Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 iulie 2019 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.84/11-07-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2024
12-11-2024
11-11-2024
05-11-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 03-07-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iulie 2019 (sesiune extraordinară)

5. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice (PL-x 254/2019). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 254/2019

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

  ................................................

3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice.

Avem 205 amendamente admise, 4 respinse. PL-x 254/2019. Caracter organic.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raport comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță.

Vă rog, domnule președinte Halici.

Domnul Nicușor Halici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate cu PL-x 254/2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și mai ales fizice, a personalului angajat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, cu amendamentele admise redate în Anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun, și Anexa 2 cu amendamentele respinse.

Mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții?

Dacă dorește cineva la dezbateri generale?

Domnul Dobre Victor Paul.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum vă aduceți aminte, acest proiect de lege a fost retrimis comisiilor pentru dezbatere și, din păcate, observațiile pe care le-am avut săptămâna trecută rămân valabile și azi.

În esență, acest proiect de lege dă atribuții suplimentare Inspectoratului General al Poliției Române, cât și Inspectoratului General al Jandarmeriei în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, dar și o serie de atribuții suplimentare, în situații de intervenție în forță.

Acest proiect de lege a fost inițial al Guvernului și atacat la Curtea Constituțională a fost declarat neconstituțional, a fost reluat ca inițiativă legislativă sub semnătura ministrului justiției, în calitate de parlamentar, și promovat din nou.

Observația noastră de fond este că acest proiect de lege necesită dezbaterea și avizarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Este vorba de prevenirea actelor de terorism, este vorba de combaterea actelor de terorism și atenție foarte mare la extinderea atribuțiilor Poliției și Jandarmeriei în situații de intervenție în forță.

Este o întrebare justificată pe care ne-o punem, de ce coaliția majoritară evită Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de ce face tot efortul să nu fie dezbătut acolo? Mai ales, revin, este vorba de terorism, care este atributul altor instituții și, bineînțeles, e sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

În această situație, vă propunem din nou, în numele Grupului PNL, retrimiterea la comisie și permiteți-mi să vă anunț deja că avem în vedere să atacăm acest proiect de lege, dacă trece în forma actuală, la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru ce perioadă doriți retrimiterea?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 90 contra, 10 abțineri, nu s-a aprobat.

Intrăm pe dezbateri.

Domnule Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

După tristul episod 10 august, în care Jandarmeria, sub oblăduirea ministrului de interne Carmen Dan, a agresat populația pașnică a acestei țări, PSD a învățat următorul lucru: ce trebuie făcut. Păi, trebuie să întărim organele de forță ale statului, trebuie să întărim Poliția, trebuie să întărim celelalte organe. Și a venit Guvernul cu un proiect de lege, PL-x 405/2018, pe care, pentru că nu s-au respectat procedurile parlamentare, l-am atacat la Curtea Constituțională cu succes.

În urma acestui moment, doamna ministru Carmen Dan a insistat și a venit cu o altă propunere legislativă, copiată la indigo, e prezenta propunere legislativă, Pl-x 254/2019, și nu a renunțat la chestiunile pe care le-am considerat cele mai grave, și anume, s-au mărit sancțiunile pentru o serie de contravenții, considerăm noi nejustificat.

Mai mult decât atât, s-a dat liber la bătut protestatari pașnici, ca să vă comprim, așa, într-un cuvânt, în sensul în care organul de poliție are dreptul deja, prin acest proiect de lege, să lovească, să utilizeze forța fizică împotriva unui protestatar pașnic, fără prea multe detalii. Pur și simplu, dacă un protestatar se așază jos și protestează, fără să prezinte niciun pericol în mod concret, în loc să fie luat pe sus, eventual dacă blochează un drum public important și se întâmplă ceva extraordinar de rău, este luat la bastoane. Asta, legal, de acum încolo, dacă se va aproba această lege. Este absolut inacceptabil, din punctul nostru de vedere.

Am formulat și amendamente. Dacă veți avea înțelepciunea să votați pentru aceste amendamente, e posibil să ne reconsiderăm votul.

Până una-alta, vom vota împotrivă, alături de colegii din PNL, și USR va contesta la Curtea Constituțională și noi credem că o vom face și de această dată cu succes.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor, o singură intervenție.

Domnul Halici, președintele comisiei.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa solicită să ia cuvântul.)

Domnule doctor, să lăsăm juriștii, care sunt mai pricepuți la ordine publică.

Domnul Nicușor Halici:

Nicidecum mai pricepuți, doar că am lucrat pe proiect, pe inițiativă, iar ceea ce au spus antevorbitorii nu doar că este fals, induce o idee că Poliția va fi împotriva vreunui cetățean.

Hai să o luăm metodic.

În primul rând, avizul CSAT este obligatoriu doar în condițiile în care inițiativa ar fi fost a Guvernului.

Dacă ne ducem în zona asta, ca toate inițiativele să fie condiționate de diverse avize, ale diverselor instituții, în Parlament deja birocrația care există, legislativă, o multiplicăm și mai mult.

În ceea ce privește rolul și siguranța cetățeanului, precum și rolul polițiștilor, nu are în vedere nimeni, cel puțin din polițiști, că depun un jurământ și pot fi trași la răspundere, conform procedurilor și legilor în vigoare, atunci când fac exces de zel sau încalcă vreo normă.

Dar acum haideți să ne imaginăm "n" situațiile la care sunt supuși și pe care le tot evidențiază, da? Sunt în urmărirea unui infractor sau a unei persoane suspecte.

Persoana respectivă la un moment dat părăsește spațiul public și se adăpostește undeva. Polițistul nu mai poate interveni. Ce să facă? Să stea, ca infractorul, eventual, să pună viața în pericol a altor cetățeni până are un mandat de... Un mandat de... Ajutați-mă! (Râsete.)

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Percheziție.

Domnul Nicușor Halici:

... un mandat de percheziție, de intrare și așa mai departe, de acces în proprietate.

Da, e simplu, știm să râdem, în momentul în care stăm acolo, în bănci, și doar gândim așa, la maniera: totul este criticabil, dar totul este perfectibil, în același timp.

Și haideți să venim, dincolo de râsete și critică, cu o critică constructivă și cu un aport constructiv, da?

Mai mult, sunt persoane care săvârșesc infracțiuni și ajung, la un moment dat, să fie protejate de alte persoane care nu au săvârșit infracțiuni sau contravenții.

Polițiștii n-au ce să facă, nici nu se pot atinge de persoanele respective, pentru că ei creează un cordon de protecție a persoanelor care săvârșesc infracțiuni sau contravenții.

Ce o să facă? O să se uite polițiștii la persoanele care îi protejează, fără să poată să le îndepărteze sau fără să aibă posibilitatea să ajungă la infractori?

Nu trebuie să-i bată și n-o să ajungă să-i bată decât dacă opun rezistență, în cel mai negru scenariu.

Dar vrem un stat de drept?

Păi, statele de drept cum reacționează?

Instituțiile de forță din statele de drept, la care tot ne raportăm, cum reacționează, ce fel de proceduri au? Stau polițiștii și se uită, așa, zâmbitori, candizi, la persoane care împiedică punerea în aplicare a unor proceduri sau neutralizarea unor infractori? Da, dubla măsură, din păcate, ne-o creăm noi, în primul rând, și de asta ne-o creează și alte state, pentru că noi, în interiorul României, vrem standarde multiple.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Noi aprobăm totuși intervenții, nu bătăi, dar...

Dacă la titlul legii sunt intervenții?

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa solicită să ia cuvântul.)

O problemă personală, domnule Bacalbașa, bineînțeles.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Domnilor,

Ca unul care am fost agresat, în parcul din fața acestei instituții, pentru ce am votat în această instituție și am văzut jandarmii care m-au înconjurat, că erau terorizați, înnebuniți de frică, și nu le era frică de elementul fizic reprezentat de bătăuși, ci de cei care erau în spatele lor, forțele obscure, ca unul care am reclamat la Procuratură și Procuratura, deși exista filmul cum eram împins, inițial a spus că nu s-a produs niciun fel de agresiune și niciun fel de ultraj și după ce, cu ajutorul domnului Nicolicea, am făcut contestație și mai ales televiziunea a arătat ce s-a întâmplat la Procuratură, au revizuit punctul de vedere, salut această lege care apără ce a mai rămas din instituțiile statului în fața unor elemente obscure.

Și încă ceva. Un coleg de-al meu, din Galați, a ridicat o problemă principială de o gravitate extremă: raportul între CSAT și Parlament.

Domnule, forța decizională a poporului se exprimă prin Parlament, nu prin CSAT! În ziua în care CSAT va deveni cel care decide tot ce mișcă în țara asta, statul paralel iese la lumină, înflorește. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, la titlu. Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La preambul, intervenții? Nu. Adoptat.

La articole, intervenții? Nu. Adoptate.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Vreți să intrați la amendamente respinse, nu?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-au făcut niște propuneri. Acum mă refer la amendamente admise, la Anexa 1, marginal...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideți să luăm de la 1 la 50, da?

Unde este amendamentul dumneavoastră?

Marginal cât?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

61.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la 1 la 50 dacă sunt intervenții? Nu. Adoptate.

De la 50 la 100?

Vă rog, la 61.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

61.

Este vorba despre un amendament admis care elimină termenul maxim, durata maximă pentru care poate fi oprită, reținută o persoană la secție, durata de 8 ore, lăsându-se în text doar faptul că eliberarea acestei persoane trebuie să se facă de îndată.

Din punctul nostru de vedere "de îndată" este un termen destul de evaziv. Întotdeauna trebuie să ai niște limitări maxime pentru aceste îngrădiri ale drepturilor fundamentale, cum este libertatea persoanei. Acest lucru se întâmplă și la arestare, și la reținere, și pentru această măsură administrativă de conducere la sediu ar trebui să existe un asemenea termen, o durată maximă.

Ca atare, noi vă solicităm eliminarea acestui amendament admis, deci să votați împotriva acestui amendament admis în Comisia juridică.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Fiind amendamentul domnului deputat Márton Árpád, domnule deputat, vă rog, luați cuvântul, și pe urmă supun la vot.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, și noi de aceea ne-am abținut la solicitarea de retrimitere și data trecută am votat pentru retrimitere și în comisie pentru amânare, pentru că ar fi fost mai bine să avem timpul necesar să dezbatem articol cu articol, virgulă cu virgulă, fiecare prevedere din această lege, nu pentru a da puteri mai mari decât cele prevăzute în Constituție CSAT-ului, ci ca parlamentarii să se gândească.

Referitor la acest amendament, colegii mei din comisie poate își aduc aminte că în dezbaterile generale și pe hol unul din elementele criticate era tocmai această putere discreționară acordată polițistului, de a te reține fără nicio intervenție 8 ore și, dacă nu este îndestulător, încă 12 ore, dacă el consideră că tu nu ești cel care te-ai legitimat.

Formula inițială este "de îndată, dar nu mai mult de 8 ore", care se poate prelungi până la 12 ore, când, în cazul intervenției procurorului, instituția reținerii poate, conform Constituției, să funcționeze cel mult 24 de ore, după care vine judecătorul și te arestează preventiv.

Dacă vă uitați și citiți DEX-ul, "de îndată" înseamnă "acum".

Era propunere de amendare a colegilor noștri din USR, ca în loc de 8 ore să scriem 6.

Eu cred că, din moment ce s-a constatat că cetățeanul într-adevăr este cutare, cutărică, are actul pe care eventual nu l-a avut la el, de îndată ce s-a constatat că el este cel care s-a legitimat, trebuie să fie pus în libertate de îndată, adică acum, atunci când s-a constatat acest lucru. Altfel, este pericol ca polițistul să te țină acolo 8 ore pentru că are dreptul. După ce te-a legitimat, a verificat, soția ți-a adus buletinul de identitate sau cartea de identitate, te mai ține încă 7 ore acolo, pentru că are dreptul să te țină 8 ore, că așa vor mușchii lui, dacă poate. Dacă am fi într-o altă țară aș fi de acord...

Este un termen destul de lung. Nu mi se pare corect pentru că, din păcate, constatăm că mai sunt oameni în diferite structuri care abuzează de puterea discreționară pe care au primit-o printr-o lege.

De aceea, am spus să rămânem la "de îndată".

Evident, dacă se dorește să se scrie aici un termen rezonabil redus, o oră, două, acceptabil, dar nicidecum 8 ore, prelungite până la 12 ore, adică jumătate cât are dreptul procurorul.

Și, vedeți, formularea este "de îndată" sau "ia măsurile necesare". Adică, dacă nu poate să te legitimeze, are nevoie de un timp îndelungat, se adresează procurorului și curge totul așa cum este prevăzut în legislația actuală.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Vă rog. (Vociferări.)

De eliminare.

Stați ușor!

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis așa cum este.

Nu, că USR-ul, ați votat și dumneavoastră pentru, de asta am întrerupt.

Supun votului dumneavoastră...

 

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

De eliminare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De eliminare doriți?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu e un capăt de țară. S-a mai procedat la reluarea votului și pentru că nu a fost clar la început ce se votează, pentru că ați spus: "Se supune eliminarea".

În mod normal trebuie supus amendamentul în sine.

De aceea, eu vă solicit reluarea votului pe acest amendament, pentru a fi lucrurile clare și a vota fiecare în cunoștință de cauză.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis.

Vă rog, vot.

Eu l-am întrerupt pentru că v-am văzut că ați votat și dumneavoastră, de asta...

Deci rămâne forma comisiei.

110 voturi pentru, 48 contra.

De la 100 la 150. Vă rog. Sau tot între 50 și 100?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aș pune în discuție de la Anexa 2, raportându-ne la numărul articolelor. Avem un amendament respins care se referă la același articol, adică la art. 324. Este nr. crt. 1 de la Anexa 2, la amendamente respinse, unde noi am propus, în loc de acea durată maximă de 8 ore, o durată maximă de 6 ore. Și într-o....

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi nu...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numai puțin!

Într-o logică teoretică, așa, să spun, aș fi de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu înțeleg, dar noi am trecut de amendamentele de la 1 la 50.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar sunt și respinse și amendamentul are o altă conotație, deci are un alt conținut, pentru că următoarele amendamente se referă la același. Dacă se respinge acesta nu mai discutăm niciunul. Sunt legate unele de altele.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine. OK.

Deci rămâne... Propunerea domnului Márton Árpád era o oră, două. Dumneavoastră propuneți cu 6 ore. OK.

 

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, nu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trebuie să susțin un pic!

 

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Un minut cred că e suficient.

Eu sunt convins de data aceasta de buna-credință a domnului Márton Árpád, în amendamentul Domniei Sale, în sensul că dorește limitarea acestui timp. Numai că în practică, nu în teorie, în practică "de îndată" nu înseamnă o jumătate de oră, nu înseamnă acum, nu înseamnă într-o oră, două.

De foarte multe ori, din păcate spun, "de îndată" înseamnă foarte multe ore și de aceea legiuitorul, de fiecare dată când s-a vorbit de limitări ale drepturilor fundamentale, a pus o limită maximă.

De aceea, insist asupra acestui aspect.

Haideți să punem o limită maximă, pentru că ea nu strică în niciun fel. Ea este o limită maximă față de care trebuie să se raporteze organul judiciar, rămânând ca reper principal acel "de îndată", că "de îndată" rămâne în text, dar trebuie să existe o limită maximă, și aceea să nu fie cea de 8 ore, ci să fie de 6 ore, cum am propus noi în acest amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului amendamentul respins.

Cine este pentru amendamentul respins?

Cu 54 de voturi pentru, 104 voturi contra, două abțineri nu a trecut.

Trecem de la 100 la 150. Dacă sunt intervenții la amendamente?

De la 150 la 200 intervenții? Nu.

De la 200 la ...

Vă rog, domnule Stelian.

Tot pe respinse sau pe admise?

 

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

La respinse.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

OK.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu le mai susțin pe cele deja respinse, că au legătură cu ce am discutat mai devreme. Doar la ultimul punct de la respinse, nr. crt. 4, este vorba de folosirea forței fizice față de persoanele pașnice.

Insistăm foarte mult asupra acestui amendament, în sensul în care noi apreciem că folosirea forței față de o persoană pașnică ar trebui să fie acceptată doar în două situații excepționale, și anume:

Atunci când acea persoană, deși e pașnică, încearcă să fugă, să se sustragă, deci poate fi o persoană bănuită de săvârșirea anumitor delicte, care încearcă să se sustragă și atunci este nevoit organul de ordine, polițistul, să intervină în forță, pentru a-l opri.

Și, în al doilea rând, atunci când acea persoană folosește ea însăși propria forță pentru a opune rezistență.

Deci doar în aceste două situații ni se pare acceptabilă folosirea forței împotriva unei persoane. Când își folosește propria forță. Chiar dacă această utilizare a propriei forțe nu înseamnă că este o persoană violentă, utilizarea propriei forțe însemnând că se agață de anumite obiecte din jur pentru a nu putea fi luată de acolo.

Deci amendamentul sună în felul următor: "Prin utilizarea forței fizice polițistul nu poate cauza suferințe fizice unei persoane pașnice, cu excepția cazului în care aceasta intenționează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când își folosește propria forță fizică pentru a opune rezistență acestor măsuri". Acesta este amendamentul pe care vi-l solicit la vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Vot, vă rog.

64 de voturi pentru, 95 de voturi contra, două abțineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentul în forma comisiei. Vot, vă rog.

101 voturi pentru, 49 de voturi contra, 13 abțineri. Rămâne în forma comisiei.

Dacă sunt intervenții de la 200 la 205, la amendamentele admise? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai aveți intervenții? Nu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 14 noiembrie 2024, 19:23