Sittings of the Chamber of Deputies of September 23, 2013

				Şedinţa a început la ora 16,10. Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 407 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 216, sunt absenţi 151, din care 77 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul este îndeplinit, fiind de 204. Vă învederez faptul că sunt trei comisii care lucrează în paralel cu plenul: Comisia economică, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru buget-finanţe. Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de plen din zilele de luni, 23, şi marţi, 24 septembrie 2013; programul de lucru pentru perioada 23-28 septembrie 2013; lista rapoartelor depuse în perioada 17-23 septembrie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I. Înainte de a intra în dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi, dau cuvântul domnului deputat Necula Cosmin.
				Domnul Cosmin Necula: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Aş vrea să vă propun să ţinem un minut de reculegere în memoria celor doi eroi căzuţi ieri pentru onoarea şi credibilitatea acestei ţări. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc foarte mult.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Ca procedură de urgenţă, avem la punctul 2 Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Este lege organică. Dacă din partea iniţiatorului, domnule secretar de stat, vă rog.
				Domnul Florin Aurel Moţiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege vizează modificarea Legii de organizare judiciară, în sensul de a fi permisă funcţionarea tribunalelor specializate. În acest sens, urmărim ca în această toamnă, după aprobarea legii şi îndeplinirea celorlalte condiţii legate de sediu şi infrastructură, să înfiinţăm la Tribunalul Bucureşti tribunalul specializat în materie comercială, care să preia cauzele de insolvenţă şi cele din domeniul comercial. În acest sens, prin proiectul acesta de lege se urmăreşte modificarea Legii de organizare judiciară, în aşa fel încât datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele, localităţile, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona să fie stabilite prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, domnul preşedinte Bogdan Ciucă.
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă voi prezenta raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. În conformitate cu legea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul introducerii în cuprinsul legii a tribunalelor specializate. Înfiinţarea acestor tribunale specializate fiind o prioritate în vederea asigurării premiselor desfăşurării unui act de justiţie rapid şi eficient. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii comisiei au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 18 septembrie 2013. În urma acestor dezbateri, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prin membrii săi, a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma prezentată de iniţiator. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare vrea cineva să ia cuvântul. Vă rog, domnule Oltean.
				Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal solicită retrimiterea la comisia de specialitate a acestui act normativ pentru a se analiza prevederea cuprinsă în alin.(1) al art.142, prin care se dă în competenţa ministrului justiţiei posibilitatea de a stabili prin ordin datele la care vor începe să funcţioneze aceste tribunale, judeţele şi localităţile în care ele vor avea reşedinţa, precum şi domeniile în care vor funcţiona aceste tribunale. De altfel, în momentul acesta, din informaţiile pe care le deţin, există în ţară trei tribunale sau patru tribunale specializate, în Piteşti, Târgu-Mureş şi Cluj, specializate pe litigii comerciale şi cauze de insolvenţă, şi tribunalul din Braşov care este specializat pe litigii cu minori, şi competenţa de funcţionare a acestor tribunale, este adevărat, a fost stabilită tot printr-un ordin al ministrului de justiţie, dar această competenţă a fost dată în temeiul unei hotărâri, dacă bine sunt informat, unei hotărâri de Guvern care l-a mandatat pe ministru ca printr-un ordin să stabilească aceste competenţe. Eu aş vrea, domnule preşedinte, ca la nivelul comisiei să se analizeze dacă într-adevăr reglementarea care există astăzi, şi anume, aceea a competenţei Guvernului, nu este suficient de acoperitoare şi să nu fie nevoie ca printr-un act normativ cu valoare de lege organică să stabilim aceste competenţe, având în vedere că pot pe parcursul timpului să apară, să se impună modificări, să dispară, să apară elemente noi şi printr-o hotărâre de Guvern, ele pot fi mult mai bine reglementate decât printr-un ordin al ministrului, care este mandatat printr-un text de lege. Din aceste considerente, noi am propune, domnule preşedinte, plenului Camerei această retrimitere pentru o săptămână comisiei de specialitate în vederea analizei prin prisma aspectelor prezentate ale acestei prevederi. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Domnul Máté András. Vă rog.
				Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ţin minte că în mandatul trecut am discutat închiderea unor instanţe din România, iar acest lucru s-a dorit a se face doar printr-un proiect de lege. Aşa cum am spus şi în comisie, ridic această problemă şi în plen. Mi se pare un pic neconstituţional ca, în baza unei legi organice să acordăm ministrului posibilitatea de a decide competenţa şi locaţia unor tribunale specializate. Această lege va fi neconstituţională din acest punct de vedere. Eu ştiu că onor Guvern se grăbeşte pentru că sunt prezenţi reprezentanţii Comisiei pentru raportul MCV, dar mă întreb: până acum ce s-a întâmplat? Unde a fost Guvernul şi de ce nu s-a mişcat mai repede? Să încercăm să nu lucrăm pompieristic, repede, repede, şi încălcăm tot ce înseamnă principiile constituţionale. Sunt de acord cu retrimiterea în comisie a acestui proiect de lege.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Doamna Ana Birchall, vă rog frumos. Un minut jumătate.
				Doamna Ana Birchall: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Eu cred că este important cu toţii să înţelegem că înfiinţarea tribunalelor specializate în domeniul insolvenţei este o măsură foarte bine-venită, trebuia luată de mai multă vreme, aşa cum adoptarea unui cod al insolvenţei este o necesitate. Ştim cu toţii că principiul celerităţii este un principiu fundamental al procedurii insolvenţei şi tocmai de aceea înfiinţarea acestor tribunale specializate, aşa cum am spus, sunt absolut necesare, este o măsură absolut necesară. Tocmai de aceea, Grupul PSD salută şi felicită ministerul pentru că a venit în sfârşit cu această propunere şi vă invit să susţinem adoptarea acestei măsuri foarte bine-venite pentru a soluţiona, repet, cu celeritate aceste cauze în procedura insolvenţei. Şi să nu se mai confunde insolvenţa cu falimentul, pentru că în procedura insolvenţei mai este şi reorganizare judiciară, printre altele. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva. Dacă nu, domnule secretar de stat, am rugămintea să răspundeţi la problemele pe care le-a ridicat domnul Máté şi domnul Oltean. (Domnul deputat Márton Árpád-Francisc doreşte să intervină.) A vorbit din partea grupului, nu mai putem acum.
				Domnul Florin Aurel Moţiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să menţionez că tribunalele specializate sunt înfiinţate în baza legii organice, respectiv Legea nr. 304/2004. Ceea ce am făcut noi prin acest proiect de lege a fost ca faţă de varianta actuală, care prevede în art.142 că datele la care vor începe să funcţioneze aceste tribunale şi localităţile se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, am adăugat doar denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona, iar aceste domenii sunt iarăşi şi ele prevăzute de lege, respectiv, este vorba de cauzele cu minori şi de familie, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială şi în alte domenii. Deci, practic, ceea ce am adăugat a fost doar partea ca să vină pentru denumire şi domenii, în sensul ca din acele domenii care sunt deja prevăzute de lege, ministrul justiţiei prin ordin, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, în fiecare caz în parte, să dispună începerea funcţionării acestor tribunale. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Vă rog să fiţi atenţi. Supun la vot propunerea domnului... Domnule... al doilea din grup nu mai pot. O întrebare, da. Vă rog.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, N-am vrut să intervin, dar am sperat că ni se explică destul de clar ce se doreşte prin această lege. Printre altele, această lege are un articol în care se vorbeşte despre înfiinţare etapizată prin ordin al ministrului. Adică, vă dau un exemplu: azi avem un astfel de tribunal comercial la Braşov, începe procesul acolo pentru Topliţa, de exemplu, judeţul Harghita şi peste 2, 3 luni sau 4 luni, sau ştiu eu, cândva, se va înfiinţa şi la Târgu-Mureş, când va dori domnul ministru, şi atunci totul pleacă de la Braşov, persoana care are o problemă de la Topliţa până acum ar fi trebuit să vină până la Braşov, acum se va duce la Târgu-Mureş, cu toate dosarele şi toate cele, pentru că se va face etapizat când va dori ministrul? Păi aşa scrie. Eu am citit cu mare atenţie. Se va face etapizat. Înfiinţarea acestor tribunale specializate se va face etapizat, eşalonat. Oricum, oricare cuvânt îl folosiţi, tot acolo duce. Azi se înfiinţează una, peste un an, doi, trei sau doisprezece, se vor înfiinţa încă trei. Nu ştim când. Când va dori ministrul justiţiei şi acolo unde va dori ministrul justiţiei.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, domnule Adam, aveţi o întrebare, da?
				Domnul Ioan Adam: Întrebarea mea e retorică. Pentru a nu rămâne într-o greşeală, trebuie să fie foarte clar că aceste tribunale se înfiinţează pe principiul teritorialităţii. Şi atunci întreb eu de ce se pun astfel de întrebări, atâta timp cât prin această lege se creează posibilitatea de înfiinţare de astfel de tribunale acolo unde este posibil. Asta nu înseamnă că cauzele cu acelaşi obiect în altă parte, dacă nu s-au înfiinţat astfel de tribunale, nu vor fi judecate de tribunalele în competenţa cărora rămân astfel de materii. Aşa stau lucrurile. Deci, să nu inducem această idee că dacă se înfiinţează un tribunal special de insolvenţă, ar aronda mai multe judeţe. Nu. El se înfiinţează şi rămâne cu aceeaşi competenţă teritorială. Iar după aceea, dacă se mai înfiinţează în altă parte, va câştiga competenţa în acel loc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Adam, vă mulţumesc. Vă rog, liberalii.
				Domnul Theodor Cătălin Nicolescu : Mulţumesc frumos. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine iniţiativa Guvernului. Pe de altă parte, ne opunem retrimiterii la comisie. Din punctul nostru de vedere, textul este îndestulător. Necesitatea tribunalelor specializate este dată tocmai de existenţa acelor tribunale despre care vorbeam mai devreme, iar unul dintre ele este un tribunal în faţa căruia am şi pledat de multe ori, Tribunalul Argeş. Rezultatul existenţei unui astfel de tribunal specializat este acela că justiţia este mult mai eficientă şi se desfăşoară de o manieră mult mai civilizată. Prin urmare, mi-aş dori cât mai repede să avem tribunalele specializate în întreaga ţară. În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceste tribunale comerciale îşi derivă această competenţă teritorială din competenţa tribunalului de pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea. Deci nu poate fi în niciun fel o problemă de a ne muta dintr-un judeţ în altul cu aceste competenţe. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Nicolescu, vă mulţumesc din suflet. Domnul Ciucă, din partea Partidului Conservator. Vă rog.
				Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: Domnilor colegi, Domnule preşedinte, N-o să revin asupra motivaţiei. Colegii mei au expus foarte bine toate aceste motivaţii pentru care se doreşte un asemenea tip de instanţă, dar vreau totuşi să fac o precizare. În legea care este în vigoare, aceste competenţe delegate ministrului prin lege există. Singurul lucru care se adaugă este denumirea tribunalului care nu o face iarăşi ministrul aşa cum vrea el, ci pe baza unor criterii care tot în lege sunt trecute. Şi atunci mă întreb: nu ministrul este cel care ştie dacă o instanţă sau alta, Măcinul sau Braşovul, poate, din perspectiva personalului specializat sau nu, a numărului de personal, a bazei materiale, să capete şi această competenţă? Această competenţă Măcinul poate să n-o aibă astăzi şi s-o aibă peste jumătate de an. Nu tot ministrul este cel care ştie dacă personalul din instanţa respectivă, din perspectiva personalului şi a bazei materiale, poate sau nu să ducă până la capăt această competenţă? Asta a fost raţiunea pentru care, prin lege, nu facem decât să menţinem ceea ce funcţionează pe norma legală în vigoare şi adăugăm această posibilitate ca ministrul să poată stabili competenţa şi denumirea, dar în baza unor criterii foarte strict delimitate de legea în vigoare.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Grosaru. Vă rog.
				Domnul Mircea Grosaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Foarte pe scurt. Aş vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu înfiinţarea tribunalelor specializate. Este o chestiune mai veche care a fost în dezbaterea Parlamentului şi chiar a fost un proiect de lege care a fost aprobat în legătură cu înfiinţarea tribunalelor specializate. Acest lucru nu a fost posibil, şi dacă am discutat despre etapizare, în primul rând, trebuie să ne gândim la faptul că Ministerul Justiţiei nu are posibilitatea, fiind vorba de o investiţie foarte mare în acest sens, nu a avut posibilitatea unei investiţii de la început şi a gândit-o foarte bine în sensul că trebuie înfiinţate tribunale specializate de insolvenţă la nivelul curţilor de apel, iar apoi, desigur, în funcţie de necesităţi, vor fi înfiinţate aceste tribunale şi la nivelul altor judeţe. În afara faptului că procedura insolvenţei este o procedură de celeritate, este vorba şi despre specializarea judecătorilor şi a personalului auxiliar în legătură cu înfiinţarea acestor tribunale. Aşa că eu consider că este necesară înfiinţarea acestor tribunale specializate şi cea mai bună dovadă este înfiinţarea primului tribunal pilot la secţia a şasea şi a şaptea civilă la Bucureşti, unde aceste tribunale au dat rezultate. Sunt convins că este o măsură foarte bună care a fost gândită de către Guvernul României şi într-adevăr aceasta va duce foarte mult la eficientizarea procedurilor de insolvenţă la nivelul tribunalelor. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Oltean, vă rog.
				Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea din capul locului să precizez că Grupul parlamentar al Partidul Democrat Liberal nu pune la îndoială sub nicio formă necesitatea constituirii acestor tribunale specializate. Aş vrea doar să precizez pentru că un antevorbitor, un distins coleg, spunea că aceste tribunale se vor constitui în mod obligatoriu pe principiul teritorialităţii, adică la nivelul fiecărui judeţ. Aş vrea doar să precizez că, încă o dată cu textul legii, art.37 alin.(2) se spune că acestea pot funcţiona la nivelul tribunalului şi al Municipiului Bucureşti, să observăm că nu este o normă cu caracter imperativ, ci este o normă cu caracter permisiv, care dă posibilitatea ministrului justiţiei să stabilească în ultimă instanţă ca aceste tribunale să funcţioneze la nivelul unui judeţ, având ca reşedinţă localitatea reşedinţă de judeţ, sau ca sediu, dar nimic nu împiedică ca ele să fie constituite pe lângă curţile de apel, aşa cum, de altfel, funcţionează astăzi în Braşov un tribunal specializat în litigii cu minori. De asemenea, în opinia noastră, art.142 care este în corpul Legii nr.304 este suficient, este acoperitor în ce priveşte competenţele ministrului de justiţie şi credem că la nivelul comisiei ar trebui să se analizeze cu mai multă atenţie dacă această competenţă o extindem şi dacă nu facem precizări mult mai clare în ce priveşte data la care se înfiinţează aceste tribunale şi nu a lăsa această eşalonare să cadă la liberul arbitru al Ministerului Justiţiei. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea PP-DD-ului. Vă rog, doamna deputat. Doamna deputat Adam.
				Doamna Luminiţa-Pachel Adam: Luminiţa Adam, deputat, Partidul Poporului-Dan Diaconescu.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Ce judeţ?!
				Doamna Luminiţa-Pachel Adam: În ce judeţ sau, mă rog, în ce colegiu sunteţi dumneavoastră ales, domnule preşedinte?
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Bacău.
				Doamna Luminiţa-Pachel Adam: Eu, Olt. Da. Colegiul nr. 7. Pentru cei care vor să ştie la nivel de amănunt povestea asta. E suficient?
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Vă rog să continuaţi.
				Doamna Luminiţa-Pachel Adam: Trebuie numărul de voturi, fac o statistică, câte doamne, câţi domni?
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Dacă aţi făcut-o, e foarte bine să ne informaţi. Vă rog să continuaţi.
				Doamna Luminiţa-Pachel Adam: Se plictisesc colegii, da. Şi grupul nostru parlamentar susţine acest proiect legislativ şi noi considerăm că este necesară o înfiinţare a acestor tribunale specializate. Materia comercială acum este din ce în ce mai grea, din ce în ce mai stufoasă, legislaţia noastră trebuie armonizată cu legislaţia Uniunii Europene şi atunci avem nevoie de nişte magistraţi care să cunoască într-adevăr legea şi nu numai cea naţională, ci şi cea europeană, şi să ştie să o aplice şi să o aplice în aşa fel încât să dăm dovadă şi noi de o ţară civilizată, nu de o ţară la care justiţia se face pe genunchi, cum, din păcate, din ce în ce mai des în trecut s-a făcut şi cred că şi acum lucrurile nu stau foarte bine la acest capitol. Deci, susţinem acest proiect. Credem şi sperăm că va fi un lucru benefic, credem şi sperăm că se face o reformă în justiţie. Mulţumim foarte mult.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Adam de la PSD. După doamna Adam de la PP-DD.
				Domnul Ioan Adam: În replică la ce a spus colegul meu, cu aceeaşi preţuire, vreau să spun, pentru a evita orice confuzie că nu se modifică Codul de procedură civilă. Nu se modifică competenţele din acest cod. Vreau să fie foarte clar: este o lege care permite aleatoriu sau, mă rog, în funcţie de situaţiile din fiecare judeţ, unde există structuri care să permită crearea unor astfel de tribunale. Vreau să nu se rămână cu ideea că acestea sunt apanajul ministrului, mă rog, de o decizie care nu are o logică juridică. Este foarte clar, codul rămâne la fel, tribunalele vor rămâne cu aceleaşi competenţe, iar în acele judeţe unde se va putea şi unde ministrul consideră că sunt condiţiile corespunzătoare, poate înfiinţa aceste tribunale specializate. Reiterez şi ceea ce s-a spus şi sunt de acord că este absolută nevoie de înfiinţarea unor astfel de tribunale.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Adam, mulţumim mult. Are cuvântul doamna Gorghiu, din partea Grupului PNL.
				Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Stimaţi colegi, Mulţumesc de intervenţie. Fix 10 secunde, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă dau o singură cifră ca să vă lămuriţi: peste o treime din dosarele comerciale la nivel naţional sunt pe Bucureşti. Termenele sunt undeva în 2015 au ajuns să se dea, şi cred că e o informaţie extrem de relevantă pentru cei care încă se mai opun creării acestui cadru, capacităţii de a avea aceste instituţii. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu. Domnul Pambuccian, din partea Grupului minorităţilor.
				Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, O mică remarcă: o treime nu-i o cifră. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Corect. Mai doreşte cineva să ia cuvântul? Un drept la replică, ceva? Nimic. Atunci o să trecem la vot. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Oltean de retrimitere la comisie pentru o săptămână. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. detalii vot
				Da. Vă mulţumesc. Cu 42 de voturi pentru, două abţineri şi 125 de voturi împotrivă, proiectul a rămas pe ordinea de zi. Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final. Vă mulţumesc.
				Punctul 3 şi 4. La punctul 3 nu avem raport. La punctul 4 există raport, dar acum se distribuie în sală şi revenim astăzi, ca să aveţi toţi raportul de la punctul 4. Da, vă rog, domnule Máté , la ordinea de zi.
				Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, În Biroul permanent am primit un material cu termenele constituţionale care se împlinesc. De exemplu, la Proiectul de Lege nr.198, 199 şi 200 din acest an, raportul a fost depus în 19 septembrie şi nici până acum nu apare pe ordinea de zi şi termenul constituţional de acceptare tacită este mâine.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Am înţeles. Biroul permanent?
				Domnul Máté András-Levente: Eu nu sunt membru în Biroul permanent, însă fac parte din Comitetul liderilor. Biroul permanent, nu ştiu... probabil n-am fost cu toţii destul de atenţi, dar cred că am putea suplimenta ordinea de zi, pentru că raportul este din 19. Sau cel târziu mâine-dimineaţă încă am putea include pe ordinea de zi.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Pentru mâine-dimineaţă, dar. Chiar o să am rugămintea să se uite cei din staff-ul tehnic. Vă rog, domnul Cernea, ce problemă aveţi? De procedură, bănuiesc; da? Aveţi un minut.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege şi stimaţi colegi, Nu cred că este corect să discutăm la punctul 4, din moment ce abia acum se împarte raportul în doar câteva exemplare, pentru liderii de grup. Cred că, pentru a discuta în deplină cunoştinţă de cauză...
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Cernea, am să vă rog să fiţi atent.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: ...avem nevoie să cunoaştem cu toţii conţinutul acestui raport.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: De asta am şi trecut la punctul 6, ca să primiţi toţi raportul, să-l cunoaşteţi. Deci discutăm punctul 6, nu 4, domnule Cernea.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Eu pot primi acest raport?
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Sigur că da. Păi în mod special o să rog staff-ul să vă dea unul dumneavoastră.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Şi fiecare deputat ar trebui să primească.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Cernea, vă rog frumos să treceţi în bancă. Mulţumesc.
				Deci la punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare. Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva. Nu. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci sau administraţie? Vă rog, domnul preşedinte. A nu, din partea iniţiatorului, domnul Jiru. Numai puţin.
				Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul de reglementare al prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie suplimentarea limitei de 680 de milioane de lei, aprobată prin Legea nr.140, cu suma de 120 de milioane de lei, astfel încât plafonul pentru contractarea împrumutului din vărsăminte din privatizare să devină 800 de milioane de lei. Este al treilea act normativ care a reglementat acordarea de către Trezoreria Statului a unui plafon maxim de 800 de milioane de lei către unităţi administrativ-teritoriale pentru plata arieratelor. Scopul acesteia, ca şi al altor acte normative, a fost pentru stingerea arieratelor atât către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Almăjanu, vă rog frumos, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
				Domnul Marin Almăjanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În cazul de faţă, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Din partea grupurilor parlamentare, UDMR, vă rog.
				Domnul Cseke Attila-Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule secretar de stat, Este un proiect de act normativ sau un act normativ care este deja în vigoare, despre care am mai discutat. Am mai discutat despre această problematică. Este problematica acoperirii arieratelor prin credite, împrumuturi luate de autorităţile administraţiei publice locale. Şi aş vrea să vă amintesc că, prin Ordonanţa de urgenţă nr.3 din 30 ianuarie, s-a propus o limită, un plafon al acestor credite, al acestor împrumuturi de la Trezoreria Statului, de 800 de milioane. N-a trecut o lună şi ceva, printr-o altă ordonanţă, limita s-a redus la 500 de milioane de lei. În cadrul dezbaterilor pe această a doua ordonanţă, Ordonanţa nr.12, atât în Comisia pentru administraţie, unde, totuşi, sunt foarte mulţi foşti primari şi preşedinţi de consilii judeţene, oameni care au lucrat în autorităţile administraţiei publice locale şi ştiu despre ce vorbesc şi inclusiv aici, în plen, s-a spus Ministerului Finanţelor şi s-a cerut că acea limită, acea coborâre de la 800 la 500 este o coborâre foarte bruscă, abruptă şi că sunt foarte multe primării care astfel nu se vor putea încadra. S-a acceptat 680, propunerea comisiei fiind 800. S-a acceptat 680. A ieşit Legea nr.140 cu 680 de milioane şi astăzi discutăm o ordonanţă din 15 mai, în care s-a revenit la nivelul de 800. Dacă erau ascultaţi specialiştii din Parlament şi din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi dacă Ministerul de Finanţe se apleca asupra profesioniştilor, ce spun profesioniştii, nu mai discutam această ordonanţă astăzi, ci se revenea la acel plafon de 800, care a fost, iniţial, stabilit. Eu cred că trebuie să fie o învăţătură foarte clară pentru Ministerul Finanţelor. Asemenea bâlbâieli cu primarii şi cu autorităţile administraţiei publice locale nu mai trebuie permise şi Parlamentul este pus aici şi ales din oameni competenţi, ca să spună şi punctul de vedere al administraţiei publice locale. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumesc, domnule Cseke. Domnul Tinel, vă rog.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Şi eu adaug la ce-a zis colegul Cseke, de la UDMR, că nu rezolvă problema sau nu o rezolvaţi. Noi am fost criticaţi, în mandatul trecut, că am acţionat pentru stingerea acestor arierate prin fondul de rezervă al Guvernului. Dar gândeam noi o soluţie, nu prin împrumut, pentru că foarte multe din UAT-uri - din unităţile administrativ-teritoriale - nu vor putea niciodată să ramburseze aceste împrumuturi. Şi vă dau un exemplu: Ordonanţa nr.7. Ce a spus domnul Cseke este perfect valabil. Iată, veniţi într-un interval de câteva luni de zile şi spuneţi nu 680, nu 500, iarăşi ne ducem la 800. Nu avem şi nu plătiţi. Nu rezolvaţi această problemă din punctul ăsta de vedere. Şi nu cred c-o veţi rezolva până nu intraţi în profunzimea problemelor vizavi de arierate şi de modul cum le gestionaţi. Din acest motiv eu cred că ar trebui reîntoarsă la comisie şi discutată încă o săptămână, poate găsim şi alte soluţii.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Aţi propus treaba asta sau numai credeţi?
				Domnul Tinel Gheorghe: Propus.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: N-aţi spus asta, aţi spus că numai credeţi.
				Domnul Tinel Gheorghe: Propun reîntoarcerea la comisie o săptămână, domnule preşedinte.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Cine mai doreşte din partea grupurilor parlamentare? Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Gheorghe Tinel de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
				Cu 48 de voturi pentru, zero abţineri şi 114 împotrivă, proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi. Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.
				La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Domnul Jiru, vă rog.
				Domnul Enache Jiru: Mulţumesc. Prezentul act normativ reglementează următoarele: preluarea în administrare de către ANAF de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului a obligaţiei de plată în valoare de 119 milioane lei, datorată de CN CFR infrastructură, reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi preluarea obligaţiilor fiscale ale CFR Infrastructură de către CFR Marfă în schimbul stingerii parţiale a debitului restant pe care CFR Marfă îl are faţă de CFR Infrastructură. Prin preluarea acestor obligaţii fiscale de către CFR Marfă de la CFR Infrastructură, CFR Marfă devine noul debitor al acestor obligaţii fiscale, iar CFR Infrastructură este eliberat de plata obligaţiilor fiscale retransmise. În acest context se reglementează şi faptul că sechestrele aplicate de către organele fiscale din cadrul ANAF asupra bunurilor CFR Infrastructură pentru executarea obligaţiilor fiscale se menţin în scopul garantării obligaţiilor ce fac obiectul transmiterii şi preluării. Acest act normativ vine în sprijinul reducerii arieratelor de către operatorii economici către bugetul general consolidat. Se include şi în înţelegerile din acordurile cu Fondul Monetar şi ca element important de menţionat este faptul că nu are impact asupra bugetului de stat. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Iancu din partea Comisiei pentru industrie. Vă rog.
				Domnul Iulian Iancu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii, precum şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate în conformitate cu prevederile art.95 pentru dezbaterea în fond şi avizarea proiectului de lege menţionat. Aş vrea să subliniez faptul că acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, precum şi faptul că are avizul favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Proiectul, aşa cum s-a menţionat de către reprezentantul Executivului, reglementează compensarea debitului Companiei Naţionale de Căi Ferate în valoare de 119 milioane de lei şi debit care va fi preluat de ANAF cu o parte din debitul pe care Societatea Naţională de Transport Feroviar - CFR Marfă - îl are faţă de Compania Naţională Căi Ferate CFR S.A. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului aprobarea ordonanţei de urgenţă pentru reglementarea acestor măsuri financiar-fiscale.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor doreşte cineva? Vă rog, domnul Nazare. Cam rar pe aici.
				Domnul Alexandru Nazare: Obiectul acestei ordonanţe, deşi nu este explicit precizat, este de fapt privatizarea CFR Marfă şi ştergerea datoriilor în vederea privatizării. Noi, PDL-ul, n-am fost niciodată împotriva privatizării. Am fost pentru această privatizare şi am fost şi pentru ştergerea acestor datorii în vederea privatizării, numai că nu suntem de acord nici cu modul în care s-a făcut privatizarea, nici cu modul în care au fost şterse datoriile. A fost o privatizare a CFR Marfă pe repede înainte, în spatele cortinei, iar datoriile s-au şters "pe şestache" în vederea favorizării unuia dintre competitorii care au mers pentru a câştiga această licitaţie pentru CFR Marfă. Dar, de fapt, ce am făcut? Noi ştergem 119 milioane de lei datorii prin această ordonanţă în aprilie, după care mai venim în iunie şi mai ştergem încă 127 de milioane şi, în acest timp, CFR Marfă face pierderi 158 de milioane la şase luni şi arierate de 146 de milioane. Păi dar ce facem? Adică, să fie şi mai clar. Condiţia Comisiei Europene, agreată de Fondul Monetar şi Banca Mondială în toate negocierile, a fost că ştergem datorii doar acolo unde reuşim să aducem compania respectivă pe profit. Nu ştergem datorii doar pentru că ştim că această licitaţie e câştigată de-un anume operator economic. Mai departe. Acordul comisiei pentru ştergerea oricărei datorii - aveam nevoie de un acord scris al Comisiei Europene prin Directoratul de Competitivitate. Şi a fost un ministru al transporturilor care pretindea că avem acorduri verbale. Acorduri verbale nu există şi nici nu există o hârtie a Comisiei Europene prin care să fie avizată o astfel de ştergere. Deci, ne îndreptăm într-un caz de infringement. Nu va fi singurul, dar nu vrem să adăugăm la lista infringement-urilor din România unul în plus. Pe de altă parte, notificarea GFR către Consiliul Concurenţei încă nu s-a produs. Când se va termina această privatizare? Durează, din momentul în care e făcută notificarea, încă şase luni. Dar atâta timp cât compania e pe pierdere, cât compania are arierate, cât această companie merge într-o direcţie necunoscută şi probabil se vor pierde locuri de muncă, să facă doamna ministru Mănescu... mă aşteptam să fie aici astăzi, să ne explice încotro o ia această privatizare, şi sper ca măcar Consiliul de supraveghere feroviară din cadrul Consiliului Concurenţei să se sesizeze şi cineva să facă ceva în acest caz, din Guvern, dacă investitorul privat care s-a angajat că va cumpăra CFR Marfă nu-i în stare să facă o notificare. Mulţumesc. Noi votăm împotrivă.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Vă rog, domnul Dobre.
				Domnul Mircea-Titus Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aţi avut termen atâţia ani de zile să faceţi acest lucru cu CFR-ul. Aţi avut un ministru al transporturilor care, în ianuarie 2012, a încercat să şteargă o sumă destul de măricică în ceea ce priveşte datoriile. Dumneavoastră, domnule Nazare, la fel, aţi încercat acelaşi lucru cât aţi fost ministru. De ce nu aţi făcut-o? Aţi avut timp patru ani de zile. Ştiţi foarte bine că CFR-ul, în perioada 2008-2009, a funcţionat fără să aibă un buget aprobat. Deci, atunci despre ce vorbim? Dacă facem aşa, nu e bine. Dacă nu facem, iar nu e bine. Totodată, Ordonanţa nr.61 prevede convertirea datoriilor CFR Marfă în acţiuni. Această ordonanţă este Ordonanţa nr.32 şi este o compensare între trei părţi: CFR S.A., CFR Marfă şi ANAF.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, domnule Nazare, vă rog.
				Domnul Alexandru Nazare: Domnule deputat, Cu tot respectul pe care vi-l port, dar să ştiţi că în noiembrie 2011, atât CFR Infrastructură, cât şi CFR Călători, pentru ambele au fost aplicate scheme de compensare şi au fost curăţate de datorii. A fost pentru prima oară în istoria lor când au fost curăţate de datorii. Singura companie la care n-am putut să facem acest lucru, pentru că aveam nevoie de o notificare către Comisia Europeană, a fost CFR Marfă. Şi acest lucru nu s-a întâmplat pentru că miniştrii pe care i-aţi numit dumneavoastră - cei doi miniştri de la transporturi, nu vorbesc de doamna Mănescu acum - n-au făcut această notificare. Dar noi să ştiţi că am făcut-o. În noiembrie 2011 s-a întâmplat acest lucru şi, în martie 2012, 1 miliard de euro a fost compensat la CFR Infrastructură şi am adus această companie la un nivel normal, adică pe zero. Vă rog să vă documentaţi înainte să ieşiţi să emiteţi afirmaţii care n-au nicio fundamentare. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Cine mai doreşte? Vă rog. Vă supun votului propunerea domnului Tinel de retrimitere la comisie a acestui... Nu, nu, nu. Amendamente? Nefiind, proiectul de lege trece la votul final. Nazare a scăpat, ce să vă fac. V-am luat amprenta, ştiu ce urmăriţi.
				La punctul 8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Din nou, domnul secretar de stat Jiru. Vă rog.
				Domnul Enache Jiru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de act normativ propune următoarele. La art.1 se propune renunţarea de către Electrica Furnizare S.A. la toate penalităţile de întârziere datorate de CN CFR S.A. adică CFR Infrastructură, înregistrate în contabilitate la 31 martie 2012, precum şi a celor calculate până la data plăţii debitelor restante înregistrate la 31 martie 2012. De asemenea, reglementează şi se propune prelungirea termenului de rambursare a împrumutului punte acordat de CFR Infrastructură din venituri din privatizare de la Trezoreria Statului, şi anume prelungirea de la 30 noiembrie 2012 până la data de 20 decembrie 2012, termen ce poate asigura rambursarea acestui împrumut către Trezorerie dintr-un alt împrumut care deja este contractat de la BERD. De asemenea, reglementează aplicarea unui tratament echilibrat şi proporţionat de către Comisia pentru autorizarea antrepozitarilor, să se asigure şi menţinerea în funcţiune a antrepozitelor fiscale de producţie, care se conformează condiţiilor de funcţionare, modificate în cursul anului 2012. Se propune instituirea unor condiţii maximale ale autorităţilor contractante referitoare la achiziţia de autoturisme cu capacitate maximă de 1600 de centimetri cubi şi un preţ maxim de 18 mii de euro, inclusiv T.V.A. Se mai reglementează, prin acest act normativ, alocarea unui împrumut din vărsăminte din privatizare din contul general al Trezoreriei Statului în sumă de 13 milioane de lei oraşului Sângeorz Băi pentru plata lucrărilor la obiectivul cu finanţare de la Uniunea Europeană. Se propune eliminarea condiţionării finanţării de la bugetul de stat a Asociaţiei Invalizilor de Război Nevăzători, Asociaţia Naţională a Surzilor din România, Liga Naţională a Organizaţiilor Persoanelor cu Handicap şi se creează temeiul juridic pentru virarea în contul general al Trezoreriei Statului a diferenţei rămase din lichiditatea netă după deducerea tuturor cheltuielilor ocazionate de procesul de restructurare şi a cheltuielilor cu constituirea noii societăţi, precum şi a sumei rămase referitor la privatizarea Companiei Ford... Autoturisme Craiova către Compania Ford. Mulţumesc frumos.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog. Vă rog, doamnă.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere de fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul al cărui obiect de reglementare tocmai l-aţi audiat în conformitate cu art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, ca primă Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege. În 18 februarie 2013 s-a dat în Consiliul Legislativ aviz favorabil. De asemenea, în Consiliul Economic şi Social, în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Proiectul de lege supus dezbaterii are obiectul de reglementare anterior explicitat de către iniţiator şi, în conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 18 septembrie 2013, adoptând cu 26 de membri prezenţi, adică în majoritate, acest proiect de lege. În acest fel, am ajuns, Comisia de buget, finanţe, să supunem plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Doamnă Carmen Hărău, vă mulţumesc mult. Din partea grupurilor dacă doreşte cineva? Nu doreşte nimeni. Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.
				La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2013 pentru finanţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" în vederea realizării Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei, generată de epidemii şi pandemii. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
				Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin proiectul de act normativ se creează baza legislativă pentru acordarea din bugetul Ministerului Sănătăţii a fondurilor necesare pentru implementarea planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor, efectelor generate de epidemii şi pandemii prin intermediul Institutului "Cantacuzino". În cadrul dezbaterilor din Senat, proiectului de lege i-au fost aduse amendamente cu care Ministerul Sănătăţii este de acord. Tot la fel, Guvernul este de acord cu raportul celor două comisii de specialitate şi vă adresează rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, doamna deputat Hărău, vă rog.
				Doamna Rodica Nassar (din bancă): E de sănătate, ţine de sănătate.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă dau cuvântul şi dumneavoastră.
				Doamna Eleonora-Carmen Hărău: Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. În conformitate cu prevederile art.95, 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate în procedură de urgenţă şi spre dezbatere în fond cu proiectul cu obiect de reglementare anterior menţionat de către iniţiator, conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, de asemenea, Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă este lege ordinară. Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii a fost luată în analiză în conformitate cu art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie şi a fost examinată în şedinţe separate. Astfel, Comisia pentru sănătate şi familie a examinat proiectul de lege în şedinţa din 10 septembrie 2013, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în şedinţa din 19 septembrie 2013. În cursul dezbaterilor, a fost formulat un amendament respins cu majoritate de voturi, care se găseşte în anexă la prezentul raport şi face referire la faptul că Ministerul Sănătăţii poate asigura fonduri pentru realizarea de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare, introducând noţiunea "poate", deci nu obligativitatea respectivă. În urma dezbaterilor, aceste comisii au hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Fac menţiunea că Senatul a modificat titlul ordonanţei, deoarece din eroare materială în titlu apare sintagma "a unor activităţi", care este în plus şi trebuie eliminată. Vă mulţumesc frumos.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva? Domnul Ciuhodaru. Dar dumneavoastră aveţi amendament respins. Nu amendamentul vreţi să-l susţineţi acum. Domnul Ciuhodaru, la dezbateri generale, da?
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Da, domnule preşedinte. Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege nu rezolvă nimic. Este doar o mare cacealma. Un proiect de lege în care se vorbeşte despre "poate" nu rezolvă niciun fel de problemă. Vă reamintesc că am fost cel mai mare susţinător al Institutului "Cantacuzino" şi am propus la proiectul de buget din 2013 alocarea sumelor bugetare necesare pentru repornirea producţiei. Considerăm totodată că, Institutul "Cantacuzino" este un institut de importanţă strategică în caz de dezastru epidemiologic şi că eforturile Statului român trebuie făcute în sensul dezvoltării, conservării acestui institut. Din păcate, pentru că nu s-au alocat sumele necesare la buget la începutul anului 2013, vom constata că şi în acest an nu vom avea vaccinuri antitetanice produse în România, nu vom avea vaccinuri BCG şi vor fi mari probleme în ceea ce priveşte şi vaccinarea antigripală. Este un important obiectiv naţional şi am propus, la un moment dat, ca Institutul "Cantacuzino" să treacă în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că nu vorbim despre o singură fabrică sau despre o simplă fabrică, vorbim despre un institut strategic în ceea ce priveşte securitatea epidemiologică. Din punctul meu de vedere, în momentul în care ne asumăm o astfel de răspundere - şi vă reamintesc că Franţa a luat Pasteur din nou în gestiunea statului şi l-a dezvoltat - acest lucru ar trebui să fie făcut şi în România. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Doamna Gavrilescu, vă rog.
				Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi într-adevăr Institutul "Cantacuzino" nu este o poantă şi nici susţinerea reluării activităţii Institutului "Cantacuzino", domnule deputat. Pot să vă spun că vorbesc în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, care a susţinut şi susţine în continuare reluarea activităţii Institutului "Cantacuzino", nu pentru că este al românilor, ci pentru că poate să devină un institut cu adresabilitate regională. După cum ştiţi foarte bine, în 2010, Agenţia Naţională a Medicamentelor a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât expirase standardul de bune practici şi de fabricaţie, activitatea institutului intrând în declin, acesta fiind chiar în pericol de a-şi închide activitatea. Unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni şi am fost obligaţi să importăm vaccinuri mult mai scumpe şi să ne confruntăm cu crize, cum sunt uneori chiar cea al vaccinului antirabic, de care amintea şi domnul doctor, dar nu numai acesta, ci şi vaccinul antitetanos şi aşa mai departe. Stimaţi colegi, Multe guri rele au spus că zidurile şi terenul acestui Institut "Cantacuzino" ar fi, de fapt, puse în spatele nedeschiderii sau închiderii activităţii acestui institut. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine şi vă rugăm să votaţi pentru reluarea acestei activităţi, ţinând cont că inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii a apreciat activitatea Institutului "Cantacuzino", iar specialiştii care funcţionează în această instituţie sunt de marcă internaţională. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva? Nu. Trecem la amendamente. Există un amendament respins. Domnule Ciuhodaru, vă susţineţi amendamentul? Vă rog.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să fiţi atenţi un singur minut. La art.2, în forma iniţială a proiectului de lege, este precizat că: "Ministerul Sănătăţii poate asigura fonduri pentru realizarea de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare..."; poate că azi, poate că mâine, poate că plouă, poate că ninge, sau poate că treceţi pe roşu, dacă tot nu există nicio reglementare care să pedepsească sau să reglementeze acest lucru. Aşa că amendamentul meu prevede că: "Ministerul Sănătăţii asigură fonduri pentru realizarea de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" a Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei, generată de epidemii şi pandemii. Planul naţional de intervenţie, condiţiile şi termenele de realizarea a acestuia se aprobă prin hotărârea Guvernului". Argumentul este foarte clar. Institutul "Cantacuzino" reprezintă o instituţie de interes naţional strategic, iar că dacă-l lăsăm la formularea cu "poate", s-ar putea ca Institutul "Cantacuzino" să moară. Eu o să vă rog să nu lăsaţi să moară Institutul "Cantacuzino" şi să votaţi acest amendament. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Doamna Nassar, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie. Vă rog.
				Doamna Rodica Nassar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt total de acord cu colegul nostru, domnul doctor Ciuhodaru. Institutul "Cantacuzino" reprezintă o instituţie de interes naţional strategic. Ceea ce a făcut Guvernul actual este ceea ce nu s-a întâmplat până acum şi nu au făcut alte guverne. A deblocat fonduri din bugetul Ministerului Sănătăţii pentru a se relua activitatea Institutului "Cantacuzino". Însă Ministerul Sănătăţii nu dispune de fondurile necesare pentru a finanţa în permanenţă aceste activităţi. Aşa că, prin această ordonanţă de urgenţă, actualul Guvern a oferit posibilitatea deblocării fondurilor pentru reluarea lucrărilor producţiei Institutului "Cantacuzino". Prin urmare, nu poate să fie o regulă generală. Ordonanţa oferă posibilitatea şi, din acest motiv, în textul articolului se spune că "Ministerul poate să asigure fondul pentru realizarea de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" a Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei". Este motivul pentru care, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisia noastră, amendamentul propus de colegul nostru a fost respins. Vorbesc în numele Grupului parlamentar al PSD, care nu va susţine acest amendament.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnul Ciuhodaru. Vă rog.
				Domnul Tudor Ciuhodaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Atât voiam să precizez şi să vă reamintesc: că la proiectul de buget a existat amendamentul grupului nostru parlamentar, prin care se alocau cele 10 milioane de euro necesare funcţionării Cantacuzinoului. Ca să fim mai exacţi. Vă mulţumesc. Şi ca să fim şi mai exacţi, l-aţi respins.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să mai ia cuvântul? Nu. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Cihodaru. Vă rog să votaţi. detalii vot
				Amendamentul a fost respins cu 39 de voturi pentru, şapte abţineri şi 97 de voturi împotrivă. Proiectul de lege trece la votul final.
				La punctul 10 avem Propunerea legislativă privind descentralizarea unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale către autorităţile administraţiei publice locale. Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
				O să ne întoarcem la punctul 4, pentru că, între timp, sunt convins că aţi primit rapoartele. Aţi primit raportul, domnule Cernea? Aţi verificat la căsuţa dumneavoastră? Vă rog să verificaţi căsuţa. Sigur a fost, special l-am trimis, cu dedicaţie. Deci, la punctul 4 (Proiectul de Lege pentru completarea art.43 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune (PL-x 281/2013), din partea comisiei, dau cuvântul domnului preşedinte Gigel Ştirbu.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.43 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege, spre avizare, fiind transmis şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care, până la data întocmirii raportului, nu a transmis un aviz. Comisia a examinat avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ, precum şi expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de lege. Potrivit art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată pentru această iniţiativă legislativă. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.43 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea celor două societăţi - de Radiodifuziune şi Televiziune - cu un nou alineat, care să instituie posibilitatea pentru cele două societăţi de a constitui persoane juridice cu sau fără scop lucrativ, în ţară sau în străinătate, pentru desfăşurarea activităţii specifice. Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei de astăzi, 23 septembrie 2013. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor, o singură abţinere, dealtfel. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.43 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Cernea, aveţi la casetă. Am verificat personal. Nu glumesc. Nu, chiar nu glumesc. Am trimis la casetă, special.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult. Dar eu nu vorbesc numai pentru mine.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă rog eu frumos, vorbiţi pentru...
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Fiecare parlamentar are dreptul să consulte acest material înainte de a exprima un vot. Altfel, despre ce votăm? Despre ce vorbim?
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Deci, ceilalţi au verificat şi au proiectul. Numai la dumneavoastră se întâmplă tot timpul câte un ghinion.
				Domnul Remus-Florinel Cernea: Să-mi arate cine are proiectul, să ridice mâna.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Dar, cine sunteţi dumneavoastră? Vă rog să poftiţi în sală. Vă mulţumesc. Din partea grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader. Vă rog.
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Nu înţeleg caracterul de urgenţă. Deci, nu înţeleg de ce o astfel de modificare a unui articol din lege vine în Parlament pe 17, pe 18 - termen de depunere a amendamentelor şi, pe urmă, astăzi, intră în plen.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă spun eu...
				Domnul Mircea-Nicu Toader: Daţi-mi voie să-mi spun punctul de vedere. Nu există nicăieri să faci de azi pe mâine, dar m-am şi întrebat: domnule, dacă totuşi, Radio-Televiziunea au dreptul să înfiinţeze societăţi, persoane juridice care le aduc şi fonduri, se umblă, cumva, şi la contribuţia cetăţenilor? Taxa de televiziune şi radio? Că înseamnă că au nişte venituri. Pe mine, cel puţin, mă face să cred, ca suspiciune, că, domnule, o şi fi făcut-o, probabil. Are şi data de înfiinţare pe undeva, eu ştiu prin ce ţară, că spune "şi în ţară şi în străinătate". Şi, acum, trebuie acoperită de Parlament. Sigur, nu mai dăm ordonanţe, de acord. Dar nici să dăm de azi pe mâine o modificare legislativă, mai ales că termenul de decădere, de aprobare tacită este 31 octombrie. Explicaţi-mi şi mie, cel puţin, de la nivelul comisiei, de ce, dacă avem termen pe 31 octombrie, am făcut-o de ieri pe azi, fără să avem vreun amendament, sau să ni se motiveze. Şi chiar aş ruga pe reprezentantul ministerului să ne spună de ce atâta urgenţă şi, dacă, cumva, are intenţia să micşoreze şi taxa de radio şi televiziune, pentru că are o sursă, probabil, vreo intenţie favorabilă, cine ştie ce societate şi persoană juridică care aduc multe venituri celor două instituţii.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnul Ştirbu. Vă rog.
				Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Pentru domnul Toader, întrebarea pe care aţi adresat-o, vreau să vă spun că România este semnatara Convenţiei Europene privind televiziunea transfrontalieră. În baza acestei convenţii, ţările semnatare îşi păstrează normativele naţionale, iar Republica Moldova are anumite normative prin care se specifică clar că Societăţile de Radio şi Televiziune aparţinătoare altui stat trebuie să înfiinţeze societăţi sau persoane juridice cu scop lucrativ sau nelucrativ. Adică, ei nu mai pot transmite prin cablu decât dacă există o societate aparţinătoare SRTV-ului... (Vociferări.) Bun, OK! Acum, caracterul de urgenţă, vizavi de caracterul de urgenţă. Completarea art.43 prezintă un caracter de urgenţă prin faptul că această modificare va permite atingerea scopului definitiv al acestei modificări. Adică, trebuie să înţelegeţi că sunt nişte paşi făcuţi. Există anumite discuţii cu partenerii care trebuie... e definitiv. Bun. OK. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Alte...? Domnul Márton Árpád. Vă rog, din partea grupului parlamentar al UDMR.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, În mod evident este o modificare, mi se pare acceptabilă, dar trebuie să accentuez că în cazul acesta domnul Cernea are dreptate. Onor stafful Camerei Deputaţilor, având în vedere că pe data de 11, într-o şedinţă de Guvern de miercuri s-a adoptat acest proiect de lege care a intrat la noi şi a fost înregistrat pe 17 septembrie, să nu fi dat termen, să nu fi propus Biroului permanent - care a votat fără să fie atent - termen de depunere a amendamentelor pe 18 şi depunerea raportului pe 20, ci ar fi dat un termen rezonabil, în care săptămâna viitoare, cu toţii, am fi primit din timp acest raport, acea întârziere de o săptămână nu ar fi împiedicat cu nimic. Şi asta a fost în discuţie în comisie. Am fost pentru, pentru că am fost convocaţi, nu aveam de ce să obiectăm asupra fondului, dar modalitatea în care se lucrează în continuare în această Cameră este, în continuare, şi pentru noi, inacceptabilă. Deci, graba nu se prea justifică şi puteam foarte uşor să dezbatem, în timp optim, să depunem raportul în timp optim şi toţi deputaţii să primească acest raport. Asta ar fi fost corect. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Şi eu vă mulţumesc, domnule Márton. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.
				La punctul 11 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de Cercetare în domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, vă rog, domnule Zisopol.
				Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de Cercetare în domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de Cercetare în domeniul Antiprotonilor şi al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Convenţia reprezintă o înţelegere internaţională care prin obiectul de reglementare intră sub incidenţa Legii nr.590/2003 privind tratatele, urmând a fi supusă spre ratificare Parlamentului. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii, în şedinţa din 18 septembrie 2013, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt luări de cuvânt? Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Radu Zlati: Radu Zlati, parlamentar de Cluj, Colegiul nr.5. Atât în cadrul comisiei, colegii mei liberali şi cu mine, cât şi în plen, am votat şi vom susţine acest proiect de lege, deoarece, din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, prin participarea la construcţia şi exploatarea Centrului FER se creează posibilităţi de dezvoltare tehnologică şi de investiţii în România, în domenii conexe, atât pentru firmele româneşti, cât şi cele internaţionale, care vor comercializa rezultatele cercetării desfăşurate în cadrul acestui centru. În al doilea rând, credem că într-o ţară care-şi vinde cu nepăsare resursele din afară, ar fi păcat de Dumnezeu să nu utilizăm această resursă practic inepuizabilă care este inteligenţa românească. De aceea, vom vota şi vă invităm şi pe dumneavoastră să susţineţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumim, domnule Zlati. Dacă mai doreşte cineva? Nu. Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.
				La punctul 12, avem Proiectul de Lege privind emisiile industriale. Dacă, din partea Guvernului, vă rog, doamna Jugănaru, din partea Ministerului Mediului.
				Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua! Prezentul proiect de act normativ transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/75 privind emisiile industriale, prevenirea şi controlul integrat al poluării. Această nouă reglementare europeană este rezultatul reunirii prin procedeul de reformare a 7 directive într-una singură. La nivel naţional, cele 7 directive din domeniul emisiilor industriale incluse în IED sunt transpuse în acte normative corespunzătoare. Având în vedere obligaţiile ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte asigurarea transpunerii şi implementării corecte şi integrale a acquis-ului Uniunii Europene, s-a elaborat prezentul proiect de lege. Asigurarea fondurilor necesare investiţiilor pentru modernizarea instalaţiilor în vederea conformării cu prevederile noului act normativ, acolo unde este necesar, este obligaţia operatorilor unor astfel de instalaţii, în condiţiile legii. Având în vedere cele expuse anterior şi luând în considerare dezbaterile care au avut loc în comisiile de specialitate, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice propune adoptarea prezentului proiect, cu amendamentele convenite în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Almăjanu, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Vă rog.
				Domnul Marin Almăjanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil proiectul de lege. Prezentul proiect de lege transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/75 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.334 din 17 decembrie 2010. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 18 septembrie 2013. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind emisiile industriale, cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. Vă rog, domnule Tinel.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am o întrebare pentru reprezentantul Ministerului Mediului. Am să citesc art.1 din prezenta lege, pentru că el modifică un cadru în text, sau un spectru larg de acte normative în vigoare. Zice: "Prezenta lege are ca scop prevenirea şi controlul integrat al poluării rezultate din activităţi industriale, stabilind condiţiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi pentru prevenirea generării deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său". Şi întrebarea mea este: prezenta lege, prin noua terminologie de aviz extins de mediu, la art.14, dacă nu mă înşel eu, Autoritatea Integrată de Mediu, e vorba, reglementează şi modul de exploatare a zăcămintelor neferoase de la Roşia Montană? Deci, eu întreb: se referă şi la modul de exploatare a zăcămintelor aurifere şi argentifere de la Roşia Montană? Sau exclusiv, pentru că în anexă, în Anexa nr.1 şi celelalte anexe care explicitează termenii şi modalităţile de punere în practică, nu se face... referire la cianuri se face, dar vizavi de exploatarea şi valorificarea aurului şi argintului, nu.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă mulţumesc. Cine mai doreşte? Doamna Jugănaru, vă rog să-i răspundeţi domnului Tinel Gheorghe.
				Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru: Acest proiect nu face referire la exploatările miniere.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da, vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva? Nu. Trecem la Capitolul de amendamente admise. Sunt 129 de amendamente admise. Dacă de la punctul 1 la punctul 29 aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc. Dacă la Anexa nr.1, aveţi observaţii? Nu sunt. Anexa nr.2. Nu sunt. De la Anexele nr.3 până la Anexele nr.8. Dacă sunt observaţii? Domnul Tinel. Vă rog. La Anexa nr.3, sunt observaţii? Nu. La ce? A trecut trenul. Anexa nr.4, aveţi observaţii? Nu. Anexa nr.5? Nu. Anexa nr.6? Nu. Anexa nr.7? Nu. Anexa nr.8? Nu. Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final. Vă rog să fiţi atent, domnule Tinel. Îmi pare rău pentru dumneavoastră. Astăzi nu prea aţi fost în formă.
				La punctul 13 avem Propunerea legislativă pentru completarea art.42 din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Din partea comisiei? Vă rog, domnule Munteanu, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.
				Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, E vorba despre faptul că, în data de 18 februarie, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui raport suplimentar, a unui nou raport. Precizez că acel titlu pe care l-aţi auzit se traduce Programul Rabla la tractoare şi maşini agricole autopropulsate. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere toate avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, cât şi punctul de vedere al Guvernului. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptată cu 30 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, în şedinţa din 10 septembrie 2013. Senatul a respins această propunere. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Dacă, din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, din partea liberalilor. Domnul deputat.
				Domnul Dumitru-Verginel Gireadă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă pentru completarea art.42 din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, transmisă cu adresa PL-x 760 din 29 noiembrie 2010 şi înregistrată cu nr.24/811/02.XII.2010. În şedinţa din ziua de 18 februarie 2013, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 24 noiembrie 2010. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat a art.42 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul posibilităţii producătorilor agricoli de a achiziţiona tractoare noi sau maşini agricole autopropulsate, în schimbul predării spre casare a unui utilaj agricol uzat. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Vă mulţumesc. Domnule Gheorghe Tinel, vă rog.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi, în Comisia de specialitate, aşa este, am votat împotriva eliminării a două amendamente. În primul rând că, în legislatura trecută, în comisie, indiferent de spectrul politic, aprobasem forma agreată. Era vorba de 50% din prima aceea de 17 mii de lei, fără ca aceasta să depăşească pentru persoana fizică 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou sau al maşinii agricole autopropulsate noi, iar pentru persoana juridică 40% din preţul de achiziţie fără TVA. Acum vine Guvernul şi onor putere şi spune nu, unificăm cele două propuneri şi facem 40%. Eu zic că decât deloc, şi 40% e bine. Însă art.42 alin.(4), care spunea că de prevederile alin.(2) beneficiază şi proprietarii de tractoare uzate şi maşini agricole autopropulsate uzate, în vederea achiziţionării unui tractor nou de 300 cai putere sau a unei maşini agricole autopropulsate noi în schimbul predării spre casare a cel mult zece tractoare uzate sau zece maşini agricole autopropulsate, se elimină şi noi credem că amendamentul ăsta ar trebui să rămână, să ştiţi. Pentru că toate parcurile de utilaje agricole sunt vechi. Iar prima aceasta de casare de 40% nu acoperă din fondul de mediu toate nevoile şi necesităţile celor care lucrează pământul în momentul de faţă şi v-aş ruga ca acest alin.(4) să rămână în forma în care el a fost redactat iniţial. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu. Vă rog, domnule deputat.
				Domnul Valeriu-Andrei Steriu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PSD salută această iniţiativă legislativă în dezbatere de trei ani. Aş vrea să amintesc colegului care a vorbit înainte faptul că de la 50% a coborât la 40% pe semnătura fostului premier Boc. Deci, de acolo au plecat cele 10%, în urma unei analize vizavi de ajutorul de stat permis de către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, raportul favorabil obţinut săptămâna trecută în Comisia pentru agricultură este mai mult decât de apreciat. Ne bucurăm că fermierii vor avea din acest moment prin acest program posibilitatea să înlocuiască vechile tractoare. Este pentru prima oară când un astfel de program prinde contur în România şi, pe de altă parte, trebuie să ne uităm la impactul pozitiv asupra mediului şi, de asemenea, asupra competitivităţii fermierilor de acum încolo. Sperăm că acest proiect să fie cât mai rapid pus în practică şi, evident, din partea a doua a anului viitor, odată cu fondurile europene, să avem o completare şi o înnoire a parcului de tractoare. Mulţumesc mult.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva. Nu. Trecem la capitolul de amendamente admise. Dacă aveţi observaţii la amendamentele 1 de la 4. Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final.
				Avem, la punctul 14, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Domnul Florin Iordache, preşedintele Comisiei pentru muncă. Vă rog.
				Domnul Florin Iordache: În cazul acestei propuneri legislative am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, al Comisiei juridice, cât şi punctul de vedere al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.52/2011. Principalele modificări se referă la definirea clară a ocupaţiilor necalificate, extinderea beneficiarilor de lucrări şi la alte categorii de angajatori, reglementarea timpului de desfăşurare a activităţii cu caracter ocazional de către zilierul minor, precum şi corelarea activităţilor desfăşurate de zilieri cu clasificarea activităţilor din economia naţională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului cu amendamente, cât şi pentru respectarea celor de tehnică legislativă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Din partea UDMR-ului vă rog.
				Domnul Kerekes Károly: Mulţumesc, domnule preşedinte. În opinia Grupului parlamentar al UDMR acest proiect de lege este foarte util. Vine în completarea şi modificarea Legii nr. 52/2011. Aş vrea să reamintesc că la acea vreme când noi am iniţiat acea Lege nr.52/2011, deci Grupul parlamentar al UDMR, atunci, la vremea aceea, acea iniţiativă a provocat discuţii vii, în sensul că este sau nu necesară această reglementare. Pe parcursul timpului de aplicare s-a dovedit faptul că am avut dreptate şi aveam nevoie de această reglementare. Dar, pe parcursul aplicării acestei legi s-a mai constatat că această reglementare are nişte goluri, nişte lipsuri. Şi în acest sens vine acest proiect de lege şi completează acea reglementare. Deci, grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege. Când ajungem la textul legii, domnule preşedinte, aş avea la pct.1 o precizare, voi interveni atunci.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Mulţumesc, domnule Kerekes. Vă rog, PDL-ul, domnul deputat.
				Domnul Iulian Vladu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, La Comisia pentru muncă s-a produs o eroare, o scăpare legislativă. Am avut în dezbatere două iniţiative legislative cu aceeaşi tematică. Normal era să facem un raport comun şi conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, art.68, să luăm de bază prima iniţiativă legislativă şi să le discutăm împreună şi prima iniţiativă legislativă să fie de bază, iar cealaltă iniţiativă legislativă să vină să completeze prima iniţiativă legislativă. S-a făcut o greşeală şi propun ca PL-x 217 şi PL-x 682, care se află la poziţia 58, să fie retrimise la comisie şi să le discutăm împreună şi să creăm un singur raport.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Mulţumesc. Domnule Iordache, vă rog. Domnule Ialomiţianu, vă rog.
				Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Aceste două iniţiative le-am discutat împreună. Pentru că la una din iniţiative punctul de vedere al Guvernului a fost de susţinere, cea de-a doua iniţiativă, care viza condiţii similare şi precizări similare, dar pe care Guvernul nu o susţinea, şi, în plus, Guvernul, la unul din articole, nu preciza legea, care între timp se modificase, noi le-am discutat împreună, nu putem veni cu raport comun. La unul am venit cu raport de respingere, la celălalt am venit cu raport de adoptare, cu amendamentele, repet, care au rezultat din comisie. Mulţumesc. Deci, comisia, nu suntem de acord cu retrimiterea. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Doamna Tudorie, vă rog.
				Doamna Violeta Tudorie: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Consider că simţim nevoia constantă de a atrage atenţia şi de a comenta chestiuni care nu au legătură cu proiectul de lege. Legislaţia noastră privind munca zilierilor este de natură să crească flexibilitatea ocupării şi să permită o adaptare mai uşoară la cerinţele de piaţă. În economie, au fost, sunt şi vor fi activităţi cu un caracter ocazional, sezonier, iar noi suntem chemaţi să dăm un cadru legal acestei realităţi. Consider că proiectul de lege cu amendamentele admise îmbunătăţeşte legea în vigoare, facilitează aplicarea acesteia şi este benefică atât pentru lucrători şi angajatori şi pentru instituţiile publice care controlează aplicarea legii şi supraveghează relaţiile de muncă. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc şi eu. Domnule Tinel, vă rog.
				Domnul Tinel Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Colegul meu v-a explicat poate nu foarte clar că prima iniţiativă în acest domeniu a fost în 2011 a Partidului Democrat Liberal. Ulterior, în 2013, PSD-ul, o parte din colegii dumneavoastră, iniţiază un alt proiect de lege cu acelaşi conţinut şi aceeaşi temă. Comisia de muncă, conform art.68, aşa este, trebuia, dacă ai două proiecte de acte normative cu acelaşi text, cu acelaşi conţinut, iei textul primului de bază şi al doilea text îl propui ca şi amendament. Numai că furtul intelectual se practică şi atunci respingi prima iniţiativă legislativă, îţi însuşeşti tu conţinutul prin a doua iniţiativă legislativă şi-l aprobi. Şi apare că PSD-ul are iniţiativă, iată, pe partea de... Nu e corect, să ştiţi. Dacă am ajuns şi aici să ne furăm între noi, nu cred că e cea mai corectă, eu ştiu, sau cel mai corect mod de a ne exprima. Iar colegul meu a avut o propunere: să retrimitem la comisie şi să reanalizăm în prisma lui 68, aşa cum trebuie, adică să luăm textul de bază, cel din 2011, pentru că ele sunt identice şi să venim cu al doilea text din 2013 ca amendament. Asta vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot pentru a intra totuşi în termenii regulamentului. Mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Daea.
				Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Logica nu se supune la vot. Poţi să supui acte normative, poţi să supui texte, dar logica nu. Pentru că, stimaţii colegi spuneau şi au repetat că textele sunt identice şi că se pot vota ca amendamente. Este mult prea pretenţios, ca să nu luăm în calcul ceea ce în mod firesc stabileşte Legea 24 de tehnică legislativă, iar intervenţia colegului Iordache este o intervenţie şi justificată şi construită pe termeni juridici. Motiv pentru care, domnule preşedinte, lăsaţi votul şi nu vă lăsaţi sedus de întreruperile acestea permanente care vor să construiască ceea ce de mult s-a distrus.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Vă mulţumesc, domnule Daea. Domnule Márton Árpád, vă rog.
				Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Când s-a creat noua majoritate şi înainte de a se crea această majoritate, de la acest microfon, tot timpul s-a invocat necesitatea respectării regulamentului, că şi de acum încolo, n-aş fi intervenit de la acest microfon dacă onoratul nostru coleg nu ar fi încercat să ne dea nişte lecţii. Stimate coleg, Permiteţi-mi să citesc art.68 alin.(1) şi (2): "În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport." Deci, un singur raport şi nu două. Scurt pe doi. Alin.(2): "Prima iniţiativă legislativă va fi reţinută de comisie ca proiect de bază..." deci, prima. "...pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre adoptare". Deci asta este procedura. Colegii noştri din PDL, pe procedură, au avut dreptate. Din păcate, atunci când s-a dezbătut acea lege, s-a făcut o mare eroare când nu s-au specificat cele pe care le conţine acest raport. Deci, avem nevoie urgentă de această lege, ca atare, noi vom vota pentru această lege, pe de o parte. Pe de altă parte, ne vom abţine la retrimiterea la comisie, pentru că, din păcate, urgenţa legii reclamă să fie adoptată. Dar, pe procedură, n-aveţi dreptate când aţi procedat aşa. Nici domnul preşedinte, nici onoratul nostru coleg. Vă mulţumesc.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Da. Mulţumim, domnule Árpád. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tinel, de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
				Cu 20 voturi pentru, 12 abţineri şi 71 de voturi împotrivă, proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi. Trecem la amendamentele admise. Dacă aveţi observaţii de la punctul 1 la punctul 16. Domnule Kerekes, vă rog. Să-mi specificaţi la ce punct aveţi observaţii.
				Domnul Kerekes Károly: Domnule preşedinte, La punctul 1, unde e vorba de determinarea beneficiarilor de lucrări, este o eroare tehnică, în opinia noastră.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Unde anume? La amendamente admise suntem acum, domnule Kerekes. Deci, dacă de la punctul 1 la punctul 16, aveţi observaţii. Nu sunt. Trecem mai departe, la amendamente respinse, punctul 1. Vă rog, domnule Kerekes.
				Domnul Kerekes Károly: Deci, am discutat acest lucru şi cu domnul preşedinte al comisiei. La punctul 1, unde se determină beneficiarul de lucrări, în textul proiectului este o eroare tehnică, când se referă la persoană fizică autorizată, nu este corect aşa. Trebuie să formulăm în felul următor: "persoană fizică". Atât. Pentru că dacă lăsăm şi "autorizată", atunci înseamnă că fermierul cu zece vaci care ar angaja o persoană pentru curăţirea grajdului, n-ar putea s-o facă, pentru că mai întâi trebuie să aibă o fermă autorizată. Deci, ţăranul care are posibilitate să angajeze ziler, de ce să n-o facă? Deci, corect aşa ar fi: "persoană fizică". Cred că este o eroare tehnică.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Kerekes, deci la punctul 1 la amendamente respinse susţineţi dumneavoastră asta? Că eu nu găsesc.
				Domnul Kerekes Károly: La admise.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: A, era la admise, totuşi. Iertaţi-mă.
				Domnul Kerekes Károly: Domnule preşedinte, Am intervenit... n-am avut amendament respins. Am venit acum că am constatat că este vorba de o eroare tehnică. Am discutat acest lucru şi cu preşedintele comisiei.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Iordache, sunteţi de acord cu...? Vă rog, domnule Máté.
				Domnul Máté András-Levente: Acolo, domnule preşedinte, unde se dă definiţia beneficiarului, corect ar trebui inclus pe lângă "persoană fizică autorizată" şi "persoană fizică". Şi textul curge în continuare. Numai se adaugă şi "persoană fizică".
				Domnul Viorel Hrebenciuc: "...şi întreprinzătorul persoană fizică... la întreprinderi individuale".
				Domnul Máté András-Levente: "...persoană juridică, persoană fizică autorizată, persoană fizică..." şi curge textul în continuare.
				Domnul Viorel Hrebenciuc: Domnule Iordache, vă rog să vă manifestaţi. Sunteţi de acord? Da. Bine. Dacă sunteţi de acord, supun votului dumneavoastră... Deci, o eroare materială, suntem de acord cu toţii. Cine este pentru? detalii vot
				Vă mulţumesc. Cu 92 de voturi pentru, două abţineri, trei împotrivă, s-a îndreptat eroarea materială. Acelaşi lucru este şi la Anexa nr. 2. La amendamente respinse, acelaşi lucru. Am rugămintea să verificaţi atent acest subiect. Proiectul de lege trece la votul final. Stimaţi colegi, mai sunt trei minute. Vă propun să nu mai intrăm în proiecte de lege care sunt respingeri, pentru că Biroul permanent a hotărât să facem o sesiune specială. Îmi cer scuze că terminăm cu trei minute mai repede, domnule Tinel. Vă mulţumesc. O seară bună.
				Vă informez, în acelaşi timp, în conformitate cu prevederile art.16 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1992, cu proiectele de lege adoptate de ambele Camere ale Parlamentului care pot fi contestate la Curtea Constituţională: Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2013; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2013 şi ultima, Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2013. Vă mulţumesc. Toate cele bune. Mâine se continuă cu ordinea de zi care v-a fost remisă.
				După pauză
				În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
				Domnul Ioan Oltean: Bună seara, stimaţi colegi. Daţi-mi voie să deschid şedinţa consacrată, prima parte, răspunsurile orale pe care membrii Guvernului le dau la întrebările şi interpelările dumneavoastră, iar partea a doua a şedinţei noastre o vom consacra prezentării pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.
				O să rog întâi pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru a răspunde domnului deputat Pâslaru Florin, legat de întrebarea intitulată "Modalitatea de achiziţie a serviciilor". Doamna ministru, aveţi cuvântul. Vă rog să prezentaţi pe scurt răspunsul ministerului pe care-l reprezentaţi.
				Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice): Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art.141 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori publici şi privaţi. Contractarea serviciilor se realizează pe baza principiului concurenţei, eficienţei şi transparenţei şi se supune legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice, respectiv OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul serviciilor sociale, obligaţia de aplicare a OUG nr. 34/2006 se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu echivalentul în lei a sumei de 130 de mii de euro. De asemenea, obligaţia de aplicare a ordonanţei se limitează la prevederile art.35-38, modul de întocmire şi specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini, şi art.56, obligaţia publicării anunţului de atribuire pentru contractele a căror valoare este mai mare sau egală cu echivalentul în lei a sumei de 130 de mii de euro, precum şi la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevăzute la art.2 alin.(2), respectiv, nediscriminare, tratament egal, recunoaştere reciprocă, transparenţă, proporţionalitate din actul normativ sus-menţionat.
				Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc, doamna ministru. Dacă domnul deputat doreşte să intervină pentru a-şi exprima într-un fel sau altul poziţia faţă de răspuns. Domnule deputat Pâslaru, vă rog.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doamna ministru, Răspunsul mă mulţumeşte. Sper însă ca răspunsul scris să fie mult mai detaliat. Dar pentru ceea ce mi-aţi prezentat acum vă mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Doamna ministru Georgeta Bratu, mai aveţi o întrebare din partea aceluiaşi domn deputat Pâslaru Florin, legat de majorarea venitului minim garantat. Vă rog să faceţi şi această prezentare.
				Doamna Georgeta Bratu: Mulţumesc. Guvernul a adoptat în data de 21 mai 2013 Ordonanţa de urgenţă nr.42 pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, iniţiată de Ministerul Muncii, care prevede majorarea ajutorului social, precum şi a alocaţiei de susţinere a familiei pentru a compensa creşterea preţurilor la gaze naturale şi energie. Menţionăm că, în prezent, proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă se află în dezbatere parlamentară la Camera Deputaţilor, Cameră decizională. Reglementările cuprinse în actul normativ privesc următoarele: majorarea nivelului venitului minim garantat cu 8,5% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013 şi cu 4,5% începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2014, majorarea limitei de venituri până la care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei, de la 370 de lei pe membru de familie la 530 lei pe membru de familie, cu menţinerea a două intervale de venituri 0-200 lei pe persoană şi 201, respectiv, 530 lei pe persoană, şi a cuantumului alocaţiei pentru susţinerea familiei cu 30% începând cu drepturile aferente lunii iulie 2013. În lucrare o să prezentăm şi tabelele comparative cu veniturile.
				Domnul Ioan Oltean: O să vă rog foarte pe scurt.
				Doamna Georgeta Bratu: Nu. N-o să le mai citesc, o să le prezentăm în forma scrisă. Pentru utilizatorii de gaze naturale pentru încălzirea locuinţei, aceştia sunt cuprinşi deja în măsurile de protecţie socială existente în Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2011, măsuri care, aşa cum reglementează şi actul normativ, pot fi ajustate în funcţie de evoluţia preţurilor şi a veniturilor populaţiei. Ajustările au fost deja realizate prin Ordonanţa nr.27/2013, iar proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe, în baza căreia au fost introduse ajutoarele pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică, se află în prezent în dezbatere parlamentară la Senat. Mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc, doamna ministru. Domnule deputat Florin Pâslaru, vă rog.
				Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doamna ministru, Răspunsul este foarte bun şi m-a edificat în nedumerirea pe care o aveam. Vă mulţumesc mult.
				Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Dacă din partea Ministerului Apărării este cineva? E la Senat? Deci, avem şi din partea Ministerului Apărării Naţionale. Avem o întrebare adresată de către domnul deputat Roman Cristian Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, referitor la transfer de terenuri. Dacă domnul deputat este prezent în sală? Nu este prezent. Avem aici o doamna secretar de stat Otilia Sava. Doamna ministru, o să vă rog să mă ascultaţi puţin. Nu este aici domnul deputat. În situaţia aceasta, o să vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul la interpelare şi considerăm problema încheiată. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Să aveţi o după-amiază plăcută şi dumneavoastră, şi doamna ministru Bratu. Mai aveam planificat astăzi un răspuns pentru doamna Bogdănici Camelia-Margareta, din partea Grupului PDL. Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat un nou termen, o amânare a prezentării răspunsului. În consecinţă, noi am aprobat. O să vă comunicăm din timp noua planificare, noua programare, pentru a beneficia de răspunsul din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. Stimaţi colegi, Aici încheiem prima parte a şedinţei consacrată răspunsurilor orale.
				Intrăm la partea a doua a şedinţei consacrată prezentării pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului. Am să o iau în ordine.
				O să rog pe domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, dacă doreşte să prezinte... are o interpelare pe scurt. Foarte pe scurt, domnule deputat. Vă rog, aveţi cuvântul.
				Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interpelarea mea se adresează Ministerului Dezvoltării Regionale, domnul ministru Dragnea, şi se referă la modalitatea sau, eu ştiu, posibilitatea de a finanţa în continuare lucrările începute pe OG nr.7, pentru că foarte multe localităţi din colegiul meu, şi am în forma scrisă, le enumăr acolo, cu procent, perioadă de începere a lucrărilor, procentul de finanţare şi stadiul actual al lucrărilor, sunt în stadiul de a aştepta finalizarea şi recepţia lucrărilor. Şi din acest motiv am adresat această interpelare, pentru că dacă nu se finalizează, sunt lucrări începute din 2006, există riscul ca miliardele de lei investite să se ducă pe apa sâmbetei. Mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
				O rog pe doamna deputat Liliana Mincă, care are pregătite patru interpelări, să prezinte pe scurt eventual o interpelare, restul să le depună în scris la secretariatul Camerei. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.
				Doamna Liliana Mincă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am trei interpelări adresate domnului Liviu Nicolae Dragnea, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Prima interpelare este legată de realizarea obiectivului de modernizare a Drumului comunal 17 în satele Ungureni, Epureni, Iacobeni, Hulub, comuna Dângeni, judeţul Botoşani. În calitate de deputat al Colegiului 3 Săveni, judeţul Botoşani, am fost sesizată de către reprezentanţii locali ai localităţilor Ungureni, Epureni, Iacobeni, Hulub, comuna Dângeni, pentru soluţionarea... privind atragerea sumelor necesare pentru finalizarea investiţiilor de modernizare a drumului comunal 17 în satele mai sus menţionate din judeţul Botoşani, având în vedere faptul că proiectul este în derulare. În acest sens, am formulat şi depus amendamente cu prilejul dezbaterii Legii bugetului pentru anul 2013, referitoare la investiţiile necesare pentru asigurarea unui nivel minim de civilizaţie în colegiul pe care-l reprezint. Concret, este vorba despre atragerea sumelor necesare solicitate de către reprezentanţii locali pentru finalizarea obiectivului de investiţii pentru modernizarea Drumului comunal nr.17 în Ungureni, Epureni, Iacobeni, Hulub, comuna Dângeni, judeţul Botoşani. Întrebarea mea este: când vor fi alocate sumele necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii pentru modernizarea acestui Drum comunal nr.17 în Ungureni, Epureni, Iacobeni, Hulub, din comuna Dângeni, judeţul Botoşani. O altă interpelare este adresată tot domnului ministru Liviu Nicolae Dragnea, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, o reprezintă realizarea obiectivului pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă din satul Bogdăneşti, comuna Santa Mare, judeţul Botoşani. În calitate de deputat al Colegiului 3 Săveni, judeţul Botoşani, am fost sesizată de către reprezentanţii legali ai comunei Santa Mare pentru soluţionarea privind atragerea sumelor necesare pentru investiţii. În acest sens, am formulat şi depus amendamente cu prilejul dezbaterii Legii bugetului pentru anul 2013, referitoare la investiţiile necesare pentru asigurarea unui nivel minim de civilizaţie, cât şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale în colegiul pe care îl reprezint. Concret, este vorba despre suma de 250 mii lei, solicitată de către Primăria comunei Santa Mare, pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă din satul Bogdăneşti, comuna Santa Mare, judeţul Botoşani. Întrebare mea este: când vor fi alocate sumele necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă din satul Bogdăneşti, comuna Santa Mare, judeţul Botoşani. Iar ultima interpelare este adresată tot domnului viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Obiectul interpelării îl reprezintă construcţia căminului cultural în satul Santa Mare, din comuna Santa Mare, judeţul Botoşani. Tot în calitate de deputat al Colegiului 3 Săveni, judeţul Botoşani, am fost sesizată de către reprezentanţii legali ai comunei Santa Mare pentru soluţionarea privind atragerea sumelor necesare pentru investiţii. Am făcut în acest sens amendamente cu privire la dezbaterea Legii bugetului pentru anul 2013, referitoare la investiţiile necesare pentru asigurarea unui nivel minim de civilizaţie în colegiul pe care îl reprezint. Concret, v-am spus, este vorba despre atragerea sumelor necesare solicitate de către Primăria comunei Santa Mare, pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru construcţia căminului cultural în satul Santa Mare, din comuna Santa Mare. Întrebarea este: când vor fi alocate sumele necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru construcţia căminului cultural în satul Santa Mare, din comuna Santa Mare, judeţul Botoşani. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
				Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.
				O s-o rog acum pe doamna deputat Camelia Bogdănici să prezinte şi Domnia Sa, pe scurt, interpelarea adresată unui membru al Guvernului. Stimată colegă, aveţi cuvântul.
				Doamna Camelia-Margareta Bogdănici: Bună seara, domnule preşedinte. Bună seara, dragi colegi. Interpelarea mea este adresată doamnei Ramona Nicolae Mănescu, ministrul transporturilor, şi se referă la impactul OUG nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor asupra implementării de către spitalele CFR a proiectelor cu finanţare europeană. În această interpelare aduc un memoriu dat de Asociaţia spitalelor căi ferate, asociaţie înfiinţată în 2011, asociaţie formată din Spitalul Clinic Căi Ferate 2 din Bucureşti, Spitalul General Căi Ferate Paşcani şi Spitalul General Căi Ferate Simeria, care au aplicat pentru un proiect în 2012, un proiect european şi care în acest moment au primit un răspuns de respingere a tuturor celor trei spitale, pentru că proiectul a fost depus de asociaţie, iar în acest moment la Ministerul Transporturilor nu figurează decât Spitalul Căi Ferate din Bucureşti, iar trecerea Spitalului General Căi Ferate Paşcani şi a Spitalului General Căi Ferate din Simeria din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătăţii conduce la pierderea finanţării proiectului "Sistem informatic privind managementul actului medical", un proiect care are o valoare totală de 6.314.750,28 de lei, şi excluderea celor trei unităţi sanitare pentru o perioadă de doi ani de la participarea la selecţia publică de proiecte cu finanţare nerambursabilă. Eu cer încă o dată părerea ministrului transporturilor privind acest lucru care este extrem de grav, mai ales că pierdem şi bani. Mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.
				O rog acum pe doamna deputat Sandală-Maria Ardeleanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, tot pe scurt, să prezinte şi Domnia Sa interpelarea.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună seara! Interpelarea mea este adresată domnului doctor Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român. Stimate domnule preşedinte Lilian Zamfiroiu, Pe 20 septembrie am participat la Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului "Eugeniu Coşeriu", ediţia a XII-a, desfăşurat la Cernăuţi, prilej cu care mi s-a adus la cunoştinţă situaţia acestei publicaţii, de către redactorul-şef al revistei "Glasul Bucovinei", doamna profesor doctor Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române şi director al Editurii "Alexandru cel Bun". Cunosc foarte bine revista "Glasul Bucovinei", o revistă trimestrială de istorie şi cultură care a reunit în cei 19 ani de existenţă importante studii şi cercetări despre tradiţia românească a Bucovinei, semnate de autori români şi străini. "Glasul Bucovinei" este una dintre cele mai importante reviste cu rol marcant în intensificarea legăturilor României cu diaspora. Din informaţiile primite, am aflat că există probleme în ceea ce priveşte finanţarea numerelor 3-4/2012 ale revistei, ceea ce pune în pericol de fapt însuşi viitorul acestei publicaţii. Având în vedere activitatea impresionantă a colectivului redacţional al revistei şi faptul că aceasta va împlini 20 de ani de existenţă în 2014, aş dori să ştiu, stimate domnule preşedinte Lilian Zamfiroiu, care este poziţia Institutului Cultural Român faţă de soarta revistei "Glasul Bucovinei". De asemenea, vă rugăm respectuos să nu întrerupeţi finanţarea tipăririi revistei "Glasul Bucovinei", fiind convinşi că nu doriţi ca numele dumneavoastră să fie asociat acestui nedorit eveniment. Totodată, am dori urgentarea răspunsului pe care Institutul Cultural Român îl datorează colectivului redacţiei revistei "Glasul Bucovinei", ca urmare a memoriului înregistrat cu nr.9434 din 26 august 2013. Rog primirea unui răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.
				Îl invit acum la microfon pe domnul Ion Bălan, deputat din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a-şi prezenta şi Domnia Sa interpelarea. Vă rog.
				Domnul Ion Bălan: Bună seara. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează Ministerului Educaţiei Naţionale, domnului ministru Remus Pricopie, şi se intitulează "Decontarea navetei elevilor din judeţul Tulcea". Domnule ministru, Problema decontării de către Ministerul Educaţiei a navetei pentru copiii care nu învaţă în localitatea de domiciliu a devenit acută acolo unde familiile sărace nu au niciun fel de altă posibilitate să-i trimită la şcoală, venit insuficient, distanţe mari faţă de şcoală şi lipsa posibilităţilor de cazare. Vă prezint cazul Liceului Tehnologic Topolog, judeţul Tulcea, care are restanţă la plata navetei elevilor către firma transportatoare în valoare de 75.478 lei. Restanţele se înregistrează începând din luna noiembrie 2012 şi nu se ştie cât timp va mai accepta respectiva firmă să transporte elevii pe datorie. Iminentul refuz al acesteia va atrage automat abandonul şcolar pentru că familiile sărace despre care vorbesc şi-au trimis copiii la şcoală tocmai pentru că era transportul asigurat. În acelaşi timp, restanţele uriaşe vor face imposibilă găsirea unei alte firme care să asigure naveta copiilor în situaţia în care cererile de transport continuă să vină şi din alte localităţi, în afara celor aflate pe rutele operate în prezent, Topolog, Dăeni, Ostrov şi retur, respectiv Topolog, Ciucurova şi retur. Dată fiind gravitatea situaţiei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: când estimaţi că va achita Ministerul Educaţiei sumele restante către Liceul Topolog? Ce altă soluţie aveţi în vedere pentru evitarea abandonului şcolar? Luaţi în calcul plata eşalonată a datoriilor care ar ajuta la menţinerea contractului actual cu firma transportatoare? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
				Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Nu mai avem deputaţi care şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta de la microfonul Camerei interpelările adresate Guvernului şi atunci am să dau citire celor care au ales calea depunerii în scris. Următorii deputaţi: Dorin Silviu Petrea a depus în scris patru interpelări; Cristian Buican, o interpelare; Raluca Turcan, o interpelare; Dan Cristian Popescu, o interpelare; Claudia Boghicevici, două interpelări; Cornel Mircea Sămărtinean, o interpelare; Dumitru Niculescu, o interpelare; Cătălin Florin Teodorescu, o interpelare; Ileana Cristina Dumitrache, o interpelare; Mircea Man, trei interpelări; Andrei Claudiu Tănăsescu, o interpelare; Roberta Alma Anastase, o interpelare; Ion Marocico, o interpelare; Niculina Mocioi, două interpelări; Constantin-Cristian Roman, o interpelare; Marian Neacşu, o interpelare; Iulian Popescu, două interpelări; Victor Roman, o interpelare; Viorel Marian Dragomir, o interpelare; Constantin Rădulescu, o interpelare; Ana Birchall, trei interpelări; Cornel Itu, două interpelări; Ioan Munteanu, o interpelare; Florin-Costin Pâslaru, patru interpelări; Ovidiu Cristian-Iane, patru interpelări; Mihai Tudose, o interpelare; Iuliu Nosa, o interpelare; Liviu Laza-Matiuţă, două interpelări; Alexandru Nazare, o interpelare; Vasile Gudu, două interpelări; Iulian Vladu, o interpelare; Ovidiu-Ioan Dumitru, o interpelare şi Florin Gheorghe, patru interpelări. Toţi aceşti distinşi colegi au depus interpelările în scris la secretariatul Camerei Deputaţilor. Cu acestea, stimaţi colegi, mulţumesc pentru atenţie. Vă doresc tuturor o seară bună. Ne revedem mâine-dimineaţă la ora 8,30, la şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Până atunci, să auzim numai de bine.
				Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.