Găvrilă Ghilea
Găvrilă Ghilea
Ședința Camerei Deputaților din 11 decembrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/18-12-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 11-12-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 decembrie 2019

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Găvrilă Ghilea

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Găvrilă Ghilea - declarație politică având ca temă Cercetarea - pe butuci, dezvoltarea - în aer, inovarea - la pământ!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Cercetarea - pe butuci, dezvoltarea - în aer, inovarea - la pâmânt!"

În ultima ediție a tabloului de bord privind inovarea, dat publicității de Reprezentanța în România a Comisiei Europene, țara noastră este inclusă în categoria "inovatorilor modești", care o poziționează pe ultimul loc din UE, semn că solicitările repetate ale Consiliului European adresate statelor membre privind aprofundarea capacității de inovare pentru a face față concurenței pe piețele mondiale și pentru a menține și a îmbunătăți modul de viață european au fost luate în derâdere de guvernele care s-au succedat în ultimii ani la putere.

Documentul citat menționează că sectoarele în care performanțele României au înregistrat scăderi majore includ: numărul doctoranzilor care și-au absolvit studiile, antreprenoriatul bazat pe oportunități, cheltuielile cu capitalul de risc sau comercializarea inovațiilor noi de pe piață sau a celor de firmă.

Și atunci, de ce a mai aprobat Guvernul Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare III pentru perioada 2015-2020, ca unul dintre instrumentele principale de implementare a Strategiei naționale în acest domeniu?

Construit și pilotat prin cinci programe care își asumau Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Creșterea competitivității economiei românești, prin cercetare, dezvoltare și inovare, Cooperarea europeană și internațională, Cercetarea fundamentală și de frontieră, precum și Cercetarea în domenii de interes strategic, Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare III pentru perioada 2015-2020 urma să beneficieze, pentru întreaga perioadă, de un buget total de maximum 15 miliarde de lei, asigurat din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile și contribuții ale partenerilor la proiecte.

Cu toate acestea, domeniile prioritare de specializare inteligentă stabilite prin Strategia Națională pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare 2015-2020, care au stat și la baza Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare III, par a fi abandonate în nelucrare, deși vizau sectoare ca biochimia, tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate, energie, mediu, schimbări climatice, eco-nano-tehnologii și materiale avansate.

Nici domeniile de prioritate publică corespunzătoare atribuțiilor generale ale statului și care necesitau o susținere substanțială din partea acestuia ca sănătatea, patrimoniul și identitatea culturală ori tehnologiile noi și emergente nu par să se fi bucurat de o abordare eficientă, demnă de un sistem național de inovare funcțional care să genereze performanțe și impact la nivelul mediei europene.

Din aceste considerente, asigurarea masei critice de cercetători în sistem și dezvoltarea noilor generații de cercetători competitivi la nivel internațional rămâne încă un deziderat la fel de greu de atins, ca și stimularea cheltuielilor private de cercetare, dezvoltare, inovare, prin cofinanțare publică, pentru a atinge până în 2020 un nivel de 1% din PIB.

       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 14 iunie 2024, 3:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro