Plen
Ședința Senatului din 8 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/16-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 08-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 aprilie 2004

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Nicolae Paul Anton Păcuraru și Ion Predescu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința noastră de astăzi. Regretăm că presa nu e în sală.

Dați-mi voie... că avem plenul, 100 de colegi, cu domnul Triță Făniță, 101, stimate colege și stimați colegi, din totalul de 140 colegi senatori și-au anunțat prezența, prin votul electronic, 100. Avem 8 colegi absenți motivat.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de domnii senatori Paul Păcuraru și Ion Predescu, secretari ai Senatului.

Ați primit în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog, dacă sunt observații la ordinea de zi? Înțeleg că nu.

Vă rog să votați ordinea de zi. Vă rog să votați.

86 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

Programul de lucru, cel obișnuit: 9,00-13,00.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

92 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 13-17 aprilie a.c.

La punctul 1, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna care urmează, 13-17 aprilie 2004.

Biroul permanent vă propune ca marți să începem programul la ora 14,00, cu întrunirea grupurilor parlamentare; la ora 15,00, plen. Vom avea declarațiii politice, după care vom intra în dezbaterea moțiunii introduse de Grupul parlamentar al Partidului România Mare privind statuia generalilor de la Arad; întrebări, interpelări. Miercuri, comisii. Joi, ședință de plen în program obișnuit. Vineri și sâmbătă, circumscripții electorale.

Vă rog, dacă sunt observații legate de programul de lucru? Nu sunt.

Vă rog să votați.

 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Domnule președinte, deputații nu lucrează marți!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ei nu se corelează cu noi.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență pentru:

Stimate colege și stimați colegi,

La punctul 2 avem o notă privind procedura de urgență pentru adoptarea unor proiecte de lege, în conformitate cu prevederile art. 102 al Regulamentului Senatului. Este vorba de proiectul de Lege privind dezvoltarea regională în România și proiectul de Lege privind bursele private.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați procedura de urgență pentru cele două proiecte de lege.

S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor aflate în divergență la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

La punctul 3 avem de constituit o comisie de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Grupul parlamentar al Partidului social-democrat, 3 propuneri.

 

Domnul Victor Apostolache:

Propun pe domnii senatori Crăciun Avram, Dinu Marin și Hârșu Ioan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, două propuneri.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Doamna senator Maria Ciocan și domnul senator Horga Vasile.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, o propunere.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnul senator Ion Sârbulescu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Sârbulescu. Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră comisia de mediere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora

Trecem la punctul 4, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să urmăriți textul pe care ni-l propune comisia de mediere. Sunt, practic, trei texte. În unanimitate, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 4 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice

Trecem la punctul 5, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Stimate colege și stimați colegi,

În anexa pe care o aveți, comisia de mediere ne propune în unanimitate textele Camerei Deputaților. Sunt probleme de redactare, nu este nimic de fond față de ceea ce am aprobat noi.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri.

Vă mulțumesc.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală

Trecem la punctul 6, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să urmăriți anexa. Avem la nr. 1, în unanimitate, textul Camerei Deputaților; un text comun la art. I, introducerea punctului 41, și la nr. 3, art. 1, cu referire la punctul 321, în unanimitate, ni se propune textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții legate de aceste texte, de această propunere? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. Menționez că legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri

Trecem la punctul 7, raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă urmărim anexa, toate cele 12 texte care au făcut obiectul medierii, în unanimitate, comisia de mediere propune textul Senatului.

Sunt intervenții?

Pe cale de consecință, vă propun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere. De asemenea, e lege cu caracter organic.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind instituirea Zilei Presei Române

Trecem la punctul 8, propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă și tratament.

Vă rog, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Inițiatorul? Domnul senator Puskás nu este? Din păcate, la inițiative legislative pățim mereu la fel, nu sunt inițiatorii prezenți, pentru a-și susține punctul de vedere. (Discuții în sală.)

Din sală:

Vine acum!

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vine?

Vă prezint scuze, domnule secretar de stat Giurescu, pentru că v-am chemat la pupitru. Mai așteptăm puțin.

Sunt convins că va apărea și domnul Puskás.

Și intrăm cu punctul 9, propunerea legislativă privind instituirea Zilei Presei Române.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Poftiți, domnul Zanc! Poftiți, vă rog! Poftiți, la raport!

Stimate colege și stimați colegi,

Am convenit ieri în Biroul permanent, toate grupurile parlamentare senatoriale au susținut introducerea acestei propuneri legislative în dezbaterea noastră de astăzi.

Aveți textul în față.

Rog să se prezinte raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Este o inițiativă a Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, semnată de domnii Adrian Păunescu, Grigore Zanc și Ion Solcanu, susținută de toate partidele politice reprezentate în Senat.

Prezentați raportul, domnul senator Zanc.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

În 8 și, respectiv, 16 aprilie, se împlinesc 175 de ani de la apariția primelor publicații în limba română: "Curierul Bucureștilor", respectiv și "Albina românească".

Cu această ocazie, am considerat bine venită instituirea Zilei Presei Române, ca o recunoaștere a ceea ce a reprezentat presa, de-a lungul timpului, pentru istoria și viața social-economică și politică a țării.

În comisie s-a adoptat cu unanimitate de voturi această propunere și vă rog să fiți de acord ca, în spiritul propunerii, a treia vineri din luna aprilie a fiecărui an să fie considerată Ziua Presei Române.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi, dezbateri generale, luări de cuvânt?

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Așa cum s-a arătat, toate grupurile parlamentare susțin, evident, instituirea acestei zile. Este un merit pe care presa îl are și pe care trebuie să-l recunoaștem.

Cred, însă, că, din punct de vedere tehnic, există diferență între titlul legii și primul articol. În titlul legii se spune că "se instituie ziua", iar în articol, "se proclamă".

E o diferență între "instituire" și "proclamare" și cred că termenul cel mai potrivit este de "instituire", și nu de "proclamare". Se proclamă regatele, se proclamă mai știu eu ce alte evenimente importante, dar cred că pentru această lege trebuie păstrat titlul și în art. 1, să se spună "se instituie".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt, stimate colege și stimați colegi?

Domnul senator Păcuraru Paul.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Sigur, în discuția de ieri a Biroului permanent am spus cu toții că noi considerăm oportună o astfel de zi a presei din foarte, foarte multe motive.

În textul legii, totuși, avem un articol care ne poate pune pe gânduri și mă refer la art. 2: "Cu prilejul sărbătoririi Zilei Presei Române se organizează activități cultural-artistice și sportive, se difuzează prin mijloace de informare în masă materiale publicistice privind problematica presei." Mie mi se pare că acest articol este superfluu. Noi avem o prevedere, "se instituie", "se proclamă Ziua Presei", și art. 3: "Autoritățile publice centrale și locale vor sprijini instituțiile pentru a organiza manifestări prilejuite..." Art. 2 sună așa, cam ca în vechea legislație culturală dinainte de 1990, în care, în anumite ocazii, trebuia să se facă manifestări, activități și așa mai departe.

Părerea mea e că eliminarea art. 2 nu reduce cu nimic forța legii, deci "institui", și să oblige autoritățile să se ocupe de susținere, dar textul, ca text al art. 2, aduce aminte de perioade în care exista un dirijism cultural, un dirijism al manifestărilor, al activităților și așa mai departe, ceea ce cred că nu este cazul. De altfel, se poate observa că "se organizează" este impersonal, nu se știe cine, nu se știe cum, nu se știe în ce condiții și așa mai departe.

Deci cred că art. 1 și 3 sunt suficiente pentru a o proclama.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să-mi permiteți să adresez o întrebare colegilor senatori inițiatori ai acestei legi, pe care, evident, o susținem, cu îmbunătățirile pe care colegul senator Paul Păcuraru le propunea.

Întrebarea mea este dacă pentru instituirea unei asemenea zile, evident, meritată de presa românească, de-a lungul istoriei ei, și mai ales de presa românească actuală, recentă, au fost consultate organizațiile consacrate ale presei române. Mă refer la Clubul Român de Presă, la asociațiile ziariștilor. Eu cred că instituirea unei asemenea zile, benefice pentru presa română, vă spuneam, din toate timpurile, ar fi meritat un proces de consultare cu aceste organizații.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bichineț.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte bine că parlamentarii se gândesc la presă, pentru că cei din presă se gândesc numai la parlamentari în ultima perioadă și cred că este bine venită instituirea unei Zile a Presei Române.

Însă, iată, ca și doamna senator Petre, parcă ne-am fi sfătuit înainte, și eu cred că era bine ca cei care lucrează în presă să fie consultați dacă doresc să aibă o zi a presei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Zanc, vă rog să dați un răspuns.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

În legătură cu amendamentele propuse, respectiv amendamentul domnului senator Quintus, cred că e bine venită punerea de acord a titlului cu art. 1. La art. 2 suntem de acord cu eliminarea propusă de domnul senator Păcuraru, minus, în ceea ce mă privește, argumentația aceea că-i aduce aminte de câte ceva. Aș prefera să aibă argumente de altă natură.

Doamnei senator Maria Petre și domnului senator Bichineț vreau să le comunic, și colegii din comisie știu acest lucru, Uniunea Ziariștilor Profesioniști a făcut această solicitare, cu documentarea necesară, organizează în aceste zile, 16, 17, 18 aprilie, manifestări ample consacrate împlinirii a 175 de ani de la primele publicații apărute la noi. Inclusiv Academia Română are manifestări în acest sens și în urma documentării, a solicitării lor, am inițiat acest proiect, și într-un fel această urgență pe care am solicitat-o la nivelul biroului și am găsit înțelegere, tocmai pentru a intra în timpul necesar de organizare a manifestărilor și cu instituirea acestei Zile a Presei Române. Deci a existat consultarea celor direct interesați. Sigur că n-am făcut o dezbatere publică, așa cum propunea domnul senator Bichineț aici, dar există această documentație și, respectiv, solicitare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a examinat această inițiativă legislativă și a constatat că sunt îndeplinite cerințele legale pentru instituirea ca zi de sărbătoare, zi festivă pentru presa română. De aceea, susținem adoptarea acestei inițiative legislative, inclusiv cu amendamentele care... dacă vor fi însușite sau formulate în această ședință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Sunt două intervenții pe text. Vă propunem următorul lucru: la art. 1 se propune, în loc de "se proclamă", "se instituie", pentru punerea de acord cu titlul legii și pentru mai mare claritate în ceea ce privește instituirea acestei sărbători.

Dacă sunt obiecții?

Supun votului dumneavoastră această formulă.

Vă rog să votați.

Cu 105 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

La art. 2 se propune eliminare pe documentația dată și cred că este corectă.

Vă rog să votați.

A fost aprobat cu 107 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 6 abțineri.

Art. 3 care devine 2.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog să votați.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri, art. 3 a fost aprobat.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră... Colegii de la comisie și-au însușit observațiile, deci raportul în mod obligatoriu, cu aceste modificări pe care le-am aprobat, și supun votului dumneavoastră proiectul de lege în formula pe care am votat-o cu cele două articole.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 10 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind acordarea primelor de odihnă și tratament

Trecem la propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă și tratament.

Domnul senator Puskás, inițiatorul, vă rog să poftiți la tribuna din stânga.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci... Doamna senator Ciocan Maria, poftiți.

Dau cuvântul inițiatorului.

Aveți cuvântul, domnule senator Puskás.

 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În propunerea mea legislativă am propus acordarea unei prime de 5.000.000 de lei pentru fiecare angajat.

Care este raționamentul acestei inițiative legislative?

Știm foarte bine că în ultimii 14 ani posibilitățile angajaților de a petrece concediul de odihnă, de a-și recupera forța de muncă prin tratament și odihnă s-au redus în mod simțitor datorită reducerii veniturilor. Acest lucru s-a simțit nu numai în ceea ce privește utilizarea forței de muncă și degradarea forței de muncă datorită nerecuperării din perioada concediilor, ci și în scăderea foarte mare a activității turistice și balneare din țară. În propunerea mea, acest tichet de vacanță ar însemna o deducere din partea firmei și neimpozitare din partea angajaților, salariaților, iar cei care ar primi această sumă ar putea cheltui numai în scopul de a-și petrece concediul de odihnă în stațiunile balneoclimaterice cu care Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale a încheiat contract în acest sens.

Asta ar însemna, în primul rând, posibilitatea recuperării forței de muncă, în al doilea rând, creșterea activității turistice, prelungirea sezonului turistic în stațiunile balneoclimaterice. Implicit ar însemna salarii în plus pentru angajații care ar lucra în aceste domenii, ar însemna venituri în plus privind impozitul pe salarii, T.V.A.-ul și așa mai departe, deci cheltuielile care s-ar angaja în această direcție ar putea fi recuperate. Așa cum este și în cazul tichetelor de masă, și aici am propus introducerea treptată a acestor tichete de vacanță, deci nu o dată toți salariații, ci în funcție de posibilități bugetare, în primul an un număr, în al doilea an alt număr și așa mai departe, așa cum s-a procedat și la tichetele de masă.

Consider că prin această măsură, în primul rând, am putea asigura noi locuri de muncă și am putea asigura o revigorare a turismului balnear și a turismului de recreere în țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar de stat Giurescu.

 
 

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La ora asta există din contractele colective de muncă posibilitatea ca angajații să meargă la tratament prin suportarea anumitor sume de către angajatori, de asemenea, pentru bugetari există biletele de odihnă, care se dau pe perioada vară-iarnă, în funcție de vacanțele care sunt, și mai există și al treilea tip de bilet care se acordă în primul rând pensionarilor, dar și celor care au nevoie de odihnă, de tratament, deci biletele de odihnă și tratament.

Efortul bugetar care apare în urma aplicării acestei propuneri a domnului senator ar fi de peste 11.000 miliarde lei, deci un efort care nu ar mai fi... Cu recuperări cu tot s-ar ajunge în jur de 11.000 miliarde lei, cu C.A.S.-ul, așa cum a spus domnul senator, și la alte rețineri din fondurile care vin către angajați.

Deci, în concluzie, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Ciocan prezintă raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Doamna Maria Ciocan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 31 martie 2004, la care au participat și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de lege și a constatat că în prezent bugetul statului se confruntă cu dificultăți în asigurarea resurselor de finanțare necesare programelor de reformă economică și socială, motiv pentru care adoptarea propunerii legislative nu este oportună și nu are susținerea Guvernului.

De asemenea, s-a primit aviz nefavorabil de la Comisia economică și, ca urmare a acestui fapt și în urma dezbaterii, Comisia pentru buget, finanțe, bănci a întocmit raport negativ.

Menționăm că potrivit obiectului de reglementare propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt?

Vă rog, domnul senator Bichineț.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la început trebuie să precizez că Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susține inițiativa legislativă a colegului nostru și decodific de ce facem lucrul acesta.

În primul rând, este un proiect de lege bun, care vine în sprijinul celor care mai au un serviciu, muncesc, și în timpul verii au nevoie de refacere sau, mă rog, în timpul concediului. De asemenea, vreau să contribui cât pot la mărirea fisurii în Protocolul încheiat între P.S.D. și U.D.M.R.

De asta noi vă susținem. (Râsete.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Domnilor senatori,

Eu aș vrea să atrag atenția asupra acestui proiect din alt punct de vedere, și anume, în viziunea mea, într-adevăr, acest proiect, nu numai că este ceva care aduce un avantaj și angajaților, și angajatorilor, dar, în primul rând, aș putea să spun că este necesară o astfel de lege pentru că ar fi o lege-cadru. Spun că ar fi o lege-cadru, ținând cont că, într-adevăr, prin Legea bugetului de stat în fiecare an sunt posibilități de a acorda un procent. Acum 2% și în alți ani alte procente pentru astfel de avantaje, atât angajatorilor, cât și angajaților, și, într-adevăr, și contractele care se încheie între angajatori și angajați pot să prevadă acest lucru.

Inițiativa legislativă permite ca să se aloce astfel de sume pentru aceste scopuri. Deci nu spune că este în mod obligatoriu, ci pot fi alocați. Cine va decide este societatea, este Parlamentul, care va decide în funcție de bugetul de stat pe care îl aprobă... Deci există o legecadru prin care în fiecare an se pot cuprinde în buget, dacă va fi cazul, astfel de avantaje. Pe de altă parte, societățile au avantajul legal, nu numai printr-un simplu contract legal, ca să treacă pe costuri, pe cheltuieli, contravaloarea acestor tichete.

Deci aș putea să spun că prin observațiile și propunerile pe care le-a făcut Guvernul... Aici domnul secretar de stat a afirmat o sumă, că ar fi efortul bugetar... Nu cred că este chiar acea sumă... Deci se poate calcula în mod direct acea sumă. Din contră! Și din observațiile făcute de dumnealor se vorbește de 7.600 miliarde, deci nu de 11 miliarde.

Dar eu aș vrea să subliniez faptul că suma T.V.A-ului care se întoarce în urma acestor tichete, deci în urma acestor bani cheltuiți cu odihna și așa mai departe, prin serviciile care sunt solicitate, nu numai în baza contravalorii tichetelor, este chiar inestimabilă. Deci, în consecință, eu cred că până la urmă s-ar putea ajunge să nu avem deficit bugetar, ci, din contră, să avem un excedent în acest caz.

Deci vă rog, în acest context, ca să aprobați acest proiect de lege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă că nu am...

Domnul senator Păcuraru, după care domnul președinte Quintus.

Stimați colegi, trebuie să țineți seama că totuși suntem puterea în stat care legiferează.

Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru motivele care s-au arătat și cu care suntem de acord, pentru ceea ce se pare că va adăuga și domnul secretar Păcuraru, pentru că această inițiativă vizează evident îmbunătățirea stării precare materiale a majorității angajaților care nu-și pot permite un timp de odihnă chiar de câteva zile, grupul nostru parlamentar va susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Păcuraru.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Rămâne doar o opțiune personală, dar sunt obligat să o spun, fiindcă opțiunea de grup a fost prezentată.

Sigur că, în intenția sa, proiectul de lege este bine venit. Este bine venit fiindcă este o realitate faptul că extrem de mulți angajați în România, mulți salariați nu au în momentul de față condițiile materiale pentru a-și desfășura un concediu. Este bine venit pentru că foarte multe capacități de odihnă sunt neutilizate și lista argumentelor de bună venire sau de bună vestire este - cum să spun eu? - poate fi crescută.

Sunt însă și niște aspecte care nu pot să nu fie comentate și care nu pot scăpa unei priviri atente. Sigur că și eu aș fi interesat să produc falia dintre P.S.D. și U.D.M.R., aș fi interesat să se rupă și mâine protocolul, dar, dincolo de asta, trecând în zona serioasă a lucrurilor, România are câteva probleme care nu pot să nu fie avute în vedere atunci când vii cu un astfel de proiect de lege.

În primul rând, problema numărul unu este că încerci să legiferezi sau să deschizi poarta unui drept nou care până în momentul de față nu a fost angajat și nu a avut nici un fel de suport nici în zona suportului financiar, nici în zona drepturilor sociale acordate de lege.

Sigur că domnul Giurescu, domnul ministru, a spus cam ce înseamnă efortul bugetar. Acest efort bugetar...

Dincolo de efortul bugetar, mie mi se pare o mare problemă cum ai putea obliga societățile comerciale la primă, societățile comerciale private. Cum ai putea să spui sectorului privat: "Uite, eu te oblig, tu, sector privat, să dai mâine o primă." Păi, angajatorul este cel care decide dacă angajatul merită sau nu merită primă, dacă și-o poate permite sau nu și-o poate permite din cheltuieli și, în afară de asta, dacă tot merită primă, de ce să i-o dea numai de 5.000.000, maxim plafon, să nu i-o dea de 50.000.000 sau de 100.000.000, dacă merită.

Adică tipul de reglementare și obligativitate este destul de neclar. Opinia mea este că, dincolo de nevoile și de resursele pe care populația le are, va trebui să gândim și un alt aspect: cel legat de costul forței de muncă în România.

România are, în momentul de față, un avantaj relativ de poziție care ține de faptul că are un cost relativ redus al forței de muncă. Asta face ca un milion jumate, două, de locuri de muncă să fie ocupate prin lohn tocmai pentru că costurile forței de muncă permit activitățile specifice și șomajul se reduce tocmai prin acest avantaj relativ de țară pe care îl avem, or, este evident faptul că acordarea ca... Posibilitatea de drept universal al unei prime de salariat înseamnă, de fapt, creșterea costului forței de muncă.

Deci este de neînțeles, în egală măsură, ideea de plafonare. Dacă tot accepți că trebuie să faci un stimulent, de ce să-l plafonezi la 5.000.000 și de ce să nu spui mai mult? Pentru că oricum 5 milioane nu au nici un fel de relevanță în fața unui concediu, oriunde ai dori să-l petreci.

Așa cum am spus, al doilea mare argument este cel legat de societățile comerciale private. Nu se poate gândi că impui societăților private o obligativitate de acest fel.

Este dreptul său, negociat cu salariații, ce fel de prime, în ce condiții oferă, cum stimulează personalul, cum motivează și așa mai departe.

Deci sunt obligat, în nume personal, pentru că domnul Quintus a spus poziția grupului, să exprim niște mari rezerve față de acest proiect de lege. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dați-mi voie să vorbesc și eu și vă dau cuvântul.

Stimați colegi,

Nu întâmplător am spus că totuși noi suntem organul suprem și unic care emite legi. Și bineînțeles că toate propunerile... și mai ales aceasta este foarte generoasă, dar, după părerea mea, cred că aici ne depășim competențele.

Domnul Păcuraru a spus o serie de lucruri. Cum pot să spun eu, prin lege, tu, angajator, să dai primă? Noi stabilim legi în domeniul impozitelor, taxelor care au legătură cu bugetul de stat, dar nu intervenim prin lege asupra unui patron și să-l oblig să dea primă.

În al doilea rând, ce înseamnă primă? Un patron își premiază salariații care muncesc bine, au valoare deosebită și prima poate fi indiferent de nivel, nu poate fi plafonată.

Deci nu-i pot spune eu angajatorului să dea o primă.

Și să dea la toți salariații... Are unul care probabil că mai mult chiulește decât vine, mai mult e băut decât la lucru și acum eu îl oblig să-i dea și o primă de concediu.

Patronul să-l premieze! Vă rog eu să nu ne punem în situații delicate, chiar dacă propunerea este de la... - și am toată stima față de colegul și prietenul meu, domnul Puskás - dar cădem puțin în ridicol.

Uitați-vă pe text: "Salariații pot primi...". Cum adică "pot primi"? Păi el poate primi în fiecare zi, că întinde mâna și ia banii. Poate să zică "nu primesc"? Putem spune că "angajatorii pot da", dar nu că "salariații pot primi". Deci sunt multe lucruri.

Gândiți-vă însă la niște treburi care ies din comun.

Prima asta nu se dă la întâmplare. Se dă un bon de valoare. Păi, știți ce înseamnă asta? Bonul de valoare trebuie să fie secretizat, îl plătește angajatorul. Bonul ăsta de valoare se duce cu el în traistă și unde se duce? La un hotel, da? Îl ia salariatul. Vedeți vreo unitate hotelieră din țară și din lume să primească un bon de valoare? Păi ce să facă cu el? Să aștepte un an de zile să primească banii pentru că societatea este în blocaj?

Pe urmă îi spun, "bonul se restituie". Dar cât se restituie? Din 5.000.000 a cheltuit 1.000.000. Cine împarte bonul în 3? Adică sunt lucruri tehnice care efectiv ne creează probleme.

A! dacă vrem să facem o inițiativă și să spunem cam așa: "Primele care se acordă de către patroni salariaților se deduc din impozitul pe profit brut și nu se impozitează..."?

Din sală:

Bună idee! Bun! (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este o treabă care ne aparține, dar haideți să nu intrăm în sfere care nu țin de domeniul nostru. Ar fi multe de spus aici. Deci, repet, propunerea este generoasă, dar vreau să înțelegeți că nu este posibil ca un parlament să dea o astfel de lege. Nu are legătură cu obiectul nostru de activitate. Ne băgăm peste patroni să le spunem cum să facă, cum să dea primele, să fie prima de până la 5 milioane... E treaba lui. El premiază probabil 1% dintre salariați, pe cei mai buni, dacă nu are bani, nu dă nimic. Îi taie și din salariu. Și noi venim să-l obligăm să premieze, în condițiile în care societățile sunt în blocaj financiar, au probleme. Nu vreau să intru acum în discuții de natura asta.

Îmi cer scuze că am venit cu această argumentație dar, după părerea mea, nu se potrivește, nu merge.

Vă mulțumesc foarte mult. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Domnul senator Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, o parte dintre argumentele spuse de colegii noștri, care sunt împotriva acestui proiect de lege, au oarecare acoperire, dar sunt situații pe care le cunoaștem cu toții, în care puternice sindicate, din puternice sectoare de stat sau "importante sectoare de stat", au primă de vacanță, au primă de Paște, au primă de miel și așa mai departe... Și dacă punem sub semnul întrebării corectitudinea acestui proiect de lege ar trebui să ne ocupăm și de asemenea situații care creează categorii cu o discriminare între diversele categorii de salariați. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am reglementat noi așa ceva! Contractele colective de muncă!

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Contractele colective de muncă se negociază cu Guvernul, domnule președinte! (Discuții, rumoare, vociferări.)

Au aceleași consecințe pe care le are și acest proiect de lege. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Deci, din acest punct de vedere... (Discuții, rumoare, vociferări.) Îmi dați voie să vorbesc?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să faceți liniște. Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Deci, din acest punct de vedere, acest proiect de lege, sigur, își are justificarea lui. Nu fac nici un secret că am fost contactat de sindicatul ALFA și de președintele acestui sindicat și s-a făcut lobby pentru a susține acest proiect de lege.

În aceste condiții, sigur, sunt aspecte tehnice legate de acest proiect de lege. Valoarea, din ce am înțeles eu, nu este una impusă, prima poate să fie de... deci poate să fie mai mică...

În al doilea rând, implicit, acest lucru înseamnă că...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamne, ferește!

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

...patronatul poate să acorde cât poate să acorde, deci nu este deloc imperativă această sumă.

În consecință, cred că, dacă Guvernul se menține pe poziția de a respinge acest proiect de lege, o să susținem proiectul, dar aș propune să încercăm să rediscutăm acest proiect de lege la comisie și să vedem dacă nu găsim o situație de compromis. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să nu vă gândiți la campania electorală, facem legi în Parlament.

Domnul senator Fabini.

 
 

Domnul Hermann Armeniu Fabini:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din partea patronatului, eu consider că legea este absolut posibilă, în sensul că se acordă sau nu se acordă. Este analogie cu bonurile de masă. Nu văd nici o diferență între acordarea acestor bonuri de masă. La fel se poate acorda. Ce este important pentru patronat este deductibilitatea, adică practic să se încadreze în aceleași norme în care se încadrează bonurile de masă.

Adică să se poată deduce din profit și asta pentru patronat... Sigur că se dă sau nu în funcție de posibilitățile pe care le are. Dacă nu are profit, e clar că nu mai plătește.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator...

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Bindea mă numesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bindea. Scuză-mă, Bindea! (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din sală:

Repede l-ați uitat! (Discuții, râsete.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă gândeam la lege... (Discuții, râsete.)

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Da, nici eu nu mă așteptam să mă uitați așa de repede, domnule președinte. Vă mulțumesc că v-ați reamintit la fel de repede. (Discuții, râsete.) Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi... (Discuții.)

Consider că... Da. (Rumoare, discuții.)

Mulțumesc și domnului președinte, lider de grup parlamentar, pentru observația pe care a făcut-o.

Legea, după părerea mea, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, comportă discuții pe două componente.

Una, componenta obiectului de reglementare, și a doua, a acelor chestiuni tehnice pe care și dumneavoastră, și alți colegi le-ați evidențiat.

Pentru prima componentă, aș vrea să se observe și aș vrea să subliniez mai pregnant decât s-a făcut până acum că este o lege-cadru, este o lege permisivă.

Această lege, acest fel de reglementare este una recunoscută de doctrină și este una, fără discuție, existentă în sistemul nostru de legiferare.

Ce se creează cu această lege? Se creează cadrul legal ca, acolo unde există posibilitatea, să se acorde aceste prime. Dacă se creează cadrul legal pentru acordare, atunci nu se mai poate discuta întinderea.

Întinderea rămâne tot la latitudinea posibilităților pe care le are societatea comercială respectivă.

Dacă vrem să discutăm această chestiune în continuare, sigur, ajungem la componenta problemelor tehnice. Există probleme tehnice care trebuie reglementate. După părerea mea, ele nu au fost abordate și nu au fost lămurite la comisie, pentru că, de fapt, a fost sesizată numai Comisia pentru buget, finanțe și bănci și eu consider că trebuia sesizată Comisia pentru muncă și protecție socială, unde se puteau discuta și aceste chestiuni tehnice.

De aceea susțin, domnule președinte, propunerea colegului Păcuraru, de a se retrimite această lege la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu precizarea că ar trebui sesizată și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, unde se vor putea discuta și lămuri chestiuni tehnice dintre acelea pe care le-ați susținut dumneavoastră și alți colegi.

În legătură cu aspectul politic, eu aș vrea să nu fiu de acord cu colegul meu Bichineț și să spun că, de fapt, aceste susțineri sunt cele care trebuie luate în considerare, pentru că cealaltă cred că este chiar invers.

Numai prin păstrarea protocolului între P.S.D. și U.D.M.R. opoziția poate obține un rezultat bun la viitoarele alegeri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții?

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă!

Stimați colegi, îmi cer scuze că nu merg la tribună.

Vreau să rețineți că, totuși, este vorba despre 14.000 de miliarde lei.

Din sală:

Nu este adevărat!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Uitați-vă la anexa inițiatorului. Nu spuneți "Nu e adevărat!", doamna... Uitați-vă în material!

Eu propun, e o propunere în numele grupului: dacă vreți - și îmi cer scuze încă o dată că vorbesc de la acest microfon, nu spun decât 30 de secunde -, dacă inițiatorul este de acord să obțină avizul Consiliului Economic și Social, respectiv al patronatelor. E o propunere.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ.

Domnul senator Puskás, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă voi referi la unele aspecte ridicate în intervenții.

Așa cum s-a spus, este vorba de o lege care stabilește un cadru. Nimeni nu este obligat la nimic.

Spune că "se poate acorda". Și există asemenea legi.

Legea tichetelor de masă exact asemenea lucru prevede.

Deci nu am născocit noi ceva nou, nu am scos noi ceva din pământ și să punem în fața Senatului un lucru în care n-am avea competențe. Avem. Am stabilit exact aceleași lucruri în Legea privind acordarea tichetelor de masă.

Mai mult, și în această inițiativă se prevede că prin bugetul de stat se stabilește numărul maxim de persoane care pot beneficia de asemenea facilități.

Dar de ce este nevoie de această lege? Pentru că ați spus foarte mulți dintre dumneavoastră că există și alte forme. Da, dar salariul este impozitat și, în prezent, foarte mult la noi. Deci pot acorda eu și 100.000.000 lei primă, dar se impozitează și la angajator, și la angajat, iar această lege ar da posibilitatea deducerii acestor prime, deci n-ar fi impozabile nici la angajator, nici la angajat. Tocmai acesta ar fi punctul principal pe care îl prevede legea, iar privind problemele tehnice, în proiectul de lege se cuprinde și o prevedere prin care Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei ar elabora norme metodologice de aplicare.

Deci nu este vorba de ceva care se impune, ceva care este ieșit din comun. Există asemenea proiecte de lege, există asemenea legi în țara noastră și ar veni totul în favoarea celor care muncesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Filipaș.

 
 

Domnul Avram Filipaș:

Stimați colegi,

Aș vrea să spun două lucruri. Dacă această lege are un caracter de lege-cadru, atunci vă rog să vă aduceți aminte că legea-cadru nu este o lege facultativă, așa cum am impresia că se discută aici. Legea-cadru este o lege obligatorie. Diferența față de altă lege, care este o diferență specifică, este că ea are o reglementare în general, dar termenii pe care îi folosește legea-cadru sunt obligatorii. Chiar dacă stabilește situații facultative sau obligatorii, are un sens obligatoriu în interpretarea ei.

Legea învățământului este o lege-cadru. În raport cu aceasta, avem dispoziții care sunt legi specifice, care respectă legea-cadru, dar adaugă noi reglementări, pentru că le permite legea-cadru. Asta este o chestiune privitoare la raportul acesta între legea-cadru și legea subsecventă sau legea adiacentă.

Acum, domnule președinte și stimați colegi, eu am impresia că unii termeni ai acestei legi ar trebui să fie gândiți mai bine.

Vă aduc aminte, spre exemplu, că acest concept de profit nu funcționează la toate instituțiile din România.

Avem instituții, și de stat, și particulare, care sunt instituții non-profit. Ce facem atunci cu dispozițiile acestei legicadru care nu au capacitatea, nu au posibilitatea să se exprime într-o lege subsecventă și așa mai departe?

Eu sunt de acord cu acest mod de tratare, pe care colegii mei l-au folosit în referirea în substanță, dar sunt complet în dezacord cu acele accente pur electorale, prin care, dacă le adăugăm unor asemenea reglementări, aruncăm în derizoriu activitatea noastră legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt.

Deci ați văzut care este situația, sunt colegi care susțin, colegi care nu susțin, s-au adus argumente de o parte și de alta. Cert este că avem aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, de la Guvern, de la Comisia economică, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine votează "da" este pentru respingere, cine votează "nu" înseamnă că susține inițiativa.

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală):

S-a făcut propunerea de trimitere la comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorul nu a achiesat.

Vă rog să votați.

63 de voturi de acord cu raportul de respingere, 59 pentru inițiativă, nici o abținere.

Din sală:

Liste!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liderii de grupuri cer listă... S-o arătați în teritoriu? Ce să faceți cu ea?

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Viorel Pană.

Domnule secretar de stat Giurescu, vă ascultăm.

 

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege urmărește perfecționarea reglementărilor juridice ale contractului colectiv de muncă, pentru a se evita situații în care, datorită unor imperfecțiuni ale cadrului legal în vigoare, poate fi blocată aplicarea noilor contracte colective de muncă.

Potrivit acestei completări aduse Legii nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă se va înregistra fără semnătura tuturor părților și în situația în care reprezentanții părților la negocieri care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezintă 1,3% din numărul salariaților unității, sub 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă sau sub 5% din efectivul salariaților din economia națională, după caz.

Față de cele prezentate, susținem aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Viorel Pană prezintă raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La dezbaterile din comisia noastră au participat reprezentanți ai Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și ai Ministerului Administrației și Internelor.

În ședința din 6 aprilie 2004, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat proiectul de lege și a hotărât să elaboreze raport favorabil, fără amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale dacă sunt, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi, nu sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 79 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 13 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind înființarea comunei Bereni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgheran

Trecem la propunerea legislativă privind înființarea comunei Bereni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani.

Vă rog, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Cine susține propunerea?

Domnul deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Makkai Grigore - deputat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt deputatul Makkai Grigore, unul dintre inițiatorii proiectului de Lege privind înființarea comunei Bereni.

Proiectul de lege propune înființarea comunei numite, prin reorganizarea comunei Măgherani, din județul Mureș.

În actuala structură, comuna Măgherani cuprinde un număr de peste 10 sate împrăștiate pe o suprafață extraordinar de mare, peste 10.000 hectare, și pe o lungime de circa 25 kilometri, între localitățile Miercurea Nirajului și Sovata.

Din punct de vedere geografic, zona este un ținut deluros, premontan, în care și drumurile sunt mai puțin modernizate și, din acest motiv, accesul și comunicațiile sunt destul de greoaie în zonă, fapt care constituie unul dintre motivele pentru care am propus reînființarea comunei Bereni, care înainte de 1968 era o comună independentă, o comună separată.

Colegii noștri din Senat au fost mai aproape de spiritul legii privind înființarea de noi localități și au avut în vedere acest lucru, deci dispersia teritorială foarte mare și distanța mare dintre comune, față de colegii de la Camera Deputaților, care au invocat un motiv privind numărul locuitorilor din aceste comune și, pentru acest motiv, au ezitat să dea undă verde aprobării proiectului de lege.

În comisia de specialitate de la Senat, comisie care face parte din Camera decizională, colegii au fost de acord și au propus spre aprobare proiectul de lege menționat.

Vă rog și eu să ne ajutați în înființarea comunei Bereni din județul Mureș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Hrițcu prezintă raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a analizat această propunere legislativă și a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere, cu amendamente, din următoarele considerente.

Așa cum a expus și domnul deputat, comuna nouînfiin țată, Bereni, are dotarea respectivă pentru a putea fi comună, are foarte multe sate. Singurul inconvenient ar fi un număr de aproximativ 100 de persoane care îi lipsesc pentru a ajunge la baremul de 1.500 locuitori, dar, având în vedere dispersia, distanța, noi am considerat că această comună trebuie înființată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care este punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Din analiza documentației puse la dispoziție, s-a constatat că Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât nu este îndeplinit un criteriu, cel al numărului de locuitori.

La recensământul din 18 martie 2002, localitatea Bereni avea 1.353 de locuitori, deci îi lipsesc 147 de locuitori pentru a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, vă rog, luări de cuvânt?

Aveți cuvântul, domnule senator Eckstein.

 
 

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte,

Eu totdeauna sunt un adept al respectării întocmai a legilor - nu trebuie să spun, sunt jurist - dar, dacă nu mă înșală memoria, și cred că nu mă înșală, noi am mai adoptat astfel de hotărâri când lipsea un număr infim de locuitori.

Acum, este, cred, o cifră mai mult orientativă și cred că o lipsă de o sută de oameni, până la barem, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite, cred că nu este totuși o stavilă în adoptarea acestei propuneri.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema grea este că mergem la mediere, că la Camera Deputaților s-a respins, apropo de vot.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi,

Ați auzit punctele de vedere. Comisia a făcut un raport favorabil, Camera Deputaților a respins, probabil, tot datorită criteriului legat de populație.

Comisia a făcut o serie de amendamente cu care sunteți de acord, da?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Da, sigur ca da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, dacă sunt intervenții la amendamente?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere cu amendamente.

Dacă votați da, sunteți pentru înființare, dacă votați nu, sunteți împotrivă. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 83 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
 

Domnul Makkai Grigore:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Votăm acum proiectul de lege cu modificările respective din raport.

Rog să votați proiectul de lege în care vom introduce amendamentele. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului Legii privind înființarea comunei Micfalău prin reorganizarea comunei Malnaș, județul Covasna

Mergem mai departe, proiect de Lege pentru înființarea comunei Micfalău, prin reorganizarea comunei Malnaș, județul Covasna.

 

Domnul Florin Hrițcu:

Raport de respingere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Este propunere legislativă. Fac precizarea, domnule președinte și domnilor senatori, că această propunere legislativă a rămas fără obiect, întrucât comuna Micfalău a fost introdusă în Legea nr. 83/2004.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci se regăsește, am aprobat-o și nu mai este cazul.

Doriți să completați?

Comisia are același punct de vedere?

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Da, același punct de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Supun votului dumneavoastră raport de respingere a inițiativei, întrucât a fost preluată în legea pe care am votat-o.

Vă rog să votați raportul.

Adoptat cu 103 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și două abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind înființarea satului Sânvăsii, prin reorganizarea comunei Gălești, județul Mureș

Mergem mai departe, proiectul de Lege privind înființarea satului Sânvăsii, prin reorganizarea comunei Gălești, județul Mureș.

Vă rog, vă ascultăm.

 

Domnul Kerekes Károly - deputat:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reînființarea satului Sânvăsii, în cadrul comunei Gălești, județul Mureș, desființată ca efect al Legii nr. 2/1968 prin contopire cu satul Gălești.

Propunerea legislativă îndeplinește toate condițiile cerute de lege, este susținută și de către Guvern, și proiectul a fost adoptat și în Camera Deputaților, în unanimitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul vicepreședinte Hrițcu prezintă raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului adoptă raport favorabil.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. A fost votat și de Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 86 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 7 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița

Trecem la punctul următor, proiect de Lege privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița.

Vă rog, domnule deputat, vă ascultăm.

 

Domnul Vasile Silvian Ciupercă - deputat:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cea mai importantă comună, între Urziceni și Slobozia, comuna Căzănești, este propusă a fi ridicată în rang, conform Legii nr. 351/2001, și declarată oraș.

Argumentele sunt de ordin instituțional, de ordin general și de ordin istoric și mai există ceva. A fost un nume de referință cândva, atunci când COMBIL Căzănești asigura hrana pentru sute de mii de oameni din zona Bucureștiului și din zona limitrofă județului, așa cum COMTIM-ul asigura în partea de vest a țării sau Ulmeni în sud. A fost o groapă de potențial prin faptul că întreprinderea respectivă, care avea 2.000 de muncitori, a fost lichidată.

Acum, localitatea este în ascensiune, pentru că a apărut o societate care a cumpărat și care face eforturi pentru a redeschide activitatea în această zonă.

Ar mai fi de adăugat următorul lucru. Ialomița este unul dintre județele cu cele mai puține localități urbane, cu cel mai scăzut procent de urbanizare, iar poziția parlamentarilor care susțin acest proiect de lege este aceea de a asigura condiții de viață urbană în cât mai multe localități din județul Ialomița.

Raportul este favorabil.

Eu vă rog să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Rog, raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului adoptă raport favorabil.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Legea are caracter organic.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Guvernul?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, Guvernul a formulat în legătură cu această propunere legislativă un punct de vedere negativ, în sensul că nu susține adoptarea propunerii, având în vedere că în fișa prezentată numărul de locuitori este sub cel de 5.000, care ar fi trebuit să fie, respectiv se face precizarea în fiș. că sunt 4.841 de locuitori.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Maria Petre.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, nu vă așteptați de la mine, ca senator de Ialomița, să fiu împotriva acestei propuneri legislative.

Avem niște probleme în relația cu Legea de organizare a localităților, cu rețeaua de localități, și cred că ele nu sunt atât de grave încât să nu creăm aceste localități importante, cu adevărat, ale județului Ialomița, dincolo de căderea pe care dispariția COMBIL-ului a reprezentat-o și pentru locuitorii din Căzănești, dar și pentru zona adiacentă.

Cred că ceea ce vom obține prin declararea ca oraș a comunei Căzănești, o comună bine amplasată și cu potențial economic, este mai degrabă o perspectivă decât o blocare a ei la rangul de comună, așa cum este ea în lege.

Ca atare, vă rog, stimați colegi, să susținem, dincolo de punctul de vedere negativ al Guvernului, transformarea comunei Căzănești în oraș.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Motivul că numărul locuitorilor este insuficient se poate aranja. Să recomandăm locuitorilor să urmărească emisiunea "Big Brother" și într-un an de zile se dublează.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Bindea coboară din Maramureș la Căzănești.

Vă ascultăm, domnule senator.

 
 

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Da, domnule președinte, cobor la o chestiune de lege.

Sper că nu mă-nșală memoria. Legea prevede, de regulă, 5.000 de locuitori. În consecință, eu cred că o lipsă, de la exigența pe care o prevede, de regulă, de 200 locuitori sau 100 locuitori, poate să fie considerată ca o toleranță chiar aprobată de lege, pentru că de aceea spune "de regulă".

De aceea, propunerea mea este, nu că aș veni de la distanța pe care ați spus-o, ci raportat, efectiv, la lege, nu cred că voința acestor oameni care doresc, doar s-a făcut un referendum, să trăiască într-un nou cadru administrativ, trebuie să fie înfrântă pe considerentul că nu ar fi o sută și ceva de locuitori.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O singură precizare, dacă nu greșesc eu. Sigur, noi putem vota o excepție. O singură precizare: din câte știu eu, legea spune minim 5.000.

Domnul senator Triță Făniță.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Am trăit în Bărăgan 12 ani și cunosc comuna asta.

Cu indulgență se poate numi comună. Ar trebui să spunem... Un sat... (Rumoare în sală.)

În orice caz, nu are figură de oraș. Să ne mai gândim cu orașul... Înseamnă că ne facem de râs... Va scrie acolo orașul Căzănești și o să vedeți ce comună este...

Avem comune puternice în țara românească și ca număr, și ca înfățișare...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Inițiatorul.

 
 

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

O singură intervenție... Nu în legătură cu populația pentru că, știți foarte bine, o mare parte dintre cei cu domiciliul în orașele învecinate, în Ploiești, în București, din primăvară până în toamnă, nu numai în 1907, și în 2004, și în 2003, și în 2002 stau în Căzănești din diverse rațiuni. Așa că populația din 2000 probabil că este alta.

Ca instituții, așa este. Sunt aspecte care sunt de comună. Sunt aspecte însă... Are liceu, are sală de sport, are instituții... Deci aspectul general al comunei este de localitate în devenire urbană.

Am declarat oraș Bechetul, am declarat oraș...

Nu argumentele cele mai importante sunt legate de aspectul unor cartiere. Sunt și în orașele mari, în municipii, aspecte care dezavantajează.

Pe fond, ridicarea vieții urbane este cel mai important lucru. Și aceasta se întâmplă în Căzănești.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, am înțeles. S-a înțeles, mai ales că, stimați colegi, apare un avantaj cu totul aparte. Pentru orașe nu avem proiecte cu finanțare externă, avem pentru comune.

Deci cu SAPARD-ul ați terminat-o acolo.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, raport favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Felicitări!

 
 

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Cipăeni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Cipăeni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani.

 

Domnul Florin Hrițcu:

Raport de respingere, domnule președinte.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Cu privire la această propunere legislativă, Guvernul este de acord cu respingerea, deci este de acord cu raportul comisiei.

Vă rog să-mi permiteți, pentru că este ultima intervenție pe care o fac înainte de Paște cu privire la problemele legislative, doresc să vă transmit urări de fericire, liniște și tot ce vă doriți.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorii mai susțin?

Supun votului respingerea.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 102 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere.

Stimați colegi,

Ne revedem marți, la ora 12,00 la grupuri. Avem moțiunea, deci toată lumea să fie prezentă, aveți în casete ordinea de zi.

Dați-mi voie să vă urez, în numele Biroului permanent, al meu personal, sărbători fericite de Sfintele Paști!

La mulți ani și toate cele bune!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 10,45.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 6:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro