Sanda-Maria Ardeleanu
Sanda-Maria Ardeleanu
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-06-2024
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Sanda-Maria Ardeleanu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Educația în «Guvernarea liberală a României»;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Educația în «Guvernarea liberală a României»"

Pe 28 februarie a fost lansat spre dezbatere Proiectul Programului de Guvernare al Partidului Național Liberal. Ne-am propus ca pe tot parcursul lunii martie să consultăm societatea civilă, mediul de afaceri și partenerii sociali, lansând, totodată, public și invitația către toți posibilii parteneri politici pentru a-l dezbate împreună, ca un semn al responsabilității noastre. Acest program intitulat "Guvernarea liberală a României" își asumă toate obligațiile României care decurg din calitatea sa de membru NATO și al Uniunii Europene, urmărind, în același timp, și interesele noastre naționale specifice: dezvoltare economică, independență și suveranitate națională, rolul României de ancoră de stabilitate economică și socială în regiune.

Deși nu au lipsit criticile și controversele, politic normale, nimeni nu poate ignora prioritizarea corectă a obiectivelor noastre pentru România. În primul rând, capitalul autohton și clasa de mijloc, apoi calitatea vieții prin educație, sănătate și cultură. În al treilea rând, agricultura, energia, tehnologia informației și infrastructura de transport, ca domenii economice prioritare, apoi creșterea rolului și importanței României în Uniunea Europeană și NATO și asumarea rolului de vector de stabilitate în regiune.

Nu întâmplător, primul capitol al acestui program de țară este Educația, domeniu care a fost folosit abuziv, ani de-a rândul, pentru atingerea intereselor unor grupuri restrânse. Nu de puține ori, sistemul de învățământ a scos la suprafață grave derapaje, lipsă de competență sau de bună-credință. Nu întâmplător, unul din cele mai mari dosare de corupție din România este legat de sistemul de educație, sumele vehiculate în acest dosar fiind într-o profundă discrepanță cu sutele de școli ale României care nu au apă curentă, căldură și nici toalete funcționale.

PNL își asumă obiectivul creșterii finanțării Educației prin alocarea progresivă a resurselor până la atingerea a 6% din PIB, element esențial pentru creșterea încrederii în sistemul de educație, în care calitatea resursei umane este hotărâtoare. Aceasta impune investiții direcționate în primul rând în resursa umană și în infrastructură. Este absolut necesar ca tuturor celor implicați în actul educațional să li se recunoască meritele, iar actorii educaționali să se bucure de cel mai înalt prestigiu social. La fel de importantă este intervenția din interiorul sistemului în reducerea ratei abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurii a școlii, precum și politicile de suport pentru accesul la educație al copiilor din mediile defavorizate.

Programul PNL susține descentralizarea sistemului de educație la nivel instituțional, administrativ și financiar, lucru care va conduce la o mai crescută autonomie curriculară, la decizii de oportunitate locală și angajamente financiare mai puternice. De asemenea, avem în vedere consacrarea unui sistem de evaluare a calității procesului educațional în școli, pe baza unor indicatori de performanță orientați către obiectivele locale.

Unul din subiectele foarte actuale, care devine un obiectiv PNL în viitorul program de guvernare, este acordarea unei stabilități învățământului dual, prin dezvoltarea învățământului profesional și vocațional pe baza nevoilor pieței muncii. Avem în vedere acordarea de facilități fiscale și nonfiscale pentru investitorii în educație și pentru persoanele și firmele care își redirecționează o parte din venituri către educație sau care sponsorizează unități de învățământ sau programe educaționale în domeniile considerate prioritare.

În ceea ce privește învățământul superior, PNL va susține acordarea autonomiei efective universităților, bazată pe creșterea răspunderii publice a acestora față de calitatea serviciilor și a performanțelor obținute. Autonomia universitară trebuie definită explicit în lege, astfel încât să fie împiedicată orice fel de intervenție a factorilor politici sau guvernamentali în procesul de luare a deciziilor. Un alt aspect prioritar avut în vedere este dezvoltarea unui sistem de diferențiere a universităților, bazat pe premierea publică a excelenței în predare, centrată pe implicarea studenților și în cercetare, inovare cognitivă și tehnologică. La acestea se adaugă o serie de măsuri privind cercetarea, conștientizând nevoia imediată a României de a-și dezvolta propriile capacități de cercetare, în special în domeniile în care excelează, și de a promova inovarea, sprijinind evoluția resursei umane prin colaborare cu diaspora științifică.

Fac un apel către întreaga clasă politică, către societatea civilă, către toți românii care au girat prin votul lor schimbarea traiectoriei României pe 16 noiembrie, de a dezbate și perfecta ideile Programului de guvernare al Partidului Național Liberal. Acest proiect de Program de guvernare este în deplină concordanță cu programul în 10 puncte lansat de președintele Klaus Iohannis în campania electorală și va sta la baza parteneriatului nostru cu președintele pentru realizarea proiectului de țară "România lucrului bine făcut".

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - UNICEF redeschide dialogul cu parlamentarii;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"UNICEF redeschide dialogul cu parlamentarii"

Am participat săptămâna trecută la o întâlnire cu colegi parlamentari PNL, la invitația doamnei Sandie Blanchet, reprezentanta UNICEF în România. Discuția avută a însemnat o redeschidere a dialogului între UNICEF, una din cele mai prestigioase organizații de apărare a drepturilor copilului și protecție socială din lume, și Parlamentul României.

O reîncepere a unei colaborări strânse între aceste două mari instituții cu activități complementare, cu scopuri atât de similare, este chiar unul din pașii importanți pe care trebuie să îi facem, cu maximă responsabilitate, într-un parcurs nou și important de recredibilizare a Parlamentului României. Nu putem ignora faptul că prin însăși misiunea sa, UNICEF își pune la dispoziție expertiza globală pentru a susține Guvernul și Parlamentul în elaborarea și/sau îmbunătățirea politicilor sociale, a legilor și metodelor de alocare a resurselor, prin diseminarea bunelor practici, implementarea modelelor care arată în mod concret cum pot fi folosite aceste cadre normative astfel încât să ofere o viață mai bună copiilor, prin realizarea de studii inovatoare asupra problematicii ce afectează copiii.

Pe lângă legislația privitoare la copii, problematica supusă dezbaterii în cadrul întâlnirii organizată de UNICEF România a inclus și intervenții ce au dezvoltat o întreagă serie de subiecte colaterale. Cu această ocazie, am putut face împreună cu colegii parlamentari PNL o inventariere a proiectelor legislative care au avut în prim-plan copilul, respectarea drepturilor, protecția, integritatea și dezvoltarea acestuia.

Vă reamintesc, stimați colegi, Legea nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă, Legea nr. 90/2014 privind modificarea Legii nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, Propunerea legislativă nr.645/2013 privind programul "Masa la școală" pentru elevii din învățământul obligatoriu de stat și privat, primar și gimnazial, Legea nr.29/2010 pentru modificarea Legii nr.35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, Legea nr.25/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, Proiectul de Lege nr.734/2011 privind reglementarea marketingului substituenților de lapte matern, sau Propunerea legislativă nr.485/2011 privind reglementarea condițiilor de punere pe piață a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope și derivaților acestora. Acestea sunt doar o mică parte dintre inițiativele parlamentare pe această temă cărora m-am alăturat și eu, și trebuie să nu uităm că unele încă zac în sertarele comisiilor de specialitate, așteptând reacția și, mai ales, voința noastră.

Am apreciat rolul UNICEF în susținerea "cauzei românești", ca și deschiderea pe care organismele internaționale o manifestă spre problematica legislativă și, implicit, dialogul cu parlamentarii, dar trebuie, stimați colegi, să ne angajăm și noi în susținerea acestor cauze, prioritizând, paradoxal, propriile noastre inițiative legislative.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Ora de religie, între valori, informație, concursuri și clipuri de promovare;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Ora de religie, între valori, informație, concursuri și clipuri de promovare"

Spuneam, în 2011, într-o intervenție în cadrul Grupului Ecumenic de Rugăciune al Camerei Deputaților, fără a intui proporțiile unei dezbaterii ce avea să vină 4 ani mai târziu, că preocuparea Bisericii, a monahismului în special, pentru educație și învățământ este o realitate incontestabilă. Până aproape de anul 1400, în Europa, majoritatea școlilor și universităților se dezvoltau numai în acest context. De pildă, prima universitate din apus a fost cea din Salerno, întemeiată de către călugării benedictini în secolele VIII-IX. Acesteia i-a urmat universitatea de la Sorbona, după numele întemeietorului ei, călugărul Sorbon, vestită pentru dezvoltarea studiilor din domeniul filosofic și teologic.

Și în Țările Române, până la momentul adoptării Legii instrucțiunii publice (25 noiembrie/7 decembrie 1864), învățământul românesc s-a desfășurat aproape exclusiv în "tinda" Bisericii, iar în perioada Regulamentului organic ierarhii Bisericii Ortodoxe aveau și atribuții de efori ai școlilor. Mai aproape de zilele noastre se află o altă etapă din parcursul religiei în educația românească, și anume comunismul, care a încercat să cultive ideea că religia ar fi fost o piedică în calea cunoașterii și a învățământului în general. 25 de ani mai târziu, o largă paletă de păreri, inclusiv unele similare cu aceasta, reapar pe agenda publică, dând naștere celei mai ample dezbateri din domeniul educației din ultimii ani.

Sunt cadru didactic și parlamentar membru al Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, la al doilea mandat, și nu îmi amintesc să mai fi asistat la o asemenea desfășurare de forțe pe vreo temă legată de educație. Nici faptul că dascălii copiilor și nepoților noștri erau zile întregi în stradă, protestând împotriva subfinanțării, nici faptul că marea majoritate a școlilor din mediul rural au toaleta în curte, nici promovabilitatea de la bacalaureat de sub 50%, nici lipsa abecedarelor, nici nerespectarea Constituției, care prevede gratuitatea învățământului general și obligatoriu, nu au adunat laolaltă atâția părinți, profesori, persoane publice din toate domeniile, jurnaliști, reprezentanți ai mediului academic etc. Niciuna din cele câteva probleme care, în opinia mea, au influențat puternic sistemul de învățământ nu a declanșat vreodată asemenea campanii de presă în care să se promoveze o idee sau alta legată de sistemul de învățământ românesc.

Decizia Curții Constituționale în ceea ce privește ora de religie ne obligă să modificăm Legea educației naționale nr.1/2011, având clar în vedere necesitatea respectării legii. Judecătorii CCR au susținut că libertatea conștiinței și religiei trebuie interpretată în sens pozitiv întotdeauna - persoana alege să studieze religia, iar nu în sens negativ - persoana alege să nu studieze religia. Prin urmare, elevii, prin reprezentanții lor, părinți sau tutori, trebuie să facă o opțiune scrisă în privința participării la ora de religie, și nu o cerere pentru neparticipare. Însă trebuie să avem în vedere și faptul că această amplă dezbatere a adus la suprafață și nevoia, aproape unanim acceptată, de a perfecta curricula și modul de predare a materiei Religie, astfel încât ea să își îndeplinească scopul educativ pentru care a fost creată.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 18 iunie 2024, 5:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro