Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 2, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 02-04-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 2, 1996

2. Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Intrăm în ordinea de zi și reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1996.

În ședința comună din 28 martie au fost adoptate: art.12, art.8 - cu modificarea cheltuielilor totale, art.13, art.14. Am ajuns, după cum știți, la art.15. Au luat cuvântul mai mulți colegi la acest articol și mai sunt înscriși la cuvânt următorii: domnul senator Florin Buruiană, domnul deputat Alexandru Nicolae, domnul deputat Cristea Gheorghe. Și s-au mai înscris domnul senator Cerăceanu și domnul deputat Mihai Teodorescu.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte, eu am vorbit.

Domnul Adrian Năstase:

Dumneavoastră ați luat cuvântul. Este o eroare. Vă rog să mă iertați. O eroare materială. Înțeleg că vreți să luați cuvântul și cu alte ocazii.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nicolae.

Vă rog să luați cuvântul. Senatorul Buruiană m-a anunțat că a vorbit deja și că nu intenționează să mai ia cuvântul.

Domnul deputat Alexandru Nicolae. Va urma domnul deputat Cristea Gheorghe.

Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Alexandru:

Stimați colegi,

N-am să mai fac o prezentare detaliată, ci vin să susțin cel de al doilea amendament propus de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională la Cap.XV din proiectul de buget.

Primul amendament, de 600 miliarde lei, a fost rezolvat de domnul ministru Georgescu în anii anteriori, pentru că, după spusele domniei sale, s-au dat mai mult de 600 miliarde armatei, așa că nu mai era necesar să mai aprobăm acea sumă.

Amendamentul pe care vreau să-l susțin și care aparține Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, se referă la suplimentarea cu suma de 50 miliarde de lei pentru investiții în Ministerul Industriilor, în întreprinderi producătoare de tehnică militară din Ministerul Industriilor, care, de altfel, este principalul patron al industriei de apărare, și nu Ministerul Apărării Naționale, cum greșit se interpretează.

A fost prevăzut în proiectul de buget 100 milioane lei pentru "Cheltuieli de investiții". Or, o asemenea cifră poate stârni multora dintre noi ilaritatea.

V-am vorbit, în intervenția de la Cap.VII, despre ROMPIRO Făgăraș, singurul producător de explozibili și alți combustibili speciali din țară și care va trebui să termine o investiție care va rezolva problema importurilor actuale de explozibil din alte țări și care este de mai slabă calitate - din informațiile pe care le am - și, bineînțeles, pe valută.

În varianta în care domnul ministru Georgescu, pentru că domnia sa are dreptul de veto față de acest buget, va accepta cele 50 miliarde lei, în mod cert, vom rezolva foarte multe probleme vitale din acest sector ale Ministerului Apărării Naționale, inclusiv investiția de la ROMPIRO Făgăraș.

Mai adaug că amendamentul pe care-l propun este susținut și de Comisia pentru industrii și servicii.

Deci, amendamentul meu se referă la suplimentarea cu 50 miliarde lei pentru lucrări de investiții în întreprinderi producătoare de tehnică militară, în special pentru ROMPIRO Făgăraș (singurul producător de explozibil din țară), din cadrul Ministerului Industriilor.

Cu speranța că suma nu pare exorbitantă și că dumneavoastră veți susține cele 50 miliarde care trebuie suplimentate Ministerului Industriilor, vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cristea Gheorghe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Cristea:

Multumesc, domnule președinte.

Voiam să mă refer la un singur aspect, care se leagă de alocațiile pentru sectorul economic. Ca politică generală, sectorul economic consumă în continuare foarte mult din buget și am constatat că aduce destul de puțin în buget în anumite componente ale lui, era evident. Însă aș vrea să fac o constatare.

Față de bugetul pe anul trecut, cheltuielile destinate investițiilor, în bugetul actual, la Capitolul "Cheltuieli economice", sunt reduse la jumătate. Nu am la îndemână cifra foarte exactă, dar eu știu că după rectificare, cel puțin, după rectificarea de buget, cheltuielile de capital erau cam de 1035 de miliarde, cel puțin cele angajate de Guvern la nivelul anului 1995. Pentru 1996, cheltuielile de capital în cadrul cheltuielilor pentru activitățile economice sunt numai în sumă de 30 de miliarde, dacă rețin foarte exact, majorându-se în schimb subvențiile și primele. Și, de asemenea, considerăm că și cheltuielile de personal sunt foarte mari pentru sectorul economic, peste 220 de miliarde de lei.

Rațiunea în sine, și nu am să mai lungesc, a alocațiilor pentru sectorul economic, cel puțin cea susținută până acum de Guvern, este de a face protecție socială în sensul de a subvenționa prețurile, de a acoperi diferențele de prețuri și de tarife, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a stimula dezvoltarea economică prin investiții de capital. Partea a doua este, dacă facem o raportare la totalul cheltuielilor, foarte subțire, pentru că ele nu reprezintă decât undeva în jur de 13-14 la sută din totalul cheltuielilor pentru acțiuni economice, mărindu-se în schimb celelalte capitole. Și profit de această ocazie, pentru că zilele trecute s-a votat în regim de urgență o lege prin care se sprijină activitatea din agricultură cu o linie de credit de 1100 de miliarde, există acolo o formulare, eu vreau numai să pun o întrebare, repet, că bonificarea dobânzii pentru această linie de credit de 1100 de miliarde se va face din bugetul anului 1997, dacă nu mă înșel, și vreau să întreb pe domnul ministru al finanțelor dacă și teoretic acest lucru este posibil de prins într-o lege.

Deci, propunerea mea, și cu asta am încheiat, este să se majoreze cel puțin la nivelul a 150 de miliarde cheltuielile de capital prin redistribuirea ansamblului de cheltuieli din domeniul economic. Pentru că, altfel, o să ne trezim, la anul probabil când se va întocmi bugetul, că subvențiile și primele vor consuma practic întregul buget alocat dezvoltării economice. De altfel, se și întâmplă lucrul acesta într-un procent foarte mare.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Cerăceanu, apoi va urma domnul deputat Mihai Teodorescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Dumitru-Mugurel Cerăceanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

In calitatea de membru al Comisiei de buget-finanțe, am avut posibilitatea să-mi creez și să-mi formez următoarea convingere, și anume că domnul ministru Florin Georgescu este un specialist, este un profesionist, în ceea ce privește, aș putea denumi, "arta financiară". Și, ca orice profesionist, ca orice maestru, are și specialitățile dânsului, și unele din aceste specialități, cred că nu greșesc, sunt acele fonduri speciale care sunt incluse sub formă de anexe în Legea bugetului. M-aș referi doar la unul din aceste fonduri, și anume este vorba de fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, creat prin Ordonanța nr. 29 din 1994 și prin Legea nr. 136 din 1994, el se formează printr-o taxă de dezvoltare care este inclusă în tariful de 12 la sută asupra energiei electrice și de 3 la sută asupra energiei termice.

Și acum aș adresa următoarele întrebări domnului ministru. Dacă în anul 1995 fondul special a fost de 395 de miliarde, iar în 1996 este doar cu un miliard mai mult, deci de 396 de miliarde, întrebarea este cum s-a reușit această performanță, având în vedere că anul trecut indexarea care a avut loc în luna iunie a scumpit energia electrică cu 115,l la sută și ea nu a fost regăsită la finele anului în fondul special pentru energie electrică, iar pentru acest an este prevăzută o indexare pe care nu știm cât, și l-aș ruga pe domnul ministru, eventual, să ne spună cât va fi această indexare la energia electrică, indexare care nu se va regăsi, sunt convins, nici în anul acesta, la finele anului, în fondul special pentru energie electrică. Deci, dacă luăm în considerare numai indexarea de anul trecut, și anume dacă în iunie anul trecut dolarul a fost 1900 de lei, astăzi este de aproape 3000 de lei. Numai din această diferență de 7 luni, ar rezulta o suplimentare de 110 miliarde.

Propunerea mea finală este următoarea, și anume: din fondul special de 375 de miliarde să nu se aloce nimic pentru Cernavodă, cer să fie destinat cu prioritate pentru sistemul hidroenergetic, așa cum prevede ordonanța și legea, amenajărilor hidroenergetice. De ce ? Pentru că în acest domeniu lucrează în momentul de față peste 22 de mii de salariați, care au un sistem aparte, s-au format în colonii de generații, aș îndrăzni să spun, iar costul energiei hidro obținute este de doar 10 la sută din cel de livrare. Deci, propunerea ar fi ca alocarea pentru Cernavodă să se facă numai din suplimentarea, din calculele, pe care sunt convins că domnul ministru Florin Georgescu ni le va prezenta ca răspuns la interpelarea mea, deci din calculele care rezultă din afara celor 376 de miliarde alocate în prezent. Deci, propunerea este să se aloce la Cernavodă suplimentarul față de 370 miliarde, lăsând actualul fond special să fie destinat amenajărilor hidrotehnice.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihai Teodorescu și apoi va urma domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Mihai Teodorescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Motivul pentru care am solicitat această intervenție este cunoscut de Parlament, el fiind același din anul trecut, tot la problema votării proiectului de buget. Este vorba despre construcția liniilor de cale ferată din județul Botoșani, începute în 1988 și al căror ritm de construcție este foarte lent. Anul trecut, după multe intervenții, Parlamentul a aprobat câte 8 miliarde pentru fiecare din aceste linii, Dânjeni - Săveni - Darabani - Flămânzi - Botoșani. Lucrările au ajuns la linia ferată, ca să ne referim doar la cea de la Dănjeni, Săveni, Darabani, în prezent la o valoare totală de 129,791 miliarde, iar proiectul de buget alocă pentru acest an suma de 3 miliarde de lei. În acest ritm, ar însemna ca această linie de cale ferată să fie terminată peste 40 de ani. Cred că nu este chiar așa de corect, ba poate sunt multe comentarii care pot fi adresate atât Guvernului, cât și Parlamentului.

De aceea, ca să nu lungesc vorba și să consum timpul alocat pentru discutarea acestor probleme deosebit de importante, rog Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Parlamentul, nu în ultimul rând, ca pentru a putea continua lucrările la această linie de cale ferată, de a cărei importanță nu vreau să mai vorbesc, să fie alocată suma de 40 miliarde lei pentru acest an, pentru ca să nu beneficiem iar de un mare număr de șomeri în acest județ, unde avem deja foarte mulți, pentru ca în sfârșit și acest colț de țară să-și primească atenția cuvenită din partea țării întregi și, în sfârșit, să aducem și acest colț de țară pe linia de plutire a civilizației românești.

Multumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ana, în finalul dezbaterilor.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea este ca urmare a unor propuneri făcute în cursul dezbaterii acestui articol, asupra căruia, comisia, după cum domniile voastre observă, nu a făcut amendamente nici în sensul suplimentării cheltuielilor și nici în sensul reducerii lor.

Evident, am înțeles și înțeleg logica propunerilor de reducere, îndeosebi a subvențiilor și în special a subvențiilor afectate sectorului extractiv, fiindcă se dorește ca probabil industria extractivă care oferă, și până acum a dovedit că are potențialul și forța necesară de a susține cu resurse energetice primare sectorul prelucrător, adică în mod deosebit producerea de energie necesară tuturor activităților din economia națională, zic, se dorește probabil să fie diminuată ca importanță și efectiv ca potențial productiv.

Dar, nu numai asta. Dintr-o estimare pentru Ministerul Industriilor, nu sunt necesare numai 4500 miliarde de lei. Ministerului Industriei și deci pentru intervenția concretă și efectivă a statului în domeniul economic îi trebuie aproximativ 20 000 de miliarde și sigur dumneavoastră și comisiilor (membrilor Comisiilor de buget, finanțe - bănci, membrilor Comisiilor pentru politică economică) le sunt cunoscute solicitările, fundamentate pe devize de cheltuieli, că în industria extractivă mai sunt necesare și oportune cel puțin încă 500 de miliarde de lei pentru a menține capacitățile de producție existente în funcțiune. Deci nu este vorba de a pune problema unor echipamente sofisticate în acest sector, ci a menține capacitatea de producție.

Pe de altă parte, doresc să înțeleagă colegii mei că, deși eu nu sunt specialist în domeniul minier, am lucrat efectiv ca inspector de bancă controlând acest sector, cheltuielile care se fac în sectorul extractiv, cheltuieli de capital, cum le spunem noi în structura funcțională a clasificației bugetare, sunt investiții inițiale. Întotdeauna cheltuiala de capital în minerit este o investiție inițială, nu este o cheltuielă în plus.

Cu alte cuvinte, nu pot și v-aș ruga să acceptați această respingere a mea, nu pot să accept propunerile de diminuare făcute pe total acțiuni economice, prevăzute în articolul pe care îl dezbatem și îndeosebi cele din sectorul extractiv.

Doamnelor și domnilor,

Este, nu o întrebare logică, ci este o întrebare de omenie. Sunt 350 de mii de oameni care lucrează în sectorul extractiv, lângă ei mai sunt încă 2-3 în medie, sunt 1 milion de oameni, cei care au făcut propunerea și susțin propunerea de diminuare a subvențiilor pentru menținerea capacităților de producție în minerit au venit și cu o contrapropunere: să finanțăm costul, prețul social al mutațiilor masive de populație dintr-o zonă în alta, să restructurăm și să reconvertim populația din acele zone, să oferim populației alte activități în locul monoculturii, pe care și comuniștii au moștenit-o de la cei dinaintea lor. Vă este cunoscut că în bazinele miniere în afară de utilitățile strict necesare, școală, spital și negustorie, nimic aproape nu este în afară de minerit. Am venit să oferim, venim să oferim, alte soluții de existență? De acord. Facem o migrare masivă de populație din aceste zone. Unde? Cu ce costuri și ce le oferim?

De aceea, stimați colegi, vă rog, cel puțin la limita aceasta care este prevăzută în articolul 15, intervenția statului în industrie, în agricultură, prin diferite forme, categorii și pârghii financiare, să fie lăsată așa cum este prevăzută.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, avem în acest moment, dacă eu am numărat corect, 17 amendamente. Nu știu cum vom proceda în continuare, vă spun, va fi destul de greu să lucrăm în acest fel, pentru că ele sunt extrem de diverse, se referă la foarte multe materii diferite. Repet, colegii noștri au avut posibilitatea, conform regulamentului, să transmită unele soluții, unele amendamente în cadrul procedurii pe care o cunoașteți. Nu știu dacă putem să luăm acum toate aceste amendamente care au aspecte de fond, multe dintre ele presupun examinarea unor chestiuni destul de complicate, și nu știu dacă este bine să le luăm acum pe rând pe toate, spun, vom sta ore întregi ca să discutăm fiecare dintre ele. Vă rog să observați la "Proceduri speciale", în Regulamentul ședințelor comune, o procedură pentru bugetul de stat.

Rugămintea mea este să încercăm totuși să ne conformăm acestei proceduri. Vă repet, conform articolului 46, amendamentele individuale puteau fi prezentate în 5 zile de la data primrii proiectului, iar în cadrul luărilor de cuvânt la dezbaterea bugetului în plen pot fi prezentate numai amendamente privind problemele de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemelor discutate. Aici sunt o mulțime de amendamente, unii cer 50 de miliarde, alții 3 miliarde, alții 2 miliarde, nu spun de unde să fie banii, nu știm... Nu știu, efectiv după atâția ani... am discutat în câteva rânduri bugete de stat, nu știu, să le luăm pe rând? Dacă doriți, putem s-o facem, nu am nimic împotrivă, rog pe domnul Marin Stelian să le comenteze. Le aveți? Aveți amendamentele, luați-le pe rând, comentați-le, stăm 3 ore și le comentăm pe fiecare și ... dacă asta este ceea ce se înțelege în cadrul procedurii, dar eu vă rog să spuneți dacă sunt de fond sau nu sunt de fond, dacă le discutăm...

Deși mi se pare normal să existe o anumită flexibilitate, dar cel care are o anumită idee genială trebuie să meargă să discute cu comisia, să discute cu ministerele sau cu ministrul finanțelor, să vadă. Domnilor, există o șansă, există o posibilitate? Și atunci, sigur putem să aducem în discuție, chiar puțin forțat, anumite probleme. Dar, așa, doar ca să facem, să dăm drumul la petarde că vrem bani pentru un domeniu sau altul...

Da, vă rog, domnule președinte.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Primul amendament pe care îl am aici este făcut de domnul senator Buruiană. Se referă la defalcarea sumei, a subvențiilor pentru agricultură, din care atâtea miliarde să trecem noi și să facem calculele pentru stimularea agriculturii, potrivit Legii nr.83.

Noi, în anexa cu Ministerul Agriculturii, avem trecute acolo câte diferențe de preț, câte prime, dobânzi pentru creditele acordate producătorilor agricoli, acea subvenție de 60 la sută din nivelul dobânzii plătită la bănci. Eu nu consider că mai trebuie, să arătăm aici... din care... atunci le nominalizăm toate sumele din anexă. Avem în anexă, și anexa face parte din lege, este anexa cu Ministerul Agriculturii, Anexa 3.

O altă propunere, tot a domnului Buruiană, "Diminuarea fondului de 922,5 miliarde lei subvenții pe produse și cele 200 de miliarde transferuri..." Ați auzit ce ne-a spus și domnul Ana, ce s-a mai spus la discutarea bugetului, subvențiile sunt destinate pentru cărbune și pentru minereuri neferoase. Ca să răspund la această întrebare și s-o accept aș avea și eu nevoie de niște răspunsuri la foarte multe întrebări. Renunțăm la producția de cărbune. Avem resurse valutare, circa 1,8 miliarde lei, pentru importul de cărbune?

Domnul Adrian Năstase:

Dolari...

Domnul Dan Stelian Marin:

1,8 miliarde de dolari, circa 45 de dolari CIF Constanța. Renunțăm la producția de cărbune. Avem capacități de a transporta acest cărbune? Capacităti pe calea ferată și capacități portuare? Renunțăm la producția de cărbune. Ce facem cu cei care lucrează? Sunt 350 de mii de oameni. Cât ne costă ca să-i trecem în șomaj? Ce probleme sociale vom avea? Deci, ca să vin eu și să spun, reducem subvențiile, eliminăm subvențiile pentru minerit, când în toată lumea, așa cum ne-a demonstrat domnul Bud, se practică această subvenție, inclusiv în Germania. Era un slogan - "Dați un pfening pentru cărbune". Deci, ce pot să vă spun? Noi, într-adevăr, an de an am redus subvențiile pentru minerit, producția a crescut cu 1,1 - 2 la sută, iar cheltuielile cu care se aprovizionează industria mineritului au fost majorate ca urmare a evoluției prețurilor, și în aceste condiții, toate reducerile noastre de subvenții se regăsesc integral în creșterea pierderilor la aceste unități de minerit. Deci nu pot să accept o asemenea propunere. Mi s-a prezentat la comisie, și la comisiile reunite, au respins o asemnea propunere de reducere a subvențiilor și a transferurilor.

Domnul deputat Costin ne propune majorarea fondurilor pentru lucrări de corectare a torenților cu 2 miliarde prin diminuarea corespunzătoare de la poziția de drumuri forestiere. O asemenea operațiune se poate face dacă ministerul de resort consideră că este posibil.

În anexa 3/26 avem o poziție singură cu defalcarea pe cele două categorii de cheltuieli. Poziția 3/26 - dacă ne uităm - exact această denumire are: "Cheltuieli pentru corectarea torenților și drumuri forestiere", deci chiar dacă nu am face noi acum prin legea de adoptare a bugetului această corecție se poate face prin execuție, așa cum dă dreptul legea executivului să modifice de la o poziție la alta. Eu nu am nimic împotrivă ca să corectăm la anexa 3/26 această poziție.

Domnul Mocuța, de altfel și domnul Bud și alți colegi, chiar de la Partidul Social Democrat Român, mi-a făcut propuneri de suplimentare a cheltuielilor la Capitolul "Prospecțiuni și lucrări geologice". S-au făcut propuneri de 11 miliarde, 20 de miliarde, 30 de miliarde.

Domnilor,

Eu înțeleg că acesta este un sector vital pentru orice economie, eu am înțeles și motivațiile că la acest capitol de cheltuieli, practic avem o scădere în termen reali, ținând cont ce am avut anul trecut, 80 de miliarde, anul acesta 80 de miliarde, inflația avută, rata inflației, la elaborarea bugetului, 20 la sută, deci numai ca să mențin în termeni reali, ar trebui încă 16 miliarde.

Personal, aș fi de acord să accept toate aceste amendamente și l-aș ruga pe domnul ministru al finanțelor să accepte aceste amendamente, indiferent că au fost făcute în plen și putem, dacă ne uităm, să facem o reducere, așa cum am făcut și anul trecut, la cheltuieli pentru finanțarea datoriei publice, respectiv la cheltuielile cu dobânzile, pentru că am în vedere, așa cum a fost și anul trecut, că nivelul dobânzilor în țară va scădea, nivelul pe piața internațională a scăzut și el. Mi se va da replică că, față de 900 de miliarde cât am avut anul trecut în execuție, anul acesta avem 1250 miliarde lei la dobânzi pentru datoria publică, în condițiile în care datoria publică internă crește corespunzător deficitului bugetar și în condițiile în care cheltuielile pentru datoria publică externă aferentă dobânzilor vor crește ca urmare a deprecierii cursului din ultima perioadă. Dacă nu se acceptă această soluție de reducere cu 20 de miliarde la cheltuielile cu dobânzile pentru datoria publică, să se accepte eventual reducerea cu 20 miliarde la transferuri.

Domnul Comănescu propune să se reducă suma de 73l,4 miliarde de la subvenții și suma de 1042,4 miliarde pentru transferuri cu 160 de miliarde lei, care să fie adăugată la suma de 595 miliarde pentru cheltuieli de capital. Suma de 160 de miliarde să fie trecută la alineatul c) pentru drumuri și poduri.

V-am spus, cheltuielile cu subvențiile și transferurile către bugetele locale, acestea sunt bine dimensionate și trebuie să-mi arate precis unde a constatat domnul deputat că s-au trecut sume nejustificate și dacă titularii respectivi acceptă sau nu asemenea reduceri? Că, într-adevăr, avem nevoie la drumuri, dar le facem în limita posibilităților financiare.

Domnul Avramescu cere suplimentarea cu 30 de miliarde la prospecțiuni și lucrări geologice. Am răspuns.

Domnul, nu înțeleg aici cine, Barna, da ...

Domnul Adrian Năstase:

Elek Barna, da.

Domnul Dan Stelian Marin:

Da. Din sume în lei și valută încasate potrivit legii din amenzi și confiscări de bunuri de către personalul poliției sanitar-veterinare, o cotă de 25 la sută se va reține de Ministerul Agriculturii pentru Agenția Națională Sanitar-Veterinară.

Domnilor,

Noi am mai discutat. Le-am dat și destinația, ați văzut la Ministerul Apărării și la Ministerul de Interne, numai pentru cheltuieli de capital și cheltuieli materiale.

V-am spus că toate sursele de venit au fost luate în calcul la elaborarea bugetului, și această sursă de venit. Majorăm aici, dar trebuie să scădem în altă parte. Deci, deficitul va apare, ca atare, și vă spun că personal nu sunt de acord ca din amenzi și penalizări să dăm la cel care aplică amenzile și penalizările.

Faptul că am acceptat... eu am prezentat punctul de vedere al comisiilor, nu punctul meu personal de vedere. Nu pot să stimulez pe cel care dă amenzi și penalizări, dar v-am spus: nu este o soluție, nu este o sursă de venit. O adaug aici, trebuie s-o scad în altă parte. Se produce un dezechilibru. De, altfel, amendamentul este de fond, care trebuia prezentat mai înainte.

Aici, la Bistrița-Năsăud, domnul deputat Calatis...

Domnul Adrian Năstase:

Catarig.

Domnul Dan Marin Stelian:

... Catarig zice că în zonele extravilane, alimentarea cu energie a fiecărui consumator se va face prin instalarea unui transformator coborâtor. Nu prea mă pricep eu la tehnică, dar la cifre mă mai pricep ... Se propune pentru această acțiune suma de 300 milioane lei. Așa cum v-am spus, orice suplimentare de cheltuieli trebuie să aibă și sursa din care se realizează.

Amenajarea hidrotehnică a râului Someșul Mare, Județul Bistrița-Năsăud, probabil, 20 de miliarde, fără indicarea sursei. Dacă ne uităm în anexa la Ministerul Industriei, la regie, probabil că a avut în vedere niște priorități, ca să le termine pe cele care sunt deja începute, urmând ca investițiile noi să se vadă, dar cu 20 de miliarde nu pot să accept o suplimentare a bugetului, pentru că nu avem resurse.

Domnul Birtalan propune o reducere a subvențiilor, o reducere a primelor și adaugă în plus 31,4 miliarde, "... pentru sprijinirea, în condițiile legii, a întreprinderilor mici și mijlocii".

Domnilor,

Legat de subvenții, v-am spus. Ca atare, nu pot să accept reducerea subvențiilor pentru cele două sectoare.

Domnului Bud, în legătură cu cheltuielile pentru prospecțiuni și lucrări geologice, i-am răspuns.

La celelalte, nu am nici o soluție.

"Suplimentarea cu 50 miliarde lei pentru lucrări de investiții în întreprinderi producătoare de tehnică militară". Nu că nu înțeleg propunerea dumneavoastră, dar nu înțeleg de unde să suplimentăm această cheltuială.

Din sală:

Dacă nu înțelegeți, ce mai căutați acolo?

Domnul Dan Marin Stelian:

Mai vin și mă reciclez la dumneavoastră, domnule... că sunteți pregătit în domeniul acesta.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să continuați, domnule senator.

Domnul Dan Marin Stelian:

În legătură cu amendamentul domnului Șteolea, ca 25% din încasările din amenzi și penaliări, obținute de unitățile teritoriale ale direcției sanitar-veterinare să rămână la dispoziția acestora, răspunsul l-am dat.

În legătură cu amendamentul, tot al domnului Șteolea, de suplimentare a cheltuielilor de capital la Regia Autonomă a Cuprului Deva, cu 20 de miliarde lei, pe seama profitului Băncii Naționale. O asemenea soluție eu nu pot să accept, pentru că Banca Națională, într-adevăr, cumpără aurul de la Regia Autonomă a Cuprului Deva, dar o cumpără la prețul pieței și prețul intern al aurului se formează în funcție de prețul internațional al aurului, care, dacă vă interesează, în prezent este de 396 dolari/uncia, asta înseamnă 12.800 dolari/kg., înmulțiți și dumneavoastră cu cursul și uitați-vă vis-a-vis de preț. Deci, eu sunt de acord ca prețul la aur să fie actualizat mai des, dar nu să suporte subvențiile Banca Națională, subvențiile sau cheltuielile făcute pentru investițiile Regiei Autonome a Cuprului.

Domnul Șteolea propune ca la litera a), unde vorbim de subvențiile pentru agricultură, să adăugăm "... și inclusiv cele pentru acoperirea diferențelor de curs la importurile critice guvernamentale aferente, efectuate în anul 1991".

Domnilor,

Toate diferențele de curs la produsele la care aveam stabilite prețuri au fost rezolvate prin preluarea la datoria publică. Putem noi să înscriem ceva, aici, fără să avem un calcul, fără să analizăm dacă aceste diferențe se cuvin, sau nu se cuvin? Deci nu putem să acceptăm un asemenea amendament.

Aici se pune o nonminalizare: să trecem prime pentru producători agricoli, subvenții de dobânzi la credite...

Domnilor,

Haideți să ne uităm la anexa 3, cu Ministerul Agriculturii, că avem prime, diferențe de preț și le avem nominalizate ca atare.

Vreți ca anexa s-o trecem în articole? Este la propunerea Ministerului Agriculturii. Aș ruga ministerele să nu mai insiste pe lângă comisii să bage amendamente, pentru că noi am primit un proiect de lege al Executivului și toți miniștrii își spun punctul de vedere în cadrul ședinței de Guvern, de aprobare a hotărârii cu proiectul de buget.

Continuarea lucrărilor la linia din Dângiu-Săveni, respectiv la toate liniile ferate care sunt în curs de execuție în Județul Botoșani. Ce aș vrea să vă spun eu? În aceeași situație este și la Vâlcea, de unde sunt eu senator, la linia ferată Rm. Vâlcea - Vâlcele, dar cea mai mare parte a acestor lucrări noi vor fi finanțate din cadrul acordului de împrumut încheiat cu Banca Mondială, 150 milioane de dolari, pentru reabilitarea căilor ferate române. Deci sunt soluții pentru rezolvarea acestor situații.

În legătură cu amendamentul domnului Cerăceanu, ca din fondul special de 376 milioane pentru energie să nu se acorde nimic pentru Centrala nucleară Cernavodă, ci să fie avute în vedere numai cheltuielile pentru centrale hidroenergtice. Așa este, dar eu nu am văzut în anexa privind fondul special energetic că avem defalcată suma pe obiective. Poate o avem în anexa 3/19, la Ministerul Industriilor, și acolo se arată surse, din ce se finanțează investiția, surse, fondul energetic, alte fonduri de dezvoltare, fonduri speciale și bugetul de stat.

Eu am înțeles la ce s-a referit domnul Cerăceanu, că avem 376 miliarde în 1996, aproximativ la același nivel cu 1995, dar, domnule Cerăceanu, să știți că și sumele acestea care se plătesc către fondul de dezvoltare sunt și ele afectate de acest cronic blocaj financiar din economie, a relației de plăți, care a ajuns în momentul de față la cifre pe care nu ni le putem imagina. Sunt la o bancă comercială, o singură bancă, din cele 30, care are peste 9.000 miliarde lei blocaj, în creștere în două luni cu 1.000 de miliarde.

Deci, domnule președinte, eu aș ruga pe domnul ministru al finanțelor, după ce am vorbit, adică să accepte aceste amendamente legate de suplimentarea cheltuielilor pentru prospecțiuni geologice cu circa 20 de miliarde, și să acceptăm amendamentul domnului Costin referitor la cele 2 miliarde, dar asta o putem face în cadrul anexei.

Aș ruga Ministerul Finanțelor să-și noteze și să nu mai fie cazul să revenim la anexă, dacă este posibil, după ce se consultă, bineînțeles, cu Ministerul Apelor, ministerul titular.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dumneavoastră ați avut posibilitatea să vă întâlniți cu comisiile și să explicați acolo. Aici ați venit deja cu niște amendamente pe care eu trebuia să nu le primesc, și vreți și drept la replică. Vă rog să mă iertați. Nu sunt de acord... (Se adresează domnului Buruiană)

Da. Explicați-mi.

Domnul Florin Buruiană:

Amendamentele care le-am prezentat au fost înaintate comisiei cu adresa nr. 359/10 decembrie 1995, au fost prezentate comisiei în prima zi a începerii discuțiilor despre buget și au fost prezentate și atunci când am luat cuvântul. Deci au existat toate condițiile pentru examinarea lor, și aș dori, dacă este posibil, ca asupra unei singure probleme să-mi dați cuvântul pentru două minute.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule senator. În aceste condiții, mi se pare corect să vă prezentați punctul de vedere.

Domnul Florin Buruiană:

Este o problemă fundamentală pentru economia românească și faptul că există un precedent, care a provocat pagube deosebit de importante pentru economia noastră, mă determină să insist în această direcție. Este vorba de prezentarea corectă a amendamentului pe care l-am făcut în legătură cu diminuarea, deci nu reducerea subvențiilor pentru anumite societăți economice nerentabile, deci diminuarea acestor subvenții și studierea de către un colectiv mixt din partea activităților nucleare și a Guvernului, în legătură cu suplimentarea investițiilor, sau banilor pentru investiții pentru Cernavodă I, Cernavodă II și toate unitățile de pe orizontală care concură la programuil nuclear, de așa natură încât să se redreseze acest program, să se asigure funcționarea sau intrarea în funcțiune a grupului nr. 1 în semestrul I și lucrul normal, pe drumul critic, la celelalte unități.

Sunt obligat să fiu deosebit de insistent în direcția aceasta datorită faptului că, renunțând anul trecut la subvenționarea corespunzătoare a programului pentru grupul nr. 1, noi nu am pus grupul nr. 1 în funcțiune, și în această iarnă, noi am pierdut, din această cauză, de 4 ori valoarea acestor subvenții.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Trebuie să vă aduc la cunoștință că soluțiile de finanțare pentru cele două amendamente care le-am prezentat, respectiv alimentarea consumatorilor de energie electrică după o tehnologie privind alimentarea directă de la medie tensiune la joasă tensiune, practicată în țările dezvoltate și, respectiv, amenajarea hidrotehnică complexă a râului Someșul Mare, care include eforturi atât din partea industriei, cât și a apelor și a administrației publice, au fost prezentate Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în termenul stabilit de Biroul Permanent - am aici dovada, se găsesc în raportul comun. Aceste soluții de finanțare au fost însușite de către comisia de specialitate...

Vă rog să-l lăsați pe domnul președinte al comisiei să mă asculte...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să-i permiteți domnului președinte al comisiei să fie atent la ceea ce se spune.

Domnul Ioan Catarig:

... pentru că a afirmat aici, domnul președinte, că nu s-au prezentat soluții.

Soluțiile s-au prezentat, însă n-au fost analizate, ceea ce m-a obligat ca joia trecută să le prezint în plen, vi le-am prezentat, vă amintiți, au fost susținute de încă doi parlamentari ai Județului Bistrița-Năsăud, respectiv domnul deputat Sonea, care este în sală, de la P.U.N.R. și domnul deputat Szilagy, care este în sală, de la U.D.M.R., amândoi, deci toți trei din Județul Bistrița-Năsăud, dar această prezentare făcută, mi se pare că de fapt subminează acțiunea de susținere a revenirii la un nivel normal economic al Județului Bistrița-Năsăud.

Domnul Adrian Năstase:

Îl rog pe domnul ministru Florin Georgescu să se refere la aceste amendamente, la toate.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur, față de cele menționate de domnul președinte Marin Stelian, nu am multe de adăugat.

Câteva chestiuni de principiu, însă, legat de cele ridicate de domnul deputat Cristea, care, din păcate nu este aici. Aș fi vrut să-i răspund, ca să poată recepționa informațiile pe care aș vrea să le transmit și încă câteva alte luări de cuvânt.

Deci, într-adevăr, se înregistrează în acest an, ca efect al unor acte normative intrate în vigoare, o anumită deteriorare a raportului dintre cheltuielile de personal și cheltuielile de capital în bugetul statului, lucru, sigur, nu tocmai favorabil din punct de vedere al principiilor economice, dar justificat ca efect al situației sociale și al situației funcționării anumitor servicii publice, instituții finanțate de la bugetul statului. Aceasta este situația, au mai fost asemenea momente și în anii anteriori, dar în perioada următoare trebuie luate și se pot adopta măsurile necesare, ca acest raport să între și să se mențină pe o traiectorie normală.

Care sunt cifrele? Iată: cheltuielile de personal reprezentau din total cheltuieli ale bugetului de stat, deci, vă propun să nu ne mai raportăm la PIB, pentru că dacă reducem fiscalitatea, am mai spus, și avem limite în sursele pentru finanțarea deficitului bugetar, rezultă un volum de cheltuieli determinat. Determinate de ce? De fiscalitatea pe care am mai redus-o și de posibilitatea de a avea un anumit deficit bugetar. Una este să ai 4%, alta este să ai 2%. În anul acesta avem 3,5% la bugetul de stat. Deci, din cheltuielile bugetare, erau 28,5% cheltuieli de personal în 1993, 27,7% în 1994, tot în jur de 27,3 - 27,4% în 1995 la execuție, iar în acest an sunt 29,6%. Aici sunt acte normative aprobate de dumneavoastră și mai sunt unele pe filieră,pe ordinea de zi. Vă dați seama unde ne ducem? Este decizia dumneavoastră, dar să nu mai vină domnul deputat, care votează cu multă convingere aceste chestiuni, și să întrebe de ce au crescut cheltuielile de personal. Că așa sunt legile făcute. Toate cheltuielile de personal au la bază normative și niveluri de salarizare numai în conformitate cu legea și nu cu hotărârile de Guvern. Pe acest fond, sigur că, la cheltuielile de capital se înregistrează o evoluție de la 10,4 în 1993, la chiar 15,3 în 1994, da? Insă în 1994 vă aduceți aminte că am avut ca sursă bugetară acel profit net al Băncii Naționale, care a mai suplimentat tot niște cheltuieli de personal la înățământ, la Ordonanța nr. 39 din septembrie 1994, care nu apar aici. Anul trecut au fost 11,8%, în anul acesta 9,4%, iar la subvenții, care preocupă atât de mult pe toată lumea, subvențiile pentru produse și activități, deci pentru diferența între costurile mai mari și prețurile de desfacere cu ridicata, mai mici, la industria minieră, și anumite activități de transport urban, subvenționarea între costul mai mare și tariful plătit de cețățean, ceva mai mic, totuși acestea scad ca pondere, ca greutate specifică în alocările cu această destinație, de la 8% în 1993, la 6% în 1994, la 5,17% anul trecut, și la 4,8% în acest an, iar primele pentru stimularea producției, nu sunt prime pentru consum, și nu acordăm subvenție consumatorului pentru a acoperi o diferență de preț, ca efect al unui rezultat de producție nu tocmai eficient. Atunci când producătorul vine cu produsul să-l valorifice, primește de la achizitor o anumită sumă, un preț de achiziție, iar statul, pentru a încuraja producția, la ceea ce statul consideră că este strategic, și nu avem decât 3 produse: pâine, 40 de lei la grâu, lapte și carnea de porc și de pasăre, deci 3 produse, 3 grupe de produse, cu 4 sortimente. Atât și nimic mai mult.

Considerăm că nu sunt exagerări în acest domeniu. Primele vin de la 5,6 în 1993, la 4,7 în 1995, și la 3,4 din total cheltuieli în acest an, deci nu sunt sume exagerate. Iată, în termeni reali, sunt mai mici ca anul trecut, ceea ce înseamnă că putem stimula mai puține cantități din aceste sortimente decât în anul anterior. Acestea sunt date care reflectă anumite dinamici, anumite evoluții, mutații în structura bugetară, dar care sunt un reflex al politicii economice, de stimulare a unor sectoare de activitate, de menținere a unor activități utile și așa mai departe, ceea ce, concomitent cu procesul de restructurare, care are loc și în minerit, și în domeniul creșterii animalelor, al păsărilor, al porcinelor, se realizează. De aceea, ați văzut, aceste prime scad în termenii reali, în termenii relativi.

Cu referire la ce spunea domnul senator de la P.D., cu fondul energetic, să știți că datele sunt ușor diferite față de cele prezentate de dumneavoastră. Intr-adevăr, în acest an sunt 376 de miliarde alocați, propuși, dar anul trecut au fost consumate 256. Asta este execuția. Asta este execuția anului anterior. Nu luați programul. Programul este una, execuția se abate în unele cazuri de la program, datorită unei multitudini de factori: n-a mai fost inflație de 30%, a fost de 27%. La energie electrică, prețurile au crescut cu numai 15% la începutul lunii iunie, n-au crescut nici mai devreme și nici cu mai mult, ci numai cu 15%, începând de la 5 iunie 1995. Deci s-au realizat 256. Față de această sumă, în 1996, avem o creștere de 46%, până la 376, o creștere de 46% care are în vedere și accelerarea ritmului de incasări de către RENEL de la clienții săi și îmbunătățirea raporturilor de disciplină dintre furnizori și beneficiari, precum și unele ajustări ale prețurilor în perioada anului 1996, în raport cu anumite criterii.

Imi permit să nu fiu de acord cu dumneavoastră și avem un amendament, vă anunț de acum, există aici, în sală, distribuit, de către cei interesați și va fi susținut, și eu voi fi de acord cu el, am fost în vizită acolo, și s-a discutat în mod amănunțit acest lucru. Deci, la fondul destinat modernizării sectorului energetic, se va propune ca posibilitate, fără să se nominalizeze suma, lăsându-se la latitudinea Ministerului Industriei, în raport cu strategia, în raport cu modul cum evoluează lucrările pe un șantier sau altul, deci se deschide posibilitatea ca pe acest an, din acest fond, ținând seama de urgența punerii în funcțiune și a testării, și a complexității lucrării, este pentru prima dată când în România se face așa ceva și astăzi... în perioada următoare, vom trăi un adevărat eveniment, că, după 14 ani de activitate acolo, se începe punerea în funcțiune, vreo 2-3 etape, dumneavoastră știți mai bine, că sunteți de specialitate, dar pentru a deschide posibilitatea finanțării ritmice a acestui obiectiv se propune ca, din acest fond, dezvoltarea sectorului energetic, să se poată aloca și anumite sume în raport cu necesitățile pentru finalizarea și punerea în funcțiune, în condiții de siguranță, un lucru deosebit de important, în condiții de siguranță, dar și de urgență, a grupului nr. 1 și continuarea lucrărilor la grupul nr. 2.

Referitor la propunerile care au fost avansate ca putând fi reținute de domnul președinte Marin Stelian, cu fondurile pentru prospecțiuni geologice și celălalt, mutația între drumurile forestiere și combaterea eroziunii solului prin torenți, sigur, suntem de acord cu această redistribuire în cadrul fondurilor alocate combaterii eroziunii solurilor și mutația de la drumuri la această destinație. Cât privește majorarea la prospecțiuni geologice, s-a propus inițial, de către domnul deputat, de la fondul de redresare economică. Acesta este un intangibil, vă rugăm să înțelegeți, deci nu putem să umblăm la el, să alocăm surse suplimentare, pentru că el reprezintă costul restructurării. Acest fond de redresare economico-financiară este foarte bine corelat cu activitatea Agenției de Restructurare, cu proiectul FESAL, cu Banca Mondială și reprezintă costul restructurării a 150 de agenți economi și cu performanțe financiare mai puțin favorabile. Dacă reducem aici și acordăm suplimentar, la prospecțiuni, să spunem, sau pot fi și alte propuneri, înseamnă că nu se va achita toată factura restructurării, deci, dacă facem această mutație fără a imagina, fără a proiecta toate consecințele, vom genera noi înșine inflație și alți parlamentari vor ridica mâine problema blocajului financiar, care, totuși, în termeni reali, comparativ cu produsul intern brut, cu cifra de afaceri, cunoaște stagnare și pe unele perioade chiar reduceri, tocmai datorită adresării cu direcție a acțiunilor guvernamentale, prin Ordonanța nr. 13, către agenții economici, care creează cel mai des blocaj în economie.

Cealaltă sursă propusă pentru suplimentarea finanțării la prospecțiunile geologice, și anume diminuarea prevederilor la serviciul "datorii publice", eu personal am rezerve în această privință, pentru că, și acolo, când ajungem la punctul respectiv, veți vedea că sunt calcule analitice foarte riguroase, adică pornind de la datoria publică inițială, la începutul anului. Costul acoperirii, în mod transparent, neinflaționist al acestei datorii, pornind de la deficitul bugetar pe care îl aprobați dumneavoastră prin acest buget, și care, și el trebuie finanțat, pornind de la o rată medie a dobânzii, care este la rândul ei în corelație cu rata inflației, prognozată, proiectată pe perioada următoarelor luni, până la finele anului.

Toate acestea sunt calcule matematice, calcule care au la bază principii economice și justifică nivelul respectiv, ba chiar pot să vă spun cu toată deschiderea că nivelul este ușor optimist, în sensul că s-au prevăzut acolo sume la limita necesarului. Suma de 20 miliarde în nici un caz nu poate fi alocată, din poziția respectivă, în plus.

Ce vă propun eu, și cu posibilitatea pe care o are Ministerul Finanțelor, ca în execuție să regleze prin mecanismul fondului de rezervă și prin redistribuire, vă propun să luăm 10 miliarde și să suplimentăm din această poziție. Și, în măsura în care vom avea greutăți pe parcurs, să găsim soluția, ca primă urgență, acolo unde apar eventuale necheltuiri, ca urmare a unor situații specifice, să suplimentăm imediat poziția de cheltuieli pentru serviciul datoriei publice interne. Pentru că, și cu aceasta închei, este foarte important ca statul, care este cel mai credibil partener în emiterea și în cumpărarea, respectiv, de către diferite entități, chiar cetățeni, a obligațiilor, să fie un bun platnic, deci să-și onoreze perfect, la timp și în cuantumul angajat, toate obligațiile pe care le-a contractat din împrumuturile lansate, din obligațiunile emise și să nu aibă nici un fel de eșec în această zonă de activitate, după cum statul trebuie să acorde o dobândă atractivă pentru că, altfel, nimeni nu -l mai împrumută și dacă nu îl împrumută nu poate să cheltuiască mai mult decât mobilizează veniturile și nu poate să facă cheltuielile bugetare pe care dumneavoastră le aprobați.

Deci, lucrurile nu sunt chiar atât de simple și v-aș ruga să înțelegeți că nu sunt rezerve, deși suma pare mare, dar la 6 mii și ceva de miliarde datorie, trebuie să ai un serviciu de vreo mie și ceva de miliarde și serviciul acesta va crește în continuare, pe măsură ce dumneavoastră aprobați bugete din ce în ce mai mari. Și va veni o vreme când ele vor trebui plătite, chiar rambursate principal, nu numai serviciul, dobânda și comisionul.

Cine va plăti? Generațiile următoare. De aceea, deficitul, cum zice domnul Marin Stelian foarte bine de multe ori, trebuie să fie de calitate, nu să reprezinte un consum al nostru și o povară pentru generațiile următoare, ci să se ducă în cheltuieli de capital, în infrastructură, care vor fi folosite de toți cetățenii pe multe generații de acum încolo. Și atunci, este o echitate între generații, că și ceilalți vor plăti, dar vor plăti pentru ceea ce folosesc și am construit noi din deficitul anilor pe care îi administrăm.

Eu vă mulțumesc și m-aș referi, după aceea, punctual, la fiecare dintre aceste amendamente.

Ca o ultimă precizare, suntem de acord să sprijinim agricultura cu propunerea aceea de 25% la Agenția veterinară sau ceva de genul acesta, când vom ajunge acolo. Dar nu mai mult, pentru că, deja, denaturăm și principiul, și 25% ați aprobat dumneavoastră și la interne.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Să luăm pe rând amendamentele.

Primul este amendamentul domnului senator Buruiană. Domnule președinte Marin Stelian, vărog să mă urmăriți, înțeleg că poziția comisiei este negativă la primul amendament?

Domnul Stelian Dan Marin:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 3 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Al doilea amendament este tot al domnului senator Buruiană. Îl supun la vot.

Cine este pentru? 29 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul domnului deputat Costin, cu corectarea...

Domnul Stelian Dan Marin:

Îl acceptăm.

Domnul Adrian Năstase:

Înțeleg că este o chestiune care se va opera la anexă, dar să fie un vot de principiu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, amendamentul a fost acceptat.

Amendamentul domnului Mocuța.

Domnul Stelian Dan Marin:

Este acceptat pentru 10 miliarde.

Domnul Adrian Năstase:

Aici sunt mai mulți colegi care au făcut amendamente în acest domeniu...

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

30, 20 și 10.

Domnul Adrian Năstase:

Și înțeleg că comisia acceptă 10.

Supun la vot amendamentul combinat al colegilor, însă pentru valoarea de 10 miliarde.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Amendamentul domnului Bud mai are inserată o completare în text.

Domnul Adrian Năstase:

Care este punctul de vedere al comisiei?

Domnul Stelian Dan Marin:

L-am discutat.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Rămâne textul din amendament, mai puțin suma, în loc de 30, 10 miliarde.

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot acest amendament, modificat sau revizuit, al domnului deputat Bud, dar la care s-au asociat și ceilalți colegi, în ceea ce privește cheltuielile în acest domeniu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamentul domnului deputat Comănescu. Îl supun la vot.

Cine este pentru? 14 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul domnului Avramescu a fost comasat cu amendamentul domnului Bud.

Amendamentul domnului Elek Barna. Înțeleg că domnul ministru a fost de acord, este vorba de 25% pentru Agenția națională sanitar-veterinare.

Domnul ministru Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

O să trec peste procent, pentru că așa am discutat cu domnul ministru și dânsul a fost de acord, 25 din încasările de la direcțiile sanitar-veterniară, care să se redistribuie pentru Agenția națională sanitar-veterinară și pentru oficiile județene de reproducție, pentru că sunt o continuare a muncii.

Domnul Adrian Năstase:

Ideea era următoare și aici, într-adevăr, a fost o obiecție din partea domnului ministru și a domnului președinte, în legătură cu sursa, dar înțeleg că ar fi modificată sursa, pentru că domnul Elek Barna sugera ca...

Domnul Valeriu Tabără:

Sursa care este previzibilă este de 25 de miliarde.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, iertați-mă, eu am înțeles ce ați spus, este vorba de veniturile proprii și 25% să rămână la dispoziția lor. Inițial, în amendament era vorba de amenzi și nu știu mai ce, și aici au fost obiecțiile domnului președinte Marin Stelian, dar înțeleg că în felul acesta s-ar ajunge la o soluție acceptabilă.

Domnul Valeriu Tabără:

Vreau să vă spun și altceva, că aceste surse nu vin numai din amenzi, ci vin și din taxele care se dau pentru avizele sanitar-veterinare și alte avize, care sunt absolut în lege.

Domnul Adrian Năstase:

Tocmai de aceasta este vorba!

Domnule președinte Marin Stelian, care ar fi formularea acceptabilă a amendamentului, ca să nu existe neclarități? Vă dau eu textul, este amendamentul 7.

Domnul Stelian Dan Marin:

Domnule președinte, amendamentul ar fi următorul: "Din sumele în lei și în valută încasate potrivit legii..."

Domnul Valeriu Tabără (din lojă):

Numai în lei!

Domnul Stelian Dan Marin:

"Din sumele încasate potrivit legii de către personalul poliției sanitar-veterinare..."

Domnul Valeriu Tabără (din lojă):

Și ale agenției naționale, nu numai ale poliției!

Domnul Stelian Dan Marin:

"Din sumele încasate potrivit legii de către Agenția națională sanitar-veterinară, o cotă de 25% se va reține de Ministerul Agriculturii și Alimentației, ca mijloace extrabugetare, pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital specifice dotărilor operative, în conformitate cu normele privind finanțele publice." Dar nu sună... "Din sumele încasate potrivit legii de către Agenția națională sanitar-veterinară, o cotă de 25% se va reține de Ministerul Agriculturii, ca mijloace extrabugetare, pentru finanțarea cheltuielilor materiale și de capital specifice."

Domnul Adrian Năstase:

Ideea este clară, vă rog, după aceea, să definitivați textul.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ideea a fost foarte clară, domnule Barna, vă rog, împreună cu domnul Tabără, să-l definitivați și să-l dați comisiei.

Amendamentul domnului Ioan Catarig, primul dintre ele, în legătură cu energia electrică din zonele extravilane și...

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 17 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Al doilea amendament al domnului Catarig, în legătură cu amenajarea hidrotehnică a râului Someșul Mare.

Domnule președinte Marin Stelian? Nu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Domnul Ioan Catarig (din sală):

Vă rog, și pe dumneavoastră și pe domnul Marțian Dan, să se numere voturile contra și abținerile!

Domnul Adrian Năstase:

Am reținut.

Următorul amendament este al domnului deputat Birtalan Ákos.

Punctul de vedere al comisiei? Nu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 12 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul domnului deputat Bud înțeleg că s-a comasat cu celelalte amendamente.

Amendamentul domnului deputat Alexandru Nicolae. Erva vorba de suplimentarea cu 50 miliarde lei la lucrări de investiții pentru întreprinderile producătoare de tehnică militară. Nu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Domnul Șteolea are mai multe amendamente.

Primul amendament, alineatul nou? Nu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 1 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Al doilea amendament al domnului Șteolea.

Cine este pentru? 10 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Al treilea amendament al domnului Șteolea.

Punctul de vedere al comisiei? Nu.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? 10 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul domnului deputat Teodorescu, în legătură cu continuarea lucrărilor la linia de cale ferată din județul Botoșani.

Punctul de vedere al comisiei? Nu.

Supun la vot.

Cine este pentru? 23 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Amendamentul domnului senator Cerăceanu.

Domnul Stelian Dan Marin:

Nu avem ce să votăm.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei este că el nu poate fi luat în considerare, îmi pare rău pentru domnul senator. La anexă se poate discuta, eventual.

Domnul ministru Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

La unul dintre amendamentele care a fost spus aici, al domnului Șteolea, dânsul propunea ca art. 15 alin. 2 pct. a) să sune cam așa: "1.776,4 miliarde lei pentru agricultură, silvicultură, irigații, desecări și combaterea eroziunii solului, cheltuieli de capital, prime pentru producătorii agricoli, subvenții de dobânzi la creditele acordate producătorilor agricoli, alte subvenții, inclusiv cele pentru acoperirea diferențelor de curs la importurile critice guvernamentale efectuate în 1991." Sunt importuri făcute de unele regii, RAIP și de alte unități, și va trebui să acoperim din buget aceste diferențe de curs. Despre aceasta este vorba, domnule președinte!

Domnul Stelian Dan Marin(din lojă):

Am înțeles, materia aceasta o cunosc, domnule ministru!

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Stelian Dan Marin:

Nu.

Domnul Adrian Năstase:

Bun, votul s-a și exprimat, de altfel, dar înțeleg că este o confirmare a acestui vot.

Domnul Valeriu Tabără (din lojă):

Este o acoperire a ceea ce s-a făcut atunci.

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles, domnule ministru, m-am consultat...

Poftim?

Domnul Stelian Dan Marin(din lojă):

De fapt, eu i-am răspuns înainte domnului ministru,

Domnul Adrian Năstase:

Probabil că dânsul nu a putut să asculte.

Stimați colegi,

Am discutat toate amendamentele. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră art. 15, în ansamblu, cu amendamentele acceptate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu 11 voturi împotrivă și 15 abțineri, art. 15 a fost adoptat.

Stimați colegi,

Vă propun să facem o pauză de o oră, dar numai pentru ședința comună. Rog colegii de la Camera Deputaților să mai rămână 10 minute pentru a finaliza acel proiect de lege venit în procedură de urgență, legat de protecția celor din industria de apărare.

Se reiau lucrările ședinței comune după pauză.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi parlamentari,

Reluăm dezbaterile noastre. Am ajuns la art.16. Inainte de a da cuvântul colegilor care s-au înscris pe lista de la prezidiu, are cuvântul doamna deputat Dobrescu pentru o chestiune de procedură.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să fac o propunere pentru ca economia de timp datorată de noi bugetului să fie reală. Și anume, să nu discutăm deocamdată acest articol de lege care este acum în litigiu, într-un litigiu important de 5oo miliarde lei. Stadiul exact îmi cer scuze, nu-l cunosc, probabil că azi-mâine va ieși de la Curtea Constituțională, urmând ca domnul președinte Iliescu să o promulge sau să se pronunțe asupra legii în cel mai scurt timp.

Deci, vă propun, deși știu că există și posibilitatea să rezolvăm prin rectificare această problemă, să discutăm acest articol de lege la sfârșitul articolelor și, eventual, la sfârșitul anexelor, cu anexa corespunzătoare lui, întrucât oferim cercetătorilor noștri un alt curaj în abordarea problemelor din 1996 în speranța că președintele Iliescu a promulgat această lege cu prevederea de 1%.

Deci, propunerea mea este să discutăm la sfârșit acest articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Cred că nu este bine să procedăm așa, să nu votăm un articol din buget pentru o lege care va ieși. Nici nu știm cum va ieși această lege, iar după părerea mea, deci îmi exprim o părere personală, chiar dacă această lege va fi promulgată, conform celor aprobate în Camera Deputaților, probabil că ea va putea fi aplicată de la 1 ianuarie 1997. Deci, nu are nici o legătură una cu cealaltă. Discutăm articolul și după aceea vom vedea ce o să fie.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiilor.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Trebuie să discutăm articolul pentru că am arătat, noi trebuie să ne încadrăm într-o limită a deficitului, indiferent de ce lege poate să apară. Pentru a plăti o sumă de la buget trebuie îndeplinite două condiții obligatorii: bază legală și prevederi cu această destinație în buget. Nu se îndeplinesc cele două condiții, nu se primește. Poate să fie bază legală, dar să nu ai sume cu această destinație în buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Nu mi se pare suficient răspunsul dat. Dacă există legea și nu se ține seama de ea la buget, înseamnă că bugetul este ilegal.

Deci, domnule președinte, hotarâți-vă, scoatem un buget ilegal, deși există o lege care prevede ca 1% din PIB să fie pentru cercetare și nu văd de ce Curtea Constituțională o poate respinge pentru că deja există precedentul că tot un procent din PIB e pentru învățământ. Dacă s-ar respinge această lege cu 1% pentru cercetare trebuie să se respingă și Legea învățământului. Ar fi absurd.

Deci, spuneți-mi, deși ar exista bază legală ca să dăm cercetării suma indispensabilă, dumneavoastră doriți să facem bugetul ilegal ? Ce să fie legal în cele două legi ? Vă rog frumos să precizați.

Domnul Dan Stelian Marin (din loja comisiei):

Dacă îl aprob prin lege, îl facem legal.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Tăvală.

Domnul Petre Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului ,

Eu cred că nu este lipsit de interes ca propunerea doamnei deputat Dobrescu să fie luată în considerație pentru că nu ne mână nimeni să ținem o evidență a succesiunii articolelor votate din proiectul de lege. Mai cu seamă că vom avea și această posibilitate de a ne raporta la legea pe care noi am votat-o cu toții și care urmează să fie promulgată.

Nu trebuie să ne gândim la faptul că este exprimată valoarea într-un procent din PIB. În toate țările, și din Europa centrală, ca să nu mai spunem est-centrală sau centrală și de est, dar și în țările avansate din punct de vedere industrial, valoarea cercetării este dată în procente în PIB. De exemplu, în Statele Unite este de 2,6%, în Germania de 2,45%, în Japonia de 3,o6%, în Cehia de 2,6%. Am datele acestea, dacă vă interesează... nu vreau să vă plictisesc cu ele.

Domnul Dan Stelian Marin (din loja comisiei):

Sursa ?

Domnul Petre Tănase Tăvală:

În documentația existentă la buget. Există date publicate. În Slovacia de 2%, în Ungaria de 1,1% ș.a.m.d. Deci, nu trebuie să ne ferim de această delimitare care rămâne constantă și raportată întotdeauna, indiferent de evoluția prețurilor și a cheltuielilor.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Vă rog să îmi îngăduiți să citesc art.136 din Constituția României : "Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege", iar alin. 5 din art.137 tot a legii fundamentale spune clar: "Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea unei surse de finanțare".

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru de stat.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele expuse aici de domnii parlamentari, eu aș vrea să fac câteva remarci și să exprim, totodată, poziția Executivului. Deci, pe de o parte ce prezenta domnul senator de la PNȚCD, acele procente din PIB care sunt alocate cercetării stiințifice, sunt o rezultantă, doamnelor și domnilor. Deci, pe baza alocării prin buget în raport cu opțiunile guvernului respectiv din țările menționate, fără a există un normativ predeterminat printr-o lege, făcându-se în execuție raportarea la ce s-a cheltuit la PIB să se obțină acele procente. Sigur, din țări superdezvoltate ! Aici este problema oului și a găinii. Întâi ne dezvoltăm și după aceea alocăm la cercetare sau întâi alocăm la cercetare și după aceea devenim dezvoltați sau mergem în paralel cu un ritm rațional de alocare la aceste destinații, într-adevăr, foarte importante, dar care trebuie să se încadreze și ele în limitele generale ale cadrului bugetar al țării. Deci, acelea sunt cifre rezultate și nu cifre planificate.

Noi ce facem prin legile acestea, la propunerea dumneavoastră, a unora dintre dumneavoastră este să planificăm prin lege bugetul, ca și înainte. Sigur, nu este uzual, dar opțiunea este de partea dumneavoastră.

Mai în glumă, mai în serios, unui domn parlamentar din opoziție, îi zic: "domnule, dar dumneata ai putea să guvernezi...

Domnul Sergiu Cunescu (din bancă):

Numele, spuneți numele.

Domnul Florin Georgescu:

Nu, am învățat și eu ceva din tehnica Legislativului și nu îi menționez numele chiar dacă mă rugați dumneavoastră, domnule președinte.

Deci, un distins parlamentar spunea: "sigur, aceasta este o situație de fapt, s-a câștigat la vot, dar dacă eu aș fi la guvernare, aș anula mâine legea asta".

Deci, la partea de conținut concret, chestionarul de principiu, v-am spus că acolo, acele procente sunt o rezultantă și nu niște cifre prestabilite, cum se încearcă la noi aici.

Acum partea concretă, de tehnică bugetară. Noi suntem la art. 16 acum. Bugetul se elaborează în conformitate cu legile, cu cadrul juridic existent. Tot dumneavoastră ați stabilit că o lege există atunci când ea este publicată în Monitorul Oficial. Până atunci, ea se află pe diferite circuite ale filierei , Legislativ, Curte Constituțională, promulgare ș.a.m.d. Deci astăzi la ora aceasta, la ora 3,10, nu avem lege. Avem un act normativ care e pe circuit și, probabil, că se va aproba într-o anumită formulă. Dacă el va apărea la un moment dat, tot dumneavoastră sunteți cei îndreptățiți și cei care puteți decide, ca putere suverană în stat, ca această prevedere să fie în acel moment, peste 2,3,5,7 zile când va fi lege și trebuie să ținem seama de ea, să o includem în calculele bugetare și să spunem că la cercetare în loc de 518 se alocă 92o, cam aceasta este proporția, raportul de mărime. Și, totodată, dumneavoastră, la sugestia noastră, e adevărat, ați aprobat la art.2 "Venituri, cheltuieli" și un anumit deficit pe baza rațiunii că suntem cu toții de acord că deficitul este dat și nu poate să fie mai mare, pentru că altfel nu mai e consistent cu 20% inflație, nu mai este consistent cu sursele de alimentare a economiei naționale, cu credite în condițiile subcapitalizării ș.a.m.d., se strică toată arhitectura, tot eșafodajul premiselor economice ale acestui buget. Putem să vorbim despre alt buget, dar nu despre acesta pe care îl propunem noi ! Un buget pe care îl propun alții, cu 30% inflație, dar care poate că e consistent cu platforma lor politică și electorala, dar nu mai e cu a noastră. Deci, în momentul acela se spune că se majorează cu 4oo miliarde la cercetare . În ce condiții? Crește cheltuiala cu 4oo miliarde, iar veniturile sunt tot acelea, pentru că nu ați aprobat o lege prin care să vină mai multe venituri la buget. Ați aprobat o lege prin care să se cheltuiască mai mult de la buget la o anumită destinație și atunci crește deficitul de la 2,2 la 2,6 și trebuie să spuneți tot dumneavoastră de unde luăm resursele pentru că nici FMI nu ne dă bani mai mulți astăzi în programul pe care îl avem, iar noi vom spune cine nu vrea să voteze și cine nu e de acord cu programele FMI-ului (aplauze de dezaprobare).... Da... luăm stenograme să se vadă, pentru că știți ce ? Culmea e că tocmai cei care ne împing la asemenea capcană se duc și ne reclamă pe acolo, la FMI, că noi nu avem voință politică să aplicăm programele. Dar nu suntem lăsați să o facem. Sau, tot dumneavoastră veniți, dacă sunteți de acord cu programul FMI, și ați spus de atâtea ori că sunteți de acord, dar nu aveți încredere în doctorul sau sau în cel care.... așa s-au exprimat unii, eufemistic, că nu sunt în stare să-l aplice. Or, noi tocmai aceasta demonstrăm că suntem în stare, că am aplicat până acuma și mai vrem să aplicăm și în continuare, dar nu prea suntem lăsați. Totuși noi ne luptăm să putem să le aplicăm.

Dacă agreați o asemenea abordare , se poate să ne încadrăm în deficitul care este consistent cu inflația pe care ne-o propunem, cu politica monetară pe care cu toții o apreciem că trebuie să fie corelată cu politica fiscală. Dar, tot dumneavoastră spuneți de unde să tăiem 4oo miliarde ca să alocăm în plus 4oo miliarde pentru cercetare și să rămânem în parametrii art.2. "Venituri, cheltuieli", deficit de 3,5% la bugetul de stat, implicit 2,2% pe buget consolidat.

Deci, creșterea cheltuielilor fără sursă ar însemna un deficit de 3,9 la bugetul de stat și 2,6 prin consecință la bugetul general consolidat, cu denaturarea tuturor dezechilibrelor și cu afectarea programelor externe, a imaginii, a credibilității și a tuturor celorlalte elemente care derivă de aici.

Vreau să conchid această intervenție și să vă repet că în acest moment nu avem nici o lege care să ne spună de 1% și vă propun să discutăm art.16 așa cum este. În momentul când se va promulga și va fi publicată în Monitorul Oficial legea respectivă, există posibilitatea să se includă în buget și să se redistribuie sume sau tot dumneavoastră pe baza de rațiune și de analiză a situației concrete puteți să spuneți la art.16 un amendament: "Legea Y se aprobă de la l ianuarie 1997 " pentru că bugetul era deja construit și spațiul financiar este limitat. Deci, există soluții care să permită.....

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, suntem pe chestiune de procedură. Rugămintea mea este să ...

Domnul Florin Georgescu:

Eu am finalizat, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Când se discută probleme de procedură, rog să nu mai intervină reprezentantul Guvernului. Problema de procedură este numai a noastră. Dânsul intervine când discutăm textul legii.

Propunerea doamnei deputat de a discuta mai târziu articolul respectiv este strict de procedură și nu este competent Guvernul să se pronunțe. De aceea, în problemă de procedură parlamentară, dânsul nu să termine mai repede, ci să nu mai înceapă. Da, domnule ministru ?

Domnul Florin Georgescu (din loja invitaților):

Nu este problema aceasta.

Domnul Adrian Năstase:

Lăsați-mă pe mine să o lămuresc, pentru că mă descurc.

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește intervențiile reprezentanților Guvernului, sigur că domnul Ciumara are dreptate sub un anumit aspect, dar formal, regulamentul permite oricând reprezentantului Guvernului să intervină în dezbateri. Eu cred că domnul ministru a vrut totuși să ne ajute să rezolvăm problema.

Chestiunea stă în felul următor: după părerea mea, și vă rog să nu începem să facem discuția de fond cu ocazia dezbaterilor pe procedură, deci, din punct de vedere formal, ca să reiau această chestiune, nu avem o lege pe care să o punem în discuție. Și, chiar dacă am avea-o, până la urmă, am avea aceeași problemă. Aici să fim foarte sinceri unii cu alții și să vedem care este de fapt problema. Problema este aceea a suplimentării, de fapt, a fondurilor pentru acest capitol cu 400 sau 420 miliarde de lei. Deci, dacă dorește cineva să facă un amendament de acest gen, să-l facă cinstit, gospodărește. Să crească bugetul cu 420 miliarde lei, să dea și sursa de finanțare, cum este corect și discutăm amendamentul. Deci, aceasta este problema de fond. Dacă se dorește, să se facă un astfel de amendament și comisia se va pronunța. Dar în orice caz, nu știu, pentru rațiuni pe care nu le cunoaștem, știu eu, se strică tipografia la Monitorul Oficial și nu se mai publică Monitorul Oficial câteva luni. Ce facem, așteptăm până atunci ?

Deci, vreau să vă spun că din punct de vedere procedural nu se poate accepta amânarea textelor pe acest temei. Lucrurile se pot complica, Curtea Constituțională poate considera că trebuie să intre în vacanță timp de 3 luni înainte de a judeca această chestiune. Nu este nici un fel de temei pentru o astfel de formulă, dar, pe fond, repet, chestiunea care este de bază, și acest lucru trebuie judecat dacă cineva dorește să o aducă în discuție, este aceasta pe care am pus-o.

Așa încât eu vă propun să trecem la discutarea problemelor respective și are cuvântul domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

Domnule deputat, aveați cuvântul.

Va urma domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că aceste discuții, stârnite cu bună credință de doamna deputat Dobrescu pe motiv de procedură, au făcut să ajungem la fondul problemei și aproape că s-ar putea spune că nu mai are rost să mai discutăm în fond, după pledoaria descurajantă pe care ne-a făcut-o domnul ministru, adineaori.

Sigur că n-am decât să invoc afirmația care a devenit truistă că activitatea de cercetare-dezvoltare condiționează nemijlocit progresul tehnologic, care la rândul lui înseamnă creștere economică și avantaje benefice pentru populație din punct de vedere social. Dar, recurgând la argumentul foarte clar expus de domnul președinte că noi știm foarte bine că legea care prevede acea încurajare financiară a activității de cercetare-dezvoltare a fost acceptată cu largă majoritate de noi, de ambele Camere ale Parlamentului, nu ne putem ascunde după deget că încă nu a fost tipărită. Este o lege valabilă de acum încolo.

În consecință, diferența de 4oo miliarde, așa cel puțin sunt eu informat că ar fi, admitem că PIB-ul se cifrează la 92 mii de miliarde lei, deci pentru a ajunge la cele 920 miliarde pe care l-ar reprezenta acest minimum acceptat de noi, prin legea care așteaptă numai tiparnița, este necesar să sugerăm de unde se ia această diferență de 400 de miliarde.

Eu vă mărturisesc că formularea pe care o dă Constituția la art. 136 alin.5 pe care parcă l-a citat un domn deputat, nu înseamnă chiar obligația pentru parlamentarul care face amendamentul, sugestia respectivă să propună el însuși pentru că de fapt formularea, vă aduc aminte că, este : "nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare". Nu înseamnă că eu, parlamentarul X, trebuie să stabilesc această sursă. Mie mi se pare că, de fapt, nici nu este potrivit. În fond, orice buget și mai ales bugetul de stat reprezintă un echilibru foarte complex în care intervin nenumărați parametri, pentru care lucrează o echipă de oameni foarte competenți, timp de multe luni de zile, sub conducerea unui dirijor foarte abil cum este domnul ministru de stat Georgescu, încât mi se pare chiar imprudent să zicem că eu senatorul X sau deputatul Y, gata am și spus: "ia de colo și dă dincoace, unde legea, totuși, consfințește obligația de a se prevedea o sumă minimă.

Propunerea, domnilor, în mod concret este formulată, așa cum ne-a cerut, de fapt, regulamentar, domnul președinte, ca suma de 518 miliarde să fie înlocuită prin suma de 920 miliarde lei, atât.

Sala:

De unde ?

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Eu ce am spus până acum ? Echipa foarte pricepută a Ministerului de Finanțe să încerce să găsească această soluție .

Domnul Adrian Nastase:

Domnule deputat, dacă este atât de simplu, de ce nu ați spus 5 mii de miliarde ?

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Pentru că legea.....

Domnul Adrian Năstase :

Dacă, oricum, nu aveți obligația să stabiliți sursa, puneți 5 mii de miliarde ca lucrurile să fie și mai clare.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Pentru că, totuși, legea ne-a dat acest drept, minim de 920 miliarde .

Domnul Adrian Năstase:

Și atunci s-a procedat în același fel. În sfârsit...

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Viorel Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul Munteanu, înaintea mea, a spus un lucru care este în contradicție cu Constituția. Îi reamintesc domnului deputat că în Constituție se spune în felul următor: legea poate intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau dacă este specificată expres în legea respectivă o anumită dată. În același timp, pe lângă faptul că există 5 zile în care este dreptul constituțional de a se contesta legea, și președintele țării mai are, în prima fază, 20 de zile pentru reexaminare, după care se va discuta din nou în amândouă Camere, iar după aceea președintele mai are încă 10 zile. Deci, făcând acest calcul simplu, se ajunge la cel puțin o lună și jumătate, dar între timp, eu cred că bugetul poate fi adoptat chiar mai repede.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, chestiunea aceasta am depășit-o.

Domnul Viorel Munteanu:

Am depășit-o, dar văd că pentru unii nu este clar.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu. Deja domnul deputat a făcut un amendament în sensul că suma respectivă să fie ridicată la 920 miliarde lei, dar a spus că nu este de datoria celui care cere, ci a celui care dă, să ofere sursa de finanțare. Sau cu alte cuvinte, cel care propune o anumită modificare, o schimbare, o cheltuială bugetară nu are nici o responsabilitate în această problemă și că de fapt ar putea să vină la limită 500 de deputați, care toți, să ceară câte 500 miliarde lei pentru o chestiune sau alta și ar fi obligația Ministerului de Finanțe să găsească surse de finanțare. Acest lucru l-am înțeles eu din pledoaria domnului deputat.

Domnul Viorel Munteanu:

Da, dar mai există și o lege din 1991, Legea finanțelor publice , Legea nr.10, care spune că nu se poate introduce în bugetul de stat orice cheltuială fără o anumită aprobare și o anumită justificare. Deci, dacă venim fiecare și propunem câteva zeci de miliarde, ar mai trebui să aibă și baza legală ca respectivii să le și cheltuiască. Deci, aceasta încercam să-i explic domnului deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Noi putem, pur și simplu aici....

Domnul Viorel Munteanu:

Putem să introducem orice sumă și cineva o cheltuie cum consideră el.

Domnul Adrian Năstase:

Ce se întâmplă ? Noi putem să introducem de fapt aici, să modificăm cifra la cheltuieli, dar să mai modificăm nu știu unde, în altă parte la un capitol.

Deci, domnul deputat are dreptate cu amendamentul sau, în orice caz, sigur că teoretic ar fi trebuit să facă amendamentul la comisie, să-l discute, dar dincolo de acest lucru, considerăm că este vorba doar de un amendament de redactare - în loc să punem 500 miliarde punem 900 miliarde - deci, dincolo de această chestiune se pune problema textului de lege ca atare și a fundamentului juridic, dar care cred că nu mai este relevant și problema trebuie discutată strict, așa cum am făcut și la celelalte capitole bugetare, prin prisma sursei de finanțare, dacă ea există sau nu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Ați înțeles perfect intenția pe care am avut-o. Acum, sigur că sunt dator să vă explic că un astfel de amendament nu putea fi propus în decembrie comisiei pentru că legea de aprobare a Ordonanței 25/1995 era de-abia în dezbatere. Era foarte neclară concluzia la care Parlamentul va ajunge.

Domnul Adrian Năstase:

Aveți dreptate.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă propun, stimați colegi, să trecem în revistă luările de cuvânt sau mai bine zis să dăm cuvântul celor care s-au înscris și, la sfârșit să dăm cuvântul domnului ministru, comisiei...

Deci, dumneavoastră sunteți înscris la nr.8.

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe, apoi domnul senator Tănase Tăvală.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Eu nu am să uzez de răbdarea dumneavoastră pentru a reaminti texte constituționale, dar momentele ne-o impun.

Iată, art.137 alin.2 ne arată foarte relevant că numai Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat pe care le supune spre aprobare Parlamentului.

În al doilea rând, cu îngăduința dumneavoastră, vă rog să aveți în vedere că în construcția proiectului bugetului sunt luate în seamă nu numai n variante, ci sunt luate în seamă calcule analitice pentru armonizarea veniturilor, a cheltuielilor și, mai ales, pentru a defini, a cuantifica ceea ce numim echilibru financiar.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am o rugăminte. Dacă se poate să veniți la chestiune.

Domnul Gheorghe Ana:

Da. În acest sens, domnule președinte, aceasta doream să vă spun, că nu mi se pare oportun să discutăm suplimentarea acestui articol din proiectul Legii bugetului atâta vreme cât nu avem concretizate sursele de acoperire, atâta vreme cât Constituția nu ne permite, totuși, să înscriem în bugetul de stat o cheltuială fără acoperire.

Dacă am votat, la vremea respectivă dimensionarea deficitului bugetar, nu putem să acceptăm acum suplimentarea acestuia cu circa 400 miliarde lei.

Vă mulțumesc .

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tănase Tăvală dacă mai dorește să intervină. Va urma doamna deputat Paula Ivănescu.

Domnul Petre-Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni,

Comisiile pentru drepturile omului din cele două Camere au înaintat, încă de la începutul lunii decembrie, amendamente la proiectul de Lege a bugetului de stat. În materialul acela, la art. 16 s-a făcut un amendament, pe care eu îmi permit să-l citesc și să rog să fie luat în considerație.

Încă înainte de a fi dezbătută legea pentru activitatea de cercetare, pe seama Ordonanței Guvernamentale nr. 25 din 11 august a anului trecut, s-a ținut seama la art. 11 de posibilitățile care ar putea să fie luate în legătură cu cheltuielile prevăzute pentru organizarea și activitatea de cercetare, la toate nivelurile care sunt și există și la noi în țară.

Aș vrea, totuși, să fac o referire iarăși la PIB. Din 1993, cheltuielile pentru cercetare au evoluat cu 2 sutimi în fiecare an, cu 2 sutimi din PIB, și anume: în 1993 a fost 0,54 la sută, în 1994 - 0,56, în 1995 - 0,58, iar în 1996 - 0,56. Deci, a scăzut cu 2 sutimi. Eu cred că nu este în ordine, iar faptul cum pune domnul ministru Georgescu problema: ce-i mai întâi, dezvoltarea societății sau cercetarea? Întâi este cercetarea și de pe urma cercetării și a rezultatelor cercetării se dezvoltă societatea. De aceea, trebuie să prevedem înainte sumele, cheltuielile care trebuie să fie făcute atunci când dorim să existe o activitate creatoare de bază. Este vorba de 36.600 de cercetători pe care îi avem în toată țară, iar cu cei care sunt ajutori de cercetare sunt vreo 116.000 de cercetători. Nu este un lucru extraordinar de mare. Ar trebui să avem mult mai mulți pentru ca ceea ce noi ne propunem să facem în perspectiva timpului să poată să fie realizat. Îmi permit să citesc amendamentul, respectiv articolul reformulat art.16 "Pentru finanțarea programului național de cercetare-dezvoltare a altor lucrări de cercetare fundamentală aplicativă și dezvoltare tehnologică, precum și a celorlalte activități de cercetare-dezvoltare se alocă suma de 926,2 miliarde lei, echivalentul a 1 la sută din produsul intern brut, din care 172 miliarde lei pentru cofinanțarea unor activități de dezvoltare tehnologică" - și textul curge.

Sursa de finanțare o considerăm că poate să fie resursa bugetară pentru anul 1996. De ce vă spun treaba aceasta? Pentru că se amână în permanență judecarea acelor acte de corupție din care se poate foarte bine valorifica și vărsa la bugetul de stat valorificarea acestor bunuri, care pe căi absolut ilicite au fost realizate. Numai în Timișoara, în cursul anului trecut și acestui an, numai doi foarte mari cetățeni, care au săvârșit evaziune fiscală de aproximativ 500 de miliarde de lei. Or, treaba aceasta este elocventă.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Paula Ivănescu. Va urma domnul senator Andrei Țugulea.

Aveți cuvântul, domna deputat.

Doamna Paula Ivănescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Am o rugăminte. Înainte de a-mi prezenta amendamentul, aș vrea să permiteți reprezentantului Ministerului Cercetării și Tehnologiei să ne prezinte punctul de vedere al acestui minister.

Observ că nu este domnul ministru în sală, dar este un domn secretar de stat,care ar putea să ne aducă lămuriri pentru toți colegii din sală, dacă se poate, bineînțeles.

Domnul Adrian Năstase:

În legătură cu ce aspect, doamna deputat?

Doamna Paula Ivănescu:

În legătură cu viziunea de ansamblu a Ministerului Cercetării și Tehnologiei cu privire la activitatea și, bineînțeles, finanțarea acestui minister, referitor la programele naționale de cercetare.

Domnul Adrian Năstase:

Mi se pare că este o idee foarte bună. În final, sigur, voi da cuvântul. La sfârșit va vorbi și dânsul, din partea Guvernului.

Doamna Paula Ivănescu:

Da, este o idee. Eu vroiam să știu dacă amendamentul meu pică sau nu pică bine. Poate că renunțam la el. (Rumoare în bancă ministerială).

Domnule ministru al finanțelor, vă rugăm să nu anticipați votul. Deocamdată noi suntem parlamentari și noi votăm !

Rugămintea mea este pentru colegii din sală să-mi acorde un minut de atenție pentru că prezint un amendament care se referă, într-adevăr, la suplimentarea sumei acordate MCT-ului, dar nu cu cele 400 de miliarde invocate de colegii mei mai înainte. Se referă la o suplimentare cu 98 de miliarde, ceea ce ar reprezenta bugetul de 1 la sută aplicat începând din luna mai când noi sperăm că legea va fi publicată în Monitorul Oficial. Conform procedurilor de elaborare a unei legi, nu are nici un motiv, chiar dacă se strică tiparnița Monitorului Oficial sunt destule tiparnițe în țară, în așa fel încât această lege să fie publicată în timp util.

Deci, am făcut o socoteală pur și simplu aritmetică. Începând din luna mai când această lege va intra în vigoare, bugetul de 1 la sută aplicat ar însemna o suplimentare de 98 de miliarde, ceea ce reprezintă ceva peste 0,1 la sută din PIB. Amendamentul se referă la modificarea sumei globale acordate MCT-ului, în loc de 518 miliarde, să apară suma de 616 miliarde lei.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Andrei Țugulea. Va urma domnul senator Emil Tocaci.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Andrei Țugulea:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

O mică remarcă generală, pe care trebuie s-o fac. Dacă lucrurile sunt atât de analitic și bine calculate, de ce bugetul mai trebuie rectificat? Abia îl votăm și în august îl rectificăm. Prin urmare, concluzia este foarte simplă. Atâta timp cât admitem că bugetul poate fi rectificat e clar că el nu este bătut în cuie. Dacă e bătut în cuie, atunci punem un articol final în care spunem că acest buget pe 1996 nu poate fi rectificat. Scurt și nu mai cer nimic. Dacă, însă, acest lucru nu se poate face și, evident, nu se poate face și trebuie să admitem că pragmatic este să poată fi rectificat, atunci trebuie să ne supunem acestei reguli care a fost aplicată și care a funcționat.

Revenind la suma afectată bugetului cercetării, argumentele domnului ministru de finanțe și ale altora sunt corecte. O lege care să fixeze 1 la sută nu există. În consecință, se poate face următorul lucru: noi sperăm ca aceeastă lege să fie aplicată. Există un amendament, pe care l-am dat în scris, domnule președinte, care sună așa la sfârșit (alineat final):"La rectificarea bugetului, această sumă se va alinia la prevederile legale în vigoare." Dacă Ordonanța 25 în forma în care am votat-o va fi promulgată de președinte, Guvernul va trebui să se supună. De unde surse? Păi, de aceea se face rectificarea. Ce înseamnă rectificare? Că există venituri suplimentare și există cheltuieli suplimentare. Deci, dacă există venituri suplimentare va fi rectificată în consecință.

De asemenea, rețin ideea doamnei care a vorbit înaintea mea, nici o lege nu se poate aplica retroactiv. Prin urmare, este foarte clar că un buget de 1 la sută nu poate să prevadă 1 la sută din PIB pentru tot anul admițând că legea se aplică mai târziu. Dar, proporțional, se poate. Dacă ea ar fi fost adoptată astăzi, aveam trei trimestre, deci, puteam să cerem 0,75 la sută.

Prin urmare, amendamentul meu este înscris acolo și cred că este rațional și cred că el va putea să ne ajute din punctul de vedere pe care îl dorim cu toții.

În a doua ordine de idei, dar aici am să intervin la anexe, dumneavoastră știți că eu am cerut 15 miliarde suplimentare pentru bugetul de cercetare al învățământului și am să mai cer 2 miliarde pentru Academie, și spun și de unde cer. Argumentele am să le aduc la anexe, ca să nu mergem mai departe. Dar, spun de unde cer, și anume 15 plus 2 fac 17, 15 de la 100 de miliarde care sunt pentru cofinanțare și 2 miliarde care vor fi date Ministerului Învățământului, din sursele pe care le are Ministerul Învățământului - am să le comunic domnului ministru de finanțe atunci. Prin urmare cifra globală nu se schimbă în nici un fel, decât o redistribuire.

Rog reprezentanții Ministerului Cercetării în care am lucrat, să nu se supere pe mine, dar sper că pentru cofinanțare vor obține prin acest amendament al meu, când Legea 25 va fi adoptată.

Merci.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Emil Tocaci. Va urma domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Din păcate este adevărat că ordonanța sau legea care se referă la ordonanță nu a fost încă promulgată. Strict formal, domnul ministru al finanțelor are dreptate, din păcate, în acest sens.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

..."și" în acest sens...

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, domnule ministru, dacă se poate să nu mai comentați.

Domnul Emil Tocaci:

Domnul ministru adaugă "și în acest sens". Eu nu sunt de acord cu acest "și" și bănuiesc că nici mulți dintre dumneavoastră.

Dar, în acest sens și strict formal, are dreptate. A fost un moment nefericit atunci când raportul de mediere care prevedea acest 5 la sută și care în mod confortabil a trecut prin Camera Deputaților a căzut pur și simplu la Senat cu o diferență de vreo două voturi, grație unui coleg care și-a votat vreo trei sau patru colegi absenți - noi având vot electronic.

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat în ipoteza în care nu ar fi avut loc acest eveniment nedorit și această atitudine ciudată a unui coleg? Ar fi găsit domnul ministru al finanțelor fonduri pentru a respecta legea? Bănuiesc că da. Bănuiesc și de unde. Cred - aici mă poate confirma sau infirma, probabil mă va infirma, dar eu o spun totuși - cred că din acele foarte multe și substanțiale cheltuieli care se referă la menținerea capacității de exploatare a unor mine. Foarte multe și foarte vag exprimate, dar, sigur, probabil că și ele au rațiunea lor, cea cunoscută sau cea mai puțin cunoscută. Sau din altă parte. Esențial este că acum suntem aici, că formal se poate obiecta că legea nu există, din păcate și cu toate acestea,în spiritul legii încă nepromulgate, eu susțin amendamentul care reclamă acel 1 la sută și mă asociez și amendamentului colegului Țugulea, care este foarte rezonabil, stimați colegi, și pe care vă rog să-l votați.

Eu venisem cu intenția unui alt amendament, dar antevorbitorul meu, colegul de Senat și de breaslă, profesorul Țugulea, a adus un amendament pe care-l găsesc superior celui pe care vroiam să vi-l propun, motiv pentru care îl susțin. Iar resursele pe care acest al doilea amendament iarăși le va reclama sunt de părere că vor fi găsite, dacă prin votul dumneavoastră amendamentul devine unul dintre punctele legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nestor Călin. Va urma domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După părerea mea problema este tranșată și, cred eu, că deși s-au spus foarte multe argumente, primul ar fi trebuit să se refere la art. 110 din Constituție, pentru că atunci când noi am luat în dezbatere Legea 25, ordonanța prin care am acordat 400 de miliarde de la bugetul de stat, conform art. 110 din Constituție informarea la dumneavoastră este obligatorie. Și, atunci, dacă dumneavoastră ați luat act de această situație mai puteți să reveniți acum? Pe noi nu ne interesează legea când intră în vigoare și dacă intră sau dacă va intra. Important este dacă Guvernul a fost informat conform art. 110 din Constituție, de o cheltuială de 400 de lei (!) și cu asta s-a încheiat problema. Pentru că fiind informat, dumneavoastră trebuia să vă puneți de acord toate problemele la bugetul de stat. Deci, acordul, consimțământul dumneavoastră, luarea la cunoștință are relevanță. Restul, să știți că nu ne interesează. Chiar cum a spus domnul profesor, domnul senator aici, că trebuie calculat pe o treime, pe două trimestre și așa mai departe. Nu! Trebuie avută în vedere această sumă de 400 de miliarde din momentul în care Guvernul conform, repet, art. 110 din Constituție a luat cunoștință de această sumă. Este o procedură specială, domnilor. Art. 110 spune că "numai în caz de modificare a legii bugetului de stat se cere înștiințarea, informarea obligatorie a Guvernului. Oare nu are nici un fel de consecință juridică această informare obligatorie? Am trecut de faza asta. Eu cred că Guvernul trebuie să se conformeze. Dar, să nu ne uităm obligația noastră de a indica resurse la bugetul de stat.

Domnilor, înainte, toate societățile comerciale vărsau 1 la sută din cifra lor de afaceri - și eu cred era foarte bine. Veneau banii la cercetare și în condițiile alea nici nu se mai putea pune problema, domne, nu este 1 la sută, e mai mult sau mai puțin. Dacă contribuabilul venea cu 1 la sută, atât trebuia să fie și din PIB. Dar, eu cred că s-a terminat, prin Ordonanța 25 s-a revenit asupra acestei probleme. Nu o mai putem discuta. Dar, eu cer Ministerului de Finanțe și rog Guvernul să aibă în vedere toate acordurile privind evitarea dublei impuneri.

Domnilor, s-au pronunțat și specialiști și cei care sunt vizați direct. Dubla impunere nu ne favorizează, evitarea, pentru că persoana juridică străină, omul de afaceri străin, dacă este scutit de impozit la noi în țară, nu este scutit la el în țară, ceea ce nu înseamnă mare lucru. Și de ce să-l scutim să plătească impozite la noi și să-l determinăm să plătească impozite în țara lui de origine, unde este înregistrată persoana juridică?

De aceea, rog Guvernul să ia în examinare toate acordurile internaționale și, acolo unde crede că este de cuviință și unde nu s-au respectat anumite obligații reciproce poate trece la denunțarea acestor convenții și care poate să vină să creeze sursa bugetară de care avem nevoie.

Vă mulțumesc. Eu susțin amendamentul privind 1 la sută din PIB, 920 de miliarde de lei să fie bugetul pentru cercetare, având în vedere ca temei legal - iertați-mă - repet, art. 110 din Constituție.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Gheorghe Cristea. Va urma domnul deputat Ioan Maier.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Incep prin a spune că domnul ministru Florin Georgescu are un mod absolut original de a discuta despre lege în general, și despre legi, în genere. Nu se poate modifica deficitul bugetar, acum când se aprobă cheltuielile, dar se poate modifica cu 1.000 de miliarde peste trei luni. Se poate. Se mărește și deficitul în PIB. Nu se poate ține cont acum de o lege votată deja de Parlament, dar se poate ține cont de o altă lege despre care Guvernul are intenția abia acum s-o trimită Parlamentului și pe care n-a trimis-o încă și așa mai departe.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că procentul - și nu vreau să mă refer decât într-o singură frază - de 1 la sută este un act de disperare. Este un act de disperare pentru a impune totuși Guvernului noastru, care gospodărește cu grijă banii, o sumă decentă pentru cercetare. Pentru că, altfel, dacă n-am fi apelat la așa ceva, mărinimia domnului ministru de finanțe în materie de alocații pentru cercetare științifică tinde către punctul zero și vreau să-i reamintesc că din 460 de miliarde promise de la microfonul ăsta, anul trecut, a dat 310 miliarde. Atât. Bănuiesc că minusul, nedat acolo, ar fi menținut lucrurile de altă natură. Aș vrea să reamintesc că și în 1994, situația este și mai proastă. 28 la sută din alocație a ajuns, într-adevăr, la cultură, iar disperarea te duce, într-adevăr, și la lucruri care, poate nu respectă o tehnică financiară. Și ajungem în această situație. Și, tot domnul ministru este mărinimos în alte cazuri.

Textual, deci, din exercițiul de încheiere a contului pe 1994 rezultă rămășițe de încasat la bugetul statului, 1.650 de miliarde de lei. Tot textual, din același buget, drepturile constatate - vă rog să rețineți - drepturile constatate și datorate statului, erau de 11.400 de miliarde la o estimare bugetară inițială de 9.800 făcută de către domnul Florin Georgescu. Deci, drepturi constatate mai mari cu 2.000 de miliarde și neîncasări de 1.600 de miliarde.

Care sunt, de fapt, ca să ne apropiem de sursa celor 400 de miliarde, drepturile constatate de încasare? Și, aici, dacă ne poate răspunde punctual domnul ministru este foarte bine, pentru 1995? Eu pot să avansez o sumă, n-am certitudinea că este foarte exactă, neîncasări la bugetul de stat de 3.400 de miliarde, dobânzi pentru neplata acestor sume de aproape 1.500 de miliarde. Și, de asta vă spun, dobânzi de penalizare în baza unei legislații pe care noi am adoptat-o pentru ca cei care sunt debitori, răi platnici etcetera să fie penalizați pentru a aduce bani în bugetul statului.

Se mai ridică o întrebare și cu asta am să și închei. În momentul în care s-au adoptat, totuși, niște ordonanțe, care afectează și vedem foarte bine, substanțial veniturile statului, nu s-a avut în vedere că există sectoare de activitate care trebuie să trăiască? Nu spun să se dezvolte, pentru că noi, cu suma respectivă nici nu ne prea putem permite să discutăm de dezvoltarea cercetării științifice sau de așezarea ei la nivelul la care, într-adevăr, să contribuie la dezvoltarea economică, așa cum spunea domnul ministru mai devreme.

Noi ne propunem s-o menținem în viață. Este așa ca un fel de tub de oxigen, numai că tubul ăsta în viziunea domnului Florin Georgescu, este din ce în ce mai mic. Deci, are un volum mai mic de oxigen. Anul trecut a fost redus la jumătate. Dacă rămâne actuala alocație bugetară pe estimările existente la Ministerul de Finanțe și, evident, nu în altă parte, cercetarea științifică mai moare cu un procent, dacă vreți. Nu știu cu cât. Cu 10 cu 12 cu 15 la sută, dar realitatea ne va conduce acolo.

Deci, am încheiat, domnule ministru. Vă rog frumos să prezentați Parlamentului care sunt sumele, care n-au ajuns la bugetul statului în 1995 și care, conform legislației în vigoare și Legii finanțelor publice trebuiau să ajungă acolo și să vedem dacă nu cumva aceste sume sunt mult mai mari decât efortul necesar pentru a îndeplini o cerință cuprinsă într-o lege încă nepublicată de 1 la sută.

Și, evident, întrebarea a doua dacă aceste 1.650 de miliarde din 1994 a ajuns, totuși, până la urmă în bugetul statului - eu cred că nu pentru că veniturile pe anul trecut, după cum știți foarte bine și dumneavoastră au fost cu 2.000 de miliarde mai mici decât ceea ce v-ați propus să realizați prin proiectul bugetului de stat, deși ar fi trebuit să fie mai mari decât ceea ce s-a propus.

Mulțumesc

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Maier.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Maier:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să fiu foarte pragmatic în ceea ce spun și să mă refer exact la prevederile din articolul în cauză. Anume, este vorba de alocarea a 100 de miliarde de lei pentru cofinanțarea unor activități de dezvoltare tehnologică, de transfer tehnologic și valorificarea rezultatelor.

Domnilor colegi,

Nu este un secret pentru nimeni că în ultimii ani, deși, resursele au fost destul de reduse s-au finalizat zeci de teme de cercetare, există deja un portofoliu însemnat de asemenea realizări, dar foarte puține dintre ele au fost aplicate în sfera producției, foarte puține dintre ele și-au dovedit eficiența în plan tactic.

Sigur că în mod normal toate ar trebui să fie introduse pe flux, toate ar trebui să-și găsească profitabilitatea în creșterea venitului național, în creșterea PIB-ului, adică exact a acelor structuri ale bugetului pe care noi le găsim astăzi neîndestulătoare.

În situația dată sigur că se impun niște priorități. Așa cum în toate domeniile obiectivele începute sau obiectivele deja finalizate urmează să-și găsească concretizarea în producție, așa cred că și în domeniul cercetării, temele de importanță majoră ar trebui, cred că finanțate sau cofinanțate și de Ministerul Cercetării pentru a-și găsi realizarea practică.

În mod concret m-aș referi la o asemenea cercetare care s-a derulat în domeniul mineritului, sector care este aspru criticat pentru că este subvenționat. Cu 8-9 ani în urmă, la Roșia Poieni, cea mai mare rezervă de minereuri neferoase din țară, s-a realizat o stație pilot, cu o temă de cercetare deosebit de importantă, unică în țară noastră, și anume era vorba de prelucrarea bacteriană, de leșierea bacteriană a minereurilor cuprifere, cu un conținut foarte scăzut și care, în mod firesc, antrenează cheltuieli deosebit de mari pentru prelucrarea lor și obținerea concentratului de cupru.

După câțiva ani, 3-4 ani de experimentare, rezultatele au fost deosebite, de excepție, și aș vrea să vă informez că cei la care s-a apelat în prima fază, deci, străinii la care specialiștii noștri au apelat în prima fază de realizare a stației pilot, au venit în țară și se dovedesc deosebit de interesați de rezultatele de aici, de eficiența cu care s-a finalizat această cercetare. Dar, de ani de zile, de 3-4 ani nu s-a mai făcut nimic, lucrurile au rămas în faza în care au fost atunci. Este vorba, în fond, de o cheltuială de investiție pentru realizarea câtorva bazine de colectare a leșiei rezultate din prelucrarea bacteriană.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dacă se poate, pe scurt.

Domnul Ioan Maier:

Da. Exact acum vreau să spun.

Deci, aș vrea ca în cadrul redistribuirii acestei sume de 100 de miliarde de lei, pentru acest an cel puțin 5 miliarde să fie alocat transpunerii în practică, în producție a rezultatelor cercetării de la Roșia Poieni.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

15 miliarde...?!

Domnul Ioan Maier (din sală):

5 miliarde.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să lăsați amendamentul..., să scrieți amendamentul....

Domnul Ioan Maier (din sală):

Pentru discuțiile la anexă...

Domnul Adrian Năstase:

Dar nu puteam să facem și discuțiile tot la anexă?!

Stimați colegi,

Începe să devină preocupantă situația. Am făcut un calcul pe care îl supun atenției dumneavoastră. Deci, în aproape două săptămâni, am discutat 15 articole dintr-un total de 45. Mai avem 30 de articole și mai avem anexele, nenumărate, și cu foarte multe înscrieri la cuvânt de pe acum. Dacă pentru un articol punem în medie - deci este puțin - 2 ore, am avea nevoie de vreo 60 de ore, ceea ce înseamnă la numărul de ore pe care l-am avut până acum pentru ședințele comune cam 3 săptămâni și jumătate. Dacă adaugăm și anexele, probabil că ar mai fi nevoie de încă o săptămână și jumătate, în ritmul actual. Deci, asta ar însemna de acum încolo cam 5 săptămâni de dezbateri, ceea ce, în sfârșit, poate că ar fi util, nu știu, poate că cei care nu vor să dea bani de la buget, se bucură cu cât durează mai mult dezbaterea.

Deci, problema este: dorim să adoptăm bugetul sau să discutăm despre buget? Banii sunt cei pe care îi știți acolo. Dacă n-a venit nimeni până acum să propună o sursă pentru creșterea veniturilor problema este, până la urmă, relativ simplă. Sigur că sunt foarte multe cereri, dar eu fac apel, totuși, la înțelepciunea dumneavoastră ca să limităm totuși dezbaterile, să vedem unde sunt zone de posibil compromis, unde se mai pot face unele modificări.

De aceea, vă rog insistent în primul rând să acceptați ca de acum încolo intervențiile să nu depășească trei minute și supun la vot această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a acceptat această regulă.

Sunt convins că există foarte multe lucruri de spus dar împreună am decis o anumită durată maximă a dezbaterilor pentru buget și dacă nu luăm măsuri în interiorul acestei perioade nu vom putea să terminăm. Și-așa, eu cred că săptămâna viitoare va trebui să modificăm programul, va trebui să facem un program extins pentru seară și, eventual, chiar pentru joi toată ziua, ca să putem termina așa cum ne-am angajat, bugetul. Eu nu am absolut nimic împotrivă, dacă vreți putem oricând să facem și lucrări prelungite, dar fac încă odată apel la dumneavoastră, domnule, fiecare, până acum, în săptămânile acestea și-a cam spus problemele, a dat semnalul respectiv pentru electorat, pentru zona respectivă, pentru breasla respectivă, acum, haideți să lucrăm!

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Trei minute, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Pentru că, într-adevăr nu ar trebui ca eu însumi să irosesc din timpul pentru dezbateri, vă propun să trecem direct, nu la vot, ci la explicațiile, la punctul de vedere pe care să-l exprime, poate, mai întâi, reprezentantul ministerului, așa cum s-a solicitat. Domnul secretar de stat, îl rog foarte succint să prezinte un punct de vedere în legătură cu aceste aspecte.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Tănăsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ați dat-o de a spune un punct de vedere, vă rog să mă credeți că este punctul de vedere al unui om care a încercat să fie onest în cei 30 și ceva de ani cât a lucrat în cercetarea științifică, care a avut curajul opiniei de a spune așa cum gândește anumite lucruri, cum o voi face și astăzi, privind o anumită problemă a domeniului meu.

Pornesc de la ideea că toți cei care sunt aici doresc să rezolve această problemă. Eu sunt răspunzător de lucrurile pe care în Guvern s-au stabilit privind problemele și privind posibilitățile pe care le are. De altfel, dumneavoastră singuri ați spus că politica respectivă de buget este politica Guvernului.

Ca cercetător, vă dați seama că-mi dau seama că domeniul meu a fost pus într-o situație foarte proastă în discuția de astăzi. Pentru ca să cred că elita țării, cea care trebuie să gândească privind viitorul își pune problema ce este întâi dezvoltarea sau cercetarea sau, invers, cercetarea sau dezvoltarea, mie mi se pare că este un lucru greșit. Pentru că se știe peste tot în lume de ce unele țări se distanțează de celelalte. Iarăși, s-a mai spus astăzi câte ceva, că există supraviețuire, că se dă, vezi Doamne, unor oameni care stau, din păcate întâlnesc această chestiune la colegii mei din Executiv, că există o serie de oameni în institutele de cercetare care stau. Este o falsă greșeală!(Rumoare, discuții în sală).

Există în momentul de față cineva care ar trebui să aibă ochi să vadă...dacă deranjez, vă rog frumos închei.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, nu, a fost un zâmbet datorită faptului c-ați spus falsă greșeală și s-au gândit colegii că ați vrea să fie și greșeli care nu sunt false.

Domnul Florin Tănăsescu:

Da, vă rog să mă iertați! Istoria vă arată și-n logică că există destule și de astea.

Domnul Adrian Năstase:

Fără îndoială.

Domnul Florin Tănăsescu:

Deci, doresc să spun că cercetarea științifică a rezolvat foarte multe probleme și în această perioadă. Recent, mi-a trecut o societate mixtă în față, care trebuia să se facă în România. Numai know-how-ul pentru dânsa, firma respectivă cerea 30 de milioane de dolari. Înmulțiți 30 de milioane cu 3 și o să vedeți că reprezintă cam a șasea parte sau a șaptea parte din buget. Este drept, nu se poate da mai mult și avem variantă în momentul de față și pentru această situație. Problema nu se pune că nu poți să trăiești din acești 400 de miliarde și să faci de 400. Dar dai 400, rezultate sunt de 400, dai mai mult rezultatele, și poți să ai pretenția ca să obții mai mult.

Deci în această problemă punctul meu de vedere, vă rog să mă credeți că este corect, deși pot să-mi pun în cap pe toată lumea; și pe cercetătorul de jos, care o să-mi spună, bine, domnule, nu mi-ai apărat interesul și pe cel de sus, care poate să-mi spună, domnule, dar ești în același Executiv, deci trebuie să susții, eu fac apel aici la rațiune și cu toții împreună trebuie să gândim. Există un buget strâns, există un buget de austeritate pe care trebuie să-l înțelegem dar în egală măsură trebuie să înțelegem și o anumită situație: unde va fi România în anul 2000? Dacă dorim să fim mai departe, cum era în 1905 o colonie și numai să cumpărăm, atunci este una și atunci am terminat cu cercetarea. Dorim să facem anumite lucruri, atunci, practic, trebuie să ne gândim la această problemă.

Eu cred, eu cred că este posibil, cu o anumită raționalitate gândind, ca Ministerul de Finanțe, chiar dacă n-are posibilitatea în acest moment să spună cât poate să dea, trebuie să înțeleagă că acest sector, însăși în strategia de dezvoltare a României este un sector strategic, care trebuie susținut.

Acesta este punctul meu de vedere. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al Comisiei.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

În legătură cu amendamentul Comisiei pentru drepturile omului, prezentat de domnul Tăvală. Domnule Tăvală, nu l-ați prezentat amendamentul pe care l-ați formulat, la Comisie. Uitați-vă la Anexa 2, pag.10, dumneavoastră ați propus echivalentul în lei a 1% din p.i.b., nu sume, nu nimic. Ori noi, bugetul îl facem în sume și apare respins de cele două comisii, tocmai din motive de resurse, nu mi-ați indicat resursele pe care le-ați avut în vedere când ați făcut propunerea aceasta de cheltuieli.

Eu nu sunt de acord cu colegul care a spus că cel care propune nu are obligația, are obligația că trebuie să-ți fundamentezi propunerea, nu alții să caute bani.

Ce a spus domnul secretar de stat, că dai mai mult, obții mai mult, a lăsat impresia că trebuie să se dea mai mult, dar nu ne-a prezentat ce se va obține din acest mai mult.

Comisiile buget-finanțe au respins amendamentul de suplimentare a cheltuielilor la nivelul de 1%.

De altfel, punctul de vedere mi l-am prezentat aici. L-am prezentat și în Senat, de aceea a fost respins de două ori în Senat, cu 1%. Nu putem să restrângem atribuțiunile constituționale ale Guvernului, respectiv aceea de a elabora bugetul de stat. Nu are dreptul nici o putere în stat să-i restrângă acest atribut de bază.

Deci, neavând resurse pentru suplimentare, nu avem dreptul să acceptăm amendamentele propuse.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nimeni nu contestă importanța și rolul deosebit pe care cercetarea îl are, ca și învățământul, ca și medicina, într-o anumită etapă, mai ales când țara se află într-un proces profund de reforme, de transformări și atunci când este nevoie de progres tehnologic în toate zonele de activitate.

Important este și cum se cheltuiesc acești bani și care sunt mecanismele prin care se cheltuiesc. În țările alea dezvoltate care le citea domnul senator foarte bine aici, fondurile se alocă nu pe institute, nu pe instituții, pe care nu mai are nimeni cine să le întrebe ce fac, înainte era plan de stat, plan departamental, plan de centrală și-i întreba la fiecare lună dacă a rezolvat tema X, care sunt efectele, cu cât s-au redus costurile, cu cât au scăzut importurile, sigur, se mai denaturau raportările, dar, probabil, că se mai făcea câte ceva. Acum, urmărirea și pedepsirea celor care nu fac asemenea rezultate, care nu obțin efectele, conscințele financiare și în plan tehnologic este mai puțin urmărită și realizată, aplicată. În țările la care vă refereați și care au un anumit potențial tehnologic, tocmai pentru că finanțau cercetarea prin alte metode, prin programe care, sigur, s-au încercat și se realizează acum de către Ministerul Cercetării și Tehnologiei dar nu este obligatoriu ca programul să coincidă cu institutul, este cu atât mai bine la un program să participe mai multe entități, pentru că și în acest domeniu trebuie să lucreze, să acționeze concurența, competiția. Acesta este motorul unei economii și al oricărui domeniu pentru ca acesta să progreseze.

Deci, deosebit de fonduri care, într-adevăr, sunt necesare și aici dar și în alte zone. Am ajuns la art.15 și ați văzut că era nevoie și la armată de fonduri, era nevoie și la învățământ, și la sănătate și la celelalte, este un lucru real. Niciodată nevoile societății nu pot fi satisfăcute de resurse, la un anumit moment dat, de aceea și în economia de piață există această lege - Legea rarității resurselor. Și prin modul de alocare, prin mecanismele respective se acordă prioritate domeniilor care reprezintă maximă importanță și urgență socială.

Deci, nu contestăm ideea expusă aici de toți domnii parlamentari că este nevoie de mai mult. Să vedem cum, de unde și, sigur, în faza a doua, care sunt rezultatele acestor alocații, obiect care trebuie să vă fie tot dumneavoastră raportat, ca reprezentanți ai electoratului de organismele care sunt abilitate în stat să controleze și să analizeze așa ceva.

Referitor la ponderea acestor cheltuieli în produsul intern brut, ea, într-adevăr, este de circa 0,56-0,57, dar, vă repet, nu are rost să facem ponderi în produsul intern brut ci ponderi în cheltuieli, în volumul cheltuielilor pe care le putem consuma prin Guvern, într-un an sau altul.

Și nu vă mai repet din nou care sunt criteriile și condițiile ce generează o anumită sumă de-a fi cheltuită de Guvern sau o cu totul alta.

Eu nu pot fi de acord cu amendamentele prezentate aici, nici cu cel referitor la rectificare, nu trebuie să scriem în Legea bugetului de-acum că atunci când va fi rectificat, dacă va fi rectificat bugetul, trebuie să țină seama de o eventuală lege care apare pe parcurs, promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Există alte acte normative care obligă la acest lucru. Este vorba de Constituție, e vorba de alte acte normative. Nu întotdeauna, domnule senator, bugetul se rectifică pentru că sunt venituri suplimentare și cheltuieli suplimentare, uneori se rectifică pentru că apar numai cheltuieli suplimentare și venituri suplimentare nu și, datorită limitei care acționează în zona deficitului, nu poți să cheltuiești de la buget mai mult, dacă îți propui un anumit obiectiv de inflație, dacă îți propui un anumit obiectiv de depreciere a cursului. Vă rugăm să discutăm aceeași limbă și într-un mod coerent. Nu ne mai întrebați astăzi de ce nu dăm la destinația X sau Y și mâine faceți tot dumneavoastră, parlamentarii, ședință și ne chemați acolo, de ce s-a depreciat cursul sau de ce este inflația nu știu cât. Sunt niște relații biuniovoce, sunt niște relații foarte directe între aceste fenomene. Noi putem să menținem 20% inflație și o depreciere lentă a cursului și nescumpirea produsului X, Y, Z, că 52% din materiile prime și materialele care circulă în economie sunt legate de cursul de schimb, prin racordurile internaționale și prin condițiile care le impun finanțatorii pentru a nu consuma din seva și din substanța creată de alte țări și să consumăm din ceea ce creăm noi și să devenim mai performanți.

Și atunci când propuneți anumite alocații, când propuneți anumite sume, eu sunt obligat să vă aduc la cunoștință care sunt efectele în plan propagat pe orizontală și pe verticală în economie. Și le și demonstrez dacă doriți, în particular, fiecăruia dintre dumneavoastră.

Deci, nu avem cum să majorăm nici cu 98, nici cu 400, nici cu alte sume proporționale sau mai știu eu cum, pentru că, pe de o parte nu avem legea acum, pe de altă parte nu avem sursele acum, iar la rectificarea bugetului, care va avea, probabil, loc într-o anumită perioadă, într-un anumit timp, la un anumit moment, se va analiza cadrul juridic al perioadei respective și se va ține seama de el. Dar eu trebuie să vă spun de acum, dacă, pentru că nu se produc minuni peste noapte și sursele sunt predictibile, sunt previzibile și putem cunoaște care sunt ritmurile și frecvența încasărilor la bugetul de stat. Deci, dacă vom fi obligați la rectificare să introducem ceva mai mult la cercetare, să știți că fie se reduc primele la agricultură, și sunt unii specialiști care introduc fel de fel de moțiuni, în funcție de sortimentele de legume și fructe care apar în România, și atunci o să fie loc de introdus o moțiune la agricultură, pentru că s-a dat la cercetare. După aceea sau, dacă nu, să nu dăm loc la asemenea moțiuni, o să reducem, eu știu, alocațiile la minerit, că acolo vă place unora dintre dumneavoastră. Bun. În acele condiții, vă vom crea tot dumneavoastră, celor care vreți să tăiați alocațiile la mineri, condiții să introduceți o moțiune a energiei, la iarnă, pentru că nu o să mai fie combustibil, structura sistemului energetic este creată pe cărbune...(Rumoare). Deci, fie se va afecta sistemul de funcționare energetic, fie vom fi obligați să cumpărăm din import mai mult și aceasta va duce la dezechilibrarea balanței și la deprecierea mai rapidă a cursului și la creșteri de prețuri, la un anumit moment, care sunt generate de ce, pentru că vrem noi în anul 1996 să dublăm banii la cercetare. Cercetăm, dar ne costă, doamnelor și domnilor! (Discuții, apostrofări)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, dacă se poate să fiți și dumneavoastră mai succint.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Înțeleg că, dacă dumnealor au trei minute pentru fiecare intervenție și dânșii au fost șase, eu am 18 minute. (Gălăgie)

Domnul Adrian Năstase:

Este o interpretare greșită.

Domnul Florin Georgescu:

Vă rog să mă scuzați! Atunci să mă limitez, da.

Deci, în economie, dacă îmi permiteți, și în curând închei această intervenție, în economie nimic nu se pierde, totul se plătește. În natură e altfel, se transformă, dar aici se plătește, dar se plătește de un grup sau altul și noi am ajuns în această structură a bugetului la un anumit echilibru, la o anumită optimizare, nu perfectă, dar la un anumit optim, care este opțiunea Guvernului. Domnule, acesta este optimul nostru: să ținem prețurile la un anumit nivel, să menținem cursul la un anumit nivel și să cheltuim pentru învățământ, cercetare și sănătate sumele respective.

Dacă se dorește un învățământ de calitate mai bună o să plătească unii pentru cei care învață. Dacă vrem să cercetăm mai mult națiunea aceasta, o să plătească nu chiar, că nu este posibil să se împerecheze chiar atât de bine și de direct, o să avem într-adevăr anumite rezultate în cercetare, poate, dar o mare masă, care nu beneficiază imediat și direct de efectele acesteia, va plăti, va plăti prin prețul alimentelor, dacă eliminăm primele la agricultură se dublează prețul cărnii, ca să se știe foarte clar și am să vă arăt la cei care...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, au trecut cele 18 minute.

Domnul Florin Georgescu:

Eu aș vrea, domnule președinte, să finalizez, să dau un răspuns domnului deputat care, iar nu este aici, dânsul are obiceiul să mă întrebe și să plece...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Sunt aici!

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc! Mă scuzați, domnule deputat.

Deci, cu referire la rămășițele de încasat...deci, rămășițele de încasat reprezintă noțiunea care ... nu facem confuzie între rămășița de încasat și ceea ce s-a rectificat la bugetul de stat, în sensul diminuării anumitor venituri, ca efect al costului cercetării. Rămășițele de încasat sunt diferențele neîncasate de la agenții economici față de obligațiile constatate și reflectate în contabilitate ca datorii către stat. De ce nu plătesc? Păi tot dumneavoastră, la un alt punct al discuției bugetului și în alte dezbateri vorbiți de blocajul financiar. Acei agenți economici sunt în lipsă de lichiditate, sunt în incapacitate de plată și am introdus pe Ordonanța 13 din 1995, i-am introdus pe alte mecanisme de restructurare...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dar nu v-ați gândit la cercetare că nu are bani!?

Domnul Florin Georgescu:

Domnule, care este soluția, dacă noi nu avem sursă, dacă acel agent economic nu are lichiditate, ce să luăm de la el, unde să-l valorificăm? Domnule, în doctrina dumneavoastră ar fi așa, să închidem agentul economic, să trimitem zeci de mii de oameni acasă, să vindem utilajele și curtea și terenul la primii veniți, pe câțiva dolari, să facem șomajul 30%, dacă e suportabil din punct de vedere social, sigur, să mai dăm niște bani la cercetare, probabil încă 200 de miliarde și încă 100 la sănătate, dar ce facem cu 30% șomaj?

În doctrina Guvernului Văcăroiu și a celor care îl susțin nu e un șomaj de 30%, este un șomaj de la 8% în jos, care să scadă permanent și un echilibru între toate destinațiile guvernamentale. Bun. Asta este! (Vociferări, dreapta sălii)

Domnilor, vă rog frumos!

Domnul Adrian Năstase:

Nu cred că domnul ministru și-a propus să vă convingă pe dumneavoastră să votați pentru partidul domniei-sale.

Deci, domnule ministru, fac apel pentru a treia oară și ultima să încheiați intervenția dumneavoastră.

Domnul Florin Georgescu:

Eu închei, domnule președinte, și pot să răspund că am analizat, mulțumesc pentru aprecierile favorabile acordate specialiștilor, experților din Ministerul de Finanțe, eu am analizat împreună cu ei ce spunea domnul deputat de la P.N.T.C.D. și nu am găsit cele 400 de miliarde pe care dumneavoastră le-ați propus aici și, sigur, vă propun, în final, să discutăm acest articol așa cum este, să-l aprobăm așa cum este propus, la rectificare vom vedea ce cadru juridic va exista în România în acel moment și probabil că va fi tipărită și legea respectivă, așa cum va fi ea promulgată, în Monitorul Oficial, pentru că numai Monitorul Oficial - aici s-au făcut diferite afirmații greșite - este abilitat să tipărească acte normative.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule ministru, știm cum este cu lucrurile acestea.

Vă mulțumesc foarte mult!

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Să vedem amendamentele pe rând. Amendamentul domnului senator Tăvală. Punctul de vedere al comisiei; am înțeles că nu poate fi acceptat.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

67 de voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Următorul amendament, amendamentul domnului deputat Munteanu, care propune ca suma să fie de 920 de miliarde de lei, fără să prezinte o sursă de finanțare.

Punctul de vedere al comisiei...Nu pot să-l supun la vot în condițiile acestea, dar îl supun totuși la vot.

Vă rog. Cine este pentru?

57 de voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Domnul senator Țugulea propune un alineat final" La rectificarea bugetului de stat, suma globală destinată finanțării activităților de cercetare-dezvoltare se va alinia la prevederile legale în vigoare".

Deci, punctul de vedere al Comisiei că nu poate fi acceptat amendamentul.

Îl supun votului. Cine este pentru? Vă rog să numărați.

62 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Ultimul amendament, amendamentul doamnei deputat Paula Ivănescu, care propune alocarea sumei de 616 miliarde de lei.

Veniți la microfon, domnule deputat, ca să fie mai clar, pentru că unii colegi nu vă aud și nu știu rațiunile. Am o rugăminte, vorbiți rar la microfon, dar foarte des în sală. Dacă s-ar putea să mai schimbăm puțin situația.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Domnul ministru al Finanțelor ne-a spus de ce nu acceptăm. Nu că nu înțelegem noi cu ce probleme se confruntă cercetarea, nu avem resurse, stricăm toate echilibrele: echilibrul valutar, echilibrul bugetar și echilibrul monetar în economie, ajorând cheltuielile fără resurse corespunzătoare, resurse care, așa cum v-a spus și ministrul Finanțelor, trebuie resurse neinflaționiste, resurse care provin din împrumuturi pe piața internă sau pe piața internațională.

Repet încă odată, și vă rog să mă scuzați, nu ne încadrăm în acest deficit, nu avem resurse nici pentru deficitul pe care l-a prezentat Executivul, pentru că resursele externe dispar în aceste condiții; și resurse externe nu numai de la organismele internaționale, de la Fondul Monetar Internațional, de la Banca Mondială, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, de la Banca Europeană de Investiții și de la celelalte categorii de creditori: bănci comerciale, organisme guvernamentale ș.a.m.d., pentru că acest program care este stabilit cu Fondul Monetar Internațional stă la baza tuturor celorlalte credite pe care România poate să le obțină din străinătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Paula Ivănescu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

63 de voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art.16, în formularea existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

(Din sală: Numărați voturile pentru!)

Domnul Ioan-Paul Popescu:

Domnule președinte,

Din moment ce, atunci când ați supus la vot amendamentele noastre ați numărat voturile pentru, vă rog să mențineți aceeași procedură și să numărați, și de data aceasta, tot voturile pentru, fiindcă și noi dorim să știm dacă sunt voturi suficiente.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru observație!

Deci, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă.

(Proteste, gălăgie)

În ordine. Rog să se facă apelul nominal pentru acest articol.

Doamna Afrăsinei Viorica:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Crișan Eugen

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Gavaliugov Corneliu Dorin

absent

Maier Ioan

prezent

Popa Mircea-Ioan

absent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Hui Ion

absent

Jurca Teodor

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Roman Emil

prezent

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă. Doamna deputat, am o rugăminte. Dacă se poate, să se facă liniște în sală, iar dumneavoastră să urmăriți suficient de rar și să marcați la fiecare prezent sau absent. Și rog să se facă liniște în sală!

Domnul Ion Diaconescu (din bancă):

Nu este rău să se facă și votarea.

Domnul Adrian Năstase:

Poate că nu ar fi rea această...

Din sală:

Vot nominal, vot nominal.

Domnul Adrian Năstase:

Poate că nu este rea această sugestie. Vă consult dacă sunteți de acord cu votul nominal.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Atunci, doamna deputat, vă rog să citiți ceva mai rar, iar pe colegii noștri îi rog să fie atenți, ca să poată răspunde.

Votul se poartă deci, asupra articolului 16 și vă rog, pe de altă parte, stimați colegi, să remarcați un lucru, că votând acest articol, dați niște bani pentru cercetare, votând împotriva lui, îl scoateți din buget, și cercetarea nu va mai avea nici un ban.

Deci, pentru cei care nu înțeleg exact sensul votului, acesta este sensul votului. Cei care votează împotriva acestui articol, votează împotriva alocării de bani pentru cercetare. Ca să nu fie neclarități.

Doamna deputat, aveți cuvântul. Vă rog să citiți lista!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Deci, repet prezența și votul.

Județul Alba

Berciu Ion

absent

Crișan Eugen

pentru

Dărămuș Nicolae

pentru

Gavaliugov Corneliu Dorin

absent

Maier Ioan

pentru

Popa Mircea Ioan

absent

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 12 juillet 2024, 21:07
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro