Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/02-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2004

  1. Dezbateri asupra Legii Codului penal.
 
consultă fișa PL nr. 358/2003

 

Ședința a început la ora 9,48.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Nicolae Leonăchescu, secretari.

Domnul Valer Dorneanu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi. Vă anunț că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 258, sunt absenți 87. 41 participă la alte acțiuni parlamentare.

Stimați colegi, ieri am ajuns la art.220 - calomnia. V-aș sugera ceea ce v-am sugerat și ieri, având în vedere dezbaterile care se presupune că vor urma cu privire la acest text foarte important, ca și multe altele din Codul penal, că am fost criticat ieri că l-am făcut cel mai important. V-aș propune să trecem peste art.220 și 221, pentru a fluidiza restul dezbaterilor, urmând ca cele două texte să le dezbatem atunci când va fi posibil votul final, pentru că, din evaluările pe care le-am făcut astăzi, n-o să putem, în orice caz, să votăm Codul penal.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Toată lumea de acord, da? Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Sunt de acord cu propunerea dumneavoastră, e o chestiune foarte delicată care va comporta multe discuții, va inflama spiritele, dar în accepțiunea mea, cred că ar trebui reluată discuția și în ce privește dezincriminarea insultei. Pentru că, insulta este legată de calomnie, cum calomnia de insultă. De aceea, v-aș propune să fiți de acord și să supuneți votului să reluăm discuția pe această temă.

De altfel, vreau să precizez că s-a trecut cu atâta ușurință peste această problemă, încât practic nici nu ne-am mai putut susține amendamentele dacă existau ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Din punct de vedere procedural, nu mai putem reveni la ceea ce domnul Bădoiu propune, insulta și amendamentul care viza reintroducerea acestei infracțiuni în Codul penal este înainte de art.220, unde noi am ajuns ieri, și din punct de vedere procedural nu mai putem reveni, din această perspectivă.

Și doi: nici în acest moment, insulta nu este incriminată prin închisoare, ar însemna să facem un pas înapoi față de reglementarea existentă, dacă noi am accepta propunerea domnului general Bădoiu.

Așa că, domnule președinte, vă propun să nu acceptăm și să nu legăm cele două infracțiuni pentru că au conținut, evident, diferit, iar din punct de vedere procedural nu mai putem reveni.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Două probleme cred că pot să fie lămurite.

  1. Această revenire este absolut procedurală și posibilă prin votul plenului care este suveran. Plenul a votat cu privire la acest articol. Plenul, în cursul dezbaterilor, poate să reia în discuție acest articol, în condițiile în care este necesar.

  2. Este necesar sau nu, mă alătur vocii de practician avizat a domnului deputat Bădoiu: între calomnie și insultă există o strânsă legătură, aproape simbiotică. Vreau să vă spun că de multe ori în fața instanțelor de judecată problema tratată inițial drept o calomnie își schimbă calificarea în simplă insultă, astfel după cum se poate și invers. Evident că trebuie să existe un tratament unitar care nu poate să fie realizat decât prin reluarea discuției împreună. De altfel, nu putem discuta despre calomnie și despre menținerea sau nu a acestui text, noi spunem că nu trebuie menținut, decât în raport de existența acestei infracțiuni de insultă pe care, dați-mi voie ca apocrif și neștiințific s-o consider subsidiară. Orice reluare de discuție cu argumente este benefică. Susțin propunerea domnului general Bădoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Tocmai am dorit să dăm deoparte lucrurile care inflamează spiritele și am găsit altul. Eu sunt de acord că sunt legate cele două infracțiuni, nu o să pot să interzic nimănui să reia această discuție, dar nu să o supun votului. Să o reluăm atunci când, într-adevăr, plenul, într-o componență mai semnificativă, se va putea pronunța. Să trecem, v-aș propune, mai departe.

Avem titlul Capitolului IX. Sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.222. Urmăriți amendamentul 291 - "Bigamia". Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.223 - "Abandonul de familie". Amendament 292. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.224. Urmăriți amendamentul 293. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.225. Amendament 294. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.226 - "Fapte de corupție în legătură cu adopția". Urmăriți amendamentul 295. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.227 - "Sancționarea persoanei juridice". Urmăriți amendamentul 296. Este admis amendamentul. modificat și renumerotat textul.

Titlul Capitolului X. Admis în formularea inițiatorului.

Art.228 - "Ultrajul" - amendamentul 298. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.229 - "Prostituția". Amendamentul 299. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.230 - "Proxenetismul". Amendamentul 300 este un amendament la alin.3 din text. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat alin.3 de la acest text și renumerotat articolul.

Art.231 urmăriți amendamentul 301. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.232 - "Pornografia". Nu sunt obiecțiuni. Adoptat textul inițiatorului.

Art.233. Nu sunt amendamente. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate textul inițial.

Art.234 - "Materiale pornografice". Amendament 304. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.235, amendamentul 305 - "Jocuri de noroc". Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.236, urmăriți amendamentul 306. Admis modificat și renumerotat textul.

Art.237, amendament 307.

Rog Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, prin reprezentantul său, domnul vicepreședinte să nu conturbe lucrările plenului, chiar dacă nu discutăm despre administrația publică.

Art.237, urmăriți amendamentul 307. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Titlul Capitolului XI. Admisă în unanimitate formularea inițiatorului.

Art.238, amendament 309. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.239, urmăriți amendamentul 310. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat articolul.

Art.240. Urmăriți amendamentul 311, pardon, nu este amendament, este doar punctul de marcare în raportul comisiei. Comisia nu are amendamente. Votat în unanimitate textul inițiatorului.

Titlul Capitolului XII. Sunt obiecțiuni? Nu, nu, aici este un amendament. Urmăriți amendamentul 312. Admis amendamentul, modificat titlul.

Art.241, amendament 313. Adoptat, modificat și renumerotat acest text.

Art.242 - "Profanarea de morminte" - amendament 314. Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și am rugămintea la dumneavoastră să ne permiteți să putem interveni la timp, pentru că am trecut peste niște amendamente respinse și ați mers așa de repede că pur și simplu nu am mai ajuns să văd la finalul materialului unde se află amendamentul pe care îl formulasem și care-mi fusese respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, tocmai pentru a atrage atenția...

Domnul Cornel Bădoiu:

V-aș ruga să ne dați această posibilitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă rog să urmăriți, v-am spus și titlul și denumirea marginală, am spus tocmai pentru a vă atrage agenția.

Domnul Cornel Bădoiu:

Este așa de alert, încât nu mai avem timp, domnule președinte. Dacă materialul era făcut de așa manieră, încât să apară pe aceeași pagină amendamentul admis și respectiv respins, nu era o problemă. Numai că amendamentele respinse sunt exact la final și întreg materialul are vreo 390 de pagini. Bun. Am încheiat discuția.

Am un amendament respins aici la infracțiunea de profanarea de morminte care constă în următoarele. Vreau să dau citire textului pentru a-mi justifica propunerea pe care vreau să le-o fac colegilor: "Infracțiunea de profanare de morminte constă în aceea că prin orice fel de mijloc se aduce o profanare a unui monument, a unei urne funerare sau a unui cadavru." Dacă veți fi atenți, pentru această faptă, în opinia mea, ieșită din comun care te face să te cutremuri, sancțiunea care se propune este atât de nesemnificativă, încât pe cei care au astfel de tendințe bolnăvicioase nu-i sperie deloc. Deci se sancționează cu închisoare strictă de la 1 la 3 ani sau cu zile amendă. Propunerea mea este să mărim aceste limite, limitele "de la 1 la 5 ani sau zile amendă". Pentru că nu ne poate fi indiferent dacă distrug o urnă funerară cu a scoate cadavrul cuiva și a-l batjocori. De aceea, eu vă propun să fiți de acord să mărim maximul sancțiunii "de la 3 la 5 ani".

Vă mulțumesc.

 

Domnul Ștefan Cazimir:

Am și eu o sugestie la același articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, dezbatem un amendament al colegului dumneavoastră. Vreți să trecem peste acest lucru? Sau la acest lucru vă referiți?

 

Domnul Ștefan Cazimir:

La același articol, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

La amendamentul domnului Bădoiu. Păi, da, tocmai asta vă spuneam, stați să terminăm întâi.

La acest amendament interveniți? Vă rog, domnule Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar susține amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu, pe considerentul că în acest secol XXI, în loc să mergem ortocronic, din trecut spre viitor, să ne modernizăm, în mod paradoxal apar niște manifestări stranii, tot felul de secte și tot felul de indivizi dezaxați apar cu niște manifestări ciudate. Mai deunăzi, televiziunea transmitea un ritual macabru, când un cadavru a fost dezgropat, inima i-a fost arsă, iar cenușa a fost băută de către cei care au participat la acest ritual macabru. Mi se pare că una dintre metodele posibile de descurajare a unor astfel de ritualuri satanice, de ritualuri care ne duc cu gândul la Evul Mediu întunecat, ar fi și înăsprirea pedepsei pentru profanare.

De aceea, grupul nostru parlamentar va susține acest amendament. Considerăm că este bine venit, o înăsprire a pedepsei pentru profanare prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument, urne funerare sau a unui cadavru trebuie pedepsită cu asprime pentru a descuraja eventualii amatori de astfel de practici macabre.

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, domnule coleg.

Domnule președinte Neagu?

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere escaladarea acestor activități infracționale, suntem de părere că putem să mărim maximul special, într-un cuvânt, agreăm amendamentul ridicat de colegul nostru Cornel Bădoiu.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu există o incompatibilitate cu "sau zile amendă", dacă majorăm... Nu. Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Bădoiu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat textul pentru art.242 în propunerea făcută în amendamentul domnului Bădoiu.

Domnule Ștefan Cazimir, vă rog.

Domnul Ștefan Cazimir:

La același articol, la amendamente respinse, poz.51 figurează propunerea mea de modificare a marginalului. Argument: actualul marginal, "profanarea de morminte", nu acoperă decât una singură dintre numeroasele ipoteze de acolo. E vorba nu numai de morminte, e vorba și de monumente, de urne funerare și, în sfârșit, de profanarea cadavrelor. Și, de aceea, marginalul propus de mine care figurează, repet, la poziția 51, este: "încălcarea respectului datorat morților".

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru?

Doamna Cristina Tarcea:

Domnule președinte,

Noi nu suntem de acord cu amendamentul, pe lângă faptul că aceasta este denumirea clasică a infracțiunii, "profanarea de morminte". Admițând propunerea "încălcarea respectului datorat morților" nu ar face altceva decât să restrângem mult sfera infracțiunii și atunci nu ar mai reflecta conținutul infracțiunii, nu ar mai fi existat corelare între denumirea marginală și conținutul constitutiv al infracțiunii. De altfel, s-a mers pe această variantă clasică "profanarea de morminte", pentru că este clar, ca să ajungi la cadavru, trebuie mai întâi să profanezi mormântul, iar forma aceasta a profanării cadavrului este, de fapt, o formă calificată a infracțiunii de profanare de morminte.

Prin urmare, susținem marginalul "Profanarea de morminte", așa cum a fost el consacrat.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? Un singur vot. Insuficient. s-a votat textul, stimate coleg.

Art.243, amendamentul 315. Admis amendamentul, modificat textul și renumerotat.

Titlul II. Votat în forma inițiatorului.

Art.244 - "Furtul". Amendament 317. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.245 - "Furtul calificat" - amendament 318. Este admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.246, art.247. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptate textele inițiale.

Art.248 - "Tâlhăria calificată" - amendament 321. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Art.249. Nu sunt amendamente din partea comisiei la "Piraterie". Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul inițial.

Art.250 - "Piraterie calificată" - amendamentul 323. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art. 25l - "Abuzul de încredere", amendamentul 324. Admis amendamentul, modificat textul și renumerotat.

Art.252 - amendament 325. Admis amendamentul și modificat și renumerotat textul.

Art.253 - "Gestiunea frauduloasă" - amendament 326. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.254 - "Însușirea bunului găsit" - amendament 327. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.255 - "Înșelăciunea", amendamentul 328. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.256, comisia are un amendament la ultimul alineat. Amendament 329. "Distrugerea și însușirea de valori materiale". Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.257 - "Distrugerea valorilor culturale". Comisia n-a avut amendamente. Ba, are și aici un amendament la alin.2 care era pe altă pagină. Amendament 330. Admis amendamentul, modificat și renumerotat acest text.

Art.258 - "Distrugerea", amendament 331. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.259 - "Distrugerea calificată", amendament 332. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.260 - "Distrugerea din culpă", amendament 333. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.261 - "Tulburarea de posesie" - amendamentul 334. Admis amendamentul și modificat și renumerotat textul.

Art.262 - "Tăinuirea" - amendament 335. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art. 263 - "Spălarea banilor" - amendament 336. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art. 264 - "Sancționarea tentativei" - amendament 337. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.265 - "Sancționarea persoanei juridice" amendament 338, admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Titlul III. Admis textul inițial.

Art.266 - "Trădarea" - amendament 340. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.267 - "Trădarea prin transmiterea de informații secrete" - amendament 341. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.268 - "Trădarea prin ajutarea inamicului" - amendament 342. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.269 - "Acțiuni ostile contra statului român" - amendament 343. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.270 - "Spionajul" - amendament 344. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

La art.271, comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră?

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pag.376 din raport, la nr.crt.54 din cadrul amendamentelor respinse, la art.271 există un amendament. Textul din proiect sună în felul următor: "Răspândirea de informații false în scopul provocării unui război, săvârșită prin orice mijloace, se pedepsește cu închisoarea strictă de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi."

Sensul amendamentului este următorul sau acest amendament vizează următorul lucru: fie eliminarea, fie nuanțarea privind calitatea subiectului activ. În ce sens? Cine poate răspândi informații false de natură a ajunge la provocarea unui război? Un cetățean care iese pe stradă și spune, știu eu, țara X este contra intereselor României, poate provoca un război? Chiar dacă informația pe care un cetățean ar spune-o despre un stat anume că ar merita să fie agresat, acel cetățean să poată fi trimis la închisoare pentru că a răspândit informații false în scopul provocării unui război. Noi spunem că nu orice persoană poate răspândi asemenea informații și, din perspectiva subiectului activ, doar șeful statului sau membrii Guvernului ar putea, prin amploarea declarațiilor lor, având în vedere și funcția pe care o au, să provoace asemenea acțiuni. Declanșarea unui război presupune analize amănunțite și decizii luate de conducerea unui stat. Nu orice persoană poate declanșa un război prin relansarea sau transmiterea unui simplu zvon.

Acest text, din acest punct de vedere, poate crea premisele unor abuzuri în aplicarea lui, dacă nu se circumscrie calitatea subiectului activ. Repet, nu orice persoană poate provoca un război, nu orice simplu zvon poate ajunge să provoace un asemenea eveniment, ci doar persoane care au calitatea oficială: șef de stat, membrii Guvernului care ar putea conduce...

Deci, din acest punct de vedere, propunem reformularea articolului ca subiectul activ să fie șeful statului sau membrii Guvernului prin răspândirea de informații false, în scopul provocării unui război.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru sau domnul profesor Neagu, care doriți?

Domnul Ion Neagu:

Îmi pare rău că nu sunt de acord cu colegul meu Emil Boc cu care, de altfel, colaborez foarte bine în cadrul comisiei, însă aici subiectul activ al infracțiunii nu poate fi circumstanțiat. De ce? Pentru că, în afara celor circumstanțiați prin calitățile evocate de colegul nostru, și alte persoane ar putea, cu succes, credem noi; și, de altfel, Codul penal în vigoare prevede această infracțiune și la "infracțiuni contra păcii și omenirii", prima este ațâțarea la război etc. fără să circumstanțieze subiectul.

Și spuneam, deci, că orice persoană ar putea să devină subiect activ prin activități eficiente de provocare sau, ca să zic așa, de declanșare a unor informații referitoare la provocarea unui război. Deci nu văd de ce am reduce această posibilitate numai la șeful satului sau membru al Guvernului. Cât de lege lata, și la prima infracțiune contra păcii și omenirii, și la infracțiunile contra capacității de apărare, defetismul, să ne amintim că e reglementat de multă vreme, nu circumstanțiază subiectul activ.

De aceea, cred că e bine să menținem actuala formulare, în sensul că orice persoană ar putea să răspundă penal pentru săvârșirea unor asemenea fapte.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc.

Cine este pentru? 3 voturi.

Voturi împotrivă? Marea majoritate e împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Domnule Boc, colegii dumneavoastră contestă votul. Da? Vă mulțumesc.

Nefiind alte obiecțiuni la textul Guvernului, art.271 îl supun totuși votului, pentru că a existat această obiecțiune sub forma unui amendament al domnului Boc.

Cine este pentru textul inițiatorului la art.271 - "Răspândirea de informații false în scopul provocării unui război". Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art.272-"Compromiterea unor interese de stat", amendamentul 346. Admis amendamentul 346. Votat în unanimitate art.272.

Art.273. "Comunicarea de informații false". Amendament 347. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.274. Amendament 348. "Acte ostile contra unui stat străin".

Domnule Boc, aveți amendamentul 56 de la Capitolul "amendamente respinse."

Domnul Emil Boc:

La punctul anterior n-am mai susținut amendamentul întrucât era legat de admiterea amendamentului anterior și, nefiind admis amendamentul anterior, nu avea sens să-l susțin.

la art.274 care sună în felul următor: "Săvârșirea de pe teritoriul României de acte ostile contra unui stat sau contra unuia dintre statele membre ale Organizației Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea Europeană ori din Consiliul Europei, se pedepsește cu închisoare strictă de la 7 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și actele ostile contra siguranței unui stat, altele decât cele prevăzute la alin.1 și care nu se află în război cu România", amendamentul meu vizează definirea actelor ostile contra unui stat străin și a expresiei "acte ostile contra siguranței unui stat străin".

Este cunoscut faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o lege trebuie să aibă un caracter previzibil, adică să-i spună omului ce să nu facă, să-i spună clar, să nu se recurgă la formule vagi, ambigui, care să dea posibilitatea de interpretare și, mai ales, la îndemâna judecătorului să aplice în mod discreționar conținutul unui text. Gândiți-vă, e vorba de aplicarea unei pedepse cu închisoare de la 7 la 10 ani, nu e vorba de o amendă sau de zile amendă, de o pedeapsă mai puțin severă.

