Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/01-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 mai 2004

3. Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 737/2003

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

  ................................................

Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să își ia locul la tribună și dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul prof.univ.dr. Ion Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 8 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea judiciară și urmează a înlocui prevederile în această materie din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Prin această nouă reglementare se preconizează realizarea unei reforme instituționale a sistemului judiciar și asigurarea unei cooperări cu instituții din afara României, în primul rând cu instituțiile și sistemele judiciare din Uniunea Europeană.

În acest context, proiectul de lege se înscrie pe coordonatele justiției recomandate de Comisia Europeană, în acord cu principalele exigențe europene în materie, constituindu-se, din punct de vedere legislativ, într-un pas important pe calea aderării României la Uniunea Europeană.

La comisie au fost depuse în scris amendamente formulate de mai mulți deputați.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Justiției, doamna Cristina Tarcea - secretar de stat la acea vreme, și doamna Adina Vlăsceanu - director.

De asemenea, au mai participat, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul Paul Florea - președintele acestei instanțe, doamna Lidia Bărbulescu - vicepreședinte al acestei instanțe, domnul Ilie Picioruș - procuror-șef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Ion Dumitru - procuror-șef secție la Parchetul Național Anticorupție, și doamna Viorica Costiniu - vicepreședinte al Asociației Magistraților din România.

La dezbaterile asupra acestui proiect de lege au mai participat și reprezentanți ai organizațiilor sindicale - și sunt enunțați aici cei care au luat parte la aceste dezbateri.

În urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, altele au fost respinse, iar unele au fost retrase de către inițiatorii acestora.

Față de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise, care sunt prevăzute în Anexa nr.1, și amendamentele respinse - redate în Anexa nr.2.

Din numărul total de 24 de membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 22 de deputați.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi, stimate domnule profesor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Lucrăm pe raportul comisiei, pe raportul suplimentar al comisiei și pe Anexa nr.2, cu amendamente respinse. Deci, trebuie să urmărim trei texte, concomitent.

Dar, înainte de a începe, dau cuvântul domnului Bolcaș, în cadrul secțiunii de dezbateri generale, cu rugămintea de a ne mulțumi pentru amabilitatea de care dăm dovadă, la cererea domniei sale.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul, deoarece acest proiect de lege, în afară de reglementările de amănunt, ne pune o problemă de principiu. Și noi considerăm că această critică a noastră trebuie să se refere, în primul rând, la aceste probleme principiale care guvernează alcătuirea unei noi legi, care să guverneze sistemul instanțelor de judecată.

Vreau să spun că, din punct de vedere principial, s-a greșit. Am fost urmăriți de realitatea politizării actului de justiție, începută în 1997. Și, acum, am trecut în extrema cealaltă, în care depolitizarea creează o situație ambiguă, care permite acelorași grupuri de interese care au condus administrativ justiția în 1997, să conducă de pe alte structuri, tot în sens politic, destinele justiției, și aceasta nu este bine.

Ne aflăm în prezența unei legi care nu creează, în primul rând, un echilibru constituțional real între puterile statului. Balanța, pentru că este vorba de justiție, balanța aceasta s-a înclinat grav.

Ministerul Justiției, care rămâne organ central al administrației de stat, a fost golit, practic, de orice formă de activitate. Și-l întrebam retoric pe domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități - distinsul nostru coleg, domnul profesor Neagu -, dacă domnia sa ar fi numit ministrul justiției acum, în afară de a face curte secretarelor, ce alte atribuții i-ar mai reveni?

Este o realitate dincolo de glumă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vi se pare puțin?

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Din punctul meu de vedere, mi se pare absolut ineficient; nu știu din punctul de vedere al domnului profesor. Dar este o realitate care va greva în mod negativ întreaga activitate a aparatului de justiție.

Din acest punct de vedere, există o serie întreagă de prevederi care, pentru mine, sunt zguduitoare. Mă refer la modificările aduse art.124 - nu voi mai discuta apoi pe articole -, conform dispozițiilor căruia era posibil ca ministrul justiției să fie informat cu privire la desfășurarea proceselor, la calitatea actului de justiție, la abaterile disciplinare ce se petrec în perimetrul justiției; toate acestea sunt eliminate. Deci, simpla informare a ministrului justiției este eliminată, sub pretextul lipsei sale de atribuții. Deci, mai întâi îl lipsim de atribuții, apoi nu-i permitem să mai fie informat, dar îi cerem să răspundă. Pentru că eu nu voi adresa de la această tribună o interpelare președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau președintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, ci ministrului justiției. Așa ceva nu se poate!

Este o mare deficiență și în ceea ce privește sistemul; sistemul normativ, dacă vreți.

Este vorba de o lege care trebuie să fie lege-cadru. Dar ea s-a dovedit, prin modul în care a fost construită, că este o lege a unor conexiuni prost făcute, creând nu numai paralelisme de prevederi, dar creând ambiguități, contradictorialități și, mai ales, o certă lipsă de stabilitate.

Corelările care trebuie făcute în acest sistem - în primul rând cu codurile de procedură, care primează - fac din această lege o lege foarte instabilă, în condițiile în care și procedurile de-abia acum le adoptăm. Nu există reglementări unitare pentru ceea ce se regăsesc în reglementări speciale - Parchetul Național Anticorupție, de exemplu, sau chiar funcționarea instituției Parchetului General - și ajungem la un haos legislativ.

Se creează o situație cu totul specială Ministerului Justiției, în condițiile în care, prin texte de lege, prin multiple texte de lege din acest proiect ce vă este înfățișat, ministrului justiției i se cer anumite lucruri, fără ca atribuțiile ministrului să fie reglementate tot în corpul aceleiași legi. Așa cum în Constituție există un capitol, frumos și bine structurat, privind relațiile Parlamentului cu Guvernul, așa se putea face un capitol special și în acest proiect de lege.

Există vicii multiple care dau curs unui posibil arbitrar - și nu aș spune unei posibile supremații, pentru că supremația legii trebuie să fie asigurată prin anumite organisme, ci unei simple dictaturi puse, posibil, și aceasta sub semnul politicului. Prin modul de structurare, ne-am îndepărtat de la scopurile propuse.

Vreau să mai adaug un singur lucru. Apreciez în mod deosebit lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Aveți în fața domniilor voastre două rapoarte complete, care au trebuit să fie modificate pe parcurs, datorită modificărilor temporare ce au intervenit în Codul de procedură civilă și în Codul de procedură penală. Este o ilustrare a ceea ce am spus înainte.

Există această problemă a corelării, peste tot în cuprinsul textelor de lege. O lege-cadru nu reglementează până la amănunt. Poate a denumi secțiile - și aici s-au produs modificări - Înaltei Curți de Casație și Justiție este prea mult, în condițiile în care noi de-abia începem să structurăm lucrările pe secții. Termenul generic pentru o lege-cadru se putea menține, și anume este vorba de faptul că se organizează secții și că dăm autonomie Înaltei Curți de Casație și Justiție să-și organizeze propriile sale secții; nu ne-ndepărtăm de scop. Există posibilități de structurare în alt fel a acestei legi.

Am spus că apreciez lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Un bătrân croitor m-a învățat că o haină care este croită prost de la început nu mai poate fi retușată. Aceasta este și situația acestui proiect de lege și, de aceea, participând la dezbateri și încercând să fim constructivi, noi ne vom abține de la votarea sa.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiției):

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, dați-mi voie să spun că sunt deosebit de onorat de acest prilej de a veni în fața dumneavoastră cu un pachet de legi, aș îndrăzni să spun - și nu vreau să fiu dramatic - extrem de important pentru viața Puterii judecătorești în continuare. Nu vă rețin decât cu două-trei chestiuni generale.

Ne-am străduit, pe de o parte, ca aceste trei legi privind organizarea în viitor a Puterii judecătorești în România să respecte cât mai adecvat posibil momentul social, momentul politic în care se află România la această dată.

Deci, din acest punct de vedere, aceste legi au fost elaborate cu consultarea extrem de largă a tuturor celor care reprezintă, într-o formă sau alta, nu numai autoritatea judecătorească, dar și corpul magistraților, ca atare. Sigur că această consultare largă are și un oarecare dezavantaj. Nu am reușit - și probabil că ar fi chiar imposibil - să găsim un numitor comun la care toți cei care participă la înfăptuirea actului judecătoresc să fie satisfăcuți.

Pot să vă spun că acest pachet de legi are și o armonizare în ceea ce privește norma internațională și norma europeană. Este o chestiune importantă, de care trebuie să ținem seama.

Totodată, ne-am străduit ca acest pachet de legi să fie armonizat, în interiorul său, prin prevederile și amendamentele introduse și, din acest punct de vedere, după cum cunoașteți, cele trei legi sunt armonizate între ele, inclusiv cu acte normative adiacente, cum este cel privind organizarea și competența Parchetului Național Anticorupție.

Vreau să vă spun că este un moment extrem de important pentru Corpul magistraților din România. Nu este vorba de un proces de disoluție, sau de dezorganizare în ideea obținerii unui corporatism al magistraților din România. Este, în opinia noastră, o măsură care privește întărirea credibilității și întărirea responsabilității judecătorilor.

Între varianta tradițională, a participării foarte serioase a Ministerului Justiției sau a ministrului justiției, ca reprezentant al Executivului în ceea ce privește organizarea și disciplinarea Corpului magistraților, și ideea de a porni reforma pe baza unei autocredibilizări și a unei autoclarificări din punctul de vedere al magistraților, am ales această variantă. Este varianta tuturor statelor care sunt în procesul de integrare, care au fost integrate la 1 mai, sau se află în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Norma europeană, cum vă spuneam, a fost asimilată, sigur, ținându-se cont de specificul dreptului românesc, fără a fi o asimilare automată, lipsită de un temei obiectiv.

Noi, Ministerul Justiției, susținem în continuare aceste texte și vreau să mulțumesc foarte mult Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru efortul depus în realizarea acestor legi și în stabilirea unui cadru normativ modern privind organizarea judecătorească în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul general Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, prin adoptarea acestui proiect de lege, practic, legiferăm desprinderea Justiției din România de politic; practic, o scoatem de sub influența politicului. Și, astfel, dăm substanță și viață principiului constituțional potrivit căruia magistratul răspunde de tot ceea ce face.

Aseară, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, a fost adoptat un amendament, zic eu, istoric, și anume justiția se află doar sub autoritatea administrativă a ministrului justiției. Este un pas, zic eu, esențial, o cotitură de 180o față de ce a fost până în prezent.

De aceea, îmi permit să spun că, de aici încolo, nici un magistrat - fie el judecător sau procuror - nu mai poate invoca, vezi Doamne!, influența politicului, lipsa de independență în a adopta o soluție sau alta.

De data aceasta, stimați domni, toată responsabilitatea le apasă, acestor oameni, pe umeri.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Székely Ervin-Zoltan.

Domnul Székely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă, în aprecierea acestui proiect de lege, nu aș fi avut alt reper decât cel la care a făcut referire distinsul meu coleg, domnul Bolcaș, că "a zguduit" acest proiect de lege, și numai acest aspect ar fi suficient ca noi să votăm, pentru că înseamnă că este un act normativ bine făcut. Dar, lăsând gluma, într-adevăr, după părerea noastră, este esențial ca Justiția să își desfășoare activitatea, ferită de orice influență politică. Aceasta este esența tuturor legilor care reglementează organizarea Justiției, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Statutul magistraților și așa mai departe.

Dacă, în această direcție, putem să facem un pas înainte, atunci UDMR va sprijini acești pași. Iar proiectul de lege care se află în fața noastră a realizat pași chiar mari în această direcție - și aș aminti instituirea instanțelor specializate, aș aminti creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales și asupra căruia nu poate să planeze nici o suspiciune că ar fi sub o influență politică și, în al treilea rând, limitarea rolului ministrului justiției - care este, totuși, un om politic și membru al Guvernului - și limitarea competenței acestuia asupra problemelor administrative în ceea ce privește justiția, ceea ce a amintit colegul meu, domnul Bădoiu.

De aceea, Grupul parlamentar al UDMR va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu și vă propun să trecem să lucrăm pe rapoarte.

 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș (din sală):

Domnule președinte, vă rog, o problemă de procedură!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaș. Cred că este ultima problemă de procedură.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Este o problemă de procedură, pentru a clarifica caracterul regulamentar al dezbaterilor noastre de astăzi.

În ședința Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi, cu acordul tuturor partidelor participante, al reprezentanților tuturor grupurilor parlamentare, s-a stabilit înscrierea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, urmând ca raportul suplimentar solicitat să sosească în aceeași zi. Nu a sosit în aceeași zi, ci a sosit astă-noapte; este rodul muncii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Eu nu consider că este un impediment procedural această situație, în a dezbate în continuare proiectul de lege, pentru că în mod formal - și aș vrea să adoptați această hotărâre, domnule președinte, -, în mod formal, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi fără raport, ceea ce regulamentul ne permite.

În aceste condiții, singura consecință este că, dacă unul dintre cei prezenți dorește să intervină la un articol la care nu sunt amendamente, are dreptul să ia cuvântul. Dar, prin aceasta, se cantonează caracterul reglementar al dezbaterilor noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu și cred că sunteți de acord să ne asumăm acest risc, cu toții.

Dacă la pct.1, Anexa nr.1, la capitolul de "amendamente admise", aveți observații? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog, domnule președinte!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu urmăresc raportul suplimentar ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu lucram pe raportul de bază, după care, în momentul în care ajung la raportul suplimentar, la pct.26, intru pe raportul suplimentar; și mai am alături și raportul cu amendamentele respinse. Deci, lucrăm pe trei direcții, ca să spun așa.

Deci, acum noi suntem pe raportul de bază, la pct.3, care este titlul de fapt. Nu-mi dau seama ce obiecții aveți, dar, dacă aveți, sunt de acord să le ascult.

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu mă uitam pe raportul suplimentar.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog frumos, uitați-vă pe ce trebuie, domnule general.

Deci, adoptat.

Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat. Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Adoptat. Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat.

Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat. Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Adoptat. Pct.14. Adoptat.

Pct.15, de asemenea, text nemodificat.

Pct.16, text nemodificat.

Pct.17. Dacă aveți obiecții? Adoptat.

Pct.18, texte nemodificate.

Doar la alin.6, dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19, text nemodificat.

Pct.20. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22, text nemodificat.

Pct.23, text nemodificat.

Pct.24, text nemodificat.

Pct.25. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.26, avem raportul suplimentar.

Pct.1 din raportul suplimentar.

Dacă aveți obiecții?

Nefiind, este adoptat.

În continuare, la pct. 27 din raportul inițial. Este text nemodificat.

La pct.28 este text nemodificat.

La pct.29 venim la raportul suplimentar. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La pct.30, vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am așteptat parcurgerea tuturor textelor, pentru că toate se referă la funcționarea pe secții și, eventual, pe complete speciale a înaltei Curți de casație și justiție. Ați văzut că în raportul suplimentar se limitează numărul de secții, având în vedere că au intervenit prefaceri în codurile de procedură care stabilesc competențele. Această situație se mai poate întâmpla. Legea trebuie să fie stabilă, și atunci singura soluție este ca, eliminând toată această enumerare care îmi creează acest deficit al instabilității, să rămân la mențiunea a alin.1 din art.26 - "Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din președinte, vicepreședinți, 5 președinți" - fără număr - "președinți de secție și judecători. Înalta Curte de Casație este organizată în secții". Și cu asta am terminat. Nu trebuie să nominalizez nici secțiile, nici completele speciale. Deci, propun eliminarea tuturor celorlalte articole care se referă la această situație, păstrând articolul 16 de la pct.26, alin.1 și alin.2 parțial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră aveți vreun amendament respins, domnule Bolcaș?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, domnule președinte, dar v-am spus de la început și de aceea am ridicat incidentul de procedură, mă prevalez că acest proiect de lege a fost înscris fără raport, deci putem participa la dezbaterea oricărui articol.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul profesor Neagu. Vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am nimic împotrivă, însă aș dori să consultăm Ministerul Justiției, întrucât este o chestiune de organizare și cum vedeți dumneavoastră organizarea Curții Supreme, care avea o lege separată, cum știți, stimate coleg, a fost inclusă aici. Dacă Ministerul Justiției achiesează la punctul dumneavoastră de vedere, în ce ne privește nu am avea opunere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Cristian Diaconescu:

Domnule președinte,

Întotdeauna aceste secții au fost stabilite și organizate prin lege. Dar, în ideea unei modificări de substanță și în forma în care această modificare va trebui reflectată și la Înalta Curte, nu am avea nimic împotrivă să se realizeze această delimitare pe secții, printr-un regulament al curții, dacă credeți că aceasta ar fi vrut.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Bădoiu, în nume propriu, sau cum?

Domnul Cornel Bădoiu:

În nume propriu.

Ideea domnului Bolcaș e tentantă și seducătoare chiar. Numai că, stimați colegi, corpul legii a fost croit în modul acesta și, dacă veți observa, în continuare se vorbește de competența fiecărei secții. Așa stând lucrurile, e foarte greu să admitem punctul dumneavoastră de vedere, pentru că, practic, trebuie să schimbăm, să modificăm aproape toată legea, cel puțin, bineînțeles, în partea care se referă la Curtea Supremă de Justiție. Și, totuși, titlul acestei legi este Legea de organizare judiciară. în mod firesc, totuși, este să identificăm aceste secții, pentru că fiecare secție, la rândul ei, constituie o instanță. Ce ne facem, domnule Bolcaș, cu completul de 9 judecători, care și el trebuie nominalizat, pentru că, neprecizându-l, nu mai știm ce competențe o să-i revină acestei instanțe.

De aceea, eu nu sunt de acord cu propunerea domnului Bolcaș.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaș, aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă îmi permiteți o glumă colegială, tot ce fac eu este tentant și mă bucur că poate să fie și seducător. Îmi pare rău că domnul general a apreciat asta, și nu altcineva.

Problema însă este foarte serioasă. Și se induce, de fapt, o dublă logică în cadrul acestei legi. Prima logică, a domnului Bădoiu, expusă și este valabilă, ne aflăm în prezența unei legi care reglementează organizarea judecătorească, domnul profesor Neagu a spus pe drept cuvânt "am inclus și legea Înaltei Curți de Casație și Justiție" - este perfect, dar de ce pentru unii mumă, și asta este bine, și pentru alții ciumă. Pentru că, în ceea ce privește Parchetul Național Anticorupție nu s-a procedat în același mod. Iar domnul Bădoiu aduce un argument care este fals, completul de 9 judecători este altceva decât o secție a Curții Supreme de Justiție. Completul de judecători trebuie, într-adevăr, reglementat în cuprinsul acestei legi. Faptul că secțiilor li se dau atribuții, asta este deja procedură civilă, procedură penală, procedură comercială, nu mai este organizarea instanțelor. De câte ori vom schimba regulile de procedură va trebui să schimbăm această lege-cadru. Ceea ce nu este corect.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule profesor Neagu, vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea pe care o face domnul Bolcaș, am și precizat la început, sigur că n-ar fi de respins de plano, implicațiile sunt extraordinare însă. În întreaga economie a legii ar iradia aceste modificări, stimate și apreciate coleg, pentru că, mai târziu, dacă veți observa, vorbim de competența secției: civilă, penală etc. Dacă le scoatem de aici, întreaga structură, întreaga fizionomie a legii ar trebui modificată. Or, în aceste condiții, vă rog să fiți de acord că umblând la acest articol am paraliza întreaga organizare și alcătuire a textelor, unde, mai departe, și veți observa cu ușurință, că sunteți specialist, fixăm competența fiecărei secții în parte. Poate de lege ferenda, mă gândesc că nici o lege nu e neperfectibilă și definitivă, poate va fi regândită și această manieră a organizării judecătorești. Deocamdată, însă, avem rugămintea față și de dumneavoastră ca, ținând seama de imperativele legate de adoptarea acestui pachet de legi, să fiți de acord ca să mergem cu legea în această formă, pentru că am subliniat care ar fi inconvenientul și, sigur că da, noi sau cei care vor urma după noi în acest Parlament vor putea opera aceste modificări. Dar, argumentul adus de mine este cel legat de însăși structura legii. ceea ce ne propuneți, poate, repet și subliniez, ar fi corect, însă vă rog să vă uitați mai departe ce ar însemna în întreaga lege.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul profesor Neagu are perfectă dreptate, dar ce am făcut eu acum a fost numai o ilustrare a faptului că legea nu este bine gândită și-i mulțumesc că mi-a dat dreptate pe principiu, pentru că a spus că este perfectibilă.

Domnule președinte, ca să scurtăm discuția juridică care e frumoasă, dar prea lungă, vă rog să puneți la vot amendamentul meu, de eliminare, și mai departe să curgă legea așa cum trebuie.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îl pun oricum la vot, pentru că legătura între perfectibil și lipsit de..., cum v-ați exprimat dumneavoastră, nu există. Totuși, am rugămintea să facem legăturile corecte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Există un singur lucru. Viitorul Parlament dacă va lucra prost va da vina pe noi, asta este necazul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu cred eu că se pune problema așa și nici noi nu cred că am lucrat chiar prost. Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului domnului Bolcaș.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Cu 15 voturi împotrivă și 42 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

Trecem mai departe la punctul 29 din raportul inițial, uitându-ne și la raportul suplimentar, tot la punctul 2. Dacă aveți obiecții? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.30 din raportul inițial. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Este vorba de lit.b) de la art.19. Mi-aș permite să propun o completare a acestei litere, în sensul că "secția penală judecă recursurile și alte căi de atac, în condițiile prevăzute de lege". Pentru că, noi ieri, aseară lucrând în ritmul pe care vedeți și dumneavoastră că îl facem, ne-a scăpat. Aici ar putea fi incluse, de pildă, contestațiile în anulare pe care nu le-am prevăzut. și, ca atare, vă rog să fiți de acord cu acest amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am o completare: "recursurile și alte căi extraordinare de atac".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte.

Domnule Bolcaș, nu mai completați dumneavoastră la amendamentul domnului general Bădoiu. Deci, am rugămintea să luați loc în sală...

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Are dreptate, pentru că această contestație este o cale extraordinară: "și alte căi extraordinare de atac".

 

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

De ce n-ai spus de la început tu?

Domnul Cornel Bădoiu:

Uite, ca să intervii tu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.31 din raportul de bază, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.33, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.34. Adoptat. Pct.35. Adoptat. Pct.36. Adoptat.

Pct.37. Adoptat. Pct.38. Adoptat. Pct.39. Adoptat.

Pct.40. Adoptat. Pct.41. Adoptat. Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat. Pct.44. Adoptat. Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Adoptat. Pct.47. Adoptat. Pct.48. Adoptat.

Pct.48. Adoptat. Pct.49. Adoptat. Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat. Pct.52. Adoptat. Pct.53. Adoptat.

Pct.54. Adoptat. Pct.55. Adoptat. Pct.56. Adoptat.

Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat. Pct.61. Adoptat. Pct.62. Adoptat.

Pct.63. Adoptat. Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat.

Pct.66. Adoptat. Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat.

Pct.69. Adoptat. Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat.

Pct.72. Adoptat. Pct.73. Adoptat. Pct.74.

O clipă, că aici avem o problemă în raport. Da. Adoptat.

Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat. Pct.77. Adoptat.

Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat. Pct.80. Adoptat.

Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat. Pct.83. Adoptat.

Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat. Pct.86. Adoptat.

Pct.87. Adoptat. Pct.88. Adoptat. Pct.89. Adoptat.

Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat. Pct.92. Adoptat.

Pct.93. Adoptat. Pct.94. Adoptat. Pct.95. Adoptat.

Pct.96. Adoptat. Pct.97. Adoptat.

 

Domnul Cornel Bădoiu (din banca comisiei):

Mai rar, domnule președinte, sunt trei părți de citit.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Se face o numărătoare, vă rog nu deranjați.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte, dar eu cum pot să mă uit la trei părți, și dumneavoastră nu puteți. Lucrați la legea asta de un an jumate și acum îmi spuneți că nu puteți s-o urmăriți. Ce vreți să spuneți? Eu cum pot să o urmăresc pe loc?

Suntem la pct.97, art.73, domnule general.

Pct.98. Adoptat. Pct.99. Adoptat. Pct.100. Adoptat.

Pct.101. Adoptat. Pct.102. Adoptat.

Avem și raportul suplimentar, domnule general, ca să știți ce urmărim. Uitați acum, sunteți la art.77, pct.19 din raportul suplimentar. Îl aveți? Dar, s-a adoptat cu raportul suplimentar, că eu așa le am, că...

 

Domnul Cornel Bădoiu:

Da.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, vedeți, domnule general? Vedeți? Dacă nu știți, le urmărim cum trebuie, aici sus. Așa. Nefiind obiecții, adoptat.

Pct.103. Adoptat.

Pct.104. Adoptat. Pct.105. Adoptat.

La pct.106 avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.107. Adoptat. Pct.108. Adoptat. Pct.109. Adoptat.

Pct.110. Art.84, acum este cazul la ce spuneți dumneavoastră, dacă vă referiți la raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.111. Adoptat. Pct.112. Adoptat. Pct.113. Adoptat.

Pct.114. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.115. Adoptat.

Pct.116, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.117. Adoptat. Pct.118. Adoptat.

La pct.119 avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.120, de asemenea, avem și raport suplimentar, adoptat.

Pct.121. Adoptat.

Pct.122, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.123, de asemenea, avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.124. Adoptat.

Și cu aceasta a fost adoptată lege în întregime. Ce mai aveți? Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru că s-a adoptat legea în întregime, vreau să se consemneze că sunt profund mâhnit de penibilul acestor dezbateri. Nu așa se construiește un aparat de justiție. Iar un proiect de lege privind justiția nu este o numărătoare matematică, ci este o problemă ce poate să fie dezbătută. Regret că s-a întâmplat așa, este unul din cele mai triste și penibile momente trăite de mine în calitate de deputat în aula acestei camere. Nu am pentru ce să vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

La pct.125 dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.126, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.127. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.128, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.129, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.130, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.131, dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.132. Dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.133. Dacă sunt observații? Adoptat.

Pct.134. Dacă sunt observații? Adoptat.

Pct.135. Adoptat. Pct.136. Adoptat.

Pct. 137. Adoptat. Pct.138. Adoptat.

Pct. 139. Adoptat. Pct.140. Adoptat.

Pct.141. Adoptat. Pct.142. Adoptat.

Pct.143. Adoptat. Pct.144. Adoptat.

Pct.145. Adoptat. Pct.146. Adoptat.

Pct.147. Adoptat. Pct.148. Adoptat.

Pct.149. Adoptat.

Pct.150. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.151. Adoptat. Pct.152. Adoptat. Pct.153. Adoptat.

Pct.154. Adoptat. Pct.155. Adoptat.

Pct.156. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.157. Adoptat.

Pct.158. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.159. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.160. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.161. Avem și raportul suplimentar. Adoptat.

Pct. 162. Adoptat. Pct.163. Adoptat.

Pct.164. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.165. Adoptat.

Pct.165. Avem și raport suplimentar. Adoptat.

Pct.166. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.167. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.168. Avem și raport suplimentar, cu anexa. Adoptat.

Cu aceasta am încheiat aprobarea legii. O pregătim pentru votul final.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 4:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro