Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 februarie 2015

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Sanda-Maria Ardeleanu

				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "Un nou început" Alegerile din 16 noiembrie 2014 au marcat un nou început pentru România, pentru destinul românilor în Europa şi în lume, dar şi pentru întreaga clasă politică românească. Acest nou început se vede cel mai bine chiar la nivelul activităţii parlamentare, astăzi mult mai asiduă, mai branşată, parcă, la problematica cetăţenilor, la realitatea românească. Consider că am înţeles cu toţii că este momentul unei reaşezări a lucrurilor în România, a unei reveniri, încetul cu încetul, către normalitate. Nu doar o dată, în ultima perioadă, mi-am exprimat dorinţa de a reveni la o Românie normală. Şi, de aici, din Parlamentul României, trebuie să dăm semnalul că avem oamenii care pot arăta că România este o ţară demnă prin ceea ce se întâmplă în spaţiul ei. Dar acest început are nevoie de o doză de reactivitate a parlamentarului mult mai consistentă decât până acum, de o implicare pe care să o măsurăm în alţi parametri. După ce am vorbit despre nevoia unei drepte puternice în România ca urmare a existenţei unei stângi care acaparase tot, bazele discuţiei, astăzi, în Parlamentul României, sunt cu totul altele: avem un mare partid de dreapta, hotărât să preia guvernarea strâmbă şi să câştige alegerile din 2016. Prin urmare, trăim un nou început din punct de vedere politic şi trebuie să ne comportăm cu maximă responsabilitate în această perioadă delicată, care atinge orgolii, care apasă puncte nevralgice. Mergem înainte, într-o nouă etapă, protejând democraţia şi de aici, din Parlamentul României, cu orice preţ, şi canalizându-ne energiile către un nou proiect de ţară. Îmi doresc să facem împreună un efort pentru români, de aceea fac un apel către toţi colegii parlamentari să ne armonizăm dialogul, proiectele legislative, să nu ne blocăm unii pe alţii doar pentru că aşa se făcea politică odată. Lansez acest apel în contextul în care se vorbeşte tot mai mult de schimbarea majorităţii în Parlamentul României. E important să vorbim mai mult despre proiectele noastre legislative şi despre cum pot ele să fie finalizate, în noua situaţie politică. Vreau să transmit românilor un lucru foarte clar: sper să ieşim pas cu pas din etapa ocultă a diletantismului politic şi să facem loc profesionalizării clasei politice româneşti. Fac un apel către dumneavoastră de a găsi voinţa politică pentru a construi o nouă bază în vederea alegerilor din 2016, una mai credibilă, mai transparentă care să redea românilor încrederea în clasa politică. De aceea avem nevoie de o dezbatere a noului pachet de legi electorale, începând cu finanţarea partidelor şi votul prin corespondenţă, neignorând totodată legiferarea activităţii de lobby.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "Învăţământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învăţământ" O analiză sociologică dată publicităţii recent face o radiografie a învăţământului românesc, atrăgând atenţia asupra unor fenomene periculoase care cer o dezbatere aprofundată, inclusiv aici, în Parlamentul României. Sociologii ne pun la dispoziţie cifre şi stă în voinţa noastră să luăm măsuri legislative care să corecteze evoluţia unor aspecte din sistemul de educaţie şi să aşeze pe o traiectorie corectă acest sistem permanent blocat chiar din interiorul lui. Ne este adus la cunoştinţă, negru pe alb, prin cifre, faptul că numărul studenţilor din România s-a redus la jumătate, iar tendinţa va continua. Astfel că, în anul universitar 2012-2013, erau înscrişi 465.000 de studenţi faţă de 891.000 înregistraţi în anul universitar 2008-2009. Consecinţele acestei scăderi dramatice ar fi: după Revoluţia din 1989, natalitatea a scăzut la jumătate, anul şcolar 2008-2009 fiind ultimul care a prins generaţiile născute înainte de 1989; migraţia familiilor în afara ţării care a determinat ca zeci de mii de posibili absolvenţi care ar fi urmat o facultate să iasă din sistem; promovabilitatea scăzută la bacalaureat. Statisticile ne spun că doar 21% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani au absolvit o formă de învăţământ superior, media europeană fiind de 35,8 %. Prin urmare, trebuie să ne canalizăm expertiza şi întreaga noastră energie pentru îndeplinirea targetului impus de Comisia Europeană ţării noastre, adică 26% în următorii ani, participând totodată la îndeplinirea obiectivului la nivel de Uniune Europeană - 40%. Trebuie să privim cu maximă seriozitate acest fenomen, având în vedere că principala problemă a societăţii noastre este lipsa locurilor de muncă. Trebuie să fim conştienţi că o politică coerentă a statului român, un cadru legislativ modern şi puternic ancorat în realitate vor ridica nivelul educaţional şi, implicit, vor sprijinii tinerii care, urmând o formă de învăţământ superior, vor găsi mai uşor un loc de muncă, iar rata şomajului va scădea. Un alt aspect important care trebuie avut în vedere este adaptarea ofertei educaţionale a universităţilor la nevoile pieţei muncii prin crearea de noi programe de studii şi atragerea de studenţi străini. Sunt universităţi în ţară, aş vrea aici să enumăr Universitatea din Suceava unde îmi desfăşor activitatea didactică şi de cercetare, în care s-au creat parteneriate cu agenţi economici pentru stagii de practică şi pentru o bună cunoaştere a pieţei muncii, astfel încât absolvenţii să nu devină "şomeri cu acte". Sper să fiţi de acord cu mine că nu se mai poate ca universităţile să trăiască într-un turn de fildeş. Strategia acestora trebuie să fie de deschidere către spaţiul public şi către nevoile oamenilor, ale regiunii, ale ţării. Un rol extrem de important îl au aici şi administraţiile locale care nu trebuie să ignore că există nişte instituţii care pregătesc forţă de muncă: universităţile, şcolile postliceale şi liceele. Semnalul trebuie să îl dăm din Parlamentul României prin oferirea cadrului legislativ necesar instituţiilor locale în vederea instituirii unor parteneriate prin care absolvenţii să cupleze la piaţa muncii. Nu trebuie să ignorăm rolul şcolilor postliceale şi profesionale care, conform statisticilor, devin atractive, înregistrându-se în ultimii patru ani o dublare a numărului de elevi înscrişi în acest parcurs educaţional. Parteneriatul cu angajatorii a funcţionat mai bine, iar absolvenţii par a-şi fi găsit mai uşor un loc pe piaţa muncii. Învăţământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învăţământ.
				Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "Muzeul «Ion Irimescu» nu poate rămâne numai o instituţie de interes local" Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia celui mai mare muzeu de autor din România, Muzeul "Ion Irimescu" din municipiul Fălticeni, judeţul Suceava. Acesta găzduieşte peste 300 de sculpturi şi lucrări de artă, 5.500 volume de artă şi alte obiecte deosebit de valoroase, donate de maestrul Ion Irimescu, în baza Contractului nr. 2713/1998 muzeului ce îi poartă numele. Muzeul funcţionează într-o clădire recent renovată din fonduri europene şi găzduieşte numeroase şi importante manifestări culturale de tradiţie pentru această zonă. Din păcate, Muzeul de artă "Ion Irimescu", cu toate că deţine un patrimoniu de valoare artistică inestimabilă, nu poate fi înscris în Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi nici în Reţeaua Internaţională ICOM din motive de subfinanţare. Având în vedere o serie de neajunsuri grave semnalate de către legatarii testamentari ai maestrului Ion Irimescu (muzeul nu are asigurată o pază permanentă, sculpturile expuse nu sunt protejate în cazul unui seism, clădirea corp B este într-o stare avansată de degradare, cu instalaţii electrice şi termice depăşite, muzeul nu are posibilitatea financiară de a avea un abonament anual la "Revista Muzeelor", publicaţie de specialitate) devine imperios necesară reluarea unui demers mai vechi privind soarta acestei instituţii, şi anume: transformarea muzeului în Centrul de studii şi creaţie artistică "Ion Irimescu". Acest nou statut al instituţiei culturale de prestigiu ar însemna şansa continuării activităţilor culturale de mare anvergură ce se desfăşoară în incinta actualului muzeu, în vederea cunoaşterii şi promovării potenţialului cultural şi turistic al judeţului Suceava, a artei româneşti la nivel european şi mondial.