Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Ședința Camerei Deputaților din 6 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/16-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
16-04-2024
15-04-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 06-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 martie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.23 Andrian-Sirojea Mihei - declarație politică cu tema "2007 - anul european al egalității de șanse pentru toți";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

"2007 - anul european al egalității de șanse pentru toți"

Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene recunoaște dreptul tuturor cetățenilor la nediscriminare, egalitatea fiind dintre valorile centrale ale Uniunii Europene. În scopul de a insufla un elan nou luptei pentru o adevărată egalitate, 2007 a fost numit "Anul european al egalității de șanse pentru toți".

Egalitatea de șanse între femei și bărbați presupune luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, de sex feminim și tratamentul egal al acestora. Domeniile în care se aplică măsurile pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și pentru eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de sex sunt cele ale muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie, precum și altele, reglementate prin legi specifice. Conform legislației în vigoare este interzisa discriminarea după criteriul de sex atât directă - adică tratamentul mai putin favorabil aplicat unei persoane, dupa criteriul de sex, decât acela care este, a fost sau va fi aplicabil unei alte persoane aflate într-o situatie comparabilă - sau cea indirectă - adică situația în care prevederi, criterii sau practici, aparent neutre, ar pune persoane de un anumit sex într-un anumit dezavantaj, în comparație cu persoane de sex opus.

În România, instituția însărcinată cu implementarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați și a politicilor în domeniu este Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, care funcționează din aprilie 2005.

Mișcarea de emancipare a femeilor are rădăcini în trecut. Acestea au început să se facă auzite în secolul XVIII în Statele Unite, iar în secolul următor în Marea Britanie. Femeile anglo-saxone au cerut să aibă drept de vot și au solicitat schimbarea legilor referitoare la căsătorie și divorț. Secolul XX, mai ales ca urmare a războaielor mondiale care, ținând bărbații departe de casă, au determinat femeile să își asume ocupații considerate până atunci masculine, a adus un plus de energie mișcării feministe și a determinat apariția celor mai influente mișcări pentru egalitate: feminismul liberal și mișcarea de eliberare a femeilor.

Feminismul liberal, pornind de la dorința de a câștiga drept de vot pentru femei, a încercat apoi să distrugă prejudecățile și discriminarea în educația, drepturile civile și căsătoria din acele vremuri. Teoretic, aceste piedici determinau femeile să aibă mai puține drepturi și șanse și constituiau obstacole în calea afirmării și împlinirii profesionale a femeilor. Scopul declarat al feministelor liberale a fost schimbarea legilor și obținerea egalității de șanse în aceste domenii, ele fiind primele care au luptat pentru egalitatea celor două sexe în drepturi și șanse și în a obține remunerație egală pentru muncă egală.

S-au făcut pași mari de-a lungul timpului, însă statisticile dovedesc care arată un dezechilibru evident la nivelul UE între femei și bărbați, mai ales pe piața muncii. În 2004, rata ocupării forței de muncă de către femei era de 55,7%, comparativ cu 70,9% pentru bărbați. Totodată, menținerea femeilor în activități considerate drept potrivite acestora constituie un fenomen care a crescut în 2004 la 25,4%. În ceea ce privește salarizarea, în Uniunea Europeană principiul este de egalitate pentru aceeași muncă depusă. Cu toate acestea, diferența de salarizare există și este evidentă și în noua formulă a Uniunii Europene, mai ales în sectorul privat. Excluderea socială și sărăcia au un risc mai ridicat în cazul femeilor decât în cel al bărbaților în speță la vârste înaintate. Prezența femeilor în poziții de decizie evoluează încet și inegal pe teritoriul Uniunii, nordul fiind mai liberal în acest sens decât sudul continentului.

Conform "Raportului global asupra discriminarii între sexe" din 2006, publicat de Forumul Economic Mondial, egalitatea completă între bărbați și femei rămâne încă la nivel de deziderat. Din 115 țări incluse în clasament, România se claseaza pe locul 46, cu același punctaj ca Ucraina, Uganda și Trinidad-Tobago. De remarcat că Republica Moldova este clasată pe locul 17.

România stă bine la capitolul educatie și sănătate. În schimb, avem un nivel scazut în privința reprezentării politice a femeilor, iar în ce privește salarizarea, în profilul de țară al României, autorii arată că, în cazul unor funcții egale, raportul între salariul unei femei și salariul unui barbat este de 0,64.

Raportul mai precizează că nici o țară n-a eliminat diferența de șanse dintre bărbați și femei.

În România, discriminarea e încă destul de răspândită, mai ales în mediul rural, unde, conform Barometrului rural 2006:

  • 69% dintre respondenți consideră că o mamă care lucrează poate fi la fel de grijulie față de copiii ei ca și una care nu lucrează;
  • 71% cred că cea mai bună modalitate pentru ca o femeie sa devină independentă economic este un loc de muncă;
  • 63% au raspuns că studiile universitare sunt în mai mică masură importante pentru femei;
  • 62% sunt de părere că bărbații conduc mai bine afacerile decât femeile.

În ceea ce privește reprezentativitatea pe scena politică românească, în parlament, raportul este 11% femei - 89% bărbați, iar la nivel ministerial de 13% femei - 87% bărbați.

Celor 11% dintre colegele noastre și celor 3 doamne ministru, reprezentând cei 13% la nivel ministerial doresc să le transmit un apel pentru responsabilitate politică și socială, un apel prin care le îndemn să conștientizeze importanța pozițiilor ocupate în ochii tuturor cetățenilor și mai ales ai femeilor pe care le reprezintă și cărora le pot da un exemplu de conduită și profesionalism.

Și pentru că suntem în aceste zile de martie, când femeile sunt în centrul atenției, vreau să urez tuturor femeilor din România multă sănătate, putere și perseverență, să își aleagă mereu scopuri înalte și să lupte pentru a le îndeplini.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 22 aprilie 2024, 0:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro