defalcare.

Domnul Petre Roman: Păi, fără defalcare... Nu, defalcare se referă la întreprinderile mici şi mijlocii şi nu la celelalte. De acord. Corect. Deci acest amendament de redactare cred că nu pune o problemă, dar el face parte din modificarea de redactare pe care am aprobat-o deja, cu specificarea "1999". De acord. Atunci, vă supun votului art. 20 lit. d), în forma amendată. Cine este pentru?

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

Domnul Petre Roman: Păi, v-am citat, dar mi s-a spus că aţi retras amendamentul, că nu eraţi aici.

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Sunt de acord şi eu. De fapt, am votat pentru suplimentarea sumelor la I.M.M.-uri, cu toate că în comisii se votase menţinerea textului iniţial. Vă supun atenţiei o situaţie nou creată, prin apariţia Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. Găsesc că aici este cazul ca această agenţie să fie prevăzută şi cu sume la dispoziţie, pentru a face efectiv această reconstrucţie şi dezvoltare pe zonele miniere, pentru că este absolut necesar să prevenim şi să reconsiderăm aceste zone, din care - iată - avem destul de multe necazuri. De aceea, propun ca din suma care rămâne pentru restructurarea sistemului bancar, care oricum nu ajunge pentru restructurarea în întregime a sectorului bancar, să fie alocate 208 miliarde de lei pentru această agenţie, pentru aceste acţiuni pe bază de programe şi proiecte în reconstrucţia zonelor miniere. Susţin aceasta pentru că graba mare pentru restructurarea sistemului bancar şi, în special a Bancorex-ului, mi se pare că nu e cea mai bună soluţie, întrucât noi avem informaţii doar din presă şi, în general, din mass-media. Consider că această restructurare a sistemului bancar şi alocarea unor sume foarte importante trebuie să le facem după o analiză foarte clară din partea noastră. Şi atunci, până când o anchetă condusă de Comisiile de buget-finanţe, a Camerei şi a Senatului, nu se realizează, propun ca această alocare de sume suplimentare să se facă într-o fază ulterioară, după ce am parcurs această anchetă, prin care să fim foarte bine informaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnule senator, Acesta este amendamentul dumneavoastră, personal, înţeleg, da? Nu e al comisiei, că aşa figurează.

Domnul Andreiu Oprea: E amendamentul meu, personal.

Domnul Petre Roman: Bun. Acum aş vrea să fac o precizare. Noi am tranşat, prin vot, ca 220 de miliarde suplimentar...

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

Domnul Petre Roman: Poftiţi. Domnule senator, nu vreau să fac o discuţie între mine şi dumneavoastră. Eu nu fac altceva decât să sintetizez, pentru informarea corectă a plenului, da? Deci noi am votat deja ca să fie suplimentat cu 220 de miliarde bugetul întreprinderilor mici şi mijlocii. În consecinţă, sursa la care vă referiţi dumneavoastră nu mai există.

Domnul Andreiu Oprea: Ba există, pentru că, iniţial, s-a stabilit pentru restructurarea sistemului bancar suma de 899 miliarde. În cazul în care se satisface şi acest amendament pe care l-am supus acum, suma pentru Bancorex sau pentru restructurarea sistemului bancar va fi de 371 miliarde.

Domnul Petre Roman: Mai bine o scoateţi, cu totul. Din partea comisiei, domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul senator a propus amendamentul în nume personal. Comisia, când a discutat situaţia respectivă, a hotărât, în mod clar că suma care trebuie acordată sistemului bancar era, la momentul acela, de 899 miliarde. Acum constatăm că există o micşorare a acestei sume, acceptată de toată sala, la care şi comisia îşi dă acordul. Dar, mai departe, a încerca să mai diminuăm această sumă este un lucru care deja cred că nu mai trebuie luat în discuţie. O să dau un singur argument, pentru că nu este cazul acum să vorbim despre sistemul bancar din România. Chiar dacă au apărut doar câteva informaţii în presă sau la ştiri - să le spunem -, situaţia este mult mai bine prezentată în raportul Băncii Naţionale, pe care fiecare dintre noi l-am primit şi unde se spune următorul lucru: "Situaţia creditului intern în România este următoarea: sunt acordate 52.000 de miliarde credite şi sunt clasificate la pierderi 26.000 de miliarde". Asta este situaţia sistemului bancar din România. Şi dacă mergem mai departe, o să constatăm că, din cele 52.000 de miliarde, doar 5.600 de miliarde sunt credite sigure, standard, care se pot încasa imediat şi care îşi urmează evoluţia normală. Gradul de solvabilitate al sistemului bancar este doar de 10,64%, potrivit raportului Băncii Naţionale. Această discuţie va trebui să o facem pe baza unor situaţii, a unor rapoarte pe care Banca Naţională ni le va pune la dispoziţie. Propun Parlamentului ca, într-o şedinţă comună, să discutăm acest lucru, dar să nu facem speculaţii că am dat prea mult 899 de miliarde la Bancorex, că nu asta este realitatea. Şi avem o răspundere foarte mare pentru sistemul bancar din România. Eu înţeleg, sunt probleme peste tot, în învăţământ, în agricultură şi aţi văzut că, de fiecare dată, ne-am gândit că lucrurile nu sunt prea grozave, dar dacă sistemul bancar din România cade, să ne gândim că sunt 32.000 de miliarde banii populaţiei, economii ale populaţiei la bănci, să ne gândim că Guvernul este împrumutat 20.000 de miliarde la bănci, să ne gândim că pasivele externe, depunerile în băncile româneşti, sunt de peste 20.000 de miliarde de lei. Iată, deci, consecinţele căderii sistemului bancar din România. Am tot respectul pentru colegul nostru care a făcut un amendament de a îmbunătăţi situaţia undeva, dar să nu ne jucăm cu cuvintele, atunci când vorbim de sistemul bancar. Comisia propune să rămână lucrurile aşa cum au fost. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În anexa la raport, anexa nr. 1, amendamente admise, pagina 14 poziţia 29, se află amendamentul comisiei la art. 20 lit. d). Domnule preşedinte, Ca să puteţi să supuneţi la vot acest text, el trebuie reamenajat, în raport cu modificările care s-au propus aici. Deci, pe de o parte, s-a majorat de la 80 la 300 de miliarde sprijinul pentru întreprinderile mici şi mijlocii, s-a vorbit despre programe de restructurare şi din anul 1999 şi s-a mai făcut încă o propunere, astfel încât cred că iniţiatorul şi comisia ar trebui să reamenajeze textul şi, atunci când îl supuneţi la vot, să fie foarte clar. Pentru că am impresia că se va crea o confuzie în legătură cu exprimarea votului.

Domnul Petre Roman: Aveţi dreptate. Eu am să vă citesc, aşa cum am înţeles eu: "Fondul la dispoziţia Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, în sumă de 3.560 miliarde lei pentru susţinerea programelor de restructurare şi reformă, care au fost aprobate de către Guvern în anul 1998 şi 1999. Sumele se vor aloca pentru: industrie - 1.881 miliarde lei, agricultură şi industrie alimentară - 500 miliarde lei, sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii - 300 miliarde lei, pe bază de programe şi proiecte, recapitalizarea Băncii de Export-Import "Eximbank" - 200 miliarde lei, iar diferenţa de 679 miliarde lei pentru restructurarea sistemului bancar". De acord? Acesta este textul pe care îl votăm.

Domnul Andreiu Oprea: Vă rog, supuneţi la vot şi amendamentul meu.

Domnul Petre Roman: Domnule senator, o vom face, fără îndoială, dar eu m-am referit... Domnule senator, nu v-am dat cuvântul, da? Vă rog. Nu am spus că nu voi supune la vot amendamentul dumneavoastră. Nu am făcut această precizare. Domnul deputat Şteolea.

Domnul Petru Şteolea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu şiut, am avut, aşa, o mică revelaţie, atunci când s-a prezentat de către domnul senator Oprea amendamentul său. Susţin acest amendament, fiindcă este o necesitate ca reconstrucţia zonelor miniere să poată avea suportul financiar necesar. Sunt acele programe care s-au întocmit, programe de care s-a făcut vorbire atât în Valea Jiului, atât în Munţii Apuseni, atât în zona Baia Mare şi care sunt aşteptate. Sunt proiecte concrete, sunt programe concrete, sunt oameni care au acceptat ca mod de restructurare a domeniului minier, în varianta Ministerului Industriilor, să purceadă la aşa ceva. Spuneam că este o revelaţie faptul că ajungem la constatarea că ceea ce înseamnă fondurile propuse, proiectate pentru restructurarea bancară nu au o fundamentare solidă, clară. Dacă, în momentul de faţă, comisiile noastre - şi s-a exprimat aici acest punct de vedere - gândesc să analizeze situaţia restructurării acestor bănci, în momentul în care noi gândim şi proiectăm să acordăm nişte fonduri, fără a avea oglinda clară a ceea ce este acolo, este un serios semn de întrebare. De aceea, susţinerea mea este pe a accepta această repartizare, în sensul în care a fost făcută de domnul senator Oprea; este o necesitate, este un lucru absolut sigur şi dimensionat. Dincolo nu avem o dimensiune clară. Probabil vom avea o oglindă clară a ceea ce se întâmplă acolo, dar în viitor. Pe ceva ce nu este clar, este anormal să alocăm nişte fonduri. Mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Domnul deputat Tabără, tot la acest amendament, da? Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Cred că nimeni nu poate contesta faptul că o restructurare, privatizare, tehnologizare nu poate să fie făcută fără să se aloce surse importante de bani. Dar vin şi vreau să fac o continuitate la ceea ce spuneam la discuţia generală pe lege: că surse importante destinate restructurării sau acoperirii găurilor negre de la unele bănci cu capital de stat, mi se pare anormal pentru această etapă. Şi spun acest lucru, având în vedere faptul că, nici până la această dată, nu se cunoaşte exact care este, de altfel, cauza pentru care s-au înregistrat aceste pierderi uriaşe, atât la Banca Agricolă, cât şi la Bancorex. Eu vă propun, stimaţi colegi, de a nu repartiza aceşti bani pentru Bancorex şi pentru alte bănci până când, în plenul Parlamentului, nu se va analiza un raport clar asupra ceea ce înseamnă volumul creditelor neperformante, unde au fost date aceste credite, care sunt salariile din sistemul bugetar, care sunt dividendele care s-au luat în sistemul bugetar şi care sunt, de altfel, elementele care au dus la aceste pierderi. Pentru că altfel riscăm ca, în fiecare an, să venim şi să completăm, şi să extragem din economia naţională atât valorile materiale, cât şi cele circulante, pe cere le-am putea da în alte părţi. Rog ca acest capitol al destinaţiei unor fonduri pentru acoperirea acestor pierderi, să nu le aprobăm astăzi, în Parlamentul României.

Domnul Petre Roman: Nu e posibil să adoptăm un asemenea punct de vedere, câtă vreme el nu este cuprins într-un amendament.

Domnul Valeriu Tabără: Este amendament, domnule preşedinte.

Domnul Petre Roman: În orice caz, noi rămânem, deocamdată, pe amendamentul în discuţie. Poftiţi, domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt unul din cei care susţin amendamentul domnului senator Oprea, pentru că, într-adevăr, dânsul a fost primul parlamentar, ca să spun aşa, care s-a gândit la zonele defavorizate, la aceste programe de restructurare în zonele miniere, deci în acele zone unde este o zonă monoindustrială, unde este o viaţă extraordinar de grea şi este o nesiguranţă totală a locurilor de muncă şi a zilei de mâine. Din acest punct de vedere, eu aş vrea să vă spun că nu sunt de acord cu distinsul meu coleg, domnul Partal, care susţine, cu o vehemenţă de neînţeles, această susţinere a băncilor, dacă vreţi şi a sistemului bancar. Eu aş vrea să vă spun că sunt foarte revoltat de ceea ce se întâmplă în sistemul bancar, pentru că, dincolo de faptul că ar fi finanţat anumite sectoare de activitate şi nu şi-a mai recuperat creditele acordate, totuşi, băncile se scaldă într-o opulenţă extraordinară. Şi, dacă ne uităm numai la sediile pe care le-au construit, la logistica pe care o au acolo şi toate dotările pe care le au în aceste bănci, daţi-mi voie să vă spun că mă îndoiesc că ele ar avea nevoie de aceste credite, pe care noi trebuie să le acordăm, în dispreţul total pentru nişte sectoare importante care au nevoie de aceste credite. Sigur că mă refer la agricultură, mă refer la învăţământ, la sănătate şi, nu în ultimul rând, la capitalul autohton, deci la întreprinderile mici şi mijlocii. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Da. Cred că e nevoie şi de punctul de vedere al aceluia care ar trebui să gestioneze aceste fonduri, domnul ministru Berceanu.

Domnul Radu Berceanu -ministrul comerţului şi industriei : În legătură cu această chestiune, pot să vă spun că există nişte sume în cele alocate acolo - 300 şi vreo 80 de miliarde - care au şi o componentă care merge în direcţia zonelor defavorizate. De asemenea, în suma de 1.800 de miliarde pentru restructurare sunt unele din programe care au o componentă către zonele defavorizate. Deci anumite părţi din aceste sume merg în această direcţie. Cu alte cuvinte, cred că dacă rămânem la soluţiile de acum, fără să existe nişte posibilităţi extraordinare, pentru că ele sunt legate de sumele de la buget, în zonele defavorizate vor fi nişte programe care vor putea dezvolta locuri de muncă şi vor rezolva unele dintre problemele sociale ale zonei.

Domnul Petre Roman: Atunci,... Domnule senator, trebuie să ajungem să avem înţelegere pentru toate amendamentele, nu numai pentru acelea care ne privesc pe noi, da?

Domnul Andreiu Oprea: Se pare că situaţia se poate rezolva, în sensul ca, din suma de 1.881 miliarde pentru sectoarele industriei, să se specifice că 208 miliarde reprezintă această sumă pentru programul de reconstrucţie a zonelor miniere şi e rezolvată. Nu se modifică nici o cifră, doar se precizează clar poziţia pentru această agenţie. Pentru că, domnilor, această agenţie trebuie să plece imediat la lucru. Trebuia să plece de ieri, de alaltăieri, imediat după greva minerească. Adică să se vadă acolo, în judeţele cu acest sector foarte important, că deja se mişcă ceva. Or, dacă de la minister se aşteaptă aprobare ca această agenţie să intre în funcţiune, se pierde timp şi o birocraţie inutilă. Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman: Nu. Domnul ministru Berceanu a precizat că există două surse separate, din care dumnealui intenţionează să realizeze programele care privesc zonele miniere defavorizate. Oricum, rămâneţi pe poziţia să punem la vot amendamentul, domnule senator Oprea, da? Deci supun votului amendamentul domnului senator Oprea. Cine este pentru? 118 voturi pentru. Mulţumesc. Împotrivă? În momentul acesta, nu avem cvorum. Să vedem, poate mai intră ceva colegi. Voi repeta. Observaţia făcută de un coleg este următoarea: domnul Oprea, în final, şi-a modificat propriul amendament, în sensul că acele 208 miliarde să fie incluse în rândul celor 1.881 miliarde, da? Domnule senator? Deci, domnule senator, amendamentul, mă rog, propunerea finală pe care aţi făcut-o este ca - care e o rearanjare - cele 208 miliarde să fie incluse în cele 1.881. Mai repetaţi, o dată, vă rog.

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu am făcut, iniţial, propunerea ca această sumă să fie din scăderea alocaţiilor pentru restructurarea băncilor. Dacă aceasta nu se poate şi, mai ales, corelată cu intervenţia domnului ministru al industriilor, atunci propun ca această sumă pentru Agenţia de Restructurare Minieră să fie din suma alocată.

Domnul Petre Roman: Da, din cele 1.881 de miliarde. Am înţeles. Poftiţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan: Eu nu vreau să infirm propunerea domnului senator, dar vreau să vă aduc la cunoştinţă că toţi banii, 1.881 de miliarde sunt deja daţi la industrie pe hotărâri aprobate. Deci, pe hotărâri aprobate deja de Guvern sunt toţi banii daţi. Am aici toate hotărârile.

Domnul Petre Roman: Domnul ministru Berceanu, poftiţi.

Domnul Radu Berceanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am mai spus că aceşti bani - are dreptate domnul deputat - sunt repartizaţi, sunt listele făcute încă de anul trecut, pentru că ei au fost alocaţi, ca să spun aşa, şi anul trecut şi, neintrând sumele respective de la privatizare, au rămas numai programele aprobate, dar nu şi sumele. Ceea ce am spus eu este că printre aceste programe sunt o serie de componente care merg în direcţia unor rezolvări şi din zonele defavorizate. Deci, cu alte cuvinte, indirect, în interiorul acestor sume sunt cuprinse părţi care ajung să realizeze anumite lucruri în zonele defavorizate, dar nu se poate... Din sală: Care sunt alea?

Domnul Radu Berceanu: E vorba de cele de la minerit, dar nu se poate pune aceeaşi sumă de două ori, pentru aceeaşi cheltuială. Deci suma de 1.881 de miliarde rămâne în conformitate cu legea. Noi nici nu putem să cheltuim aceşti bani pentru orice fel de lucruri. Domnul Remeş mai adineauri a citat că sunt un număr de posibilităţi pentru sumele provenite din privatizare şi nu orice fel de posibilităţi, şi această sumă de 1.881 de miliarde are nu număr de programe care sunt în zonele miniere, are un număr de programe care sunt pentru întreprinderi care realizează alte componente pentru minerit, dar care se află în zonele miniere - mă refer la diverse produse care se folosesc în minerit şi aşa mai departe - deci, care ajung în zone defavorizate şi creează acolo locuri de muncă, creează o situaţie mai bună, deci se cheltuiesc în direcţia zonelor defavorizate, dar nu le putem muta dintr-un loc în altul.

Domnul Petre Roman: Am înţeles. Domnule senator, Se pare că propunerea dumneavoastră ultimă nu poate fi adoptată pur şi simplu dintr-un viciu de legalitate. Fiecare crede că are soluţia, numai că noi avem de făcut un singur lucru. Avem de supus la vot un amendament.

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, Am înţeles că există ordonator de credite separat: Ministerul Industriei şi această agenţie. Figurează ca ordonator separat de credite. Nu se poate accepta, sau cel puţin eu nu pot accepta ca sumele care trebuie să le cheltuie un ordonator de credite să fie prevăzute la celălalt ordonator de credite. Deci, eu doresc această separare, că fiecare trebuie să lucreze pe un program şi să aibă la dispoziţie sumele sau bugetul pe care trebuie să i-l conferim, pentru că, altfel, intrăm tot în această birocraţie specific românească.

Domnul Petre Roman: Domnule senator, Problema e simplă: dacă doriţi să supun la vot, trebuie să supun la vot amendamentul în forma iniţială. Asta este singura soluţie. Dezbaterile s-au încheiat, lucrurile sunt clare. Noi avem, conform regulamentului, de supus votului dumneavoastră un amendament. Din ceea ce s-a spus aici, rezultă că el nu poate fi supus decât în forma iniţială, adică a se lua din banii de la Bancorex sau de la restructurarea sistemului bancar, ca să zicem în general. Altă soluţie nu există. Doriţi să mai interveniţi, domnule ministru? Nu. Deci acum, întrucât au revenit mulţi colegi în sală, revin asupra propunerii de a vota. Cine este pentru acest amendament? Vă rog să ridicaţi mâna. (Discuţii aprinse.) 88 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Din sală: Erau mult mai multe. (Discuţii aprinse.)

Domnul Petre Roman: Eu n-am făcut decât să număr exact, aşa că... (Comentarii.) 137 de voturi împotrivă. Abţineri? 19 abţineri. Deci, amendamentul a fost respins. Eu aş vrea să nu facem legătura între votul asupra unui amendament şi problema în sine. Problema Bancorex este clar că există şi, bineînţeles că, cu toţii am convenit că trebuie lămurită, dar să nu facem confuzia între cele două chestiuni, da? Asta este tot ceea ce cred că trebuie. Vă mulţumesc. Acum vă citesc forma în care a rămas, în acord cu iniţiatorul: "La partea de cheltuieli a bugetului de stat se stabilesc şi se utilizează pe bază de hotărâri ale Guvernului fondul de la dispoziţia Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, în suma de 3.560 miliarde lei, pentru susţinerea programelor de restructurare şi reformă aprobate de către Guvern în anii 1998-1999. Sumele se vor aloca...

Domnul Acsinte Gaspar: Nu este corect?

Domnul Petre Roman: Nu, nu, este; fraza corespunde cu începutul articolului, uitaţi-vă bine! Sumele se vor aloca pentru sectoarele: industrie - 1.881 miliarde lei; agricultură şi industrie alimentară - 500 miliarde lei; sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii - 300 miliarde lei pe bază de programe şi proiecte; recapitalizarea Băncii de Export-Import - Eximbank - 200 de miliarde lei; diferenţa de 679 miliarde lei pentru restructurarea sistemului bancar. Vă supun votului aceasta formulă. Cine este pentru? 167 de voturi pentru. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? 27 abţineri. În felul acesta art. 20 lit. d) a fost adoptat. Vă mulţumesc. Ne întoarcem acum la art. 18.

Domnul Acsinte Gaspar: Este un alineat nou.

Domnul Petre Roman: Ce alineat nou mai e?

Domnul Acsinte Gaspar: La articolul 20 este un alineat nou propus de comisii, la pagina 155.

Domnul Petre Roman: E adevărat, vă rog să mă scuzaţi. Este un alineat nou, propus de Comisiile de buget-finanţe, poziţia nr. 30, la amendamente acceptate. Poftiţi, domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu alin. 2 care se propune a fi introdus la art. 20 eu am două observaţii: prima se referă la faptul că se propune, potrivit prevederilor art. 27, o trimitere la ultima frază. Domnule preşedinte, Potrivit normelor de tehnică legislativă trimiterile în cuprinsul legii se fac totdeauna la titlul legii, la capitol, la secţiuni, la articole sau la alineate. Niciodată nu se face trimitere la ultima frază dintr-un articol. Ca atare, v-aş propune, ca să fie potrivit prevederilor articolului 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului şi să-i trecem numărul 14/1998 şi pe urmă să-i dăm titlul. Vreau însă să fac următoarea remarcă, şi anume, că bugetul pe anul 1998 a suferit două rectificări: prin Ordonanţa nr. 14 şi prin Ordonanţa nr. 48. Să ne spună ministrul finanţelor dacă nu este cazul ca referirile să se facă la ambele ordonanţe sau numai la ultima Ordonanţă nr. 48 şi nu la Ordonanţa nr. 14.

Domnul Petre Roman: Domnul ministru Remeş.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Ne însuşim observaţia făcută de domnul deputat Gaspar. Tăiem ultima frază şi este vorba doar de Ordonanţa nr. 14. (În acest moment conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Cristian Dumitrescu - vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Ion Solcanu: A mai fost o întrebare.

Domnul Cristian Dumitrescu: Supunem la vot articolul 20 alin. 2 nou, în amendarea propusă de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritate de voturi. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat. Articolul în întregime.

Domnul Ion Solcanu: Procedură.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, vă rog. Procedură, domnul senator Solcanu.

Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte de şedinţă, Nu putem adopta un articol de lege numai prin simpla dumneavoastră constatare că au votat majoritatea, fără a se specifica numărul majorităţii şi cei care votează împotrivă sau abţineri. (Vociferări, comentarii aprinse.) Dacă dumneavoastră mai şi comentaţi, cerem cvorumul şi atunci veţi vedea că încheiem lucrările. Dacă nu doriţi să colaborăm în mod corect şi doriţi să obstrucţionăm, o putem face. Dar haideţi să respectăm regulamentul. Deci, domnule preşedinte, solicit să număraţi voturile.

Domnul Cristian Dumitrescu: Aveţi dreptate, domnule senator, mai ales că este vorba de articol în ansamblul său. Haideţi să spunem că atunci când votăm un amendament este una, dar la un articol, în ansamblul său, pentru stenogramă este corect să procedăm aşa. Deci, supun la vot articolul 20 în ansamblul său. Voturi pentru? 182 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 64 de voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Mulţumesc. Articolul 20 a fost adoptat. Ne întoarcem la art. 18 alin. 2. S-au făcut discuţiile, s-au făcut dezbaterile şi dau cuvântul domnului deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Doresc să susţin amendamentul de la poziţia 95 privind suplimentarea alocaţiilor bugetare pentru acţiuni economice la Ministerul Industriei cu 1.000 de miliarde lei, destinate, în principal, sectorului minier. Situaţia actuală în acest sector este rezultatul unei evoluţii de zeci de ani, cu acumulări de plusuri şi minusuri pe care le constatăm cu toţii. Situaţia se caracterizează prin condiţii materiale, problematică socială, tehnologie şi chiar educaţie, aspecte despre care s-a vorbit foarte mult în ultima lună. Această situaţie ar putea fi îmbunătăţită cu două condiţii: întâi, statul să dea sprijin pentru soluţionarea problemelor în sectorul minier şi să nu-şi ia mâna de pe aceste întreprinderi. Este şi o obligaţie morală, pentru că statul a încasat impozite de la unităţile miniere şi de la unităţile din economie care au funcţionat cu produsele miniere, timp de zeci de ani de zile. De asemenea, problema rentabilizării în sectorul miner care se pune şi trebuie rezolvată, fireşte, în cel mai scurt timp, inclusiv prin oprirea unor sectoare şi mine care n-au perspective de rentabilizare, să nu fie soluţionată pompieristic. Nu se poate rezolva nici într-o lună, nici într-un an, deci este nevoie de programe eşalonate, pe un timp de 3-4 ani, la acele unităţi care au, într-adevăr, perspective de rentabilizare şi aceste perspective sunt conturate prin studii de specialitate. Ar fi o crimă să abandonăm un miliard de tone de huilă în Valea Jiului, doar pentru că acum acolo sunt pierderi. Aceste pierderi pot să dispară dacă vom schimba utilajele, dacă vom reorganiza activitatea, dacă vom dubla productivitatea muncii şi pentru aceasta trebuie bani. Trebuie finanţate programe de restructurare, de dotare, modernizare. Pentru aceasta am propus o suplimentare la poziţia respectivă cu 1.000 de miliarde lei, prin două componente, ca surse: 500 miliarde din taxe vamale, creşterea veniturilor din taxe vamale şi 500 de miliarde prin creşterea vărsămintelor din privatizare. Eu susţin că acestea sunt posibile. Fireşte, comisiile de resort au respins amendamentul şi au spus că nu sunt aceşti bani. Cred că sunt rezerve pe care comisiile şi Ministerul Finanţelor nu le iau în considerare şi dau 3 exemple: 1. Este inadmisibil ca ministerul de resort să refuze majorarea taxelor vamale atunci când în ultimii doi ani statul român a pierdut 170 de milioane de dolari numai prin scutirea de taxe vamale la importurile de autoturisme, peste 50% dintre acestea fiind, de fapt, la mâna a doua; 2. Este, de asemenea aproape sau cel puţin jenant pentru minister ca să accepte să nu se mărească veniturile din taxe vamale, atunci când colonei şi generali din structuri care aparţin autorităţii statale coordonează acte de contrabandă şi nu cu valiza, ci cu vaporul sau cu avionul. 3. Guvernul este într-o situaţie delicată atunci când a dat mandat Fondului Proprietăţii de Stat să vândă Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti cu 0,5 milioane dolari, după care Fondul Proprietăţii de Stat a plătit investitorului norvegian 15 milioane de dolari, transfer de tehnologie. Este evident că în toate aceste lucruri putem acţiona mai bine cu venituri suplimentare pentru stat şi pentru buget. Aş încheia cu un argument care aş ruga să fie comentat de către unul dintre cei doi miniştri prezenţi, şi anume, faptul că această suplimentare, cerută de Ministerul Industriilor şi justificată, fundamentată de specialişti, a fost dezbătută în ultima şedinţă de Guvern din decembrie 1998, a fost însuşită; dar din păcate, în aceeaşi zi, bugetul, proiectul de buget s-a depus la Parlament, fără ca cifra să fie modificată. Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi în sprijinul acestei propuneri.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Bud.

Domnul Nicolae Bud: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnilor miniştri, Vă solicit respectuos îngăduinţa ca în puţine cuvinte să susţin şi eu acest amendament de la poziţia 95 din raportul de amendamente respinse, anume, suplimentarea alocaţiilor bugetare pentru sectorul industrie cu 1.000 de miliarde de lei. Pentru început aş spune că nu pot decât să regret faptul că domnul preşedinte al Senatului, Roman, nu este şi nu conduce în continuare lucrările acestei dezbateri, dat fiind faptul că Domnia sa cunoaşte foarte bine această problematică şi, prin deplasările sale prin judeţele ţării şi nu în ultimă instanţă în Maramureş, a avut ocazia să cunoască aceste realităţi la faţa locului, atât din cele văzute, cât şi din cele realizate prin discuţiile cu sindicatele. Ce mă îndeamnă pe mine şi care sunt motivele pentru care vin în faţa dumneavoastră pentru a vă solicita acest vot pozitiv? În primul rând, mă îndeamnă faptul că distinsul ministru al industriei şi comerţului, domnul Radu Berceanu, revendică, pe bună dreptate, în toate poziţiile pe care le-a luat Domnia sa, sume sporite, deoarece în caz contrar nu va putea fi realizat programul de restructurare, spune Domnia sa. În al doilea rând, eu nu pot să zic că rămâne impasibil la solicitarea maramureşenilor, la solicitarea sindicatelor din Maramureş, şi-i aduc aminte domnului ministru Remeş că, înainte de a fi ministru al finanţelor, este parlamentar de Maramureş şi, în această idee, noi dorim să-i protejăm şi imaginea Domniei sale, anume, că sindicatele ne trimit - în calitatea noastră de parlamentari, şi nu numai de parlamentari - strigăte de disperare în legătură cu restructurarea industriei în Maramureş, şi, în special, a industriei extractive. În al treilea rând, al treilea motiv este faptul că există - aşa după cum s-a mai afirmat la acest microfon şi cei doi miniştri, ministrul de finanţe şi ministrul industriei şi comerţului, pot confirma sau infirma acest lucru - există, să zic, o corespondenţă, aşa, între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului, legat de subiectul acesta a 1.000 de miliarde. În această idee, cu îngăduinţa dumneavoastră v-aş ruga ca, foarte pe scurt, să-mi permiteţi să aduc şi nişte argumente tehnice, deci de natură tehnică, care ar veni să se plieze confortabil pentru susţinerea mea la acest microfon. Noi, P.U.N.R.-ul, credm că în România dezvoltarea acestei industrii extractive a urmărit continuarea lanţului productiv al extracţiei cu stadii de prelucrare a materiilor prime autohtone, astfel încât să nu devenim, în contextul economiei mondiale, o sursă de materii prime care, mai devreme sau mai târziu, se epuizează, şi o piaţă de desfacere pentru produse finite şi semifabricate din alte ţări. Indiferent de structura şi nivelul de dezvoltare economică, o astfel de politică este urmărită cu asiduitate, în forme mai mult sau mai puţin transparente, sesizabile de către fiecare ţară. Noi suntem de acord - şi confirm şi cu această ocazie - cu punctele de vedere exprimate de distinsul ministru al industriei şi comerţului şi suntem şi noi pentru reducerea şi/sau închiderea capacităţilor de producţie în industria extractică, pe baza unor programe de restructurare a căror finalitate să vizeze, în primul rând, diminuarea subvenţiilor unor activităţi cu pierderi, - trebuie în continuare abordată, noi credem acest lucru, - însă prin prisma necesarului de materii prime şi energie, pe care l-ar solicita o posibilă relansare a economiei în România. În următorul rând, noi credem că judecarea restructurării sectorului extractiv al industriei doar prin prisma unei cereri restrânse în condiţiile actualei recesiuni economice din România reprezintă o abordare pe termen scurt care ar putea avea efecte negative pe termen mediu şi lung, în cazul în care creşterea economică durabilă a României va impune un surplus de producţie în domeniul industriei extractive. Asigurarea acestui surplus, credem noi, cel puţin prin importuri într-o perspectivă de câţiva ani, este practic îndoielnică şi imposibilă, dat fiind faptul că restricţiile impuse de deficitul balanţei de plăţi externe şi cel al balanţei comerciale se intensifică în mod îngrijorător. De asemenea, în consecinţă, nu considerăm a fi de neglijat o soluţie prin care o activitate în creştere, în anumite ramuri ale industriei extractive, chiar în condiţiile înregistrării unor pierderi şi, implicit, a subvenţionării, să poată fi oportună prin efectele favorabile de propagare în economie ca urmare a creşterii eficienţei la prelucrarea materiilor prime, având loc un proces de compensare între firme cu niveluri de performanţă economică diferite. Închei prin a spune că în acest mod subvenţia, atât de blamată de unii economişti, a economiei de piaţă, dar practicată în mod raţional şi în ţările dezvoltate, cu caracter de excepţie, în scopul stimulării externalităţilor pozitive, poate constitui un element de politică economică sănătoasă, într-un mediu concurenţial compatibil cu mecanismele de creştere ale eficienţei. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Domnul deputat Barbaresso.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso: Doamnă preşedintă, Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Vin să susţin amendamentul domnului senator Constantin Dan Vasiliu care, printre altele, solicită 658 de miliarde, adică 577 de miliarde pentru cumpărarea cantităţii de 150 tone de apă grea şi restul de 80 de miliarde pentru activităţi cu profil nuclear, cuprinse în programul de restructurare a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. Acest lucru îl solicit, în primul rând ca deputat de Mehedinţi şi mă alătur domnului senator Mortun şi domnului deputat Raicu, ambii reprezentând Mehedinţi-ul, dar şi din alte considerente. Menţinerea în funcţie a Uzinei de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin are o importanţă capitală pentru dezvoltarea energetică nucleară în România. Suntem singura ţară din Europa care posedăm un sistem integral de producere a energiei nucleare având: materia primă, fabricarea de combustibil radioactiv pentru energia atomo-nucleară, institute de cercetare nucleară şi centrale atomo-nucleare. Acestea sunt răspândite în judeţele Argeş, Braşov, Mehedinţi, Constanţa, precum şi în zonele extractive de extragere a minereurilor radioactive. Deci nu mă fac numai tribunul judeţului Mehedinţi, ci tribunul tuturor care lucrează în sectorul nuclear. Ruperea unei singure verigi din acest lanţ va avea repercusiuni incalculabile asupra industriei energetice a României şi a posibilităţilor de export de energie electrică în perioada imediat următoare, referindu-mă, în primul rând, la Republica Moldova, apoi la Bulgaria, la Grecia şi în viitor spre Ucraina. Ţinând cont că zilele centralelor atomo-nucleare din Cernobâl şi Kozlodui sunt numărate. În al doilea rând, se vor declanşa uriaşe mişcări sociale care vor antrena peste 40 mii salariaţi, din care cel puţin 2.000 de salariaţi sunt de înaltă calificare. Aceştia vor lua drumul pribegiei către alte state pentru dezvoltarea reţelelor nucleare în alte ţări. Dacă acum avem un surplus de energie electrică scumpă, prin dezvoltarea sistemului energetic nuclear vom beneficia de energie electrică ieftină şi, contrar previziunilor, şi ecologică care va determina ca produsul industrial finit să fie mult mai ieftin şi competitiv pe plan european. Se spune în justificarea excluderii acestui amendament că nu avem resurse şi nici lege pentru susţinerea apei grele din Drobeta-Turnu Severin. Vreau să afirm că resurse financiare avem. Vă rog să vă uitaţi în anexa 13 - Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic pe anul 1999 - se prevăd 1.792 de miliarde pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Mă scuzaţi că vă întrerup. Vreau să vă reamintesc că a existat o convenţie să încercăm să ne limităm la un anumit număr de timp.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso: Da. O limităm, dar după ce îmi spun punctul de vedere. (Aplauze, discuţii, râsete.) Şi să ştiţi că nu sunt obişnuit să-mi bage - nici adversarii politici, nici prietenii de coaliţie - pumnul în gură. Şi cu asta am zis. (Aplauze, râsete, discuţii.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, o clipă.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso: Domnule preşedinte, Eu v-am ascultat şi vă rog respectuos să mă ascultaţi. Nu vreau să fac dialog cu dumneavoastră.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, vă rog. Eu vă reamintesc că este vorba de un vot, nu este vorba de...

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso: Eu nu cer votul dumneavoastră, cer votul Parlamentului pentru industria energetică nucleară. Cel care îl dă se simte român, cel care nu-l dă se simte ceea ce este. (Rumoare, discuţii, râsete, aplauze.) Vreau să vă spun...

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Vă rog să vă limitaţi expunerea.

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso: Vreau să vă spun că printr-o notă a primului-ministru din 10.01.1998 se prevede: "...majorarea bugetului acestei instituţii cu suma de 577 miliarde în vederea acumulării unei cantităţi de apă grea în 1999", în conformitate cu nota nr. 137.721. Această notă a fost citită de domnul prim-ministru în luna noiembrie când, împreună cu alţi membri ai Guvernului, au vizitat uzina de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin. Cer votul întregului Parlament pentru inteligenţa românească, pentru energia nucleară românească. (Aplauze, discuţii.) Din sală (câteva voci): Bravooo!... Bravooo!...

Domnul Cristian Dumitrescu: Poftiţi, domnule deputat. Încă o dată vă reamintesc să încercăm să ne limităm intervenţiile, dacă putem, că sunt persoane care nu pot să se reţină. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Voi reveni tot la art. 18 alin. 2 şi anume la nr. crt. 96 din amendamente respinse şi voi face o referire în continuare tot la acest amendament care se referă la sprijinirea activităţii din zona energiei nucleare. În motivaţia respingerii amendamentului domnului senator Constantin Dan Vasiliu se spune că: "Nomenclatorul produselor ce se acumulează în rezerva de stat prevede cantitatea de 60 t apă grea care este deja acumulată. În prezent nu există bază legală pentru achiziţionarea celor 150 t apă grea." În amendament se vorbeşte şi de alocarea sumei de 80 de miliarde lei pentru activităţile cu profil nuclear cuprinse în programul de restructurare a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. Eu mă voi referi la această sumă de 80 miliarde lei care este necesară funcţionării Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare. În cadrul regiei funcţionează ca sucursală Institutul de Cercetări Nucleare din Piteşti şi Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare din Bucureşti. În conformitate cu planul de restructurare al Regiei, aprobat de Ministerul Industriei şi Comerţului, activitatea de cercetare şi inginerie tehnologică reprezintă un important suport în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de ţara noastră în domeniul nuclear, prin semnarea Convenţiilor internaţionale privind securitatea nucleară, tratarea şi depozitarea finală a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nears. În sprijinul celor de mai sus, în cadrul cooperării dintre S.U.A. şi România în domeniul neproliferării armelor nucleare, institutul de la Piteşti este angajat în programul de conversie a reactorului TRIGA la combustibil slab îmbogăţit. Această activitate se desfăşoară în cadrul unui acord stabilit în anul 1992, în baza căruia S.U.A. au livrat până acum pentru funcţionarea reactorului o jumătate din încărcătura de combustibil nuclear. În prezent, în baza aprobării primului-ministru, se desfăşoară acţiunea ce priveşte returnarea combustibilului nuclear ars în S.U.A. Desfăşurarea acestor activităţi în condiţii de securitate nucleară impune asigurarea fondurilor necesare în spiritul Legii nr. 43/1995. De aceea, eu susţin acordarea celor 80 miliarde lei pentru aceste activităţi ca fiind neapărat necesare. De asemenea, prin aceşti bani se realizează şi Acordul de cooperare semnat între România şi Canada, în mai 1998, acord care nominalizează I.C.N.-Piteşti ca executant din partea română. Dacă se poate, aş dori ca aceşti bani să fie finanţaţi din taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice şi termice. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Are cuvântul domnul deputat Şteolea.

Domnul Petru Şteolea: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Vin în faţa dumneavoastră în baza a două amendamente depuse la Comisia de industrie şi servicii a Camerei Deputaţilor, prezentate şi susţinute acolo, la care am avut şi susţinerea acestei comisii. Ele nu au fost cuprinse, eu le am aici ca înregistrare şi discuţie, colegii din Comisia de industrie pot... Poftiţi, poftiţi... Din sală: Este altă poziţie.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat...

Domnul Petru Şteolea: Nu. Este vorba de această poziţie, industrie. Ele au fost discutate acolo şi deci le pot susţine. De asemenea, alături de ele, în funcţie de varianta pe care se merge în susţinerea finanţării acestora, putem discuta şi sursa la care voi face referire... printr-o clarificare...

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat!... Domnule deputat!...

Domnul Petru Şteolea: ...care...

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat!

Domnul Petru Şteolea: ...domnul ministru al industriei.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Discutăm poziţia 96 din raport. Dumneavoastră discutaţi despre altceva. Deci poziţia 96. Reveniţi când vom fi la subiect. Nu vă supăraţi, aşteaptă şi alţi colegi. Domnul deputat Ana.

Domnul Petru Şteolea: Bine, am înţeles.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc. Vă rog. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana: Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni, La poziţia 96, vorbind despre resursele energetice primare în care încadrăm şi acest produs la care ne referim, cu permisiunea dumneavoastră, dacă nu, la o altă poziţie din raport, vă voi ruga să-mi permiteţi să vorbesc în acelaşi sens despre resursele energetice primare din exploatarea cărbunelui. Dacă-mi permiteţi acum, dacă nu, atunci când ajungem la...

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Pentru aceleaşi considerente pentru care l-am invitat pe domnul deputat Şteolea, vă rog să reveniţi la poziţia din raport pe care o vom discuta în legătură cu amendamentul dumneavoastră. Da. Domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert-Kalman: Mulţumesc, domnule preşedinte, Doamnă vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Vreau să vă aduc aminte că, de fapt, aici discutăm două amendamente. A fost ridicată întâi problema amendamentului de la nr. crt. 95 de domnul deputat Popescu, apoi a venit domnul deputat Barbaresso ca să susţină amendamentul de la nr. crt. 96 al cărui autor este domnul senator Constantin Dan Vasiliu. În ceea ce priveşte cele două amendamente, ambele aspecte au fost discutate în comisia noastră, care se ocupă, în fond, de cele două probleme în Comisia de industrie şi servicii. Dar, aşa cum se poate vedea - deşi am fost, mai bine zis o parte din colegi au fost de acord cu amendamentul de la nr. crt. 95 - sursele de finanţare deja le-am bătut în cuie. Dat fiind acest aspect, eu cred că nu putem, în nici un caz, să sprijinim amendamentul de la nr. crt. 95 şi să lăsăm felia Ministerului Industriilor şi Comerţului aşa cum a fost stabilită de Comisia buget-finanţe. A doua chestiune, vizavi de achiziţionarea acelei cantităţi de apă grea, tot Comisia noastră de industrie şi servicii, în cursul anului 1997-1998, a avut mai mult întâlniri în acest sens şi trebuie să vă mărturisesc că noi nu am ajuns la concluzia că ar fi nevoie să fie achiziţionată pe bani publici această cantitate de apă grea. Deci, în nume personal, pot să vă spun că nu pot să susţin de nici un fel acest amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Ana, după care urmează domnul deputat Nicolicea.

Domnul Gheorghe Ana: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne, Stimaţi domni, Eu mă refer la poziţia 95 din raport. La poziţia 95 s-a solicitat suplimentarea alocaţiilor înscrise în bugetul de stat în vederea acoperirii unor trebuinţe imperioase în domeniul exploatării miniere. Pledoaria mea nu cred că este o noutate pentru mulţi dintre dumneavoastră. Aş vrea să reiterez faptul că resursele energetice primare, îndeosebi cărbunele despre care doresc să vă reţin atenţia, reprezintă unul din factorii de stabilitate economică şi, în acelaşi timp, care determină indepedenţa economică a unui stat. Nu aş vrea să cred că vom ajunge în situaţia în care, dispunând de resurse naturale, vom face importuri de asemenea resurse, pentru că în această situaţie, vă rog să acceptaţi că, voit, vom face un transfer gratuit de venit naţional: că vom activa industrii din alte state în detrimentul industriei noastre, că vom activa personalul util din acele ţări în detrimentul personalului activ din ţara noastră. Pe de altă parte, nu aş vrea să omitem efortul valutar pe care statul român ar trebui să-l facă în condiţiile în care am importa cel puţin numai această resursă energetică primară. Şi vă amintesc că acest efort se ridică la circa 1 miliard dolari. În această idee, vă rog să-mi îngăduiţi să susţin cu toată fermitatea solicitarea ca bugetul pentru industrie să fie suplimentat cu cel puţin o mie de miliarde lei. Sursele, dacă binevoiţi a vi le reaminti, le-am discutat în prezenţa distinsului preşedinte Roman când a trebuit să supunem votului ce anume resursă luăm în considerare din privatizare. Lucru care, să-mi fie permis, este departe de a putea fi luat în considerare la construcţia unui buget de stat. Mă întreb: cum putem noi ţine fruntea sus în faţa oamenilor când, prin proiecţia bugetului de stat, acordăm la întreprinderea minieră de la Fundul Moldovei 53,8 miliarde... 53 milioane de lei... pentru investiţie privind menţinerea capacităţii de producţie? La Vatra Dornei - 107 milioane lei... nu miliarde, 107 milioane lei! Iată, la minele din Anina, Ţebea, Paroşeni - 538 milioane lei! Distinşi colegi, Investiţiile pentru menţinerea capacităţilor de producţie în industria minieră - cei care lucrează acolo ştiu - sunt investiţii iniţiale; fără ele nu putem avea producţie şi fără producţie de cărbune nu putem aveam nici energie electrică. Deşi aceste lucruri - nu cred că greşesc! - sunt arhicunoscute, nu dorim să le luăm în considerare la întreaga lor dimensiune. De aceea, nu numai din punct de vedere al componentei economice şi financiare, dar şi din punct de vedere al componentei sociale se impune ca Parlamentul României să aibă o cu totul altă poziţie faţă de industria minieră până cel puţin când se va aşeza în ceea ce numim noi restructurare. Deocamdată nu am făcut nimic acolo, absolut nimic, în afară de faptul că am dat afară nişte oameni fără nici o speranţă. Asta dorim în continuare? Cred că nu. De aceea, este bine să ne gândim şi la solidaritatea care se realizează prin intermediul bugetului de stat. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă reamintesc, stimaţi colegi, de hotărârea în legătură cu 3 minute. Niciodată nu uit... (Discuţii.) Din sală: Lăsaţi-i să vorbească.

Domnul Cristian Dumitrescu: ...Nu insist, las să continue vorbitorul, dar totuşi să ne gândim, să ne concentrăm. De la domnul Barbaresso nu am avut astfel de pretenţii, dar de la ceilalţi colegi am. Domnule Nicolicea, vă rog. (Discuţii.)

Domnul Eugen Nicolicea: Domnilor colegi, Grupul parlamentar P.D.S.R. susţine amendamentul făcut de domnul senator Alexandru Mortun aseară, la poziţia 96 privind apa grea. Susţinem acest amendament chiar în maniera pe care dânsul a făcut-o. Nu mai este cazul să reiau argumentele, dar vreau să punctez câteva aspecte. Anul trecut, aproape majoritatea parlamentară a susţinut acest Combinat de apă grea pentru obţinerea fondurilor necesare continuării producţiei de apă grea. Dacă anul acesta nu alocăm aceste fonduri, înseamnă că anul trecut am aruncat nişte bani inutil. De asemenea, vreau să-i aduc aminte domnului ministru Berceanu că la vizita pe care a efectuat-o la Drobeta-Turnu Severin a promis că aceşti bani vor fi alocaţi. Din sală: Era vizită electorală.

Domnul Eugen Nicolicea: Nu era vizită electorală. A fost acum câteva luni şi nu putea fi decât dacă erau alegeri anticipate, dar din nefericire nu sunt. Deci să lăsăm crizele de orgoliu! Lumea aşteaptă ca dumneavoastră să vă ţineţi de cuvânt. De asemenea, şi premierul Radu Vasile care a făcut o astfel de promisiune. Nouă ni s-a spus că numai dintr-o scăpare nu a fost prinsă la o poziţie aici. Să îndreptăm această eroare şi cei din grupul din majoritate vă rog să vedeţi că este o idee unanimă a deputaţilor din Mehedinţi, indiferent de partidele din care facem parte, şi să votăm împreună, deoarece eu cred că este necesar ca acest combinat să funcţioneze. Deci, încă o dată, Grupul P.D.S.R. susţine propunerea senatorului Mortun, de aseară.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc. Ultimul vorbitor, domnul deputat Barbu Piţigoi, după care domnul ministru Berceanu.

Domnul Barbu Piţigoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În cadrul discuţiilor purtate, s-au amintit aici de către un distins coleg de-al nostru, deputat de Argeş, câteva idei legate de Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. Aici aş vrea să fac o remarcă şi, în special, o rugăminte adresată domnului ministru al industriilor şi comerţului, Radu Berceanu, în legătură cu Institutul de Cercetări Nucleare de la Piteşti. Acest institut are o importanţă deosebită în economia energetică naţională. El a fost menţionat şi i s-a subliniat importanţa lui, aici, de domnul deputat Marin. Eu aş vrea numai atât să-i amintesc domnului ministru Berceanu: că, în discuţiile pe care le-am purtat la Comisia de industrie şi servicii, Domnia sa a promis că se va apleca asupra acestui subiect şi că poate va găsi o soluţie ca acest institut să poată funcţiona. Sigur, domnul ministru are toate argumentele. Domnia sa poate vedea dacă această instituţie are importanţa pe care noi o considerăm reală. Încă o dată închei cu rugămintea de a medita şi a ne da sfatul. Poată găsim, totuşi, o soluţie în această problemă. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Berceanu.

Domnul Radu Berceanu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Eu aş vrea să spun mai întâi câteva cuvinte de principiu. Ministerul Industriei şi Comerţului a făcut o propunere cât se poate de fundamentată, analizată, susţinută privind proiectul de buget pe 1999 care era de 6.400 de miliarde. Ministerul Finanţelor - spun lucrul acesta, deoarece au fost aici o serie întreagă de referiri aici, nu din alt motiv - ne-a transmis o serie întreagă de variante care toate se află undeva în jurul cifrei de 2.000 de miliarde. Noi, până la urmă, lucrăm cu ceea ce ni se dă sau cu ceea ce se poate. Dacă la un croitor te duci cu 20 de cm2 de stofă, eventual poate să-ţi facă o batistă, mai bună sau mai rea, mai frumoasă sau mai urâtă, dar în nici un caz nu-ţi poate face un costum. Şi atunci, doresc să prezint aceste lucruri ca să se ştie, cât se poate de limpede, ce se poate face în anul 1999 în domeniul industriei. Industria are în acest buget 0,45% din P.I.B. Spre deosebire de alte domenii, eu ştiu?, pot da exemplu Ministerul Transporturilor - ca să fie tot un coleg de-al meu, să nu se creadă că este un fel de luptă politică aici şi ceva între partide sau între putere şi opoziţie - are 1,457%, deci de 3 ori şi ceva mai mult. Chestiunea asta este o decizie politică. Ea s-a luat la nivelul Guvernului, urmează ca dumneavoastră să o luaţi mai departe să o validaţi sau nu. Eu nu fac altceva decât să prezint nişte cifre. Din aceste cheltuieli care sunt în domeniul economic la art. 18 - pentru că aici suntem - industria are 13%, agricultura 34% şi transporturile 45%. Repet: nu este o scuză, nu cer prin ceea ce vă spun bani din altă parte, ci prezint o situaţie ca să se ştie şi la ce ne putem aştepta. Revenind, Ministerul Finanţelor - şi nici aici nu aduc acuze, pentru că Ministerul Finanţelor până la urmă are nişte venituri şi trebuie să împartă nişte cheltuieli - dacă vreţi, lucrează tot cu materialul clientului. Dacă atâta sunt veniturile, nu poate să croiască mai multe cheltuieli. Ne-a dat 2.000 şi ceva de miliarde, sumă dezbătută în Guvern, şi unde noi am prezentat toate datele şi argumentele pentru ca suma să fie măcar cu 1.000 de miliarde mai mult, adică 3.000... 3.000 şi ceva de miliarde. Şi în două şedinţe - 29 şi 30 decembrie - în final, se acceptase această variantă. Ulterior, nu a mai apărut în documentele date Parlamentului. Repet: nu fac altceva decât să prezint nişte date şi cifre, fără neapărat să acuz într-o parte sau alta, deoarece asta este situaţia cu care ne confruntăm cu toţii. Aş vrea să vă aduc aminte tuturor că aceste lucruri erau anterioare datei de 4 ianuarie, când a început aglomerarea, agitaţia, din Valea Jiului. Noi am cerut o sumă de 3.000 de miliarde şi ni s-a dat o sumă de 2.000 de miliarde, pentru a face nişte paşi, o reformă, o restructurare în domeniul industriei, aşa cum era ea începută la vremea respectivă. După Costeşti, Podul Înalt şi Râmnicu-Vâlcea s-a considerat că este prea repede, că este prea dur, chestiune care nu mi-a aparţinut mie, dar mi-a fost atribuită mie, pentru că nu eu am stabilit cât de repede, cât de dur şi cum să facem aceste lucruri. Ele au fost în Programul de guvernare, votat de dumneavoastră în luna aprilie şi apoi puse în practică prin hotărâri ale Guvernului, inclusiv cea din noiembrie, care spunea: "...închiderea unor perimetre miniere neviabile care contribuie cu aproximativ 30% la pierderile din anul 1998." Deci, cu suma de 3.000 de miliarde în buget se putea susţine o reformă, o restructurare nu numai în minerit, în general!, cu o anumită viteză. Se mai perpetuau anumite subvenţii şi aşa mai departe. Cu 2.000 de miliarde, vă rog să vă imaginaţi dumneavoastră cam ce se poate face! În orice caz, cu aproximaţie, 2/3 din ceea ce încercăm noi să facem cu 3.000 de miliarde. Cu alte cuvinte, o reformă mult mai dură, mult mai rapidă şi cu consecinţele respective. La ora actuală, este o atmosferă foarte plăcută în Camera Deputaţilor, unde se află deputaţii şi senatorii reuniţi, dar eu am fost aici şi în 22 ianuarie, când atmosfera era mult mai tensionată, aş numi-o mai umedă, ca să nu spun mai multe. Şi atunci s-a spus: "Domnule, trebuie să susţinem aceste lucruri" etc... Cert este că prin buget nu se susţine decât o reformă mai dură, mai rapidă, mai fără cruţare decât cea care încercam noi s-o facem în luna noiembrie. De aceea, eu nu doresc altceva decât să prezint aceste lucruri în faţa dumneavoastră ca ele să fie cunoscute, să repet, că lucrăm cu ceea ce ni se dă şi căutăm în limitele sumelor alocate să facem tot ceea ce putem să facem şi aş mai adăuga că după data de 14 ianuarie a.c., când noi am avut ultima discuţie cu Ministerul Finanţelor referitoare la această sumă, mai bine zis, ultima corespondenţă, în 22 ianuarie s-a făcut şi "pacea de la Cozia" prin care s-au schimbat nişte date, care nu se regăsesc nicăieri. Deci nu aş vrea să se creadă că ministrul finanţelor sau Ministerul Industriei şi Comerţului - că aici nu e vorba de persoană, persoana este vremelnică, poate fi schimbată - nu doreşte să realizeze anumite lucruri. Revenind la cele câteva chestiuni care s-au discutat, referitoare la amendamente, o parte dintre ele au fost legate de suma de o mie de miliarde. Am cerut-o şi noi, probabil că nu au existat sursele, nu se dă, facem ceea ce putem să facem cu 2.000 de miliarde. Acesta este răspunsul pe care eu pot să-l dau referitor la amendamentul Comisiei de industrie şi servicii care, bănuiesc, a înţeles poate mai bine decât alţii situaţia din domeniu. Celelalte două amendamente sunt referitoare la activitatea nucleară. Trebuie să spun că, după vizita de la Drobeta-Turnu Severin la Regia de Activităţi Nucleare, eu am întocmit o notă, imediat ce ne-am întors, care a fost prezentată Guvernului, notă cu concluziile şi cu chestiunile stabilite în cursul vizitei - nota a fost prezentată Guvernului şi aprobată. Nota spune că o sumă de 577 miliarde, echivalentul a 150 tone apă grea ş.a.m.d. ar trebui să se regăsească la Agenţia pentru Rezerve Materiale, deoarece Agenţia pentru Rezerve Materiale este cea care, eventual, poate să preia această cantitate de apă grea pentru o viitoare folosire în energetica nucleară, deci la Unitatea 1 sau Unitatea 2, dacă va fi să fie, de la Cernavodă, din judeţul Constanţa. Această chestiune nu este legată de art. 18 alin. 2 pe care noi îl discutăm acum. Referitor la institutul respectiv, un număr de senatori şi deputaţi, în general, din judeţul Argeş, cei care au discutat despre apa grea sunt din judeţul Mehedinţi, cei care discută despre energetica nucleară sunt din judeţul Constanţa, iar cei care s-au referit la cărbune sunt, în general din Hunedoara sau din zone care au cărbune. La vremea respectivă, mai mulţi senatori şi deputaţi din tot spectrul politic au dorit ca Institutul de Activităţi Nucleare să fie regie, să fie organizat sub formă de regie şi nu să fie aşezat împreună cu Centrala de la Cernavodă unde, de altfel, cel puţin partea de cercetare aplicată, cercetare tehnologică era absolut necesară şi în directă legătură, în directă relaţie. Pentru că se credea şi se mai crede încă că cea mai bună situaţie pentru cineva este să fie la o regie, pentru că regia, fiind aşa lângă stat, primeşte tot timpul şi nu i se cere mai nimic. Până la urmă a fost organizată ca regie şi acuma nu este în regulă. Putem să producem o schimbare, dar activitatea Institutului de la Piteşti în marea ei majoritate, o mare parte din această activitate, trebuie să fie legată - aşa cum s-a spus aici - de energetica nucleară, deci să fie chestiuni aplicative: măsurători, programe etc....etc. Chestiunea asta este o schimbare organizatorică pe care, dacă o consideraţi necesară, putem să o analizăm şi să o realizăm. Închei prin a spune încă o dată că nu cer o schimbare de sume în bugetul de stat, pentru că ştiu toate restricţiile, am participat la toate discuţiile, dar am vrut să atrag atenţia că, dacă industria primeşte 0,4% din P.I.B., trebuie să vă aşteptaţi la rezultate corespunzătoare acestei susţineri. Probabil, ideea este că altceva este prioritar, trebuie să se dezvolte şi nu industria. Dacă se fac promisiuni în general, ele trebuie şi ţinute. Iar dacă nu se pot ţine, trebuie spus bărbăteşte că acele promisiuni nu se pot ţine. Dar nu doresc ca promisiunile care, în mod evident, nu se vor putea ţine să ajungă iarăşi, undeva, în cârca mea, care am fost arogant, pentru că am stat vreo 46 de ore de vorbă cu delegaţii ale minerilor din Valea Jiului, numai în luna decembrie şi ianuarie, adică sfârşitul lui decembrie şi în ianuarie, şi am avut lipsă de dialog, tocmai pentru că am fost în 8 luni de ministeriat de două ori în Valea Jiului ş.a.m.d.... Aş vrea ca fiecare chestiune să meargă acolo de unde provine, acolo unde trebuie, într-adevăr, ţintită. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor parlamentari, am încheiat dezbaterile la acest punct. La orele 15,00 vom relua lucrările.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnilor parlamentari, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să-i convoace pe domnii colegi la şedinţa de lucru de după-amiază. Vă voi informa în legătură cu şedinţa Birourilor reunite care a avut loc în această pauză, şi anume, că vom merge în continuare cu programul stabilit. Astăzi vom lucra până la orele 20,00, mâine începem la orele 9,00 până la orele 20,00, duminică la fel... până terminăm. Să vină toţi colegii şi voi face o informare scurtă. Vă rog să vă ocupaţi locurile. Să facem un apel nominal? Domnul senator Badea, vă rugăm să ne daţi o mână de ajutor.

Domnul Dumitru Badea (din sală): Asta este exploatare, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Cristian Dumitrescu: A omului de către om. Da. Doamnelor şi domnilor senatori, Doresc să vă informez că a avut loc o scurtă şedinţă a Birourilor reunite pentru a stabili programul pentru zilele următoare. Programul este cel care a fost stabilit la începutul dezbaterilor, deci ne vom continua lucrările în fiecare zi de la orele 9,00 la orele 20,00 cu pauza respectivă de masă de la orele 13,00 la orele 15,00. Din sală: ...şi duminică?...

Domnul Cristian Dumitrescu: Şi duminică lucrăm. Domnilor, noi, când am adoptat programul de lucru, am spus că lucrăm în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica. Programul a fost aprobat până la terminarea proiectului de buget. A fost şi o propunere ca duminică să se lucreze numai până la ora 15,00. Acest program a fost aprobat, nu mai avem ce supune la vot. Reluăm lucrările. O clipă numai să verificăm şi cvorumul. Da. Sunt două intervenţii după cuvântul domnului ministru Berceanu. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Marin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Revin la amendamentul înscris la punctul 96 şi după răspunsul dat de domnul ministru Berceanu, dacă - aşa cum a fost formulat amendamentul domnului senator - nu este acceptat, eu aş face o propunere pentru simplificare, în cazul în care se acceptă. Şi motivez aceasta prin faptul că, în partea dreaptă, la motivarea respingerii se spune că banii pentru apă grea nu sunt, întrucât nu există bază legală pentru achiziţionarea celor 150 tone apă grea, nespecificându-se nimic despre cei 80 miliarde pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. Deci v-aş ruga, dacă vreţi, eventual acest amendament să fie simplificat în aşa fel încât să cuprindă în el eventual, dacă se exclud banii pentru apa grea, aceşti 80 miliarde pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. Şi, întrucât, domnul ministru Berceanu spunea că nu sunt bani la buget, eu aş face o sugestie şi am mai făcut-o şi înainte, şi anume, să încercăm, dacă nu se poate din altă parte să luăm de la bugetul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. La cealaltă intervenţie s-a renunţat. Domnule ministru, Aş vrea să vă spun că avem la art. 18 alin. 2 două amendamente respinse. Este cel cu privire la suplimentarea alocaţiilor bugetare pentru industrie de la 2.000 la 3.000 miliarde, iar cel de-al doilea amendament la punctul 96 din raport se referă la cheltuielile pentru apa grea. Am să rog pe domnul ministru Remeş să exprime şi punctul de vedere al Ministerului de Finanţe faţă de aceste amendamente. Punctul de vedere al Ministerului Industriilor a fost deja prezentat.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor preşedinţi de şedinţă, Domnilor colegi, Cerem respingerea acestor amendamente. Primul motiv e acela că ni se cere o suplimentare a cheltuielilor cu 577 miliarde, iar al doilea motiv e faptul că noi, în decembrie, am dat bani şi, dacă în cursul acestui an Guvernul va hotărî şi va avea posibilităţi financiare, el va sprijini în continuare această idee. În momentul de faţă, nu avem de unde şi nu putem să pulsăm cheltuielile cu această sumă.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor senatori, Vom trece la vot. Vom vota cele două amendamente respinse de către comisie... da, procedură... vă rog...

Domnul Alexandru Ioan Mortun: Domnule preşedinte, procedură... Aş vrea ca la aceste două amendamente să se specifice pentru ce sunt, în momentul votului... deci să se specifice pentru ce sunt banii... pentru apă grea... pentru minerit... pentru...

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, domnul coleg... le dezbatem de azi-dimineaţă şi le specificăm, sigur că le specificăm... Este vorba de punctul 95 din raport, amendamentul Comisiei pentru industrie susţinut de domnii deputaţi P.D.S.R. Dumitru Popescu şi Dan Ioan Popescu, de suplimentare de la 2.000 miliarde la 3.000 miliarde, amendament care a fost respins de către iniţiator, a fost respins de către comisie. Cine este pentru amendamentul P.D.S.R.? Vă rog să număraţi. 69 de voturi pentru. Voturi împotrivă?... A... nu. Insuficiente voturi, domnilor colegi... Abţineri? 69 de voturi sunt insuficiente, ne aflăm în cvorum. (Proteste în sală.) Domnul senator Marin Stelian, dacă vreţi să verificăm cvorumul, cereţi-o în numele grupului... da... Domnul deputat Gaspar...

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Dumneavoastră aţi văzut care a fost punctul meu de vedere în şedinţa celor două Birouri. Eu vă rog, totuşi, să respectăm regulamentul... că aşa ne-am înţeles. Am să vă citesc art. 52 din Regulamentul şedinţelor comune: "amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune"... Deci, ca să puteţi verifica acest lucru. trebuie să stabiliţi câţi au votat pentru, câţi împotrivă şi câţi s-au abţinut. Altfel, dacă nu vă conformaţi acestui articol, înseamnă că degeaba mai discutăm.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc, domnule deputat. Ştiu lucrul acesta de cel puţin şase ani... vă rog... Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi, domnilor secretari. 176 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Amendamentul a fost respins. Doamnelor şi domnilor senatori, trecem la punctul 96 din Raportul amendamentelor respinse, şi anume, amendamentul cu apa grea. Acest amendament nu este susţinut de comisie. Este respins de comisie, nu este însuşit de către iniţiator. Îl supun votului dumneavoastră. Voturi pentru? 86 voturi pentru. Voturi împotrivă? 171 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Şi acest amendament a fost respins. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 18, în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 183 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Mulţumesc. Alin. 2 al art. 18 a fost adoptat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă consult şi vă solicit votul în legătură cu art. 18, în ansamblul său. Voturi pentru? 183 voturi pentru. Voturi împotrivă? 73 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Art. 18 a fost adoptat. Trecem la art. 21. Dacă sunt amendamente respinse? Domnul deputat Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Cu riscul de a deveni şi eu la fel de îndrăgit ca domnul ministru Remeş, vreau să vă spun că Ministerul Învăţământului are un buget echivalent a 2,67% şi, deci, este subfinanţat. În consecinţă, ne aşteptăm ca din luna august să nu mai existe fonduri nici pentru salarii. De asemeni, procentul de analfabetism să crească, abandonul şcolar, care este de 18%, să fie în continuă creştere, iar investiţiile în logistica învăţământului să fie inexistente. Ca urmare a acestui lucru, cele două comisii reunite au hotărât să mărească bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale cu 5.573 de miliarde de lei, spre a ne apropia de ţările foste comuniste din jur, care investesc peste 5% din produsul intern brut. Ca urmare, în avizul comun dat de cele două comisii şi semnat de cei doi preşedinţi se specifică ca 1.000 de miliarde de la art. 21, la transferul către bugetele locale, să treacă în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Este evident că aceste bugete locale au în momentul de faţă o sursă suplimentară de venit prin cota alocată pe impozitele pe salarii şi deci este normal ca şi ele să contribuie, pentru că folosesc, oricât s-ar spune, elevi, studenţi care sunt pregătiţi de către sistemul naţional de învăţământ. Deci să plătească ca orice contribuabil care foloseşte astfel de elemente pregătite pe banul public. Vă mulţumim.

Domnul Cristian Dumitrescu: În primul rând, sunt informat de către comisia de specialitate că nu este reţinut la amendamente respinse, dar... Domnul deputat, nu v-am dat cuvântul. Însă noi am convenit într-o şedinţă a grupurilor politice că puteţi să susţineţi acest amendament. Are cuvântul, pentru o clarificare, domnul preşedinte al Comisiei de buget, Constantinescu, de la Camera Deputaţilor.

Domnul Dan Constantinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cei care din comisie au arătat că acest amendament nu a fost depus au dreptate, pentru că nu se referă la art. 21. Domnul profesor are, de asemenea, perfectă dreptate, pentru că amendamentul referitor la învăţământ făcea referire şi la potenţialele surse de finanţare, aşa cum sunt prevăzute în raport. Nu se poate ca în raportul comisiei un amendament să fie trecut de 3, 4, 5 ori la toate articolele la care face referire, motiv pentru care noi l-am trecut la articolul de bază şi el trebuie tratat ca atare, ca amendament. Vă mulţumesc. Aceasta este valabil cam pentru marea majoritate a amendamentelor care fac referire la mai multe articole şi mai multe anexe.

Domnul Cristian Dumitrescu: Dacă la amendamente respinse mai sunt susţineri? Nu mai sunt susţinute alte amendamente, deşi mai sunt două amendamente respinse, nu le susţine nimeni, asta este! Domnilor senatori, îl invit pe domnul ministru Remeş să-şi spună punctul de vedere. Da, da, domnilor senatori şi deputaţi, să-mi spuneţi şi ordinea de preferinţă, eu aş prefera cu senatori, că sunt senator, dar... Deci, o dată o să spun "domnule senator", o dată o să spun "domnilor deputaţi", bun! Domnilor parlamentari, vă rog să-l ascultăm pe domnul ministru Remeş. Da. Supun la vot solicitarea venită din partea domnului deputat, deci amendamentul susţinut de domnul deputat Stanciu în numele Comisiilor de învăţământ, pentru suplimentarea bugetului învăţământului. Cine este pentru? 73 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 174 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Amendamentul a fost respins. Doamnelor şi domnilor senatori, Supun la vot art. 21, în forma prezentată de către iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu majoritate de voturi, art. 21 a trecut. Art. 22. La art. 22, amendamente acceptate nu există; iar la amendamente respinse... Dacă sunt intervenţii din partea plenului pentru susţinerea amendamentelor respinse? Nu sunt intervenţii pentru susţinerea de amendamente la art. 22. Doamnelor şi domnilor senatori, întreb comisia dacă menţine textul iniţial. Iniţiatorul îşi menţine textul. Supun la vot art. 22, în forma propusă de iniţiator. Vă rog să votaţi. 178 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Articolul 22 a fost adoptat. Art. 23. Nu are amendamente acceptate. La amendamente respinse, cine doreşte să susţină amendamente respinse? Nu sunt intervenţii din sală. Comisia-şi menţine textul. Iniţiatorul îşi susţine textul. Supun la vot art. 23 alin. 1, 2, 3, în varianta propusă de iniţiator. Cine este pentru? 178 de voturi. Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Art. 23, alin. 1, 2, 3, a fost adoptat. Titlul Capitolului IV, "Deficitul bugetar, datoria publică şi împrumutul guvernamental". Dacă sunt observaţii în legătură cu titlul capitolului 4? Iniţiatorul îşi menţine titlul. Supun la vot titlul art. 4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul capitolului 4. Art. 24. Dacă sunt amendamente acceptate? Sunt. Dau cuvântul domnului senator Gaspar... deputat.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Faţă de deficitul bugetar care este prevăzut de către Guvern în proiectul de lege, comisia sesizată în fond face o rectificare, dar votul pe care-l dăm trebuie să fie un vot de principiu, pentru că în final vom constata care va fi deficitul bugetar în raport de influenţele care vor fi operate faţă de toate modificările care s-au propus aici.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul ministru Remeş. Domnul ministru Remeş şi după aceea domnul Stanciu, domnul deputat Stanciu.

Domnul Decebal-Traian Remeş: V-aş propune să depăşim acest articol - aşa cum a spus şi domnul deputat Gaspar -, pentru că şi capitolul de venituri şi cheltuieli l-am lăsat sub rezerva unei eventuale reîntoarceri asupra lui.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc. Domnul deputat Stanciu, mai aveţi ceva de spus?

Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, La pagina 6, punctul 5 din raportul semnat de cei doi preşedinţi, ca să vadă preşedintele de la învăţământ şi, respectiv, cel de la Senat, care este depus la distinşii mei colegi şi a fost depus în vreo 3 exemplare la preşedinţii de şedinţă, se precizează: 6.000 de miliarde de la capitolul "Deficit". Acest punct vă rugăm să-l supuneţi la vot. Solicităm banii pentru învăţământ şi cercetare ştiinţifică.

Domnul Cristian Dumitrescu: Deci, solicitarea venită din partea... susţinută de domnul deputat Stanciu este respinsă de către iniţiator. Supun la vot amendamentul domnului deputat Stanciu, în numele comisiilor de specialitate, de modificare a deficitului bugetar. Vă reamintesc că există şi poziţia susţinută şi acceptată de iniţiator de a se vota de principiu. Deci, întâi amendamentul domnului Stanciu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi insuficiente. Doamnelor şi domnilor, Supun la vot art. 24, cu precizarea că votul este de principiu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi, acest art. 24 a fost adoptat sub rezerva unei eventuale modificări a deficitului. Art. 25 alin. 1. Dacă sunt observaţii? La alin. 1 nu sunt amendamente acceptate, nu sunt amendamente respinse. Dacă cineva susţine vreun amendament din cele respinse? Nu susţine nimeni nici un amendament din cele respinse. Doamnelor şi domnilor senatori, Supunem la vot alin. 1 art. 25, în varianta susţinută de către iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 25. Alin. 2. Dacă sunt observaţii din partea celor care susţin amendamentele respinse? Nu sunt amendamente. Susţineţi, vă rog, amendamentele!

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă rugăm să observaţi că la art. 25 alin. 2, în raportul amendamentelor respinse, la punctul 117 este un amendament pe care vi-l propune Grupul parlamentar P.D.S.R., şi anume, acela de a adăuga la finalul articolului sintagma "prin licitaţie publică". Desigur, pentru a fi în corelare cu legile existente deja la ora actuală şi votate de noi. Vă mulţumim.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, domnul ministru Remeş, vă rog. Este un subpunct 117 din raportul cu amendamentele respinse.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Am explicat şi la Comisiile de buget, finanţe, bănci, că nu putem accepta această adăugare, pentru că am primit date pe comanda noastră şi prin licitaţie publică ar câştiga agenţii de slabă calitate şi fără trecere pe piaţa internaţională. Aici nu se merge prin licitaţie publică. Trebuie să facem comenzi la agenţiile care sunt recunoscute şi ale căror studii sunt luate în considerare.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Supun la vot amendamentul respins de la alin. 2 art. 25, propus de Grupul P.D.S.R. Vă rog să vă exprimaţi votul. Cine este pentru? 73 de voturi pentru. Insuficiente voturi pentru a accepta. Amendamentul a fost respins. Doamnelor şi domnilor senatori, Supun la vot textul propus de către iniţiator la art. 25 alin. 2. Cine este pentru? 179 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? 59 de abţineri. Vă mulţumesc, alin. 2 a fost adoptat. Trecem la alin. 3. Dacă sunt intervenţii din partea plenului, pentru că există amendamente acceptate. Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Domnul senator Fuior.

Domnul Victor Fuior: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Nu susţin amendamentele propuse. Susţin poziţia Guvernului şi aş ruga să-i dăm o importanţă deosebită având în vedere vizita Preşedintelui Poloniei peste două luni de zile în România şi s-au interesat deja din Polonia dacă Cacica-Soloneţ este realizată. Fiindcă aceeaşi prevedere am avut-o şi anul trecut în bugetul pe 1998 şi nu am făcut nimic. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Ca senator de Suceava nu pot decât să vă aprob, domnule senator, şi în acelaşi timp să reamintesc stimaţilor colegi că există un amendament admis al domnului senator Dan Marin Stelian, care a fost însuşit de comisie. Comisia? Da. Iniţiatorul îl susţine. Deci, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, supun la vot alin. 3 art. 25 în varianta amendată de către comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu mare majoritate de voturi, alin. 3 art. 25 a fost adoptat. Alin. 4 art. 25. Vă rog, domnul deputat Bejinariu, la amendamente respinse.

Domnul Petru Bejinariu: La art. 25 alin. 4, domnule preşedinte!

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, da, sigur, la amendamente respinse. Am făcut precizarea, poziţia 199.

Domnul Petru Bejinariu: Eu, domnule preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul şi revin cu acelaşi amendament, dar la altă poziţie din anexa 2. În intervenţia anterioară, dimineaţă am adus cele 4 argumente şi din respect pentru dumneavoastră nu repet nici unul. În schimb, doresc să adaug la ceea ce am spus de dimineaţă că acordul pentru acest drum, deşi comunal, este făcut între România şi Polonia şi nu între comuna Cacica şi Soloneţ sau, respectiv, consiliul judeţean şi Polonia. A doua chestiune. La amendamentul cu privire la platforma Complexului expoziţional de la Iaşi, deosebit de frumos, domnul ministru spunea că dacă se prevede finanţarea acestei lucrări, se deschide de la buget, rămâne de la buget să fie dusă până la capăt. Eu îl rog respectuos pe domnul ministru să transfere acest raţionament şi în cazul drumului de la Cacica, care a fost anul trecut subvenţionat de la bugetul de stat. Ceea ce repet acum este un singur lucru: că toţi deputaţii şi toţi senatorii de Suceava au susţinut acest amendament şi ştiu bine că îl susţine şi distinsul nostru coleg, parlamentar de Suceava, domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreşedinte în Senatul României. Cred că va şi lua cuvântul ca să susţină acest amendament pentru acest... şi mai ales că nu propunem ca în vechiul, ca în art. 20 lit. d), 10 miliarde, ci numai 6. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc. Domnul ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Mă declar de acord cu soluţia de anul trecut. Punem o steluţă la anexă şi spunem, la anexa judeţului Suceava, şi spunem suma, sunt 36 de miliarde, dacă nu mă înşel, acolo... "include şi", aşa s-a făcut şi anul trecut. La asta se face trimitere de către domnul Bejinariu. Cu asemenea soluţie sunt întru totul de acord.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, domnul deputat Vatamanu. Eu cred că este rezonabil.

Domnul Dorin Vataman: Domnule ministru, Vă aduc aminte că anul trecut exista un asterisc în anexa 6, care anul acesta nu există, şi care prevedea ca contribuţia părţii româneşti să fie susţinută din bugetul judeţului. Amendamentul meu a fost de eliminare a acelui asterisc, şi cu ajutorul dumneavoastră am reuşit în plen. Deci, cu ajutorul domnului Remeş, preşedintele Comisiei de buget-finanţe de atunci, nu ştiu dacă are rost să argumentez de la început. Pot să argumentez. Bugetul judeţului ştiţi că este destul de mic pentru investiţii, sunt lucrări de investiţii care trenează de foarte mulţi ani şi care nu beneficiază de fonduri, deci intră aproape în demolare şi, în afară de aceasta, s-a spus că de la fondul special al drumurilor nu se poate. În argumentaţia respingerii amendamentului meu spune aşa: "aşa cum este formulat, textul iniţial include şi finanţarea din fondul special al drumurilor publice, potrivit Legii nr. 198". În textul iniţial nu se prevede aşa o treabă; e bine să prevedem noi astăzi, domnul ministru. Deci, vă rog să votaţi amendamentul aşa cum l-a făcut Comisia de buget, finanţe, bănci.

Domnul Cristian Dumitrescu: Există o intervenţie din partea domnului ministru pentru a găsi o soluţie la această problemă şi cred că asta înseamnă, domnule ministru, să facem o precizare şi la anexa respectivă, da? Deci trebuie să ţinem minte, domnilor colegi de Suceava, la anexa respectivă să facem această precizare... Din sală: Asta nu rezolvă nimic!

Domnul Cristian Dumitrescu: Ba rezolvă, domnul coleg! Da, aşa s-a procedat şi anul trecut. Domnul ministru spune că include, tot noi o să fim aici şi la anexă, să ştiţi, domnilor colegi, aşa că eu vă propun să votăm amendamentul propus, completat de domnul ministru Remeş, soluţia propusă de domnul Remeş, care este însuşită şi de comisie.

Domnul Dorin Vataman: Soluţia propusă de domnul ministru Remeş întăreşte art. 25 alin. 4, deci nu aduce o rezolvare, ci întăreşte alineatul pe care vrem să-l eliminăm.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, domnule ministru, nu încercaţi să mă... vă rog să faceţi precizarea respectivă. Rămâne în stenogramă, să ştiţi!

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor colegi, Eu înţeleg ca fiecare să ne reprezentăm cu cinste judeţele, este şi în Maramureş, de la Poienile de sub Munte până în graniţa cu Ucraina, un drum pe care-l face România cu Ucraina şi-l face pe cheltuielile Consiliului Judeţean Maramureş, nu m-am gândit să-l aduc în proiectul Legii bugetului şi nu-mi era tare greu să fac acest lucru. Acordul într-adevăr că este între România şi Polonia, dar se face trimitere directă la Consiliul Judeţean Suceava. Dacă dumneavoastră nu vreţi să înţelegeţi că autoritatea, autonomia, competenţa este la consiliul judeţean, dacă dumneavoastră nu puteţi convinge cei 37-41 de consilieri judeţeni să rezolve această chestiune, atunci, iertaţi-mă, se va mai amâna, nu pot fi de acord cu eliminarea articolului, singurul lucru, şi mă declar total de acord, este steluţa, să spunem "include", după care să fie obligaţi consilierii să asigure finanţarea.

Domnul Bazil Dumitrean: Daţi-mi voie, fiind medic, să vă dau o soluţie medicală. Faceţi apel la Consiliul judeţean să clasifice drumul respectiv din drum comunal în drum judeţean şi după aceea mergeţi la domnul Băsescu şi cereţi bani pentru rezolvarea problemei.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am impresia că nu se înţelege un lucru: că în contul datoriei pe care România o avea de dat Poloniei, Polonia a acceptat ca această datorie să fie dată prin această lucrare a drumului SoloneţCacica. Asta nu se înţelege. Este vorba de o obligaţie statală, o obligaţie între cele două state, între România şi Polonia, nu este vorba de o relaţie între judeţul Suceava şi Polonia. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă rog, vreau să trecem la vot.

Domnul Dorin Vataman: Din 36 de miliarde, dacă luăm 10 miliarde şi dăm la acel drum, rămân 26. Sunt zeci de investiţii pornite cu 5-6 ani în urmă, unde se alocă anual câte 50 de milioane, ca şi cum nu s-ar aloca nimic; din contră, stadiul fizic la terminarea anului este mai mic decât stadiul fizic din anul precedent. Deci, ne mutilaţi bugetul judeţului cu aproape o treime, bugetul pentru investiţii.

Domnul Cristian Dumitrescu: 10 miliarde, nici nu-i mult, 10 miliarde. Domnul Tabără şi după aceea domnul Gaspar.

Domnul Valeriu Tabără: Nu pentru a susţine pe colegii de la Suceava, dar şi pentru asta până la urmă, dar pentru că obiectivul este unul de importanţă deosebită şi nu unul judeţean. Ca unul care cunosc foarte bine ceea ce a însemnat şi înseamnă creanţa pe care România o are pentru Polonia şi angajamentul pe care Guvernul român, respectiv Preşedintele României, l-a făcut la întâlnirea cu preşedintele polonez şi mai ales pentru deblocarea unor relaţii comerciale între cele două ţări, eu cred că este un semnal bun pe care trebuie să-l dăm aprobând sursele financiare pentru acest drum. Şi repet, stimaţi colegi, nu este vorba de o problemă a judeţului, ci este un angajament al ţării şi cred că susţinerea din partea colegilor din judeţul Suceava este bine venită şi să-i ajutăm în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Probabil că pentru unii va fi o curiozitate că intervin la discuţia acestui alin. 4. Eu sunt deputat de Vâlcea, dar sunt născut la Stutca, la Suceava, şi atunci mă simt dator să fac o intervenţie şi să spun că există o inadvertenţă între alin. 4 şi anexa 5. Alineatul 4 spune următorul lucru: "Consiliul judeţean Suceava va asigura din bugetul propriu resursele necesare, reprezentând contribuţia părţii române". Dacă o să vă duceţi dumneavoastră la anexa 5, la poziţia 35 o să vedeţi că din totalul sumelor defalcate din impozitul pe salarii de 36 de milioane, miliarde, pardon, bugetul propriu al judeţului este zero, iar suma totală este repartizată la bugetele comunale, orăşeneşti şi municipale. Mă întreb atunci, de unde se suportă? Păi, dacă scrie aici zero, eu vă citesc din anexă - că este făcut prost, asta este altceva -, dar vreau să vă spun că există această inadvertenţă şi atunci am rugat ca să se facă corectura necesară. Cred că trebuie să ţinem puţin la prestigiul ţării. Există acest acord, partea poloneză înaintează, iar noi dăm înapoi. Eu cred că steluţa pe care vrea domnul ministru Remeş să o punem în anexă, cred că până la urmă se transformă într-o cruce, adică să nu se facă nimic.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul ministru Remeş.

Domnul Decebal Traian Remeş: Domnilor colegi, Aveţi anexa 5, sumele mai mari decât la Suceava sunt doar la Vaslui şi la Tulcea. Problema ridicată de domnul Gaspar suntem imediat de acord să o rezolvăm. Defalcăm suma de 36 de miliarde, 10 miliarde pentru buget propriu şi rămân 26 pentru reechilibrare, şi nu aş vrea să mi-o luaţi ca şi o afirmaţie supărătoare pentru Suceava, Suceava şi în 1998 şi în 1997 a beneficiat de la Fondul special al drumurilor de a doua sumă pe ţară. Ca atare, anexa 5 este o dovadă că acestui judeţ, care este el îndreptăţit din toate punctele de vedere, dar i se acordă a treia sumă în... Din sală: Este la doilea judeţ pe ţară!

Domnul Decebal-Traian Remeş: Poate să fie şi pe primul loc, dacă vreţi dumneavoastră, că are locuri foarte frumoase, şi mie îmi plac mănăstirile din Bucovina, dar vreau să spun că această anexă dovedeşte o atenţie în plus. Problema ridicată de domnul Gaspar o rezolvăm foarte uşor. Schimbăm coloanele, trecem steluţă, dar înţelegeţi-mă că rezolvarea trebuie să fie făcută şi prin concursul consilierilor judeţeni de la Suceava. Atâta timp cât vor forţa mereu să facă ţara drumuri pe banii de la fondul special, doi ani la rând venind pe locul doi la sumele alocate, să facă între anumite localităţi drumuri la nivel de ţară, dumnealor îşi fac o parte mai grasă decât alte judeţe şi nu putem accepta decât această variantă.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Domnul senator Juravlea.

Domnul Petru Juravlea: La cele spuse de domnul ministru Remeş se impune o precizare: locul doi în clasamentul sumelor alocate anul trecut pentru drumuri, repartizat judeţului Suceava, nu s-a făcut pe "ochi frumoşi", ci pentru faptul că judeţul Suceava este pe locul doi la clasamentul privind lungimea reţelelor de drumuri. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu sunt din judeţul Suceava, promit însă să susţin, când voi ajunge la judeţul Botoşani, cu şi mai multă vehemenţă banii solicitaţi pentru acest judeţ. Sunt însă în Comisia de administraţie publică şi vreau să vă rog să observaţi, Comisia de administraţie publică a Camerei Deputaţilor are la acest alineat al acestui articol un amendament, şi anume, eliminarea acestui alineat. Solicităm eliminarea alineatului 4, pentru faptul că el a fost introdus tocmai pentru a îngreuna datoria judeţului, atâta timp cât acest lucru este precizat la alineatul 3, şi este o datorie a Guvernului de a continua lucrările, în conformitate cu acordul încheiat cu Polonia. Aşadar, Comisia de administraţie publică a Camerei Deputaţilor vă propune eliminarea alineatului 4.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor senatori, Trebuie să tranşăm prin vot, că nu avem altă soluţie. (Discuţii în sală.) Deci, avem 3 amendamente: este amendamentul de eliminare, care trebuie supus primul la vot; este un amendament pe care şi l-a însuşit comisia şi care este propus de domnul ministru Remeş, este amendamentul Grupului parlamentar P.D.S.R., susţinut de domnul deputat Petru Bejinariu. Conform procedurilor... Deci aceasta este... Al doilea amendament este admis pentru că comisia şi l-a însuşit şi a fost propus de ministru; al treilea amendament, al domnului Bejinariu, din amendamentele respinse. Aceasta este ordinea logică a supunerii la vot. Întâi voi supune la vot eliminarea susţinută de doamna deputat Afrăsinei, în numele Comisiei de administraţie publică, de eliminare a alineatului 4. Voturi pentru? 86 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 159 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Amendamentul de eliminare nu a fost acceptat. Al doilea amendament este amendamentul comisiei, de fapt propunerea venită din partea domnului ministru Remeş, cu asteriscul la anexe. Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnul ministru Remeş a spus că punem un asterisc - "o cruciuliţă", că aşa vorbeşte, nu cu asterisc -, dar fără să vadă că există această inadvertenţă, pe care eu am semnalat-o, între alineatul 4 al articolului 25 şi anexă, poziţia 35. Şi, domnule preşedinte, eu vă sugerez următorul lucru, şi cred că va fi de acord şi domnul ministru Remeş, ca să transferăm problema la bugetul special pentru drumuri, cu menţiunea că acolo se va prevedea suma necesară, iar bugetul consiliului să rămână aşa. E vorba de un acord guvernamental şi atunci sigur că fondul special pentru drumuri pe cele 3 categorii - drumurile naţionale, drumurile judeţene, drumurile comunale - să intre acolo această problemă, în cadrul acordului guvernamental, iar bugetul, care şi aşa este mic - de 36 miliarde lei - să rămână potrivit structurii prevăzute în anexa 5.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Acela este un alt buget, bugetul Ministerului Transporturilor. De fapt este şi un amendament aici, nu? Este amendamentul susţinut de domnul Bejinariu. Da, da... Ordinea în care se supune la vot - şi aici nu poate să mă contrazică nici măcar domnul Gaspar - este să supun la vot amendamentul comisiei, pe care l-a propus... cu steluţa. Dacă ăla se acceptă, nu mai ajungem la "transporturi". Îmi pare rău, dar asta e situaţia. Eu v-am spus de la început care e ierarhizarea. Ăsta e regulamentul. Eu îl aplic stricto senso. Supun la vot amendamentul comisiei, susţinut de domnul ministru Remeş, cu asteriscul, la alin. 4 al art. 25. Voturi pentru? 169 voturi pentru. Voturi împotrivă? 63 voturi împotrivă. Abţineri? 19 abţineri. Amendamentul susţinut de domnul ministru Remeş a fost acceptat. Aveţi cuvântul pe procedură, domnule deputat, şi să ştiţi că am procedat absolut corect. (Comentarii, discuţii în sală.)

Domnul Dorin Vataman: Aţi procedat corect, numai că amendamentele, cel de eliminare, de la poziţia 121, deci este de eliminare, propune şi sursa: Fondul special al drumurilor. Deci acel amendament înseamnă votul pentru două lucruri: eliminarea articolului şi susţinerea investiţiei din anexa 14, "Fondul special al drumurilor".

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, am avut principiul... aici sunt principii. La un principiu... principiul eliminării. Îmi pare foarte rău, principiul eliminării n-a fost acceptat. Chiar dacă îl înlocuia... Domnu' senator Solcanu! Deci a fost acceptat alineatul 4, cu regretul pe care-l exprim şi eu, ca senator de Suceava, numai în forma admisă de ministru. Vă rog.

Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, Aş vrea să se reţină în stenogramă - atrăgând atenţia celor două Comisii de buget, finanţe, bănci - că un asemenea amendament, pe care l-au înaintat şi pe care Parlamentul l-a votat, este, pentru judeţul Suceava, o catastrofă. Pentru că mediul rural, cele 80 şi ceva de comune pe care le are judeţul Suceava, fără cele 10 miliarde de lei, vor rămâne fără banii necesari administraţiei publice locale şi atunci să se ştie că vinovată de această situaţie se face, în primul rând, conducerea celor două Comisii de buget, finanţe, bănci.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnule preşedinte de şedinţă, Dacă dumneavoastră permiteţi şi, de asemenea, dacă colegii permit, eu aş întrevedea o soluţie în acest moment. Poate, până dezbatem articolul următor, este invitat aici domnul ministru Băsescu, care ar putea să-şi spună părerea în ceea ce priveşte propunerea ca această lucrare să fie realizată din fondul special de la transporturi şi atunci poate că problema se rezolvă. Oricum, este o situaţie în mod nefavorabil rezolvată de plenul Camerei, prin votul care s-a dat. Vă rugăm frumos, dacă s-ar putea să se revină asupra votului. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Deci... votul a fost acordat. Sigur, dacă mâine domnul ministru al transporturilor va veni, şi-l vom chema, eu sunt de acord să revenim asupra votului. Nu... Dacă e de acord cu o soluţie. Şi cred că nimeni n-o să fie împotrivă de a reveni asupra acestui articol, dacă domnul ministru al transporturilor spune că e dispus să renunţe la cele 10 miliarde lei din fondul transporturilor. Dar până atunci mergem mai departe, ăsta s-a votat. Aveţi la următorul?... (Se adresează domnului deputat Gaspar.) Trecem la alin. 5... Deci, alin. 5 art. 25. Amendamente acceptate? Sunt, sunt. E un amendament acceptat. Amendamente respinse dacă sunt? Dacă susţine cineva amendamente respinse? Nu susţine nimeni nici un amendament... Poftiţi?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Domnul Remeş n-are voie să facă amendamente.

Domnul Cristian Dumitrescu: Comisia şi l-a însuşit, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Mai mult îngreunează decât era iniţial... Din sală: De ce nu poate, că-i deputat!

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu, nu, doamnă! Am procedat absolut... să nu... Îndrăznesc să cred că nu procedez la vreo... mai ales că era vorba despre judeţul meu, să nu fie absolut susţinută din punct de vedere... Mă rog... Poftiţi, domnu' Gaspar!

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Dacă ne uităm în raport, la amendamente admise, nu există nimic din punctul ăsta de vedere. Domnul ministru Remeş a venit, a făcut o sugestie, comisia a... Acestea sunt cele două comisii ale Parlamentului, Comisiile de buget, finanţe? (şi arată către banca comisiilor) Nici măcar nu sunt cei doi preşedinţi acolo. Şi supunem la aprobare... Ceea ce domnul deputat a spus aici este foarte corect. Pentru că la poziţia pe care dânsul a invocat-o şi pe care eu o susţin, respectiv la 121, amendamentul cuprindea două părţi şi logica era ca fiecare să fie discutat. În primul rând, s-a propus eliminarea şi, a doua chestiune, s-a făcut această menţiune că modernizarea drumului să fie asigurată din fondul special prevăzut în anexa nr. 14. Dumneavoastră aţi spus că e amendamentul celor două comisii. Eu contest, domnule preşedinte, şi cred că şi ceilalţi colegi vor fi de acord. Pentru ca amendamentul să fi fost însuşit, trebuia să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu. Uitaţi-vă, sunt 5-6 oameni pe banca aceea şi noi luăm hotărâri aici, aşa... de maniera aceasta.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Vă rog, comisia să-şi spună punctul de vedere. E un atac direct la comisie. Domnu' Paşca! (Discuţii, comentarii în sală.) (Domnul Paşca explică ceva domnului Cristian Dumitrescu, cu spatele la sală.) Domnul deputat Marin Stelian! Din sală: Senator!

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnu' senator... (Comentarii în sală.) Ce, nu sunt egali senatorii cu deputaţii? Care-i problema?

Domnul Dan Stelian Marin: Domnule preşedinte, eu sunt şi vicepreşedinte al Comisiei buget, finanţe, bănci din Senatul României. Dumneavoastră cereţi acordul comisiilor. Păi acordul comisiilor nu-l dau 5 inşi! Acordul comisiilor se dă de cel puţin 25 de membri. Din sală: Da' de ce 25?

Domnul Dan Stelian Marin: Jumătate plus unu. Sunt 14 la Senat, deci trebuie 8; 25 la Camera Deputaţilor, trebuie 13. Faceţi socoteala şi dumneavoastră. Din sală: Da, fac 21.

Domnul Dan Stelian Marin: 21. Deci sunt 21 de membri ai celor două comisii aici, la care dumneavoastră în permanenţă cereţi acordul. Păi, domnul Paşca nu reprezintă cele două comisii. Domnul Paşca e membru al Comisiei buget-finanţe (de profesie medic) din Senat. (Rumoare, comentarii în sală.) Domnule preşedinte, Noi trebuie să tratăm această problemă, că de doi ani o avem în bugetul de stat. E un acord între Guvernul României şi Guvernul Poloniei, de realizare, de modernizare a acestei şosele. Acordul n-a fost semnat de Consiliul Judeţean Suceava, ci de Guvernul României. Deci e obligaţia Guvernului României. Dacă vom merge pe aceeaşi idee, că această modernizare, pentru îndeplinirea obligaţiilor statului român din acord, e la nivelul Consiliului judeţean, nu vom realiza această modernizare, poate nici peste 10 ani. Hai să venim cu picioarele pe pământ şi să rezolvăm această problemă. Nu că... s-a propus eliminarea...a propus domnul Remeş, i-a venit o idee "genială" şi... iar nu se va rezolva. Domnilor, Să acceptăm amendamentul de la 119, adică Guvernul, Ministerul Transporturilor să asigure această modernizare din Fondul special al drumurilor.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule senator.

Domnul Dan Stelian Marin: Mulţumesc. Şi eu v-aş ruga să soluţionăm odată această problemă. Este o ruşine că un acord guvernamental, o obligaţie guvernamentală nu este îndeplinită de Guvernul României de câţiva ani! Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Domnu' senator, eu propun să trecem peste acest alineat 4. Să lăsăm comisiile să-şi facă un punct de vedere...(Discuţii, vociferări în sală.) A venit preşedintele, da.

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Comisiile şi-au exprimat punctul de vedere şi, la acest punct, votul a fost de 18 la 5, respectiv a fost respins cu 18 la 5. Ne menţinem acest punct de vedere, evident.

Domnul Cristian Dumitrescu: Eu cred că este mai înţelept să procedăm ca atare şi să trecem la... Da, domnu' senator Quintus, vă rog! Mă scuzaţi! Să trecem peste acest alineat... să votăm, că văd că ne putem bloca. Se discută comisia şi... Pentru că s-a venit cu o propunere din partea domnului Remeş.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am cerut cuvântul pentru o problemă de procedură. Nu discut fondul acestui amendament. Am auzit cu surprindere că atunci când se cere opinia unei comisii trebuie să fie majoritatea membrilor comisiei de faţă pentru a şi-o exprima. Este pentru prima oară când aud - şi sunt şi eu de câţiva ani în Parlament - că o asemenea procedură se poate impune. Asta înseamnă că ori de câte ori se cere opinia unei comisii trebuie să se suspende şedinţa, să se retragă, să dezbată, să voteze şi apoi să-şi dea părerea. Încât, sunt de acord, în cazul nostru, preşedinţii celor două comisii - o bună parte din membrii lor - trebuie să fie prezenţi. E prea important proiectul acesta de buget ca să-l discutăm cu o parte din comisii. Din sală: Corect!

Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Dar, ca să pretindem să fie 25 de membri ai comisiei şi să mai şi dezbată între ei, atunci, vă asigur eu că, pe la Paşte - Paştele adevărat, nu acela "al cailor" - o să putem să terminăm bugetul.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Eu cred... Ca să depăşim această problemă procedurală, trecem peste ea în sensul ca să lăsăm şi comisia - noi am votat de fapt, dar să lăsăm şi comisia, să lăsăm şi Ministerul Transporturilor, poate găsesc o soluţie. Din sală: S-a votat.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, dom'le. S-a votat! S-a votat! Da' dacă s-a votat şi se poate găsi o soluţie, se poate reveni. Cred că n-ar avea nimeni nimic împotrivă. Dacă nu se găseşte, nu se găseşte. Trecem la alin. 5. Dacă sunt amendamente respinse? Nu sunt amendamente respinse. Amendamente admise? Nu sunt amendamente admise. Doamnelor şi domnilor, Vă supun la vot alin. 5, în forma propusă de Guvern. Cine este pentru? Da, mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi, s-a adoptat. Alin. 6. Dacă sunt amendamente la art. 25 alin. 6, amendamente respinse, de susţinut? Nu susţine nimeni. La alin. 6 amendamente acceptate nu sunt, da? Vă supun la vot alin. 6. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Eu îmi păstrez opţiunea şi opinia: vom adopta art. 25 în ansamblul său mâine de dimineaţă. (Vociferări în sală.) Vă rog, domnilor colegi, conduc şi şedinţa, sunt senator de Suceava, nu doresc să mi se impună faptul că am impus o anumită soluţie. Dacă puteţi să mă înţelegeţi şi pe mine, că sunt pus între două situaţii?! Asta este! Şi nu vreau nici să ne împotmolim aici, ca să nu putem să votăm în această după-amiază. Art. 26 alin. 1. Dacă există observaţii? Amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente acceptate, de susţinut la art. 26 alin. 1 şi 2? Nu sunt. Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu art. 26 alin. 1 şi 2 în forma propusă de iniţiator. Vă rog să votaţi. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Art. 27. Dacă la art. 27 sunt amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente acceptate de comisie? Nu sunt. Doamnelor şi domnilor, Supun la vot art. 27, în forma admisă de iniţiator. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Titlul capitolului V. Dacă în legătură cu titlul capitolului V sunt observaţii din partea plenului? Nu sunt. Comisia nu are observaţii. Iniţiatorul îşi menţine textul. Supun la vot titlul capitolului V. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat. Art. 28 alin. 1. Dacă există amendamente respinse? Nu sunt. Supun la vot art. 28 alin. 1. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 28. Alin. 2. Dacă există amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente admise? Nu sunt. Supun la vot alin. 2 art. 28. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Alin. 3 art. 28. Dacă sunt amendamente... Din sală: Nu. Este un articol nou.

Domnul Cristian Dumitrescu: A, este un articol nou. La amendamente respinse. 28 indice prim. Dacă-l susţine cineva? Doamna Afrăsinei. Dacă-l susţineţi e suficient, nu trebuie să faceţi şi susţinerea, doamnă. Din sală: Doamna Viorica Afrăsinei. Da!

Domnul Cristian Dumitrescu: Îl susţineţi. Deci, doamnelor şi domnilor, există un amendament la "amendamente respinse". La art. 28 este un nou alineat, doi indice prim. Dacă există observaţii? Nu există observaţii. Îl supun la vot. Amendamentul este susţinut de către Grupul parlamentar P.D.S.R. Vă rog să votaţi. Voturi pentru? Mulţumesc. Vă rog să număraţi, domnilor secretari. (Discuţii în sală.) Vă rog! Vă rog! Vă rog! Nu în timpul votului, doamnă. Imediat! 71 voturi pentru, insuficient. Supun la vot alin. 3 la art. 28, pentru textul iniţiatorului. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu majoritate de voturi, s-a adoptat. La alin. 4. Dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente acceptate? Nu sunt. Vă supun la vot textul iniţiatorului la alin. 4 art. 28. Vă rog să votaţi. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost acceptat. Alin. 5. Amendamente - şi respinse, şi acceptate. Amendamente respinse, dacă susţine cineva? Cine? Susţine cineva? Să ridice cineva mâna ca să vedem. Dacă ridică cineva mâna... Nu susţine nimeni. Amendamente acceptate. Comisia are un amendament la alin. 5 art. 28. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Supun la vot alin. 5 art. 28 în varianta amendată de către comisie. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Supun la vot art. 28 în ansamblul său. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. (Comentarii, vociferări în sală.) Domnu' senator, (se adresează domnului senator Dan Stelian Marin, care comentează din sală.) am întrebat de fiecare dată: amendamente acceptate, amendamente respinse. Dacă vreţi o să vorbesc puţin mai rar... L-am supus la vot, nu l-a susţinut nimeni, domnu' senator Marin Stelian. Mulţumesc. Trecem la art. 29 alin. 1. Aici există amendamente respinse, nu există amendamente admise. Dacă susţine cineva amendament respins? Art. 29 alin. 1, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): U.D.M.R.-ul!

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnu' Gaspar, dumneavoastră nu sunteţi de la U.D.M.R. Nu mai... Nu-l susţine. Dacă nu-l susţine, nu-l susţine! Deci, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, dacă nu susţine nimeni amendamentul... Eu am obligaţia să întreb. Daţi-mi voie să nu-l supunem la vot, că înseamnă că nu se susţine, mai ales că a fost respins de către comisie. A renunţat, l-a retras, s-a răzgândit... În condiţiile acestea, supun la vot alin. 1 din art. 29, în forma propusă de către iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost acceptat. Art. 29 alin. 2. Dacă sunt amendamente respinse? Deci susţineţi amendamentul respins, da? Vă rog! Pe care-l susţineţi, vă rog să ne spuneţi la numărul din raportul de... Poftiţi, domnul deputat Giurescu!

Domnul Ion Giurescu: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Este vorba de art. 29 alin. 2, partea referitoare la fondul de salarii prevăzute în bugetul de cheltuieli pe anul 1999. Este vorba de propunerea de eliminare. Văzând motivaţia respingerii, este puţin hilară. Spune: "Se respinge întrucât în articolul 92 s-a prevăzut neacordarea indexării în raport cu creşterea preţurilor şi în cazul salariaţilor din sectorul bugetar". Or, aici apar nişte lucruri care efectiv sunt hilare. În primul rând, în zona bugetarilor funcţionează Legea nr. 154/1998. Legea nr. 154/1998, care are specificul ei şi care, până acum cel puţin, puterea ne-a explicat că în cadrul acestei legi pot să apară creşteri de salarii şi fără indexare. În al doilea rând, instituţiile la care se referă acest articol sunt instituţii care funcţionează pe principii economice. Deci dumneavoastră faceţi o îngheţare a fondurilor de salarii, încălcaţi Legea nr. 130 privind contractul colectiv de muncă, deci libertatea negocierilor, mai ales că urmează negocierea contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi, de asemenea, înseamnă că nu aveţi încredere în reprezentanţii dumneavoastră în consiliile de administraţie ale acestor instituţii, care sunt reprezentanţii statului şi deja, prin lege, îngrădiţi orice posibilitate, deci, ca aceştia să ia o anumită decizie în ceea ce priveşte posibilele indexări pe anul 1999. Deci eu vă rog pe dumneavoastră să revedeţi acest lucru - în primul rând să aveţi încredere în oamenii dumneavoastră - şi să eliminaţi acest articol, mai ales că - aşa cum am menţionat - agenţii economici specificaţi aici funcţionează pe principii economice, şi nu ca bugetari. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc. Domnul deputat Sârbu! Deci sunteţi pentru amendamentul de la punctul 127 din raport, eliminarea, da?

Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că sub aparenţa unor prevederi absolut nevinovate, prin acest alineat se aduc... "parşive", da? se aduc încălcări "grosolane" aş putea spune atât legislaţiei votate în ţara noastră, cât şi unor convenţii internaţionale pe care România le-a ratificat deja. Este vorba de convenţiile organizaţiilor internaţionale ale muncii, Convenţia 108 şi Convenţia 118. Înainte de asta, vreau să vă spun, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., că de doi ani de zile încercăm să vă atragem atenţia de la acest microfon că prin tot ceea ce faceţi în ceea ce priveşte partea socială a reformei vă îndepărtaţi pe zi ce trece de Europa. Eu nu ştiu cât de mult o să-l ajute pe domnul Remeş acest articol în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, dar cu siguranţă acest alineat este un alineat împotriva spiritului european al unei Europe sociale. Noi vorbim tot timpul că reforma socială face parte din reforma generală în România, că reforma nu înseamnă numai economic sau financiar, ci înseamnă şi social. Prin acest articol se încalcă, pe de o parte, Legea nr. 14 cu privire la salarizare, legea-cadru în această ţară, care stabileşte principiul negocierii în domeniul la care acum Guvernul vine să reglementeze din nou. Nu este vorba de instituţii publice şi nu este vorba de regii autonome cu specific deosebit, acelea la care se referă Legea nr. 14. Este vorba de domenii în care trebuie să funcţioneze principiul negocierii, pe care Guvernul îl încalcă cu o uşurinţă dezarmantă. Vreau să vă spun că partidul nostru nu va merge cu jalba în băţ la organizaţiile internaţionale europene ca să arate în ce fel se încalcă astăzi drepturile sindicale. Dacă în ceea ce priveşte unele partide de dreapta, care încearcă cu siguranţă să golească de conţinut valoarea mişcării sindicale, acţiunea sindicală, în ceea ce priveşte partidele social-democrate, este de-a dreptul surprinzător pentru noi faptul că achiesează la încălcarea acestui principiu. Principiul negocierii este un principiu fundamental pentru mişcarea sindicală. Ce să mai negocieze sindicatele cu patronatul dacă prin lege li se spune că anul acesta nu se poate negocia nici măcar un leu. Această încălcare grosolană a legislaţiei este un unicat pentru ceea ce se întâmplă în România la ora actuală, nu mai vorbesc de încălcarea Constituţiei care, la art. 38, vorbeşte în mod clar, în mod evident, de principiul negocierii. Eu nu vreau... şi, sigur, îmi dau seama că domnul Remeş este într-o situaţie destul de delicată, dar aş fi dorit şi am fi dorit, noi, Grupul parlamentar P.D.S.R., mult mai multă atenţie din partea Ministerului Muncii, din partea partidelor social-democrate, ca să evite introducerea în unele texte de lege a unor încălcări grosolane ale unui sistem către care vrem să ne îndreptăm. Deci, vă solicit, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., eliminarea acestui alineat, pentru că - repet - este antidemocratic, antieuropean şi distruge, dacă vreţi, goleşte de conţinut mişcarea sindicală. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamna deputat Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu: Stimaţi colegi, Ca să nu ne cantonăm în lucruri care nu sunt reale, nimic din negocierea contractelor colective nu este pus sub semnul întrebării sau negat prin acest alineat, prin acest articol. Salariile bineînţeles că pot fi negociate în limita fondului de salarii din trimestrul IV. Nu spune nimeni însă că nu vor fi disponibilizări. Să nu uităm că capitolul în care se încadrează acest articol, adică, regiile autonome şi companiile naţionale sunt toate în restructurare şi restructurarea, de obicei, a însemnat disponibilizări. Există totala libertate de negociere în cadrul contractului colectiv de muncă a numărului de posturi şi a salariilor respective. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Domnul deputat George Şerban.

Domnul George Şerban: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnul deputat Sârbu a făcut referire la o serie de convenţii internaţionale - bănuiesc că se referă la convenţii legate de dreptul muncii - care sunt încălcate prin acest articol. Partidul Democrat, ca partid social-democrat, nu vrea să încalce astfel de convenţii. De aceea, îl rog pe domnul deputat Sârbu să facă referire concretă la punctele din aceste convenţii, să ni le prezinte şi, în măsura în care ele sunt încălcate, să putem trage o concluzie. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu: Vă mulţumesc, domnule deputat George Şerban. În dezbaterea de acum exact un an şi jumătate, un an şi trei luni, când am discutat acelaşi lucru, vă rog să revedeţi stenograma de atunci şi veţi găsi exact paragrafele, alineatele, textele la care se referă acele convenţii. Deci, v-aş ruga, dacă doriţi, domnule preşedinte de şedinţă, noi putem să cerem o pauză, putem să mergem la bibliotecă să luăm aceste convenţii, le putem verifica, nu este nici o problemă. (Discuţii în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Deşi este un loc public biblioteca, se studiază individual, dacă aveţi astfel de dorinţe dumneavoastră sau domnul George Şerban.

Domnul George Şerban (din sală): Drept la replică!

Domnul Cristian Dumitrescu: Da' nu dăm replică la replică, domnu' George Şerban! (Vociferări în sală.) Şi domnul Sârbu a vorbit de două ori! Dar nu replică!

Domnul George Şerban: Nu este replică. Este foarte limpede, am făcut această analiză, chiar şi cuvântul domnului Marian Sârbu este absolut identic cu cel de la bugetul de anul trecut şi cu cel din 1997. Important ar fi să cunoaştem exact aceste reglementări, ca să nu fim în situaţia să le încălcăm... (Comentarii în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Dumneavoastră parcă aţi susţinut amendamentul?! Mai aveţi ceva de adăugat?! Aţi propus eliminarea! Vă rog, poftiţi! Am convenit, de fapt, să nu mai intervenim..., dar dacă aveţi ceva deosebit să spuneţi, faţă de ce aţi spus, vă rog, domnule deputat! Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Suntem la art. 29 alin. 2. Există o propunere de eliminare la amendamentele respinse. Acest amendament este susţinut de domnul deputat Giurăscu şi de Grupul parlamentar P.D.S.R. Eu sunt obligat, conform regulamentului, să supun la vot întâi eliminarea, lucru pentru care în legătură cu art. 29 alin. 2, întreb cine este pentru eliminarea propusă de Grupul P.D.S.R. Vă rog să votaţi. Vă rog să număraţi, domnule secretar. 71 de voturi pentru, insuficient. Amendamentul de eliminare al domnului deputat Giurăscu a fost respins. La acest art. 29 nu există amendamente admise. Voi supune la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru art. 2 alin. 29? Vă rog să votaţi. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost adoptat. La art. 29 alin. 3 nu avem amendamente admise sau respinse, lucru pentru care supun la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Supun la vot art. 29, integral. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Art. 30 alin. 1 şi 2. Există amendamente respinse sau le susţine cineva?! Dacă nu le susţine nimeni... Amendamente admise nu sunt. Voi supune la vot art. 30 alin. 1 şi 2 în varianta inţiatorului. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru art. 30 alin. 1 şi 2? Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 30 a fost adoptat. Art. 31 alin. 1 şi 2. Sunt amendamente acceptate sau respinse? Sunt şi amendamente respinse, şi amendamente acceptate. Dacă în legătură cu amendamentele respinse există domni parlamentari care doresc să le susţină? Din sală: Le votăm!

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu, existând amendamente respinse, eu întreb dacă le susţine cineva. Dacă nu le susţine, trecem la amendamentele acceptate.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Nu le susţine nimeni!

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Dumneavoastră nu aveţi cum să ştiţi dacă le susţine sau nu cineva. Asta constatăm întrebând. La art. 31 există un amendament acceptat de comisie ca amendament al Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului a Senatului şi al Comisiei de administraţie publică şi organizarea teritoriului a Camerei Deputaţilor. La alin. 1 art. 31, vă supun la vot amendamentul acceptat de comisie şi de iniţiator. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 1 art. 31 amendat de comisie. La alin. 2 nu există amendamente. Supun la vot textul iniţiatorului. Voturi pentru? Majoritate de voturi. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat alin. 2 art. 31. Art. 31, în ansamblul său. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Capitolul VI - Dispoziţii referitoare la bugetele locale. Dacă în legătură cu titlul capitolului VI există observaţii din partea plenului? Nu sunt. Supun la vot titlul capitolului VI. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu majoritate de voturi, titlul capitolului VI a fost adoptat. Art. 32 alin. 1. Există amendamente respinse de susţinut? Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Având în vedere discuţiile care s-au purtat în legătură cu bugetul pentru judeţul Suceava, consider că votul asupra alin. 1 la art. 32 trebuie să fie un vot de principiu, ţinând seama de propunerea care a fost făcută de domnul ministru Remeş şi prin faptul că dumneavoastră aţi amânat votul în legătură cu această chestiune. Deci pentru alin. 1 votul să fie de principiu, pentru că vom vedea în ce măsură anexa 5 va fi afectată de soluţia care va fi adoptată.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, domnul ministru este de acord, dar, totuşi, aici mai sunt nişte amendamente, unele acceptate, altele neacceptate. În legătură cu amendamentele trebuie să ne pronunţăm. Dacă în legătură cu amendamentele neacceptate sunt susţineri? Nu sunt. În legătură cu amendamentul... Domnul deputat Trifu. Aveţi cuvântul.

Domnul Romeo Marius Trifu: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Vreau să susţin în faţa dumneavoastră temeinicia amendamentului de la nr. 35, art. 32 alin. 1, în care la propunerea Comisiilor de buget, finanţe, bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, s-a propus modificarea prevederilor din Legea finanţelor publice locale, în sensul că din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare să vireze o cotă de 50% în bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. Împărţirea, după legea respectivă, era de 10%pentru consiliile judeţene şi 40% pentru consiliile locale. Încă din perioada elaborării legii eu am avut rezerve serioase şi intervenţii, din păcate, pe principiul autonomiei locale care a primat. S-a ales această variantă cu dreptul de preempţiune pentru bugetele locale şi nu pentru cele judeţene. S-a înţeles atunci foarte puţin că la nivelul judeţelor, dependenţa bugetelor comunale şi nu a celor orăşeneşti, de redistribuire prin consiliul judeţean, este foarte importantă. S-a ajuns, la ora actuală, la o situaţie deosebit de gravă, în sensul că aproape toate, dacă nu chiar toate judeţele au exact aceeaşi problemă. Dacă la nivel de municipii şi parţial de oraşe, care au această sursă de venituri din bugetele... din veniturile pe salarii, la nivel comunal situaţia este absolut dezastruoasă peste tot, de fapt, chiar şi în presa de astăzi sunt nişte ecouri foarte serioase, nişte semnale de alarmă. Eu vreau să vă spun că, de exemplu, la judeţul Sibiu - care este unul din judeţele bogate din acest punct de vedere, afară de cele două municipii - Sibiu şi Mediaş şi 5 din cele 6 oraşe, în rest situaţia la nivelul comunelor este absolut dezastruoasă, înregistrându-se deficite de ordinul a zeci, sute de milioane, peste tot. După apariţia Legii bugetului pe 1999, am încercat să corectăm această chestiune care putea fi realizată numai printr-o anume abatere de la prevederile unei legi pe care, de curând, Parlamentul României a votat-o. Stimaţi colegi, Vreau să vă reamintesc că pentru corectarea unei stări de necesitate naţională, chiar la art. 6 din Legea bugetului de stat, noi am făcut deja o anume derogare de la prevederile unei legi de curând elaborate şi promulgate, aşa că vin în faţa dumneavoastră cu această rugăminte. Nu se cer bani în plus, se cere doar o redistribuire, redistribuire care este vitală pentru funcţionarea administraţiei locale din toată România. Procentul de 5%, care a fost avizat de către Comisiile de buget, finanţe, bănci vă rog să mă credeţi că este absolut insuficient. Ceea ce propun eu este ca procentajul respectiv să crească la 10%, deci 10% să rămână, potrivit legii, pentru consiliile judeţene, suplimentare cu încă 10% cu destinaţie precisă de redistribuire pentru bugetele comunale, iar restul să rămână cu cifra de 30% în loc de 40%, cât a fost stabilită prin lege. Fac apel în primul rând la domnul ministru de finanţe, de la care aştept susţinere, pentru că în legislatura trecută amândoi am fost preşedinţi de consilii judeţene şi ştim foarte bine amândoi şi mulţi dintre alţii care am lucrat în administraţie cât de important este rolul consiliului judeţean în echilibrarea şi acoperirea bugetelor locale şi sper să găsesc înţelegerea cuvenită şi din partea colegilor de la cele două comisii. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aceasta a fost o problemă mult dezbătută în cadrul Comisiilor de finanţe. Vreau să vă informez că în timpul dezbaterilor a venit o delegaţie a asociaţiilor consiliilor judeţene care a propus o variantă - 25% să meargă la localităţi, 25 la judeţe, din care 10% să meargă pentru redistribuire la comune. În continuare, a venit şi o delegaţie a reprezentanţilor primarilor de municipii şi de oraşe, care au susţinut păstrarea prevederilor actualei legi, respectiv distribuirea de 40% cu 10%, deci, poziţii complet divergente. Discuţiile au fost numeroase şi vă prezint aceste lucruri, ca să nu redeschidem şi aici o discuţie de la început, pentru că fiecare din cele două părţi are dreptatea ei. Pentru acest motiv - şi chiar vreau să vă spun cum s-au derulat - am început discuţiile de la 25% pentru repartizarea aceea de 10% redistribuit, am coborât la 20% şi s-a obţinut, după o matură chibzuinţă, ca soluţie optimă, să se creeze o echilibrare în cadrul acestor interese de 15% pentru judeţe. Eu n-aş crede că este necesar să reluăm aceeaşi discuţie, că vă spun că nu o mai terminăm, pentru că sunt motive pro şi contra şi de o parte şi de alta şi să fiţi de acord cu acest procent pe care l-am votat noi.

Domnul Cristian Dumitrescu: Are cuvântul domnul deputat Ruse... Nu, domnu' M.tis. Domnul deputat Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: Domnule preşedinte, Aş ruga colegii să ne uităm şi la amendamentele respinse. La poziţia 144 există un amendament propus şi votat în unanimitate de către Comisia economică a Camerei Deputaţilor, care are în vedere nu numai necesitatea de echilibrare a bugetelor consiliilor locale - ca să facem o paranteză, după datele Ministerului de Finanţe, aproximativ 2.500 de localităţi din această ţară, 2.500 de consilii locale nu au surse proprii pentru echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Pornind de la aceste date oferite de Ministerul de Finanţe, Comisia economică a Camerei Deputaţilor v-a înaintat acest amendament de la poziţia 144 din raportul cu amendamentele respinse, care ţine cont de necesitatea de dezvoltare a tuturor localităţilor din această ţară, o dezvoltare, să spunem noi, cât de cât echilibrată, să încercăm să finalizăm lucrările de investiţii începute în numeroase localităţi şi, în acelaşi timp, să încercăm să asigurăm o stare de normalitate pentru serviciile publice comunale, pentru că în general sunt comune care nu au echilibrate bugetele, sunt şi foarte multe oraşe, inclusiv municipiul Buzău, care nu are capitolul de venituri şi cheltuieli echilibrat. Un alt lucru de la care trebuie să pornim este faptul că situaţia este tragică în judeţele care şi aşa au un grad de dezvoltare redus. Dacă judeţul Prahova, în care gradul de dezvoltare este mult mai mare decât în alte judeţe, avem 50 de localităţi care au bugetele de venituri şi cheltuieli dezechilibrate, închipuiţi-vă în judeţele Botoşani, Călăraşi, Vaslui situaţia este dramatică. Pornind de la acest lucru, eu apreciez amendamentul adoptat de către Comisiile de buget-finanţe, care au majorat de la 10% pentru consiliile judeţene la 15%, dar credem noi că este imperios necesar să stipulăm clar că, pentru consiliile judeţene, ceea ce se varsă din impozitul pe salarii, coeficientul este de 20%, din care 50% pentru cheltuielile proprii şi investiţiile proprii la nivelul judeţului, conform legislaţiei în vigoare, iar 50%, sume necesare reechilibrării bugetelor locale din localităţile din fiecare judeţ, pentru că sunt localităţi care nu au nici bani de salarii pentru aparatul din serviciul propriu al primăriei. V-aş ruga să priviţi cu foarte mare atenţie acest lucru. S-au purtat diverse discuţii şi în interiorul comisiilor, că la nivelul consiliilor judeţene există o pondere politică între putere şi opoziţie şi că s-ar putea, pornind de la acest echilibru între putere şi opoziţie, finanţările către consiliile locale să se facă pe criterii politice. Eu cred că fiecare consiliu judeţean are maturitatea necesară pentru ca echilibrarea să se facă în interesul localităţilor din aria teritorială şi din judeţul respectiv, în care se desfăşoară activităţile în slujba cetăţenilor. Vă rog să votaţi amendamentul propus de Comisia economică, aflat la poziţia 144, şi să-l conexăm cu amendamentul propus de comisia de specialitate de la pct. 35 din raportul cu amendamente admise.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Matis.

Domnul Matis Eugen: Domnule preşedinte, Am o intervenţie ce vizează două aspecte - unul de procedură şi unul de fond. Încep cu cel de procedură. Deoarece la punctul 35 din raportul amendamentelor admise este acest alineat nou, nu are cum să apară la amendamente respinse o propunere de eliminare a acestui alineat nou. Aş dori să susţin - aşa cum am susţinut şi în comisiile reunite şi cum am susţinut şi în cadrul dezbaterilor generale - că noi susţinem varianta iniţială a acestui articol prin care, implicit, se respectă cotele care au fost aprobate prin Legea finanţelor publice locale. Această lege a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Încă nu s-a pus efectiv în aplicare şi deja vreme să lucrăm la ea. În al doilea rând, se vede foarte clar că, dacă s-ar accepta acest alineat nou, s-ar modifica din nou tot sistemul. În primele două luni ar fi o cotă şi după aceea o altă cotă. Pentru respectarea unei continuităţi, unei consecvenţe legislative şi execuţii financiare, eu cred că ar fi bine să lăsăm Legea finanţelor publice locale să-şi intre în atribuţiuni, să fie pusă în aplicare şi astfel să rămână procentele care au fost la început 40 şi 10. Deci, propun eliminarea acestui alineat nou, care este stabilit la punctul 35. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Noi suntem la art. 32 alin. 1. (Discuţii în sală.) Nu mai faceţi referiri la problema care probabil că este cea mai complicată. Dacă în legătură cu alin. 1 art. 32 aveţi intervenţii? Dacă nu avem intervenţii şi nu avem amendamente respinse şi nici amendamente... şi avem un amendament admis... Nu, n-avem nici un amendament admis. Deci, dacă nu avem amendamente admise, amendamentele respinse nu sunt susţinute... Din sală: Mai sunt intervenţii!

Domnul Cristian Dumitrescu: Vreţi să susţineţi? Poftiţi! Domnul deputat Stan, alin. 1 art. 32, amendamente respinse.

Domnul Vasile Stan: În primul rând, v-aş ruga, dacă este posibil, ca domnul ministru să fie prezent la acest punct foarte important. Eu... dacă există vreun înlocuitor...

Domnul Cristian Dumitrescu: Este aici doamna secretar de stat, dar şi domnul ministru vă ascultă...

Domnul Vasile Stan: Domnule preşedinte, Nu putem trece prea uşor peste acest punct al repartizării acestor fonduri. Eu am să-mi permit să vă relatez dumneavoastră câteva cazuri din judeţul Argeş şi probabil că şi colegii mei de la putere mă vor susţine. Dacă se menţine această prevedere a comisiei, de 15% la judeţ şi 35%...

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Noi discutăm acum despre art. 32 alin. 1, nu vorbim despre împărţire şi aşa mai departe!

Domnul Vasile Stan: Am înţeles, când vom ajunge la amendamentul respectiv!

Domnul Cristian Dumitrescu: La amendamentul acela va fi afluenţă mare, dar la art. 32 alin. 1 nu avem amendamente pe care să le susţină cineva. Dacă are doamna Afrăsinei, poftiţi.

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La art. 32 alin. 1 vă rog să observaţi că în raportul cu amendamente respinse sunt mai multe amendamente făcute, din care 2-3 sunt chiar admise de Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Un prim amendament care este menţionat la pct. 135 este acela prin care comisia propune suplimentarea cu o mie de miliarde lei a alocaţiilor repartizate ca sume defalcate din impozitul pe salarii. Desigur, Comisia de buget, finanţe, bănci a respins acest amendament, a fost o întreagă dezbatere la noi la comisie, susţinută, de altfel, şi de reprezentanţii M.L.P.A.T.-ului, dat fiind faptul că bugetul alocat judeţelor din sumele defalcate este foarte mic, buget cu care nu se poate realiza decât 25% din ce s-a realizat anul trecut, din aceste sume defalcate. Deci aceste o mie de miliarde erau prevăzute a de repartiza pe fiecare judeţ în parte. Noi propusesem chiar o anexă 1 şi 2, o să observaţi că la anexa 5 există anexa 5a şi b, care a fost solicitată M.L.P.A.T.-ului, şi M.L.P.A.T.-ul, însuşindu-şi amendamentul, a făcut o astfel de defalcare. Deci vin în faţa dumneavoastră ca să susţin din nou amendamentul pe care şi l-a însuşit comisia sau, mai degrabă, care a fost propus chiar de către membrii Comisiei de administraţie în totalitatea lor. Un alt punct de vedere, ca să nu vin pentru a doua oară la microfon, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă rog să-mi permiteţi să susţin şi amendamentul care a fost înscris la pct. 136 din raportul amendamentelor respinse, şi anume, Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor vă propune o reformulare la acest alin. 1 art. 32 "Din impozitul pe salarii încasat de la bugetul de stat se vor stabili sume defalcate din acest impozit pentru bugetele locale. Consiliile judeţene, prin hotărâre, după consultarea primăriilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, repartizează sumele pentru bugetele Consiliilor judeţene şi pentru bugetele Consiliilor locale şi ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. Aceasta presupune ca sumele defalcate din anexa 5 să aibă aceeaşi formă pe care au avut-o în bugetul de stat pe anul trecut, şi anume, o singură coloană, tocmai pentru a rezolva problematica atât de dificilă a unor judeţe. Desigur, eu îl înţeleg foarte bine pe colegul Matis, probabil că Domnia sa are un excedent la nivelul judeţului - excedent din care poate să suporte cheltuielile necesare - dar majoritatea judeţelor sunt cu deficit sau foarte multe judeţe sunt cu deficit. Vă rog să aveţi în vedere faptul că sunt foarte multe judeţe care au foarte mulţi copii în direcţiile care au fost preluate la nivelul judeţelor şi nu au fonduri necesare a acoperi cheltuielile de la aceste direcţii ale copiilor preluaţi în acest an sub ocrotire. Voiam să vă mai spun că există o diferenţă de 8 miliarde de lei la acest articol şi vreau să reţin atenţia domnului ministru Remeş, de această dată, să îi spun Domniei sale că a fost o întreagă dezbatere la noi la comisie. Au fost făcute calcule riguroase în ceea ce priveşte necesitatea alocării unor sume de bani pentru aceste direcţii ale copiilor - după cum cred că şi domnul ministru ştie, şi colegii mei din comisie, - am avut chiar o scrisoare de la Secretariatul General al Guvernului cu privire la lipsa fondurilor pentru a acoperi cheltuielile pentru copii. Aşadar, din calculul riguros desigur, reprezentând foarte puţin din ceea ce noi am cerut, comisia, colegii mei din comisie au admis că judeţele cele mai favorizate, ca să spun aşa...

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnă, reveniţi la... Aţi susţinut cele două amendamente. Vă rog să vă gândiţi să încheiaţi. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei: Mi-aţi închis microfonul.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă rog să mă scuzaţi. Din greşeală. Chiar aşa ceva n-aş fi îndrăznit să fac. Vă rog să mă scuzaţi.

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnilor colegi, Doresc să îl rog din nou pe domnul ministru Remeş să fie foarte atent cu cele două judeţe, Botoşani şi Vaslui, care aşa cum vă spuneam, colegii noştri din comisie au calculat şi prin bunăvoinţa lor au acordat un minim, dar absolut minim necesar pentru... au admis, ca să spunem aşa, un minim necesar pentru echilibrare, dacă vreţi, a nevoilor celor două judeţe pentru casele de copii - suplimentarea cu 4 miliarde pentru Vaslui şi 4 miliarde pentru Botoşani. Aşadar, domnule ministru, am speranţa că dumneavoastră veţi găsi la rezerva Guvernului cele 8 miliarde pentru a suplimenta la acest alineat, suma de 1.001 miliarde până la 1.009,4 miliarde. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Raduly. Deci la alin. 1 art. 31.

Domnul Raduly Robert-Kalman: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Foarte pe scurt, permiteţi-mi să vă prezint, de fapt, de unde, care este problema de fond şi de unde se iscă toată discuţia, dincolo de procentele 40 cu 10, 35 şi cu 15, 25 cu 25 sau aşa mai departe, pe care o să le discutăm la acel amendament prin care se doreşte introducerea unui alineat nou. Dacă comparăm transferurile şi defalcările la impozitul pe salarii, în ultimii 3 ani - 1997, 1998 şi 1999 - în termeni nominali şi nu în termeni reali, deci în valoarea nominală şi nu în valoare reală, avem următoarele cifre: pentru 1997 suma totală este de - reţineţi - 8.434,8 miliarde lei; pentru 1998 este de 10.079 miliarde de lei, iar pentru 1999, ce avem în proiectul bugetului de stat - respectiv, ca urmare a prevederilor Legii nr. 189, este de abia 7.726,4 miliarde de lei. Deci, dacă calculăm nominal şi nu real, acestea sunt sumele. Deci sunt cu aproximativ 33% mai mici, în valoare nominală, pentru anul în care am debutat, decât au fost anul trecut, când inflaţia ştim că a fost în jur de 40,6%. Acesta este mărul discordiei. Şi eu vă întreb acum, Parlamentul vrea să soluţioneze fondul problemei în ceea ce priveşte bugetele locale, respectiv transferul de la bugetul central, prin defalcările din impozitul pe salarii către acestea? Deci problema de fond, şi anume să mărim acele 1.001,4 miliarde de lei, să dublăm, să triplăm şi aşa mai departe, eventual să ajungem în valoare nominală, ca şi anul trecut, sau doriţi, domnilor colegi, să ne certăm după aceea, în momentul în care clar că situaţia este critică, pentru că transferul din partea noastră, sprijinul de la bugetul central către bugetele locale, direct sau indirect, a scăzut considerabil. Deci, doriţi ca o dată zarurile fiind aruncate să ne păruim - pardon de expresie - aici între noi, pentru 40 cu 10, 35 cu 15 şi aşa mai departe, după ce am refuzat să rezolvăm fondul problemei?

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule deputat, Procentele acelea pe care dumneavoastră le-aţi pronunţat - este a doua oară, prima oară mi s-a părut mie că n-am fost atent - fac obiectul unei discuţii la care un număr foarte mare de domni deputaţi şi senatori aşteaptă să-şi spună punctul de vedere. Dacă dumneavoastră vreţi să profitaţi de faptul că v-am acordar microfonul pentru alin. 1 pentru ca să vă expuneţi punctul de vedere, acolo, nu este loial faţă de colegii dumneavoastră şi eu nu vă mai dau...

Domnul Raduly Robert-Kalman: Domnule preşedinte, Nu vă supăraţi, nu ştiu dacă aţi urmărit raţiunea mea. Raţiunea mea a fost perfect la 32 cu 1, aşa cum apare în proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 1999. Ceea ce am spus eu am spus următorul lucru, deci am argumentat următorul lucru: fondul problemei este la acest alineat. Celălalt este o chestiune secundară şi nu putem să rezolvăm fondul problemei decizând acolo orice procent. Dacă aici, deci dacă avem dorinţa să rezolvăm fondul problemei, ridicăm suma de 1.001,4 miliarde de... - dolari era să spun - lei care apar la acest alineat, dublăm de exemplu, şi atunci, firesc, fiecare judeţ va primi mai mult, deci dublu cât este acum în anexa 6, sau refuzăm să rezolvăm acest aspect fundamental şi ne certăm pe aspecte colaterale - pardon de expresie, spuneam -, ne păruim pe aspecte colaterale în continuare. Deci, eu susţin - este şi un amendament în acest sens - nu depus de mine, ci de alţii, ca să soluţionăm fondul problemei şi să dublăm la acest alineat suma care va fi redistribuită, ca defalcare din impozit pe salarii către bugetele locale. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Ne aflăm la art. 32 alin. 1. Dacă mai sunt intervenţii din sală? Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Vreau mai întâi să ridic o problemă de principiu. Dacă prin Legea bugetului de stat, care este o lege anuală, deci o lege cu caracter temporar, putem modifica nişte cote care sunt stabilite într-o lege de regim? Aceasta este o problemă. A doua problemă - eu cred că am putea, sigur, cu o interpretare puţin forţată - să ajungem la o înţelegere, în sensul că la anexa 5 să se stabilească sumele globale pe fiecare judeţ şi să nu se spună "din care atât pentru"... localităţi, comune, cutare şi cutare, urmând consiliile judeţene... Se poate. Pentru că sunt localităţi care nu realizează absolut nimic. În fond, fondurile de salarii la unele localităţi constau numai din ceea ce se plăteşte pentru funcţionarii care sunt la primărie şi au atâtea probleme de rezolvat. Să dăm posibilitatea, totuşi, consiliului judeţean ca din fondul total care rezultă ca urmare a aplicării procentelor prevăzute de lege să facă această defalcare. Dar, vă spun, eu personal am această reţinere dacă putem noi, prin legea aceasta de buget, să modificăm cotele stabilite prin legea de regim.

Doamna Paula Maria Ivănescu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marian: Domnule preşedinte, Am ascultat pe colegul...

Doamna Paula Maria Ivănescu: Vă mulţumesc. Sunt doamnă.

Domnul Dan Stelian Marin: ...care a vorbit mai înainte despre necesitatea finanţării acţiunilor pe plan local. Am arătat şi în cuvântul meu de duminică că practic Legea nr. 189 privind finanţele publice locale nu este pusă în aplicare. Guvernul, prin proiectul de buget, zice hai să amânăm regimul vărsămintelor impozitelor pe salarii cu încă o lună. Parlamentul României a acceptat această amânare. Legea finanţelor publice locale zice că începând cu anul 1999 se stabilesc noi cote adiţionale la impozitele cuvenite bugetului pentru finanţarea autorităţilor locale, iar Legea finanţelor publice nr. 72/1996 spune că aceste cote se stabilesc prin Legea bugetului, deci nu am stabilit alte cote. Sumele pe care le defalcăm din impozitul pe salarii pentru autorităţile publice locale - aşa cum spunea colegul - în termeni nominali sunt inferioare celor din 1998 cu peste 3.000 de miliarde, iar în termeni reali, având în vedere inflaţia în anul 1998 şi 1999, care va fi foarte accentuată anul acesta, 25%. Deci neasigurând resursele financiare...

Doamna Paula Maria Ivănescu: Vă mulţumim, domnule senator, vă mulţumim. Vorbim despre alin. 1. Dacă vreţi, mai concis.

Domnul Dan Stelian Marin: Da? De ce? Vă deranjează pe dumneavoastră?

Doamna Paula Maria Ivănescu: Aţi depăşit deja cele 3 minute şi nu mă deranjează pe mine, vă rog să respectaţi regulile jocului.

Domnul Dan Stelian Marin: Lăsaţi că nu dumneavoastră m-aţi trimis în Parlamentul României. Sunt alţii care m-au trimis. Deci noi am analizat cu toate Consiliile judeţene. Cerinţele Consiliilor judeţene erau de cel puţin 2.500 de miliarde, deci un plus de 1.500 de miliarde. Chiar în aceste condiţii, am analizat pe fiecare judeţ, există un gol de resurse de circa 25%. Activităţi precum casele de copii, căminele de bătrâni, finanţarea muzeelor, bibliotecilor, filarmonicilor rămân fără nici o sursă, adică, nu mai are cine să le finanţeze. Construcţiile de drumuri şi reparaţiile de drumuri judeţene, continuarea lucrărilor de alimentări cu apă - pentru care s-au săpat şanţuri, s-au îngropat conducte, s-au cumpărat conducte care ruginesc - rămân fără finanţare asigurată. Domnilor, Vreţi să risipim banul statului, procedăm aşa. Vreţi să continuăm nişte activităţi strict necesare în judeţe, atunci hai să venim să analizăm cu spirit de răspundere aceste cereri şi aceste necesităţi de finanţare minimă a activităţilor. În judeţul Vâlcea, chiar în condiţiile propuse prin amendamente, de suplimentare a transferurilor de la buget cu 1.000 de miliarde, de modificare a cotei - potrivit Legii finanţelor publice locale, de la 10 şi 40, la 25 cu 25 pentru... 25 pentru Consiliile judeţene şi 25 pentru comune, oraşe şi municipii - rămâne un gol de circa 12 miliarde de lei. Eu v-aş ruga să tratăm cu mare atenţie această problemă - cred că toţi aţi fost şi aţi analizat la Consiliile judeţene această problemă şi v-au solicitat sprijinul. Aşa am fost solicitat şi eu, aşa a fost solicitat şi colegul Dumitraşcu de la P.N.Ţ.C.D., aşa a fost solicitat şi domnul Decuseară, deputat P.N.L., şi toţi am spus că vom sprijini în Parlamentul României, ca activităţile Consiliului judeţean să nu fie afectate în 1999. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Pentru o precizare, domnul senator Partal. După aceea trecem la votul pe alin. 1.

Domnul Petre Partal: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să răspund domnului deputat Gaspar, în legătură cu întrebarea privind posibilitatea modificării cotelor. În Legea finanţelor locale, tot noi am spus la art. 8 alin. 3, ultima propoziţie din alineat: "Aceste cote pot fi modificate anual prin Legea bugetului de stat". Deci ceea ce discutăm are obiect şi este bine. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Are cuvântul domnul deputat.

Domnul Radu-Sever-Cristian Gheciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Mă refer la poziţia 138 din raportul amendamentelor respinse şi o fac în sprijinul acestui amendament propus de Comisia de administraţie locală. Poate aţi reţinut din intervenţia colegului Avramescu că la Comisia de buget, finanţe, bănci, au venit delegaţii ale Consiliilor locale orăşeneşti care sunt foarte mulţumite sau, cel puţin, nu protestează împotriva procentelor care le revin conform Legii finanţelor publice locale şi au venit şi primari din comune care sunt disperaţi de pauperitatea resurselor. Acest lucru spune foarte mult, spune foarte mult asupra faptului că - am impresia eu, cel puţin - procentele care sunt rezervate consiliilor judeţene şi consiliilor locale conform Legii finanţelor publice locale riscă să adâncească şi mai mult prăpastia care există la noi în ţară între lumea urbană şi lumea rurală. De aceea, procentele propuse - corective, evident, faţă de Legea finanţelor publice locale - procente de 25-25%, despre care a vorbit cu multă putere de convingere şi domnul Trifu, cred că sunt de luat în considerare. Nu trebuie să avem oraşe care cât de cât să se dezvolte, o lume urbană care cât de cât să se dezvolte şi o lume rurală care, încă şi mai mult, să rămână în urma dezvoltării generale a societăţii. Pe scurt, propun susţinerea amendamentului propus la poziţia 138 din raport. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor senatori, Trecem la vot. Eu am să vă explic foarte clar ceea ce facem, pentru că este un moment foarte disputat şi discutat al bugetului. Am primit din partea unor grupuri parlamentare solicitarea să fie de faţă şi domnul secretar de stat Vlad Roşca, care este şeful departamentului. Noi nu credeam că o să ajungem chiar la acest... Bun. Eu vă propun în felul următor. Pentru că art. 32 alin. 1 are nişte amendamente respinse, să votăm alin. 1, iar pentru mai departe, să trecem la art. 33 să continuăm mâine dimineaţă în prezenţa secretarului de stat Vlad Roşca. Bineînţeles cu dezbaterea în continuare, pentru că am 20 de înscrieri la cuvânt, la alineatul nou, după alin. 1. Deci sunt foarte multe intervenţii. Cred că sunteţi de acord cu această soluţie. Nu este nici un... Domnul deputat Tabără, dacă doreşte?

Domnul Valeriu Tabără: Aveam la alin. 2.

Domnul Cristian Dumitrescu: La alin. 2 discutăm pe urmă. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Supun la vot propunerea Grupului P.D.S.R. de amendare a art. 32, de fapt, alin. 1.

Doamna Viorica Afrăsinei: Dacă vrea să răspundă domnul ministru Remeş.

Domnul Cristian Dumitrescu: Poftim? N-am înţeles. A, dacă vrea să răspundă domnul ministru? Păi, nu mi-a cerut cuvântul. Dacă dumneavoastră i-l solicitaţi, poate aveţi mai mult succes. Vă rog. Eu unul...

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor colegi, Privitor la alin. 1 şi la trimiterea la anexă, suntem de acord cu suplimentarea cu 8 miliarde de lei la total sume pentru judeţe, aşa cum ne propune Comisia de administraţie publică locală pentru judeţele Vaslui şi Botoşani şi suntem de acord ca anexa respectivă să aibă doar coloană de total.

Domnul Cristian Dumitrescu: Deci dumneavoastră sunteţi de acord cu amendamentul... Din sală: Este ilegal, nu se poate face! (Consultări, discuţii.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Am rămas surprinşi de propunerea domnului ministru, care şi-a manifestat încă o dată, spiritul discreţionar în a repartiza sumele. Suntem de acord... Stimată doamnă, eu, în sufletul meu, sunt de acord că aţi obţinut un succes acum, dar vorbesc în numele comisiei. Este vorba de faptul că în comisie noi am discutat una şi nu putem să fim de acord cu o repartizare pe picior a unor sume, fără să ştim cum se face acest lucru. Asta voiam să spunem. Noi, în comisie, nu suntem de acord. Dacă domnul ministru este larg la suflet şi propune, să accepte acea mie de miliarde pe care a propus-o comisia adineauri, să majorăm în loc de 1.001, să punem 2.000 miliarde şi atunci înţeleg că este un lucru bine gândit şi serios. Pentru aceasta, însă, comisia nu este de acord cu propunerea respectivă şi vă propune să respingeţi amendamentul pe care l-a susţinut domnul ministru.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În condiţiile în care s-a făcut această intervenţie şi ţinând cont de faptul că s-a luat o decizie care priveşte, totuşi, responsabilitatea comisiei, îmi permit să fac următoarea propunere. Şi aşa mi se ceruse să discutăm art. 32 în prezenţa secretarului de stat Vlad Roşca. O s-o discutăm mâine dimineaţă când vine şi dânsul aici. Între timp, comisia stă de vorbă cu domnul ministru pentru a se înţelege asupra acestor aspecte. Trecem mai departe la articolul...

Doamna Viorica Afrăsinei: Procedură!

Domnul Cristian Dumitrescu: Rămâne cum am discutat, doamna... Poftiţi.

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnilor colegi, Au fost două propuneri distincte. Dacă eraţi foarte atent la ceea ce am spus eu, una din propuneri a fost cea cu 1.000 de miliarde. Cea de-a doua propunere susţinută de comisie a fost cea cu suplimentarea cu încă 8 miliarde pentru cele două judeţe. Deci nu văd de ce dumneavoastră aţi venit atât de supărat la acest microfon şi aţi făcut o afirmaţie care nu este deloc colegială. În al doilea rând, amendamentul pe care îl aveţi dumneavoastră la comisie, şi care v-a fost propus de Comisia de administraţie publică, formulat de Comisia de administraţie publică, scrie textul cum se face această repartizare. Vă rog foarte mult să citiţi la numărul 136 din raport şi veţi vedea exact propunerea Comisiei de administraţie, care spune cum se va face această repartizare. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamna deputat, Vreau să vă spun că nu cred că este nimeni care n-a înţeles. Toată lumea a înţeles. Chiar şi eu am înţeles foarte bine, vă rog să mă credeţi. Exact cum a spus. S-au cerut prin două amendamente, în unul 1.000 de miliarde, prin alt amendament s-au cerut 8 miliarde. Ba da, 8 miliarde s-au cerut, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei: Nu exclude unul pe celălalt.

Domnul Cristian Dumitrescu: Cum să nu excludă unul pe celălalt? Vă rog foarte mult, doamna deputat. Nu încercaţi să-mi explicaţi chiar aşa, că vă spun câtă şcoală am. Vă rog. Am înţeles foarte bine. Mulţumesc. Am înţeles. Sunt două amendamente, unul cu 1.000, unul cu nouă. Toată lumea a înţeles lucrul acesta. Alt lucru nu s-a înţeles. Intervenţia domnului ministru. Dumneavoastră n-aţi înţeles ce nu s-a înţeles. Dar daţi-mi voie ca mâine, când vine domnul...

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală): Domnul ministru a acceptat.

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu, nu, nu, doamnă. Acceptăm... Deci, să recapitulăm. Mâine dimineaţă, când se supune la vot, se vor supune în cascadă, două amendamente respinse. Amendamentul cu 1.000 de miliarde de la pct. 135 din raportul de amendamente respinse, după care mergem la amendamentul 136 din raportul cu amendamente... şi tot aşa, şi tot aşa, cum am făcut şi până acum, doamnă deputat. Numai că problema este legată de prezenţa ministrului, lucru pentru care trecem la art. 33, care este un articol fără probleme, care nu are nici un fel de amendament respins, nici un fel de amendament admis, lucru pentru care vă întreb pe dumneavoastră dacă sunt observaţii din partea plenului. Dacă nu sunt observaţii din partea plenului, supun la vot art. 33, în forma propusă de iniţiator. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Doamnelor şi domnilor, ridicaţi mâna. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 33. Art. 34 alin. 1. Dacă există amendamente respinse de susţinut, că amendamente admise există. Domnul deputat Petrescu.

Domnul Virgil Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de comisie. La art. 34 alin. 1...

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu sunt preşedinte de comisie. Sunt numai vicepreşedinte.

Domnul Virgil Petrescu: Iertaţi-mă, domnule preşedinte de şedinţă! La art. 34 alin. 1, faţă de textul pe care nu l-aţi citit fiindcă este extrem de lung, dorim să inserăm "Cheltuielile pentru realizarea unor obiective de investiţii cuprinse în listele de investiţii ale Ministerului Educaţiei Naţionale, a altor cheltuieli de investiţii" şi restul, textul curge. În baza Legii învăţământului, ştiţi foarte bine că investiţiile pentru preuniversitare sunt trecute la bugetele locale, dar există o lege numită Legea învăţământului, care se referă la "în zonele defavorizate, precum şi în situaţii speciale, stabilite prin hotărâri ale Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, precum şi pentru alte cheltuieli". Deci este vorba numai de acele investiţii făcute prin excepţie. Restul trec la bugetele locale. Este un amendament cu care presupun că domnul ministru Remeş, precum şi Comisia de buget-finanţe, în principiu, ar fi de acord. Lista în acest moment nu este bogată, dar ideea în sine trebuie respectată, pentru a ţine seama de o lege organică. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii la amendamente respinse la alin. 1, îl întreb pe domnul ministru care este părarea dânsului. Dacă are vreo opinie.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Pentru că mi-a picat foarte bine punerea la punct de adineauri, să se pronunţe de fiecare dată comisia în faţa mea.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule ministru, Dumneavoastră aveţi obligaţia să vă prezentaţi, să vă spuneţi punctul de vedere. (Discuţii.) Comisia? Comisia?

Domnul Andreiu Oprea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Comisia nu poate decât să-şi menţină punctul de vedere, întrucât nu s-a mai întrunit de când a votat în plenul comisiei. Eu, ca senator, sunt de acord cu amendamentul făcut de domnul preşedinte Petrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc. Deci comisia este împotrivă, domnul ministru s-a pronunţat pentru textul iniţial. Doamnelor şi domnilor senatori, Supun la vot amendamentul domnului Petrescu, amendament respins de comisie şi de iniţiator. Vă rog, voturi pentru? 30 de voturi pentru. Insuficiente pentru ca amendamentul să fie acceptat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă supun la vot art. 34, de fapt, alin. 1 al art. 34, în varianta propusă de iniţiator, cu amendamentul comisiei. Voturi pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 34 alin. 1, în amendarea propusă de Comisia de buget, finanţe, bănci. Alin. 2 al art. 34. Dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente adoptate de comisie? Nu sunt. Vă supun la vot textul propus de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 2 al art. 34. Alin. 3 al art. 34. Dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Aveţi cuvântul, domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Intervin primul la microfon, pentru că este propunere de eliminare. Prin ce motivez aceasta? Subvenţionarea cheltuielilor suportate de populaţie la energia termică, aşa cum a fost rezolvată prin proiectul bugetului de stat pentru 1999, ridică o serie de probleme, care - din cauza veniturilor mici ale localităţilor - creează nemulţumiri. Până la 31 decembrie 1998, bugetul transmitea către bugetele locale sume care acopereau diferenţa dintre preţul maxim ce se plătea de populaţie şi preţul de producţie aprobat de Consiliul Concurenţei. Proiectul bugetului de stat pe 1999 păstrează această formă de protecţie socială, dar nu mai angajează bugetul de stat pentru rezolvarea ei, ci o transmite în sarcina bugetelor locale, deşi prevede, în continuare, dreptul Guvernului de a stabili un nivel maxim pentru plata energiei termice de către populaţie. Prin acest articol, se încalcă prevederile art. 3 din Legea nr. 189/1998, care stabileşte că această trecere trebuia să se facă numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acesteia. Oraşele mici, în care veniturile bugetului local se realizează la un nivel scăzut, datorită şomajului ridicat şi reducerii puterii de cumpărare a populaţiei, nu vor avea surse pentru plata subvenţiei la energia termică. Oraşele mici, în care energia termică se obţine în centrale termice de cartier, nu vor avea, practic, de unde să suporte această subvenţie, întrucât aici preţul de producţie este de 3-4 ori mai mare decât limita stabilită de Guvern. Subvenţionarea cheltuielilor pentru energia termică furnizată populaţiei ce locuieşte în blocuri va trimite reacţia negativă a cetăţeanului care locuieşte în case individuale, întrucât impozitele şi taxele locale pe care le plăteşte el se vor dirija în beneficiul net al celor care stau în blocuri, deşi - în medie - veniturile familiilor din blocuri este mult mai mare decât veniturile familiilor din case individuale. În aceste condiţii, considerăm că Legea bugetului de stat trebuie să elimine prevederea art. 34 alin. 3, situaţie în care apar două posibilităţi: fie subvenţionarea diferenţei de preţuri pentru energia termică să fie suportată de bugetul de stat, prin transmiterea de fonduri la administraţiile locale sau furnizori, ceea ce implică un articol nou şi o anexă, din care se distribuie fondurile pe judeţe, ca în cazul Legii nr. 109/1998; şi o altă variantă - eliminarea completă a prevederilor care dau dreptul Guvernului de a stabili un preţ maxim ce se poate plăti de către populaţie pentru energia termică. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat Marineci. Deci este o susţinere la un amendament respins, pentru eliminarea alin. 3, în ansamblul său, cu toate cele două subpuncte - a) şi b). În legătură cu acest amendament de respingere, care nu este însuşit de comisie, nu este susţinut de iniţiator, vă solicit votul. Cine este pentru eliminarea propusă de domnul deputat P.D.S.R. Marineci? Vă rog, cine este pentru eliminare? Vă rog să număraţi. 69 de voturi. Nu sunt suficiente. Vă mulţumesc. Amendamentul propus de domnul Ionel Marineci a fost respins. Supun la vot alin. 3 al art. 34, în forma propusă de iniţiator. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. La art. 34, alineatul... Nu. Aici e un alineat nou, pe care îl propune Comisia pentru învăţământ şi vă explică domnul deputat Petrescu.

Domnul Virgil Petrescu: Mulţumesc. Este vorba de un alineat nou, propus de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care nu a fost trecut nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse. Cred că a fost scăpat. Este vorba de următorul text: "Fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli de capital pentru învăţământ" vor fi, în mod obligatoriu, evidenţiate în mod distinct, în bugetele locale, orice modificare urmând să fie făcută numai cu avizul M.E.N. (Ministerul Educaţiei Naţionale). Cheltuielile materiale, reparaţii curente şi reparaţii capitale vor fi evidenţiate în bugetele locale, repartizarea lor fiind făcută cu acordul Inspectoratului şcolar". Pentru că sumele sunt prevăzute în cadrul bugetelor locale, dar numai şcoala poate să ştie unde este util - şi nu pe alte considerente - de alocat fondurile respective. Despre asta este vorba. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Întreb comisia dacă este de acord cu acest amendament?

Domnul Dan Constantinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe fond, domnul profesor are dreptate. Există, însă, două imixtiuni, pe care nu le putem accepta, şi anume, aceea a Ministerului Educaţiei Naţionale în deciziile Consiliului judeţean. Câtă vreme i-am dat Consiliului judeţean nişte atribuţii şi nişte responsabilităţi, nu putem să obligăm acest Consiliu judeţean să ţină - dacă vreţi - cont de toate ministerele interesate şi, la fel, de Inspectoratele şcolare, în cadrul Consiliului local. Acestea au fost cele două argumente pentru care el a fost respins, în cadrul comisiei, şi ne cerem scuze că, dintr-o eroare materială, nu a apărut în tabelul cu amendamente respinse.

Domnul Virgil Petrescu: În situaţia aceasta, eliminăm "M.E.N."-ul şi spunem: "Vor fi, în mod obligatoriu, evidenţiate, în mod distinct, în bugetele locale. Cheltuielile materiale, reparaţii curente şi reparaţii capitale vor fi evidenţiate în bugetele locale, repartizarea lor fiind făcută cu acordul Inspectoratului şcolar (sau cu avizul inspectoratului şcolar)". E normal aşa, pentru că, altminteri, fondurile se duc altfel decât pentru necesarul învăţământului.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vreau comisia să aibă avizul şi asta e ultima încercare, domnule Petrescu, pentru că nu suntem ca la loterie.

Domnul Dan Constantinescu: Deci pentru prima parte se poate accepta. V-aş ruga, însă, să căutăm, totuşi, un alt termen, în loc de "acord", pentru că nu putem aştepta la Consiliul local un acord. Cu "consultarea" sau ceva de genul ăsta. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Nu sunteţi de acord cu "consultarea"...

Domnul Gheorghe Ionescu: Domnule preşedinte, Propunerea făcută de fostul ministru al învăţământului este perfect reală. Dacă nu intervine Inspectoratul şcolar şi să spună "La şcoala asta îi dai atât", când tu ai stabilit o sumă, şi ăstuia îi dai atât cât îi trebuie, se vor da cu preferinţă către anumite centre şcolare, care girează o anumită zonă de şcoli şi atunci va fi o repartizare echitabilă. Eu sunt de acord ca ceea ce a propus domnul ministru să fie supus la vot.

Domnul Cristian Dumitrescu: Până acum îl şi votam, dacă nu mai făceam o intervenţie, pentru că, dacă comisia a fost de acord cu acest lucru... Domnul ministru are ceva împotrivă? Vă rog, punctul de vedere.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor colegi, Aş vrea doar să vă fac trimitere la Legea nr. 169, să subliniez foarte, foarte apăsat faptul că nici unul dintre consiliile locale, ori sunt judeţene, ori sunt de municipiu, oraş sau comună, nu au subordonare. Nu au subordonare la Guvernul României. Ca atare, nu pot avea subordonare la unul dintre ordonatorii de credite. Dar, cum pentru învăţământ vrem să naştem mereu reguli noi - şi mie mi s-a tăiat microfonul, când am vrut să spun adevărul -, mă opresc aici. (Aplauze în sală.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule ministru, Nu cred că v-a tăiat nimeni microfonul, în sala asta, astăzi. Dar eu tot nu am înţeles, sunteţi de acord sau nu sunteţi de acord?

Domnul Decebal-Traian Remeş: Nu sunt de acord. Nu permite legea.

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu sunteţi de acord. Nu permite legea. Nu sunteţi de acord, da? Doamnelor şi domnilor senatori, Eu v-am rugat să fiţi atenţi la punctul de vedere al ministrului, da? În aceste condiţii, eu supun la vot amendamentul domnului deputat Petrescu, la art. 34 alin. 31, amendament nou, cu care este de acord comisia cu specificarea care s-a făcut şi pe care nu îl susţine ministrul, deci iniţiatorul bugetului. Voturi pentru? Număraţi. Cu 49 de voturi, amendamentul nu a fost acceptat. Deci, a fost respins amendamentul domnului deputat Petrescu. La art. 34 alin. 4, dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Domnul deputat Kerekes.

Domnul Kerekes Karoly: Mulţumesc, domnule preşedinte. La acest alin. 4 al art. 34 nu am nici un amendament, dar vă rog frumos să-mi permiteţi o scurtă intervenţie.

Domnul Cristian Dumitrescu: Aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Karoly: Acest alineat prevede că unităţile, instituţiile din domeniul învăţământului preuniversitar, sănătăţii, asistenţei sociale şi agriculturii sunt finanţate din bugetele locale, aşa cum sunt prevăzute la anexa nr. 8. Această prevedere din acest proiect de lege este în consens strict cu prevederile Legii finanţelor publice locale. Fără îndoială, acesta este un pas important spre realizarea descentralizării, spre realizarea autonomiei locale. Dar prin această intervenţie aş vrea să atrag atenţia dumneavoastră, mai ales domnului ministru al finanţelor, asupra unei probleme pe care mi-au sesizat-o primarii şi unii conducători de unităţi de asistenţă socială. Este vorba de unităţile de asistenţă socială din subordinea Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi. După cum ştiţi şi dumneavoastră, aceste unităţi de asistenţă socială - şi mă refer, în mod special, la căminelespital pentru handicapaţi -, marea lor majoritate a fost înfiinţată prin măsuri guvernamentale, bineînţeles înainte de 1990, şi ele sunt aşezate, în majoritatea lor, în mediul rural. În aceste condiţii, aceste unităţi trebuie să fie susţinute financiar de către comune. Şi aş vrea să vă accentuez un lucru: aceste unităţi de asistenţă socială nu sunt de interes local, nici măcar de interes judeţean, pentru că ele deservesc mai multe judeţe. Sunt primiţi, în aceste unităţi, bolnavi din mai multe judeţe. Vă întreb eu: este just ca aceste unităţi de asistenţă socială să fie finanţate din bugetul comunelor respective, care - ştiţi şi dumneavoastră foarte bine - au venit bugetar foarte restrâns? Deci eu v-aş propune - pentru că, acum, nu mai este nici o posibilitate de a rezolva această problemă - să o aveţi în vedere, în viitor, şi să fim mult mai realişti în problema finanţării acestor unităţi de asistenţă socială. Aşadar, pentru viitor, aş vrea să repunem în situaţia anterioară finanţarea acestora, adică cum a fost până în anul 1993, când ele au fost finanţate din bugetul central. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Cristian Dumitrescu: Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Doamnelor şi domnilor, Trecem la votul alin. 4 al art. 34, în forma prezentată de iniţiator. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. La alin. 5 al art. 34 dacă sunt amendamente respinse de susţinut? Nu sunt. Amendamente admise nu sunt. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra alin. 5 al art. 34. Voturi pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Votaţi, vă rog, da? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 11 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. La alin. 6 al art. 34 dacă sunt observaţii în legătură cu amendamentele respinse? Susţine cineva amendamente respinse? Nu. Nu sunt amendamente admise. Supun la vot alin. 6 al art. 34. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. A fost adoptat, cu o mare majoritate de voturi. Vă rog. Alineat nou. Amendament respins, aveţi dreptate. Vă rog, domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci: Domnule preşedinte, Am un alineat respins, acolo, şi sună aşa: "Consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale vor suporta cheltuielile de hrană şi îmbrăcăminte efectuate de centrele de plasament şi primire a minorilor din subordinea serviciului public specializat pentru protecţia copilului din judeţul respectiv, corespunzător numărului de copii asistaţi din localitatea respectivă". Motivaţia pe care o fac: este vorba de o implicare reală şi eficientă a comunităţii locale în ocrotirea copiilor care provin din localitatea respectivă. Şi, în aceste condiţii, după părerea mea, se uşurează şi sarcina bugetului judeţean.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Comisia.

Domnul Dan Constantinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi nu ne putem pronunţa, pe fondul problemei, asupra acestui amendament şi a încă două amendamente, pentru că aici nu e chestiunea dacă ajung sau nu ajung banii, ci e vorba de instituţii subordonate unui anumit tip de consiliu. S-a spus mai înainte, când era vorba de amendamentul domnului Petrescu, că aceste consilii nu sunt nici măcar subordonate unele altora. Deci nu putem induce ideea de cofinanţare sau de finanţare obligatorie a unei instituţii aflate în subordinea Consiliului judeţean de către Consiliul local, întrucât, neexistând raporturi juridice de dependenţă între ele, ele trebuie să fie finanţate - aceste instituţii - de către consiliul local, judeţean sau comunal, orăşenesc, cărora le aparţin.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, mulţumesc. Doamnelor şi domnilor senatori, Supun la vot amendamentul propus de domnul deputat P.D.S.R. Marineci de constituire a unui nou alineat, alin. 6 al art. 34. Voturi pentru? Vă rog să votaţi. 68 de voturi pentru. Insuficient. A fost respins amendamentul. Doamnelor şi domnilor, Supun la vot art. 34, în ansamblul său. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat. Art. 35. Dacă la art. 35 sunt amendamente respinse? Nu sunt. Amendamente admise nu sunt. Doamnelor şi domnilor, Vă supun la vot art. 35, în varianta iniţiatorului. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă la art. 35? Două voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. Cu o mare majoritate de voturi, art. 35 a fost adoptat. Domnule deputat Gaspar, Eu am întrebat şi, de fiecare dată, vă rog să mă credeţi că întreb, la amendamente respinse, cine susţine? Dacă nu se susţin, înseamnă că nu supunem la vot. Îmi pare foarte rău. Cum domnul Marineci a venit şi a susţinut amendamentul nou 61, probabil că cel care l-a susţinut trebuia să-l prezinte. La art. 36, de asemenea, există amendamente respinse. Întreb: este cineva care doreşte să le susţină? Dacă nimeni nu doreşte să le susţină - la art. 36 nu există amendamente admise -, supun votului textul iniţiatorului. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri, vă rog? 7 abţineri. Cu o mare majoritate de voturi, a fost adoptat art. 36. Art. 37. Dacă există amendamente respinse? Există amendamente respinse. Dacă sunt susţinute? Nu sunt susţinute. Amendamente acceptate nu sunt. Vă supun la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. Cu o mare majoritate de voturi, art. 37 a fost acceptat. Trecem la Capitolul VII: "Bugetele fondurilor speciale". Dacă în legătură cu titlul capitolului există observaţii? Nu există observaţii, lucru pentru care supun la vot titlul capitolului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Deci, cu o mare majoritate de voturi, a fost adoptat titlul Capitolului VII: "Bugetele fondurilor speciale". Art. 38. Dacă există observaţii? Nu există amendamente respinse. Nu există amendamente admise. Supun la vot textul iniţiatorului. Vă rog să vă exprimaţi prin vot la art. 38. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Cu o mare majoritate de voturi, art. 38 a fost adoptat, în varianta iniţiatorului. Art. 39. Dacă există amendamente respinse şi dacă sunt susţinute? Există amendamente din partea comisiei. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Dan Constantinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, A ajuns mai târziu un amendament la noi, nu am reuşit să-l luăm în discuţie, am consultat, însă, membrii comisiei, colegii mei au făcut acest lucru. La art. 39 se solicită două alineate, alin. 2 şi alin. 3, cu următorul text: "Veniturile încasate de unităţile sanitare, din valorificarea unor bunuri aflate în dotare, se fac venituri la bugetul Fondului special pentru sănătate". Şi alin. 3: "O cotă de 25% din amenzile aplicate de persoanele împuternicite de către Ministerul Sănătăţii pentru exercitarea inspecţiei sanitare de stat, în baza Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, se face venit la bugetul Fondului special pentru sănătate".

Domnul Cristian Dumitrescu: Deci, comisia susţine aceste amendamente, da? Da. Bun. În condiţiile acestea, întreb iniţiatorul, pe domnul ministru Remeş, ce părere are? E de acord, da?

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Se poate propune un amendament de redactare. Acesta este un amendament de redactare?

Domnul Cristian Dumitrescu: Este o îmbunătăţire. Deci, doamnelor şi domnilor senatori, atunci avem la art. 39 3 alineate. Eu vă întreb dacă sunt observaţii la toate cele 3 alineate? (Discuţii în sală.) Domnilor colegi, Eu mai citesc încă o dată amendamentele, ca să vedeţi că sunt... Domnul Gaspar, vă rog, poftiţi.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Eu cred că, la comisie, acest amendament nu a fost primit acum. Se putea foarte bine, în pauza de prânz, să fie multiplicat, difuzat, îl vedeam şi - dumneavoastră ştiţi foarte bine - se puteau face amendamente de redactare. Dumneavoastră consideraţi că cele două alineate sunt de redactare? Era mare lucru dacă ni se difuza? Vreţi să votăm, aşa, fără să gândim pe ce votăm? Votaţi, dacă vi se pare corect. Nu am nimic împotrivă.

Domnul Cristian Dumitrescu: La cât e de pricăjită sănătatea, cred că pot să citesc eu, cu glas frumos şi limpede, ca să vedem dacă... Deci, este vorba să se adauge un alineat care spune aşa: "Veniturile încasate de unităţile sanitare din valorificarea unor bunuri aflate în dotare se fac venituri la bugetul Fondului special pentru sănătate". Iar 2: "O cotă din amenzile aplicate de persoanele împuternicite de către Ministerul Sănătăţii pentru exercitarea inspecţiei sanitare de stat, în baza Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, se face venit la bugetul Fondului special pentru sănătate". Doamnelor şi domnilor senatori, dacă sunt obiecţii? Dacă nu sunt obiecţii, atunci o să supunem la vot în felul următor. Art. 39 alin. 1, textul iniţial. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost acceptat. Acesta devine alin. 1. Alin. 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cu marea majoritate a voturilor. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu marea majoritate a voturilor, alin. 2 a fost adoptat. Alin. 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Vă supun la vot. Cine este pentru? Cu o mare majoritate de voturi. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. A fost adoptat. Art. 39, cu toate cele 3 alineate. Cine este pentru? Vă mulţumesc, domnilor senatori şi deputaţi. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Art. 39 a fost adoptat. Art. 40. La art. 40 nu sunt intervenţii, dar sunt amendamente respinse. Poftiţi, domnul senator Creţu.

Domnul Ioan Creţu: Doamnă şi domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi...

Domnul Cristian Dumitrescu: Este şi o doamnă preşedinte de şedinţă, dacă tot v-am dat drumul să vorbiţi peste rând.

Domnul Ioan Creţu: Atunci, doamnă preşedinte şi domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimate colege şi stimaţi colegi, Am luat cuvântul la acest articol, la bugetul Fondului special pentru sănătate nu atât referindu-mă la sumele prevăzute, cât la faptul că în momentul de faţă din cauza datoriilor de 700 de miliarde pe care Ministerul Sănătăţii le are de anul trecut faţă de furnizorii de medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli de întreţinere, marea majoritate a unităţilor sanitare sunt într-o situaţie dificilă. Nu că s-ar fi depăşit plafonul prevăzut pentru anul trecut, 1998, de către unităţile sanitare sau de către Ministerul Sănătăţii, ci datorită faptului că nu s-au încasat de la datornici, de la marii datornici aproape 2.000 de miliarde. Deci, faţă de 10.269 de miliarde cât era prevăzut, s-au încasat aproximativ 8.000 de miliarde. Rugămintea mea pe care am adresat-o personal şi o adresez acum domnului ministru Remeş este ca să facă toate diligenţele necesare pentru execuţia silită dacă altă posibilitate nu este pentru încasarea fondurilor la fondul special şi plata acestor datorii, pentru ca unităţile sanitare să intre în normal. Datorită Legii nr. 145 a asigurărilor de sănătate, casele de asigurări trebuia să intre în funcţiune, Casa Naţională de Sănătate şi cele judeţene, de la data de 1 ianuarie a.c. Prin ordonanţele de modificare ale acestei legi ele vor intra în mod real în funcţiune pe la data de 1 aprilie 1999. Deci, în această perioadă Ministerul Sănătăţii este cel care îndeplineşte şi funcţia de casă naţională de asigurări de sănătate, aşa cum a îndeplinit şi anul trecut. Până la clarificarea acestor lucruri, asistenţa sanitară are probleme deosebite. De aceea, rog pe domnul ministru Remeş, care are posibilitatea să încaseze banii prin organismele Ministerului Finanţelor, să rezolve această problemă vitală pentru asistenţa sanitară. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Nu-i mai dau cuvântul domnului ministru Remeş, pentru că sunt convins că a auzit şi iarăşi sunt convins că aşa o să şi facă şi trec la votarea art. 40 la care nu există observaţii sub formă de amendamente, respinse sau admise. Vă supun la vot textul iniţial al iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 40 a fost adoptat. Art. 41. La art. 41 nu sunt amendamente. A, sunt respinse. Comisia? Poftiţi, domnule Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu: Sunt amendamente respinse. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Permiteţi-mi un amendament de redactare pentru a ne alinia celorlalte articole precedente, să completăm: "...veniturile-cheltuielile bugetului fondului de risc şi accidente pe anul 1999, stabilite potrivit Legii nr. 53/1992..." şi textul curge. Trebuie să dăm actul normativ.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, aveţi dreptate, suntem de acord. Observaţii? Nu sunt. Cu amendarea propusă de domnul deputat Constantinescu, vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra art. 41. Cine este pentru? Majoritatea. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 41, în amendarea propusă de domnul deputat Constantinescu, a fost adoptat. Art. 42. Cine are de susţinut amendamente respinse? Nu susţine nimeni, pentru că nu sunt. Nu sunt nici amendamente admise, lucru pentru care vă supun la vot art. 42, în forma propusă de iniţiator. Cine este pentru? Majoritatea. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 42 a fost adoptat. Art. 43. Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu le susţine nimeni. Amendamente acceptate nu există, lucru pentru care vă supun art. 43, în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Majoritatea. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Art. 43 a fost adoptat. Art. 44. Amendamente respinse? Are cuvântul domnul deputat Raduly.

Domnul Raduly Robert-Kalman: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, dacă-mi permiteţi, aş vrea o intervenţie de procedură, sugerându-vă ca acest art. 44, care se referă la Fondul special al drumurilor, să-l discutăm cu chestiunea ridicată de colegii noştri din Suceava, amânată la propunerea noastră, în prezenţa domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor, pentru că avem un acord, comisia noastră şi cu dânsul, în sensul că vom introduce în acest proiect de buget un criteriu de repartizare pe judeţe a celor 35% din acest fond special care revin judeţelor, şi n-aş vrea să intru mai în amănunt. Deci vă sugerez, domnule preşedinte, să supuneţi la vot amânarea acestui articol şi discutarea lui în prezenţa domnului ministru Traian Băsescu, împreună cu problematica Cacicăi, Soloneţul Nou. Mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: De acord. Supunem la un vot de principiu, deci dăm un vot de principiu. Dacă se modifică, se modifică, iar dacă nu, se consideră că l-am acceptat. Art. 44, alin. 1 şi 2. Dacă nu sunt amendamente respinse de susţinut, este numai solicitarea venită din partea domnului deputat de a da vot de principiu. Ce înseamnă? Dacă se modifică, modificăm; dacă nu se modifică, noi l-am votat. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra alin. 1 şi 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritate de voturi. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi pentru, art. 44 alin. 1 şi 2 au fost adoptate. Deci, domnule deputat, scriu şi aici, acest vot este un vot de principiu, adoptat principial. Deci a fost adoptat art. 44 alin. 1 şi 2, cu condiţia că, dacă se modifică Fondul special al drumurilor, mai revenim, dacă nu, s-a votat. Art. 45. Observaţii sau amendamente respinse de susţinut? Nu sunt nici respinse, nici admise. Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Nu este domnul preşedinte Dan Constantinescu aici, pentru că probabil ar fi făcut aceeaşi propunere pe care a făcut-o şi la textul anterior, în sensul de a se prevedea temeiul legal de constituire a fondului pentru protejarea asiguraţilor.

Domnul Cristian Dumitrescu: De acord cu dumneavoastră. Nu ştiu care e temeiul legal, solicităm staff-ului tehnic să introducă baza legală la fel ca şi la propunerea făcută de domnul deputat Constantinescu. Cu această precizare, vă supun la vot art. 45, în formularea prezentată de iniţiator, cu amendarea propusă de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, art. 45 a fost acceptat. Deci, rog încă o dată ca staff-ul tehnic să reţină că acolo trebuie să introducă baza legală, adică legea. Art. 46. Dacă aici sunt de susţinut amendamente respinse? Nu sunt. Amendamente admise? Nu sunt. Supun la vot art. 46, în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, art. 46 a fost adoptat. Art. 47. Nu sunt de susţinut amendamente respinse, nici amendamente admise, lucru pentru care vă spun la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, art. 47 a fost adoptat. Art. 48. Nu sunt amendamente respinse. Nu sunt amendamente admise.

Domnul Andreiu Oprea: O precizare, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Cristian Dumitrescu: O precizare din partea domnului Oprea Andreiu.

Domnul Andreiu Oprea: Cred că este o eroare de dactilografiere, e vorba de 31 decembrie 1994, nu de 1 decembrie 1994.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, în mod normal anul fiscal se termină atunci, nu? Deci, cu această eroare materială, îndreptată de intervenţia domnului preşedinte de comisie de la Senat, vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu articolul 48, în forma iniţiatorului. Cine este pentru? Majoritatea. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 48 a fost adoptat. Art. 49 alin. 1, 2 şi 3. Dacă există amendamente respinse? Domnul deputat Sârbu. La alin. 1, da?

Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La alin. 1 al art. 49, în cadrul Comisiilor pentru muncă şi protecţie socială s-a căzut de acord, la propunerea Grupului parlamentar al P.D.S.R., ca acest deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat, înregistrat la finele anului 1998, precum şi eventualul deficit temporar din cursul anului 1999, să se finanţeze în anul 1999 de la bugetul de stat prin transfer, adică, în concluzie, banii care intră la acest buget al asigurărilor sociale care să acopere deficitul, acest împrumut să nu fie purtător de dobândă. Ideea - şi Comisiile pentru muncă şi protecţie socială au achiesat la acest amendament pe care l-a susţinut şi domnul deputat P.D. Teodor Gavrilaş - a fost că într-un an bugetar trebuie să se revadă foarte clar cu ce procent din produsul intern brut se finanţează protecţia socială. Vreau să vă spun că reprezentanţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale au susţinut şi dumnealor acest amendament tocmai în această idee, pentru că dânşii au considerat că făcându-se împrumuturi cu dobândă pentru bugetul de asigurări sociale, practic, de la bugetul de stat nu se finanţează în nici un fel protecţia socială. Acesta a fost argumentul pe care l-au adus reprezentanţii Ministerului Muncii în cadrul discuţiilor din comisie. Dumneavoastră cunoaşteţi că a fost o întreagă dezbatere şi pe vremea domnului ministru Dăianu care, aş spune că recunoştea, cu demnitate, faptul că nu putem considera că finanţăm de la bugetul de stat, deci din produsul intern brut, în general, protecţia socială, atunci când vorbim despre bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că acolo este vorba de contribuţii ale persoanelor care ulterior sunt beneficiare ale diferitelor prestaţii. Aş vrea să-l rog pe domnul ministru Remeş ca, în acelaşi timp, să fie de acord cu acest amendament, în sensul ca bugetul de stat să finanţeze acest deficit fără împrumut, deci nu în ideea de împrumut, nu cu dobândă, ci - aşa cum este normal - prin transfer de la bugetul de stat, crescând în acest fel proporţia în care bugetul de stat finanţează protecţia socială. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Remeş. Este punctul 170 din raportul amendamentelor respinse, pentru domnii colegi.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Mă aştept la o propunere şi mai curajoasă care să sune cam în felul următor: "Deficitul bugetului de stat se finanţează de bănci şi de instituţii financiare străine, prin transfer". Şi în cazul acesta ne rezolvăm toate problemele dureroase ale ţării şi ale României. Domnilor colegi...

Domnul Cristian Dumitrescu: Nici n-ar fi rău, domnule ministru!

Domnul Decebal-Traian Remeş: Păi sigur că n-ar fi rău deloc. Bugetul de stat are veniturile proprii, bugetul asigurărilor sociale are veniturile proprii. În măsura în care bugetul asigurărilor sociale nici nu-şi încasează veniturile proprii şi are competenţe totale în această direcţie fără nici un amestec al Ministerului Finanţelor, de ce anume să dea Ministerul Finanţelor şi de unde aceşti bani? Deci, bugetul de stat. Bugetul de stat, în măsura în care se alimentează pe sine, este suficient, dar în măsura în care bugetul de stat nu e alimentat din venituri, dintr-o mie şi o sută de motive, apelăm la împrumuturi şi banii aceştia care se duc dincolo îi dăm tot din împrumuturi. În momentul în care se discută poziţia de cheltuieli cu dobânzile, tuturor le pare foarte mare. A ajunge la o asemenea situaţie cum este amendamentul propus de dumneavoastră înseamnă ca această cheltuială cu dobânzile să ne crească în plus, pentru că noi nu recuperăm de la ceilalţi. Nu pot să fiu de acord, sunt bugete separate, au venituri separate. În măsura în care are un deficit bugetul asigurărilor sociale de sănătate, asigurări sociale de stat, trebuie să tratăm între cele două instituţii ca între două instituţii care-şi împrumută bani, deci, cu nivelul dobânzilor.

Domnul Cristian Dumitrescu: S-a înţeles că domnul ministru nu susţine acest amendament, de altfel, nici comisia nu-l susţine, pentru că este pe lista amendamentelor respinse, lucru pentru care eu supun la vot amendamentul domnului deputat P.D.S.R. Sârbu, cu precizările făcute la art. 49 alin. 1. Cine este pentru? 68 de voturi. Insuficient pentru ca amendamentul dumneavoastră să fie adoptat. Supun la vot alin. 1, în forma prezentată de iniţiator, cu modificarea propusă în raportul comisiei de specialitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 1 al art. 49 a fost acceptat. Art. 49 alin. 2. Observaţii? După opinia mea nu există observaţii, nici respinse, nici admise de comisie, lucru pentru care supun votului alin. 2 în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 2 al articolului 49 a fost adoptat. Art. 49 alin. 3. Dacă sunt amendamente respinse sau admise de susţinut? Nu sunt. Supun la vot alin. 3 al art. 49. Cine este pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 3 al art. 49 a fost adoptat. Art. 49, în ansamblul său. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru? Majoritatea. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 49 a fost adoptat. Art. 50. Dacă la acest articol există amendamente respinse? Domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor, Prin amendamentul de la poziţia 171, Comisiile de muncă şi protecţie socială ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la iniţiativa mea, au adoptat o suplimentare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale, o suplimentare a acestuia din transferurile de la bugetul de stat de 500 miliarde de lei. Eu stau acum şi mă mir, m-am mirat şi la art. 21, de motivarea acestei respingeri. Se spune acolo că nu s-a specificat sursa de acoperire pentru o sumă de 500 de miliarde de lei, solicitată în plus. După câte ştiu, în şedinţa comisiilor reunite, nu ştiu dacă acest lucru a fost trecut în aviz, dar în şedinţa comisiilor reunite eu am arătat care este sursa de finanţare a acestei suplimentări şi am indicat art. 20 lit. d) - Fondul la dispoziţia Guvernului constituit din vărsămintele din privatizare. S-a obiectat atunci de către unii reprezentanţi ai coaliţiei, nu de către toţi, pentru că această propunere a fost susţinută, în special, de reprezentanţii Partidului Democrat, s-a argumentat atunci că e un principiu ca suma provenită din privatizare să nu poată fi folosită decât tot pentru restructurarea unor unităţi economice. Eu îmi pun însă următoarea problemă: dacă Guvernul condus de domnul Radu Vasile poate să amelioreze soarta unor bănci, cum ar fi, să zicem, Eximbank şi Bancorex, al cărui prestigiu şi credibilitate au ruinat-o începând din 1996 încoace, cum de nu poate acest Guvern să suplimenteze, folosind 500 de miliarde de lei, nu poate acest Guvern să amelioreze şi soarta milioanelor de pensionari care, la urma urmei, au creat această avuţie naţională pe care o vinde actualul Guvern şi obţine aceste fonduri la dispoziţia Guvernului. Domnule preşedinte, Vă precizez că în finalul acestei argumentări eu nu doresc să obţin vreun răspuns de la domnul Traian Decebal Remeş, ministru al finanţelor, întrucât răspunsurile sale au intrat în stereotipie şi, probabil, şi în folclorul naţional. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Domnule ministru Remeş, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Nu pentru domnul Buzatu, pentru dumneavoastră, cer respingerea amendamentului. (Comentarii, râsete.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă supun la vot amendamentul domnului deputat P.D.S.R. Buzatu, cu privire la modificarea art. 50. Voturi pentru? 68 de voturi pentru, deci insuficiente pentru a fi acceptat. Vă supun la vot art. 50, în forma prezentată de către iniţaitor. Voturi pentru? Mulţumesc. Majoritatea. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 50 a fost adoptat în forma propusă de iniţiator. Capitolul VIII - "Responsabilităţi în aplicarea legii". Dacă există observaţii din partea plenului? Nu sunt. Vă supun la vot titlul capitolului VIII. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4 abţineri. Cu majoritate de voturi, titlul capitolului VIII a fost adoptat. Art. 51. Dacă există amendamente respinse? Nu există şi nici nu le susţine nimeni, pentru că nu sunt. Amendamente acceptate nu sunt. Vă supun la vot art. 51, în forma propusă de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 51 a fost adoptat. Art. 52. La acest articol nu există amendamente respinse, nu există amendamente admise. Dacă nu sunt observaţii, supun la vot textul propus de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri ? 6 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 52 a fost adoptat. Art. 53, alin. 1 şi 2. Observaţii? Amendamente respinse? Are cuvântul domnul deputat Gaspar. O luăm pe alineate. La art. 53 indice 1, probabil vorbiţi despre punctul 172 din...

Domnul Acsinte Gaspar: Eu am amendament la alin. 2.

Domnul Cristian Dumitrescu: Aha, la alin. 2. Deci la alin. 1 nu este nici o observaţie. Vă supun la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi, alin. 1 al art. 53 a fost adoptat. La alin. 2, domnul deputat Gaspar, poftiţi. Dar nu e amendament.

Doamna Paula Maria Ivănescu: De redactare!

Domnul Cristian Dumitrescu: De redactare.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Vreau să-l liniştesc pe preşedintele comisiei de la Senat că vreau să fac un amendament de redactare şi v-aş propune să amenajăm alin. 2 în sensul ca să debuteze textul cu subiectul şi ar urma să aibă următoarea redactare: "Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se majorează cu creditele bugetare anulate potrivit prevederilor alin. 1".

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. De acord, domnule ministru? De acord, domnii preşedinţi de comisii? Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă supun la vot alin. 2 al art. 53, în amendarea propusă de domnul deputat Gaspar. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, alin. 2 al art. 53, amendat de domnul deputat Gaspar. Art. 53, în ansamblul său. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 53 în ansamblul său. Art. 54. Intervenţii în legătură cu amendamente? Nu sunt nici amendamente respinse, nici amendamente admise. Vă supun la vot textul iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 54. Art. 55. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Deci, cu majoritate de voturi, a fost votat art. 55. Capitolul IX - "Dispoziţii finale". Din sală: Înainte de capitolul IX avem de aprobat un articol nou, art. 551.

Domnul Cristian Dumitrescu: 551, da. Din partea cui? Din sală: A comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu: Comisia. 173, 551, nou, da? Dar ăsta era respins. Din sală: Este o greşeală.

Domnul Cristian Dumitrescu: Da, este o greşeală materială aici. Este vorba despre un alineat nou la art. 55, este amendamentul propus... Din sală: 551 este un articol nou.

Domnul Cristian Dumitrescu: Articol nou, 551? Din sală: Da, da.

Domnul Cristian Dumitrescu: Cum naiba articol nou, domnule? Din sală: Este un articol nou propus, până la renumerotare.

Domnul Cristian Dumitrescu: Aha, deci, doamnelor şi domnilor, există o propunere pentru un nou articol care se va numi 551 până vom vota renumerotarea articolelor. Este amendamentul acceptat de comisie, este de acord cu el şi iniţiatorul. Vi-l supun la vot. (Discuţii, rumoare.) Cine este pentru? Din sală: Cer cuvântul, domnule preşedinte!

Domnul Cristian Dumitrescu: Ce să facem dacă suntem în timpul votului, domnule deputat? Ce pot eu să fac? Din sală: Este o chestiune de principiu.

Domnul Cristian Dumitrescu: Îmi pare foarte rău, îmi interzice regulamentul, în timpul votului. Îmi pare foarte rău, dacă nu v-aţi exprimat. Deci, doamnelor şi domnilor, supun la vot. Cine este pentru 551, articol nou. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu majoritate de voturi, amendamentul comisiei, respectiv art. 551, a fost acceptat. Mulţumesc. Capitolul IX - "Dispoziţii finale". Observaţii? Nu sunt. Vă supun la vot titlul capitolului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul capitolului IX. Art. 56 alin. 1. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt amendamente respinse, nu sunt amendamente... Din sală: Mai întâi titlul.

Domnul Cristian Dumitrescu: S-a votat titlul! Deci art. 56 indice 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun la vot. Cine este pentru art. 56 alin. 1? Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, art. 56 alin. 1 a fost adoptat. Alin. 2. Observaţii? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru art. 56 alin. 2? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Mulţumesc. Cu majoritate de voturi, alin. 2 art. 56 a fost adoptat. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă supun votului art. 56 în întregime. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 56 a fost adoptat. Există un art. 56 nou, al comisiei, da? Din sală: L-am votat...

Domnul Cristian Dumitrescu: Nu e, domn'e, era art. 55. L-am votat pe acela. Nu mai este. Este art. 57. Art. 57, alin. 1 şi 2. Sunt amendamente? Da. La alin. 1 este amendament la pct. 174 din raport - "Amendamente respinse". Aveţi cuvântul. Domnul deputat Sandu, nu?

Domnul Dan Nica: Nu, Nica.

Domnul Cristian Dumitrescu: Nica, pardon.

Domnul Dan Nica: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La acest articol se introduce o limitare a numărului de persoane care beneficiază de tichete gratuite de masă, fără ca să existe în spatele acestei limitări criteriile pe baza cărora să se poată face selecţia acestor persoane. Mai clar decât atât, se prevede că vor beneficia 25.000 de persoane, bineînţeles într-o primă etapă, de aceste tichete gratuite, dar nu se spune care sunt aceste persoane. Cum trebuie să fie aceste persoane: tinere, mai în vârstă, români, maghiari, femei, bărbaţi? Deci este o prevedere care, pur şi simplu, va crea o tensiune foarte mare printre salariaţii care ar trebui să beneficieze de aceste tichete, pentru că unii vor beneficia şi alţii nu. Deci, propunerea pe care o fac este de eliminare a acestui articol şi îl rog pe domnul ministru Remeş să facă precizările de rigoare. Ce a avut în vedere când a propus limitarea acestui număr de persoane şi care sunt criteriile care au stat la baza acestei limitări? Bineînţeles, ca să poată fi aplicabilă această prevedere din lege. Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Mulţumesc. Dau cuvântul domnului ministru Remeş să răspundă, da? (Discuţii.) Poate răspunde comisia. Dar răspundeţi, domnule! Nu, nu, vă rog să răspundeţi şi să argumentaţi de ce îl respingeţi. Dacă nu este domnul ministru, un răspuns trebuie dat, nu?

Domnul Dan Nica: Înseamnă că am dreptate.

Domnul Andreiu Oprea: Comisia îşi menţine punctul de vedere exprimat în şedinţa comună. (Rumoare.) Adică susţinerea propunerii Guvernului. (Discuţii, rumoare, vociferări.) Din sală: De ce?

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Vă rog, domnul Nica.

Domnul Dan Nica: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întrebările mele au fost extraordinar de precise. Care sunt criteriile pe baza cărora vor fi selectaţi cei 25.000 de salariaţi români care vor beneficia de tichete gratuite de masă? La o întrebare precisă nu putem primi răspunsuri la întâmplare. Suntem cu toţii responsabili. Nu putem asista la războaie sau lupte între români: care prinde, care stau la coadă, care apucă primul, cum va fi? Deci, dacă nu există criterii de aplicare, cu toată răspunderea vă cer să votaţi eliminarea acestui articol şi vreau ca domnul ministru Remeş să ne răspundă la această chestiune. Este prea importantă ca să putem accepta un răspuns de genul: "E! ne menţinem punctul de vedere." Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: De acord. Vă rog să-l cheme cineva pe domnul ministru Remeş. (Discuţii, rumoare.) Doamna de la Guvern! Doamna de la Guvern, căutaţi-l, domn'e, pe domnul Remeş! (Rumoare, discuţii.) Dar cum îi selectaţi? A! Domnul senator Szabo are răspunsul.

Domnul Szabo Karoly-Ferenc: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Onoraţi membri ai corpurilor legiuitoare, Aş vrea să pun şi eu o întrebare, ca să umplu acest timp, până când domnul ministru se întoarce. Acceptând că din raţiuni politice aş vota pentru adoptarea acestui articol în forma prezentată de Guvern, îndrăznesc totuşi să pun o întrebare extrem de simplă şi de precisă. Cum îl va pune în aplicare, cum îi va număra pe ăia? Iertaţi-mă că am folosit acest cuvânt. Eu sunt nevoit să mă gândesc la eventualitatea foarte probabilă de a vota pentru acest articol, cu toate că o fac cu mare, mare greutate, dar, totuşi, cum îl va pune în aplicare, dacă va fi votat? Fără răspunsul la această întrebare, nu pot să-mi dau votul.

Domnul Cristian Dumitrescu: Domnule ministru, răspunsul! Răspunsul domnului ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeş: Domnilor preşedinţi, Domnilor colegi, Nu am crezut în sporul acestei după-amieze şi nu am venit cu criteriile. Promit că mâine dimineaţă vă pun la dispoziţie criteriile convenite cu sindicatele, modul în care se vor limita în fiecare trimestru aceste tichete şi vă fac precizarea că este o înţelegere cu federaţiile sindicale mari pentru a fi un an de experienţă. (Discuţii, rumoare.)

Domnul Cristian Dumitrescu: Da. Mulţumesc. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei: Domnule preşedinte de şedinţă, Sunt foarte importante prevederile art. 57 ca să le putem discuta în lipsă de cvorum. Aşadar, vă rugăm să verificaţi cvorumul şi, în lipsa acestuia, să suspendaţi şedinţa. (Discuţii.) Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu: Bine că nu mi-aţi cerut apel nominal. Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi. (Discuţii, rumoare.) Vă rog să verificaţi, ca să constatăm dacă... Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Constatăm că la numărarea cvorumului ne lipsesc câţiva domni colegi. Reluăm lucrările mâine la ora 9,00 de la art. 57 alin. 1. Lucrările şedinţei se încheie la ora 19,10.