Și, atunci, dacă lăsăm la îndemâna judecătorului să stabilească ce înseamnă acte ostile contra unui stat străin, orice ar putea însemna act ostil contra intereselor unui act străin, că ies în fața ambasadei Statelor Unite sau în altă parte și fac o manifestație împotriva războiului, ar putea fi considerată ca fiind un act ostil contra unui stat membru din NATO sau din Uniunea Europeană. Această imprecizie terminologică poate conduce la abuzuri și la limitarea în ultimă instanță și a libertății de asociere, de manifestare, de conștiință, de exprimare și omisiunea unor astfel de definiții poate permite exces de zel din partea anchetatorilor sau judecătorilor. S-ar putea să n-ajungi în instanță, dar s-ar putea să ajungi pe la Parchet, să te timoreze ca altădată să nu mai ai curajul într-o societate democratică să-ți expui un punct de vedere pro sau contra unei anumite politici.

Iată de ce credem că foarte bine circumscrise aceste acte ostile contra unui stat străin sau acte ostile contra siguranței unui stat străin, care sunt acestea, pentru a nu da prilej de abuz.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Cu toată considerația pentru domnul Emil Boc, trebuie să arăt faptul că Guvernul României nu poate să fie de acord cu amendamentul domniei sale, pentru simplul motiv că, în codul penal, există noțiuni care sunt definite și există noțiuni care nu sunt definite. Și, aceasta nu datorită faptului că s-ar lăsa arbitrarului, ci datorită faptului că există anumite împrejurări în care numai puterea de apreciere a judecătorului trebuie să intervină. Nu am să revin asupra teoriei și practicii în ceea ce privește noțiunea de grav, în sensul Codului penal, ceea pentru o instituție poate fi prejudiciu grav, pentru o altă instituție nu este un prejudiciu grav.

Așa este și cu actele ostile. Este genul de termen pe care este periculos să-l definim, pentru că ceea ce pentru un stat este la un moment dat act ostil, pentru un alt stat poate să nu fie act ostil, și atunci trebuie în această situație ca judecătorul, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui stat, să aprecieze dacă este vorba sau nu de un act ostil.

De altfel, în mare parte, cam ceea ce înseamnă un act ostil, sunt definite în diferite convenții internaționale dar, la fel, fără pretenția de a se da o enumerare exhaustivă acestor gen de acte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Comisia își menține punctul de vedere. Dați-mi voie, stimați colegi, să răspund amabilității colegului meu, Titus Gheorghiof, de ieri, care m-a aplaudat când am intrat în sală și-l aplaud și eu acum!

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc la art.274.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Mulți nu votează, inclusiv domnul Ștefan Cazimir, membru al Comisiei juridice. Nu sunteți solidar cu colegii dumneavoastră, stimate coleg!

Amendamentul a fost respins cu acest scor.

Domnul deputat Boc. Vă rog! O intervenție de procedură, sau...?

Domnul Emil Boc:

De procedură. Eu protestez față de nominalizarea domnului Ștefan Cazimir, pentru că nu este corect să luăm un coleg de-al nostru din Comisia juridică, care a muncit foarte mult în comisie pentru textul Codului penal, să fie nominalizat într-un context care nu trebuia!

Deci, domnule președinte, vă rugăm să nu recurgeți la asemenea nominalizări, pentru colegii din Comisia juridică, repet, care au făcut eforturi susținute ca acest proiect să ajungă pe masa dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Subscriem!

Domnul Valer Dorneanu:

Din respect față de intervenția dumneavoastră și față de contribuția domnului Ștefan Cazimir, retrag nominalizarea dânsului!

Art.274. Îl supun votului dumneavoastră în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat textul Guvernului în unanimitate.

Art.275, amendament nr.349. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.276, "Atentat care pune în pericol siguranța națională". Comisia n-a avut amendamente, nici dumneavoastră n-aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

Art.277. Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Amendamentul meu constă într-o modificare de substanță a textului care incriminează fapta de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Diferența constă că în accepțiunea inițiatorului cât și al Comisiei juridice în parte, este că trebuie să fie sancționată ca infracțiune numai dacă inițierea, organizarea sau săvârșirea ori sprijinirea de acțiuni violente pun în pericol ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român.

Eu zic că valorile care trebuie apărate în o astfel de incriminare sunt atât de importante, încât indiferent dacă acțiunea este violentă sau nonviolentă dacă are drept scop atingerea acestora trebuie să fie sancționate ca atare. Pentru că altcumva ab initio dumneavoastră sunteți de acord că tot ce înseamnă acțiune chiar cu caracter pașnic care vizează înlăturarea, încălcarea drepturilor omului: libertatea cuvântului, dreptul la asociere, dreptul la muncă, libertatea și așa mai departe, de a te apăra etc. nu se sancționează.

Or, vreau să subliniez că este vorba de o infracțiune de pericol care nu cere neapărat să se producă efectul ca atare. În opinia mea, în vechea redactare, era mult mai completă și în concordanță cu imperativele unei societăți democratice.

Vă rog să fiți atenți la cum suna vechea reglementare: "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil se sancționează. Dacă fapta prevăzută la alin.1 a fost săvârșită prin acțiuni de violență, sancțiunea era mult mai gravă".

Deci, și cu aceasta termin, cred și am convingerea, nu cred numai, că orice fel de acțiune, fie violentă, fie nonviolentă, dacă vizează încălcarea acestor drepturi fundamentale, dacă vizează ordinea constituțională, trebuie să fie sancționată ca atare de codul penal.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Am înțeles că domnul secretar Leonăchescu dorește să intervină.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fiu de acord cu propunerea domnului Bădoiu, datorită faptului că noi înțelegem adjectivul "violent" prin imagini depășite, arhaice. Noi vrem neapărat ca statul să fie doborât, nu? cu pușca, cu mitraliera, cu tunul, cu un front vizibil și așa mai departe. În lumea modernă, asemenea rezultat se poate obține și prin acțiune aparent nonviolentă. De exemplu, agresiune de tip radioactiv sau infestarea apei, sau perturbarea unor comunicații de mare importanță. eu am lucrat în acest domeniu am lucrat la proiectarea unor obiective în acest domeniu. Este absolut aparent nonviolent, dar îți dă peste cap un stat, afectează siguranța națională.

Deci, înlăturând adjectivul "violent" noi dăm o arie mult mai largă acțiunilor distructive în perspectivă modernă. Adevărul e că nu sunt numai acestea, putem găsi o gamă largă. Se fură Banca Națională, printr-o acțiune nonviolentă, dai peste cap tot statul sau introduci prin sistemul informațional național mesaje de destabilizare. toată lumea să se ducă nu știu unde...

Iată, deci că propunerea domnului Bădoiu vizează un alt conținut al adjectivului "violent" și vă rog să votați acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul secretar Hașotti. Este ziua prezidiului la luările de cuvânt!

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu pot fi de acord cu amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu și am să vă spun îndată de ce. Pentru că organizarea unei acțiuni presupune, spre exemplu, a unei acțiuni care să schimbe ordinea constituțională, presupune inclusiv chestiuni constituționale. Inițiativa cetățenească de revizuirea Constituției presupune strângerea a 500.000 de semnături și un partid politic, o organizație, un ONG poate purcede la strângerea de 500.000 de semnături pentru schimbarea ordinii constituționale, pentru transformarea României, să spunem, din republică în monarhie. E posibil acest lucru și este o acțiune cât se poate de pașnică.

Eu merg până acolo și spun că un ONG sau oricine altcineva poate organiza colocvii, sesiuni științifice și spun științifice, dezbateri pe marginea ordinii constituționale, a caracterului național, suveran, independent, unitar și așa mai departe, a statului român. Aceasta este o chestiune care ține de libertatea individului, și nu cred că ea poate fi pedepsită, nicidecum, cu atât mai mult pedepsită cu detenție severă de la 15 la 25 de ani.

Așadar, dacă avem astfel de acțiuni, inclusiv acțiuni de strângere de semnături pentru modificarea ordinii constituționale, care este prevăzut chiar în Constituție, să prevedem o detențiune severă de 15-25 de ani. Cred că articolul, așa cum a fost formulat de comisie, este cel corect.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cadrul Comisiei juridice a fost dezbătut îndelung acest amendament și, în final, a fost respins, menținându-se textul din proiectul de lege. S-a avut în vedere că această infracțiune privește numai acțiunile violente din acest domeniu, nu și pe cele care se derulează în limitele oferite de lege. Ținând cont că anumite acțiuni, așa cum spunea și domnul Hașotti, sunt și vizează legislația în vigoare, nu suntem de acord cu amendamentul domnului Bădoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul pe care i-l port domnului deputat Bădoiu, grupul nostru nu poate susține acest amendament pentru un motiv foarte simplu: în momentul în care scoatem epitetul "violente" și rămâne "acțiuni", înseamnă că întotdeauna Opoziția va fi vulnerabilă și reprezentanții acesteia vor putea fi pasibili și să fie inculpați ca subiecți activi ai acestei infracțiuni, pentru că nimeni nu va mai face demarcarea, separarea între acțiuni violente care vizează scopul de a schimba ordinea constituțională și celelalte acțiuni. Întotdeauna va exista posibilitatea interpretării, motiv pentru care susținem textul inițial care viza sancționarea penală cu închisoare de la 15 la 25 de ani doar acțiunile violente de tipul celor care antrenează mari mase de oameni, ies în stradă, provoacă distrugeri, provoacă acte deosebit de violente care au ca țintă schimbarea ordinii constituționale.

Acesta este obiectul de reglementare al acestui art.277 și nu orice fel de acțiune de tipul revoluției de la Ploiești, care a fost organizată în niște condiții hilare, a făcut obiectul foarte multor articole de umor.

Sigur că trebuie să păstrăm un anumit echilibru în reglementarea asta a dreptului penal și când vorbim de închisoare de la 15 la 25 de ani, nu putem să o aplicăm la unul care iese în stradă și vrea monarhie, ci unuia care inițiază acțiuni violente de anvergură, care ar putea pune în pericol într-adevăr ordinea constituțională.

Acestea sunt rațiunile pentru care susținem forma inițială a art.277.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte,

Eu cred că se conturează deja un punct de vedere, domnul general Bădoiu, domnul deputat, în intenția de a proteja aproape prin orice mijloc, orice atentat la adresa ordinii constituționale, ne propune să lăsăm formula numai "acțiuni", în loc de "acțiuni violente", în scopul de a schimba ordinea constituțională.

Dar domnule general, v-aș ruga să observați că nu e vorba doar de ordinea constituțională, care este chestiunea majoră, să spunem, în care este pusă în pericol existența democrației în România. Vedeți că textul articolului are o continuare: "în scopul de a schimba ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar, indivizibil al statului."

Dacă am lăsa formula dumneavoastră, din această perspectivă, de exemplu, inițierea unui miting împotriva integrării României în Uniunea Europeană, un miting antiglobalizare, care ar fi o acțiune care ar afecta, știu eu, caracterul independent al statului român, că România intrând în Uniunea Europeană cedează, implicit, o parte din prerogativele sale, intrând într-o structură suprastatală. Este o acțiune care la prima vedere este contrară caracterului suveran al statului român. Or, este dreptul cetățeanului, este dreptul unor cetățeni să spună "Eu nu sunt de acord ca România să intre în Uniunea Europeană". Este o chestiune care ține de libertatea de exprimare, într-o societate democratică.

Însă, dacă ar fi vorba de acțiuni violente care să presupună forța, atunci, da, este dreptul statului român să intervină și să sancționeze pe aceia care utilizează alte mijloace legale nepermise. Or, libertatea de exprimare este un mijloc constituțional care stă la dispoziția cetățeanului să-și expună un punct de vedere. L-am consacrat constituțional. Și ieri l-ați invocat dumneavoastră, domnule general, chiar în acest loc, că avem dreptul la libertate de exprimare.

În acest moment, dacă articolul dumneavoastră ar fi acceptat în forma propusă, libertatea de exprimare în România ar fi practic distrusă, cetățeanul ar trebui să fie un simplu obedient al politicii statului, să nu comenteze sub nici o formă deciziile politice, limitându-i drastic libertatea de exprimare. Or, societatea democratică tocmai pe asta se bazează, pe dezbatere, pe puncte de vedere contradictorii, pe criticarea deciziilor guvernanților, pe dreptul de a avea un punct de vedere contrar, acceptând însă regula majorității. Acolo unde se conturează un punct de vedere majoritar, tu ai dreptul să nu fii de acord, dar trebuie să respecți punctul de vedere majoritar. Dar dacă treci dincolo de această regulă și utilizezi mijloace violente pentru a susține în continuare punctul de vedere, atunci trebuie ca statul să intervină.

Iată de ce credem că amendamentul nu poate fi acceptat și forma propusă de inițiator trebuie menținută.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu a cerut dreptul la replică.

Domnul Cornel Bădoiu:

Aici s-a adus drept contraargument ce spunea domnul Hașotti, confirmat de domnul Boc și domnul Moiș, și anume: domnule, în accepțiunea dumitale, noi sau oricare cetățean al României nu mai poate avea și o altă părere cu privire la forma de guvernământ, cu privire la drepturile și libertățile cetățenești, cu privire la caracterul național, integritatea teritoriului, suveranitate etc. Și, da, domnilor, așa este! Pentru că dumneavoastră care ați contribuit și ați făcut parte din acea echipă de revizuirea Constituției, uitați ce ați spus la art.152: "Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii."

Deci, acestea sunt valorile fundamentale care trebuie apărate oricând și în orice moment.

Mai departe, vă rog să vă uitați la art.53 din Constituție care spune așa: "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății, ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamități etc".

Deci, stimați colegi, haideți să nu ne jucăm cu cuvintele și cu valorile pe care dorim cu adevărat să le apărăm. Cei care tind în a le încălca n-au decât să răspundă. Asta nu înseamnă că nu pot avea o opinie. Aici e vorba de cei care în scopul... inițiază, trec la fapte concrete de natura a pune în pericol toate aceste valori. Asta e ideea.

Deci, este o infracțiune de pericol, nu neapărat de rezultat. De aceea, vă rog să reflectați foarte bine înainte de a vă da votul.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

A mai cerut cuvântul domnul secretar Leonăchescu și domnul Boc și vă propun ca după domnul Boc să sistăm discuțiile, nu înainte de a-i da cuvântul și președintelui comisiei.

Dacă sunteți de acord cu sistarea. Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Aveți cuvântul, domnule secretar Leonăchescu!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Discuțiile sunt foarte utile și definitorii. Eu constat că ele se fac pe o percepție difuză a unor concepte fundamentale, diferite, și anume cele două concepte sunt stat și regim politic. Aici nu ne referim decât la stat pe care-l apără și Constituția, "național, suveran, independent, unitar și indivizibil". Nimeni nu contestă dreptul unor grupuri, unor indivizi la acțiuni care să conteste un anume regim politic. Asta este altă poveste.

Căi democratice, politice, declarații politice sunt acțiuni pe care acest articol nu le incriminează. Articolul se referă numai la caracteristicile statului unitar. Eu cred că aici trebuie să luăm atitudine împotriva tuturor acțiunilor care afectează o asemenea idee, ideea de stat unitar, indivizibil.

Iată de ce domnul Bădoiu are dreptate în amendamentul pe care l-a propus. Vă rog!

 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă am accepta amendamentul domnului general Bădoiu, ar însemna să-i trimitem la închisoare pe toți aceia care nu gândesc precum gândesc cei care dețin la un moment dat majoritatea politică într-o structură temporară.

A nu fi de acord este un drept democratic. A-ți exprima un punct de vedere contrar reprezintă o chestiune de democrație. Art.30 din Constituția României spune: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile." Deci, libertatea de exprimare a gândurilor sau opiniilor. Eu pot să am o opinie într-o democrație, să spun că forma republicană de guvernământ nu este cea mai bună soluție.

Asta nu înseamnă că nu trebuie să respect punctul de vedere al majorității care a spus: "Forma republicană de guvernământ reprezintă în acest moment cea mai bună soluție". Dar dacă cineva dorește să spună: "Nu! Forma de guvernământ nu este bună, republica nu este în tradiția românească, altă formă de guvernământ ar fi mai bună!", nu înseamnă ca eu să-l trimit la închisoare, și nu la orice închisoare, de la 15 la 25 de ani.

A trimite la închisoare pe cineva care spune că nu e de acord cu forma republicană de guvernământ cred că, de departe, ar reprezenta o revenire la un sistem totalitar, după principiul "Cine nu este cu noi, este împotriva noastră."

Democrația presupune respectarea acestor drepturi, inclusiv dreptul de a te împotrivi, iar într-o societate democratică, oricine trebuie să facă tot ce-i stă în putință ca adversarul său să aibă dreptul să-i spună nu.

Dumneavoastră invocați un text constituțional cu privire la limitele revizuirii Constituției. Acele limite spun un singur lucru: că nu se poate accepta un proiect de lege în Parlament care să vizeze înlocuirea formei de guvernământ. Dar există o altă cale, domnule general. De exemplu, se poate ajunge pe calea unui referendum... Dacă președintele României, de exemplu, domnule general, în temeiul art.90 din Constituție, ar recurge la un referendum consultativ cu privire la oportunitatea schimbării formei de guvernământ din România. Are un temei constituțional, are un temei legal, să cheme poporul și, prin referendum, să-i pună o întrebare: doriți sau nu o altă formă de guvernământ. Are dreptul să facă acest lucru. Ce facem cu președintele? Îl trimitem la închisoare de la 15 la 25 de ani? Nu, pentru că are un drept constituțional.

Dacă poporul, în urma referendumului, ar opta pentru o altă formă de guvernământ, atunci, evident, ar putea să se ajungă, să se constituie o nouă adunare constituantă, care adunare constituantă să propună o nouă constituție care să numai includă aceste limite care acum există.

Deci, iată, există cadrul legal, cadrul pașnic pentru schimbarea, de exemplu, a Constituției și acestor limite care astăzi sunt prescrise în art.152, pe bună dreptate invocate de dumneavoastră. Societatea este dinamică. Important este ca noi să înțelegem că regulile instituționale trebuie să fie respectate. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-i oprimăm, să-i trimitem pe toți în închisoare dacă au un punct de vedere diferit sau contrar.

După textul dumneavoastră ar însemna că, acei colegi care au propus o lege cu Ținutul Secuiesc, să fie 25 de ani după gratii, da, să fie consecința imediată. Chiar credeți că este necesar ca trei colegi care au propus un proiect de lege - așa gândesc ei, sunt minoritari, evident, nu au o susținere - să-i trimitem după gratii 25 de ani? Nu cred că asta este esența unei societăți democratice, chiar dacă, evident, nu împărtășesc punctul lor de vedere. Dar este o formă de dezbatere democratică, unde adversarii se combat, nu cu trimiterea lor în închisoare, ci cu argumente, într-o democrație.

Și atunci cred că formula propusă de către inițiator trebuie să rămână în consecință, și să nu o lăsăm la orice formă de acțiune, pentru că orice cetățean în acel moment, inclusiv orice politician, poate face subiectul unei anchete penale și a unei condamnări care, repet, nu este în zile-amendă, ci este închisoare de la 15 la 25 de ani. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chiar discuțiile care au avut loc astăzi, aici, pe marginea acestui amendament propus, ne determină să milităm pentru menținerea textului adoptat de comisie. Pentru că a menține "acțiuni" numai, fără "violente", iată că ar putea căpăta diverse interpretări, chiar alunecări în interpretarea dispozițiilor legii, cu consecințe imprevizibile.

De aceea, am apreciat noi și la comisie că este bine să rămână "acțiuni violente", tocmai și pentru considerente dezvoltate de către unii colegi de-ai noștri. A menține numai "acțiuni" în text, iată ce discuții ar putea avea loc și ce interpretări pe planul practicii judiciare. Menținând "acțiuni violente", deja punem un zăgaz împotriva oricăror interpretări care ar putea degenera.

De aceea, nu suntem de acord cu amendamentul domnului deputat Bădoiu. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru că amendamentul domnului deputat Bădoiu este o variantă de text, și nu un amendament de eliminare, potrivit Regulamentului, voi supune întâi votului amendamentul comisiei.

Deci, amendamentul nr.355 cu privire la formularea art.277.

Cine este pentru amendamentul comisiei?

 

Domnul Ștefan Cazimir (din sală):

Mai era un amendament la respinse, 59.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Cazimir, sunt într-o dilemă existențială. Textul Comisiei juridice este amendamentul domnului Ștefan Cazimir. Același domn, Ștefan Cazimir, pune un amendament, altul, la respinse.

Lămuriți-ne această problemă.

Domnul Ștefan Cazimir:

Explicația este simplă: amendamentul acceptat viza o chestiune de punctuație, în timp ce amendamentul respins este o chestiune de enunț și o chestiune, până la urmă, de fond.

Acolo, în textul pe care îl dezbatem, apare verbul "a schimba": "Inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni violente, în scopul de a schimba ordinea constituțională", termen care mi se pare neadecvat din două motive.

Mai întâi, pentru că așază ștacheta prea sus, adică n-ar fi infracțiune decât atunci când este intenția de a schimba, ceea ce mi se pare de o gravitate extraordinară, și creează, repet, posibilitatea pentru unii de a se strecura sub această ștachetă foarte înaltă, cu motivarea că nu au vrut să schimbe, ci doar să modifice, să ..., în sfârșit ... Și atunci, am sugerat, și asta este prezent la poziția 59, verbul "a submina".

Al doilea motiv, al doilea argument împotriva folosirii verbului "a schimba" și pentru înlocuirea lui cu "a submina", este faptul că ordinea constituțională poate fi schimbată, caracterul suveran, independent, unitar și indivizibil pot fi, la rândul lor, schimbate prin antonimele lor, dar caracterul național nu poate fi schimbat. El este un dat inerent și inalienabil. De aceea, am considerat că termenul care poate acoperi toate ipotezele, și care mai prezintă și avantajul exprimat anterior, că fixează ștacheta mai jos, este verbul "a submina".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Voi supune votului, așa cum v-am propus, întâi amendamentul comisiei. Dacă acesta nu va fi adoptat, le vom discuta pe celelalte două.

Cine este pentru amendamentul nr.351, cu privire la art.277? Vă rog să votați.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități pe unde este?

Stimați colegi,

Am rugămintea să vină în sală președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ca să nu se presupună că a plecat după ce ...

Întreb colegii mei dacă se abțin de la vot.

Cine este pentru amendamentul nr.351 formulat în comisie și susținut de președintele acesteia, cu privire la art.277? (Rumoare.)

62 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Dar, sunt mulți care nu și-au exprimat votul.

Deci, amendamentul nr.351, al comisiei, a fost adoptat cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nici o abținere.

În consecință, nu vom supune amendamentele respinse votului.

Art.278 "Subminarea puterii de stat", cu amendamentul nr. 352.

Nu sunt obiecțiuni.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.279 "Uzurparea militară". Comisia nu are amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul inițial.

Același lucru se întâmplă și la art.280, "Acte de diversiune". Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat textul inițial.

Art.281 "Complotul". Urmăriți amendamentul nr.355.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.282 "Constituirea de structuri informative ilegale", cu amendamentul nr.356.

S-a admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.283 - Comisia are amendamente pe pagina următoare. Deci, art.283 "Nerespectarea regimului juridic al activităților informative", cu amendamentul nr.357.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.284. Urmăriți amendamentul nr.358 "Constituirea de organizații cu caracter fascist". Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul, modificat și renumerotat textul.

La art.285, 286 - are domnul Boc un amendament la art.285 - asupra cărora Comisia nu a formulat amendamente.

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este amendamentul nr.60, din cadrul amendamentelor respinse, pag.380 din raport. Art.285 sună în felul următor: "Divulgarea informațiilor secrete de stat sau informațiilor secrete de serviciu, de către cel care le cunoaște, datorită atribuțiilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța națională, se pedepsește ...".

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin domnule coleg.

Aș ruga colegii de la UDMR să roage colegul dumnealor care vorbește tare la telefon să nu ne întrerupă, pentru că s-ar putea să creadă lumea că este o acțiune subversivă. (Rumoare.)

Domnul Emil Boc:

Dar nu a trecut amendamentul anterior, ca să fie probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

..."se pedepsește cu detențiunea severă de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi".

Alin.2 "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța națională, se pedepsește cu închisoare severă de la 3 la 10 ani".

Alin.3 "Cu pedeapsa prevăzută în alin.2, se sancționează deținerea, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, în vederea divulgării, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța națională".

Care sunt obiecțiile noastre și propunerile la acest articol?

În primul rând, am propus la acest art.285, eliminarea sintagmei "secret de serviciu" și menținerea în text doar a sintagmei "secrete de stat", deci "Divulgarea informațiilor secrete de stat de către cel care le cunoaște, datorită atribuțiilor de serviciu" să se mențină. De ce?

Aceasta, pentru că informațiile pe care le deține o persoană juridică de drept public sau privat, și care interesează siguranța națională, nu pot fi simple secrete de serviciu, ci intră în categoria informațiilor secrete de stat.

Prin urmare, includerea secretelor de serviciu, în alin.1, este total nejustificată și trebuie eliminată.

Pentru același motiv, alin.3, care se referă la "secrete de serviciu" este nejustificat și trebuie eliminat. Dacă secretele de serviciu interesează siguranța națională, atunci sunt secrete de stat, și ele fac obiectul alin.1.

Secretele de serviciu dacă vizează, repet, siguranța națională, atunci sunt secrete de stat.

O altă problemă. Dacă se dorește păstrarea alin.2, este necesar să se precizeze, așa cum s-a făcut la alin.1, că "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are în vedere numai pe cel care cunoaște sau le cunoaște, datorită atribuțiilor de serviciu". Din formularea actuală rezultă că orice persoană care ar intra întâmplător în posesia unui astfel de document, fără să știe că este secret de stat, ar putea răspunde penal, ceea ce este inacceptabil. De ce acest lucru?

Deoarece, din formularea art.16 din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, rezultă că obligația de a proteja informațiile secrete de stat nu mai revine, această obligație, tuturor cetățenilor, ci numai persoanelor autorizate. Pentru că simplii cetățeni, inclusiv ziariștii, nu intră în sfera persoanelor autorizate, la care se referă art.16, rezultă că pentru aceștia nu mai există obligația de a proteja informațiile secrete de stat.

Cu alte cuvinte, există o diferență majoră între concepția Legii nr.182/2002, care este legea privind protecția informațiilor clasificate, și cea a vechii legi, nr.23/1971, în vigoare până în 13 iunie 2002. Numai Legea din 1971 instituia obligația tuturor cetățenilor de a proteja secretele de stat.

Întrucât Legea nr.182/2002 este legea-cadru în materia protecției informațiilor secrete de stat, ea constituie un punct de referință pentru toate infracțiunile prin care se urmărește protejarea acestor informații, deci și pentru infracțiunea din art.285 din proiectul Codului penal.

Există și o logică a unei astfel de abordări: o dată ce informația a ieșit din sfera secretă, fapt împlinit în momentul în care datele, informațiile au intrat în posesia publicului, a presei - de exemplu, informația își pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi obținut.

Acest principiu a fost afirmat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, în cazurile: "Sunday Times" versus Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, sau "Oserver" și "Guardian" versus Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care stabilesc cel puțin două principii importante, acestei hotărâri.

Primul principiu afirmă că informațiile privind siguranța națională, o dată intrate în spațiul public, nu mai pot fi interzise, retrase și nici autorii diseminării informației pedepsiți.

Al doilea principiu instituie interdicția clasificării necondiționate a tuturor informațiilor din domeniul siguranței naționale ca informații secrete, și introducerea, în acest mod, a unei restricții prealabile asupra accesului la astfel de informații.

De asemenea, documentul intitulat "Principiile de la Johannesburg" include și următorul principiu (17): O dată ce o informație a fost făcută accesibilă publicului, fie și prin metode ilegale, orice justificare făcută în scopul de a opri publicarea ei ulterioară va fi anulată de dreptul publicului de a cunoaște acea informație".

Iată de ce, din punctul nostru de vedere, credem că sunt suficiente argumente pentru a elimina în primul rând categoria secretelor de serviciu din art.285 alin.1, pentru că prin secretele de serviciu nu se poate pune în pericol siguranța națională, pentru că s-ar pune în pericol siguranța națională, ar fi secrete de stat.

Și, în al doilea rând, dorim menționarea expresă la alin.2, dacă se dorește a se menține, că "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are în vedere numai pe cel care le cunoaște, datorită atribuțiilor de serviciu", și că o persoană care în mod întâmplător intră în posesia unui document care reprezintă secret de serviciu, să nu poată fi sancționată. Cel puțin acesta este spiritul legii pe care noi am adoptat-o, spiritul și textul Legii informațiilor clasificate nr.182/2002, pe care noi am adoptat-o.

Iar la art.3, menținerea în continuare a unor formulări "dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța națională" încalcă iarăși reglementările Curții Europene a Drepturilor Omului, care cer caracterul previzibil al incriminării, să spună: ce se înțelege prin "de natură să pună în pericol"? Orice se poate înțelege prin această sintagmă "de natură să pună în pericol siguranța națională" și trebuie să fie circumscrisă definiția la o chestiune foarte precisă.

Noi am propus - de exemplu - ca această formulă "de natură să pună în pericol", fiind vagă, ambiguă și fiind lipsită de previzibilitate, să fie înlocuită cu o referire la producerea unui pericol cert, real, observabil, verificabil și demonstrabil. Este o chestiune mult mai palpabilă și directă, și nu una ambiguă, în formularea pe care noi o avem în textul menținut.

Cu aceste argumente, domnule președinte, vă rugăm să acceptați propunerea formulată. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art.285, cu alineatele sale, ne arată foarte clar că este vorba de o persoană care cunoaște aceste secrete, datorită atribuțiilor de serviciu. Asta este ipoteza fixată în textul de lege.

Celelalte două alineate vizează aceleași persoane, și nu pune în pericol activitatea nimănui, pentru că spune la un moment dat alin.2: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu". Deci este vorba de o persoană care le cunoștea grație activității pe care o desfășura, și avea acces la acele documente.

Iar chestiunea cu eliminarea din text a "secretelor de serviciu", credem noi că nu este întemeiată, pentru că se face deosebire între secrete de stat și de serviciu, și uneori secretele de serviciu ale unor organe de informații, instituții, ar putea aduce atingere chiar siguranței naționale. Adică, se coboară până la secrete de serviciu, pentru că, în anumite circumstanțe concrete, și acestea ar putea periclita siguranța națională. Ar putea periclita, cum spune textul marginal.

De aceea, și cu asta conchid, este vorba indubitabil de persoane care dețin aceste informații datorită activităților pe care le desfășoară, și nu de alte persoane, care întâmplător ar intra în posesia unor asemenea informații. Este clar, textul le înlătură categoric. Iar pe de altă parte, nu se confundă și nu semnifică același lucru "secrete de stat" și "secrete de serviciu".

Repet, uneori ar fi posibil ca în anumite circumstanțe concrete, chiar secrete de serviciu să pericliteze siguranța națională. De aceea, cred eu că textul, așa cum a trecut de comisie, ar trebui menținut, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Boc dorește o scurtă intervenție. De un minut, stimate coleg.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să existe o succesiune logică între alin.1 și alin.2. Și, atunci, la alin.1 se spune: "Divulgarea informațiilor secrete de stat sau informațiile secrete de serviciu de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu", deci acolo se menționează corect. Eu nu sunt de acord cu secretele de serviciu, dar este o altă problemă. Dar se menționează "de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu".

La alin.2 nu se mai menționează acest lucru. Se spune: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat". De ce să nu spunem așa cum se spune la alin.1: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat", ca să fim preciși.

Din formula alin.2, practic, rezultă o obligație pentru toți cetățenii, or, noi am stabilit prin Legea informațiilor clasificate că nu mai incumbă o asemenea obligație.

Deci, în momentul în care la alin.1 apare sintagma, iar la alin.2 nu mai apare, se înțelege că ea atunci ar avea o acoperire generală și vizează pe toți cetățenii. Ce ne costă, ce ne costă, repet, ca la alin.2, pentru precizie, să introducem această sintagmă, așa cum este la alin.1 "de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu". Deci "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu" și textul curge, pentru a nu lăsa loc nici unei ambiguități. Și asta în concordanță cu spiritul, repet, al legii de bază în materie, Legea nr.182/2002.

Cred că nu am avea nimic de pierdut dacă am introduce pentru precizie un asemenea text, și că am elimina orice ambiguitate. Altfel, am putea da în practică prilejul unor soluții contradictorii, și revenirea la o practică anterioară adoptării Legii nr.182/2002 și la o revenire, practic, la Legea din 1971, care instituia obligația tuturor cetățenilor de a proteja secretele de stat.

Credem că este o cerință absolut necesară, să realizăm acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că în fond dezbatem o lege și putem lucra chiar pe loc, ca să zic așa, la reformularea unor texte, eu cred că propunerea colegului nostru Boc, ca și în alin.2 să circumstanțiem subiectul, nu este rea. Numai că încărcăm un pic textul, și-o să vedem cum l-am putea formula, ca să evităm orice posibilitate de interpretare, în sensul că și un cetățean care întâmplător etc.

Și, atunci, domnul profesor Cazimir, care întotdeauna ne-a ajutat, ne ajută și astăzi să introducem, foarte bine, în alin.2 circumstanțierea din alin.1, în sensul că "le deținea - aceste informații - în baza îndatoririlor de serviciu" și a plecat cu geanta acasă, cu informația, asta dorim să spunem, și a greșit. Dar, circumstanțiem subiectul, să nu cumva să se interpreteze că și un oarecare cetățean care întâmplător a intrat în posesia unor asemenea informații ar putea fi sancționat de lege.

Și propunerea, domnule profesor Cazimir, a colegului nostru de comisie cu care lucrăm toată ziua - un băiat simpatic, de altfel, domnul Boc -, este ca să introducem și în alin.2 această precizare: că este vorba de persoane care dețineau secretele "în baza activităților de serviciu". Și atunci eliminăm posibilitatea ca cineva să interpreteze că, vezi, Doamne, o terță persoană, care avea asemenea informații, ar putea fi sancționată.

Mă adresam dumneavoastră pentru a echilibra fraza sau frazele din alin.2 al art.285, și-l reformulăm împreună, și evităm orice discuție, cred eu, și tranșăm asupra textului.

De aceea, ca să conchid, noi suntem de acord cu introducerea acestei circumstanțieri în alin.2. Dar, haideți să facem pe loc textul să sune bine, domnule profesor. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu vă propun, ca să știm exact ce votăm, luați acest text și-l reformulați, și trecem acum peste text.

Eu sunt împotriva formulării "la botul calului" a unor texte foarte importante.

Vă rog, domnul Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Dacă intercalăm "de către persoana prevăzută la alin.1", rezolvăm toată problema. Și atunci spunem: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu de către persoana prevăzută la alin.1 a unui document ce constituie" și textul curge, și am circumstanțiat persoana exact.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog să vedeți, să observați că este vorba de trei ipoteze:

La alin.1 se vorbește de "Divulgarea informațiilor secrete de stat sau de serviciu de cel care le cunoaște, datorită atribuțiunilor de serviciu, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranța națională", prima teză.

A doua teză: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu", deci poate fi vorba aici de salariatul, funcționarul care are în atribuțiile de serviciu să gestioneze astfel de date, dar pe care le duce cu el acasă, da? Nu le ține acolo, băgate în casa de valori sau în casa de fier.

Și a treia ipoteză: "Deținerea, de asemenea, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, în vederea divulgării".

Deci, domnilor, ce se dorește? Se dorește a se sancționa, a se pedepsi divulgarea unor astfel de date, când o face cel care le deține în virtutea obligațiilor de serviciu; se dorește a fi sancționată cu pedeapsă deținerea unor astfel de documente secrete de stat în afara îndatoririlor de serviciu, deci, cu alte cuvinte vreau să pun stavilă celor care le iau de la slujbă și le duc în altă parte. Pentru că, asta înseamnă că pui în pericol, ce? Siguranța statului. Ele nu mai sunt asigurate. Ele au un regim special, un loc anume pentru păstrare etc., etc. Haideți să ne gândim la niște secrete, adevărate secrete, nu la secretele babei Ioana.

Gândiți-vă că sunt date care dacă ar fi cunoscute de toată lumea, ar pune, într-adevăr, în pericol ordinea constituțională, siguranța noastră personală și a celorlalți ș.a.m.d.

Și a treia variantă: "Deținerea în afara îndatoririlor de serviciu, în vederea divulgării". Deci, iată, le iau de la locul lor, le scot, și cu intenția de a le divulga. Sunt trei ipoteze diferite. Așa că, iertați-mă, povestea să aducem la alin.2 ce se spune la alin.1, pardon, asta înseamnă că excludeți din sfera subiecților activi o altă categorie, și anume: a acelora care le iei de colo și le duci dincolo.

Deci, domnilor, sunt lucruri absolut distincte, și vă rog să lăsați textul așa, că este corect, și să fiți de acord cu ce vă propun eu: respingerea amendamentului domnului Boc. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu mi se întâmplă foarte des, dar de data aceasta sunt de acord cu propunerea domnului Moiș, pentru că, într-adevăr, formularea din text ne vorbește despre anumite persoane. Cine sunt aceste persoane? Și de cel ce le cunoaște. Trimiterea la alin. 1, atât la alin. 2, cât și la alin. 3 este o circumscriere exactă a persoanei respective, persoana care le cunoaște și nu cred că este o problemă mare trimiterea acestui alin. 1. Este o problemă de tehnică legislativă foarte simplă și clară.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Că s-a dorit fără nici un dubiu înlăturarea din acest text a sancționării oricărei alte persoane în afară de cea care le deținea în baza îndatoririlor de serviciu, ne-o spune însăși eliminarea din actualul text a ipotezei din art. 169, alin. 4, Cod penal în vigoare, care sună așa: "Dacă faptele prevăzute în alineatele precedente sunt săvârșite de orice altă persoană"... (Care alta? Alta care le deținea în baza îndatoririlor de serviciu.) "... pedeapsa este de la 1 la 7 ani". A fost înlăturat acest text al alin. 4, textul face referire prin circumstanțierea la subiectul care le deține în baza îndatoririlor de serviciu, făcând și sublinierea pe care o propunea colegul nostru, deputatul Boc, înlăturăm orice dubiu și orice posibilitate de interpretare și atunci spun eu că textul care a plecat de la comisie, cu acea modificare sugerată de colegii mei cu "persoana de la alin. 1" este perfect și orice discuție este de prisos.

Permiteți-mi să spun că ipoteza de care vorbea colegul meu, domnul deputat Bădoiu, sunt ipoteze plasate pe latura obiectivă. Or, ceea ce discutam noi se referă la subiect. Sigur că ipotezele acelea sunt activități nuanțate: "deținerea în afara ".." etc. Calitatea este centrată pe o persoană, și anume, aceea care era abilitată să dețină, să știe, să aibă secrete de stat sau de serviciu. Aceasta este toată reglementarea.

De aceea, cred eu că textul este foarte bun, s-a renunțat la orice altă persoană, acea teamă că s-ar putea da interpretări exagerate. Completând textul comisiei, este foarte bun și îl putem valida aici.

De aceea, dacă între timp sunteți de acord cu propunerea făcută de colegii mei, am putea și introduce în alin. 2 sublinierea că este vorba de "persoana de la alin. 1", ca să validăm acest text de la 169. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Cineva s-a uitat în Constituție să verifice corectitudinea sintagmei "siguranță națională". Din câte știu, domnule Popescu, Constituția a folosit terminologia de "securitate națională".

Domnul Virgil Popescu:

Într-adevăr, domnule președinte, la art. 53 apare conceptul nou de "securitate națională", care este vehiculat, de altfel, și în alte legi care sunt adoptate de către noi și, ca atare, vă propun înlocuirea sintagmei "siguranță națională" cu "securitate națională", în cadrul acestui articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

În privința acestei propuneri, ea este obligatorie, trebuie să utilizăm textul constituțional.

Stimați colegi,

Pentru că există încă divergențe și a intervenit și Comisia de apărare, vă propun să amânăm dezbaterea acestui text, împreună cu celelalte trei. Nu este vorba de "securitate națională", este vorba de fondul celor două alineate.

Domnule Boc, în situația în care se face referire la alin. 2 "la persoana prevăzută la alin. 1", mai aveți probleme cu amendamentele dumneavoastră?

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră textele de la art. 285, cu precizarea că la alin. 2 s-a propus referirea expresă la persoana prevăzută la alin. 1 și cu a doua mențiune, că sintagma "siguranță națională" se înlocuiește cu "securitate națională".

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Și la alin. 3!

Domnul Valer Dorneanu:

Exact! Alin. 2 și 3.

Cu aceste precizări, supun textul inițiatorului votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu 2 abțineri și 1 vot împotrivă textul a fost votat în formularea pe care v-am prezentat-o.

Articolul 286. Comisia nu a avut amendamente. Aveți dumneavoastră? Vă rog, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pagina 380 din raport, la amendamentul 61 respins, art. 286 spune așa: "Propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar, săvârșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi".

Care este conținutul amendamentului pe care l-am propus? Definirea expresiei de stat totalitar. Textul legii nu ne spune ce înseamnă stat totalitar; lasă la interpretarea judecătorului, la aprecierea procurorului, care instanță sau în anchetă să înțeleagă ce dorește.

Repet: și această normă juridică, din perspectiva reglementărilor europene, încalcă această cerință a previzibilității, adică să știm exact ce comportament să nu facem...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am o rugăminte.

Domnul Emil Boc:

Vă rog.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă știu foarte constructiv, de aceea, vă rog să dați dumneavoastră definiția pe care o doriți, pentru că doar a critica că nu se înțelege ce este aceea stat totalitar... Propuneți dumneavoastră o definire a statului totalitar, într-un text juridic.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Statul P.S.D.!

Domnul Emil Boc:

Domnul Moiș mi-a dat o sugestie, dar n-aș vrea s-o reproduc de la microfon. În privința aceasta pot fi acuzat că trec din domeniul juridic în domeniul politic, deși tot timpul suntem în domeniul politic, dar, de exemplu, vă pot oferi o interpretare a acestui text care ar putea sta la îndemâna procurorilor.

De exemplu, dacă cineva ar utiliza un studiu de istorie comparată, o analiză economică sau un articol de presă, în care s-ar face o afirmație de genul: "Înainte de 1989 puterea de cumpărare era mai ridicată decât în prezent", urmată de prezentarea unor date de a convinge publicul că prețul pâinii și al cărnii era mai mic înainte de 1989, decât după 1989, ar putea fi considerată o propagandă în favoarea statului totalitar, regim comunist experimentat în România. o simplă opinie politică sau economică ar putea atrage consecință penală, depinzând aprecierea aceasta de iritarea procurorului sau modul în care procurorul ar avea de discutat cu tine, în funcție dacă ar dori sau să te pună sub acuzare, să te șicaneze, tracaseze și așa mai departe.

Eu nu dețin adevărul, am sugestii, dar ideea de a defini această sintagmă, pentru a preveni abuzurile, cred că ar fi bine venită într-o construcție juridică pe care noi o propunem ca fiind nouă și pentru a îmbunătăți textul existent.

Deci, nu dețin soluția, dar aș propune definirea acesteia și lăsarea la îndemâna comisiei a unui scurt timp să propună o definiție cu conotații juridice ale unei sintagme prin excelență cu conținut politic.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Avem alin. 2 care explică propaganda de la alin. 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiș, aveți cuvântul. În Parlamentul nostru se vorbește de la tribună. Am rugămintea pe care v-o adresez de principiu: la un text de lege, la elaborarea unei legi și dezbaterea ei, nu facem dezbateri politice. Cum ar trebui, criticăm un text. Ori propunem un text, ori propunem eliminarea lui. Este ușor să spui că nu este bun textul și să nu pui ceva în loc. Domnule profesor Boc, veniți cu propuneri concrete de definire juridică a statului totalitar.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Mi-ați luat două minute din intervenția mea, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vi le dau înapoi!

Domnul Văsălie Moiș:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că art. 286 incriminează fapta de propagandă: propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar.

La alin. 2 avem detalierea acestei fapte incriminate. Alineatul 2 spune: "Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în apologia unei idei, concepții sau doctrine, cu intenția de a convinge și a atrage noi adepți". În aceste circumstanțe este incriminată fapta de la alin. 1, propaganda în vederea instaurării unui stat totalitar.

Așadar, din punctul meu de vedere, art. 286 este rotund; este prevăzută fapta incriminată și circumstanțierea acestei. Nu mai este nevoie de definirea statului totalitar, pentru că dacă ne apucăm să definim toate noțiunile din Codul penal, ar trebui să definim fiecare noțiune, nu numai statul totalitar, or, deja am intra pe un alt teren, pe terenul politicii, pe terenul doctrinelor politice, unde ar putea fi tot felul de discuții, am accepta ideea să definim statul totalitar. Fiecare dintre noi am avea o definiție pentru statul totalitar, dar obiectul acestui text, a acestui art. 286 este incriminarea propagandei.

Așadar, din punctul nostru de vedere considerăm că textul este corect.

Vă rog să supuneți votului textul pe care vi l-a propus comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, vă dau cuvântul dacă veniți cu un text, că altminteri vă urmăresc studenții dumneavoastră și o să spună că n-ați știut tema pe care v-am dat-o. Să veniți să spuneți că nu știți să o definiți ".. vreți s-o trimitem la academie, unde vreți s-o trimitem?!

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În acest art. 286, pe care comisia îl propune, ca atare, nemodificat, sunt trei elemente care trebuie luate în discuție: instaurare, stat și totalitar.

Din punctul meu de vedere, un stat nu poate fi instaurat. Instaurăm un regim politic. Deci, cuvântul "instaurat" aici, asociat unui stat totalitar este nefericit.

Cred că trebuie o variantă, să punem în locul acestui cuvânt, "instaurării", alt cuvânt adecvat părții a doua: "stat totalitar". Dar eu cred că propaganda se poate face în vederea instaurării unui regim politic totalitar. România rămâne România! Ea poate să aibă un regim politic democratic, totalitar, ziceți-i cum vreți, fascist, socialist! România rămâne România ca stat! Germania rămâne Germania, Franța la fel! Regimurile politice pot să fie totalitare.

Iată de ce, cuvântul "stat" aici trebuie înlocuit și eu propun "regim politic".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu regimul conduce, ci statul conduce o entitate. Statul determină regimul politic!

Domnul deputat Boc vine cu definiția statului totalitar. Vă așteptăm cu interes.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Pentru a da o definiție trebuie o prelegere de vreo două ore, ca să intrăm în concepte și nu se poate realiza o sinteză chiar așa, fără a intra în analiză amănunțită.

Domnul Moiș, un jurist subtil și cu eleganță profesională tot nu le-a lămurit. El spune "da, este vorba de propaganda în favoarea statului totalitar" și spune că alin. 2: "Propaganda constă în răspândirea în mod sistematic sau în apologia unei idei sau doctrine, cu intenția de a convinge noi adepți", dar tot nu ne spune ce este castravetele. Ce este propaganda în favoarea statului totalitar? Și dacă nu știm ce este statul totalitar, nu știm care este propaganda în favoarea statului totalitar.

Deci, tot ne învârtim în jurul conceptului care, recunosc, este un concept, prin esență, de natură politologică, dar trebuie să avem grijă atunci când îl introducem într-un cod riguros cum este Codul penal, că cei care îl interpretează sunt juriștii, sunt procurorii, sunt judecători și care vor veni cu o interpretare îngustă și s-ar putea să dea pretextul unor abuzuri, ca cineva care formulează opinii politice să poată intra sub sancțiunea unui asemenea text. "Domnule, cum îți permiți să faci referire la statul totalitar înainte de 1989, ia să te trimitem noi pe tine puțin pe la o închisoare strictă de la 1 la 5 ani, ca să nu mai vorbești de ceea ce a fost înainte de 1989", chiar dacă declarația politică avea un caracter constructiv de a sublinia, știu eu, o chestiune de impact.

Statul totalitar ar fi acel stat care se definește prin încălcarea principiului separației puterilor în stat, a pluralismului politic și ideologic și a compromiterii drepturilor și libertăților cetățenești, într-o formulă cât de cât mai precisă decât cea existentă în momentul de față. Deci, aici circumscrie câteva lucruri, așa, într-o definiție foarte scurtă.

Repet, suntem în fața Codului penal și să nu uităm că acest text va fi în vigoare și va putea fi utilizat de către cei care cu rea-credință vor dori să-i șicaneze pe potențialii adversari sau să introducă o autocenzură la aceia care ar dori să exprime în mod liber unele opinii sau unele comparații cu privire la regimul dinainte de 1989, asupra căruia avem un punct de vedere relativ unitar, că a fost un stat totalitar.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc, amendament care practic înseamnă să ne gândim dacă dăm o definiție.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 3 voturi.

Împotrivă?

Abțineri, dacă sunt?

Un singur vot, toți ceilalți împotrivă.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Domnule Cazimir, poftiți.

Domnul Ștefan Cazimir:

O scăpare din vedere face să fi rămas în text enunțul "de la unu la 5 ani". În toate cazurile precedente și ulterioare se spune: "de la un an la 5 ani", sau cum este cifra în cazurile respective.

Deci, nu "de la unu la 5 ani", ci "de la un an la 5 ani".

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să rectifice această greșeală de exprimare, în vederea asigurării unei uniformizări a formulării.

Cum este corect, domnule președinte Neagu? Un an, cifră.

Se pune cifra 1 "de la 1 an la ..."

Domnule profesor, vă rog încă o dată. Vedeți că discutăm chestiuni din acestea, cum se scrie "un" sau "1"?! Ați intervenit la toate virgulele posibile și aici n-ați intervenit în comisie și veniți în plen să discutăm cinci minute despre chestiunea aceasta?! Este o formulare unitară. Peste tot ați folosit până acum "un an" și aceasta este o chestiune pe care o repară aparatul tehnic.

Supun votului dumneavoastră art. 286 în formularea inițiatorului, cu precizarea "un an".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu două voturi împotrivă, majoritate pentru s-a votat textul inițiatorului.

Articolul 287 - "Nedenunțarea", amendamentul 361. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 288 - "Tentativa, tăinuirea și favorizarea". Urmăriți amendamentul 362. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 289 - "Sancționarea persoanei juridice", amendamentul 363. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Titlul Capitolului IV votat în formula inițiatorului.

Articolul 290 - "Acte de terorism". Urmăriți amendamentul 365. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 291 - "Asocierea pentru săvârșirea de acte de terorism", amendamentul 366. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 292 - "Finanțarea actelor de terorism". Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastră? Votat textul inițiatorului.

Articolul 293 - "Amenințarea în scop terorist". Urmăriți amendamentul 368. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Articolul 294 - "Alarmarea în scop terorist". Urmăriți amendamentul 369. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

La art. 295 nu sunt amendamente. Votat textul inițiatorului.

Titlul IV votat în formularea inițiatorului.

Articolul 296 - "Împiedicarea exercitării drepturilor electorale". Urmăriți amendamentul 372. Admis amendamentul, modificat textul și renumerotat.

Articolul 297 - "Divulgarea secretului votului. Falsificarea votului". Amendamentul 373.

Stimați colegi, s-a propus să întreb unde sunt obiecțiuni la amendamentele comisiei și doar acolo să intervenim.

Deci, de la art. 297, amendamentul 373, până la art. 301, amendamentul 377, dacă sunt obiecțiuni?

Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot la 298 am niște probleme.

Domnul Valer Dorneanu:

Stați atunci să convenim. La art. 297 sunt? Votat în unanimitate. Ați zis că la art. 298 aveți.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

"Coruperea alegătorilor", la acesta am.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Deci, art. 297 este votat.

Articolul 298.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

În primul rând vreau să-mi cer scuze că n-am intervenit la vreme, făcând un amendament la comisie, pentru a îmbunătăți acest text. Dar, având în vedere că aici, în sală, au existat multe precedente în care s-au acceptat modificări și în plen, vă rog să-mi permiteți să spun că sunt anumite neclarități în acest text.

În primul rând, dacă aveți materialul, raportul în față, veți vedea că sună așa: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau candidat independent, ori să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului, precum și primirea acestora de către alegător, în același scop, se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 an la 5 ani".

În primul rând, așa cum este formulat, cineva ar putea spune că și o promisiune electorală, pentru că se spune "promisiunea", adresată alegătorilor, în general: "Vom construi în localitatea aceasta un pod", este o încercare de mituire a alegătorilor. Cred că ar trebui să spunem că "promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de foloase unui alegător sau alegătorului, în scopul de a determina..." pentru a arăta că aceste promisiuni de dobândire a unor foloase sunt niște foloase primite de fiecare în parte, de un anumit cetățean, pentru a-l determina să voteze, nu o promisiune la modul general. Pentru că toți politicienii fac promisiuni, că într-o anumită comunitate se va trăi mai bine dacă ei vor fi votați. Să dispară această nuanță care ar putea să creeze niște ambiguități.

Pe urmă, întrebarea mea ar fi: dacă materialele promoționale care sunt niște bunuri materiale primite de alegători, pot fi interpretate ca o corupere a alegătorilor. Peste tot în lumea aceasta - și lucrul este cunoscut - oamenii primesc pixuri, brichete, tricouri, șepci, prosoape pe care scrie "Votați partidul cutare sau votați candidatul cutare". O să-mi spuneți că materialele promoționale nu pot constitui foloase materiale. Eu cred că cineva...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Citiți încă o dată textul! Textul se referă la promisiunea, oferirea sau darea de bani.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Atât! Nu materiale promoționale, nu altceva!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Văd "alte foloase", domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Folos material. Nu cred că un material promoțional este un folos material.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi spunem că este logic, că n-ar putea fi interpretat în astfel de moduri, dar să știți că s-ar putea interpreta și astfel textul respectiv. Poate că ar trebui să excludem în mod explicit aceste materiale promoționale, ca să nu fie interpretate ca foloase.

După aceea, mi se pare oarecum excesivă situația celor care primesc asemenea foloase. Mă rog, probabil că s-a mers ca o simetrie cu darea și luarea de mită, dar este puțin exagerat.

Dar, acum o să vă relev aspectul cel mai grav al textului, care chiar presupune o modificare, trebuie neapărat să fie modificat. Este vorba de cei care sunt pedepsiți pentru că încearcă să corupă alegătorii. Și vă rog să observați că ne referim la listele de partid și la candidații independenți. Nu ne referim la cei care sunt aleși printr-un vot uninominal: primarii și președinții de stat, care sunt exceptați în mod implicit din acest text.

Deci, domnul Stolojan este membru de partid, candidează din partea unui partid, el nu este independent, nu este nici pe liste. el are dreptul să dea niște bani și niște bunuri. La fel un primar. Deci, dacă toate celelalte puteți să le considerați niște exagerări de interpretare pe care le fac, deși să știți că în practică pot apărea, în acest caz eu cred că nu este vorba de interpretare, este un lucru care evident a scăpat analizei inițiatorului și comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc și apoi domnul deputat Marton.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

În primul rând, avem o problemă de procedură. Săptămâna trecută am adoptat Legea pentru autoritățile administrației publice locale, lege trimisă spre promulgare, lege care a trecut de Parlament, Camera Deputaților fiind Cameră decizională. Lege, care, în art. 105, incrimina mita electorală, ceea ce, în formula Codului Penal, este "coruperea alegătorilor". Deci, avem un text deja în vigoare peste câteva zile, care sună în felul următor: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau un anumit candidat pentru funcția de primar sau de consilier precum și primirea acestora de către alegător constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani".

Deci, Codul Penal ar trebui, în acest moment, să preia un text care se regăsește într-o lege în vigoare - Legea cu privire la constituirea autorităților administrației publice locale - și să facă și referirea pe care, pe bună dreptate, o făcea aici domnul deputat Predescu, cu privire la președinte. Pentru că Legea autorităților administrației publice locale nu se putea referi la altceva decât la funcția de primar sau de consilier. Pentru a nu o circumscrie doar la primari și consilieri locali și județeni, de a găsi o formulă: "Să voteze sau să nu voteze un anumit candidat, o listă de candidați", și atunci, cred că formula e acoperitoare, "precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani".

Deci, propunerea este una constructivă, de a prelua textul în vigoare, pe care îl avem în Legea pentru constituirea autorităților administrației publice locale, să eliminăm sintagma "primari și consilieri" și să păstrăm doar referirea la "determinarea alegătorului să voteze sau să nu voteze un candidat sau o anumită listă de candidați" - cu aceasta am prins toate variantele - "precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiune". Este o propunere care să compatibilizeze, în legislația românească, texte diferite care au același obiect. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Oarecum, susținerea mea are cam același temei, în primul rând, unul de formulare. Nici n-aș fi intervenit dacă câteva lucruri, nu ar trebui să fie spuse, și anume, că, în mod evident, trebuie să rămână partea de text care se referă la referendum (pentru că noi, în această lege, nu avem referendumul). Și, în mod evident, chiar dacă, la formulare, putem să avem două texte de lege care să aibă o formulare diferită a aceleiași intenții, nu putem avea, însă, două sancțiuni diferite la aceeași faptă, în două legi care ies cu o săptămână diferență din această Cameră.

Și vă rog să observați că, aici, se propune "de la 1 an la 5 ani", iar varianta care mi se pare, de ieri, a plecat către domnul președinte spre promulgare, are "de la 6 luni la 5 ani". De aici, noi trebuie să rămânem la această observație: "de la 6 luni la 5 ani".

Și, încă o dată, trebuie să menținem și varianta textului pentru referendum, pentru că nu avem aici.

Deci, ori varianta propusă: "de candidat sau listă de candidați" ori să includem și primarii și președintele în textul din art. 105.

Și să avem "de la 6 luni la 5 ani".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În special domnule președinte al comisiei și doamna ministru, se ridică aici o problemă, într-adevăr, foarte importantă, pentru că apar două infracțiuni diferite, care doresc să sancționeze aceeași situație. Infracțiunea deja reglementată prin Legea alegerilor locale, care sancționează două fapte: "promisiunea, oferirea și darea de bani în timpul campaniei electorale" (deci, indiferent din ce scop) și al doilea scop: "oferirea de bani în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze".

Pentru a nu exista o asemenea contradicție, eu v-aș ruga să nu dezbatem astăzi acest text și comisia, împreună cu inițiatorul, să analizeze cele două texte în paralel. Sigur că nu sunt infracțiuni identice, pe de o parte, pentru că textul din Legea alegerilor locale se referă exclusiv la alegerile locale, iar aceasta din Codul Penal este o infracțiune generală, dar, repet, în Legea electorală se pedepsesc două categorii de fapte: oferirea de bani, în general, în timpul campaniei (nelegată de un scop) și oferirea de bani sau alte foloase" (și ele trebuie definite, cum s-a spus aici: foloase materiale sau să vedem cum le spunem, ca să nu includem, cum spunea colegul meu Hașotti, și flori, aici..., că sunt și acestea foloase).

Nu putem să rezolvăm această situație, aici. Nu se poate rezolva, încă o dată vă spun! Dar nici nu putem să dăm un text care ar ieși în contradicție cu ceea ce am votat deja, de aceea, supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii acestui text, o dată cu celelalte, de la 220.

 

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Dar ascultați-i și pe alții, domnule președinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, rog comisia, împreună cu ministerul, să rezolve în mod unitar tratarea acestei infracțiuni.

Art. 299. Domnule Boc, aveți o infracțiune similară în Legea alegerilor locale? "Atacul prin orice mijloace asupra secției de votare". Nu.

Dacă sunt amendamente la acest text, modificat prin amendamentul nr. 375 de către comisie? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

De la art. 300 până la art. 303, dacă aveți obiecțiuni? Adoptate, fie textele inițiale, fie amendamentele comisiei, de la 377 până la 381, pentru art. 301-303.

De la art. 304 până la art. 314, dacă aveți obiecțiuni la amendamente sau la textele comisiei? Votate în unanimitate propunerile comisiei.

La art. 314, amendamentul nr. 393? Nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul nr. 393, modificat și renumerotat textul.

La art. 315? Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Am un amendament respins. Cred că așa cum este definită neglijența în serviciu nu acoperă toate situațiile. Se vorbește aici că o astfel de faptă poate fi săvârșită numai de către un funcționar public. În opinia mea, neglijența în serviciu poate fi comisă și de un altfel de funcționar, cel care este în slujba unei persoane juridice de drept privat. Și, în acest scop, vă trimit la art. 40 și, respectiv, art. 158 din partea generală a acestui Cod.

Ce spune art. 40? Dați-mi voie să vă citesc. Art. 40 definește: "Persoana juridică, cu excepția statului, a autorității publice și a instituțiilor publice răspunde penal". Păi, dacă răspunde penal persoana juridică și, mai la vale, chiar și o persoană fizică în slujba acesteia, nu știu de ce persoana și acum vă rog să mergeți la art. 158, care definește noțiunea de "funcționar". Pentru că, domnule președinte și stimați colegi, se face o distincție între "funcționarul public", "funcționar" și "persoană care se află în slujba unei nu știu ce, nu știu cum". Art. 158: "Prin funcționar se înțelege orice persoană care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane juridice de drept privat".

Deci, ori sunteți de acord cu adăugarea la text: "Încălcarea din culpă de către un funcționar public sau funcționar a unei îndatoriri de serviciu prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă se cauzează o tulburare însemnată etc." Dacă nu, atunci trebuie să faceți următoarea precizare, și anume, după sintagma "persoane juridice", trebuie adăugat "de drept public". Pentru că în art. 155, doamnă ministru și stimați colegi, se definește: "Prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice de drept public".

Deci, ori e o scăpare - ceea ce nu cred că a fost, o scăpare - ori e o greșeală. De aceea vă propun cele două variante: fie adăugăm și "funcționar", fie, la "persoană juridică" adăugăm sintagma "de drept public", pentru a acoperi toate situațiile, toate variantele.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Guvernul este de acord pe jumătate cu amendamentul domnului deputat Bădoiu, în sensul ca acolo unde este vorba de "autorități sau instituții publice sau al unei persoane juridice" suntem de acord să spunem "de drept public". Pentru că acesta a fost sensul incriminării, să se protejeze raporturile juridice din domeniul public și nu din domeniul privat, apreciind legiuitorul să lase la latitudinea domeniului privat reglementarea acestor raporturi juridice de drept privat.

Prin urmare, acceptăm completarea "unei persoane juridice de drept public".

Domnul Valer Dorneanu:

Cu a doua variantă?

Supun votului dumneavoastră art. 315, potrivit amendamentului nr. 394, completat cu sintagma "de drept public", după "persoane juridice".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De la art. 316 până la art. 323, respectiv, amendamentele nr. 395-402, dacă sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate propunerile comisiei.

De la art. 323 până la art. 343, respectiv, de la amendamentele nr. 403 până la 424. Dacă aveți obiecțiuni? Poftiți, domnule, la care din amendamente?

Domnul Vasile Bentu:

La art. 328 alin. 2, îmi permiteți să vi-l citesc: "Dacă fapta a fost săvârșită de către custode sau de un funcționar public, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 1 an sau zile-amendă", dispare "cu", pentru corectitudinea formulării. Art. 328 alin. 2: "Ruperea de sigilii".

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, e 324, nu 328, stimate coleg!

De acord și comisia, și inițiatorul?

Domnul Vasile Bentu:

Același lucru și la art. 329 alin. 2: "Dacă fapta a fost săvârșită de către custode sau de un funcționar public pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 1 an sau zile-amendă".

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Domnul Vasile Bentu:

Și la art. 330, dacă îmi permiteți, ca să nu mai revin.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Vasile Bentu:

Pentru rigoare gramaticală: "Împiedicarea ori tulburarea liberei concurențe în licitațiile publice în vederea înlăturării concurenților de la acestea se pedepsește cu închisoare de la 2 luni la 1 an sau zile-amendă". Adică, cu plural, "în vederea înlăturării concurenților de la acestea" - de la "licitațiile publice".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, referiți-vă la textele inițiale, că așa am lucrat până acum!

Domnul Vasile Bentu:

Art. 325.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord și cu acesta.

Domnul Vasile Bentu:

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Până la art. 343, respectiv, până la amendamentul nr. 424 inclusiv, cu observațiile adoptate de către dumneavoastră la propunerea colegului dumneavoastră, nu mai sunt altele, și în consecință, au fost votate propunerile comisiei, în formularea acesteia.

La art. 344? Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai doriți definiția statului totalitar?

Domnul Valer Dorneanu:

Ați găsit definiția statului totalitar? Poftiți.

Domnul Emil Boc:

Lucrez, lucrez la ea, să știți, domnule președinte! Mi-ați dat o temă asupra căreia merită să medităm!

Trei sintagme aș fi prins: statul totalitar se definește prin concentrarea puterilor în stat; monism politic și ideologic și lipsa garanțiilor reale în materia drepturilor și libertăților cetățenești. Se putea da o definiție, sunt elementele minimale care definesc un stat totalitar.

Bun, la art. 344, care vizează "împiedicarea activității justiției", eu am propus eliminarea. De ce? Se spune, în art. 344 alin. 1: "Fapta de a participa la demonstrații sau mitinguri în apropierea ori în sălile de judecată cu ocazia judecării unui proces spre a intimida și influența în orice fel judecata se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 la 5 ani".

Eu am apreciat, în formularea amendamentului, că valorile sociale avute în vedere pot fi ocrotite eficient și prin mijloace nepenale sau prin alte mijloace penale, deja avute la dispoziție. Dacă în sala de judecată s-ar încerca, știu eu, un protest, un miting, există posibilitatea evacuării din sala de judecată; dacă e ultraj, există chiar posibilitatea unei rețineri sau arestări în sala de judecată, deci, nu mai avem nevoie de alte sancțiuni suplimentare, care există, deja.

Dacă ne uităm la fapta de a organiza demonstrații sau mitinguri "în apropierea" sălilor de judecată, intrăm la o definiție: cât de aproape de sala de judecată, la 1 kilometru, la 500 de metri, la 100 de metri? Lăsăm la dispoziția anchetatorilor, iarăși, o marjă foarte largă de apreciere.

Noi apreciem că aceste încălcări pot fi foarte bine sancționate prin mijloace nepenale sau prin mijloace penale. Dacă e vorba de amenințare, avem la dispoziție textul care vizează amenințarea; dacă e vorba de ultraj, avem la dispoziție textul care incriminează ultrajul...

Pentru că această formulă, repet, care mie mi se pare ambiguă, ca cineva, dacă are dreptul să protesteze împotriva unui fapt care constituie obiectul unei decizii judecătorești... Judecătorul se supune numai legii și nu influenței de o parte sau de alta sau a presei sau a altor elemente. Ar însemna, la un moment dat, să incriminăm și opoziții exprimate în presă, în cadrul unui proces aflat pe rol. Dar judecătorul se supune numai legii și el trebuie să decidă numai în raport cu textele legale care stau la baza judecării cauzei și nu la opiniile exprimate în presă sau într-un miting sau într-o demonstrație care are loc în oraș sau în altă parte.

Deci, credem noi că, din acest punct de vedere, acest text poate da prilejul unor practici abuzive și poate limita libertatea de exprimare, pentru că o decizie judecătorească, este clar, nu poate mulțumi pe toată lumea, este de ordinul evidenței. Dar aceasta nu înseamnă că cetățenii nu au dreptul să-și exprime un punct de vedere sau altul cu privire la litigiul unui proces.

Și, vă amintiți, sunt și cazuri din alte state, străine, unde un proces de pedofilie sau altele de acest gen, care produc, de obicei, mai multă emoție publică, cum să nu dai dreptul oamenilor să-și exprime un punct de vedere? Dar aceasta nu înseamnă că judecătorul, prin asta, va trebui să ia o decizie sub presiunea opiniei publice, pentru că el se supune numai legii și atât.

De aceea, cred că acest text, de noutate absolută în Codul Penal, nu ar trebui să fie incriminat. Repet, n-ar trebui să existe, pentru că există deja alte reglementări similare, care pot completa ceea ce se propune prin textul acesta. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul judecător... Domnul deputat Bădoiu.

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnul procuror!

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi era în minte să-i pun o întrebare domnului Boc, dacă s-a consultat cu judecătorii de la Cluj, de aceea am folosit cuvântul "judecător".

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Să se supună numai legii!

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Mi-ați sugerat o întrebare pe care trebuie să i-o pun domnului Boc: dânsul a judecat vreodată sub presiune? Presiunea grupurilor sau a unei mulțimi? Ca să-și dea seama în ce postură e pus magistratul când, contra legii, el e nevoit, intimidat fiind de aceste grupuri de presiune, să dea altă soluție!

Domnule Boc, judecătorul, procurorul, magistratul, expertul, martorul trebuie să fie proteguiți, feriți, nu numai de influența, presiunea politicului, ci și a unor grupuri de interese!

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Există "amenințarea" și celelalte!

Domnul Cornel Bădoiu:

Grupuri de interese care pot fi fie în zona unor persoane cu un nivel școlar mai redus (și știți la ce mă refer) fie în zona celor cu bani! Și atunci, organizez un grup de presiune, îl plasez frumos în sală sau lângă instituția respectivă și încep să bat din picioare, din tobe ș.a.m.d.! Nu e de admis!

Deci, trebuie să creăm cadrul juridic necesar pentru înfăptuirea unei justiții în condiții de normalitate! Acesta este rostul acestui text și dumneavoastră, care pledați pentru independența magistraturii, de data aceasta, vă cam contraziceți!

Deci, să nu vă fie teamă că, dacă vom menține textul, justiția devine prea liberă! Da, devine liberă să se supună legii și să o aplice în litera și spiritul ei, atât și nimic mai mult!

Povestea cu "amenințarea"? Păi, în curând, o să desființați și "amenințarea" aia, că ați dezincriminat "insulta"... Știți, grupurile astea de interese, când vin acolo, încep să zică: "Mă, tu ești judecător? Ești un b...!" Apropo de dezincriminarea insultei! Pot să vă dau exemple de judecători sau procurori care s-au trezit cu copiii sechestrați, amenințați, cu foc la ușa casei ș.a.m.d.!

 

Domnul Emil Boc (din sală):

Sunt incriminate toate, domnule, în Codul Penal!

Domnul Cornel Bădoiu:

Sunt fapte de o gravitate deosebită și este normal să incriminăm și să sancționăm mai aspru astfel de aberații. Abateri de la normalitate, de la democrație, până la urma urmei!

Ca atare, nu pot fi de acord cu amendamentul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, aș vrea să vă apăr de reacțiile judecătorilor, care vor fi, la circumscripțiile electorale de la Cluj, unde veți candida! Nu cred că vor fi de acord cu dumneavoastră!

Domnul Emil Boc:

Vă pot asigura că mă pot apăra singur, domnule președinte! Dar amendamentul meu este tocmai ca o formă de respect, este o expresie a respectului pe care îl am față de puterea judecătorească!

Adică eu, prin conținutul acestui amendament, ce mesaj îi transmit? Că n-am încredere în independența și în imparțialitatea judecătorului, că el nu s-ar supune legii și s-ar supune vântului care bate de afară! Eu consider acest amendament o ofensă la adresa judecătorilor, domnule președinte!

Și aș vrea să ne prezinte Ministerul Justiției situații comparabile din alte țări din lume, dacă există vreun asemenea text? Eu am văzut, în America, judecătorul care stă la masă, este un proces, un criminal în serie este judecat, să i se dea sau nu pedeapsa cu moartea, dar n-am văzut pe nimeni să-i trimită în închisoare pe cei de afară care fac un miting sau să pună gloanțele de cauciuc sau tunurile cu apă pe ei! N-am văzut, în America, și acolo nu cred că nu e democrație!

Domnule general Bădoiu, faptele reprobabile despre care dumneavoastră vorbiți: amenințări, șantaj etc. sunt incriminate în Codul Penal; la fel, ultrajul, dacă este la adresa unui magistrat sau a unui polițist. Dar a spune noi că nu avem încredere în judecător, că, dacă, cumva, opinia publică îndrăznește să ia o atitudine, judecătorul nu va ține cont de lege și va da o sentință după cum bate vântul afară, cred că este o ofensă la adresa magistraților și, de aceea, nu-mi e frică să susțin acest amendament. Eu cred că este în favoarea lor, tocmai ca să demonstrăm că avem încredere în ceea ce ei fac și aplică acolo, că aplică numai legea și nu altceva.

Altfel, ar însemna că nu avem încredere în ei, și repet: eu nu știu să mai existe o asemenea infracțiune incriminată; sau să ni se prezinte în care dintre țările din lume există. Cel puțin, știu sigur că în America nu există, pentru că realitățile sunt de ordinul evidenței.

Iată de ce credem că toate actele menționate de domnul general Bădoiu pot fi sancționate prin alte articole din Codul penal - de la amenințare, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal și așa mai departe.

Dacă se întâmplă în sală, judecătorul poate evacua sala.

Dacă este vorba de un șantaj, sau de amenințare, sau de ultraj, poate dispune măsura arestării pe loc. Nu este nici un fel de problemă. Orice magistrat poate face acest lucru. Dar nu trebuie acum să spunem că, dacă sunt zece oameni în fața sediului judecătoriei sau la un kilometru de judecătorie și spun că ar trebui sau nu să fie condamnată o persoană, gata, judecătorul va lua o atitudine într-un sens sau altul! Cred eu că este o limitare a libertății de exprimare.

Oamenii au dreptul să se pronunțe așa cum cred ei, dar judecătorul este singur, imparțial și se supune numai legii. Aceasta este esența societății democratice - dezbaterea și exprimarea în cadre pașnice a opiniilor pe care le avem.

Dacă noi tot restrângem prin tot felul de articole și facem tot felul de subterfugii din acestea... Ba într-un loc să nu aibă dreptul să stea mai mult de cinci persoane, ba în altă parte să nu aibă dreptul să se pronunțe cu privire la o chestiune aflată pe rolul instanțelor judecătorești, ba în altă parte să nu facă altceva...

Iată că, prin toate aceste articole, nu facem altceva decât să restrângem libertatea de exprimare.

Să mai introducem din nou insulta în Codul penal, să mai menținem în continuare calomnia! Acestea sunt lucruri care atentează și afectează libertatea de exprimare și procesul democratic în ansamblu din România.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Eu aș vrea să îl întreb pe domnul deputat Bădoiu dacă atunci când Gabriel Bivolaru, fostul deputat, a fost însoțit de cele mai importante personalități ale partidului pe care îl reprezenta a constituit sau nu o infracțiune. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Orice acțiune se analizează și se judecă după legea atunci în vigoare, stimate coleg.

Domnule președinte, doamna ministru, doriți să faceți vreo precizare?

 

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

Până se hotărăsc dânșii, voi da o replică.

 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Dar să răspundeți dacă da sau nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Îmi pare rău că trebuie să îi fac această precizare domnului deputat Emil Boc, care știe că îl respect, noi respectându-ne reciproc: în Codul penal și în teoria dreptului penal sunt două noțiuni care se cheamă: concurs real de infracțiuni și concurs ideal de infracțiuni.

Deci, prin aceeași faptă pot să încalc mai multe texte care o incriminează sub diferite forme, așa că la replica dumneavoastră - că avem și amenințarea, că avem și șantajul, vă spun: da, avem și șantajul, dar avem și o astfel de infracțiune, dacă prin fapta mea încalc două texte de lege. Acesta este adevărul adevărat.

În al doilea rând.

Domnilor,

Dacă au existat și continuă să existe astfel de ieșiri care nu caracterizează o societate democratică, dumneavoastră pledați în continuare pentru astfel de gesturi care efectiv au un efect nociv asupra înfăptuirii actului de justiție?! Apoi, să-mi fie cu iertare, dacă mergeți așa în continuare, demonstrați de fapt că doar în vorbe susțineți democrația, dar în fapte, de fapt, o subminați pe cât posibil.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Și răspunsul la întrebarea mea?

Voci din sală:

Vi s-a dat un răspuns.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ar trebui să îi pun o întrebare domnului deputat Boc pentru că aici, la poziția 64, la amendamente respinse, propunerea ar fi ca art.344 să fie eliminat, deci toate cele trei alineate să se elimine, ceea ce cred că nici domnia sa nu a gândit-o, având în vedere că nici nu a susținut eliminarea alin.2 sau a alin.3 de exemplu, deci eliminarea posibilității sancțiunii amenințării la adresa persoanelor vizate în alin.2, și, tot în acest fel, ar trebui să dispară "împiedicarea activității justiției", cu care iarăși cred că nici domnul deputat Boc nu este de acord.

Singura problemă este dacă într-adevăr se va menține sau nu această sintagmă "sau influența în orice fel judecata".

Eventual, putem să eliminăm alin.1 și să rămână alin.2 și 3 și, atunci, am putea merge pe această variantă - "orice fel de intimidare, inclusiv prin miting", fiind foarte clar.

Deci, ar trebui să fie precizat. Dacă nu se găsește o altă formulă, cred că, avându-se în vedere că această comisie a propus o formulare mai bună, introducând "cu scopul de", ar trebui să rămânem cu formularea "de a intimida" și, în rest, într-adevăr, poate să fie eliminat "sau influența în orice fel judecata".

Astfel, dacă se elimină această parte, eu cred că putem merge pe toate cele trei alineate, sau să rămânem doar la alin.2, evident trebuind să includem pedeapsa care este doar o trimitere la pedeapsă - alin.2 și 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Dumneavoastră știți foarte bine, ca legiuitori, că în anumite împrejurări, când se impune ocrotirea unor valori în relațiile sociale, legiuitorul poate interveni și incrimina fapte care nu au existat în peisajul Codului penal. Așa procedează astăzi legiuitorul - vine în fața dumneavoastră cu incriminarea unor fapte care în ultima perioadă de timp au căpătat o frecvență aparte și pot conduce la perturbarea activității de înfăptuire a justiției.

Și vă rog să observați că este vorba de "grupuri de presiune în sălile de judecată". Ce libertate este aceasta?! Sunt încălcate niște dispoziții legale existente în prezent în Codul de procedură penală! Am aici un text în vigoare care vorbește de asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată. Păi ce ordine și solemnitate am eu când în sală sunt zece persoane care manifestă în vreun fel sau altul? Deci, pe de o parte există un text de lege.

Pe de altă parte, și vorbesc de lege lata, am în actuala reglementare un text care permite judecătorului să constate delictul de audiență, adică un comportament care deranjează desfășurarea judecării cauzei în bune condiții.

Astfel, aceste dispoziții existente de ordin procedural privind solemnitatea actului de justiției din Codul de astăzi sunt protejate prin aceste norme.

Cum voi permite ca în sală să intre 20 care să manifeste?! Ce fel de judecată este aceasta?! Când mie, ca judecător, legea îmi spune că pot îndepărta din sala de ședință orice persoană care deranjează buna desfășurare a activității judiciare!

Ca judecător, grupurile de presiune nu am cum să le înlătur; îmi este greu. Și, atunci, legiuitorul vine și incriminează această faptă.

Domnule Boc, chestiunea cu "în apropierea acestora" eu cred că se referă la sala de ședință, pentru că se spune: "în sălile de judecată ori în apropierea acestora". A cui? A sălilor! Nu discut de o întâlnire a unora care protestează în stradă. Deci, este vorba de cei din apropierea sălii de judecată, care mă deranjează.

Iată deci ce s-a urmărit prin acest text: s-a urmărit protejarea activității de înfăptuire a justiției, s-a urmărit traducerea în viață a unor norme procedurale existente la această dată, în vigoare.

Și vă rog să îmi permiteți, domnule președinte, să vă și citesc.

 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Sala este în tribunal. Se poate spune: "în incinta instanței".

Domnul Ion Neagu:

Bine. Dacă vreți, este discutabilă apropierea, dar la prima ipoteză cred că nu încape nici o discuție, și aici cred că nu avem ce obiecta - este vorba de sintagma "grup de presiune în sala de judecată".

Dacă vreți, chestiunea cu "apropierea acestora" ar putea genera anumite dispute, opinii - cât de departe, unde, cum. Dar la prima ipoteză - "în sala de judecată" - cred că nu poate fi vorba de vreo discuție.

Și acum vă rog să îmi permiteți să vă citesc ce spune textul art.298 din Codul de procedură penală în vigoare: "Asigurarea ordinii și solemnității ședinței. Președintele trebuie să vegheze asupra menținerii ordinii, solemnității, putând lua măsurile necesare în acest scop. Poate limita accesul publicului la judecată ținând seama de mărimea sălii de ședință. Persoanele și părțile care asistă la ședință sunt obligate să păstreze disciplina ședinței. Când o parte sau oricare altă persoană tulbură ședința sau nesocotește măsurile luate, președintele atrage atenția să respecte disciplina, iar în caz de repetare ori abateri grave dispune îndepărtarea din sală." Iată, deci, de ce grupul de presiune nu are ce căuta acolo.

Eu discut pe texte în vigoare, nu spun povești!

Art.299: "Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, președintele constată acea faptă, identifică pe făptuitor, întocmește un proces-verbal, îl poate aresta pe învinuit...", și textul curge.

Va să zică, Codul nu a făcut decât să ocrotească aceste dispoziții legale în vigoare.

Domnule Boc, libertatea aceasta de manifestare are și ea niște limite. Cum să le dau voie la doi - trei să vină cu măciuca sau cu bâta de baseball în sala de ședință și să spun: "Lasă-i, domnule, că au dreptul de a se manifesta"?! Pardon, este o îngrădire prin lege, și eu vă arăt care este textul.

De aceea, cred eu că ceea ce e discutabil din punctul de vedere al dumneavoastră este aspectul acesta: "ori în apropierea acestora". Aici, da, se poate discuta pe această ipoteză. De aceea, cred că trebuie menținut art.344. Nu se pune problema unei eliminări.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, dacă simțiți și dumneavoastră nevoia unei circumstanțieri, ar trebui ca aici să se spună: "în sălile de judecată sau în incinta instanței".

Domnul Ion Neagu:

De acord, corect, pentru că altfel ar putea fi interpretată.

Vom găsi o formulare ca nu cumva să se înțeleagă că ar fi pe stradă, undeva, la nu știu câți zeci de metri și eu le interzic.

Deci, putem umbla la această ipoteză: după conjuncția alternativă "ori" să nu lăsăm "în apropierea acestora", ci, împreună să găsim o formulare care să nu pună în pericol dreptul de a manifesta etc.

În rest, textul merge mai departe și curge pentru că nu se confundă alin.2 cu ultrajul, domnule coleg Boc, fiindcă la "Ultraj" este vorba de purtători ai autorității, or, avocatul, expertul, interpretul nu sunt purtători ai autorității, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, amenințarea față de judecător și procuror ori organ de cercetare penală aici îmbracă o formă specială de protecție, și în text legea prevede o sancțiune care nu se confundă cu aceea de la ultraj.

Fără nici o discuție, alin.3 rămâne.

Deci, discutăm despre "apropierea acestora", dacă găsiți o formulă bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, domnul Hașotti a propus "în incinta instanței". Deci, pronunțați-vă.

Domnul Ion Neagu:

Eu nu am nimic împotrivă, însă când spun "instanță", domnule președinte, pot înțelege "sală de judecată" și mă repet, pentru că se spune "În fața instanței, apărătorul a ridicat...", dar pot să înțeleg instanță în sens de "local" în care funcționează sala de judecată, dar pot înțelege și instanță ca pretoriu judecătoresc - cei trei, patru sau nouă.

Domnul Valer Dorneanu:

Până când intervine domnul Drăgănescu, v-aș ruga să vă gândiți la o formulare.

Domnul Ion Neagu:

Dacă nu putem spune "în incinta instanței", pentru că are accepțiuni diferite chiar în lumina legii pe care o am eu în mână, atunci ne vom gândi la o altă formulare.

Domnul Valer Dorneanu:

Găsiți o altă formulare.

Domnul Ion Neagu:

Am înțeles.

 

Domnul Puiu Hașotti:

"În clădirea în care se află sala de judecată".

 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Domnule președinte,

Aceeași propunere o aveam și eu, dar mai am și câteva observații proprii.

La prima propunere, la care văd că ați achiesat și dumneavoastră, aș propune să apară nu "sălile de judecată", ci "în spațiile sau sediile instanțelor".

Dacă domnul președinte Neagu crede că este bine, aceasta ar fi propunerea mea.

Pe de altă parte, faptul că vorbim aici de grupuri de presiune, poate să dea naștere la înțelegeri diferite de o parte și de alta. Grup de presiune, și îmi pare rău că nu s-a răspuns la întrebarea domnului Puiu Hașotti, poate să fie și un grup de zece persoane - demnitari de primă mărime în stat, care stau în primul rând în sala de judecată și asistă la proces. În cazul acesta, chiar dacă grupul nu scoate o vorbă, având în vedere că este prim-ministru, sau ministru, sau președintele partidului de opoziție, așa cum a fost deplasarea acelor 80 de demnitari PSD la procesul domnului Bivolaru, este un grup de presiune.

Deci, aș propune să revenim la textul inițial - la "demonstrații și mitinguri în sediile instanțelor".

Pe de altă parte, după părerea mea, textul care curge la alin.1 este incorect deoarece se spune: "cu scopul de a intimida sau a influența în orice fel judecata". Nu știu cum se poate intimida judecata. Deci, aici mai trebui să lucrăm puțin asupra textului.

Astfel, în primul rând propun să se revină la "demonstrații sau mitinguri în spațiile sau sediile instanțelor" și, de asemenea, să revedem formularea din finalul alin.1.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor și domnilor,

Textul este foarte corect pentru că este vorba de "sălile de judecată sau locurile din apropierea lor".

Acum, să vă explic de ce nu sunt de acord cu "clădirea instanței", cu "sediul instanței".

Domnilor, vreau să vă spun că de foarte multe ori se judecă la fața locului. Astfel, mă pot duce într-un oraș unde pot transforma ad-hoc o sală de conferințe în sală de judecată și purced la judecată, și, atunci, nu mai este sediul instanței.

De aceea, textul "în sălile de judecată sau în apropierea lor" acoperă și exprimă totul.

Mai departe: prin "grup de presiune" nu înțeleg ce spunea domnul coleg - că mă așez în primul rând, și asta înseamnă că evident am venit acolo și fac presiune, ci trebuie să existe un scop anume, cu intenția aceasta - să mă manifest într-un fel, nu doar așa - să stau și să mă uit.

Toată lumea are dreptul să participe, judecata se desfășoară în public, scrie la lege. Acesta este un principiu, tocmai pentru a feri justițiabilul de o judecată în spatele ușilor închise.

Vă rog să mențineți textul, care răspunde în totalitate la toate variantele, și haideți să nu mai suflăm și în iaurt, pentru că, dacă suflăm în iaurt, vom lua foc cu toții.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că s-a cerut și o documentare și pentru că se vede clar că batem pasul pe loc, vă propun să amânăm și votarea și dezbaterea acestui text, împreună cu celelalte. Până atunci, va aduce și doamna ministru un documentar.

De acord? Vă mulțumesc.

Deci, până la art.344 am votat. Art.344 îl lăsăm.

De la art.345 până la art.350. Amendamentele de la pct.426 până la pct.434. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votate în toate cazurile propunerile comisiei.

Prin amendamentul de la pct.434, pag.252, comisia propune un text nou - "Asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni". Dacă aveți obiecțiuni la acest text - art.356, prin renumerotare. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul și se introduce textul.

La art.351, domnul deputat Boc are un amendament pe care îl găsiți la poz.65 - "Amendamente respinse".

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Este vorba de definiția infracțiunii grave - "Prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de cel puțin cinci ani."

Soluția pe care am propus-o ca fiind adecvată este: "Prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune prin care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste cinci ani.", tocmai pentru a demonstra gravitatea acestei infracțiuni.

În prima formulă, cinci ani este inclus. În formula pe care o propun eu este exclusiv cinci ani - ce este peste cinci ani, ca infracțiune gravă, în concordanță cu legea în vigoare.

Nu aș mai reveni și la următorul amendament, de la art.358. Vă supun doar atenției că acel articol care vizează propaganda naționalist-șovină ar trebui să fie reformulat în concordanță cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, tocmai pentru a nu avea dubă incriminare sau incriminare diferită în Cod față de un text dintr-o altă ordonanță de urgență care încă, după știința mea, nu a fost aprobată de către Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am înțeles referirea a doua.

Domnul Emil Boc:

Ea se referă la al doilea amendament respins de la art.358.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Am înțeles.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu judec prima formulare din punct de vedere al exactității matematice.

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, dacă vreți să susțineți amendamentul domnului Boc, deoarece comisia este de acord.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Dar eu nu îl susțin. Deci, dați-mi voie să argumentez contrariul.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

La acest amendament, din punct de vedere matematic, vechea formulare este mai exactă pentru că precizează intervalul închis stânga - deschis dreapta. Deci, egal și cel puțin egal cu cinci: știu că și cinci ani intră în acest interval.

Formularea domnului Boc are interval deschis dreapta. Dar de unde începe?

Aici se spune: "de peste cinci ani". Dar de unde? De la șase, de la șapte în sus?

Astfel, vechea formulare este mai exactă din punct de vedere matematic.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt de acord: "de peste cinci ani" semnifică cinci ani și o zi, și două, și trei, și nouă etc. "La cel puțin cinci" este termen pe conținut - aș spune: cinci și așa mai departe.

Deci, formularea propusă este corectă - "de peste cinci ani". Nu ne mai cramponăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Guvernul nu este de acord cu propunerea formulată, având în vedere faptul că această variantă - "de cel puțin cinci ani" - este corelată cu prevederile Legii nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și, de asemenea cu Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale.

Vreau să vă atrag atenția că, dacă mergem pe propunerea cu "de peste cinci ani", în formula proiectului de Cod penal, darea de mită nu va mai fi o infracțiune gravă.

Prin urmare, propunerea corectă este "de cel puțin cinci ani". Deci, pedeapsa maximă prevăzută de lege trebuie să fie de cel puțin cinci ani.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

L-aș ruga totuși pe domnul președinte Neagu să mai discute acum încă odată cu doamna ministru pe tema "cel puțin" sau "peste".

Domnul Marton. Vă rog.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Infracțiunile, când sunt sancționate, sunt sancționate între și între. Este clar că în momentul în care noi spunem că o infracțiune este sancționată cu cel puțin cinci ani, orice infracțiune care este sancționată de la șase luni la cinci ani, de la trei ani la cinci ani, toate acestea cad sub incidența acestei legi ca fiind infracțiuni grave, și veți putea vedea că sunt foarte multe infracțiuni care ar putea fi catalogate drept grave, or, "peste cinci ani" înseamnă acele infracțiuni care se dau de la cinci până la șapte ani. Deci, este clar.

Dorim să catalogăm infracțiuni grave și pe cele care au maximum de cinci ani sau nu dorim, indiferent care este minimul acestora?

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Afirmația doamnei ministru - cu luarea de mită - nu are absolut nici o legătură.

Doamna ministru, nu are nici o legătură, pentru că noi suntem la art.351 - la definirea grupului infracțional, unde acolo strict se face referire la infracțiune gravă, nu la darea și luarea de mită despre care vorbeați dumneavoastră.

Or, în interpretarea aceasta, dacă noi menținem formula propusă de către inițiator, există riscul, de exemplu, ca o organizație neguvernamentală care critică Guvernul să fie calificată drept grup infracțional organizat care acționează în scopul comiterii de infracțiuni grave. Critica Guvernului poate fi asimilată de către procurorii zeloși cu răspândirea de știri false, pedepsită cu maximum cinci ani de închisoare, deci e o infracțiune gravă.

Deci există acest risc, dacă lăsăm la formula propusă de dumneavoastră, ca o simplă critică să fie considerată infracțiune gravă, din punctul acesta de vedere. Deci cred că nu are nici o legătură și formula propusă este binevenită. Nu am intenționat să ne atingem de infracțiunile clasice: dare, luare de mită, trafic de influență, primirea de foloase necuvenite ș.a.m.d.

Doamna Cristina Tarcea:

Definirea "grupului organizat" este preluată din convenția pe care am citat-o. Este preluată mot à mot. Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă de timp și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave. Deci, dacă se constituie un grup organizat care, de pildă, trafichează ființe și le supune la rele tratamente, închisoarea de supunere la stricte tratamente pedepsindu-se de la 1 la 5 ani, atunci nu mai putem vorbi de forma de la art.351. Dacă același grup organizat, în cadrul unor acțiuni ample de spălare a banilor, de deturnare de fonduri, mituiește, iar nu mai putem vorbi de această infracțiune, pentru că, și pentru dare de mită închisoarea este de la 1 la 5 ani.

Prin urmare, vor fi omise infracțiuni grave și care pot constitui obiectul de activitate al acestor grupuri organizate.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, de la Comisia juridică, până acum, tot am discutat despre "peste" sau "până".

mai este un lucru: domnul Boc... nu domnul Boc, ci dumneavoastră, comisia, la textul inițial, de la 351, spuneți așa: "Prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune", ori dincoace, în raportul cu amendamente admise, unde vorbiți de textul Guvernului, textul debutează: "prin grup infracțional organizat se înțelege...". A, nu că e la alin.2.

Domnul Cornel Bădoiu:

Amendamentul domnului Boc este corect. Argumentul doamnei ministru nu rezistă și am să vă spun de ce. Odată ce o anume faptă o sancționezi cu pedeapsă maximă până la 5 ani inclusiv, înseamnă că nu am apreciat acea infracțiune ca fiind gravă, pentru că, acolo unde am zis: domnule, fapta e gravă, zic de la 2 la 7 ani, de la 3 la 12 ani, de la 15 la 20 de ani. Iată că legiuitorul, noi ăștia, de fapt, am avut în vedere o scară a gravității și, pe măsură, o scară a sancțiunilor. Așa că să ne fie cu iertare, doamna ministru. Eu vă propun să fiți de acord cu amendamentul domnului Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Eu vreau să vă subliniez ideea că, dacă am acceptat această soluție, în orice caz, intrăm în coliziune cu convenția pe care am ratificat-o, pentru că acea convenție definește infracțiunea gravă ca fiind acea infracțiune gravă pentru care legea prevede un maxim special de cel puțin 4 ani. Deci noi deja am ridicat stacheta, am ridicat-o la 5 ani. Dacă vom merge și peste această limită, este clar că intrăm în coliziune cu dispozițiile convenției pe care am ratificat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă ministru, dacă trecem de la 4 la 5, cât ați propus dumneavoastră, până la 5, deja ați încălcat și dumneavoastră convenția.

Doamna Cristina Tarcea:

Era vorba de anumite infracțiuni enumerate de convenție și pentru care trebuie legislația internă să le califice drept grave. Or, noi, având pentru dare de mită, care este enumerată de convenție pentru rele tratamente, care este enumerată de convenție, 5 ani, atunci de aceea ne-am dus la 5 ani.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt de acord cu propunerea asta.

Stimați colegi, să amânăm și acest text care pare a fi foarte simplu, dar uite că am pierdut 15 minute cu el, pentru că nu ați discutat serios în comisie. Domnul Boc nu și-a susținut, atunci, cu seriozitate, pentru că atunci avea câștig de cauză, în comisie.

Domnul Emil Boc:

Vreau să spun, în calitate de vicepreședinte al comisiei, că onoarea comisiei a fost atacată și mă simt, în nume propriu, lezat de faptul că, în comisie, nu s-a lucrat..., în nume personal și cred că, și ceilalți colegi ai mei sunt de acord...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să luați onoarea întreagă a comisiei...

Domnul Emil Boc:

...și să retrageți aceste aprecieri la adresa Comisiei juridice, pentru că am lucrat trei luni de zile, 5 zile pe săptămână și nu cred...

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Întoarceți-vă, cu onoarea întreagă, vă rog, ca să...

Domnul Emil Boc:

Să-i fie reparată onoarea comisiei!

Domnul Valer Dorneanu:

I-o redau.

Dar aveți o problemă și la 358...

De la art.351 până la 358, respectiv de la amendamentul 436 până la 442, dacă sunt obiecțiuni? Votat, în toate cazurile, propunerile comisiei.

La art.358, mai susțineți amendamentul, domnule Boc?

 

Domnul Emil Boc:

Nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, uitați-vă peste motivarea amendamentului domnului Boc.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte, noi am spus, aici, că, atunci când am respins, bineînțeles, că se menține redactarea inițială a articolului, ca fiind cuprinzătoare. Acum, sigur că de aceea am venit aici, pentru că am 678 de amendamente, 678, ca să înțeleagă sala. Deci nu e o joacă - 678! Așa am spus atunci că e ca fiind cuprinzătoare. Dacă dumneavoastră, cu mințile dumneavoastră luminate, pentru că, oriunde sunt mai mulți oameni, judecă în mod corect, mult mai bine, credeți că redactarea noastră nu este cuprinzătoare? Vă rog să vă spuneți punctul de vedere. Dar noi, atunci, am militat pe acest motiv, să respingem amendamentul colegului nostru Emil Boc. Aceasta este motivarea pe care am făcut-o la data respingerii amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că domnul Boc renunță la amendament.

Stimați colegi,

Haideți să nu procedăm aritmetic. Domnul Boc invocă faptul că textul dumneavoastră nu este identic cu textul din Ordonanța de urgență nr.31/2002, care pare a sancționa sau a defini ceva de aceeași măsură.

Doamna Cristina Tarcea:

În afară de faptul că Ordonanța aceasta nr.31 este în procedură parlamentară și nu știm care va fi forma ei pe o problemă mult discutată, ea se referă și la altceva, se referă la cultul persoanelor acuzate de crime de război și la altceva decât la infracțiunea la care ne referim.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți mulțumit de explicații, domnule Boc?

 

Domnul Emil Boc:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Acceptă formularea, deci art.358 va fi votat potrivit propunerii din amendamentul 443.

De la art.359 până la 466 inclusiv, deci de la amendamentul 444 până la 569 inclusiv, dacă aveți obiecțiuni?

Domnul Márton. Spuneți la care.

Domnul Márton Árpad Francisc:

505, pag.298 - 300. De fapt, este pe pag.299, poziția 505, art.413, inițial 419 propus.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi stați, atunci, că până la...

Domnul Márton Árpad Francisc:

Ați spus 550 și ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus amendament, nu pagina.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Amendament 550 și ceva și eu m-am oprit la amendamentul 505.

Domnul Valer Dorneanu:

V-ați dus prea departe.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Nr.crt.505, amendamente admise, pag.298, 299 a raportului cu amendamente admise.

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneți, domnule coleg.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, este, aici, un amendament al comisiei. S-a propus o modificare a textului inițial, deci propun să se mențină prima variantă. În al doilea rând, este nevoie și de o formulare mai exactă a variantei din textul respectiv. Și încerc să vă demonstrez de ce.

În primul rând, fiind vorba despre obiecte de o anumită importanță, există o lege care se referă la aceste obiecte. Această lege protejează, într-un fel, acele obiecte care sunt clasificate în tezaur. Totodată, această lege a fost modificată după ce a fost depus acest proiect de lege, prin restrângerea anumitor elemente, numai la obiectele clasificate în tezaur.

Pe de altă parte, obiectele acestea clasificate au tratament aparte și încerc să vă demonstrez despre ce este vorba. Un obiect clasificat, indiferent dacă este o sculptură, o pictură sau un instrument muzical, care este dus dincolo de granițele țării, se consideră a fi exportat, se consideră a fi exportat temporar. Dacă se duce dincolo de granițele țării cu intenția de a readuce, deci unul care cântă la vioară și se duce să țină un concert face un export temporar al viorii respective. Este trimis un obiect de artă să fie expus undeva, într-o altă țară decât România, se duce un export temporar al obiectului respectiv. Și, atunci, avem niște prevederi legale.

Ce trebuie să facem? În forma pe care o avem acum, mai ales cea ieșită din comisie, înseamnă că nici o operă de artă, nici un instrument muzical nu poate trece granița României, nici pentru expoziție, nici pentru un singur concert, indiferent dacă face parte din tezaur sau face parte din fond, nu poate fi dus dincolo de granițele țării. Chiar și intenția de a face un asemenea demers este un caz penal. Drept pentru care, pe de o parte propun menținerea aproape a textului din proiectul de lege, cu o mică modificare: "Efectuarea oricăror operațiuni de export definitiv de bunuri culturale..." și textul rămâne în varianta propusă din textul inițial. Deci încă o dată: "Efectuarea oricăror operațiuni de export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate în proprietatea publică sau de bunuri culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de proprietar...", deci, în cazul acesta, "indiferent de proprietar". Sau ar putea fi și o altă soluție, să zicem "exportul ilegal de bunuri" și atunci ne aflăm în aceeași situație, nu m-am conformat acelor prevederi legale în care trebuie să mă prezint ca să primesc o hârtie, ca să mă pot duce, cu propria mea vioară, ca să concertez.

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga Comisia juridică și inițiatorul să amânăm ambele texte, și 413 și următorul punct, de fapt 420 pe care-l propuneți dumneavoastră, de la poziția 506. De acord. Și examinați textele în raport și de prevederile Legii nr.182/2000.

Deci pozițiile 505 și 506 cu privire la actualul art.413 și propusul art.420 le amânăm.

Întreb, din nou, dacă, de la art.359 până la 391, respectiv amendamentele de la 444 până la 479, există obiecțiuni? Nu există. Votate, în toate cazurile, propunerile comisiei. (Se consultă cu domnul secretar Puiu Hașotti și cu domnul președinte Ion Neagu)

Stimați colegi,

Am ajuns la poziția 507, deci amendamentul 507, art.414. De la art.414, amendamentul 507, până la art.467...

Unde interveniți?

 

Domnul Márton Árpad Francisc (din sală):

La nr.crt.522 "Nerespectarea normelor privind protecția drepturilor patrimoniale de autor".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci interveniți la 427?

Domnul Márton Árpad Francisc:

La 428.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

De la art.414 până la art.427, amendamentele 507 până la 521, dacă sunt obiecțiuni? Votate toate în propunerile comisiei.

La art.428.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În fond, cele două intervenții, una și la art.430, 524, vizează aceeași problemă. Noi, la Comisia pentru cultură, avem în dezbaterea noastră, modificarea Legii nr.8 referitoare la dreptul de autor și drepturi conexe. S-a constatat că, prin reglementarea pe care o avem și preluată de acest proiect de lege, neexistând o diferențiere între gravitatea unor fapte de încălcare a dreptului de autor, s-a ajuns ori în situația în care s-au impus niște pedepse absurd de mari, ori, în majoritatea cazurilor, nu s-a impus legea, pentru că s-a găsit că această prevedere ar fi destul de gravă. Și, atunci, noi, în dezbaterea noastră, am propus o diversificare a acestor pedepse, dezincriminând anumite fapte, considerându-le, în primul rând, contravenționale. Și, ca să vă dau câteva exemple: conform art.428, poziția 522, se consideră infracțiune și se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 la 3 ani fapta persoanei care face următorul lucru - reprezentarea scenică, recitarea, execuția sau prezentarea directă, în orice altă modalitate publică, a unei opere. Deci, distinsul nostru coleg domnul Ștefan Cazimir, oricând poate fi dus, de la acest microfon, când se încumetă să recite o poezie care are un autor încă în viață, sau care nu a murit, de 75 de ani. Mai departe, emiterea sau transmiterea, într-un loc accesibil publicului, a unei opere radiodifuzate sau televizate. S-au întocmit dosare penale pentru persoane proprietari ai unor prăvălii sau coafuri unde funcționa un aparat de radio, pentru fapta că nu au avut autorizarea de funcționare a acestui post de către OGC-ul care trebuia să colecteze anumite sume.

Deci propunerea mea este ori să eliminăm, măcar de la lit.d), partea de: "sau reprezentarea directă, în orice altă modalitate publică, a...", respectiv să eliminăm lit.l) de la acest art.428 ori, ceea ce ar fi de preferat, art.428 și 430, mai ales că am mai retrimis la comisie câteva articole, să fie retrimise la comisie, să nu facem texte pe picior. Și domnul Onisei ar veni, cu reprezentanții ORDA, să facem texte în consonanță cu legea pe care dorim s-o facem, a drepturilor de autor. Și aceasta atunci când se dezbat și celelalte amendamente, nu cer o amânare mai îndelungată.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră ați avut amendament aici?

Domnul Márton Árpad Francisc:

Nu am avut amendamente, domnule președinte...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu credeți că, dacă puneați amendamentul la timp, aveați, în comisie, posibilitatea să...

Domnul Márton Árpad Francisc:

Este în dezbaterea unei comisii o lege de modificare și s-ar putea ca...

Domnul Valer Dorneanu:

Eu nu vorbesc de ce aveți dumneavoastră la comisie, vorbesc de faptul că ați avut acest text și, în gând, aveați atunci ideile acestea.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Bine, domnule președinte, eu cred că s-ar putea să greșim enorm, rămânând în aceeași situație. Ori nu se va aplica legea penală, ori vor fi trimise la închisoare persoane pentru fapte minore. Deci asta este problema noastră.

În mod evident, din punct de vedere procedural, dumneavoastră aveți dreptate. De aceea am propus ca să retrimiteți art.428 și 430 la comisie, având în vedere că ați mai retrimis și alte articole, pentru că, la art.430, de exemplu, apare următoarea formulare: "Fixarea programelor de radio sau de televiziune..." infracțiune. Deci, dacă cineva, printr-un casetofon sau un aparat de înregistrare audiovizual, înregistrează o emisiune de radio, oricine, acasă, face o faptă penală. Așa scrie textul. Nu cred că putem vota o astfel de frază.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că există niște neconcordanțe posibile, vă propun să amânăm cele 3 texte - 428, 429 și 430.

De acord? Da. Toată lumea de acord. Mulțumesc.

Deci 428, 429 și 430.

Art.427 a fost votat, 428, 429, 430 se amână.

De la art.431, amendamentul 525 până la art.467, poziția 570, dacă mai există obiecții? Nu există. Votate, în toate cazurile, propunerile comisiei.

La art.467, există un amendament. Îl mai susțineți, domnule Bădoiu?

 

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

Pentru că există atâta disponibilitate...

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneți și la microfon, ca să se audă,

Domnul Cornel Bădoiu:

Pentru că există atâta disponibilitate, din partea dumneavoastră, propun să amânăm discuția și am să vă dau un argument. De fapt, aceste texte nu înseamnă altceva, decât o înșelăciune, infracțiunea de înșelăciune. Și, în opinia mea, nu prea sunt coroborate sancțiunile cu ce prevedem la sancționarea infracțiunii de înșelăciune. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, vreau să vedeți că, în opinia noastră, prin consecințe deosebit de grave, am avut în vedere un prejudiciu de numai 3 miliarde, nu de dolari, ci de lei. Și, atunci, stau să mă gândesc, dacă, prin consecințe deosebit de grave, când e vorba de folosirea unor fonduri ale Comunității Europene, trebuie să ne rezumăm doar la 3 miliarde de lei.

În opinia mea, cred că o să râdă și ei de noi dacă menținem plafonul "doar până la 3 miliarde" sau "de la 3 miliarde în sus". De aceea, vă propun să amânăm discuția și să revedem, să nu greșim, atâta tot.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Guvernul nu este de acord cu amânarea, domnule președinte. De ce? Acestea sunt infracțiuni care sunt prevăzute în Convenția Uniunii Europene privind protecția intereselor financiare ale comunității și care sunt prevăzute și în Legea nr.161/2003, intră sub incidența Parchetului Național Anticorupție. Vă dați seama, în contextul actual, în care România este acuzată de corupție, în contextul actual, în care sunt probleme legate de administrarea și gestionarea fondurilor europene, ce semnal ar putea da România Uniunii Europene dacă am modifica Legea anticorupție, reducând pedeapsa de la 3 la 15 ani, la 2 la 5 ani. Ce semnal politic ar putea da pentru integrare România?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș propune să menținem textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, textul inițiatorului.

Domnul Ion Neagu:

Inițiatorului, în sensul acesta, pentru că suntem prima Cameră, o să meargă acest text și la Senat și dacă va fi nevoie să se mai facă anumite retușuri, vom vedea până atunci, dar deocamdată hai să dăm drumul la acest text în această formă a inițiatorului și o să vină Senatul, o să mai vină și medierea, că este imposibil la această amploare a textelor și a amendamentelor, noi să cădem de acord asupra tuturor chestiunilor. Ar fi prea perfect și poate nu ar fi bine și atunci să dăm drumul textului în această formă și mai e cale lungă în procedura parlamentară până îl finalizăm. Astfel, ieșim din impasul acesta, cred eu. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, insistați să supun la vot amendamentul dumneavoastră? Bun, și-a retras amendamentul.

 

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

Nu, înainte eu am propus să amânăm discuția.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amânarea discuției, cum a propus domnul deputat Bădoiu.

3 voturi pentru. Insuficient.

Pentru că a existat și această obiecție, supun votului textul de la art.467 în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat textul de la art.467 în varianta propusă de inițiator.

La art.468 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 571? Nu sunt.

De la art.469, amendamentul 572, până la art.490, poziția 596. Domnul deputat Ștefan Cazimir. La care din ele doriți să interveniți?

Domnul Ștefan Cazimir:

La poziția 590, respectiv art.485, renumerotat 497. În cuprinsul textului apare de mai multe ori termenul "dușman": "să lupte împotriva dușmanului", "să ajute o navă a statului român sau a unei țări aliate urmărită de dușman ori angajată în luptă sau nu ia măsurile necesare pentru a distruge un convoi dușman ori nu urmărește navele de război sau comerciale ale dușmanului". M-am consultat cu domnul profesor universitar doctor Ionel Cloșcă, președintele Asociației Române de Drept Umanitar, care mi-a spus că toate tratatele și convențiile internaționale și toate traducerile oficiale publicate în Monitorul Oficial folosesc exclusiv termenul "inamic". Același profesor mi-a indicat cu titlu de exemple câteva asemenea convenții, bunăoară Convenția cu privire la legile și obiceiurile războiului terestru, cu Regulamentul-anexă, în care în art.4 se spune că "prizonierii de război sunt în puterea guvernului inamic". Secțiunea a III-a a aceluiași regulament se intitulează "Despre autoritatea militară pe teritoriul statului inamic". Alt exemplu: Convenția relativă la regimul navelor de comerț inamice la începutul ostilităților, în care art.1 folosește sintagma "port inamic", iar art.4 sintagma "mărfuri inamice". În sfârșit, un al treilea exemplu, Convenția privind bombardarea prin forțe navale în timp de război, articolul 2, folosește sintagma "armată inamică". Dacă această propunere pe care o fac, să înlocuim în articolul pe care-l dezbatem termenul "dușman" cu "inamic", va fi acceptată, atunci va trebui să procedăm la fel și la poziția 342, respectiv să înlocuim în art.268, renumerotat 274, "dușmanului", cum e acolo la genitiv, cu "inamicului".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, iarăși am o dilemă. La acest text, eu văd că textul a fost reformulat la propunerea domnului Ștefan Cazimir. Atunci ați avut probleme cu virgula, nu aveați nimic cu "dușmanul" și cu "inamicul" atunci?

Domnul Ștefan Cazimir:

Am avut și atunci, am fost combătut și nu dispuneam în momentul acela de documentarea pe care mi-am procurat-o între timp. Aceasta este explicația.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că ați vorbit cu colegul dumneavoastră după...

Domnul Ștefan Cazimir:

Am vorbit cu domnul profesor universitar doctor Ionel Cloșcă chiar ieri, pentru ca să vin astăzi mai bine documentat decât putusem fi la dezbaterea din comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că am avut impresia că v-ar fi înțeles colegii dumneavoastră dacă spuneați... Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Fiindcă totdeauna am fost receptivi la consultarea unor specialiști de marcă, chiar în semantică, de data aceasta, eu v-aș propune, stimați colegi, să fiți de acord să abilităm staff-ul tehnic care lucrează la această lege ca peste tot unde în cuprinsul legii este întâlnit cuvântul "dușman" să fie înlocuit cu "inamic" și răspundem cerințelor de ordin științific care au fost invocate, pe bună dreptate, de către domnul profesor Cazimir.

De aceea, cred că sunteți de acord, domnule președinte, să întrebați, să consultați deputații și poate vor fi de acord cu această propunere a mea. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului președinte Neagu.

Cine este de acord? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Întreb din nou, stimați colegi, dacă de la 572 până la 590 există obiecțiuni. Nu. Votat în toate aceste cazuri de la art.469 până la 486, în formularea propusă de comisie.

La 485 așadar, am votat textul, cu această modificare propusă de către domnul Ștefan Cazimir.

De la 486, respectiv poziția 591 din raport, până la 489, dacă sunt obiecțiuni? Deci, de la 486 până la 489. Nu sunt. Votate în toate situațiile textele comisiei.

La titlul capitolului II, poziția 595. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițiatorului.

La art.490 există un amendament al domnului Boc, care propune eliminarea acestui text. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, o ultimă încercare așa, de... și ultimul amendament care figurează în raport, mă voi referi chiar la ultimul, la 497, știu că încercarea este temerară, pentru că înțeleg argumentele, dar am o datorie morală.

Este vorba de acel articol din Codul penal care incriminează neprezentarea la încorporare. Am făcut cu toții o promisiune publică la revizuirea Constituției cu privire la eliminarea stagiului militar obligatoriu și, în condițiile în care nu mai există, potrivit Constituției, stagiul militar obligatoriu, propunerea pe care o formulam, evident, era ca nici în Codul penal să nu mai fie o sancțiune penală pentru neprezentarea la încorporare din moment ce nu mai este obligatoriu, ci facultativ stagiul militar. Și în aceste condiții am propus eliminarea acestui articol. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, stați puțin. V-ați referit numai la sustragerea de la recrutare. La 490, și acesta doriți să-l eliminați domnule Boc?

 

Domnul Emil Boc (din bancă):

497, la ultima pagină a amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, deci, pentru 490 până la 497 domnul Boc nu mai are...

Poftiți!

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Dacă terminăm discuția legată de domnul Boc, eu observ ceva.

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că nu am terminat.

Domnule deputat Boc, întreb dacă vă mențineți amendamentele de la art.490 până la 497?

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, eu mi le susțin pe toate, dar măcar unul dintre ele.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, hotărâți-vă!

Domnul Emil Boc:

Bunăvoința mea, domnule președinte, față de generozitatea dumneavoastră, că mi-ați acordat posibilitatea să mă exprim, am zis măcar acel articol care vizează la 497, dacă nu greșesc, incriminarea acelor persoane sau sancționarea penală a acelor persoane care nu se prezintă la încorporare, să fie eliminat din Codul penal. Acest lucru cred că măcar ar reprezenta un prim semnal politic că stagiul militar obligatoriu nu mai este o realitate și că apropierea momentului în care stagiul militar va fi facultativ și din punct de vedere legal, nu numai constituțional, va fi foarte aproape.

Înțeleg însă rigorile pe care dumneavoastră le aveți și care vor expuse aici: că încă, prin lege, stagiul militar este obligatoriu și că din acest punct de vedere s-ar justifica menținerea în continuare a textului, înțeleg aceste rigori, dar cred că având în vedere că vorbim de un nou Cod penal al României, care se va aplica încă, cel puțin 30 de ani, cât s-a aplicat vechiul Cod, cred că nu ar trebui să mai avem în Codul penal această sancțiune la adresa persoanelor care nu se prezintă la încorporare. mă refer că nu ar trebui să mai fie o sancțiune penală, poate fi o sancțiune administrativă, o amendă să-i dăm acelui tânăr care nu se prezintă, dar nu o sancțiune penală, adică să-l trimitem la închisoare pentru că el a votat la revizuirea Constituției pentru eliminarea stagiului militar obligatoriu, iar a doua zi noi îl trimitem la închisoare pentru că nu s-a prezentat. Mi se pare o contradicție în termeni, cel puțin deocamdată, și a incrimina doar la nivel administrativ mi se pare suficient, să rămână o amendă, să fie o contravenție, și nu o sancțiune penală această faptă și în continuare, unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne să procedeze la recrutarea voluntară, pentru că sunt destui tineri care doresc în mod voluntar să facă armata, iar cei care nu vor, până la eliminarea și din lege a stagiului militar, să fie supuși la o sancțiune doar, repet, administrativă, contravențională, și nu penală. Cred că ar fi o soluție bună.

Domnul Valer Dorneanu:

Vom reveni cu discuțiile la art.497, deocamdată, domnul deputat Bădoiu are o obiecție la art.490. Ați avut amendament, domnule coleg?

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu am avut, domnule președinte, dar s-a creat un precedent. Ideea e să nu greșim. Asta e. Dacă vreți să greșim, o lăsăm așa.

Domnul Valer Dorneanu:

Am greșit.

Domnul Cornel Bădoiu:

Ei, mai greșiți o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Că am creat precedent, așa că...

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog să mai greșiți o dată. Vă rog să observați că art.490 alin.2 lit.a), de fapt este vorba numai de lit.a), textul acesta trebuie eliminat, pentru că spune așa: "Cu aceeași pedeapsă se sancționează și următoarele fapte: a) instigarea militarilor chemați de instanța de judecată să nu răspundă acestei obligații". Cum vine asta? N-are sens.

Domnul Valer Dorneanu:

Să nu vină la chemare.

Domnul Cornel Bădoiu:

Unde, la instanța de judecată?

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Domnul Cornel Bădoiu:

Păi, aia îl sancționează, îl amendează etc. Deci, propun eliminarea lit.a) de la alin.2 art.490 și vă rog să fiți de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, instanța îl amendează pe cel care nu vine, de acord. Dar pe cel care-l instigă?

Domnul Cornel Bădoiu:

Să nu vină?!

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

Domnul Cornel Bădoiu:

Și asta-i infracțiune?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu știu, vă întreb pe dumneavoastră.

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu zic că nu poate fi o infracțiune, nici nu are legătură cu viața militarilor. Ce-i asta?

Domnul Valer Dorneanu:

Eu v-am corectat doar pentru...

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu am impresia că este o greșeală de redactare, de aceea vă propun să-l eliminăm, nu comportă discuții. Ce naiba!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu și doamna ministru. De fapt pe dumneavoastră trebuie să vă întreb întâi, doamna ministru, că este textul dumneavoastră, comisia numai l-a omologat.

Doamna Cristina Tarcea:

Acum, apropo de observația mai dinainte a domnului Boc, dacă mă întrebați pe mine ca judecător, eu aș elimina în totalitate art.490. Art.490 însă a fost propus de către Comisia de elaborare a Codului penal și a avut în vedere toate obligațiile militarului, și nu numai cele strict legate de viața militară, și deci nu este nici o eroare, aceasta a fost voința Comisiei de elaborare a Codului penal, de a incrimina și această faptă.

 

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

Asta poate să o facă și un civil, nu numai un militar.

Doamna Cristina Tarcea:

Da, dar vedeți, în cazul militarilor, prezența la procesul instanțelor penale...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Doamna ministru a explicat foarte elegant cum este cu textul. A fost textul comisiei și l-a însușit. Nu o puneți în dificultate.

 

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

Este vorba de niște obligații legale.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră vorbiți cu mine sau cu sala? Vă rog să luați cuvântul.

Domnul Cornel Bădoiu:

Ideea era de a nu se supune legilor sau de a-și încălca jurământul cu privire la obligațiile militare, serviciul militar, nu că nu mă prezint la o instanță. Am impresia că, comisia de redactare a acestui proiect de Cod penal era obosită spre final și nu și-a dat seama de ce se întâmplă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, vă rog să clarificați sala unde-și dirijează mâinile când cer eu votul.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi, noi ne raportăm la realitatea de astăzi. Deci, 596 zice "instigarea militarilor la nerespectarea obligațiilor". Deci, vă rog să nu vă supărați, este vorba de militari care slujesc țara, nici de recrutare, nici de încorporare, de militari care sunt în unități. Zice: "instigarea prin orice mijloace a militarilor de a nu se supune legilor sau de a-și încălca jurământul sau obligațiile militare". Care este treaba? Nu mai avem unități militare și militari? Slavă Domnului! Ce ne va oferi perspectiva este altceva, ne vom alinia și noi.

La alin.2 - "se sancționează instigarea militarilor chemați de instanță". Aici formularea este convenită, pare-mi-se, cu ceea ce spunea doamna secretar de stat, cu Comisia pentru apărare. Poate să umblăm un pic la formulare, dar, altfel, mergem pe ceea ce este astăzi în vigoare, nu absolvim pe militari care lucrează în prezent și își aduc la îndeplinire, slavă Domnului, în condiții extraordinar de bune, știm cu toții, niște obligații pe care le-au primit din partea statului. Nu văd care este aici nedumerirea la acest text.

Deci, este vorba de militari care lucrează azi. Îi absolvim să-și îndeplinească obligațiile legale? Nu. Ăsta este textul. Sigur că trebuie umblat un pic, poate zic, la alin.2 lit.a), acolo, cu instanța. Domnule Bădoiu, îmi permiteți. Iată, dacă propuneți eliminarea despre ce este vorba în 2 lit.b): "instigarea personalului civil din serviciul armatei" și, slavă Domnului, sunt în procent consistent, "de a nu-și îndeplini obligațiile legale de apărare națională".

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

Păi, dar nu propun eliminarea lit.b), doar a).

Domnul Ion Neagu:

Eliminarea lui a) nu remodificarea, ziceți dumneavoastră? Ei, aici, domnule general, să ne gândim la a) la reformulare și, domnule președinte, vă propun pentru operativitate, celeritate, cum vreți să-i spunem, hai să lăsăm și acest alin.2 lit.a) la inventarul textelor pe care să le revedem și o să mai fie încă unul, alături de cele 6, pe care le-am amânat până acum, și când venim marți nu venim numai cu calomnia și nu știu ce...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, să lăsăm totul, nu o să lăsăm numai o literă... din art.490. atunci vă propun să-l amânăm, împreună cu celelalte.

Domnul Ion Neagu:

Perfect.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.491 amendamentul 597, ați auzit obiecțiile domnului deputat Boc, eu supun, în aceste condiții, votului dumneavoastră, amendamentul 597, al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt?

Cu majoritatea voturilor pentru și 3 voturi împotrivă s-a adoptat amendamentul 597.

La art.492 comisia nu are obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul inițial.

La art.493, amendament 599. Admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

La art.494, amendament 600 - admis amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Art.495 până la 497, respectiv amendamentul 601 până la 604. Stați puțin până la 496 - nu sunt. Deci, 495, 496, inclusiv titlul capitolului III votate în unanimitate, potrivit propunerilor comisiei.

La 496 are cuvântul domnul Boc, care dorește să-și mai motiveze încă o dată "..

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, foarte, foarte scurt, sunt două articole, 496 și 497, care vizează sustragerea de la recrutare și neprezentarea la încorporare. Eu cred că aceste două articole nu ar mai trebui să existe în Codul penal, ci să fie reglementate la nivel contravențional, având în vedere că stagiul militar nu mai este obligatoriu, nu mai putem să trimitem pe tineri la închisoare pentru faptul că nu se prezintă la încorporare. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi spunem că textul este necesar întrucât în prezent, cadrul constituțional dispune ca reglementarea serviciului militar să se facă prin lege organică. Aceasta urmează să prevadă înlocuirea în mod treptat a serviciului militar obligatoriu cu un serviciu militar profesionist. Deci, așa prevede Constituția, și când vom avea legea organică și când vom pune lucrurile la punct, vom elimina probabil neprezentarea aceasta, dar până la constituirea unei armate de profesioniști mai e puțină vreme. Până atunci, sunt niște obligații care trebuiesc respectate, spunem noi. De aceea, credem că trebuie să ne opunem la amendamentul de eliminare. Când va fi, vom vedea. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu sau poftiți dumneavoastră, că sunteți mai aproape. Domnul deputat Popescu. Poate evocați și punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, să înțeleg.

Domnul Virgil Popescu:

Da. Din acest punct de vedere, și vă mulțumesc, domnule președinte, vroiam să subliniez și eu că la art.55 din Constituția nouă se prevede că "cetățenii au dreptul și obligația să apere România". Atâta timp cât obligația de a apăra România se petrece în condițiile existenței legii pregătirii populației pentru apărare, acest lucru trebuie să se desfășoare în virtutea prevederilor acestei legi. Mai mult decât atâta, este prevăzută la acest articol și concentrarea care poate să apară în diverse situații, lucru care, prin eliminarea articolului, nu ar mai fi posibilă.

Ca atare, susținem forma prezentată de către comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc a vrut să iasă din sală și nu participă la vot dacă nu-i dau cuvântul. Sub amenințare, îi dau cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, nu sunteți sub amenințarea statului totalitar, deci, nu sunt probleme.

Acest Cod penal nu va intra imediat în vigoare. S-a spus că s-ar putea să mai dureze un an până el va intra în vigoare. Haideți, de ce să nu eliminăm acum din Codul penal această infracțiune, apreciind faptul că într-un an de zile, cu siguranță, cele două ministere vor face demersurile necesare și legale pentru a elimina stagiul obligatoriu din Legea privind pregătirea populației pentru apărare și ar fi și un stimulent legislativ pentru a-i obliga pe cei de la Ministerul Apărării și de la Ministerul de Interne să elimine, într-un an de zile, stagiul militar obligatoriu. Ar mai fi o condiționare, în plus față de cea politică, pentru a face demersurile necesare și a ne respecta obligația de eliminare a stagiului militar obligatoriu. Că dacă ar fi să spunem că este ordonanță de urgență care se aplică de astăzi și intră în vigoare, aș fi de acord cu dumneavoastră.

Având în vedere că acest Cod penal va intra în vigoare peste un an, cred că putem forța lucrurile și să dăm un semnal politic ministerelor amintite, să renunțe la stagiul militar.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Sasu, ați dorit să interveniți, și apoi domnul Márton, după care propun sistarea discuțiilor.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte, sigur că aici sunt două lucruri. O dată este cazul recrutării și încorporării în caz de război, unde lucrurile sunt foarte clare și este nevoie de astfel de pedepse. De aceea spun că articolul nu poate fi eliminat. Dincolo însă, aș vrea să observați că este vorba de pedepse de până la 5 ani și se încadrează în delicte foarte grave. Eu cred că trebuie să stăm foarte bine să ne gândim, mai ales că atunci când am discutat Constituția, așa cum s-a spus aici, am pus la cale un anume traseu. Nu cred că pe acest traseu pe care-l punem în față putem discuta ca acest delict să fie încadrat la acele deosebit de grave.

Aș vrea să vă gândiți foarte bine și la pedepsele care se pun și corelarea cu ceea ce de fapt, într-un fel sau altul, am previzionat prin Constituție. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Față de această propunere care cred că trebuie analizată mai atent, vă propun să lăsăm și cele două texte... Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Sassu ar avea dreptate, dar vreau să-l rog să se uite că este vorba de pedeapsă de la 3 la 10 ani în caz de mobilizare sau de război. Este de la 1 la 5 ani. Dar nu, limita am zis peste 5 ani la infracțiune gravă. Așa va rămâne.

Domnule președinte, textul este corect, trebuie totuși să impunem dacă nu se vrea să vină să efectueze această obligație. Acesta este adevărul, în orice stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

Vom supune la vot.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să observați că la art.496, care ar deveni art.508, avem două alineate, pentru două situații distincte: una este recrutarea pentru timp de pace - care este penalizată cu o sancțiune cu închisoarea de la o lună la 3 luni sau cu zile amendă, - și una este sustragerea de la recrutare în timp de război, de la un an la 5 ani. Și eu zic că este nevoie să rămână acest alineat 2.

Nu știu dacă alin.1 trebuie sau nu trebuie să rămână, dar, dacă mergem mai departe și analizăm textul art.509, care are aceeași prevedere și pe timp de pace și pe timp de război și se referă la depășirea termenului de răspuns la recrutare dincolo de trei zile, deci, persoana care se prezintă în cea de a patra zi la recrutare face un an închisoare, nici măcar nu poate fi penalizat cu zile amendă. Mi se pare că nu poate fi acceptată o astfel de modalitate. Și aici trebuie să facem o diferențiere între situația pe timp de război și situația pe timp de pace. Și, mai ales, dacă am un termen strict de trei zile; a patra zi - un an închisoare, sau, în funcție de cât îmi lipsește, până la 5 ani.

Deci, eu cred că trebuie să eliminăm alin.1 de la art.508 și să facem o reformulare la art.509, pentru încorporare numai pentru timp de război.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cererile la cuvânt se multiplică.

Vă propun, încă o dată, să amânăm discutarea celor două texte, împreună cu celelalte - calomnia și celelalte.

Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, art.496 și art.497 s-au amânat.

Art.498 - amendamentul nr.605.

Adoptat amendamentul, modificat și renumerotat textul.

Titlul - "Dispoziții finale" - rămâne cum a fost formulat de către comisie, nefiind obiecțiuni.

Art.499. Nu sunt obiecțiuni.

Votat textul inițiatorului.

Art.500. Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

La art.500 propun ca termenul de intrare în vigoare să fie mărit de la 6 luni la 12 luni, având în vedere că este vorba de o lege organică. Practic, este o lege destul de complexă și este normal ca practicienii să aibă vreme să-l studieze, pentru că, într-adevăr, au apărut instituții noi, reglementări noi și mi se pare că este corect așa; asta, pe de o parte.

Și, ca să nu-mi mai dați cuvântul a doua oară, vă propun ca sintagma "siguranță națională" să fie înlocuită cu "securitate națională", adică să facem corelarea cu dispozițiile constituționale, acolo unde este cazul.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Supun întâi votului dumneavoastră, la ultimul text al Codului, art.500 - propunerea făcută de către domnul deputat Bădoiu, de a se prelungi data intrării în vigoare până la un an.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun din nou votului dumneavoastră înlocuirea termenului de "siguranță națională" cu "securitate națională". Am votat deja la unul dintre texte, dar să fiți de acord ca, ori de câte ori se utilizează această sintagmă, să fie folosită cea din Constituție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea dumneavoastră, pentru participarea la dezbaterea acestei legi foarte importante.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 20:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro