Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 3, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-05-2024
14-05-2024 (joint)
14-05-2024
13-05-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 03-04-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 3, 1996

3. Dezbaterea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 69/1991

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Vom trece la discutarea textelor aflate în divergență din proiectul de Lege nr. 69 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale.

Există două poziții... Vă rog să poftiți în sală și vă rog să luați loc, doamnelor și domnilor parlamentari. Există două texte în divergență între cele două Camere privind modificarea Legii nr. 69 a administrației publice locale.

Primul text este la art. 84 alin. 1. Care este divergența? O divergență de suplimentare în textul comisiei de mediere și adoptat de Senat și o divergență privitoare la formulare între cele două Camere. La Senat se introduce elementul suplimentar și îl citesc: "repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin Legea bugetului de stat, se realizeaz㠗 aici intervine elementul suplimentar al comisiei de mediere adoptat de Senat — de către consiliile locale — la Cameră a fost votat numai consiliul județean — împreună cu Direcția Generală județeană a Finanțelor Publice — text comun și apoi urmează la Senat — pe baza proiectului de buget al fiecărei unități administrativ-teritoriale — iar la Camer㠗 după consultarea primarilor și a reprezentanților consiliilor locale".

Dacă există comentarii pe marginea acestor texte? Nu. Fiind vorba de... vreau să fac o precizare.

Din sală:

La vot!

Domnul Oliviu Gherman:

Da, imediat. Numai că trebuie să fac o precizare extrem de utilă, și anume: în condițiile în care se adoptă cele două texte, totul este în ordine. Dacă nu se adoptă, rămâne vechiul text sau rămân texte din alte legi.

Deci, supun votului textul propus inițial de comisia de mediere, adoptat de Senat. Recitesc textul: "Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale — vă rog să păstrați liniștea! — a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin Legea bugetului de stat, se realizează de către consiliile locale și județene, împreună cu Direcția Generală Județeană a Finanțelor Publice, pe baza proiectului de buget al fiecărei unități administrativ-teritoriale."

Supun votului dumneavoastră această formulare.

Cine este pentru? Cei doi secretari, vă rog să numărați. (Discuții, vociferări.)

Vă rog să păstrați liniște! (Clopoțel.) Domnule senator Senciuc, vă rog să ocupați loc! Vă rog să păstrați liniște!

Numărul total de voturi pentru prima variantă este 120. Prima variantă supusă votului este a Senatului și a comisiei de mediere.

Varianta a doua — textul adoptat de Camera Deputaților. îl citesc ca să știți ce se votează. (Discuții.)

Vă rog să păstrați liniște! Revin la mențiunea inițială. în condițiile nevotării nici unui text, rămân prevederile pe baza legilor existente.

Din sală:

Voturi împotrivă!

Domnul Oliviu Gherman:

Da, voturi împotrivă, ca să nu se pună problema... La prima variantă, cine este împotrivă? Să se numere.

Au fost 112 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 32 de abțineri.

Făcând calculul, cvorumul este întrunit. Deci, articolul a fost respins în prima formulare. (Discuții.)

Supun votului dumneavoastră textul adoptat de Camera Deputaților. L-am citit, îl mai citesc o dată?

Din sală:

Nuuu!...

Domnul Oliviu Gherman:

Nu. Cine este pentru? (Discuții.) Vă rog să păstrați liniște! Deci, 238 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Deci textul nu a fost aprobat, neîntrunind numărul de voturi. Se rămâne pe textele existente din reglementările actuale adoptate. (Vociferări.)

Domnul Gheorghe Cristea:

Cum nu a fost adoptat?! (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

La cel de al doilea punct s-a solicitat lecturarea încă o dată a rezultatului votului.

238 de voturi pentru, 21 împotrivă și 22 de abțineri.

Din sală:

Este articol! (Vociferări, discuții.)

Domnul Oliviu Gherman:

Nu aveți calitatea. Poftiți!

Domnul Constantin Ionescu (din sală):

Procedură!

Domnul Oliviu Gherman:

Procedură. Poftiți!

Domnul Constantin Ionescu:

Domnule președinte,

îmi pare rău să vă spun că din punct de vedere procedural ați greșit. Totalul voturilor contra și abținerilor este mai mic decât totalul voturilor pentru. Numărul de voturi pentru a adopta — deci numărul de voturi prevăzut de art. 74 din Constituție — este necesar numai la votul final. Aici am votat un text. Textele se votează cu majoritatea simplă, doar votul final necesită majoritatea absolută. Deci, de aceea vă rog să considerați că textul acesta a fost adoptat. Dacă aceasta va fi situația și la votul final, atunci într-adevăr întreaga lege a căzut. (Discuții.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat,

Vreau să fac un fel de remember. în cazul textelor la care se face concilierea nu există un vot final, ci există vot pe articole și, în conformitate cu regulamentul și cu Constituția, votul pe articole trebuie să corespundă legii care este pusă în discuție. Vă mulțumesc. (Discuții.) Vă mulțumesc.

Deci, trecem la al doilea punct.

Din sală:

Nu știe lecția!

Domnul Oliviu Gherman:

Trecem la al doilea punct. Da, domnul Munteanu a solcitat, și domnul Zoner. Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

La poziția a doua din raport, respectiv nr. 89 din textele pe care le-am primit noi, după cum vedeți, Senatul a adoptat varianta comisiei de mediere în care se spune că "prefectul este ajutat de 1 sau 2 subprefecți, la municipiul București prefectul este ajutat de 3 subprefecți".

Eu vă reamintesc că în aceeași lege am aprobat ca la municipiul București să fie 4 viceprimari generali și la fiecare sector am aprobat câte 2 viceprimari. De aceea nu consider că 3 subprefecți la nivelul municipiului București ar fi prea mult. Iar vă reamintesc că și în cadrul consiliilor județene, față de varianta venită de la Guvern, în care era prevăzut un singur vicepreședinte, am aprobat 2 vicepreședinți.

Nu țineți cont, domnilor, că în momentul de față se găsește cineva la guvernare. Gândiți-vă că poate veți veni și dumneavoastră și veți vrea, într-adevăr, să rezolvați problemele guvernului la nivel de județe. Există județe cu populație de peste 1 milion de locuitori... Gândiți-vă că acolo problemele...

Domnul Constantin Ionescu (din sală):

Nu există!

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

Există! Vă dau eu exemple. Județul Prahova, care are 1,6 milioane de locuitori.

Din sală:

854.000 de locuitori.

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

Colegul de alături vă poate confirma. Da. Deci, la aceste... (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog să păstrați liniștea, domnilor colegi!

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

...în aceste județe există probleme deosebite. Mai există județe care solicită divizarea la nivel de județe abuziv desființate, deci vă rugăm să aprobați varianta Senatului, iar pentru a elimina orice dubiu în ceea ce privește procedura — am vrut să intervin la procedură, dar intervin acum — se spune în felul următor la alin. 3: "Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice și care au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a regulamentului ședințelor comune, se face cu votul majorității deputaților și senatorilor".

Este o prevedere clară despre care nu avem ce discuta.

Domnul Oliviu Gherman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Rădulescu-Zoner. Vă rog să ocupați loc. Așteptați până se face liniște. Vă rog să ocupați loc, stimați colegi!

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă spun drept că mă miră intervenția domnului deputat Munteanu când, acum o zi sau două, un reprezentant de marcă al P.D.S.R.-ului a pledat exact invers. Și anume, este vorba de domnul deputat Nica. Dânsul pe bună dreptate a pledat pentru varianta Camerei, invocând, între altele, că textul Senatului este imprecis. Ce înseamn㠗 și vreau să pun și eu întrebarea, v-o repet — unul sau doi subprefecți? Cine decide, legea? Ca să nu mai fiu ironizat — că nu sunt jurist — poate că greșesc, dar eu știu că o lege trebuie să fie cât mai precisă. Și, ca atare, la București se stabilește unul, se stabilesc doi, sau eu nu înțeleg!? Legea trebuie să fie precisă. Rămâne la latitudinea Guvernului? După ce considerente?! Și, ca atare, textul Camerei Deputaților mult mai bun.

în al doilea rând, într-adevăr, poate că noi am greșit sau poate că am votat — cu bună dreptate — câți ajutori de primari să fie, dar — între altele — am asistat la o discuție — nu tot timpul discutăm bugetul — și de astă dată am ajuns și eu la o concluzie. Păi, mai încărcăm acum puțin aparatul administrativ cu încă nu știu câți subprefecți, cu secretare, cu șefe de cabinet, cu funcționare, dar când a fost vorba de a sprijini cu niște sume modice — de exemplu sănătatea — dumneavoastră, unii dintre dumneavoastră v-ați opus.

Ca atare, vă rog să vă gândiți la cele spuse de mine. Vă recomand și vă rog să votați textul Camerei Deputaților, cu atât mai mult cu cât este un text precis care nu dă naștere la interpretări. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Domnul deputat Dejeu.

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un moment tensionat și important în desfășurarea lucrărilor noastre prin faptul că, după părerea mea, datorită unei greșite sau insuficiente înțelegeri a problematicii puse în discuție, s-a ajuns la eliminarea unui text care — dacă rămâne așa — face inoperantă întreaga lege, cel puțin în aspectele financiare ale ei. Ceea ce este absolut inadmisibil și imposibil — neînțelegerea se datorează și faptului că nu s-a ajuns să se discute împreună în cele două Camere problemtatica pusă de cele două texte în discuție. Față de această situație, eu solicit conducerii Camerelor reunite să constate că nu a fost explicat suficient conținutul celor două texte puse în discuție, să fie explicate și — dacă nu se poate explica de la tribun㠗 să fie foarte bine și precis explicate de către factorii competenți și să se repete votul, după această explicare. După părerea mea votul dat este viciat datorită faptului că nu s-au înțeles în suficientă măsură și în profunzime textele supuse discuției.

Aș ruga să se refacă votul, dar numai după explicație limpede, fiindcă noi, de plidă, în Camera Deputaților am discutat această problemă. Poate că deputații au înțeles-o mai ușor, dar nu s-a discutat împreună cu senatorii și nu s-a înțeles, probabil, în mod exact toată problema. Și atunci, aș ruga ca, după explicarea mai detaliată a textelor, să fie repuse la vot.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Domnul deputat Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Prin cele două voturi anterioare, practic, au căzut ambele texte, deci, în momentul de față această problemă a rămas nereglementată.

Domnul Oliviu Gherman:

Este reglementată, dar…

Domnul Radu Mircea Berceanu:

în legea veche — am legea veche aici — și la art. 84 și la art. 85 nu este nici o prevedere de tipul acesta, sau în felul acesta. La art. 84 se spune: "Veniturile administrației publice locale și ale celei județene sunt constituite din surse realizate pe teritoriul acestora și din alte surse, în conformitate cu dispozițiile legale".

Iar la art. 85 — ultimul, că apoi trecem la o altă chestiune — se spune: "Veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale sunt prevăzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, după caz, de cel județean."

Deci, practic, atât Camera, cât și Senatul au constatat o scăpare în vechea Lege nr. 69 și o imprecizie. Fiecare dintre ele au adoptat un text — relativ apropiate — pentru a reglementa această chestiune care, repet, în Legea nr. 69 nu este reglementată. Cum se face repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor de la bugetul de stat? Or, prin faptul că nici unul, nici altul din texte nu a întrunit numărul necesar de voturi, practic legea a rămas fără o precizare extrem de importantă. De aceea, noi vă rugăm să repunem această problemă în discuție, să fie explicat㠗 așa cum a cerut și domnul Dejeu — foarte clar cele două texte, ca toată lumea să înțeleag㠗 unii din colegii noștri au venit imediat înainte de începerea votului — ca cel puțin unul din aceste texte să rămână în lege, pentru că este o chestiune foarte importantă și s-a văzut din practică necesitatea ei în această lege.

Domnul Oliviu Gherman:

Doamnelor și domnilor,

Desigur că se poate pune în discuție acest lucru, dar cred că doamnelor și domnilor parlamentari le-a fost distribuit textul din timp și, în general, nu știu dacă este nevoie — dacă nu se solicită în mod explicit și eu am întrebat dacă dorește cineva să intervin㠗 să se dea explicații sau meditații. Prin urmare, eu cred că am stabilit — după părerea mea — un precedent extrem de periculos dacă am reveni asupra votului.

Vreau să precizez că aceste lucruri — după știrea mea — sunt reglementate într-un anumit mod în Legea finanțelor…

Din sală:

Așa este… și în Legea bugetului.

Domnul Dan Stelian Marin (din sală):

Da. Este!

Domnul Oliviu Gherman:

Poftiți! Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Textul Senatului — care a trecut și la comisia de mediere — se regăsește în Legea nr. 22/1995 privind bugetul de stat pe anul 1995, se regăsește în Legea bugetului pe 1994, se regăsește în proiectul de lege pe care îl dezbatem acum la art. 26 și acest text corespunde cu propunerea comisiilor. Acest text îl avem în Legea finanțelor publice, lege care urmează să se dezbată în cadrul Senatului, deci nu avem un gol legislativ. Să știți că nici nu era locul aici. Dacă avem o lege a finanțelor publice, acolo îi este locul, pentru că se referă la finanțele publice centrale și finanțele publice locale. Deci, era mai rău dacă ieșea un text, pentru că prin textul adoptat de Camera Deputaților creăm relații de subordine între consilii. Adică subordonez consiliile locale pe această linie consiliilor județene, or, art. 120 din Constituție, spune: "autoritățile prevăzute la alin. 1"… nu (acesta), (ci) art. 120 alin. 2 (care spune); îconsiliile locale și primarii funcționează în condițiile legii ca autorități administrative autonome." Deci, autonomia locală…

Din sală:

îîn condițiile legii"; ne legăm numai de cuvinte…

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Doamnelor și domnilor, s-au dat explicații… (Discuții, vociferări.)

Nu vă supărați! Vă mulțumesc. Atunci când am supus votului, doamnelor și domnilor, am solicitat dacă există înscrieri la cuvânt. Nu au existat aceste înscrieri la cuvânt. A fost un vot, dacă revenim la fiecare vot și dacă revenim la voturi, înseamnă că introducem și acceptăm un precedent care este împotriva interesului desfășurării ședințelor noastre.

Domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Am intervenit pentru că ceea ce a spus domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe, Marin Stelian, este foarte grav, altfel nu ceream să iau cuvântul. Deci, o propunere foarte importantă, care a creat multe tensiuni în ultima vreme, o lăsăm să fie rezolvată anual prin Legea bugetului anual. De aceea, nu înțeleg rațiunea.

Domnule Marin, dacă noi am eliminat-o din Legea administrației locale și o lăsăm la Legea bugetului anual, s-ar putea ca rezolvarea în acest spirit ce a creat probleme în ultimii ani și nemulțumiri în țară să pună sub semnul… (Discuții.) Spuneți-i să tacă din gură!

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă rog! Nu conversați cu sala. Domnule, nu mai interveniți, nu mai conversați cu sala! (Râsete răzlețe.)

Domnul Mircea Ciumara:

Eu nu conversez cu sala, domnule președinte. Când am vorbit, cu dumneavoastră am conversat.

Deci, s-ar putea ca acest articol că creeze probleme la trecerea bugetului de stat pe 1996, ținând seama că mutăm aici, la o lege anuală, o problemă de principiu foarte importantă și dacă nu vom putea în legea pe 1996 să modificăm articolul în cauză, așa cum a fost propus în Legea administrației locale, s-ar putea să impieteze asupra bugetului pe 1996.

De aceea, rog pe domnul președinte Marin Stelian să aibă mai multă înțelepciune, să nu greveze Domnia sa asupra Legii bugetului pe 1996.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă simt dator la rândul meu să subliniez faptul că această prevedere a fost necesar a fi introdusă în textul de modificare a Legii nr. 69, a Legii administrației publice locale, pentru că spiritul în care este construită această lege, corespunzător Constituției, este tocmai principiul autonomiei locale și al descentralizării. Faptul că o astfel de prevedere foarte centralistă, de altfel, se află deocamdată în Legea finanțelor publice, nu corespunde deloc spiritului Legii administrației publice locale. S-a încercat prin cele două texte, al comisiei de mediere și cel avut în vedere de Camera Deputaților, să se realizeze tocmai acest spirit al autonomiei locale, care neapărat trebuie să stea la baza legii la care ne referim. Dacă ne veți permite totuși să dăm explicațiile cuvenite, atunci vom putea arăta că această intenție poate că a fost neîndemânatic formulată într-un text sau în altul, însă buna intenție a existat. în nici un caz nu putem admite ca din Legea administrației publice să lipsească acest mod de repartizare a transferurilor și a sumelor defalcate din impozitul pe salarii. Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

De fapt, discutăm o problemă de principiu. A existat un vot, am oferit chiar posibilitatea oricăruia dintre vorbitori să intervină, să dea explicații. Nu s-a înscris nimeni. Explicațiile post-factum nu fac altceva decât să modifice o situație de fapt.

Domnul deputat Putin.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să spun că mă raliez susținerilor domnului deputat Dejeu în sensul că procedura de vot a fost viciată. Și ca să mă explic, permiteți-mi să citesc din regulamentul ședințelor comune: îCamera Deputaților și Senatul întrunite în ședință comună vor stabili de fiecare dată ce procedură de vot vor utiliza". Vă rog să-mi permiteți să-l întreb pe domnul președinte, dacă a supus la vot plenului celor două Camere, ce procedură de vot a fost? (Vociferări.) în al doilea rând, vă rog să-mi permiteți să citesc tot din regulamentul Camerelor comune din
art. 35, în care este vorba de votarea prin apel nominal, dar consider că situația este similară la orice fel de vot și se arată că președintele explică obiectul votării și sensul. Nu ni s-a explicat, astfel încât eu consider că singura măsură care se impune este repetarea votului. (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, ca să fac o explicație…

Domnul președinte Năstase. Domnule președinte, așteptăm puțin până se face liniște în sală. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu are rost să ne jucăm. Dacă vreți, putem să încercăm, dar nu are rost. în primul rând a invoca incapacitatea sau… incapacitatea parlamentarilor de a înțelege ce votează, eu cred că ne va pune într-o lumină foarte proastă în fața opiniei publice. (Rumoare.) Eu nu cred că se poate aduce un argument pornind de la această chestiune. în al doilea rând, acest text și aceste probleme nu se discută acum pentru prima dată. Cred că fiecare din cei ce au votat au știut foarte bine ce votează. Faptul că unii dintre colegi sunt plecați în oraș, că au probleme, că… să vedem încă o dată că lipsa parlamentarilor de la vot poate să conducă la anumite situații complicate; asta este o concluzie pe care fiecare grup parlamentar trebuie s-o tragă și ar trebui văzut câți dintre parlamentarii grupurilor parlamentare au fost prezenți la aceste voturi, deși le-am anunțat, am insistat, tragem unele concluzii și să vedem care sunt cauzele pentru astfel de blocaje. Sub aspectul votului, cred că veți fi de acord că dacă revenim pe o astfel de bază la acest vot, de acum încolo vom reveni la absolut orice text care se va exprima în Cameră.

Din sală:

S-a greșit!

Domnul Adrian Năstase:

Nu s-a greșit absolut nimic din punct de vedere al procedurii, domnule președinte. Vă rog să observați, procedura s-a derulat conform regulamentului și conform practicii noastre. Deci eu nu cred că aici trebuie insistat. Trebuie să luăm votul în mod sportiv, trebuie văzut ce soluții se pot găsi, fie la legea bugetului, fie o modificare ulterioară legislativă. Vă aduc aminte că astfel de lucruri s-au întâmplat și la legea de modificare a Codului penal. Și vă aduceți aminte, tot datorită câtorva voturi legea aceea a căzut. Nu s-a pus în discuție atunci acea problemă. S-a pornit o inițiativă legislativă. Dacă este nevoie, specialiștii vor trebui să vadă împreună cu Guvernul care ar fi soluția rapidă în această chestiune, dar cred că sub aspectul regularității votului, sub aspect procedural nu s-a întâmplat nimic deosebit. De aceea, îl rog pe domnul președinte Gherman să treacă la următoarele puncte de pe ordinea de zi. Această chestiune eu cred că trebuie considerată închisă.

Domnul Oliviu Gherman:

Vreau să-i amintesc domnului deputat Putin că propunerea referitoare la vot este o propunere care poate fi făcută de grupurile parlamentare anterior votului. în general, votul, dacă nu s-a făcut altă propunere, s-a acceptat, implicit votul deschis.

Doamna deputat Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat solicit o pauză de 15 minute pentru consultarea liderilor grupurilor parlamentare în această problemă. (Vociferări, proteste.) Este un drept regulamentar.

Domnul Oliviu Gherman:

în această problemă? Nu. Trecem la votare la punctul 2. (Vociferări, proteste.)

Domnilor, a fost un vot… vă rugăm foarte mult. Nu revenim asupra votului. Trecem la punctul 2 sau la altele.

Punctul 2. Sunt două propuneri. Dacă la punctul 2, în afară de domnul Zoner, dacă dorește să se participe.

Domnul deputat Munteanu. (Vociferări, comentarii, discuții.)

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog să păstrați liniște!

Domnul Vasile Dorin Munteanu:

Putem afirma cu bună-credință că ambele texte își au virtuțile lor, dar trebuie să remarcăm că totuși textul comisiei de mediere păcătuiește prin acea lipsă de precizie pe care a argumentat-o domnul profesor Zoner. Vrând-nevrând asta ne conduce la a lua în considerare din punct de vedere procedural numai textul Camerei Deputaților. Dacă s-ar putea admite, dar știu că procedural e greu, ca să adăugăm la textul comisiei de mediere și criteriul după care la unele județe este vorba de un subprefect, la altele de doi subprefecți, totul ar fi în regulă. Dacă admiteți dumneavoastră că putem face această completare, atunci putem accepta foarte bine și textul comisiei de mediere. Dar, altminteri, a lăsa unul sau doi subprefecți la latitudinea nu știu cui, nu este corect. Până acum Legea administrației publice locale nu păcătuiește din lipsă de precizie. Dimpotrivă! A corectat lipsa de precizie de la textul vechi. Haideți să ne hotărâm să suplinim acest defect la textul comisiei de mediere și atunci totul va fi în regulă.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Eu vă propun următoarea procedură, care este conformă cu propunerea făcută de domnul deputat Munteanu și care vine și în calea a ceea ce s-a ridicat de către domnul deputat Zoner. Rog, dacă reprezentantul Guvernului poate să ne facă o propunere pe care eventual s-o acceptăm sau să nu o acceptăm ca amendament și după aceea să supunem la vot una din cele două variante. Criteriu pentru unu sau doi. (Comentarii, discuții, vociferări.) S-a solicitat din partea domnului Munteanu. Vă rog. în conformitate, într-adevăr, cu regulamentul, noi trebuie să supunem unul din cele două texte. Acest amendament nu-l putem introduce în text, dar el poată să stabilească un criteriu introdus în stenogramă, de care puteți sau nu să se țină cont la vot. (Vociferări.)

Domnul Octav Cozmâncă (secretar de stat, șeful Departamentului Administrației Publice Locale):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

în legătură cu acest text propus de către comisia de mediere noi l-am susținut din următoarele rațiuni:

în primul rând, ceea ce a explicat domnul deputat Munteanu este pe deplin plauzibil și un prim criteriu a fost acela al raportării la numărul de viceprimari la municipii, la capitală și apoi de vicepreședinți la comisiile județene. în al doilea rând, s-a apreciat faptul că un număr de județe au o populație foarte mare și o suprafață de asemenea extrem de mare. Dau exemplu Timișul, Suceava și alte câteva județe. De aceea, s-a apreciat ca Guvernul, care numește prefectul și subprefecții, să aprecieze de la caz la caz, în raport de suprafața fiecărui județ și numărul populației, să numească 1 sau 2 subprefecți. Deci acesta ar fi criteriul de bază care ar sta la baza numirii unuia sau a doi subprefecți la un județ sau altul.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

în realitate vreau să precizez că nu au fost stabilite criterii, ci a rămas textul așa cum este: 1 sau 2.

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

O chestiune de procedură cu privire la modul de dezbatere în plen a acestui text. Se face trimitere la art. 32 alin. 2, 3 și 4 care vorbesc despre cvorumul cu care se adoptă aceste texte. Dar avem o denominațiune și anume: îSe supun dezbaterii aceste texte aflate în divergență". Dezbaterea presupune discutarea, cizelarea și oprirea, respectiv să ajungem la un text pe care noi, acum, în plen, putem să-l alcătuim așa cum credem de cuviință. (Vociferări, proteste.) Nu suntem legați… Tocmai de aceea suntem plen, nu suntem legați de textele așa cum ne-au venit până acum. Numai cvorumul ne este obligat de art. 38 alin. 2, 3 și 4. Restul dezbaterilor textelor nu este zăgăzuită de nimic. Și atunci, după părerea mea, chiar și în această situație se poate veni cu completarea care s-a sugerat și anume, să se arate în completare în ce condiții se poate alege unul sau doi subprefecți. Nu ne împiedică nimeni. N-am găsi nici un fel de interdicție în regulament pentru așa ceva.

Domnul Oliviu Gherman:

Da.

Dați-mi voie să citesc un text constituțional care oricum excede ca importanță orice text de regulament. Textul constituțional al art. 76 alin. 2 spune următoarele: îîn cazul în care comisia nu ajunge la un acord, sau dacă una din Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, care vor adopta textul definitiv cu votul majorității prevăzute la articolul…"

Domnul Gavril Dejeu:

Deci textul constituțional este o precizare suplimentară foarte bine venită în ideea pe care am dezbătut-o până acum.îîn cazul în care nu se ajunge… și așamai departe… textele aflate în divergență se supun dezbaterii". Și-mi permit să spun că această dezbatere am subliniat-o eu… îse supun dezbaterii plenului". Nu avem nici în Constituție, nici în regulamentul comun, nici un text care să ne mărginească, să ne spună: îdezbaterea constă numai în adoptarea unuia sau celuilalt dintre texte", că asta nu ar însemna dezbatere. Asta ar însemna aprobarea unuia sau celuilalt dintre texte. Dezbaterea textelor înseamnă discutarea lor în plen în raport de toate condițiile regulamentare pe care le avem.

Domnul Oliviu Gherman:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnilor președinți,

îmi face impresia că domnul Dejeu forțează acum regulamentul și forțează și Constituția. (Comentarii.) Dacă este vorba de textele aflate în divergență, atunci cred că regulamentul este foarte clar. Deci se discută asupra unuia sau altuia. Votul se dă pe unul sau altul, dar nicidecum să facem noi acum amendamente la ceea ce s-a stabilit.

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Hai să mai citim o dată!

Domnul Costică Ciurtin:

Citim… domnul Dejeu, citim, indiferent cum vreți să-l citiți dumneavoastră. Dacă vreți să faceți discuție pe textul Camerei Deputaților faceți discuție și susțineți pro domo sau dacă nu, atunci faceți discuție pe textul comun și plenul tot așa își va spune cuvântul. Prin urmare, noi nu putem aduce aici modificări și la textul comisiei de mediere și la celelalte texte pe care le-am discutat și aprobat anterior, fie în Senat, fie în Camera Deputaților. Cazuri de genul ăsta nu am mai făcut niciodată până acum. în Camera Deputaților nu s-a modificat un text de la mediere, încât să-i dăm alt conținut. Eu vă rog foarte mult.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Predescu dorește să dea câteva explicații suplimentare. Vă rugăm păstrați liniște! Evident, există un spirit încins, dar cred că putem să ne păstrăm calmul în discutarea acestei chestiuni.

Domnule senator, aveți cuvântul!

Domnul Ion Predescu:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Aspectele aduse în discuție nu sunt atât de dificil de soluționat. Problema îse supune dezbaterii" reprezintă o motivație, o justificare oprită la jumătate. Orice dezbatere se finalizează. Finalizarea e votul. Așa încât întregiți susținerea. Duceți până la capăt argumentația! Prin urmare, trebuie finalizată prin vot orice dezbatere. O primă problemă.

A doua. Legea ca formulare este imprecisă și dă loc… știu eu la ce? în primul rând, cum se susține frecvent, la abuz. De competența cui este aplicarea legii în materia numirii prefectului și subprefecților? A Guvernului. Nu a altei autorități. Cine numește…

Din sală:

Parlamentul!

Domnul Ion Predescu:

Da, gluma este foarte bună. Numește Parlamentul prefecții și subprefecții. E foarte bună gluma! Din susținerile dumneavoastră tocmai la această concluzie s-ar ajunge, dar e contrar Constituției, care prevede expres: îGuvernul numește câte un prefect în fiecare județ al țării". Subprefecții nu sunt prevăzuți în Constituție, sunt de domeniul acestei legi, a administrației publice. Așa încât nu trebuie să absolutizăm lucrurile, ci să înțelegem cum trebuie să decurgă în firea lor. Numărul subprefecților îl stabilește această lege. Și de ce a zis Senatul, și apoi comisia de mediere? în comisia de mediere am discutat amănunțit și pe mine mă suprinde că punctul de vedere al comisiei de mediere a fost adoptat în unanimitate, ca apoi să se diversifice punctele de vedere: unul sau doi subprefecți, nu e nimic imprecis. Limitează posibilitățile celui care are în competență de a numi subprefecții. Nu poate numi nici unul, ci cel puțin unul sau maximum doi. Și asta este precizia legii. Când zicem într-un text penal unde de zeci de ori, poate de sute de ori, îînchisoare sau amendă", alternativele sunt imprecise la lege? Vă rog să reflectăm cu seriozitate și să soluționăm, de asemenea, cu seriozitate lucrurile. Alternativa de unu sau doi nu înseamnă imprecizia legii, ci cadrul limitativ, expres prevăzut, reprezentând, determinând limitele în cadrul cărora Guvernul poate mișca. Numește cel puțin unul și maximum doi. în raport de ce? în raport de ceea ce știe, ceea ce cunoaște și potrivit nevoilor fiecărui județ. Nu sunteți de acord cu criteriile acestea sau nu le-ați avut în vedere până acum, trebuie să acceptăm că numim subprefecți unul sau stabilim, fix: doi, dar nu corespunde nevoilor administrației publice. Și de ce să nu lăsăm Guvernului care este, trebuie să recunoaștem, domnilor, nu-l nesocotim, e altă putere în stat și are competență exclusivă de a numi prefectul și subprefecții. De ce să-i contestăm această competență exclusivă? Constituțională? Nu avem motive. Nu trebuie să ne însușim noi, că suntem putere legiuitoare, atributele celorlalte puteri în stat, că atunci anulăm principiul separațiunii și chiar al existenței celorlalte puteri în stat. De aceea, textul acesta este pe deplin corespunzător a ceea ce reprezintă administrație și când am spus îadministrație" înseamnă și economicitate și eficiență și funcționalitate și toate criteriile care caracterizează administrația. Prin urmare, singura autoritate, puterea executivă, Guvernul, expresia ei, este cea competentă să aprecieze unul sau doi în fiecare județ al țării în raport de nevoile acestuia. Așa încât din punctul nostru de vedere și al comisiei de mediere, unde am discutat foarte pe larg această problemă, cuprinzând și ceea ce eu în esență am expus, s-a ajuns la concluzia: unul sau doi. Și legea este foarte precisă în acest fel, pentru că nu oferă altceva decât două alternative, expres prevăzute și limitativ de lege. Nu dă loc la terța soluție.

Ultima problemă. S-a adus în discuție: îBine, da' putem să adoptăm și un al treilea text. Din punct de vedere constituțional și în general juridic se cheamă lex tertia". Avem o formă a legii adoptată de o Cameră și o altă formă a aceleiași legi, adoptată de cealaltă Cameră. Au oare competența, când sunt reunite, Camerele să adopte o a treia lege? Eu nu cunosc în vreun parlament în lume că există posibilitatea lex tertia.

Domnul Ion Diaconescu (din sală):

De ce ne-am mai întrunit atunci?!

Domnul Ion Predescu:

Dacă noi devenim atât de novatori în Parlamentul cu sistem bicameral… mi-e greu să cred că așa ceva se poate întâmpla.

Ne-am întâlnit, domnule deputat, să decidem una sau alta, după ce fiecare dintre Camere ia cunoștință și de considerentele celeilalte.

Din sală:

Dar comisia a propus ceva nou.

Domnul Ion Predescu:

Nu a propus nou. E o soluție. Și asta e o chestiune de apreciere. Nu e lex tertia, este o chestiune de cantitate, nu de text de lege.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, s-a înțeles.

Domnul președinte Năstase, după care dau cuvântul domnului deputat și vom trece la vot.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că discuția are sigur o dimensiune juridică și are și o dimensiune care ține de sensibilități politice. Și cred că trebuie să luăm în seamă acest aspect. Și, sigur, avem anumite constrângeri de ordin constituțional și regulamentar. Și eu sunt de părere că la nivelul celor două Camere să introducem texte noi. Putem să facem în anumite situații, când dispar, eventual, texte din lege, anumite corecturi în lege pentru ca legea să nu ajungă la situații de absurd, dar nu cred că putem să legiferăm în Camere reunite, așa cum spunea și domnul Predescu. Dincolo de acest aspect, eu cred, însă, că textul putea să fie mai bine redactat, textul către care am impresia că ne îndreptăm ca soluție. Dar care ridică o anumită problemă. Anume, ca nu cumva criteriile care vor fi folosite pentru a desemna unul sau doi subprefecți să fie de ordin politic și nu de ordin obiectiv. Asta este de fapt chesiunea care a fost ridicată. Cei care au ridicat această problemă ar dori să aibe siguranța că această desemnare se face după criterii obiective. Nu cred că mai putem la acest moment să introducem aceste criterii în textul legii, dar eu cred că nimic nu împiedică Guvernul ca în următoarele zile, dacă va dori, și va trebui poate să ascultăm punctul de vedere al domnului secretar de stat Octav Cozmâncă, să ne spună foarte clar. Poziția și de până acum a Guvernului a fost ca pentru județele care au… să spunem peste 500.000 de locuitori să fie doi subprefecți, iar sub 500.000 să fie un subprefect. Adică să existe siguranța unui criteriu obiectiv pentru această desemnare. Nu se va numi, să spunem, la Constanța un subprefect și nu știu la care alt județ, la Tulcea, doi. Deci, eu cred că aceasta e problema care poate să fie soluționată printr-o luare de cuvânt din partea Guvernului care să ne asigure în această chestiune și că va lua măsurile necesare.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul deputat Mircea Diaconescu. O precizare, după care rog pe domnul secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Stimați deputați…

Din sală:

…și senatori

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

…și senatori. Mă scuzați!

Domnul Oliviu Gherman:

Parlamentari.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Aveți dreptate! Am pășit cu stângul de la început. Iertați-mă!

Vreau să apelez la cunoștințele temeinice juridice ale domnului Predescu și să-și reamintească Domnia sa că lex tertia are alt înțeles decât acela pe care Domnia sa i l-a atribuit în țara noastră. Dictonul exact este lex tertia non datur. Adică îa treia lege nu e posibilă". Aceasta se adresează celor care în opera lor au să lucreze cu legea și să interpreteze. Instanțele, aparatul administrativ și ceilalți care lucrează cu legea. în caz de concurs de legi contradictorii. (Agitație, comentarii.)

Domnul Oliviu Gherman:

V-aș ruga să păstrați liniște! V-aș ruga, problema de fond, domnule deputat! Dacă se poate sau nu să introducem text suplimentar. Asta e problema!

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

în caz de legi contradictorii cei care operează cu legea nu au posibilitatea să facă un mixtum din aceste două legi contradictorii sau mai multe, ci trebuie să hotărască să aplice sau una sau alta. Fie că una e bună, fie că cealaltă e rea, dar ei nu pot să facă un amestec din acele două sau mai multe legi contradictorii, ci trebuie să hotărască pentru una dintre ele. Un exemplu de legi contradictorii, pentru că s-ar putea să credeți că lucrul ăsta… (Vociferări, comentarii.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, ca să nu intrăm în teoria dreptului… (Vociferări, comentarii, agitație.)

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Nu e o teorie. Din domeniul teoriei care ni s-a spus până acum… (Agitație, vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rugăm să rămânem la obiectul pus în discuție.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Domnilor,

Nu vă spun banalități. Să vă dau un exemplu de legi posibil contradictorii. (Comentarii, vociferări.)

Domnilor,

Dacă nu vreți să înțelegeți, cum vrem să hotărâm, dacă nu vreți să ne înțelegem?

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, aici nu este vorba de legi contradictorii.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Sigur că da. A fost pe vremuri. Legea 14... (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, eu v-aș propune să…

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Legea 14 a serviciului militar care prevedea că militarul care termină serviciul, care termină serviciul militar, are voie să se întoarcă la unitatea de unde a plecat cu contract de muncă… (Vociferări.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, nu are relevanță, credeți-mă, nu este legat de obiectul pus în discuție. (Agitație, rumoare.)

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Domnilor,

în fața relei-voințe nu există argument, renunț la toate argumentele pentru că nu mă bucur de bunăvoința dumneavoastră. Nu vă mulțumesc! (Agitație, rumoare.)

Domnul Oliviu Gherman:

Domnul secretar de stat Octav Cozmâncă.

Domnul Octav Cozmâncă:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

în legătură cu textul propus de comisia de mediere și adoptat de Senat, aș aduce un argument în plus în sensul celor evocate de domnul președinte Adrian Năstase. Evident, că ne-am gândit să stabilim anumite criterii pe baza cărora să stabilim pentru un județ sau altul unul sau doi subprefecți.

De fapt, criteriul cel mai obiectiv și esențial este cel al numărului de cetățeni.

Avem și un corespondent și vă dau acest exemplu din Legea 40 a salarizării. Acolo avem salarizarea prefectului și subprefectului în raport de numărul populației județului respectiv. Avem județe de categoria I, cum este în textul Legii 40, și de categoria a II-a, până la 500.000 și peste 500.000 de locuitori. în consecință, acest text este în deplină concordanță cu Constituția și cu atribuțiile Guvernului și prin hotărâre de guvern vom detalia aceste criterii. Al doilea exemplu, județul Brașov are peste 500.000 de locuitori, municipiul Făgăraș este o zonă extrem de importantă și în perioada interbelică a fost capitală de județ. Noi vrem ca un prim pas în procesul de îmbunătățire a împărțirii administrativ-teritoriale la Făgăraș să avem un subprefect sau al doilea subprefect să-și desfășoare activitatea efectiv în municipiul Făgăraș și în zona limitrofă, pentru a rezolva problemele curente ale municipiului și localităților din zonă.

Domnul Oliviu Gherman:

S-a înțeles.

Domnul deputat Călin Nestor, după care trecem la vot.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor parlamentari,

Sigur că nu-mi este ușor să-l contrazic în argumente pe domnul Octav Cozmâncă, toți știm că este un mare specialist al administrației, al dreptului administrativ, dar am venit aici pentru că în Constituție se spune că organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general este stabilit numai de Parlament și nu se poate face prin hotărâre de guvern.

Cred că ar fi mult mai ușor să se hotărască așa, dar sunt cel puțin două texte în Constituție care ne împiedică să urmăm procedura arătată de Guvern.

Eu vă rog să țineți seama de propunerile noastre, ale opoziției, pentru că sunt strict consituționale și numărul de subprefecți, eu zic că nu putem să trecem peste Constituție. Numai prin lege putem face asta și nu prin hotărâre de guvern. Eu văd că timpul este limitat și de aceea nu am să mai vin și cu alte argumente, tot din art. 72. Sunt destule. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, doamnelor și domnilor, vă rog să poftiți în sală pentru a supune la vot cele două texte.

Domnii chestori sunt rugați să invite toți parlamentarii în sală. Domnul senator, poftiți!

Domnul Matei Boilă:

în legătură cu posibilitatea pe care o are plenul de a stabili un alt text, de a păstra neapărat unul din cele două texte, s-au adus o serie de argumente spunând că a treia lege nu este posibilă, că contravine principiilor bicamerale.

Dar vreau să vă atrag atenția asupra unui lucru: comisia de mediere poate stabili un text comun. Comisiile de mediere sunt delegate de cele două Camere. Dacă ele pot stabili un text comun, altul decât cele două texte votate separat, cum se poate ca plenul să nu poată face lucrul acesta? Adică comisiile delegate de plen pot, iar plenul nu?! Este incorect!

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală! Trecem la vot. S-au limpezit toate aspectele și putem trece la vot.

Primul text pe care îl voi supune la vot este cel al comisiei de mediere însușit de Senat: îPrefectul este ajutat de unul sau doi subprefecți. La municipiul București prefectul este ajutat de 3 subprefecți." Vă rog să votați.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Nu este cvorum, avem un număr insuficient.

Vot nominal. (Discuții, comentarii.)

Luăm o pauză de 15 minute după care avem vot nominal. (Discuții, comentarii.)

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Rog pe domnul secretar să citească lista pentru vot nominal, art. 96 alin. 2.

Supunem la vot mai întâi varianta comisiei de mediere și a Senatului, art. 96 alin. 2. Mai întâi textul comun, conform regulamentului.

Procedura pentru senatori, pentru deputați voi explica după aceea.

Se votează art. 96 alin. 2. Pentru a nu se face două votări în două variante, vă rog să vă exprimați…

Cineva poate accepta ambele texte. (Discuții.)

Textul comisiei de mediere.

Senatul, se supune la vot textul comisiei de mediere. Se votează pentru sau contra, la votul nominal nu există abțineri.

Citesc din nou textul: îPrefectul este ajutat de unul sau doi subprefecți. Pentru municipiul București prefectul este ajutat de 3 subprefecți".

Se supune la vot prin pentru sau contra acest text al comisiei de mediere.

Domnul Păun Ion Otiman:

Domnilor colegi,

Fac precizarea că votul se va face în ordine alfabetică.

01. Aichimoaie Ionel — absent

02. Alexandru Ioan — absent

03. Apostolache Victor — pentru

04. Ardelean Teodor — absent

05. Baltazar Constantin-Radu — pentru

06. Bădiceanu Nistor — pentru

07. Bărbuș Ioan — pentru

08. Bică Ion

09. Boilă Matei — pentru

10. Botiș Griguță-Augustin — pentru

11. Boulescu Mircea

12. Broscățeanu Ioan — pentru

13. Buchwald Petre Constantin — absent

14. Buracu Mihail — contra

15. Buruiană Florin — pentru

16. Buzică Emilian — contra

17. Călueanu Dumitru — pentru

18. Cătuneanu Gheorghe — pentru

19. Câncescu Aristotel Adrian — absent

20. Cârciumaru Ion — pentru

21. Ceontea Radu — pentru

22. Cerăceanu Dumitru Mugurel — absent

23. Coja Ion — absent

24. Crecan Augustin — absent

25. Crețu Ioan — contra

26. Csapî Iosif — contra

27. Culcea Ion

28. Darie Simion — pentru

29. David Ștefan — absent

30. Dedu Stelian — pentru

31. Dima Emil — absent

32. Diniș Ion — pentru

33. Dumitrașcu Gheorghe — absent

34. Dumitrescu Cristian-Sorin — absent

35. Dumitrescu Constantin-Ticu — absent

36. Frunda Gheorghe — absent

37. Gabrielescu Valentin Corneliu — absent

38. Gheorghiu Costel — absent

39. Gherman Oliviu — pentru

40. Glodean Voicu Valentin — pentru

41. Grigore Gigel — absent

42. Hajdú Menyhért-Gábor — absent

43. Hosszú Zoltán — contra

44. Ignat Doina Florica — pentru

45. Ilișiu Viorel — absent

46. Incze Tiberiu Ștefan — contra

47. Ionescu C. Gheorghe — pentru

48. Iurcu Mihail — absent

49. Ivan Sabin — pentru

50. Joarză Ioan — pentru

51. Kozsokár Gábor — absent

52. Lazăr Dan Petru —

53. Lup Ioan — absent

54. Lupu Ioan — absent

55. Magyari Lajos —

56. Mancia Mircea —

57. Manea Ioan — pentru

58. Manolescu Apolzan Nicolae — absent

59. Marcu Ion — absent

60. Marin Dan Stelian —

61. Markî Béla — absent

62. Matetovici Mihai —

63. Mincu Iulian —

64. Mocanu Dumitru —

65. Mocioi Ion —

66. Mocuța Traian Ștefan — absent

67. Moiceanu Constantin — absent

68. Moldovan Constantin —

69. Morlova Florea — absent

70. Momanu Valeriu —

71. Moțiu Adrian Ovidiu — absent

72. Muntean Octavian —

71. Neagu Victor —

74. Negruțiu Emil — absent

75. Nicolaescu Sergiu Florin — absent

76. Ninosu Petre — pentru

77. Nistor Mihai — pentru

78. Opriș Octavian — absent

79. Otiman Păun Ion —

80. Paleologu Alexandru — absent

81. Păunescu C. Adrian — absent

82. Păunescu Teiu — absent

83. Petrescu Mihai —

84. Pipa Vasile — absent

85. Plătică Vidovici-Ilie — absent

86. Pop Ilie Constantin — pentru

87. Popa Dimitrie — pentru

88. Popa N. Virgil — absent

89. Popa Ștefan

89. (Ștefan Augustin Doinaș) — absent

90. Popescu Dan Mircea — absent

91. Popescu Dragomir — pentru

92. Popescu Ioan-Paul — pentru

93. Popescu-Necșești-Adrian Dumitru — contra

094. Popescu Ovidiu Corneliu — absent

095. Popovici Alexandru — absent

096. Potcoavă Andrei — pentru

097. Preda Elena —

098. Predescu Ion —

099. Predilă Marin —

100. Pustai Dumitru — absent

101. Radof Ștefan —

102. Rădulescu Botică-Florin —

103. Răboacă Gheorghe —

104. Rizescu Gheorghe — absent

105. Sava Constantin —

106. Sălăgean Viorel — absent

107. Săndulescu Șerban — absent

108. Scurtu Emil — pentru

109. Secară Floric㠗 pentru

110. Secară Gheorghe — pentru

111. Senciuc Niculai — pentru

112. Sereș Deneș — contra

113. Simionescu Constantin — pentru

114. Sîrbu I. Adrian — pentru

115. Solcanu Ion — pentru

116. Stoicescu Victor — contra

117. Strâmbu Vasile — absent

118. Suhov Andrei — pentru

119. Suian Valer — absent

120. Szabî Károly Ferenc — absent

121. Tatu Neculai Simeon — absent

122. Tărăcilă Doru-Ioan — pentru

123. Tăvală Tănase-Pavel — pentru

124. Timofte Alexandru-Radu —

125. Tocaci Emil — absent

126. Todea Ioan — pentru

127. Tulpan Dan — pentru

128. Turlacu Ion — absent

129. Țețu Maria Matilda — absentă

130. țugulea Andrei — absent

131. Vadim Tudor Corneliu — absent

132. Vasile Dumitru — pentru

133. Vasile Radu — pentru

134. Vasiliu Constantin-Dan — absent

135. Văcaru Vasile — absent

136. Vâlcu Mircea — absent

137. Velicu Florin — absent

138. Verestîy Attila — absent

139. Vetișanu Vasile — absent

140. Vladislav Tiberiu — absent

141. Vonica Romul Petru — pentru

142. Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian — absent

143. Zăiceanu Constantin — pentru

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Reîntâlnirea după vot a Camerei Deputaților, la orele 15,00. Reîntâlnire în plen, azi.

Domnul Konya-Hamar Alexandru:

Județul Alba

Berciu Ion — pentru

Crișan Eugen — absent

Dărămuș Nicolae Octavian — contra

Gavaliugov Corneliu Dorin — absent

Maier Ioan — pentru

Popa Mircea Ioan — absent

Județul Arad

Bold Ion — contra

Hui Ion — pentru

Jurca Teodor — pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae — contra

Emil Roman — contra

Tokay Gheorghe — absent

țărnea Marta Nora — absentă

Județul Argeș

Drăguț Dumitru — absent

Duță Adrian — pentru

Jugravu Marin — pentru

Nistor Iulian — pentru

Pițigoi Barbu — absent

Popovici Dan Ioan Cristian — absent

Sergiu-George Rizescu — absent

Stan Vasile — pentru

Ursu Doru Viorel — absent

Zgondea Gheorghe — pentru

Județul Bacău

Bălan Corneliu — pentru

Bibire Ovidiu Genaru — absent

Brăneanu Dumitru — pentru

Corniță Ion — pentru

Dan Matei Agathon — pentru

Moldoveanu Marcel — absent

Nistor Vasile — absent

Popa Aron Ioan — pentru

Postolache Mihăiț㠗 contra

Protopopescu Cornel — absent

Roșca Nicolae — pentru

Județul Bihor

Bot Octavian — absent

Feric Emeric — pentru

Floruța Crăciun — contra

Moldovan Teodor — absent

Rákîczi Ludovic — absent

Serac Florian — pentru

Székely Ervin Zoltán — absent

Szilágyi Zsolt — contra

Șuta Vasile — contra

Gabriel Țepelea — pentru

Județul Bistrița-Năsăud

Catarig Ioan — pentru

Coc Dorel Alexandru — contra

Sântu Ioan Teodor — absent

Sonea Ioan — contra

Szilágyi Zoltán — absent

Județul Botoșani

Afrăsînei Viorica — pentru

Clocotici Toader — pentru

Manolescu Tudor — pentru

Ota Alexandru — absent

Pintilie Octav — pentru

Simionovici Alexandru — absent

Teodorescu Mihai — absent

Județul Brașov

Bran Vasile — absent

Danciu Florea — pentru

Ghișe Ioan — contra

Iuliano Valentin — absent

Lepșa Sorin Victor — pentru

Madaras Lázár — absent

Pica Ioan Victor — contra

Pop Horia — absent

Emil Stoica — absent

Tănasie Petru — absent

Județul Brăila

Băteanu Nicolae — pentru

Ionescu Smaranda — pentru

Marcu Neculai — pentru

Negoiță Florin — pentru

Petre Petric㠗 pentru

Sassu Alexandru — absent

Județul Buzău

Albu Alexandru — pentru

Angelo Ion-Florian — absent

Mladin Liviu — pentru

Tudor Mohora — absent

Partal Petre — absent

Petrescu Ovidiu Cameliu — pentru

Pâslaru Dumitru — absent

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș — absent

Mănescu Miron — pentru

Popescu Mircea — absent

Sturza Popovici Cornel — absent

Vilău Ioan Adrian — absent

Domnul Oliviu Gherman:

încă o dată o precizare: după votul acesta facem o pauză până la orele 15,00. la orele 15,00 continuăm cu votarea legii privind administrația și alegerile locale.

Aveți cuvântul în continuare.

Domnul Konya-Hamar Alexandru:

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul — pentru

Gurău Ion — absent

Naidin Petre — pentru

Nicolae Văleanu-Ivanciu — pentru

Voicu Vasile — absent

Județul Cluj

Ciurtin Costic㠗 contra

Crețu Mircea — contra

Gavra Ioan — absent

Konya-Hamar Alexandru — contra

Petru Lițiu — absent

Matei Vasile — absent

Mátis Eugen — contra

Nemenyi Jîzsef Nándor — contra

Rațiu Ion — pentru

Roman Ionel — absent

Tănasă Ioan — absent

Județul Constanța

Ciumara Mircea — pentru

Dumitrescu Ioan — absent

Gemil Tasin — absent

Hristu Ion — pentru

Ionescu Vasile — pentru

Joca Romulus Ioan — contra

Liță Mihai — pentru

Mangiurea Anton Marin — pentru

Marinescu Ioan Sorin — absent

Moinescu Dumitru — absent

Niculescu Duvăz Bogdan-Nicolae — absent

Radu Alexandru Dumitru — absent

Rușid Feuzia — pentru

Județul Covasna

Birtalan Ákos — contra

Dragomir Aurel — absent

Márton Árpád-Francisc — contra

Zsigmond Lászlî — absent

Județul Dâmbovița

Boștinaru Victor — contra

Constantin Constantin — pentru

Diaconescu Sorin Constantin — contra

Ghiță Constantin — pentru

Patriciu Dan Costache — absent

Popa Daniela — pentru

Rădulescu Constantin Șerban-Zoner — contra

Vrabie Corneliu Dan — absent

Județul Dolj

Baniță Petre — pentru

Berceanu Radu Mircea — absent

Brezniceanu Alexandru — absent

Dobrescu Doru Mihai — absent

Dragomir Constantin Romeo — absent

Grigoraș Neculai — pentru

Lungu Marin — absent

Nicu Vintil㠗 pentru

Panait Mihail — pentru

Popescu Emil-Teodor — absent

Șomîcu Simion Silviu — absent

Județul Galați

Arhire Constantin — absent

Călin Nestor — contra

Chirilă Trifu — pentru

Chivu Neculai — pentru

Danilescu Ion — pentru

Iamandi Ioan Cătălin — pentru

Iorga Leonida Lari — absentă

Leonte Mircea — pentru

Lixăndroiu Viorel — absent

Județul Giurgiu

Iușut Mihail — absent

Pavel Viorel — absent

Priceputu Laurențiu — absent

Sârbu Chiriaca — absentă

Județul Sibiu

Domnul deputat Dejeu Gavril — pentru

pentru județul Olt, doamna Cojocaru Anișoara — pentru; pentru București, Marinescu Ioan — pentru

Județul Gorj

Bălăeț Mitic㠗 pentru

Gheorghe Constantin — absent

Golu Mihail — absent

Gorun Gheorghe — absent

Hoară Constantin Emil — pentru

Mischie Alexandru Nicolae — pentru

Județul Harghita

András Imre — absent

Antal Istvan — absent

Asztalos Ferenc — contra

Borbély Emeric Dumitru — contra

Nagy Benedek — contra

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe — pentru

Bucur Mihail — pentru

Fekete Jolt Zoltán — contra

Hortopan Ion — absent

Ifrim Dumitru — absent

Șteolea Petru — absent

Știrbu Aurel — pentru

Timiș Ioan — pentru

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe — pentru

Dumitrescu Ion — absent

Galin Corini Vlad Vladimir — pentru

Tarna Gheorghe — absent

Județul Iași

Bondariu Ionel — absent

Calance Dumitru — absent

Dănilă Fănic㠗 pentru

Ioan Petru — absent

Ionescu Ion — pentru

Lupu Vasile — pentru

Roman Gheorghe — pentru

Soroceanu Valentin — pentru

Stanciu Anghel — absent

Străchinaru Ioan — contra

Trepcea Dan Florin — absent

Vitcu Dionisie — pentru

Domnul Calance Dumitru a revenit — pentru

Județul Maramureș

Bertzi Theodora — absentă

Brânzei Gheorghe — contra

Bud Nicolae — pentru

Dunca Tudor Gavril — pentru

Filip Nicolae — pentru

Lupuțiu Teodor — absent

Mazalik Iosif Alfréd — contra

Popa Gheorghe — pentru

Tcaciuc Ștefan — pentru

Județul Mehedinți

Drăghia Nicolae — contra

Nică Mihail — pentru

Nicolicea Eugen — pentru

Penescu Victor — pentru

Tânjală Mihai — pentru

Județul Mureș

Borbély Ladislau — absent

Bucur Coriolan — absent

Burcă Petru — pentru

Elek Barna — contra

Iosif Ovidiu-Valeriu — absent

Kerekes Károly — contra

Lădariu Lazăr — contra

Mureșan Ioan — pentru

Németh Ioan — contra

Județul Neamț

Bivolaru Ioan — absent

Burlacu Viorel — pentru

Dobrescu Smaranda — absentă

Mardare Constantin — pentru

Rădulescu Cristian — absent

Seniuc Corneliu — pentru

Stancov George-Iulian — absent

Vasilescu Valentin — pentru

Județul Olt

Argeșanu Valentin — pentru

Bagdasar Simion — pentru

Chiostec Mircea — absent

Cojocaru Anișoara — pentru

Gâtan Ilie — contra

Ilie Ștefan — absent

Popescu Costel Eugen — contra

Județul Prahova

Alexandru Nicolae — absent

Dobre Gheorghe — contra

Dobrescu Ion — absent

Ivănescu Paula Maria — absentă

Munteanu Mircea Mihai — pentru

Mureșan Ioan — pentru

Nica Ilie — absent

Nicolau Anton — pentru

Opriș Constantin Remus — pentru

Pitca Adrian Constantin — pentru

Ruse Corneliu Constantin — absent

Silvaș Mircea Anton — pentru

Țurlea Petre — pentru

Să revenim la județul Olt:

Chistec Mircea — contra

Să revenim la județul Mehedinți:

Nică Mihail — pentru

Să revenim la județul Dolj:

Popescu Emil-Teodor — pentru

Județul Satu Mare

Pécsi Ferenc — contra

Pop Ioan — absent

Pop Viorel — pentru

Sălăjean Gheorghe — pentru

Toduț Gheorghe — absent

Varga Attila — contra

Județul Sălaj

Bara Radu-Liviu — pentru

Jecan Aurel — contra

Pop Vasile Gheorghe Victor — pentru

Vida Iuliu — contra

Județul Sibiu

Dejeu Gavril — pentru

Frunzescu Daniel — pentru

Luca Raymond — absent

Radu Tudor — pentru

Teodoriu Bujor-Bogdan — absent

Tobă Francisc — pentru

Wittstock Eberhard Wolfgang — contra

Județul Suceava

Babias Iohan Peter — pentru

Bratu Emilian — pentru

Chiriac Mihai — absent

Constantinescu Toader — absent

Costin Anatolie — pentru

Ghilea Sabin — pentru

Lazar Nicolai — pentru

Mândroviceanu Vasile — contra

Monoranu Corneliu — pentru

Munteanu Viorel — pentru

Potolincă Vasile — pentru

Județul Teleorman

Berechet Constantin — absent

Calotă Floarea — pentru

Cristea Vasile — pentru

Dumitriu Marian — pentru

Olteanu Mihail — pentru

Pantiș Sorin — pentru

Videanu Adriean — absent

Județul Timiș

Bárányi Francisc — contra

Boroș Emil — absent

Dabu Romulus — pentru

Dugulescu Petru — pentru

Gvozdenovici Slavomir — pentru

Ivanciov Carol Matei — pentru

Munteanu Vasile Dorin — absent

Popovici Vasile — absent

Rusu Horia Mircea — absent

Stănescu George — pentru

Tabără Valeriu — absent

Vintilescu Teodor — contra

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu — contra

Lazia Ion — pentru

Nicola Ilie — pentru

Suhov Petru — pentru

Verbina Dan — pentru

Județul Vaslui

Alexandrache Georgic㠗 absent

Băsescu Traian — absent

Buzatu Dumitru — pentru

Costin Ioan — pentru

Dan Marțian — pentru

Ioniță Mihnea Tudor — absent

Marcu Grigore — pentru

Județul Vâlcea

Baciu Severin — pentru

Căutiș Gheorghe — pentru

Diaconescu Daniel Mircea — pentru

Istrate Rada — absentă

Răban Grigore — contra

Rotaru Constantin — pentru

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil — absent

Popescu Aurelian Octavian — pentru

Severin Adrian — absent

Tudorache Spiridon — pentru

Udrea Florian — pentru

Veber Laurențiu Fenician Doru — pentru

Municipiul București

Athanasiu Alexandru — contra

Avramescu Constantin Gheorghe — absent

Babiuc Victor — absent

Brahaș Cornel — absent

(Vițu Ionel)

Cazimir Ștefan — pentru

Cerveni Nicolae — absent

Costache Daniel George — pentru

Cunescu Sergiu — absent

Diaconescu Ion — pentru

Dinu Ion — pentru

Dobrescu Răsvan — pentru

Duțu Ion — absent

Furo Iuliu Ioan — pentru

Iliescu Agata Maria (Nicolau) — absentă

Ionescu Constantin — contra

Ionescu Galbeni

Nicolae Vasile Constantin — absent

Marinescu Bogdan — absent

Marinescu Ioan — pentru

Mușetescu Ovidiu Tiberiu — absent

Năstase Adrian — pentru

Pascu Horia Radu — contra

Pavlu Mircea — pentru

Părăluță Mihail — pentru

Porojan Mircea — absent

Răducanu Gheorghe — absent

Roman Petre — absent

Sălcudeanu Petre — pentru

Tănase Stelian — absent

Teculescu Constantin — pentru

Vosganian Varujan — absent

Weber Otto Ernest — absent

Sectorul Agricol Ilfov

Comănescu Gheorghe — pentru

Fițion Gheorghe — pentru

Ivanovici Constantin — pentru

Păunescu Costel — pentru

Județul Alba

Crișan Eugen — contra

Județul Brașov

Stoica Emil — pentru

Județul Buzău

Pâslaru Dumitru — pentru

Județul Caraș-Severin

Sturza Popovici Cornel — pentru

Județul Cluj

Gavra Ioan — absent

Lițiu Petru — absent

Matei Vasile — absent

Roman Ionel — absent

Tănasă Ioan — absent

Județul Constanța

Dumitrescu Ioan — absent

Gemil Tasin — absent

Marinescu Ioan Sorin — absent

Moinescu Dumitru — absent

Niculescu Duvăz Bogdan-Nicolae — absent

Radu Alexandru Dumitru — absent

Județul Covasna

Dragomir Aurel — absent

Zsigmond Lászlî — absent

Județul Dâmbovița

Patriciu Dan Costache — absent

Vrabie Corneliu Dan — absent

Județul Dolj

Berceanu Radu Mircea — absent

Brezniceanu Alexandru — absent

Dobrescu Doru Mihai — absent

Dragomir Constantin Romeo — absent

Lungu Marin — absent

Șomîcu Simion Silviu — absent

Județul Galați

Arhire Constantin — absent

Iorga Leonida Lari — absentă

Lixăndroiu Viorel — absent

Județul Giurgiu

Iușut Mihail — pentru

Pavel Viorel — absent

Priceputu Laurențiu — absent

Sârbu Chiriaca — absentă

Județul Gorj

Gheorghe Constantin — absent

Golu Mihail — absent

Gorun Gheorghe — absent

Județul Harghita

András Imre — absent

Antal Istvan — absent

Județul Hunedoara

Hortopan Ion — absent

Ifrim Dumitru — absent

Șteolea Petru — absent

Județul Ialomița

Dumitrescu Ion — absent

Tarna Gheorghe — absent

Județul Iași

Bondariu Ionel — absent

Ioan Petru — absent

Stanciu Anghel — absent

Trepcea Dan Florin — absent

Județul Maramureș

Bertzi Theodora — absentă

Lupuțiu Teodor — absent

Județul Mehedinți

Nimeni!

Județul Mureș

Borbély Ladislau — absent

Bucur Coriolan — absent

Iosif Ovidiu-Valeriu — absent

Județul Neamț

Bivolaru Ion — absent

Dobrescu Smaranda — absentă

Rădulescu Cristian — absent

Stancov George-Iulian — absent

Județul Olt

Ilie Ștefan — absent

Județul Prahova

Alexandru Nicolae — absent

Dobrescu Ion — absent

Nica Ilie — absent

Ruse Corneliu Constantin — absent

Județul Satu Mare

Pop Ioan — absent

Toduț Gheorghe — absent

Județul Sălaj

Nu e nimeni!

Județul Sibiu

Teodoriu Bujor-Bogdan — absent

Județul Suceava

Chiriac Mihai — absent

Constantinescu Toader — absent

Județul Teleorman

Berechet Constantin — absent

Videanu Adriean — absent

Județul Timiș

Boroș Emil — absent

Munteanu Vasile Dorin — absent

Popovici Vasile — absent

Rusu Horia Mircea — absent

Tabără Valeriu — absent

Județul Tulcea

Nu e nimeni!

Județul Vaslui

Alexandrache Georgic㠗 absent

Băsescu Traian — absent

Ioniță Mihnea Tudor — absent

Județul Vâlcea

Rada Istrate — absentă

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil — absent

Severin Adrian — absent

Municipiul București

Avramescu Constantin Gheorghe — absent

Babiuc Victor — absent

Brahaș Cornel (Vițu Ionel) — absent

Cerveni Niculae — absent

Sergiu Cunescu — absent

Duțu Ion — absent

Iliescu Agata Maria (Nicolau) — absentă

Ionescu Galbeni Vasile Constantin — absent

Marinescu Bogdan — absent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu — absent

Porojan Mircea — absent

Răducanu Gheorghe — absent

Roman Petre — absent

Tănase Stelian — absent

Vosganian Varujan — absent

Weber Otto Ernest — absent

Sectorul Agricol Ilfov

Nu e nimeni!

Am terminat.

Domnul Marțian Dan:

în acest fel s-a finalizat procedura de vot nominal, o să-i rog pe domnii secretari să calculeze și, după pauză, la reluare, vom anunța rezultatul votului. Reluăm lucrările la ora 15,00.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Vă rog să poftiți în sală să continuăm lucrările.

Trebuie să avem asigurat un cvorum corespunzător.

Reluăm lucrările Camerelor reunite.

Domnul deputat Lupu a solicitat o intervenție pe o chestiune de procedură.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Noi am propune vot deschis și cum cvorumul anterior a fost stabilit prin vot nominal, să se numere voturile împotrivă și abținerile. (Discuții, rumoare.) Altfel nu mai trece legea.

Din sală:

Corect!

Domnul Oliviu Gherman:

Aceasta pentru a scurta durata. (Rumoare, discuții.)

Doamnelor și domnilor,

Există un principiu al simetriei, dar dacă dumneavoastră vreți, noi putem hotărî asupra acestei propuneri făcută de domnul deputat Lupu.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea domnului deputat Lupu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată propunerea.

în primul rând vreau să vă fac o informare.

în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3... (Discuții, rumoare.)… Vă rog să păstrați liniștea! Așteptăm din timpul dumneavoastră! Vă rog să păstrați liniște, vă rog să ocupați loc, domnule deputat! Vă rog să păstrați liniște, doamnelor și domnilor!

Din sală:

Vă rugăm să anunțați rezultatele!

Domnul Oliviu Gherman:

Imediat, dar vă rog să păstrați liniște!

Vă rog să ocupați loc, imediat! (Discuții zgomotoase.)

Domnilor, putem să ne oprim, dacă doriți!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 21 may 2024, 14:21
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro