Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/01-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2004

  Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (amânarea votului final).

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Gheorghe Albu, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Continuăm lucrările la dezbaterea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu înainte însă de a vă anunța prezența de astăzi: din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 232, sunt absenți 113.

Am ajuns la art.44. Urmăriți vă rog amendamentul 55. Nu sunt obiecțiuni, adoptat în formularea comisiei.

La art.45 urmăriți amendamentul 56. Adoptat amendamentul, modificat art.45.

La art.46 urmăriți amendamentul 57. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.47, urmăriți amendamentul 58. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.48, urmăriți amendamentul 59. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.49, urmăriți amendamentul 60.

(În continuare, conduce ședința domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem la pct.60, la art.49 dacă aveți obiecții? Dacă nu supun votului dumneavoastră la alin.1 textul adoptat de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă la alin.2 aveți obiecții? Nefiind, text adoptat.

Alin.3 este text nemodificat.

Alin.4 textul nemodificat.

La pct.61, art.50 dacă aveți obiecții? Text nemodificat.

Pct.62 titlul capitolului, text nemodificat.

Pct.63 dacă aveți obiecții? Adoptat.

La alin.2 text nemodificat.

Alin.3 text nemodificat.

Pct.64 dacă aveți obiecții? Adoptat.

Alin.2 dacă aveți obiecții? Adoptat.

Pct.65, text nemodificat.

La pct.66 dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Alin.2 adoptat.

Alin.3 adoptat.

La pct.67, text nemodificat.

La pct.68 dacă aveți obiecții? Adoptat.

La pct.69 dacă sunt obiecții? Adoptat.

Pct.70, text nemodificat.

La pct.71 dacă aveți obiecții? Vă rog.

 
 

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule președinte, la pct.70 care vizează art.57, am avut la "amendamente respinse" un amendament la alin.4 pe care aș dori să-l susțin. Amendamentul sună în felul următor: "Bugetul pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de Consiliul Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Superior al Magistraturii având calitatea de ordonator principal de credite". După opinia mea, acest text ar garanta independența curților de apel, a tribunalelor și a justiției, în general, pentru că o pârghie importantă prin care Guvernul poate să influențeze din punct de vedere politic mersul justiției este tocmai distribuirea bugetului. De aceea, eu cred că pentru a scuti de orice suspiciune Ministerul Justiției din acest punct de vedere, vă rog să adoptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 6 voturi pentru și celelalte împotrivă amendamentul a fost respins.

La pct.71 dacă aveți obiecții? Nefiind, adoptat.

La pct.72 dacă aveți obiecții? Nefiind, adoptat.

La pct.73 dacă aveți obiecții? Adoptat.

Pct.74 adoptat. Pct.75 adoptat. Pct.76 adoptat.

Pct.77 adoptat. Pct.78 adoptat. Pct.79 adoptat.

Pct.80 adoptat. Pct.81 adoptat. Pct.82 adoptat.

Pct.83 adoptat. Vă mulțumesc.

Textul de lege este pregătit pentru votul final.

Vă supun atenției proiectul de Lege privind organizarea judiciară. Dau cuvântul domnului președinte Neagu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

O problemă de procedură!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am acceptat ieri discutarea Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii în prezența unui secretar de stat, dar domnul ministru al justiției nu înțelege să ne onoreze nici astăzi în calitate de inițiator.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine, bine, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Noi refuzăm să discutăm acest proiect de lege în lipsa inițiatorului, vă rog să dispuneți să fie prezent.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaș, dispunem să fie prezent și în următorul sfert de oră va fi în sală.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Să discutăm altceva, să fie prezent, îl așteptăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995 (amânarea votului final).

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun. Mergem cu completarea Legii învățământului și reluăm apoi, că domnul ministru vine acum, este la domnul Președinte Iliescu. Vine acum.

Trecem la Proiectul de Lege privind completarea Legii învățământului nr. 84/1995. (Domnul deputat Ion Neagu se consultă cu prezidiul.)

Are cuvântul domnul Asztalos din partea comisiei.

 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere și avizare pe fond cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84 din 1995.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

Proiectul de lege are în vedere o serie de modificări menite să asigure creșterea capacității de decizie a consiliilor locale în legătură cu formarea, repartizarea și folosirea eficientă a fondurilor necesare unităților de învățământ preuniversitar de stat, stimularea preocupărilor pentru creșterea calității în managementul unităților de învățământ preuniversitar, creșterea eșalonată până în anul 2007 a procentului din p.i.b. alocat învățământului, ținând seama de generalizarea învățământului obligatoriu de 10 ani, de necesitatea diminuării gradului de subfinanțare a învățământului și de stimularea materială a personalului didactic și de conducere, precum și a unităților cu performanțe deosebite.

Prin aprobarea acestor modificări se realizează următoarele deziderate: reorganizarea rețelei școlare în sensul micșorării numărului de unități ca personalitate juridică. Fiecare unitate de învățământ, cu minimum 200 de elevi, 100 de preșcolari va avea buget propriu de venituri și cheltuieli întocmit și aprobat conform legii.

Alocarea fondurilor de la bugetul de stat și de la bugetele locale se va face pe baza principiului finanțării în raport cu numărul de elevi pe bază de costuri standard elevi sau preșcolari, corectate prin coeficienți de diferențiere în funcție de mediul rural, urban, nivelul și tipul de învățământ și condițiile social-economice ale zonei.

Sistemul de finanțare de bază este în raport cu numărul de elevi și finanțare complementară pe bază de programe.

Învățământul liceal, școlile de artă și meserii și școlile din localitățile defavorizate din punct de vedere social-economic vor primi un sprijin financiar mai consistent din partea consiliilor județene, din fondurile de echilibrare constituite la dispoziția acestora.

Directorul și consiliul de administrație al comunității vor primi atribuții sporite în execuția bugetelor și stabilirea ordinii de priorități în orientarea fondurilor puse la dispoziție. Fondurile rămase nefolosite la sfârșitul anului, ca urmare a folosirii raționale a lor sau a atragerii de surse suplimentare, vor rămâne la dispoziția școlilor pentru anul financiar următor fără diminuarea fondurilor alocate de la bugetul de stat și bugetele locale la care au dreptul conform criteriilor de finanțare prevăzute de lege.

Consiliul de administrație al școlii va avea în componența sa reprezentanți ai consiliilor comunale, orășenești, municipale sau județene, după caz, ai părinților și agenților economici.

Ministerul Educației și Cercetării și inspectoratele școlare își vor asuma cu precădere responsabilități care privesc elaborarea strategiilor de dezvoltare a învățământului, planificarea școlară, monitorizarea și evaluarea conținutului și calității procesului instructiv-educativ. Pentru evitarea unor disfuncționalități grave în sistemul de finanțare și administrare a unităților de învățământ generate de lipsa de pregătire managerială a directorilor de școli, de lipsa de profesionalism a unor responsabili, compartimente din domeniul financiar-contabil din școli și de la consiliile locale și primării, dispozițiile proiectului prezentului proiect de lege sunt prevăzute a se aplica eșalonat în perioada 2005-2007 într-un număr limitat de județe, începând cu acele unități de învățământ care îndeplinesc condițiile să asigure aplicarea integrală cu riscuri minime a noului sistem de finanțare și administrare. Aceste unități vor fi selectate de către inspectoratele școlare județene, consiliile județene și direcțiile județene ale finanțelor publice cu avizul consiliilor locale.

Trecerea treptată la noul sistem de finanțare și administrare se va realiza începând cu 1 ianuarie 2005.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art.73 din Constituția României. La lucrări au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 26 membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, Irinel Chiran - secretar de stat Ministerul Educației și Cercetării, însoțită de directori generali și consilieri: Maria Manolescu - secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice, însoțită de consilieri, precum și reprezentanți ai Federațiilor sindicale din învățământ.

În urma dezbaterii, în ședințele din zilele de 12, 18 și 19 mai, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat proiectul de lege cu amendamentele care sunt cuprinse în raportul comisiei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu. Trecem să lucrăm pe raportul comisiei.

Dacă la pct. 1 aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 dacă aveți obiecții? Vă mulțumesc. Adoptat.

Dacă la pct.3 aveți obiecții? Vă mulțumesc. Adoptat.

Pct.4. Vă mulțumesc. Adoptat.

Da, vă rog domnule Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La pct.4 o intervenție pentru corectitudine gramaticală la alin.9: "unitățile de învățământ cu un număr mai mic de 200, 100 elevi preșcolari se organizează, reorganizează în cadrul unor unități de învățământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiași ordonator principal de credite". Textul precizează personalitatea juridică. Deci, "cu personalitate juridică".

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Dacă la pct.5 aveți obiecții? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.6 dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.7 - adoptat. Pct.8 - adoptat. Pct.9 - adoptat.

Pct.10 - adoptat. Pct.11 - adoptat. Pct.12 - adoptat.

Pct.13 - adoptat. Pct.14 - adoptat.

Pct.15, vă rog, domnule Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte, la pct.15 care se referă la consiliul de administrație a unității de învățământ, consider că ar putea fi completat și cu prezența contabilului unității. Deci, textul ar suna astfel: "Consiliul de administrație al unității de învățământ cu rol de decizie în domeniul administrativ este format din: director, director adjunct, contabilul unității..." și textul curge așa cum a fost redactat. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Napoleon Antonescu:

De acord cu "contabilul șef", dar formularea să fie așa: după "reprezentantul primarului, reprezentanți ai părinților, 1-5 reprezentanți ai cadrelor didactice, un reprezentant al elevilor pentru ciclul secundar superior și, după caz, reprezentanți ai agenților economici". De ce? Pentru că s-ar putea să nu fie agenți economici obligatoriu.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stați puțin, că nu înțeleg, ce să nu fie?

 
 

Domnul Nicolae Napoleon Antonescu:

Deci: "după caz, reprezentanți ai agenților economici", să nu fie obligatoriu, că s-ar putea să nu fie vreunul care să fie interesat.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, dacă e contabilul unității din învățământ, cum să nu fie...?

 
 

Domnul Nicolae Napoleon Antonescu:

Nu, nu, reprezentanți ai agenților economici din localitate care sprijină școala, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, bine.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă rog, domnule Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Tot aici un acord gramatical pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale, reprezentanții cadrelor didactice din consiliul de administrație "cuprind", nu "cuprinde". Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Pct.16 dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 dacă aveți obiecții?

La pct. 16 aveți obiecții? Vă rog.

 
 

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut foarte multe legi în această perioadă, s-a lucrat până la ora 1.00 noaptea, s-a scăpat un sfârșit de frază. Alin.13: "Alin.3 al art.166 se modifică și va avea următorul cuprins: Baza materială..., nu mai dau citire la tot, "..orașelor, municipiilor, respectiv a sectoarelor municipiului București, al consiliilor județene și al consiliului general al municipiului București, cu excepția bunurilor care au intrat în proprietatea agenților economici privatizați. Se transferă această frază "după municipiul București". Aceasta este propunerea noastră și mai departe: "Predarea-preluarea se face pe bază de protocol", deci, mai departe curge în sensul normal al textului. Aceasta este propunerea.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia, vă rog.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău să nu este prezent reprezentantul Ministerul Educației Naționale referitor la amendamentul propus de colegul Ionescu. Aș avea o scurtă observație. Aceste texte care sunt în fața dumneavoastră, după multe și lungi dezbateri principiale, au fost adoptate în comisie, nu pe baza unor decizii luate prin vot, ci prin consens. Deci, în momentul de față, eu personal care reprezint în lipsa domnului președinte comisia, nu am un mandat de a schimba acele texte în mod esențial care au fost acceptate de comisie prin consens, mai ales, având în vedere faptul că de fapt este vorba de un amendament care nu a fost depus la comisie și nu se află în rândul amendamentelor respinse. Deci, în plenul comisiei, cred că nu putem face niște modificări esențiale, mai ales dacă nu cunoaștem punctul de vedere al inițiatorilor. Vă mulțumesc. (Domnul deputat Costel-Marian Ionescu se consultă cu membrii prezidiului.)

 
 

Domnul Costel-Marian Ionescu:

Deci, ceea ce am propus eu adineauri, nu este propunerea mea personală și nici a grupului parlamentar din care fac parte, este a Guvernului, este un text de lege propus de Guvern, cu atât mai mult cu cât acest text de lege, iată, vine și completează în jurisdicția art.44 dreptul la proprietate privată, care spune că proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege. Deci, sunt câțiva care au cumpărat, nu putem să facem naționalizare după 14 ani. Asta ar fi culmea, la câteva bunuri care au intrat în patrimoniul unor societăți comerciale și au fost cumpărate de acestea, unele au fost cumpărate prin licitații normale, corecte de 10-12 ani, venim acuma și ce facem noi? Școala nu are nevoie și venim și naționalizăm, efectiv, încălcăm Constituția și încălcăm orice drept la proprietate privată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți dreptate, domnule Ionescu.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte, ne-am consultat cu colegii și am ajuns la concluzia că amendamentul se poate accepta, desigur dacă acceptă și plenul Camerei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Domnul Wittstock, la pct. 17.

Pct. 16 adoptat cu modificările votate.

Pct.17, vă rog.

 
 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

La pct.17 am o propunere de amendare redacțională.

Pct.17 se referă la alin.4, 41 și 42 al art.166. Vedeți că la alin.41, de fapt, sunt cuprinse 2 alineate. Deci, este amendamentul de completare, teza finală. Propun ca această teză finală să fie numerotată cu 42, iar următoarele să fie renumerotate.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc (din loja comisiei):

Nu are sens.

 
 

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Păi, nu poate exista un alineat care să aibă două alineate.

Vedeți, deci, teza care începe cu "nu fac parte din domeniul public..." ș.a.m.d. ar trebui să primească numărul 42 și restul, pe urmă, să fie renumerotate. Este o chestie elementară.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A..., nu fac parte, ce este trecut cu litere ronde.

 
 

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte, se poate accepta, fiindcă așa cum spune domnul Wittstock este mai clară.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. De acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Pct.17 adoptat.

Pct.18, domnul Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

O intervenție de redactare, domnule președinte.

La 43 "schimbarea destinației bazei materiale a instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul ministrului educației și cercetării", cu minuscule, nu cu majuscule, dacă ar fi fost Ministerului Educației și Cercetării.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord, da. Eu mă mir că vă scapă de la comisie chestiuni de genul acesta.

Pct.19 dacă aveți obiecțiuni.

De acord, domnule Bentu. Aveți la pct.19?

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Nu, la pct.20, aceeași intervenție.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La pct.20 aceeași chestiune, se aprobă.

Pct.21 dacă aveți obiecții? Adoptat.

Pct.22 adoptat. Pct.23 adoptat. Pct.24 adoptat.

Pct.25 adoptat.

Pct.26. Vă rog domnule Bentu.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

La pct. 26 alin. 8, domnule președinte: "Determinarea costului standard se face pe baza indicatorilor... cu consultarea partenerilor sociali, "..aprobate prin hotărâre a Guvernului". Hotărâre cu "h", se scrie cu majuscule atunci când apare Hotărârea de Guvern nr. ...din data de...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc. Aprobat.

Cine este pentru? Pentru gramatică?

Pct. 26 ce problemă mai aveți? Aceeași treabă, da.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

La pct. 26 alin. 23, cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității Consiliului național pentru finanțarea învățământului preuniversitar. Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Se aprobă. Vă mulțumesc.

Pct.26 adoptat.

Pct.27 dacă aveți obiecții? Adoptat. Pct.28 adoptat.

Pct.29 adoptat. Pct.30 adoptat. Pct.31 adoptat.

Pct.32 adoptat. Pct.33 adoptat. Pct.34 adoptat

Pct.35 adoptat.

Pct.36. Vă rog.

La 36, dar e text nemodificat.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Da, dar în cadrul textului, "... beneficiază de aceeași"; "aceeași", nu "aceiași"; aceiași este masculin plural; "aceeași gratuitate".

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunteți de acord, comisia, cu doi de "e"?

Da, adoptat.

Pct.37. Adoptat.

Pct.38. Avem consens aici. Adoptat.

Am finalizat legea. O pregătim pentru votul final.

Mulțumim membrilor comisiei, care sunt foarte activi.

Domnule ministru, bine ați venit! Am rugămintea să luați loc. (Se adresează domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară (amânarea votului final).

Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să își ia locul la tribună și dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul prof.univ.dr. Ion Neagu.

 

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 8 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea judiciară și urmează a înlocui prevederile în această materie din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Prin această nouă reglementare se preconizează realizarea unei reforme instituționale a sistemului judiciar și asigurarea unei cooperări cu instituții din afara României, în primul rând cu instituțiile și sistemele judiciare din Uniunea Europeană.

În acest context, proiectul de lege se înscrie pe coordonatele justiției recomandate de Comisia Europeană, în acord cu principalele exigențe europene în materie, constituindu-se, din punct de vedere legislativ, într-un pas important pe calea aderării României la Uniunea Europeană.

La comisie au fost depuse în scris amendamente formulate de mai mulți deputați.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Justiției, doamna Cristina Tarcea - secretar de stat la acea vreme, și doamna Adina Vlăsceanu - director.

De asemenea, au mai participat, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul Paul Florea - președintele acestei instanțe, doamna Lidia Bărbulescu - vicepreședinte al acestei instanțe, domnul Ilie Picioruș - procuror-șef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Ion Dumitru - procuror-șef secție la Parchetul Național Anticorupție, și doamna Viorica Costiniu - vicepreședinte al Asociației Magistraților din România.

La dezbaterile asupra acestui proiect de lege au mai participat și reprezentanți ai organizațiilor sindicale - și sunt enunțați aici cei care au luat parte la aceste dezbateri.

În urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, altele au fost respinse, iar unele au fost retrase de către inițiatorii acestora.

Față de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise, care sunt prevăzute în Anexa nr.1, și amendamentele respinse - redate în Anexa nr.2.

Din numărul total de 24 de membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 22 de deputați.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi, stimate domnule profesor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Lucrăm pe raportul comisiei, pe raportul suplimentar al comisiei și pe Anexa nr.2, cu amendamente respinse. Deci, trebuie să urmărim trei texte, concomitent.

Dar, înainte de a începe, dau cuvântul domnului Bolcaș, în cadrul secțiunii de dezbateri generale, cu rugămintea de a ne mulțumi pentru amabilitatea de care dăm dovadă, la cererea domniei sale.

 
 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul, deoarece acest proiect de lege, în afară de reglementările de amănunt, ne pune o problemă de principiu. Și noi considerăm că această critică a noastră trebuie să se refere, în primul rând, la aceste probleme principiale care guvernează alcătuirea unei noi legi, care să guverneze sistemul instanțelor de judecată.

Vreau să spun că, din punct de vedere principial, s-a greșit. Am fost urmăriți de realitatea politizării actului de justiție, începută în 1997. Și, acum, am trecut în extrema cealaltă, în care depolitizarea creează o situație ambiguă, care permite acelorași grupuri de interese care au condus administrativ justiția în 1997, să conducă de pe alte structuri, tot în sens politic, destinele justiției, și aceasta nu este bine.

Ne aflăm în prezența unei legi care nu creează, în primul rând, un echilibru constituțional real între puterile statului. Balanța, pentru că este vorba de justiție, balanța aceasta s-a înclinat grav.

Ministerul Justiției, care rămâne organ central al administrației de stat, a fost golit, practic, de orice formă de activitate. Și-l întrebam retoric pe domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități - distinsul nostru coleg, domnul profesor Neagu -, dacă domnia sa ar fi numit ministrul justiției acum, în afară de a face curte secretarelor, ce alte atribuții i-ar mai reveni?

Este o realitate dincolo de glumă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vi se pare puțin?

 
 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Din punctul meu de vedere, mi se pare absolut ineficient; nu știu din punctul de vedere al domnului profesor. Dar este o realitate care va greva în mod negativ întreaga activitate a aparatului de justiție.

Din acest punct de vedere, există o serie întreagă de prevederi care, pentru mine, sunt zguduitoare. Mă refer la modificările aduse art.124 - nu voi mai discuta apoi pe articole -, conform dispozițiilor căruia era posibil ca ministrul justiției să fie informat cu privire la desfășurarea proceselor, la calitatea actului de justiție, la abaterile disciplinare ce se petrec în perimetrul justiției; toate acestea sunt eliminate. Deci, simpla informare a ministrului justiției este eliminată, sub pretextul lipsei sale de atribuții. Deci, mai întâi îl lipsim de atribuții, apoi nu-i permitem să mai fie informat, dar îi cerem să răspundă. Pentru că eu nu voi adresa de la această tribună o interpelare președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau președintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, ci ministrului justiției. Așa ceva nu se poate!

Este o mare deficiență și în ceea ce privește sistemul; sistemul normativ, dacă vreți.

Este vorba de o lege care trebuie să fie lege-cadru. Dar ea s-a dovedit, prin modul în care a fost construită, că este o lege a unor conexiuni prost făcute, creând nu numai paralelisme de prevederi, dar creând ambiguități, contradictorialități și, mai ales, o certă lipsă de stabilitate.

Corelările care trebuie făcute în acest sistem - în primul rând cu codurile de procedură, care primează - fac din această lege o lege foarte instabilă, în condițiile în care și procedurile de-abia acum le adoptăm. Nu există reglementări unitare pentru ceea ce se regăsesc în reglementări speciale - Parchetul Național Anticorupție, de exemplu, sau chiar funcționarea instituției Parchetului General - și ajungem la un haos legislativ.

Se creează o situație cu totul specială Ministerului Justiției, în condițiile în care, prin texte de lege, prin multiple texte de lege din acest proiect ce vă este înfățișat, ministrului justiției i se cer anumite lucruri, fără ca atribuțiile ministrului să fie reglementate tot în corpul aceleiași legi. Așa cum în Constituție există un capitol, frumos și bine structurat, privind relațiile Parlamentului cu Guvernul, așa se putea face un capitol special și în acest proiect de lege.

Există vicii multiple care dau curs unui posibil arbitrar - și nu aș spune unei posibile supremații, pentru că supremația legii trebuie să fie asigurată prin anumite organisme, ci unei simple dictaturi puse, posibil, și aceasta sub semnul politicului. Prin modul de structurare, ne-am îndepărtat de la scopurile propuse.

Vreau să mai adaug un singur lucru. Apreciez în mod deosebit lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Aveți în fața domniilor voastre două rapoarte complete, care au trebuit să fie modificate pe parcurs, datorită modificărilor temporare ce au intervenit în Codul de procedură civilă și în Codul de procedură penală. Este o ilustrare a ceea ce am spus înainte.

Există această problemă a corelării, peste tot în cuprinsul textelor de lege. O lege-cadru nu reglementează până la amănunt. Poate a denumi secțiile - și aici s-au produs modificări - Înaltei Curți de Casație și Justiție este prea mult, în condițiile în care noi de-abia începem să structurăm lucrările pe secții. Termenul generic pentru o lege-cadru se putea menține, și anume este vorba de faptul că se organizează secții și că dăm autonomie Înaltei Curți de Casație și Justiție să-și organizeze propriile sale secții; nu ne-ndepărtăm de scop. Există posibilități de structurare în alt fel a acestei legi.

Am spus că apreciez lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Un bătrân croitor m-a învățat că o haină care este croită prost de la început nu mai poate fi retușată. Aceasta este și situația acestui proiect de lege și, de aceea, participând la dezbateri și încercând să fim constructivi, noi ne vom abține de la votarea sa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiției):

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, dați-mi voie să spun că sunt deosebit de onorat de acest prilej de a veni în fața dumneavoastră cu un pachet de legi, aș îndrăzni să spun - și nu vreau să fiu dramatic - extrem de important pentru viața Puterii judecătorești în continuare. Nu vă rețin decât cu două-trei chestiuni generale.

Ne-am străduit, pe de o parte, ca aceste trei legi privind organizarea în viitor a Puterii judecătorești în România să respecte cât mai adecvat posibil momentul social, momentul politic în care se află România la această dată.

Deci, din acest punct de vedere, aceste legi au fost elaborate cu consultarea extrem de largă a tuturor celor care reprezintă, într-o formă sau alta, nu numai autoritatea judecătorească, dar și corpul magistraților, ca atare. Sigur că această consultare largă are și un oarecare dezavantaj. Nu am reușit - și probabil că ar fi chiar imposibil - să găsim un numitor comun la care toți cei care participă la înfăptuirea actului judecătoresc să fie satisfăcuți.

Pot să vă spun că acest pachet de legi are și o armonizare în ceea ce privește norma internațională și norma europeană. Este o chestiune importantă, de care trebuie să ținem seama.

Totodată, ne-am străduit ca acest pachet de legi să fie armonizat, în interiorul său, prin prevederile și amendamentele introduse și, din acest punct de vedere, după cum cunoașteți, cele trei legi sunt armonizate între ele, inclusiv cu acte normative adiacente, cum este cel privind organizarea și competența Parchetului Național Anticorupție.

Vreau să vă spun că este un moment extrem de important pentru Corpul magistraților din România. Nu este vorba de un proces de disoluție, sau de dezorganizare în ideea obținerii unui corporatism al magistraților din România. Este, în opinia noastră, o măsură care privește întărirea credibilității și întărirea responsabilității judecătorilor.

Între varianta tradițională, a participării foarte serioase a Ministerului Justiției sau a ministrului justiției, ca reprezentant al Executivului în ceea ce privește organizarea și disciplinarea Corpului magistraților, și ideea de a porni reforma pe baza unei autocredibilizări și a unei autoclarificări din punctul de vedere al magistraților, am ales această variantă. Este varianta tuturor statelor care sunt în procesul de integrare, care au fost integrate la 1 mai, sau se află în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Norma europeană, cum vă spuneam, a fost asimilată, sigur, ținându-se cont de specificul dreptului românesc, fără a fi o asimilare automată, lipsită de un temei obiectiv.

Noi, Ministerul Justiției, susținem în continuare aceste texte și vreau să mulțumesc foarte mult Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru efortul depus în realizarea acestor legi și în stabilirea unui cadru normativ modern privind organizarea judecătorească în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul general Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, prin adoptarea acestui proiect de lege, practic, legiferăm desprinderea Justiției din România de politic; practic, o scoatem de sub influența politicului. Și, astfel, dăm substanță și viață principiului constituțional potrivit căruia magistratul răspunde de tot ceea ce face.

Aseară, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, a fost adoptat un amendament, zic eu, istoric, și anume justiția se află doar sub autoritatea administrativă a ministrului justiției. Este un pas, zic eu, esențial, o cotitură de 180o față de ce a fost până în prezent.

De aceea, îmi permit să spun că, de aici încolo, nici un magistrat - fie el judecător sau procuror - nu mai poate invoca, vezi Doamne!, influența politicului, lipsa de independență în a adopta o soluție sau alta.

De data aceasta, stimați domni, toată responsabilitatea le apasă, acestor oameni, pe umeri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Székely Ervin-Zoltan.

 
 

Domnul Székely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă, în aprecierea acestui proiect de lege, nu aș fi avut alt reper decât cel la care a făcut referire distinsul meu coleg, domnul Bolcaș, că "a zguduit" acest proiect de lege, și numai acest aspect ar fi suficient ca noi să votăm, pentru că înseamnă că este un act normativ bine făcut. Dar, lăsând gluma, într-adevăr, după părerea noastră, este esențial ca Justiția să își desfășoare activitatea, ferită de orice influență politică. Aceasta este esența tuturor legilor care reglementează organizarea Justiției, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Statutul magistraților și așa mai departe.

Dacă, în această direcție, putem să facem un pas înainte, atunci UDMR va sprijini acești pași. Iar proiectul de lege care se află în fața noastră a realizat pași chiar mari în această direcție - și aș aminti instituirea instanțelor specializate, aș aminti creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales și asupra căruia nu poate să planeze nici o suspiciune că ar fi sub o influență politică și, în al treilea rând, limitarea rolului ministrului justiției - care este, totuși, un om politic și membru al Guvernului - și limitarea competenței acestuia asupra problemelor administrative în ceea ce privește justiția, ceea ce a amintit colegul meu, domnul Bădoiu.

De aceea, Grupul parlamentar al UDMR va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu și vă propun să trecem să lucrăm pe rapoarte.

 
   

Domnul Augustin Lucian Bolcaș (din sală):

Domnule președinte, vă rog, o problemă de procedură!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaș. Cred că este ultima problemă de procedură.

 
 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Este o problemă de procedură, pentru a clarifica caracterul regulamentar al dezbaterilor noastre de astăzi.

În ședința Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi, cu acordul tuturor partidelor participante, al reprezentanților tuturor grupurilor parlamentare, s-a stabilit înscrierea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, urmând ca raportul suplimentar solicitat să sosească în aceeași zi. Nu a sosit în aceeași zi, ci a sosit astă-noapte; este rodul muncii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Eu nu consider că este un impediment procedural această situație, în a dezbate în continuare proiectul de lege, pentru că în mod formal - și aș vrea să adoptați această hotărâre, domnule președinte, -, în mod formal, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi fără raport, ceea ce regulamentul ne permite.

În aceste condiții, singura consecință este că, dacă unul dintre cei prezenți dorește să intervină la un articol la care nu sunt amendamente, are dreptul să ia cuvântul. Dar, prin aceasta, se cantonează caracterul reglementar al dezbaterilor noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu și cred că sunteți de acord să ne asumăm acest risc, cu toții.

Dacă la pct.1, Anexa nr.1, la capitolul de "amendamente admise", aveți observații? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog, domnule președinte!

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu urmăresc raportul suplimentar ...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu lucram pe raportul de bază, după care, în momentul în care ajung la raportul suplimentar, la pct.26, intru pe raportul suplimentar; și mai am alături și raportul cu amendamentele respinse. Deci, lucrăm pe trei direcții, ca să spun așa.

Deci, acum noi suntem pe raportul de bază, la pct.3, care este titlul de fapt. Nu-mi dau seama ce obiecții aveți, dar, dacă aveți, sunt de acord să le ascult.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu mă uitam pe raportul suplimentar.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog frumos, uitați-vă pe ce trebuie, domnule general.

Deci, adoptat.

Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat. Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Adoptat. Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat.

Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat. Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Adoptat. Pct.14. Adoptat.

Pct.15, de asemenea, text nemodificat.

Pct.16, text nemodificat.

Pct.17. Dacă aveți obiecții? Adoptat.

Pct.18, texte nemodificate.

Doar la alin.6, dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19, text nemodificat.

Pct.20. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22, text nemodificat.

Pct.23, text nemodificat.

Pct.24, text nemodificat.

Pct.25. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.26, avem raportul suplimentar.

Pct.1 din raportul suplimentar.

Dacă aveți obiecții?

Nefiind, este adoptat.

În continuare, la pct. 27 din raportul inițial. Este text nemodificat.

La pct.28 este text nemodificat.

La pct.29 venim la raportul suplimentar. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.30, vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am așteptat parcurgerea tuturor textelor, pentru că toate se referă la funcționarea pe secții și, eventual, pe complete speciale a înaltei Curți de casație și justiție. Ați văzut că în raportul suplimentar se limitează numărul de secții, având în vedere că au intervenit prefaceri în codurile de procedură care stabilesc competențele. Această situație se mai poate întâmpla. Legea trebuie să fie stabilă, și atunci singura soluție este ca, eliminând toată această enumerare care îmi creează acest deficit al instabilității, să rămân la mențiunea a alin.1 din art.26 - "Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din președinte, vicepreședinți, 5 președinți" - fără număr - "președinți de secție și judecători. Înalta Curte de Casație este organizată în secții". Și cu asta am terminat. Nu trebuie să nominalizez nici secțiile, nici completele speciale. Deci, propun eliminarea tuturor celorlalte articole care se referă la această situație, păstrând articolul 16 de la pct.26, alin.1 și alin.2 parțial.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră aveți vreun amendament respins, domnule Bolcaș?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, domnule președinte, dar v-am spus de la început și de aceea am ridicat incidentul de procedură, mă prevalez că acest proiect de lege a fost înscris fără raport, deci putem participa la dezbaterea oricărui articol.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul profesor Neagu. Vă rog.

 
 

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am nimic împotrivă, însă aș dori să consultăm Ministerul Justiției, întrucât este o chestiune de organizare și cum vedeți dumneavoastră organizarea Curții Supreme, care avea o lege separată, cum știți, stimate coleg, a fost inclusă aici. Dacă Ministerul Justiției achiesează la punctul dumneavoastră de vedere, în ce ne privește nu am avea opunere.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Diaconescu:

Domnule președinte,

Întotdeauna aceste secții au fost stabilite și organizate prin lege. Dar, în ideea unei modificări de substanță și în forma în care această modificare va trebui reflectată și la Înalta Curte, nu am avea nimic împotrivă să se realizeze această delimitare pe secții, printr-un regulament al curții, dacă credeți că aceasta ar fi vrut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Bădoiu, în nume propriu, sau cum?

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

În nume propriu.

Ideea domnului Bolcaș e tentantă și seducătoare chiar. Numai că, stimați colegi, corpul legii a fost croit în modul acesta și, dacă veți observa, în continuare se vorbește de competența fiecărei secții. Așa stând lucrurile, e foarte greu să admitem punctul dumneavoastră de vedere, pentru că, practic, trebuie să schimbăm, să modificăm aproape toată legea, cel puțin, bineînțeles, în partea care se referă la Curtea Supremă de Justiție. Și, totuși, titlul acestei legi este Legea de organizare judiciară. în mod firesc, totuși, este să identificăm aceste secții, pentru că fiecare secție, la rândul ei, constituie o instanță. Ce ne facem, domnule Bolcaș, cu completul de 9 judecători, care și el trebuie nominalizat, pentru că, neprecizându-l, nu mai știm ce competențe o să-i revină acestei instanțe.

De aceea, eu nu sunt de acord cu propunerea domnului Bolcaș.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaș, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă îmi permiteți o glumă colegială, tot ce fac eu este tentant și mă bucur că poate să fie și seducător. Îmi pare rău că domnul general a apreciat asta, și nu altcineva.

Problema însă este foarte serioasă. Și se induce, de fapt, o dublă logică în cadrul acestei legi. Prima logică, a domnului Bădoiu, expusă și este valabilă, ne aflăm în prezența unei legi care reglementează organizarea judecătorească, domnul profesor Neagu a spus pe drept cuvânt "am inclus și legea Înaltei Curți de Casație și Justiție" - este perfect, dar de ce pentru unii mumă, și asta este bine, și pentru alții ciumă. Pentru că, în ceea ce privește Parchetul Național Anticorupție nu s-a procedat în același mod. Iar domnul Bădoiu aduce un argument care este fals, completul de 9 judecători este altceva decât o secție a Curții Supreme de Justiție. Completul de judecători trebuie, într-adevăr, reglementat în cuprinsul acestei legi. Faptul că secțiilor li se dau atribuții, asta este deja procedură civilă, procedură penală, procedură comercială, nu mai este organizarea instanțelor. De câte ori vom schimba regulile de procedură va trebui să schimbăm această lege-cadru. Ceea ce nu este corect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule profesor Neagu, vă rog.

 
 

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea pe care o face domnul Bolcaș, am și precizat la început, sigur că n-ar fi de respins de plano, implicațiile sunt extraordinare însă. În întreaga economie a legii ar iradia aceste modificări, stimate și apreciate coleg, pentru că, mai târziu, dacă veți observa, vorbim de competența secției: civilă, penală etc. Dacă le scoatem de aici, întreaga structură, întreaga fizionomie a legii ar trebui modificată. Or, în aceste condiții, vă rog să fiți de acord că umblând la acest articol am paraliza întreaga organizare și alcătuire a textelor, unde, mai departe, și veți observa cu ușurință, că sunteți specialist, fixăm competența fiecărei secții în parte. Poate de lege ferenda, mă gândesc că nici o lege nu e neperfectibilă și definitivă, poate va fi regândită și această manieră a organizării judecătorești. Deocamdată, însă, avem rugămintea față și de dumneavoastră ca, ținând seama de imperativele legate de adoptarea acestui pachet de legi, să fiți de acord ca să mergem cu legea în această formă, pentru că am subliniat care ar fi inconvenientul și, sigur că da, noi sau cei care vor urma după noi în acest Parlament vor putea opera aceste modificări. Dar, argumentul adus de mine este cel legat de însăși structura legii. ceea ce ne propuneți, poate, repet și subliniez, ar fi corect, însă vă rog să vă uitați mai departe ce ar însemna în întreaga lege.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul profesor Neagu are perfectă dreptate, dar ce am făcut eu acum a fost numai o ilustrare a faptului că legea nu este bine gândită și-i mulțumesc că mi-a dat dreptate pe principiu, pentru că a spus că este perfectibilă.

Domnule președinte, ca să scurtăm discuția juridică care e frumoasă, dar prea lungă, vă rog să puneți la vot amendamentul meu, de eliminare, și mai departe să curgă legea așa cum trebuie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îl pun oricum la vot, pentru că legătura între perfectibil și lipsit de..., cum v-ați exprimat dumneavoastră, nu există. Totuși, am rugămintea să facem legăturile corecte.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Există un singur lucru. Viitorul Parlament dacă va lucra prost va da vina pe noi, asta este necazul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu cred eu că se pune problema așa și nici noi nu cred că am lucrat chiar prost. Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului domnului Bolcaș.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Cu 15 voturi împotrivă și 42 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe la punctul 29 din raportul inițial, uitându-ne și la raportul suplimentar, tot la punctul 2. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.30 din raportul inițial. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule Bădoiu.

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Este vorba de lit.b) de la art.19. Mi-aș permite să propun o completare a acestei litere, în sensul că "secția penală judecă recursurile și alte căi de atac, în condițiile prevăzute de lege". Pentru că, noi ieri, aseară lucrând în ritmul pe care vedeți și dumneavoastră că îl facem, ne-a scăpat. Aici ar putea fi incluse, de pildă, contestațiile în anulare pe care nu le-am prevăzut. și, ca atare, vă rog să fiți de acord cu acest amendament.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am o completare: "recursurile și alte căi extraordinare de atac".

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte.

Domnule Bolcaș, nu mai completați dumneavoastră la amendamentul domnului general Bădoiu. Deci, am rugămintea să luați loc în sală...

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Are dreptate, pentru că această contestație este o cale extraordinară: "și alte căi extraordinare de atac".

 
   

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

De ce n-ai spus de la început tu?

 
 

Domnul Cornel Bădoiu:

Uite, ca să intervii tu.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.31 din raportul de bază, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.33, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.34. Adoptat. Pct.35. Adoptat. Pct.36. Adoptat.

Pct.37. Adoptat. Pct.38. Adoptat. Pct.39. Adoptat.

Pct.40. Adoptat. Pct.41. Adoptat. Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat. Pct.44. Adoptat. Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Adoptat. Pct.47. Adoptat. Pct.48. Adoptat.

Pct.48. Adoptat. Pct.49. Adoptat. Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat. Pct.52. Adoptat. Pct.53. Adoptat.

Pct.54. Adoptat. Pct.55. Adoptat. Pct.56. Adoptat.

Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat. Pct.61. Adoptat. Pct.62. Adoptat.

Pct.63. Adoptat. Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat.

Pct.66. Adoptat. Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat.

Pct.69. Adoptat. Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat.

Pct.72. Adoptat. Pct.73. Adoptat. Pct.74.

O clipă, că aici avem o problemă în raport. Da. Adoptat.

Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat. Pct.77. Adoptat.

Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat. Pct.80. Adoptat.

Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat. Pct.83. Adoptat.

Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat. Pct.86. Adoptat.

Pct.87. Adoptat. Pct.88. Adoptat. Pct.89. Adoptat.

Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat. Pct.92. Adoptat.

Pct.93. Adoptat. Pct.94. Adoptat. Pct.95. Adoptat.

Pct.96. Adoptat. Pct.97. Adoptat.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din banca comisiei):

Mai rar, domnule președinte, sunt trei părți de citit.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Se face o numărătoare, vă rog nu deranjați.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte, dar eu cum pot să mă uit la trei părți, și dumneavoastră nu puteți. Lucrați la legea asta de un an jumate și acum îmi spuneți că nu puteți s-o urmăriți. Ce vreți să spuneți? Eu cum pot să o urmăresc pe loc?

Suntem la pct.97, art.73, domnule general.

Pct.98. Adoptat. Pct.99. Adoptat. Pct.100. Adoptat.

Pct.101. Adoptat. Pct.102. Adoptat.

Avem și raportul suplimentar, domnule general, ca să știți ce urmărim. Uitați acum, sunteți la art.77, pct.19 din raportul suplimentar. Îl aveți? Dar, s-a adoptat cu raportul suplimentar, că eu așa le am, că...

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Da.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, vedeți, domnule general? Vedeți? Dacă nu știți, le urmărim cum trebuie, aici sus. Așa. Nefiind obiecții, adoptat.

Pct.103. Adoptat.

Pct.104. Adoptat. Pct.105. Adoptat.

La pct.106 avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.107. Adoptat. Pct.108. Adoptat. Pct.109. Adoptat.

Pct.110. Art.84, acum este cazul la ce spuneți dumneavoastră, dacă vă referiți la raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.111. Adoptat. Pct.112. Adoptat. Pct.113. Adoptat.

Pct.114. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.115. Adoptat.

Pct.116, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.117. Adoptat. Pct.118. Adoptat.

La pct.119 avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.120, de asemenea, avem și raport suplimentar, adoptat.

Pct.121. Adoptat.

Pct.122, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.123, de asemenea, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.124. Adoptat.

Și cu aceasta a fost adoptată lege în întregime. Ce mai aveți? Vă rog, domnule Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru că s-a adoptat legea în întregime, vreau să se consemneze că sunt profund mâhnit de penibilul acestor dezbateri. Nu așa se construiește un aparat de justiție. Iar un proiect de lege privind justiția nu este o numărătoare matematică, ci este o problemă ce poate să fie dezbătută. Regret că s-a întâmplat așa, este unul din cele mai triste și penibile momente trăite de mine în calitate de deputat în aula acestei camere. Nu am pentru ce să vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

La pct.125 dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.126, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.127. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.128, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.129, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.130, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.131, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.132. Dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.133. Dacă sunt observații? Adoptat.

Pct.134. Dacă sunt observații? Adoptat.

Pct.135. Adoptat. Pct.136. Adoptat.

Pct. 137. Adoptat. Pct.138. Adoptat.

Pct. 139. Adoptat. Pct.140. Adoptat.

Pct.141. Adoptat. Pct.142. Adoptat.

Pct.143. Adoptat. Pct.144. Adoptat.

Pct.145. Adoptat. Pct.146. Adoptat.

Pct.147. Adoptat. Pct.148. Adoptat.

Pct.149. Adoptat.

Pct.150. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.151. Adoptat. Pct.152. Adoptat. Pct.153. Adoptat.

Pct.154. Adoptat. Pct.155. Adoptat.

Pct.156. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.157. Adoptat.

Pct.158. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.159. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.160. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.161. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct. 162. Adoptat. Pct.163. Adoptat.

Pct.164. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.165. Adoptat.

Pct.165. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.166. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.167. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.168. Avem și raport suplimentar, cu anexa. Adoptat.

Cu aceasta am încheiat aprobarea legii. O pregătim pentru votul final.

Vă mulțumesc.

 
  Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (amânarea votului final).

(În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.)

 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În Biroul permanent în care am stabilit ca astăzi să avem ședință în plen, am convenit ca în afara Legii de organizare judecătorească și Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, să luăm raportul de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995, și acelor proiecte, inclusiv de respingere, al căror termen constituțional expiră în următoarele zile, și dacă nu adoptăm acele legi, sau dacă nu le respingem, ele sunt considerate adoptate tacit.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995. Vă rog să urmăriți raportul.

La punctele 1 și 2 sunt textele Camerei Deputaților propuse de comisie. În consecință, nu se dezbat, nici nu se supun votului.

Pct.3 și 4, tot textele Camerei Deputaților. Același regim.

Pct.5. Textul Camerei Deputaților. De asemenea, nu se supune dezbaterii.

La pct.6 avem un text comun. Urmăriți pct.6 de la pag.4 din raport. Dacă aveți obiecțiuni. Nu veți. Admis textul comun.

La pct.7, 8, 9, 10 și 11, sunt textele Camerei Deputaților. Nu se supun votului.

Pct.12. Avem, de asemenea, un text comun al Comisiei de mediere. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pct.13, 14, 15, 16, 17, 18. Sunt textele Camerei Deputaților. Nu se supun votului.

La pct.19, pentru alin.1 și 2 ale art.82, comisia și-a însușit punctele de vedere ale Camerei Deputaților. aceste alineate nu se supun votului dumneavoastră, nici dezbaterii.

La alin.3, urmăriți pct.19, la pag.9, comisia propune un text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat textul comun în unanimitate.

La pct.20, de asemenea, comisia propune textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se dezbate.

Am parcurs și raportul, textele acestuia. Îl vom supune votului final în ziua de marți.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud (amânarea votului final).

În continuare, urmăriți, la pct.22 de pe lista ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu.

În primul rând inițiatorul dacă este. Nu este. Comisia pentru administrație publică.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a analizat propunerea legislativă privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu. având în vedere avizul Consiliului Legislativ și în urma discuțiilor avute în comisie, a aprobat în unanimitate această inițiativă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30 privind aprobarea trecerii satului Bichigiu în componența comunei Telciu.

În urma discuțiilor avute, rog și plenul Camerei să fie de acord cu propunerea făcută prin raportul respectiv de adoptare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (amânarea votului final).

Stimați colegi, permiteți-mi să revin la raportul de mediere cu privire la Legea avocaturii. După ce am parcurs textele raportului, v-aș ruga să mă urmăriți, la art.63 lit.n) a intervenit o eroare materială. În loc de "comisie permanentă", s-a spus "delegație permanentă". Deci, să fim de acord și să cerem staff-ului tehnic și comisiei juridice să corecteze această eroare materială.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud (amânarea votului final).

Revenim la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2004.

Vă consult dacă la titlul proiectului de lege aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr.30. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cu aceasta, vă rog să constatați că am parcurs textele proiectului de lege și îl vom supune votului final marți.

Pct.23. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul agricol și Medalia Meritul Agricol. Comisia de decorații o rog să vină. Domnul Bahrin este? Nu este.

Nu este nimeni din Comisia de decorații? Amânăm acest proiect, nu este afectat de vreun termen de decădere.

pct.24 și 25, acestea le vom dezbate o dată cu pachetul de legi privind adopțiile.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian (amânarea votului final).

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău. Comisia pentru administrație propune respingerea.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma analizei privind propunerea legislativă pentru înființarea comunei Prăjești, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ și de punctul de vedere negativ al Guvernului, și având în vedere că mai sunt două săptămâni până la alegerile locale, pentru a nu perturba aceste alegeri, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative privind înființarea comunei Prăjești, având în vedere că nici condițiile...cel puțin condițiile de dotări nu corespund, conform secțiunii IV din Legea nr.215.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă inițiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră dorește să intervină cu privire la această propunere. Nu. O vom supune votului final marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Buciumi, jud. Buzău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare (amânarea votului final).

Pct.27. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Buciumi, județul Buzău.

Comisia propune, de asemenea, respingerea.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Ținând cont de...

(Din sală se atrage atenția că nu este vorba de județul Buzău, ci de județul Bacău).

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da. E greșit. Este județul Bacău.

 
 

Domnul Radu Liviu Bara:

Deci, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ și de punctul de vedere al Guvernului, care este negativ, și din aceleași considerente, având în vedere că suntem în perioada de alegeri locale, și aprobarea înființării acestei comune! ar fi dereglat complet zona respectivă, alegerile, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină. Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final, marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 - Legea administrației publice locale (amânarea votului final).

La pct.28, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001. Comisia propune respingerea.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

În urma analizei făcute și în urma avizului negativ obținut de la Guvern privind modificarea și completarea Legii nr.215, și având în vedere că modificarea Legii nr.215 este cuprinsă într-o propunere legislativă care la ora actuală este în discuție la Guvern, privind și statutul funcționarului public, comisia a considerat că nu este oportună această modificare și propune respingerea ei. Acest lucru s-a votat în unanimitate în cadrul comisiei.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Dacă inițiatorul sau un alt coleg dorește să intervină în dezbateri. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași (amânarea votului final).

La pct.29, Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Din aceleași considerente, ca să nu mă mai repet, domnule președinte, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative, lucru care s-a votat în unanimitate.

Propun plenului Camerei Deputaților să aprobe raportul făcut de către comisie, privind respingerea.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri cu privire la această propunere. Nu. O vom supune votului final, marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni (amânarea votului final).

La pct.30, Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Odobești, Bacău.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

Din aceleași considerente spuse înainte, și în acest caz, propunerea legislativă privind înființarea comunei Odobești nu a obținut votul celor din comisie. Ținând cont și de punctul de vedere negativ al Guvernului și de cele arătate în cadrul celorlalte propuneri de înființare de noi comune, propunem plenului aprobarea raportului comisiei, care prevede respingerea înființării acestei comune.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Dacă inițiatorul sau altcineva dintre dumneavoastră dorește să intervină în dezbateri. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, marți.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș (amânarea votului final).

Ultima propunere, cea de la pct.31, Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Dragomirești, Maramureș.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Radu Liviu Bara:

În acest caz, pe lângă că nu era momentul acum, având în vedere condițiile pe care le-am arătat și la celelalte comune, pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, această comună nu îndeplinește un criteriu esențial, și anume numărul de locuitori care este sub 4000, or, conform Secțiunii IV, trebuia să depășească 5000.

Acesta a fost și unul dintre considerentele pentru care comisia a hotărât respingerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Poftiți, domnule deputat. Sunteți inițiatorul? Da. Vă rog.

 
 

Domnul Petre Moldovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă simt obligat să iau cuvântul la acest proiect de lege având în vedere faptul că, alături de alți colegi, suntem inițiatorii acestui proiect legislativ, pe de o parte, și pe de altă parte, în calitate de purtător de cuvânt al populației din comuna Dragomirești, care, în proporție de 99 virgulă nu știu cât la sută, a votat în favoarea upgradării localității de la statutul de comună la statutul de oraș, în cadrul referendumului organizat conform legii.

Vreau să precizez că, într-adevăr, așa cum a arătat domnul vicepreședinte Bara, unul dintre criteriile prevăzute de lege nu este îndeplinit în totalitate, în sensul că această comună are o populație de 3300 de locuitori, față de cea solicitată de lege, care zice "de regulă" și acest lucru v-aș ruga să-l aveți în vedere "între 5000 și 30.000 de locuitori".

Dar, pe de altă parte, este vorba de o comună care are o dezvoltare economică deosebită. În raport se precizează că în comună funcționează peste 50 de societăți comerciale, peste 80 de asociații familiale, este o comună care are o infrastructură foarte bine dezvoltată, în sensul că în comună funcționează o judecătorie, funcționează Parchet, funcționează un spital, funcționează o serie de alte elemente care atestă sau denotă un grad de urbanizare suficient de ridicat.

Și, din acest punct de vedere, ea cumva se singularizează printre alte localități care au solicitat trecerea la statutul de oraș.

De asemenea, sunt obligat să vă prezint un aspect și anume, tot de pe Valea Izei, din județul Maramureș, una dintre comune, și anume Săliștea, a fost trecut în rândul orașelor fără ca propunerea respectivă să fie discutată în amănunt în Camera Deputaților, pe baza unei inițiative care a fost adoptată practic direct de către Senat.

Acest lucru creează disensiuni și tensiuni destul de mari în zona geografică respectivă și cred că este un argument în plus, care ar fi în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Sigur că înțeleg că este vorba de o perioadă care este premergătoare alegerilor locale, însă, având în vedere specificul acestei localități, dotarea extrem de bună, cvasi-urbană, pe care o are, eu v-aș ruga totuși, onorați colegi, să susțineți ideea aprobării acestei propuneri legislative. Mai ales, având în vedere faptul că nu contravine Legii nr.351, care precizează, încă o dată, repet, "populația de regulă între 5000 și 30.000".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul vicepreședinte Bara, vă rog să răspundeți obiecțiunilor și opiniilor inițiatorului.

 
 

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, exemplul dat de către domnul coleg arată încă o dată că noi, în Camera Deputaților, lucrăm bine. Această comună transformată în oraș, în urma discuțiilor avute în Cameră, și la noi la comisie s-a respins, Senatul fiind Camera decizională, eu chiar nu știu cum au putut să aprobe, dacă nu a îndeplinit condițiile.

Sigur, argumentele date de către colegul nostru, eu zic să sunt destul de pertinente, dar dacă legea spune așa, trebuie să respectăm legea. Eu i-am dat o soluție domnului coleg, eventual, în septembrie, acum fiind și momentul când mai avem două săptămâni până la alegeri, sigur, problemele s-ar fi bulversat în zona respectivă, și cu promisiunea să ne aplecăm mai atent la ea, eu am zis că să revină după 1 septembrie, și atunci, în funcție de noile discuții pe care o să le avem, să reanalizăm dacă într-adevăr dotările, așa cum spune dânsul, sunt acelea, și urmează după aceea să discutăm.

Privind această propunere legislativă eu propun Camerei Deputaților să fie respinsă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină. Doamna deputat Puwak.

Nu vă știam maramureșeancă.

 
 

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Nu, nici n-am să fiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

Angajamentul colegului nostru, domnul vicepreședinte al comisiei, mă obligă să cer atunci revederea întregii documentații și pentru transformarea comunei Giroc în oraș, care a fost respinsă, având 4700 de locuitori și o infrastructură comparabilă. Deci, aș ruga comisia, cu toată solicitudinea de care dă dovadă pentru un județ, să trateze cu aceeași unitate de măsură toate celelalte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați adus un argument în plus de 1700 de locuitori. Vroiam să întreb colegii dacă mai sunt dintre cei care au avut propuneri de respingeri cu populații și mai mari, pentru a-i demonstra domnului vicepreședinte Bara, necesitatea de a revedea acele propuneri.

Stimați colegi,

Nu mai sunt alte proiecte cărora să le expire termenul, în consecință, declar închisă ședința în plen de astăzi. Vă amintesc că programul de astăzi după-amiază prevede activități în comisii, în funcție de programul fiecăruia, mâine activitate în teritoriu. Vă doresc succes tuturor!

Pentru programul dumneavoastră de săptămâna viitoare, vreau să vă previn că avem ședință în plen și luni și marți.

Declar ședința închisă și vă doresc încă o dată succes!

Marți e vot final!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 11,25.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 14:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro