Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/30-12-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 18-12-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2019

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,27.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de domnul deputat Cătălin-Ioan Nechifor, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 18 decembrie 2019, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

Am o listă cu cei care au depus în scris: Giugea Nicolae, Huțucă Bogdan, Bălan Ioan, Bumb Sorin, Oprea Dumitru, Ghilea Găvrilă, Roman Florin, Tudorița Lungu.

 
  Ioan Dîrzu - declarație politică intitulată Guvernul PNL vrea să transforme România într-o colonie a importurilor de alimente;

Începem cu grupul cel mai mare.

Domnul Ioan Dîrzu, Grupul PSD.

   

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul PNL vrea să transforme România într-o colonie a importurilor de alimente".

Incompetentul Guvern PNL a decis schimbarea din funcție a doctorului Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău. Domnul Vânătoru este un reputat cercetător în domeniul horticulturii și legumiculturii, fiind părintele fondator al Băncii de Resurse Genetice Vegetale și o personalitate marcantă a mediului universitar agricol.

Prin această bancă, pornind de la realizările de cercetare ale domnului doctor Vânătoru, Guvernul PSD și-a propus adaptarea soiurilor de plante și legume la schimbările climatice și de sol, adaptarea și regenerarea lor genetică în vederea creșterii calității și, în fond, pentru asigurarea resurselor de hrană pentru România secolelor XXI și XXII. Acest proiect nu este doar al României, ci al întregii umanități, deoarece problema hranei vegetale și a adaptării legumelor la noile condiții de pe Terra face agenda statelor serioase și dezvoltate.

Guvernul PSD a fost unul vizionar și a proiectat politici și programe în domeniul cercetării agricole care se întindeau pe zeci de ani. Suntem conștienți de potențialul agricol al României, de rolul său de actor regional în domeniul exporturilor agricole și de resursa umană prețioasă în domeniul cercetării. De aceea, am considerat onest să-l punem în fruntea băncii pe cel mai bun român în domeniu, pe părintele ideii de bancă genetică vegetală, să promovăm meritocrația și performanța în cercetare.

A venit acest Guvern PNL care urmărește doar să-și pună oamenii flămânzi în funcții publice și să distrugă proiectele începute de PSD, chiar dacă ele sunt modele de bună guvernare. Mai mult, suspectăm Guvernul Orban că este împotriva intereselor strategice ale României în domeniul cercetării agricole, boicotând întreaga activitate a băncii și încetinind stadiul finanțării cercetării.

Concluzia este clară, România nu trebuie să devină competitivă nici în acest domeniu, noi trebuie să cumpărăm de pe alte piețe anual semințe în valoare de 25-35 milioane de euro pentru că așa a primit ordin Guvernul PNL.

Măsurile luate de acest guvern de incompetenți ne fac să credem că misiunea lor la Palatul Victoria este ca România să se îndrepte, pas cu pas, spre un statut de colonie. Oare acest lucru și-l doresc cetățenii României?

Ioan Dîrzu, deputat de Alba.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul Apelul Academiei Române - un semnal de alarmă pentru învățământul românesc;

Mai avem declarații depuse în scris: Lungu Tudorița de la Grupul PNL, Florică Ică Calotă, Adrian Mocanu și Constantin Avram, de la Grupul ALDE.

Și de la Grupul PSD: Petru-Bogdan Cojocaru, Nicu Niță, Laurențiu Nistor, Tamara-Dorina Ciofu, Costel Lupașcu, Natalia- Elena Intotero, Răzvan-Ilie Rotaru, Marius-Constantin Budăi, Elvira Șarapatin, Eugen Bejinariu, Viorel Stan, Anișoara Radu, Eliza- Mădălina Peța-Ștefănescu, Ciprian-Constantin Șerban, Claudiu- Augustin Ilișanu, Tîlvăr Angel, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Alexandra Presură și Aurel Căciulă.

Dau cuvântul, de la Grupul PNL, domnului Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Apelul Academiei Române - un semnal de alarmă pentru învățământul românesc"

Mă bucură faptul că, în sfârșit, Academia Română, după o perioadă foarte lungă de ezitări, a luat o poziție fermă cu privire la ultimele desfășurări din ultimii ani, aș spune din ultimii mulți ani, în ceea ce înseamnă învățământul românesc și ceea ce înseamnă această sete cronică de a reforma la nesfârșit învățământul și de a scoate din el însăși principiile fundamentale ale învățământului românesc clasic, cele care au făcut ca școala românească să fie respectată peste tot în lume.

Chiar actualul președinte al României, Klaus Iohannis, spunea cândva că suferă învățământul românesc de reformită. Păi, asta se întâmplă cam de 20 de ani. Iar în acești 20 de ani, învățământul românesc a fost relativizat, a fost transpus într-o cheie corect politică, a fost fragmentat și a fost pur și simplu supus unor experimente dintre cele mai aberante, pe care le-au repetat la rând miniștri ai educației de dreapta, de stânga, de centru, politici, apolitici, tehnocrați, afiliați sau neafiliați unor forțe politice mai mari ori mai mici. Și este esențial de înțeles că învățământul românesc, așa cum a fost el gândit, pe bazele puse de Spiru Haret, acum deja peste 100 de ani, reprezintă una din principalele forțe pe care această națiune le are și reprezintă un capital strategic pentru România.

Așadar, mi se pare complet binevenit faptul că Academia Română pune problema a ceea ce înseamnă învățământul teoretic, a ceea ce înseamnă faptul că învățământul românesc a fost decăzut undeva într-o zonă strict utilitaristă, într-o zonă conjuncturală, au fost inventate tot felul de pseudomaterii de învățământ care n-au nicio legătură nici cu realitatea, și nici cu valorile pe care trebuie să le cultivăm copiilor și tinerilor în școală, și în tot acest timp calitatea morală și calitatea intelectuală a celor care au plecat de pe băncile școlii, deși au plecat cu mult mai multe diplome decât anterior, nu reușesc să se ridice la nivelul generațiilor care au avut posibilitatea unui învățământ unde și teoria a avut rolul său. Și aici mă gândesc atât la materiile din zona umană, din zona social-umană, din zona de real, de la istorie până la matematică, de la limba și literatura română până la biologie, de la economie și filosofie până la geografie, avem de-a face cu o întreagă relativizare a școlii românești și a metodei de studiu din școala românească.

De asemenea, este esențial să cultivăm memoria. Dacă nu cultivăm memoria, memoria istorică, memoria științifică, memoria culturală, memoria identitară, riscăm ca pe termen mediu și lung să devenim o națiune care nu știe cine este și nu știe încotro merge. Iar dacă dorim să trăim într-o țară liberă, într-o țară democratică, într-o țară în care să avem drepturi și libertăți respectate și într-o țară în care să ne respectăm unii pe alții, este esențial să ne cunoaștem trecutul, să ne cunoaștem bazele identitare și este esențial ca întreg mecanismul de învățământ să fie pus pe o armătură morală deosebit de solidă.

De aceea, să nu uităm că mai presus de orice școala trebuie să cultive valori, școala trebuie să construiască conștiințe, iar școala românească trebuie să rămână o forță pe baze extrem de solide, pe temelii cu rădăcini puternice, implantate în solul acestei națiuni și în solul culturii, civilizației și istoriei românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mihaela Huncă - declarație politică având ca obiect Pentru prima dată după Revoluția din 1989, un guvern anulează rolul constituțional al Parlamentului. Asumarea răspunderii pe Legea bugetului național de către Guvernul Orban anulează votul a milioane de români care și-au votat reprezentanții în Parlament;

Din partea Grupului PRO Europa, doamna Mihaela Huncă. Vă rog.

Și mai avem declarații depuse în scris ale domnilor Mihai Niță și Liviu-Ioan Balint. Vă rog.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: "Pentru prima dată după Revoluția din 1989, un guvern anulează rolul constituțional al Parlamentului. Asumarea răspunderii pe Legea bugetului național de către Guvernul Orban anulează votul a milioane de români care și-au votat reprezentanții în Parlament".

Stimate colege și stimați colegi,

Am să încep prin a vă reaminti prevederile Constituției României, actul fundamental al țării, care garantează drepturile și libertățile pentru care românii s-au jertfit în urmă cu 30 de ani.

Articolul 61 alin. (1) prevede că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Ba, mai mult, în art. 138 alin. (2) se stipulează că Guvernul elaborează anual Proiectul Legii bugetului de stat și pe cel al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

Prin urmare, fiecare dintre noi ne aflăm aici cu un mandat dat de fiecare dintre alegătorii noștri, pentru a susține, pentru a dezbate și pentru a căuta împreună soluțiile la problemele românilor din fiecare colț al țării. Consider că bugetul este cel mai important document al unui Parlament.

Prin urmare, nu pot face obiectul angajării răspunderii Guvernului proiectele legislative complexe, care prin efectele lor pot depăși limitele previziunii Guvernului.

Și am să vin cu exemple. De unde știe Guvernul Orban, din birou, ce nevoi imediate au județele Botoșani, Suceava, Constanța, Mureș sau Brașov? Se anulează dreptul constituțional al parlamentarilor de a dezbate și de a aloca resursele financiare ale țării, în funcție de nevoile reale ale românilor. Ce mai este democratic aici și care mai este rolul nostru, dacă nu putem da girul celei mai importante legi a țării? Putem la fel de bine să plecăm acasă și să le lăsăm alegătorilor adresa Guvernului pentru eventuale audiențe.

Asumarea răspunderii reprezintă, prin urmare, un afront adus instituției Parlamentului și aleșilor trimiși acolo să-i reprezinte pe cetățeni. PRO România nu este de acord cu abuzul de metode care elimină din proces dezbaterea sănătoasă.

În concluzie, prin angajarea răspunderii, Guvernul pune Parlamentul în situația fie de a vota solicitarea acestuia, având drept consecință menținerea sa în funcțiune, fie să-i refuze cele solicitate și, ca atare, să-l demită. În orice variantă, alegătorii români nu pot decât să constate că Guvernul Orban și-a început mandatul cu stângul, într-un mod ipocrit, în care se folosește de o manieră extremă de lucrurile pe care le-a criticat și contestat la precedentul Guvern, și anume, evitarea prin toate mijloacele a controlului parlamentar al actului guvernării.

Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PRO România, Botoșani.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Benedek Zacharie - declarație politică intitulată Revoluția din Decembrie 1989;

Din partea Grupului UDMR, domnul Benedek Zacharie.

   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să restabilesc un adevăr istoric insuficient amintit de vorbitorii de la această tribună în data de 16 decembrie, cu ocazia celebrării a 30 de ani de Revoluția din Decembrie 1989.

Aș începe cu domnul Tőkés László și cu ceea ce s-a întâmplat în fața parohiei reformate din Piața Maria. Indiferent de ceea ce credem astăzi despre persoana Tőkés László, rolul său în declanșarea șirului de evenimente este incontestabil. Acolo, în piață, ne-am adunat peste 100 de persoane de diferite naționalități, diferite confesiuni și provenind din diferite pături sociale. Afirm cu toată responsabilitatea că încercarea disperată de a ne împotrivi unei decizii a regimului de atunci a declanșat avalanșa de revolte care s-a răspândit în întreaga țară. Îndrăzneala de a rezista a dezvăluit parcă setea de libertate la care mulți râvneau, dar în secret.

După 30 de ani nu mai este la modă ca meritul pastorului Tőkés László să fie recunoscut. Tot în această categorie de uitare se încadrează și experiențele studenților care în seara zilei de 17 decembrie au fost arestați pe străzile Timișoarei, au fost încarcerați în celule, laolaltă cu deținuții de drept comun, și au primit în timp record de la justiția vremii pedepse între 5 și 7 ani de închisoare cu executare. Aceștia, abia în seara zilei de 20 decembrie au fost eliberați, transportați cu dubele de la închisoare și împrăștiați literalmente în diverse cartiere ale orașului.

În 17 decembrie, în jurul orei 17,00, un profesor de muzică de etnie maghiară a început să cânte "Deșteaptă-te, române!" în Piața Unirii din Timișoara. Acela a fost momentul în care s-a auzit pentru prima dată cântecul de ridicare împotriva opresiunii și care a devenit mai târziu Imnul României. În acea seară, profesorul de muzică a dispărut și nici până astăzi familia nu a aflat ce s-a întâmplat cu el.

Tot în 17 decembrie 1989, în jurul orei 20,00, complexul studențesc a fost înconjurat de TAB-uri și soldați care, la comanda superiorilor, au tras în tot ce mișca. Așa a fost împușcat colegul meu Ovidiu Munteanu, care, cu ajutorul unui student arab a ajuns la Spitalul Județean, dar, de atunci, asemenea profesorului de muzică, nu se știe nimic despre soarta rămășițelor acestuia.

În 18 decembrie noi, studenții, am fost evacuați din Timișoara, încolonați și conduși spre gară de civili înarmați.

Stimați colegi,

Doresc să închei declarația mea de astăzi cu două concluzii.

Pentru justiția română este o rușine greu de exprimat ca timp de trei decenii să nu fi fost în stare să condamne vinovații acelor momente în care au murit peste 1.000 de oameni, iar peste 3.000 au fost răniți, unii mutilați pe viață.

Despre acele zile aș vrea să subliniez spiritul solidarității care s-a născut între noi, cei prezenți la evenimente, căldura cu care săream unii în ajutorul celorlalți, uneori ignorând pericolele reale la care ne expuneam. Și, ceea ce este deosebit de important, este faptul că pornirea era firească, fără nicio așteptare de recunoaștere a vreunor merite, la medalii sau recompense materiale.

Aș dori ca și azi să putem fi animați de același spirit, generos și altruist, să redevenim, într-un cuvânt, umani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu - prezentarea unor restanțe și unor propuneri pentru activitatea viitoare;

Domnul Constantin Codreanu, Grupul PMP. Vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi.

Pentru că sunt la ultima mea declarație politică, în 2019, îmi propun să prezint textul în două segmente componente. Și anume, în prima parte să vorbim despre niște restanțe pe care le-am acumulat, în a doua parte despre propuneri cu titlu constructiv.

În primul caz vorbim despre niște texte legale care nu sunt respectate - O.U.G. nr. 65/2017. Am vorbit în mod repetat de la această tribună și sub forma declarațiilor politice, și sub forma interpelărilor, și în cadrul unor dezbateri, inclusiv pe marginea Legii bugetului de stat.

O.U.G.-ul respectiv prevede un lucru elementar, și anume, dublarea sau ajustarea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie, în funcție de fluxul dosarelor de redobândire a cetățeniei române depuse de cei care vor să devină cetățeni români.

Efectele dezastrului care a rezultat după inacțiunea celor care ar fi trebuit să implementeze prevederile acestei O.U.G. sunt următoarele - vorbim de date statistice. Dosare înregistrate în 2017 - 94.916; în 2018 - 100.157; în 2019 - 100.147. După cum puteți observa, fluxul este unul în creștere.

Dosare soluționate prin ordin au fost, după cum urmează: în 2017 - 85.307; în 2018 - 47.157; în 2019 - 43.551. Altfel spus, direcția este exact inversă.

Mai mult decât atât, în acest moment, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie se află 230.389 de dosare care își așteaptă soluționarea. Vorbim de o atitudine iresponsabilă a autorităților statului român, vorbim despre un lucru inacceptabil pe care l-am sesizat în mod repetat celor care ar fi în măsură să soluționeze această problemă. I-am sesizat și noului ministru al justiției această problemă. Sper să găsim o soluție, așa cum mi-a și promis Excelența Sa, după Crăciun.

O altă problemă îi vizează pe doctorii, medicii basarabeni. Vorbim iarăși de nerespectarea cadrului legal, Hotărârea de Guvern nr. 764 din 11 octombrie 2017. Și în acest caz vin cu statistici foarte clare. Sunt doar 262 de medici din Republica Moldova care și-au depus dosarele pentru obținerea dreptului de practică pe teritoriul României. Deci nu vorbim, așa cum am văzut prin presă, de o invazie a doctorilor din Republica Moldova. În proces de evaluare se află doar 174 și, culmea, au fost soluționate doar șase astfel de dosare.

O altă problemă pe care am sesizat-o, o problemă pe care i-am anunțat-o noului ministru al sănătății; dânsul a spus că există un consilier care se ocupă de problema respectivă. Vreau ca toți cei care sunt afectați de această problemă să înțeleagă că mă ocup de ambele aspecte, de ambele dosare și că nu renunț până nu le vom soluționa, așa cum am soluționat și dosarul minorilor noncetățeni.

Închei prin două propuneri, cum spuneam, absolut constructive. Astăzi voi trimite președinților consiliilor județene scrisori prin care îi încurajez la rândul lor să încurajeze reprezentanții administrației publice locale să continue procesul de înfrățiri cu localități din Republica Moldova. Este singurul mod prin care putem întinde o mână de ajutor comunităților locale de dincolo de Prut.

Și o a doua propunere este una pe care, la fel am făcut-o, în mod repetat, și anume, îi sugerez și îl invit pe președintele României la Chișinău, îi spun că este așteptat la Chișinău, îi sugerez să evite orice formă de...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideți să încercați să finalizați!

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

...protocol, dacă îl deranjează întrevederea cu actualul președinte al Republicii Moldova. Și, argumentul suprem, poate, sunt rezultatele prezentate de cel mai recent sondaj de opinie de la Chișinău, acolo unde numărul unioniștilor este în creștere - am ajuns la 34%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ionuț Simionca - intervenție intitulată Sacrificiul eroilor Revoluției române nu trebuie să fie în zadar;

Au mai depus în scris: Constantin-Sebastian Moise, de la Grupul PMP, Ambrus Izabella, de la Grupul UDMR. Aveți ședință de ...

Haideți, domnule Simionca! Îmi cer scuze că am..., dar au ședință de grup.

   

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Sacrificiul eroilor Revoluției române nu trebuie să fie în zadar".

Se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului, de la eliberarea românilor de dictatură, de la câștigarea libertății noastre. Eu sunt unul dintre românii care au crescut împreună cu România liberă și care s-au maturizat odată cu instituțiile democratice din țara noastră.

Aveam 5 ani la Revoluție și îmi amintesc foarte puține lucruri din perioada comunismului, însă părinții mei au avut grijă ca, în perioada adolescenței, să înțeleg pe deplin ce înseamnă să fii liber în țara ta, să gândești fără restricții și să nu fii îngrădit de nimeni și de nimic.

Pentru mine, Revoluția din Decembrie 1989 a fost actul de eroism al miilor de români care și-au dat viața pentru libertatea noastră, a tuturor. Ei s-au sacrificat pentru generațiile viitoare, pentru adevăr și dreptate. Acești eroi nu trebuie uitați! Trebuie ca în fiecare zi, prin acțiunile noastre, să arătăm că le suntem demni urmași, care le prețuiesc jertfa și se inspiră din lupta lor, care nu a fost în zadar.

Ne dorim și ne luptăm ca, după toți acești ani, să trăim într-o țară europeană modernă, o țară în care să domnească legea și ordinea, unde instituțiile statului să fie în slujba cetățeanului. Aș vrea ca democrația să fie astăzi respectată și apreciată la adevărata sa valoare de români, iar politicienii să lupte pentru progresul României, nu pentru regresul țării noastre.

Aș vrea ca România și românii să fie astăzi pe primul loc, să devină exact țara pentru care au luptat eroii Revoluției acum 30 de ani, o țară democratică, liberă și prosperă, o țară în care românii plecați să dorească să revină alături de cei dragi, o țară din care nimeni să nu mai vrea să plece definitiv. Așa cum am făcut și eu, care m-am întors cu drag pe meleagurile natale.

Astăzi, cu cea mai mare recunoștință, mă înclin și le mulțumesc celor care au luptat pentru noi în decembrie 1989. Fie ca memoria eroilor și martirilor Revoluției Române să rămână veșnic în sufletele noastre și ale generațiilor care vor urma.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Victoria Longher - intervenție consacrată Zilei minorităților naționale;

Din partea Grupului minorităților, doamna Victoria Longher. Vă rog.

   

Doamna Victoria Longher:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este despre Ziua minorităților naționale.

În fiecare an, pe 18 decembrie, noi, comunitățile etnice din România, sărbătorim Ziua minorităților naționale.

Acum 27 de ani, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase, primul document internațional care oferă o garanție a respectării drepturilor minorităților în cadrul general de apărare a drepturilor omului, declarație la care au aderat o mare parte de state din toată lumea.

Minoritățile etnice au reprezentat întotdeauna un procent semnificativ din populația României, de aceea cunoașterea istoriei acestor minorități evidențiază contribuția adusă de acestea la dezvoltarea culturală și materială a țării.

Guvernul României sprijină și susține organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prin finanțarea de proiecte și programe interetnice și de combatere a intoleranței.

Cu această ocazie, urez un călduros la mulți ani tuturor minorităților din România și mult succes în activitățile pe care le întreprind!

Victoria Longher, deputat al Uniunii Polonezilor din România.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
  Lavinia-Corina Cosma - semnalarea unor probleme în legătură cu unele așa-zise consultații medicale;

De la Grupul USR, Lavinia-Corina Cosma. Vă rog.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Regăsim astăzi în satele din România și în orașele din România caravane mobile de optică medicală. Le regăsim, din păcate, în instituții, în primării, sunt șefi de instituții care își dau acordul pentru a pătrunde în aceste instituții și a face așa-zise consultații medicale.

Din păcate, în aceste caravane mobile nu vorbim despre consultații medicale. Este pur și simplu o vânzare de dispozitive medicale, o vânzare de ochelari, fără a consulta propriu-zis pacientul.

În acest fel avem foarte mulți oameni care, de fapt, nu sunt diagnosticați cum trebuie și ajung să poarte o pereche de ochelari fără a avea un diagnostic potrivit.

Sună a înșelătorie, așa este, însă trebuie să ne dăm cu toții seama că acest fenomen trebuie oprit, pentru a proteja în primul rând, pentru a-i proteja, în primul rând, pe cei care au nevoie din punct de vedere medical de ochelari.

Am făcut numeroase interpelări și răspunsurile pe care le-am primit până în momentul de față arată că la nivel de țară sunt câteva DSP-uri care au luat măsuri.

În același timp, am întrebat Ministerul Sănătății de ce nu își asumă să emită un ordin, astfel încât să nu mai permită ca aceste activități să se desfășoare în instituții sau în orice alt loc public, fără a exista medici care să ofere consultații.

Fac și pe această cale un apel către noul Guvern de a se implica și de a stopa acest fenomen. Să se implice, să-i oprească pur și simplu pe acești oameni în a mai pune viața cetățenilor României în pericol.

Vă mulțumesc.

 
  Daniel Olteanu - declarație politică despre lipsa investițiilor în zona Moldovei;

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Daniel Olteanu de la Grupul ALDE. Vă rog.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Își propune Guvernul PNL, prin proiectul de buget, să accelereze investițiile cu rol în scăderea discrepanțelor regionale, după câteva demersuri punctuale ale fostului Guvern sau, dimpotrivă, continuă Guvernul PNL o politică de tipul "bogăție tot pentru bogați", adică fonduri uriașe, mai ales pentru regiunile dezvoltate? Este întrebarea fundamentală, pe baza căreia, personal, voi evalua acest buget și ceea ce ni se pregătește pentru anul 2020.

Reiau și subliniez gravitatea unei situații care ar trebui să reprezinte un adevărat coșmar pentru orice om politic de bună credință. Din peste 37 de miliarde de lei, valoare la care se ridică proiectele majore în domeniul infrastructurii de transport aflate în execuție, în Transilvania și regiunea București ajung 90% din fonduri, iar în Moldova zero.

Nu doar că în Moldova ajung zero lei, dar vasluienii, de exemplu, trebuie să achite, prin contribuțiile virate la bugetul de stat și alte trăsnăi, subvenții pentru energia termică din București, sau pentru Metrorex.

Toate aceste date sunt incontestabile, pentru că sunt transmise oficial de Ministerul Transporturilor.

Din acest motiv, am apreciat, chiar dacă fără entuziasm, valul de studii de fezabilitate scoase la licitație, în ultimul an mai ales, inclusiv pentru autostrăzi sau drumuri expres în Moldova, pentru că de undeva trebuie să începem.

Am fost, pe de altă parte, stupefiat în momentul în care am constatat că suma necesară derulării contractului aferent studiului de fezabilitate pentru Drumul Expres Tișița-Albița, adică 16 milioane de lei, nu există în propunerea de buget pe 2020, în condițiile în care, dacă ar fi să mă iau după datele oficiale, desemnarea câștigătorului este o chestiune de zile.

Vă avertizez, așadar, cât se poate de colegial, să nu vă jucați cu focul, ci cu răbdarea celor lăsați mereu în urmă, cum sunt locuitorii regiunilor subdezvoltate, nu manipulați cu tema falsă cu ajutoarele sociale care nu există sau cu micile investiții în toalete la școli, incomparabile cu fondurile alocate proiectelor majore de infrastructură.

Primul asistat al țării, dacă avem în vedere investițiile pe cap de locuitor cu fonduri de la bugetul de stat, este probabil bucureșteanul, urmat de locuitorii din Transilvania.

Din aceste considerente, declar de pe acum că susțin orice amendament al oricărui coleg care solicită fonduri pentru proiecte de infrastructură din Moldova și alte regiuni lăsate în urmă, fonduri care pot fi consumate realist în 2020.

Alocarea fondurilor pentru investiții care să determine scăderea discrepanțelor între regiuni nu trebuie să aibă culoare politică. Este obligația noastră să le arătăm tuturor românilor că suntem de bună-credință și dărâmăm, prin atitudinea și votul nostru, pe alocările bugetare de la centru, ceea ce Bucureștiul a construit și întreținut în ani și ani, enclavizarea sărăciei.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat al ALDE de Vaslui.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Elvira Șarapatin - declarație politică intitulată Guvernul Orban copiază Guvernul Boc, PNL= ipocrizie și ticăloșie!;

Doamna deputat Elvira Șarapatin. Vă rog. Din partea Grupului PSD.

   

Doamna Elvira Șarapatin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Chiar înainte de a veni cu bugetul în Parlament, prin Proiectul de Lege privind plafoanele bugetare, Guvernul Orban anunță măsuri de austeritate.

Odată cu venirea iernii, Guvernul Orban îngheață tot: înghețarea indemnizațiilor de hrană pentru polițiști și militari; înghețarea indemnizațiilor de merit; înghețarea salariului minim pentru angajații cu studii superioare; înghețarea salariilor la circa 100.000 de funcționari din administrația publică locală, care se raportează la salariile demnitarilor; creșterea accizelor la tutun, deci creșteri de prețuri; interzicerea cumulării pensiei cu salariul, copiată de la Guvernul Boc, fapt care va lăsa sute de comunități rurale fără medici, profesori, polițiști și așa mai departe.

Oamenii trebuie să știe că înghețarea înseamnă scădere, pentru că salariile vor fi afectate de rata inflației.

În același timp, Guvernul PNL pregătește României o datorie gigantică.

Orban și liberalii guvernează ticălos, fac rău cu premeditare. Au scris în Proiectul de Lege privind plafoanele bugetare că anul viitor vor să ia împrumuturi echivalente cu 45% din PIB, adică peste 23 de miliarde de euro, suplimentar, pe lângă cele 15-20 miliarde de lei din 2019!

Este enorm, cu 10 puncte procentuale în plus față de guvernarea PSD, care reușise să scadă datoria publică de la 37,4% până la 35% din PIB. Este o ticăloșie. Este un împrumut uriaș, de trei-patru ori mai mult decât în guvernarea PSD! România nu s-a împrumutat atât de mult nici în vârful crizei economice, în 2010! Atunci, creșterea datoriei publice a fost cu 7,8 puncte din PIB, în condițiile împrumutului uriaș luat atunci de la FMI.

Practic, într-un singur an, PNL va crește cu o treime datoria guvernamentală acumulată în 30 de ani. Doar dobânzile pentru aceste datorii uriașe vor costa România prețul a două autostrăzi pe an, adică 6-8 miliarde.

Culmea cinismului, în proiectul de lege, PNL anticipează "evoluțiile sub așteptări ale piețelor financiare", în traducere liberă, dobânzi uriașe la împrumuturile uriașe pe care le contractează. Tocmai a scăzut ratingul de țară, ceea ce va însemna creșteri ale dobânzilor la împrumuturi.

După izbucnirea scandalului, PNL pretinde că a fost o eroare materială, deși proiectul pe care vor să-și angajeze răspunderea era deja publicat în Monitorul Oficial. Acum, spun că lasă plafonul la 40%, cum îl pusese Guvernul PSD. Dar chiar aceste oscilații și reveniri arată amatorismul, nebunia și nepriceperea care amplifică neîncrederea și îngrijorarea mediului de afaceri și a investitorilor străini.

Cine va plăti datoriile uriașe pe care vrea să le facă PNL? Noi, toți cetățenii plătitori de taxe și impozite!

Mai țineți minte lozincile PNL că "amanetăm viitorul copiilor noștri", că "am crescut pe datorie", că "îndatorăm generațiile viitoare"? PNL = ipocrizie și ticăloșie!

Vă mulțumesc.

Elvira Șarapatin, deputat de Gorj.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Csoma Botond - declarație politică cu referire la Revoluția din decembrie 1989;

Domnul Csoma Botond. Vă rog.

   

Domnul Csoma Botond:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În această lună trăim emoția unor evenimente care au marcat profund România. Acele zile din decembrie 1989 ne-au adus libertate și multe oportunități. De unele am profitat, de altele nu.

În urmă cu 30 de ani, odată cu căderea regimului comunist, se scria o nouă filă de istorie. Era un nou început pentru România.

Doamnelor și domnilor deputați,

În același timp, Revoluția din 1989 a reprezentat și punctul culminant al solidarității dintre români și maghiari. Ei au luptat și au murit împreună, pentru ca noi să fim liberi.

Știm cu toții că, în statele totalitare, memoria istorică a unei națiuni se construiește prin metode de propagandă și îndoctrinare.

Astăzi, în contextul democratizării postdecembriste, aceeași memorie istorică se construiește prin mijloacele mass-media și prin discurs public, ambele elemente, de altfel, semnificative în formarea identității noastre colective și personale, fie că suntem români sau maghiari.

Doamnelor și domnilor deputați,

În acest context, este inacceptabil ca un jurnalist și editorialist foarte cunoscut să publice un articol în care, în încercarea sa deplorabilă de a defăima integritatea, curajul și rolul revoluționar al pastorului reformat Tőkés László, să citeze memoriile unui fost șef de promoție al Școlii de ofițeri de Securitate, pe nume Rogojan, care a fost și șeful de cabinet al ultimului conducător al Departamentului Securității Statului, generalul Iulian Vlad, respectiv ale fostului șef-adjunct al Securității Timișoara, Radu Tinu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este intolerabil ca un formator de opinie cu pretenții să își argumenteze opiniile manipulatorii cu declarații ale unor foști securiști, care, în urmă cu 30 de ani, făceau parte din grupul de apropiați ai dictatorului Ceaușescu, din conducerea structurilor care ordonau ca membrii grupului de credincioși adunați în casa pastorului Tőkés László să fie ridicați cu forța și duși la securitate, bătuți cu bestialitate, iar câteva ore mai târziu, în duminica sângeroasă din 17 decembrie 1989, să se deschidă focul împotriva manifestanților anticomuniști din Timișoara.

Mai mult decât atât, argumentele manipulatorii au fost reluate într-un interviu și de un așa-zis analist sau consultant politic, care a "perfecționat" defăimarea, afirmând că în acele zile din decembrie 1989 a existat un plan secret de alipire a Transilvaniei la Ungaria.

Este inadmisibil, doamnelor și domnilor deputați, ca la 30 de ani de la Revoluție astfel de bazaconii să perpetueze ideile național-comunismului promovat de Ceaușescu, iar în contextul evocării acelor evenimente comunitatea maghiară să fie prezentată ca inamicul public numărul 1 al României, pe când, în realitate, maghiarii au luptat alături de români pentru libertate în 1989.

Și permiteți-mi, doamnelor și domnilor deputați, să-i dau o replică nu chiar academică acestui consultant politic cu o zicală din Ardeal: "Foaie verde ananas, papagal ai fost, papagal ai rămas".

Fără dubiu, astfel de abordări, chiar și doar la nivel publicistic, reprezintă o insultă gravă la adresa sacrificiului și memoriei morților și răniților, a fiecărui om de bună-credință care a participat la manifestațiile anticeaușiste din acele zile!

Iar dacă noi, generația "salvată" de eroismul acelor oameni nu ne-am poziționa nici după 30 de ani cu norme etice și morale intangibile față de astfel de derapaje, față de o asemenea disociere a discursului public de adevărul documentelor istorice, ar însemna, fără niciun dubiu, că în acești 30 de ani ne-am învârtit într-un cerc!

Doamnelor și domnilor deputați,

Național-comunismul epocii de aur trebuie depășit, comunitatea maghiară nu este dușmanul României, din contră, în 1989 a contribuit în mod semnificativ la răsturnarea regimului ceaușist, români și maghiari am pornit împreună pe drumul libertății.

Să mergem mai departe împreună!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică cu titlul Bilanț - PNL a readus decența și profesionalismul în funcții publice, după o lună de guvernare;

Domnul Leoreanu Laurențiu, cu scuzele de rigoare.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PNL a readus decența și profesionalismul în funcții publice, după o lună de guvernare.

În ceva mai mult de o lună de când a preluat guvernarea, PNL a reușit deja să repare o parte din dezastrul lăsat de PSD în justiție, a adoptat măsuri fiscale pentru prosperitatea românilor și a schimbat imaginea țării peste hotare. Politrucii au fost îndepărtați, iar în locul lor au venit specialiști care au redat demnitatea și profesionalismul funcției publice. România se întoarce, treptat, la normalitate, după guvernarea incompetentă a tandemului Liviu Dragnea-Viorica Dăncilă.

PNL și Guvernul Orban au reușit să adune o majoritate parlamentară, astfel încât Legea recursului compensatoriu, care a pus în libertate peste 20.000 de infractori înainte de termen, a fost abrogată. Siguranța cetățeanului este una dintre prioritățile Executivului condus de Ludovic Orban. Drept dovadă, Ministerul Afacerilor Interne a desecretizat Dosarul "10 august", pentru ca procurorii să poată finaliza rapid ancheta, iar cetățenii să afle adevărul despre ordinele date de liderii PSD Liviu Dragnea și Carmen Dan, prin care românii au ajuns să fie bătuți și gazați în Piața Victoriei.

Ministerul Finanțelor Publice a asigurat fondul necesar de salarii și de pensii, după gaura bugetară lăsată de Eugen Teodorovici. Guvernul a adoptat majorarea salariului minim cu 7,2% de la 1 ianuarie 2020 și a decontat sumele reprezentând TVA, către mediul de afaceri, cu întârzieri de 7-8 luni de zile și plata concediilor medicale, de asemenea către mediul de afaceri, cu întârzieri până la 11 luni, amânate, așadar, la plată de Guvernul Dăncilă, pentru a induce în eroare opinia publică, în legătură cu deficitul bugetar.

De asemenea, la presiunea PNL, au fost eliminate în Parlament supraacciza la carburanți și supraimpozitarea contractelor part-time.

În agricultură, Guvernul PNL a finalizat plata avansului către fermieri pentru 2019, un total de 1.319 miliarde de euro.

Guvernul Orban, deși minoritar, a avut curajul să vină în fața Parlamentului și să-și asume modificarea Ordonanței de urgență a PSD, care a lăsat elevii fără transport școlar. Din păcate, PSD dovedește că nu a învățat nimic din lecțiile recente și se pregătește să conteste la CCR legea asumată de PNL, lăsându-i pe elevi pe drumuri până la decizia Curții.

Printre măsurile luate de Executiv se numără și organizarea examenului de rezidențiat, lăsată în aer de Guvernul Dăncilă, pentru care s-au înscris 8.876 de absolvenți ai universităților de medicină și farmacie din țară.

În plan extern, Guvernul Ludovic Orban, în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, a propus-o pe Adina Vălean pentru funcția de comisar european pe transporturi, propunere care a trecut cu brio de Parlamentul European, spre deosebire de Rovana Plumb și Dan Nica, nume care au făcut România de rușine în Europa.

În fruntea ministerelor, în posturi ocupate de personaje ca fiii baronilor PSD, Adrian Năstase sau Dumitru Buzatu, au fost numiți Traian Berbeceanu, fost șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba, în calitate de șef de cabinet al ministrului afacerilor interne, Marcel Vela, și Radu Zamfir, medicul care a supraviețuit accidentului din Apuseni, care a devenit consilier onorific al ministrului de interne, portofoliu de maximă importanță în Executiv. Așadar, sub guvernarea PNL, funcția publică își recăpătă prestigiul capturat de PSD.

Pentru PNL, obiectivul acestui final de an rămâne adoptarea bugetului de stat pe 2020, o provocare politică și fiscală cu adevărat importantă, având în vedere dezastrul lăsat de PSD în visteria tării. Anul viitor, Executivul condus de Ludovic Orban va pune în practică măsurile asumate în Programul de guvernare, cu accent pe infrastructură, stabilizând și dezvoltând România, asumându-și și decizii care să ducă la creșterea nivelului de trai al românilor, fără să îndatoreze generațiile viitoare.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Neamț, Laurențiu-Dan Leoreanu.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Sigur PNL n-a trimis și primul om pe lună?!

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu (din sală):

Nu. Dar urmează al doilea!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles. Bun. Nu, că am crezut că v-a scăpat.

 
  Alexandru Teacă - declarație politică intitulată Anul 2020 - 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de la Trianon;

Domnul deputat Alexandru Teacă.

A fost o glumă... Corect.

   

Domnul Alexandru Teacă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Anul 2020 - 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de la Trianon".

Tratatul de la Trianon a fost încheiat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, pentru a stabili, printre altele, și frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi de atunci: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, România și Cehoslovacia.

Tratatul a fost semnat la data de 4 iunie 1920 și a reprezentat inclusiv recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Astfel, anul acesta, pentru a marca 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, Adunarea Națională a Ungariei a declarat anul 2020 ca Anul Coeziunii Naționale.

În acest sens, consider că această decizie a Forului legislativ maghiar, întemeiată pe așa-zise probleme politice, economice, juridice și psihologice create de acest tratat de pace, nerezolvate până în prezent, nu reprezintă altceva decât o nouă încercare de rescriere a istoriei și de aducere în discuție a unor poziții revizioniste.

Prin urmare, în calitate de deputat de Covasna, județ în care consolidarea dialogului interetnic este un principiu de conviețuire între români și maghiari, condamn decizia Adunării Naționale a Ungariei de a declara anul 2020 ca Anul Coeziunii Naționale. Reamintesc că, totuși, pe 4 iunie 1920, după aproape patru secole de la dezastrul de la Mohács, Ungaria redevenea independentă și, pentru prima dată în istorie, devenea un stat național.

Fiind o decizie inacceptabilă care pune în discuție sistemul tratatelor internaționale, apreciez că Parlamentul României nu trebuie să treacă cu vederea acest eveniment, cu atât mai mult cu cât România, profund atașată respectului pentru drepturile omului, a definit în ultimele decenii, cu implicarea fundamentală a membrilor minorităților naționale ce locuiesc pe teritoriul său, un model de protecție a drepturilor acestora.

Închei cu un citat din marele istoric român Nicolae Iorga, despre momentul 4 iunie 1920: "Și am dori ca prin aceasta să fim și provocatorii acelui reviriment în spirite, care ar reda operei comune a civilizației moderne pe un popor maghiar raționabil, fără nimic din acel imperialism copleșitor pentru alții, care exclude până acum pe unguri de la orice colaborație folositoare".

Vă mulțumesc.

Deputat de Covasna, Alexandru Teacă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Aida-Cristina Căruceru - declarație politică: Prin angajarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat, PNL subminează democrația în România;

Doamna deputat Aida-Cristina Căruceru.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Prin angajarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat, PNL subminează democrația în România".

Stimați colegi,

PNL și Cabinetul Orban par deciși să guverneze România, prin ignorarea completă și totală a democrației, cutumelor parlamentare și dialogului politic.

Semnale și indicii au existat și în trecut, atunci când miniștrii care au fost respinși de comisiile parlamentare au fost susținuți în continuare în Guvern, sau atunci când PNL a ignorat o moțiune simplă din Senat, care a fost adoptată împotriva ministrului finanțelor și în loc să facă gestul normal de a-l demite, liberalii au făcut zid în jurul ministrului respins.

Cea mai recentă dovadă că PNL vrea să submineze democrația în România este decizia de a angaja răspunderea Cabinetului Orban pentru Legea bugetului de stat pentru 2020 și pentru Legea bugetului asigurărilor sociale.

Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, când un Guvern decide să excludă Parlamentul din procedura de adoptare a bugetului. Este o premieră nefericită pentru țara noastră. Este, de asemenea, un grav derapaj constituțional, pentru că decizia lui Ludovic Orban contravine în mod flagrant textului legii fundamentale.

Constituția României prevede la art. 138, intitulat "Bugetul public național", la alin. (2), următoarele: "Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului".

Din teza constituțională reies două idei clare.

1. Guvernul propune, Parlamentul aprobă, ceea ce este logic, având în vedere că Parlamentul este singurul for care poate cenzura Executivul, potrivit principiului separării puterilor în stat.

Cea de-a doua, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale se dezbat în Parlament. Din acest motiv, ele se depun separat.

Faptul că PNL nu este susținut în demersurile sale nici măcar de aliații săi tradiționali de la USR, care doresc dezbatere parlamentară și care doresc, așa cum este și normal, posibilitatea de a amenda, a dezbate și vota bugetul pentru 2020, este o dovadă în plus că liberalii au pornit pe un drum periculos și că trebuie să se oprească, până nu vor compromite definitiv democrația în România.

Vă mulțumesc.

Deputat al Partidul Social Democrat, Aida-Cristina Căruceru, Circumscripția electorală nr. 42, București.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică cu referire la inițiativele legislative referitoare la respectarea drepturilor copilului;

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

O să luăm și de la neafiliați.

Domnule Dohotaru, lăsăm doamnele întâi?

Doamna Oana Bîzgan. Vă rog.

Mulțumesc mult pentru înțelegere.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne apropiem cu pași repezi de încheierea unei alte sesiuni parlamentare, acel moment în care încercăm să tragem linie și să vedem dacă mandatul pe care îl avem este pus, cu adevărat, în slujba cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Pe 10 decembrie am marcat Ziua Internațională a Drepturilor Omului și încheierea celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor. S-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care ar trebui să ne amintească, zi de zi, că oamenii sunt egali în drepturi și în demnitate.

Avem în continuare multe de schimbat până să ajungem la îndeplinirea acestui deziderat. Accesul egal la educație și servicii medicale, la dreptate din partea justiției, la siguranță din partea autorităților, la toleranță și incluziune socială - acestea au fost și sunt în continuare scopurile pentru care militez și mă lupt.

În această sesiune am obținut, împreună, două victorii majore pentru România și pentru copiii care trăiesc aici. Soarta a zeci de mii de copii s-a schimbat. Am reușit împreună să permitem accesul liber la educație și sănătate pentru copiii care nu au acte de identitate sau CNP. Ei vor avea o șansă. România va avea o șansă.

Inițiativele comune, promovate cu ajutorul doamnelor senatoare și deputate, precum și a domnilor din Parlament, au demonstrat că mai presus de orice afiliere politică stau interesele copilului și respectarea drepturilor omului. Eforturile pentru asigurarea unui nivel minim de demnitate pentru fiecare cetățean al României nu se vor opri aici. Accesul la o viață sigură, protejată, dar și la o justiție dreaptă pentru copiii victime ale abuzului sexual este un alt pas important de făcut în următoarea sesiune. Agresorii trebuie pedepsiți cu executare și luați din casele în care continuă să abuzeze. Nu putem avansa ca oameni, ca țară, fără a preveni impactul distrugător al abuzurilor asupra copiilor, mai ales abuzurile infractorilor sexuali.

Voi continua să promovez participarea eficientă a grupurilor subreprezentate în sfera politică și publică. Incluziunea socială și economică a persoanelor cu dizabilități și a oricăror altor categorii discriminate vor determina reducerea impactului economic. Pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, România are nevoie de ocuparea forței de muncă și de o protecție socială modernă și eficientă.

Doar prin colaborare, stimate colege și stimați colegi, vom reuși să combatem inegalitățile din societatea noastră și vom pune capăt abuzurilor. Împreună vom reuși să punem baza unui nou viitor pentru România, prin educație, conștientizare, acțiune și colaborare.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dănuț Bica - declarație politică intitulată Rănile provocate societății românești de Guvernele PSD sunt foarte greu de vindecat;

Domnul deputat Bica Dănuț.

   

Domnul Dănuț Bica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Rănile provocate societății românești de Guvernele PSD sunt foarte greu de vindecat".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, un cabinet cu mandat limitat, și-a asumat dificila sarcină ca, în timpul scurt pe care îl are la dispoziție, să înlăture efectele deciziilor toxice adoptate de PSD și să îndrepte o parte dintre dezechilibrele severe acumulate de economie și societate în ultimii trei ani. Acesta este și motivul pentru care a decis să apeleze la procedura constituțională a angajării răspunderii în Parlament, jucând politic, totul sau nimic, pentru a se asigura de adoptarea unor proiecte de legi urgente și de mare interes. Așa a procedat Guvernul săptămâna trecută, iar în perioada următoare își va angaja răspunderea ori de câte ori va fi nevoie, în scopul de a crea cadrul legislativ necesar, pentru ca anul 2020 să înceapă în condiții normale.

Răul făcut de PSD la guvernare, cu precădere în ultimii 3 ani, nu va putea să fie înlăturat peste noapte, deoarece efectele măsurilor adoptate în această perioadă vor fi greu de eliminat. Mă voi limita să vă dau în acest sens numai câteva exemple.

Primul dintre ele se referă Ia subminarea sistemului pensiilor obligatorii administrate privat, adică a Pilonului II, pe care Guvernele PSD l-au șubrezit, pe de o parte prin micșorarea contribuțiilor, iar, pe de alta, prin piedicile puse în calea administratorilor. Prin deciziile adoptate, PSD a diminuat deja cu circa 20% pensia la care erau îndreptățiți în viitor actualii angajați. La acest capitol nu trebuie să uităm nici sumedenia de pensii speciale inventate de PSD, care sunt extrem de greu de eliminat, din cauza securizării lor prin decizii ale Curții Constituționale a României.

Un alt exemplu este cel referitor la taxele impuse prin Ordonanța de urgență nr. 114/2018, supranumită și "Ordonanța lăcomiei". Populismul practicat de PSD privind plafonarea prețurilor și suprataxarea operatorilor economici au generat pierderi foarte mari companiilor naționale, iar consumatorilor finali de gaze sau electricitate nu le-a adus nimic bun, ci doar facturi mai mari. De asemenea, taxele nejustificate impuse în sectorul comunicațiilor au majorat contractele tuturor abonaților și au stopat investiții cruciale în dezvoltarea acestui domeniu.

Chiar dacă PNL va elimina aceste taxe toxice, credeți că vor reduce imediat operatorii prețurile și tarifele majorate ca urmare a deciziilor PSD? Puțin probabil!

Nu în ultimul rând, compromiterea implementării unor proiecte esențiale de investiții, care ar fi trebuit să fie realizate din fondurile europene nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, cum ar fi cele 8 spitale regionale, Autostrada Pitești-Sibiu sau autostrăzile Moldovei, reprezintă alt eșec uriaș al PSD, ale cărui efecte nu vor putea fi înlăturate decât într-o perioadă foarte lungă de timp.

Stimați colegi, reprezint în Parlament județul Argeș, care este și județul Brătienilor, al fraților Golești și al lui Ion Mihalache și care 30 de ani s-a aflat sub conducerea PSD. Anul acesta, la toate rundele de alegeri care au fost organizate, argeșenii au dat, prin votul lor, semnalul cel mai clar că nu mai vor să fie reprezentați de PSD, partidul-stat care le-a adus numai dezamăgiri, subdezvoltare și pierderi de oportunități.

Rezultatele alegerilor din anul 2019 au consolidat speranța că la cele două scrutine electorale de anul viitor oamenii nu vor mai accepta să fie conduși de ipocriți, incompetenți și demagogi, de cei care au ținut România atât timp pe loc, în vreme ce statele europene, chiar și cele din jurul nostru, au progresat în mod real.

Vă mulțumesc.

Dănuț Bica, deputat al PNL de Argeș.

 
  Dumitru Gherman - declarație politică cu titlul Recurs la memorie - «Statistica» și cifrele nu au culoare politică!;

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dumitru Gherman, vă rog.

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Gherman, vă rog.

Domnul Gherman de la PSD.

Se pregătește domnul Petrețchi, de la Grupul minorităților naționale.

 
   

Domnul Dumitru Gherman:

Domnule președinte de ședință, Florin Iordache,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de azi, cu titlul "Recurs la memorie - «statistica» și cifrele nu au culoare politică!", face trimitere la o prezentare a unor date statistice care scot în evidență, în mod pregnant, realitățile economiei românești, generate de diferitele guvernări, de stânga sau de dreapta, care s-au succedat la conducerea țării după Revoluție.

Din analiza datelor statistice privind evoluția economică, din 1990 și până în prezent, rezultă o constantă fundamentală, și anume:

Atunci când România a fost guvernată de guverne de stânga, întotdeauna s-a înregistrat creșterea produsului intern brut, creșterea economică, creșterea nivelului de trai al populației, într-un cuvânt progres.

Atunci când România a fost guvernată de dreapta, de guverne liberale sau neoliberale, s-a trecut la austeritate, într-un cuvânt, regres.

Din datele Institutului Național de Statistică, dar și ale unor prestigioase instituții internaționale de rating, STANDARD&POORS, rezultă faptul că în ultimii 30 de ani, în intervalul în care România a fost guvernată de stânga, produsul intern brut a crescut cu 63,40%. În intervalul când a guvernat dreapta, celebra Convenție Democrată și Guvernele de tristă amintire, Băsescu-Boc, produsul intern brut a scăzut cu 42,5%, cu excepția guvernării Tăriceanu, de fapt, susținută în Parlament de Partidul Social Democrat.

Dar să luăm lucrurile "pas cu pas", după cum spune un clasic în viață.

Perioada 1990-1992 - guvernare de dreapta Roman-Stolojan.

După Revoluție s-a dat drumul la furat!

PIB-ul scade cu 27,20%; inflația ajunge, în 1992, la 210,4% și o masă monetară, în 1992, de 101%.

A început distrugerea economiei naționale. Practic, industria românească a fost etichetată "morman de fiare vechi", cu toate că eram a 15-a țară industrială din lume, iar România fabrica 95% din produsele necesare economiei naționale.

Dar a venit dezastrul! "Actorii" au fost pregătiți din timp. Ei se cunosc, dar lor nu li s-a întâmplat și nu li se întâmplă mai nimic!

Perioada 1993-1996. Guvernul Văcăroiu, social-democrat, a încercat să repare tot ce a stricat Guvernul Roman-Stolojan. PIB-ul a crescut cu 16,40%, inflația a scăzut de la 210,4, în 1992, la 56,9%, în 1996; rata de creștere economică a ajuns la +4,1% de la -9,1% în 1992.

Perioada 1997-2000. Se instalează guvernarea CDR, cea mai dezastruoasă pentru România, când țara a fost aproape de faliment, după cum recunoștea însuși fostul președinte Emil Constantinescu.

PIB-ul scade cu 14%, rata inflației a crescut de la 56,9%, în 1996, apoi din nou la 151,4% în 1997.

A fost perioada în care s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente ale societăților comerciale.

Perioada 2001-2004. Românii s-au trezit și au votat din nou PSD, fiind instalat Guvernul Năstase.

PIB-ul a crescut cu 23,9%, rata inflației a scăzut de la 151,4%, în 1997, la 11,9% în 2004, rata de creștere economică a crescut de la -2,4%, în 2000, la +6,2% în 2004.

Perioada 2005-2008 este urmată de guvernarea Tăriceanu, care este susținută în Parlament de PSD, și care continuă rata de creștere economică susținută la un procent de 6,9%.

2009-2012, guvernarea de tristă amintire Băsescu-Boc-Ungureanu. PIB-ul scade cu 7,9%; deficitul bugetar a atins nivelul de 9% din PIB; nivelul șomajului a atins cote nemaiîntâlnire, sute de mii de oameni trimiși forțat în șomaj, iar numărul românilor plecați în căutarea unui loc de muncă în străinătate a fost cel mai mare din istoria postdecembristă a României.

Tot în perioada 2009-2012, indexarea pensiilor a fost blocată, mai mult, acestea s-au diminuat prin impozitare.

Urmează guvernarea 2012-2015, a lui Victor Ponta. PIB-ul crește cu 10,8%, deficitul bugetar scade de la 4% la 2,2%, iar rata de creștere economică este în creștere, atingând 3,8%, în momentul în care Guvernul Ponta trebuie să-și dea demisia, din cauza acelor împrejurări pe care cu toții le cunoaștem.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Veniți mai aproape, domnule coleg. Și încercați să sintetizați.

 
   

Domnul Dumitru Gherman:

Urmează Guvernul Cioloș, tehnocrat, primul "guvern al meu" impus de președintele Johannis. Nivelul accesării fondurilor europene - zero; proiectele cu finanțare europeană sunt blocate; a fost singurul an în care veniturile la buget au scăzut cu 11%.

Guvernarea PSD - 2017-2019 - a realizat una dintre cele mai mari creșteri economice la nivelul Uniunii Europene, a doua, după Agenția EUROSTAT.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, sintetizați și închideți, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Gherman:

Dar toate performanțele economice obținute în perioada guvernării PSD nu au contat și nici nu contează pentru cei care se erijează în "diriguitori" și "manipulatori" nu numai ai bogățiilor și rezervelor României, ci și ai minților și sufletelor multor români.

"Argumentele" lor au fost și sunt denigrarea și bătaia de joc la adresa liderilor social-democrați, exprimate public. Au fost, de asemenea, etichetările de tip nazist, gen "comuniștii" sau "ciuma roșie", ultima, o alegație folosită de Goebbels, ministrul propagandei lui Hitler, în anul 1937.

Cu aceste metode "specifice" s-a făcut credibilă dreapta liberală și neoliberală. Guvernul PSD a fost înlăturat, ce-i drept, aparent democratic, prin moțiune de cenzură. Este clar acum, pentru toată lumea că înlăturarea guvernării social-democrate s-a realizat prin trădare, prin presiuni sofisticate asupra parlamentarilor și, de fapt, prin uzurparea votului democratic exprimat de români în noiembrie 2016.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
   

Domnul Dumitru Gherman:

Dragi români...

Închei acum.

... atât din țară, cât și cei plecați în străinătate, pentru un trai mai bun,

Îmi exprim speranța că majoritatea dintre dumneavoastră, care ați ales "varianta" unei guvernări de dreapta, austere pentru cetățeni, și ați făcut "jocul" unui președinte care își dorea și a obținut un nou guvern al său, să nu regretați, mai devreme sau mai târziu, rezultatele recentelor alegeri, europarlamentare și prezidențiale.

Vă doresc, din suflet, sărbători fericite!

Deputat de Bihor, Dumitru Gherman.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică despre necesitatea dezbaterii Proiectului de buget în Parlament;

Domnul Petrețchi.

Se pregătește domnul Ilie Toma, de la PSD.

Vă rog totuși să ne încadrăm, pentru că mai sunt colegi care vor să-și prezinte declarația politică.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În nicio perioadă din istoricul noului parlamentarism nu s-a recurs cu atâta frenezie la modalitatea de legiferare prin angajarea răspunderii Guvernului. Societatea românească percepe această schimbare de ritm și de inversare a rolurilor din raporturile Guvernului cu Parlamentul nu ca pe o soluție de accelerare a reformelor, ci drept o armă nouă într-un război politic vechi. Luptele politice fac parte din democrație, într-adevăr, dar ele trebuie duse în cadrul Constituției și nu prin forțarea ei.

Abordez acum această temă serioasă, nu din perspectiva teoriei regimului constituțional, ci pentru a atrage atenția că noul stil de legiferare ne limitează la maximum, nouă, parlamentarilor, posibilitatea de a ne îndeplini menirea.

Înțeleg greaua misiune a Guvernului de a efectua reforme prompte și radicale. De aceea, l-am susținut prin vot. Dar dinamismul și hotărârea Executivului nu scuză forțarea literei Constituției în dauna spiritului ei! Către ce ne îndreptăm, unde vrem să ajungem?

Fac această declarație politică determinat de ipoteza - da, fie și numai ipoteza! - adoptării prin angajarea răspunderii până și a Legii bugetului de stat.

Am dezaprobat tactica vechilor guvernări de a depune proiectul de Lege a bugetului după depășirea termenului legal. Și aceea era o formă de presiune a timpului, încât sunt de acord cu preocuparea de a definitiva bugetul la timp. Dar orice soluție este mai bună decât traversarea formală a Camerelor Parlamentului ca acceleratul prin haltă.

Dezbaterea Proiectului de buget oferă deputaților și senatorilor prilejul de a corela cifrele specialiștilor din birourile Executivului cu realitățile și cerințele stringente ale comunităților pe care le reprezentăm. "Șansa" de a depune amendamente în cadrul procedurii accelerate este tot atât de serioasă cât șansa de a te înțelege de pe peron cu cineva aflat în trenul care gonește.

Dacă restrângerea posibilităților noastre de a ne spune punctele de vedere în dezbaterile legislative este ea însăși o restrângere faptică a rolului legislativ, în cazul nedezbaterii bugetului suntem lipsiți în modul cel mai ostentativ de posibilitatea de a ne reprezenta comunitățile de alegători.

Chiar dacă Executivul renunță în final la acest scenariu, simplul fapt că a fost gândit ca scenariu posibil mă îndreptățește să trag acest semnal de alarmă.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
  Ilie Toma - declarație politică intitulată Haosul și incompetența s-au instalat la guvernarea României!;

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Ilie Toma, PSD.

Se pregătește domnul Matei Dobrovie, PNL.

Vă rog.

   

Domnul Ilie Toma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Haosul și incompetența s-au instalat la guvernarea României!"

Într-un zgomot politic de nedescris, măsurile Partidului Liberal, în aceeași măsură, sunt măsuri antioameni și antițară. Este vizibil că Guvernul PNL nu se mulțumește doar cu oferirea unui comisar european popularilor europeni și vrea ca la 30 de ani de la Revoluție să ofere toată România unor grupuri de interese, prin generarea de crize închipuite în toate ministerele și instituțiile României, cu scopul precis de a-i îngenunchea pe toți cei care au rămas în țară, fie că vorbim despre bunici, părinți, frați sau copii, deopotrivă.

La ceas de seară se înlocuiesc miniștri, prefecți, subprefecți, directori și toți cei de o altă culoare politică, fără să se țină cont de competențe și rezultate profesionale.

Mult lăudata comasare de ministere a generat de fapt mai mulți angajați în sectorul public, angajați pe criterii de rudenie și obediență. Realitatea cruntă dovedește faptul că PNL a acordat în mod oficial funcții publice unor oameni incompetenți, cu o acută lipsă de viziune, neperformanți și foarte zgomotoși în spațiul public, cu scopul precis de a îndrepta România spre colaps.

Incompetenții din funcții publice ai PNL au reușit performanța ca în două luni de guvernare să schimbe perspectiva României, de la una stabilă, cu creștere economică, la una recesionistă, prin ignorarea tuturor legilor economiei, pentru a ne îndrepta pe toți spre criză.

Sub guvernarea PSD, România avea o creștere economică sustenabilă.

Guvernul PNL a "e-li-mi-na-to", precum s-a eliminat și a șasea casă a președintelui Iohannis. Îmi permit să-l citez pe domnul președinte - "Nu sunt 6 case, sunt 5 case, între timp, pentru că una a fost eliminată".

Sub guvernarea PSD, România avea un deficit bugetar sub 3%, cea mai mică rata a șomajului, rating de țară cu perspectivă stabilă pentru investitori, un curs valutar stabil, programe pentru susținerea fermierilor, programe pentru protecția persoanelor vulnerabile, transport gratuit pentru studenți, grafic de creștere de pensii și salarii și predictibilitate, într-un cuvânt. Sub guvernarea PSD s-au reabilitat și modernizat spitale, școli și grădinițe.

La două luni de guvernare PNL, România are un deficit bugetar estimat de peste 4%. Până la finalul anului nu este exclus ca valoarea deficitului să fie alta. Istoria Cîțu, ministrul-criză al finanțelor publice, ne arată că de dimineața până seara deficitul bugetar se poate modifica și de 3 ori.

Ratingul de țară, de la perspectivă stabilă a ajuns negativ, valoarea monedei euro, ținută greu sub control, cu intervenții majore din partea BNR și pierderi uriașe pentru români, programe guvernamentale au fost anulate, transportul pentru studenți a fost anulat, sunt creșteri incerte de pensii și salarii, se construiesc penitenciare în loc de școli și spitale.

Cu intenția de a e-li-mi-na PSD, PNL e-li-mi-nă stabilitatea în România.

S-a dat liber la cheltuieli - rambursare TVA fără verificare -, privatizare la energie, alte resurse și companii de stat și la scăderea puterii de cumpărare a românilor prin creșteri de prețuri, la tăieri de sporuri salariale, inflație, curs valutar și la orice alt mijloc anti-român avut la dispoziție.

Sub guvernarea PNL, bogații devin mai bogați, săracii mai săraci.

Incompetenții PNL au tăiat bani de la educație, transporturi, agricultură, fonduri europene, în 2019, și vor tăia salarii și pensii, PNDL și orice înseamnă dezvoltare și bunăstare pentru români.

Și cum nu ar fi de ajuns, românii ar trebui să iasă la pensie la 70 ani, să lucreze și sâmbăta, să nu beneficieze de creșteri de pensii și salarii, să depună toți declarații de avere și să trăiască într-o țară îndatorată pentru ca și nenăscuții să aibă datorii.

Anul Nou bate la ușă. Sosirea lui este privită cu groază de toți pensionarii din sistemul public de pensii, profesori, medici, de toți angajații din sectoarele publice, de cei cu credite la bănci, de toți cei care peste noapte plătesc facturi și s-au trezit în vremuri de austeritate. Și asta pentru că PNL consideră că memoria colectivă s-a șters și austeritatea din 2009 trebuie reaplicată!

Haosul și incompetența s-au instalat la guvernarea României. Câți ani și câte guverne vor reuși să readucă România pe calea dezvoltării și a bunăstării, după ce Guvernul Orban-Iohannis, pardon, PNL, își va demonstra incompetența?

Prin dezinformări, propagandă mincinoasă, măsuri haotice de austeritate, PNL nu luptă cu PSD, luptă cu românii, pentru a-i umili în propria țară și în Europa.

Vă mulțumesc.

Deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Matei-Adrian Dobrovie - declarație politică cu titlul Spațiul informațional-comun - România - Republica Moldova, un proiect strategic;

Domnul Matei Dobrovie, PNL.

Se pregătește doamna Camelia Gavrilă, PSD.

   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Spațiul informațional comun - România-Republica Moldova, un proiect strategic".

Am prezentat un proiect ambițios în ceea ce privește spațiul informațional comun, o idee care, din păcate, rămâne doar pe hârtie, de ani de zile. Am discutat foarte mult despre creșterea prezenței mediatice peste Prut, a României. Am discutat foarte mult despre contracararea propagandei rusești. Dar, din păcate, s-a făcut foarte puțin.

Astăzi vin să vă prezint un proiect cu adevărat revoluționar, intitulat "Fondul de cooperare și coeziune mass-media România - Republica Moldova", care își propune exact acest lucru. Pe de o parte, să crească prezența mediatică românească dincolo de Prut, pe de altă parte, să contracareze propaganda rusească, care este extrem de agresivă acolo.

Vă reamintesc că 90% dintre televiziuni sunt deținute de 2 oligarhi - vechiul oligarh Plahotniuc și cel nou, Dodon, care este prorus - și România a finanțat, de-a lungul timpului, din păcate, organe de presă care făceau deservicii de imagine României și cetățenilor ei. Am ajuns la situația în care, în mandatul PSD, secretari de stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ne spuneau că Rusia oricum este prea puternică decât Republica Moldova, deci, haideți să nu mai facem nimic! O asemenea abordare este absolut inacceptabilă și dezastruoasă. România trebuie să construiască acolo. Trebuie să facem mult mai mult decât să vorbim despre filme istorice date la TVR Moldova. Trebuie să facem mult mai atractive programele pentru publicul de acolo, pentru că aceste organe mass-media sunt strategice pentru toate campaniile electorale și alegerile. Nu putem să ne plângem apoi că forțele proruse au câștigat din nou, în momentul în care nu investim deloc.

Trebuie ca televiziunile românești să treacă Prutul și să fie preluate, pe cablu, acolo. Trebuie ca cele de acolo să vină aici, pe cablu. Trebuie să încurajăm acest schimb de experiență între jurnaliști, profesionalizarea jurnaliștilor de pe cele două maluri. Trebuie, de asemenea, să finanțăm direct, să existe un administrator de granturi, așa cum am propus prin acest proiect, și anume în cadrul agenției de dezvoltare, oficială, RoAid - asistență pentru dezvoltare, să fie creat acest Fond de cooperare și coeziune mass-media România - Republica Moldova, astfel încât să poată fi finanțate direct de statul român și să se poată aplica pe granturi. Să poată aplica organizațiile de mass-media, să poată aplica organele de presă independentă și de calitate de la Chișinău și nu numai, de peste Prut, în general.

Pentru acest lucru este nevoie să fie stabilite niște criterii foarte clare. Nu vrem ca banii contribuabilului român să fie din nou risipiți, așa cum s-a întâmplat. Finanțând efectiv, au ajuns să finanțăm din acești bani, în mandatul PSD, propagandă rusească și oligarhică locală.

Asemenea lucruri nu trebuie să se mai întâmple. Și pentru acest lucru, pentru a evita astfel de bani risipiți, este foarte important să includem criterii clare, astfel încât să se respecte deontologia jurnalistică, așa cum este ea derivată din Codul deontologic al jurnalistului redactat de către Convenția Organizațiilor de Media din România. Sunt niște criterii extrem de simple, nu este vorba despre intervenții în politica editorială, este vorba doar despre respectarea unor standarde de bun-simț.

Mai mult decât atât, în cazul în care aceste standarde nu sunt respectate, se va crea o listă de ineligibilitate și vor fi sistate finanțările pentru publicațiile care se fac vinovate de asemenea derapaje.

Trebuie să spunem foarte clar că acest fond va fi, în cadrul RoAid, va finanța practic aceste proiecte de jurnalism de calitate și independent în Republica Moldova și va duce la trei lucruri extrem de importante: în primul rând, contracararea propagandei rusești; în al doilea rând, la avansarea spațiului informațional comun; și în al treilea rând vom vorbi în sfârșit despre propagarea valorilor europene și românești peste Prut.

Este un proiect ambițios care își propune, pe de o parte, să finanțeze redacții mari, trusturi de presă, care vor să-și achiziționeze aparatură, care vor să facă investiții și, pe de altă parte, și redacții mici și radio, posturi de radio și de...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Sintetizați, vă rog.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Imediat termin.

...și de alte genuri de jurnalism creativ, prin care se pot finanța investigații și alte forme de jurnalism pe cale de dispariție.

În încheiere, reamintesc faptul că nu trebuie să ne limităm să vorbim doar despre comunitatea de cultură, civilizație și limbă, cu Republica Moldova, ci trebuie să lăsăm perioada romantică a podurilor peste Prut, podurilor de flori, și să trecem la punți mediatice, la punți de interconectare energetică, la poduri și la infrastructură.

Vă mulțumesc.

Deputat Matei Dobrovie, București, Circumscripția nr. 42.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică despre necesitatea suplimentării bugetului pentru educație;

Doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Vă rog să vă încadrați, deoarece mai sunt colegi care vor să intervină.

Doamna Camelia Gavrilă.

Se pregătește domnul Adrian Dohotaru, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog, doamnă președinte.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Cuvântul obsedant, laitmotivul dezbaterilor noastre de astăzi, al declarațiilor politice înseamnă "buget".

Mă voi referi la bugetul pentru educație, iar declarația mea politică așază acest buget sub semnul indiferenței, al sfidării și al ipocriziei. Sfidare pentru că în general ne confruntăm cu o premieră parlamentară și constituțională, cu un grav derapaj constituțional, în condițiile în care se afirmă angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea bugetului.

Pentru prima dată se eludează dezbaterile parlamentare, dezbaterile în comisii, elaborarea amendamentelor, încercarea de a corecta, de a completa, de a veni cu expertiza din zona opoziției.

Pe de altă parte, pe zona educației constatăm o diminuare semnificativă și un dezinteres - de aceea am spus "indiferență", pentru că față de clamata prioritate, față de proiectul de țară, asumat și de Președinție, numit frumos și elegant "România educată" asistăm concret la o detașare de preocuparea pentru problematica extrem de complexă și diversă a educației.

Iar indiferența este dureroasă. Pentru că în momentul în care generezi o subfinanțare pentru zona educației, o abandonare a unor proiecte bune, o ignorare și a pachetului social, și a politicilor de incluziune, și a politicilor care vizează excelența înseamnă de fapt că ești mai puțin preocupat de ceea ce va urma, de modul cum este conturată politica educațională și devenirea și cum sunt conturate oportunitățile de realizare, de formare a tinerei generații.

Concret, dacă rămânem în zona de 30,5 miliarde pentru educație, vom vorbi de 2,7% din PIB alocat acestui domeniu, în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării - asumă deci și cercetarea -, iar alocarea concretă pentru cercetarea coboară de la 0,18% în anul anterior la 0,12%.

Sigur că nu o să merg în zona ipocriziei de a spune că ceea ce a alocat și Partidul Social Democrat a fost la nivelul standardelor dorite și necesare în zona educației, dar s-a văzut constant responsabilitatea, creșterea constantă, asumarea unor proiecte și derularea lor consecventă.

Mai mult decât atât, în momentul în care analizam bugetul PSD pe educație trebuia corelat și cu bugetul alocat, prin Ministerul Dezvoltării, pentru proiectul PNDL care viza infrastructura școlară, mai ales în zonele rurale sau în zonele urbane mici.

De aceea, la acest moment credem că trebuie să se gândească Guvernul Orban la fișa de parcurs, extrem de importantă, pe care o are în față. Vorbim despre un curriculum care trebuie revizuit, despre manuale școlare, vorbim despre pregătirea cadrelor didactice, despre dezvoltarea universităților și a campusurilor universitare, despre investiție concretă în abordarea multidisciplinară și în contextul mult discutatelor și dezbătutelor rezultate de la testările PISA, vorbim despre nevoia de infrastructură educațională, vorbim despre obligația de a absorbi fonduri europene pentru educație.

Ne preocupă modul în care parteneriatul public-privat, implicarea agenților economici pentru un învățământ profesional și dual se poate realiza.

Sunt zone care presupun alocare de fonduri, implicare, proiecte. Și să nu uităm că trebuie să abordăm și din perspectiva politicilor de uniune educațională zona educației, și anume, Uniunea Europeană cere competență, cere competențe-cheie, cere mobilitate academică și educațională, cere investiții în zona incluziunii sociale și investiții în zona excelenței.

Toate acestea presupun o responsabilitate, o implicare pe care nu o vedem și constatăm cu tristețe că despre ceea ce s-a vorbit în campania electorală, în filosofia și în arhitectura concretă a bugetului, nu au rămas decât vorbe frumoase, retorică de campanie, iar în concretețea abordărilor educaționale lucrurile stau sub semnul relativității!

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
  Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică având ca obiect Revoluția furată;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Adrian Dohotaru.

Se pregătește doamna Cristina Dinu.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Revoluția furată"

Am mers pe urmele tatălui meu, Octavian Dohotaru, participant la Revoluția din 1989 și cameraman, atunci. Căutam imagini din arhive. Nu le-am găsit. Au dispărut, în timp, pierdute, neglijate, unele, furate.

Așa a dispărut, zic eu, și memoria noastră. Am avut o revoluție, dar ea a fost cumva furată.

Văd, inclusiv din Parlament, un furt straniu al Revoluției. Este furată nu atât prin lovitura de stat, cum zic unii că s-ar fi întâmplat în 1989, cât prin furtul unei memorii, furtul unei speranțe.

Cum poate fi furată memoria? Dar speranța? Simplu. Aud, în Parlament, la 30 de ani de la Revoluție, aceste cuvinte solemne, dar sparte, ca un ritual golit de sens - libertăți civile, economie de piață, stat de drept.

Da, avem libertate, dar este libertatea de a pleca în afara țării, ca aproape jumătate din forța de muncă activă din România, pentru că, altfel, ei aveau libertatea de a muri de foame în România.

Da, avem economie de piață, dar nu economie socială de piață!

Punctul 10 al Proclamației de la Timișoara este chiar mai important decât punctul 8, al Legii lustrației. Pentru că democrația nu se definește doar prin anticomunism, cunoscut la noi în varianta sa dură, stalinistă, cât prin extinderea drepturilor și libertăților atât în plan politic, cât și în plan economic.

Democrația e dincolo de un vot formal prin care un partid e înlocuit de mai multe partide, dar care au aceeași voce, vocea celor din top 1% ca avere, facțiuni care se bat între ele.

Democrația e, în primul rând, la locul de muncă. Acolo trebuie să luăm decizii, să fim autonomi, nu supuși.

Ce se cerea la Timișoara, la punctul 10? Foarte important - că: "Acțiunile unei întreprinderi se cuvin oferite spre cumpărare în primul rând lucrătorilor ei. Considerăm constructivă ideea, mai radicală, a privatizării prin împroprietărirea tuturor lucrătorilor unei întreprinderi cu un număr egal de acțiuni, statul urmând să păstreze numai acel procent de fonduri care să-i asigure controlul activității. În felul acesta, s-ar oferi tuturor lucrătorilor șanse egale de prosperitate".

Ideea aceasta, democratică, de autogestiune a întreprinderii, s-a dus, nu mai există în imaginarul social.

Da, avem, la trei decenii după 1989, stat de drept, dar nu avem drepturi sociale ori drepturi ale naturii. Pentru că înțelegem dreptul într-un sens îngust, individualist, liberal, de secol XIX. Și asta nu ne pregătește decât în mică măsură pentru problemele care macină societatea noastră.

Revoluția din 1989 - ca să închei - e prilej de reflecție nu doar asupra trecutului, cât și asupra vremurilor tulburi care vor urma, în care partidul unic a fost înlocuit de marea finanță, iar comuniștii de la vârf de o nouă concentrare a puterii de către bancheri, capitaliști și aliații lor statali.

Vom răspunde la aceste noi polarizări, la injustiția socială, la criza climatică printr-o nouă revoluție? Va fi o revoluție care ni se întâmplă, aici, la periferie sau una pe care s-o facem? N-am un răspuns la aceste întrebări.

Dar mai important decât a spune cuvinte bombastice despre Revoluție e să punem întrebările corecte, gândindu-ne la viitor.

Vă mulțumesc.

Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Cătălin-Ioan Nechifor - declarație politică intitulată Democrația cârpită;

O invit pe colega mea, Cristina Dinu.

Se pregătește domnul Cătălin Nechifor, de la...

Doamna Cristina Dinu? Nu este?

Doamna Cristina Dinu? Nu este. Bun.

Domnul Cătălin Nechifor, vă rog.

   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule președinte,

Bună dimineața!

Declarația mea se numește "Democrația cârpită" și este adresată în principal liberalilor.

Nimeni nu are dreptul să repare democrația creând un atac la adresa ei. Am depus cu toții un jurământ față de țară. Am jurat să apărăm democrația, drepturile și libertățile cetățenilor.

E un moment foarte trist ca în Parlament să vedem cum cineva, un grup politic, încearcă să preia puterea totală. Ați reușit să aveți președinte, aveți Guvernul dumneavoastră. Avem un parlament funcțional. Și vă spun că, din punctul meu de vedere, aceasta este normalitatea.

E momentul în care chiar și dumneavoastră, aleșii liberali, aveți drepturi și aveți libertatea de a vă exprima. Nu încercați să pierdeți acest drept! Pentru că, din păcate, vă înțeleg presiunea și cunosc ce se întâmplă, și înțeleg și dorința de a câștiga totul. Dar, poate că pare paradoxal, chiar acum, când sunteți într-o formulă de Parlament minoritar, cu Guvernul pe care îl susțineți, aveți și personalitate, aveți și drepturi și aveți și datoria de a păstra democrația în Parlament. P>Nu e un moment simplu. E un moment în care fiecare parlamentar liberal va trebui să se uite în sufletul lui, în inima lui și să fie într-adevăr independent. Pentru că... (I se întrerupe microfonul.)

Așadar, stimați colegi, avem o șansă, aveți o șansă - poate că sunteți prima generație din Parlament - când puteți schimba ceva în raportul Guvern - Parlament. Guvernul este în subordinea Parlamentului și nu invers. Și, dacă ratați șansa aceasta, veți ajunge ca alții care au fost în Parlament, să fiți atenți doar cum liderul arată - așa, așa sau așa.

Fiți independenți, jucați-vă cartea, demonstrați că sunteți liberali cu adevărat și democrați!

Vă mulțumesc foarte mult.

Cătălin Nechifor, deputat al PRO România de Suceava.

 
  Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată 140 de ani de relații bilaterale dintre România și Italia;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, Andi Grosaru.

Domnule Andi Grosaru, vă rog.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "140 ani de relații bilaterale dintre România și Italia".

În data de 26 decembrie 1879, România, care își proclamase independența cu doi ani mai înainte, semna Acordul de colaborare cu Italia, al doilea ca vechime din seria de tratate care vor consemna relațiile diplomatice bilaterale ale statului nostru.

Acest Acord de colaborare a evoluat de-a lungul timpului și, la 17 aprilie 1997, la Roma, miniștrii de externe ai ambelor țări au semnat Declarația comună a miniștrilor afacerilor de externe ai României și Italiei privind Parteneriatul Strategic româno-italian.

Acest Parteneriat Strategic se va dezvolta și, la 9 ianuarie 2008, la București, a fost semnată Declarația Comună a miniștrilor afacerilor externe ai României și Republicii Italiene privind Parteneriatul Strategic Consolidat româno-italian, care constituie cadrul fundamental al relației bilaterale.

Înainte de a vorbi despre însemnătatea relațiilor bilaterale, este necesar să dăm câteva repere istorice. Primul pas a fost făcut la data de 3 mai 1873, când s-a deschis prima agenție diplomatică română la Roma. Șase ani mai târziu, această agenție a devenit reprezentanță diplomatică. La 6 decembrie 1879 Italia a recunoscut independența României și l-a numit pe contele Giuseppe Tornielli-Brusati di Vergano în calitate de Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la București. La 15 februarie 1890, România l-a numit pe Nicolae Kretzulescu ca Trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Roma.

Evident, raporturile politico-diplomatice româno-italiene în cursul secolului al XX-lea au fost condiționate de alianțele în care s-au aflat cele două țări, de politica internațională și de obiectivele celor două guverne, dar trebuie remarcat că, în ciuda diferenței de sisteme politice după cel de-al Doilea Război Mondial, a apartenenței la două blocuri aflate pe poziții divergente, România și Italia au reușit să găsească puncte de comun interes, grație rădăcinilor comune.

La 9 martie 1964, guvernele României și Italiei au adoptat decizia de a ridica respectivele misiuni diplomatice de la București și de la Roma la rang de Ambasadă.

După căderea regimului dictatorial din România au intervenit schimbări majore, în sensul că etnicii italieni din țara noastră au început să se regrupeze, formând comunități la nivelul întregii țări. Au fost reluate legăturile cu țara-mamă, iar, mai târziu, minoritatea italiană a primit dreptul de a fi reprezentată în Parlamentul României, o schimbare legislativă care a contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale.

Un nou Tratat de Prietenie și Colaborare a fost semnat la București la 23 iulie 1991, iar excelentele relații bilaterale au fost marcate de semnarea Declarațiilor privind Parteneriatul Strategic, respectiv Parteneriatul Strategic Consolidat.

Parteneriatul Strategic Consolidat prevede consolidarea relațiilor bilaterale în domeniile: politic, al securității și apărării, economic, energie, mediu, agricultură, justiție și afaceri interne, sănătate, cultură și educație, muncă și domeniul social.

Acest Parteneriat a reprezentat cadrul atât pentru un dialog politic intens, concretizat prin vizite și discuții la cel mai înalt nivel, cât și pentru o colaborare economică înfloritoare, Italia fiind unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât și prin cea a investițiilor efectuate.

În prezent, Italia ocupă locul 2 în topul partenerilor...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Sintetizați, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... comerciali ai României și locul 5 în topul investitorilor străini din punctul de vedere al... (I se întrerupe microfonul.)

... capitalului investit, cu o valoare de aproximativ 2,55 miliarde de euro. Este un lucru pozitiv, dar sunt convins că mai este loc de creștere.

Relațiile culturale și științifice sunt, de asemenea, la un nivel ridicat. Ele se desfășoară în baza Acordului de colaborare culturală și științifică între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene, semnat la București pe 21 octombrie 2003.

Prezența culturală instituțională română în Italia este reprezentată în primul rând de Accademia di Romania în Roma și de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, amândouă fondate în perioada interbelică. La București funcționează Institutul Italian de Cultură, care promovează, în strânsă cooperare cu Ambasada Italiei în România, relațiile culturale între cele două țări în diferite domenii.

Aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană a impulsionat și mai mult relațiile bilaterale, de data aceasta într-un cadru nou, care favorizează și mai mult cooperarea și dezvoltarea relațiilor bilaterale. Un prim efect a fost accesul mai facil al companiilor italiene pe piața internă din România, respectiv accesul fără restricții al cetățenilor români în Italia. Ajungem astfel la ceea ce constituie nucleul Parteneriatului Strategic Consolidat, și anume oamenii și legăturile interumane, fără de care nimic nu poate dura.

La început am avut migrația italienilor pe teritoriul României. Începuturile minorității italiene pe teritoriul României datează cu mult înainte de fenomenul migrației în masă consemnate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fie că au fost misionari, fie prelați, fie comercianți, fie agricultori, fie lucrători forestieri, italienii au venit aici unul câte unul încă din cele mai vechi timpuri, mai ales la porturile de la Dunăre și Marea Neagră. S-a format, astfel, o comunitate care a cunoscut o expansiune deosebită la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când România a reprezentat destinația preferată a italienilor goniți din țara lor de sărăcia accentuată și de conflictele social-politice interne.

Odată cu Revoluția din 1989, pentru cetățenii români a apărut oportunitatea de a pleca în afara granițelor țării către alte state europene. Am asistat, astfel, la un fenomen similar migrației italienilor în România.

Din motive economice, un număr mare de cetățeni români au plecat în afara granițelor țării în căutare de noi oportunități, foarte mulți stabilindu-se în Italia. Pe măsură ce timpul trece, numeroși români plecați inițial pentru a găsi un loc de muncă se "înrădăcinează" în Italia și vedem, totodată, apariția unor generații de copii născuți în cadrul acestor comunități din Italia.

Dacă asemănările sunt importante, deosebirile, de asemenea, contează. Marea diferență față de momentul venirii etnicilor italieni pe teritoriul României și acela al plecării cetățenilor români în Italia este dată de existența Uniunii Europene și a cadrului pe care aceasta îl creează.

Românii din Italia au un statut de cetățeni ai UE, cu drepturile și obligațiile aferente, cu o mobilitate ridicată, determinată de acest statut și de proximitatea geografică cu alte state europene. Totodată, relația de parteneriat aprofundat dintre Italia și România are un impact pozitiv asupra statului lor.

Potrivit ultimelor date furnizate de autoritățile italiene, la începutul anului 2019, comunitatea română din Italia era cea mai numeroasă comunitate de stranieri, de peste 1,2 milioane de cetățeni.

Așa cum spuneam, minoritatea italiană din țara noastră reprezintă un liant de colaborare dintre cele două țări. Am simțit această stare de fapt și în octombrie 2018, când am făcut parte din delegația care l-a însoțit pe președintele Klaus Iohannis în vizita de stat întreprinsă în Republica Italiană. Am fost foarte bine primiți și apreciați și m-am bucurat să văd că se pune accentul pe comunitatea istorică italiană din România, un punct forte în relațiile bilaterale româno-italiene.

Dialogul politic substanțial la cel mai înalt nivel a continuat cu intensitate și în acest an, cu prilejul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. A fost încă o dată un prilej pentru a reliefa unitatea de valori și percepția comună asupra provocărilor europene.

Pe această linie, a legăturilor bilaterale la cel mai înalt nivel, aș menționa una dintre cele mai recente întrevederi, din 3 mai 2019, a președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene, domnul Giuseppe Conte, în marja participării la conferința "The State of The Union", organizată de Institutul Universitar European din Florența, Republica Italiană. Cu acest prilej, a fost reconfirmată viziunea europeană comună, relația bilaterală excelentă dintre cele două state, subliniindu-se totodată consolidarea relațiilor economice între cele două state.

Nu poate decât să mă bucure că s-a reafirmat importanța minorității italiene în menținerea strânsei prietenii, o prietenie care sunt sigur că va dăinui, indiferent de împrejurările politice interne și internaționale. Italia și România sunt împreună în Europa! Istoria și viziunea comună asupra provocărilor viitorului nu fac altceva decât să reconfirme relația noastră specială, care va dăinui în viitor.

Viva l’Italia! Viva la Romania!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre.

În câteva momente începe parte a doua a ședinței.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Mocanu - declarație politică despre Sectorul industrial, baza economiei;

Domnul Adrian Mocanu:

"Sectorul industrial, baza economiei"

Se împlinesc 30 de ani de la Revoluție, 30 de ani de la căderea regimului comunist, perioadă în care industria românească a fost zdruncinată din temelii. Am evoluat de la o structură planificată, care era subordonată statului, spre capitalismul zilelor noastre. S-au dezvoltat domenii noi, bazate pe IT, dar a dispărut aproape tot ce a însemnat industria grea.

După Revoluție, sutele de fabrici și uzine s-au lovit imediat de haosul creat, industria românească demonstrând că nu era pregătită pentru economia capitalistă. Marile întreprinderi nu aveau comenzi și nu aveau piețe de desfacere, iar lipsa de competiție și tehnologie au grăbit dezastrul.

Și totuși, în cifre stăm bine. Față de 1990, producția industrială este de trei ori mai mare ca valoare în dolari americani, iar asta reușim cu doar o treime din numărul angajaților de altădată. Peste 90% dintre salariații de astăzi lucrează în firme private.

În 2018, industria a rămas cea mai importantă ramură economică din România, cu o contribuție la valoarea adăugată de 26%. România a fost printre principalele țări din Uniunea Europeană în care industria contribuie fundamental la PIB-ul țării. În 2018, industria românească înregistra cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, de 8,5%. Institutul Național de Statistică indica un aport al industriei de 1,3 puncte procentuale la creșterea reală a PIB-ului pentru 2019. Însă a înregistrat o scădere de 1,6% spre finele anului, fiind afectată de scăderea industriei la nivel european, mai ales din Germania, care este principalul partener de comerț.

Datele Institutului Național de Statistică indică o evoluție diametral opusă față de Comisia Națională de Prognoză. Conform INS, producția industrială în luna august a acestui an a înregistrat cea mai mare scădere din 2009 până în prezent. Datele furnizate de INS sunt mai favorabile în domeniul construcțiilor, acest sector având o creștere în august de 33%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Însă ponderea acestui sector la PIB este de aproximativ 5%, în comparație cu industria care face aproape un sfert din economia țării.

Industria se menține puternică în România, datorită investițiilor făcute de de companii, mai ales în sectorul auto, care reprezintă 14% din PIB.

La nivel european, industria a contribuit cu aproape 20% la adăugarea valorii brute în economie, cea mai importantă componentă a economiei.

Putem vorbi, așadar, despre involuția, cât și despre evoluția celei mai importante ramuri a economiei românești.

    Alina Teiș - declarație politică având ca subiect Primele măsuri ale Guvernului Orban;

Doamna Alina Teiș:

"Primele măsuri ale Guvernului Orban"

Nici bine nu s-a instalat, că noul Guvern vine cu măsuri care nu fac decât să dezbine societatea, să aducă instabilitate și să creeze panică printre români. Cel mai recent motiv de teamă îl reprezintă Proiectul de Lege care modifică O.U.G. nr. 114/2018, proiect prin care cetățenii sunt cei care vor avea de pierdut.

Guvernul Orban anunță înghețarea indemnizațiilor demnitarilor, interzicerea cumulului pensiei cu salariul, plus un val uriaș de bugetari care vor pleca din sistem.

O.U.G. nr. 114 a adus foarte multe beneficii românilor. Vorbim despre scăderea constantă a ROBOR, despre plafonarea prețului la care furnizorii vând energia electrică și gazul natural.

Ce se întâmplă dacă trece acest proiect de modificare a O.U.G. nr. 114? Vor avea de pierdut cetățenii care au credite în lei, luate înainte de adoptarea O.U.G. nr. 114. Vor avea de pierdut românii cu credite în valută, ale căror rate cresc odată cu devalorizarea accelerată a leului. Va avea de pierdut și BNR, care a cheltuit 1,2 miliarde de euro, în încercarea de a apăra leul de declarațiile iresponsabile ale ministrului finanțelor.

Cine câștigă? Băncile comerciale. Dar acest lucru nu înseamnă decât trecerea de la o guvernare pentru oameni la o guvernare pentru corporații, în care se urmărește doar binele pentru o anumită categorie de cetățeni.

Cele mai importante modificări ale O.U.G. nr. 114/2018 sunt cele legate de înghețarea indeminizațiilor demnitarilor în 2020, interzicerea cumului pensiei cu salariul la stat și a detașărilor din privat la stat.

Proiectul de lege pregătit de Guvern arată că indemnizațiile demnitarilor nu vor crește în 2020, ci vor fi menținute la nivelul lunii decembrie a acestui an, iar valoarea indemnizației de hrană pentru personalul din cadrul instituțiilor și autorităților publice rămâne și în 2020 la nivelul din acest an.

O altă veste proastă pentru bugetari o reprezintă faptul că pensiile nu vor mai putea fi cumulate cu salariile. Așa că, pensionarii care au activități profesionale pe baza unui contract individual de muncă, au obligația ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție.

Proiectul de lege al Guvernului prevede și abrogarea, începând cu 1 ianuarie 2020, a măsurilor în domeniul investițiilor publice și al celor fiscal-bugetare. Mai exact, de la începutul anului viitor este abrogată obligația pentru instituțiile bancare de a plăti taxa pe active financiare, în situația în care media trimestrială a indicelui ROBOR depășește pragul de 2%.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, proiectul de act normativ stabilește că plafonarea prețurilor la gaze naturale la 68 lei/MWh pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică destinată consumului casnic își încetează efectul la data de 30 iunie 2020. Așa că, de la acea dată, românii vor plăti facturi mai mari. Toți oamenii vor simți în buzunare creșterea prețurilor la energie, vor fi majorări de 28%-30%.

Așadar, O.U.G. nr. 114 a venit cu o mulțime de lucruri pozitive pentru societate, în ansamblul ei. Iar dacă aceste modificări ale ordonanței vor fi adoptate, efectele se vor vedea în curând, atât asupra cetățenilor, cât și asupra modului în care sunt priviți cei aflați acum la guvernare.

    Ambrus Izabella-Agnes - declarație politică: La 30 de ani de la Revoluție;

Doamna Ambrus Izabella-Agnes:

"La 30 de ani de la Revoluție"

Au trecut 30 de ani, ani de speranță, ani cu așteptări, ani în care am fi putut realiza atâtea.

Cred că am uitat toate așteptările tinerilor de atunci, care au ieșit pe stradă cu speranța unei zile bune, unei vieți mai liniștite. Am sperat și noi, la rândul nostru, că multe se vor schimba, că vom avea realizări și ne vom ridica la un nivel la care numai speram.

Este drept că în 30 de ani am avut realizări, lucruri evidente, despre care trebuie să vorbim, însă au mai rămas multe de făcut. Și nu înțeleg cum de unele lucruri nu reușim să le facem, chiar dacă le doream și speram la ele.

Încă nu avem drumuri europene, încă ne luptăm cu o birocrație excesivă, încă deciziile la diverse nivele pot fi influențate în mod subiectiv, încă ne luptăm cu lipsa de răspundere a funcționarilor, încă avem un sistem de sănătate bolnav și cu neajunsuri care adesea își sacrifică pacienții, încă aveam o justiție care adesea este pusă la îndoială.

Așa că, avem multe de făcut și sper că în sfârșit vom avea responsabilitatea de a face ceea ce trebuie. Și clasa politică va avea maturitatea necesară de e recunoaște fără pic de ipocrizie problemele și sarcinile reale, acționând în acest sens.

Sper că spiritul și idealul Revoluției să ne maturizeze și la 30 de ani, într-un final să fim mai responsabili pentru ei, pentru noi și pentru generațiile viitoare!

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Brexit și lecția voinței populare;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Brexit și lecția voinței populare"

Rezultatul alegerilor din Marea Britanie a fost însoțit în relatările presei internaționale de toate variantele de a exprima surprinderea. Felul în care o parte însemnată a electoratului tradițional laburist a migrat decis spre discursul, propunerile și valorile conservatoare, a uimit observatori avizați și chiar pe sociologii implicați în măsurarea intențiilor de vot. Triumful copleșitor al premierului Boris Johnson a uluit categorii diferite de public și a mobilizat în stradă indignarea celor care sperau că proiectul european să dăinuie așa cum a fost conceput.

La șapte decenii de la momentele în care s-au configurat organizații menite să construiască un viitor global, stabil și prosper, liderii țărilor membre ale NATO au agreat, la summitul recent, desfășurat în Londra, că este momentul unei evaluări strategice a propriilor obiective și instrumente pentru viitor. Tot acum, oamenii uneia dintre cele mai nobile țări, care a contribuit la evoluția lumii pe care o știm, s-au exprimat categoric în favoarea dorinței de a construi separat pentru eventuale obiective comune.

În momente în care vocile autorizate ale analizei politice se întreabă dacă doctrinele mai au relevanță, oamenii ne învață, prin vot, că traiul lor nu ține cont de ideologii, că valorile comune capătă înțeles individual și că discursul corectitudinii politice este depărtat de discursul pe care și-l doresc.

Cu toate posibilele efecte de austeritate economică ce derivă din Brexit, Marea Britanie ne reînvață faptul că democrația este costisitoare, dar valoarea ei este mai însemnată decât prețul plătit. Publicul a decis surprinzător în cadrul unui referendum în Marea Britanie, acum trei ani, iar lecția usturătoare a democrației este tocmai aceea că voința publică, oricare ar fi ea, până la urmă prevalează chiar și în afara unor idealuri globale.

Neîndoielnic că Uniunea Europeană și Marea Britanie vor identifica soluții, în vederea armonizării intereselor și scopurilor, păstrării beneficiilor viziunii globale, chiar declinate în formule bilaterale. Nici cetățenii, nici mărfurile sau serviciile nu vor fi afectate în sensul vreunei limitări de circulație, dar este la fel de evident că vor urma convulsii și sincope, așa cum se întâmplă la fiecare fractură a istoriei.

Ceea ce este important pentru noi, ca politicieni și public al lumii unite de idealuri comune în ultimele decenii, este faptul că trebuie să ne întrebăm mereu dacă dorințele oamenilor sunt acelea pe care noi le presupunem, să ne întrebăm continuu dacă ideile pentru care noi milităm sunt îndeajuns înțelese și îmbrățișate de oameni, dacă discursul și faptele noastre sunt aliniate la ceea ce publicul așteaptă de la noi.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: PNL este pregătit să-și asume răspunderea pe Legea bugetului!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"PNL este pregătit să își asume răspunderea pe Legea bugetului!"

Adoptarea Legii bugetului de stat reprezintă un punct extrem de important în bunul mers al oricărei țări. Acesta este principalul plan financiar anual prin care se prevede constituirea, repartizarea și utilizarea celui mai important fond bănesc al statului, respectiv, încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor care decurg din coordonarea lui cu programul dezvoltării social-culturale și economice a țării. Este un act previzional, un instrument de politică macroeconomică, o balanță specială în care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile probabile ale statului, care se vor realiza în anul respectiv.

Partidul Național Liberal are o misiune grea, și anume, să elaboreze pentru anul 2020 un buget sustenabil, după ultimii trei ani în care Guvernele PSD au creat dezechilibre mari, în principal în ceea ce privește balanța de cont curent și inflația, dar și datoriile, lipsa totală a investițiilor sau creșterile de cheltuieli total nesustenabile.

Angajarea răspunderii Guvernului pe Legea bugetului nu este o opțiune dorită, dar, din păcate, în momentul de față, este una necesară, deoarece Legea bugetului trebuie adoptată până la sfârșitul acestui an, iar acest obiectiv este improbabil să fie atins în momentul în care bugetul ar fi dezbătut de Parlament, iar riscul tergiversării adoptării ar deveni mai mult decât periculos de crescut.

În plus, se dă posibilitatea deschiderii unei cutii a Pandorei a populismului exacerbat cu care PSD ne-a obișnuit pe parcursul guvernării sale. Din aceste motive, noi, liberalii, suntem suficient de realiști și responsabili pentru a nu oferi o platformă Partidul Social Democrat, prin care să se joace din nou cu soarta românilor.

Un foarte bun exemplu pentru cum ar arăta viitoarele propuneri ale PSD-iștilor este cererea lor de a dubla alocațiile copiilor, în ciuda deficitului bugetar de 4,3% pe care tot ei l-au lăsat în urmă, pe motiv că o astfel de cerere a existat și din partea Partidul Național Liberal, pentru bugetul din acest an. Numai că deficitul nu era nicidecum în situația actuală, la momentul întocmirii bugetului respectiv. O dovadă suplimentară, dacă mai era necesar, a iresponsabilității și propagandei PSD, o reprezintă faptul că acest partid nu dorește o majorare a alocațiilor, mânat fiind de un sentiment nobil sau de o grijă față de copii, ci dorește acest lucru dintr-o simplă vendetă față de Partidul Național Liberal, care ar fi pus în dificultate în această situație și ar plăti politic nota de plată. Însă cei care vor avea cu adevărat de suferit, cum a fost cazul în toți acești trei ani, și care vor deconta această notă de plată, vor fi tot românii, față de care social-democrații și-au dovedit disprețul de câte ori au avut ocazia.

Angajarea răspunderii nu înseamnă nicidecum faptul că această Lege a bugetului va fi doar un act unilateral al voinței Partidului Național Liberal, deoarece, fiecare parlamentar, din orice grup politic, are posibilitatea de a depune amendamente, urmând ca Guvernul să le analizeze și să le respingă sau să le adopte, în funcție de sustenabilitatea fiecărui amendament propus. Scopul acestui buget este de a menține țara pe linia de plutire, de a corecta situația catastrofală lăsată de PSD în visteria țării, prin reducerea pe cât posibil a deficitului și de a asigura resursele reale necesare pentru plata salariilor și pensiilor.

În acest context parlamentar, având în vedere faptul că PSD are încă majoritate în comisiile parlamentare, propunerile mult prea demagogice ale PSD, care nu au vreo bază concretă și sunt total contraproductive, nu pot fi evitate altfel decât prin asumarea răspunderii de către Guvern. Însă, după alegerile de anul viitor, lucrurile vor sta cu totul altfel!

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică intitulată Orban și Iohannis se răzbună pe românii din localitățile reprezentate de primari ai PSD și le oprește investițiile!;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Orban și Iohannis se răzbună pe românii din localitățile reprezentate de primari ai PSD și le oprește investițiile!"

Mii de investiții locale oprite și sute de mii de oameni fără acces la gaze, apă, canalizare și drumuri, din cauza desființării Fondului de Dezvoltare și Investiții, de către Guvernul Orban-Iohannis!

Sute de comunități pierd bani de investiții în dezvoltarea locală. Una din două localități din România avea un proiect de investiții ce urma să fie finanțat din Fondul de Dezvoltare și Investiții.

Sunt loviți toți cetățenii din aceste localități, indiferent că primarii sunt de la PNL, PSD sau de altă culoare politică.

FDI era principalul instrument de finanțare, după PNDL care oferea posibilitatea comunităților mici, cu resurse financiare puține, să acceseze finanțarea pentru investiții la nivel local.

În acest moment sunt sute de astfel de lucrări neexecutate și abandonate, care vizează construcția de școli, de grădinițe, de sisteme de alimentare cu apă și de îndiguire, de sisteme de canalizare și de gaze.

Ludovic Orban politizează și direcționează fondurile de investiții pentru comunitățile locale! Vor avea de suferit românii care locuiesc în localități reprezentate de primari PSD! Premierul a dat ordin miniștrilor liberali să taie toate fondurile de investiții în curs de plată către obiectivele din comunele, satele și municipiile conduse de reprezentanți PSD.

Cuplul Iohannis-Orban se răzbună pe cetățenii care locuiesc în localități în care primarii sunt de la PSD!

Explicațiile liberalilor, că toate comunele, orașele și municipiile conduse de primari ai PSD au primit destui bani și nu vrea să le mai dea fonduri pentru investiții, arată disprețul pe care Guvernul PNL îl are față de cei care au avut vina că au votat cu PSD la alegerile locale din 2016.

Este imoral, ilegal și împotriva românilor, ceea ce fac liberalii!

Nu poți să blochezi banii de investiții pentru proiecte în desfășurare sau pentru care s-au realizat etapele premergătoare începerii lucrărilor, pentru că primarii sunt de la PSD. Pentru PNL și Iohannis ura împotriva PSD s-a transformat în maladie!

Obsesia PNL și a lui Iohannis de a distruge PSD se răsfrânge asupra cetățenilor care au votat cu PSD pentru alegerile locale. Ce treabă are culoarea politică a primarului cu investițiile locale pentru realizarea de drumuri, școli, grădinițe, aducțiuni de apă și gaze și alte proiecte de interes pentru comunitățile din toată țara?

Obsesia răzbunării PNL și a lui Iohannis, pentru faptul că PSD a deținut guvernarea 3 ani, a depășit limitele politice și s-a transformat într-un război cu locuitorii comunităților conduse de primari social-democrați.

    Aurel Căciulă - declarație politică cu titlul 1989-2019;

Domnul Aurel Căciulă:

"1989-2019"

"Libertatea are o doză de entuziasm, care face omul să se ridice deasupra naturii sale și să acționeze cu eroism și curaj" - Alexander Hamilton.

Sfârșitul anului 1989 a însemnat instaurarea unei noi ordini la nivel european și mondial, evenimente care au schimbat ideologia, traseul geopolitic și viitorul României.

Prăbușirea comunismului în țările din Europa de Est marchează începutul unor procese profunde de transformări politice, economice si sociale. Schimbările au fost extrem de rapide si radicale.

Revoluția din decembrie 1989 reprezintă unul din cele mai importante evenimente din istoria modernă a României, spre deosebire de celelalte țări, manifestată violent, prin represiunea folosită de regimul lui Nicolae Ceaușescu, pentru a-și păstra puterea.

Acest mod de manifestare violentă reprezintă regimul criminal cu care Securitatea opresivă ne-a înspăimântat, ne-a umilit, ne-a disprețuit, ne-a înfometat, ne-a sărăcit, ne-a forțat să acceptăm cultul personalității în stil grotesc.

În urmă cu 30 de ani, la Timișoara, românii au avut curajul si au ieșit în stradă pentru a striga revolta și disperarea împotriva acestui feroce regim. Mulți dintre ei au căzut răpuși de ploaia de gloanțe, dar cei mulți au continuat și au proclamat primul oraș liber din România-Timișoara, devenind un îndemn simbol pentru țară.

"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!" Și țara s-a ridicat: București, Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, deschizând calea spre democrație și libertate.

Au trecut peste noi 30 de ani, s-au întâmplat multe, esențial este că am câștigat dreptul fiecăruia de a avea drepturi.

Din 1989, România a instaurat democrația parlamentară, în 2004 s-a integrat în NATO, iar în 2007 a dobândit calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Societatea românească a progresat incredibil de mult, "suntem în cea mai bună situație istorică de 500 de ani încoace" - Ken Jowitt. Țara noastră este un partener excelent al NATO. Cel mai important aspect al relației cu Statele Unite este cooperarea militară dintre cele două state, de a răspunde cu succes provocărilor Rusiei.

O altă prioritate a României este continuarea luptei împotriva corupției, susținerea independenței justiției fiind vitală pentru prosperitatea și securitatea regiunii pe termen lung.

Foarte important, astăzi, majoritatea covârșitoare a românilor se raportează la principiile fundamentale ale UE, de aceea sper că lucrurile vor continua să se schimbe - dublul standard și intrarea în Schengen.

Am vrut să punctez realizările pe care țara noastră le-a înfăptuit în ultimii 30 de ani. Poate nu s-a schimbat cât am fi vrut, nu s-a schimbat cât am fi putut schimba, dar sunt schimbări majore. Eu am luat decizia să intru în politică, pentru că am realizat că nu putem cere schimbare, dacă nu ne implicăm. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să-și pună o întrebare, parafrazându-l pe filosoful Khalil Gibran "Nu întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă ce poți face tu pentru ea"!

Acești frumoși eroi ai neamului românesc, prin curajul și sacrificiul lor suprem, ne-au redat speranța pentru un viitor mai bun, libertatea de exprimare și respectul profund pentru viață, libertate și drepturi individuale. Noi avem obligația să ne amintim mereu, să apreciem și să trăim după aceste principii pentru care ei și-au dat viața, pentru o realitate nouă, o lume nouă!

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică cu referire la Investiții de 5 milioane de euro pentru construirea unui nou ambulatoriu de specialitate și spitalizare de zi la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Investiții de 5 milioane de euro pentru construirea unui nou ambulatoriu de specialitate și spitalizare de zi la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani"

Fac un apel public la colegii liberali din Senat și din Camera Deputaților pentru susținerea amendamentului la Legea bugetului de stat din anul 2020 privind alocarea fondurilor necesare pentru construirea unui nou ambulatoriu de specialitate și spitalizare de zi la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani.

Pentru ca această investiție să fie finanțată, este nevoie de un ordin de ministru pentru aprobarea banilor. Consiliul Județean a transmis deja documentația necesară la Compania Națională de Investiții.

Ulterior, se va trece la aprobarea indicatorilor tehnico-economici și includerea sumei de 5 milioane de euro în bugetul de anul viitor.

Din păcate, în actuala guvernare, comisia tehnico-economică nu s-a mai întrunit, ceea ce arată că nu există interes din partea Guvernului Orban pentru investițiile de la nivel local.

Botoșănenii nu uită că, în 2014, Spitalul Județean Mavromati din Botoșani a scăpat de o mare parte din datoriile pe care le avea. Arieratele unității sanitare se ridicau la 14 milioane de lei. Unitatea sanitară a primit prin Hotărâre de Guvern bani pentru stingerea datoriilor de la Executivul PSD, la solicitarea parlamentarilor social-democrați din Botoșani. În perioada în care la conducerea Consiliului Județean Botoșani a fost PNL, Spitalul Județean Mavromati era o adevărată gaură neagră, din punct de vedere financiar. În fiecare an, unitatea sanitară adună datorii uriașe la furnizorii de utilități și medicamente.

De asemenea, în ultima guvernare PSD a început modernizarea, extinderea și dotarea Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Mavromati, prin care se va reduce rata internărilor acute.

În același timp, a avut loc dotarea cu echipamente medicale noi a Spitalului Județean Mavromati: Computer Tomograf și Aparat de Rezonanță Magnetică. Astfel, botoșănenii nu se mai deplasează la clinici private sau în alte orașe din țară pentru a-și face investigații medicale complexe, ci au acces gratuit la investigațiile imagistice.

Totodată, 13 dispensare medicale din 12 localități din județ au început să fie reabilitate prin Programul de Dezvoltare Locală inițiat de PSD și 27 de ambulanțe noi au fost achiziționate pentru sistemul de urgență din Botoșani. Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani a primit 21 de ambulanțe, iar SMURD a primit 6 ambulanțe pentru acordarea asistenței medicale de urgență și prim-ajutor calificat.

Așadar, atât pe mine, cât și pe colegii mei de la PSD Botoșani ne-a preocupat permanent îmbunătățirea condițiilor din unitățile sanitare de la nivel local și creșterea accesului botoșănenilor la servicii medicale de calitate.

De aceea, consider că și liberalii trebuie să lase deoparte orgoliile politice și să voteze Legea bugetului de stat pentru includerea acestei investiții de la Spitalul de Urgență Mavromati.

    Petru-Bogdan Cojocaru - declarație politică privind măsurile adoptate de guvernarea PNL;

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Era o perioadă în care domnul Cîțu prezicea apocalipsa piețelor financiare și de credit, odată cu înlocuirea indicelui ROBOR. N-a venit, ba chiar s-a dovedit a fi o decizie foarte bună pentru piețe!

A criticat guvernul pentru creșterea veniturilor românilor, dar s-a încumetat să crească acum salariul minim. Aparent se poate!

Probabil că încă este deranjat puțin de veniturile medicilor, astfel încât Guvernul liberal se pregătește să taie bugetul de la Sănătate prin noul buget. Când nu te tratezi în țară, nu prea este un domeniu important.

La debutul guvernării liberale, s-au lansat tot felul de fantasgorisme. Mai știți de dubla contabilitate a statului? Au râs inclusiv elevii de clasa a 11-a cu minime cunoștințe de economie. Nu s-a mai auzit nimic de ea între timp. Și-or fi dat seama de ridicol!

Probabil că această tehnică de propagare a apocalipsei financiare este una nouă, pe care nu o știm noi, pentru a încuraja un climat financiar favorabil și sigur pentru mediul afacerilor. Tehnica presupune lansarea unor informații potrivit cărora în luna noiembrie deficitul era de 4,5%, după care 4,2%, iar acum este doar 3,6%. Evident, după ce prezici apocalipsa, iar aceasta nu vine, te scufunzi în ridicol, însă, dacă ești pus la frâiele puterii, poți să eviți acest lucru făcând toate acestea o realitate:

  • 3.700.000.000 lei rambursări de TVA fără rectificări;
  • 300.000 lei despăgubiri ANRP;
  • 1,8 miliarde lei pentru plata facturilor PNDL, doar aparenți, fără o situație clară din teritorii. Adăugăm la acestea anumite plăți planificate pentru 2020, trecute discreționar în bugetul din 2019. Să îți faci singur visele să devină realitate? Impresionant!

Înainte de încheiere, să revenim puțin la indicele ROBOR. În fine, dacă nu vreți voi, vă întoarce Ludovic Orban prin adoptarea propunerii de abrogare a taxei pe activele bancare. Vă întrebați de ce? Ca să externalizare mai ușor profitul bancar, cu 14% mai mare decât anul precedent, și să se întoarcă la indicele ROBOR.

Încet-încet, toate visurile așa-zișilor economiști neoliberali devin realitate. Din păcate, aceste visuri sunt coșmarul românilor.

    Constantin Avram - intervenție prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;

Domnul Constantin Avram:

Iată, zilele acestea, marcăm 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989 și ne întrebăm dacă avem destule indicii care să ne permită să apreciem dacă reformele democratice invocate atunci de aproape un milion de români ieșiți în stradă la Timișoara și București sau în alte orașe ale țării au fost atinse?!

Totodată, mă întreb și eu, în calitate de participant la acest moment istoric, dacă sacrificiul suprem plătit de aproape 1.000 de oameni nu a fost în zadar?!

Am destule motive să cred că acest sacrificiu nu a fost în zadar, tocmai pentru că Dumnezeu mi-a rezervat acest privilegiu, scăpând cu viață din această încleștare dură, dar și pentru că m-am bucurat alături de toți românii de libertatea de mișcare, de libertatea presei, de libertatea de asociere, de libertatea exprimării publice a credinței creștine, de libertatea cuvântului și de multe alte libertăți derivate din libertățile fundamentale ale oamenilor, consfințite de Constituție.

Am folosit oare aceste libertăți în folosul națiunii și al fiecăruia dintre noi?! Rămâne totuși o întrebare cu caracter retoric?! În această măsură, am reușit să ne păstrăm unitatea, suveranitatea și identitatea națională în fața națiunilor lumii, am reușit pe deplin trecerea de la economia centralizată la economia convențională de tip liberal?!

Însă am destule motive să cred că sacrificiul suprem al Revoluției a fost în zadar, din moment ce foarte mulți români constată că răutatea din noi domină comportamentul social în societatea românească, care, evident, afectează unitatea, solidaritatea și, de ce nu, suveranitatea națiunii române! Nu observăm că, în toată media românească, știrile expuse publicului, în proporție de 90%, promovează răul, violent și intolerant, și polarizează societatea noastră, ca semn de ratare a formării clasei de mijloc de către formațiunile politice! Uităm atât de ușor fenomenul de depopulare a teritoriului României din motive economice, care, corelat cu indicele demografic foarte scăzut, ne pune sub riscul transformării noastre, dintr-o națiune puternică, stabilă, într-un popor dezbinat și vulnerabil în orice moment?!

Iată unele dintre nedumeririle mele și întrebările mele și a multora dintre români, care ne fac să ne întrebăm... încotro ne îndreptăm, Doamne?!

    Cristina Burciu - intervenție intitulată 30 de ani de la Revoluția română;

Doamna Cristina Burciu:

"30 de ani de la Revoluția română"

Se împlinesc 30 de ani de la zilele fierbinți din decembrie 1989, atunci când românii și-au luat propria soartă în mâini și au răsturnat regimul totalitar care ne-a îngrădit grav dreptul la opinie, conștiință, libertate și liberă circulație. Se cuvine să rememorăm cu respect și plecăciune jertfa sutelor de eroi care au trecut în neființă în urmă cu 30 de ani, pentru ca românii să scape de dictatură și să poată oferi un viitor european, democratic și civilizat copiilor noștri.

Îmi exprim gratitudinea față de poporul român, artizanul acelor zile sângeroase din decembrie 1989, poate uneori pe nedrept uitate în zilele noastre. De asemenea, cred că ar fi indicat ca fiecare dintre noi să privească cu pioșenie în urmă cu 30 de ani, dincolo de manifestările festive organizate an de an în zilele omagierii Revoluției române.

Un contemporan spunea admirabil despre Revoluția română că a fost "miracolul unei tardive mântuiri", iar făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol și grotesc. Pe de altă parte, sunt demne de dezaprobare acele atitudini extremiste, de dezbinare socială, politică și culturală, a celor care susțin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă lovitură de stat.

Consider că istoricii au primul cuvânt în a face lumină referitor la adevărul din aceste zile. Opinia majoritară este însă aceea că în decembrie 1989 a fost o revoluție autentică, și nu o lovitură de stat, iar Revoluția a fost anticomunistă, și nu doar anticeaușistă.

Toți românii trebuie să fim recunoscători pentru sacrificiul celor care au făcut posibil să devenim cetățeni europeni! Este o binecuvântare că trăim într-o țară sigură, liniștită, în care ne putem crește copiii în pace și armonie, iar cetățenii nu trăiesc cu frică. Aceasta este o altă consecință a beneficiilor obținute de noi după zilele însângerate din decembrie 1989!

Consider că Revoluția din 1989 este continuată zilnic, de 30 de ani încoace, de fiecare dintre noi, dar de această dată în mod pașnic, pentru că, așa cum spunea un alt contemporan, "Revoluția din 1989 ne-a oferit libertatea, dar nu și instrucțiunile de utilizare a ei"!

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică cu titlul «Guvernul Taie-tot» decapitează agricultura românească!;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"«Guvernul Taie-tot» decapitează agricultura românească!"

Modul în care Guvernul "Taie-tot" înțelege să conducă destinul executiv al românilor, după instalarea aproape frauduloasă la Palatul Victoria, este complet discreționar, discriminatoriu și populist. Ceea ce face PNL în această perioadă este contrar intereselor României și ale românilor, deoarece un astfel de mod de a conduce țara nu are cum să fie încununat de succesul scontat.

În aceste condiții, nici nu mă mai miră faptul că președintele Klaus Iohannis, girantul și conducătorul de facto al "guvernului meu", nu privește cu niciun fel de "mare atenție și preocupare" ce fac umilii săi argați! Domnia Sa nu este interesat nici că se dau oamenii afară fără motiv din instituțiile publice, nici că aparatul administrației publice centrale și locale este în haos, nici că bugetul de stat pentru anul viitor nu este gata! Așa cum era de așteptat, după ce s-a văzut cu sacii-n căruță, președintele a tras și el pe dreapta, doar îl mai așteaptă încă cinci ani de concediu de odihnă pe banii românilor.

În fiecare zi, Executivul condus de șomerul devenit premier se remarcă prin fapte de "vitejie" de tip revanșard, și nu constructiv și în folosul populației. Ultimele exemple vin din agricultură, unde conducerea AFIR, una dintre cele mai performante instituții publice românești din ultimii ani, a fost decapitată politic, aceasta după ce a obținut rezultate excelente în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală, aducând în țară peste opt miliarde de euro de la Uniunea Europeană și realizând mii de obiective de investiții în mediul rural. Nu a contat nici faptul că AFIR a ajuns de pe locul 24 în 2016 pe locul 3 în Uniunea Europeană, însă, în prezent, "Guvernul Taie-tot" a considerat că echipa performantă de conducere trebuie înlocuită cu membrii de partid.

Aceeași situație s-a înregistrat și la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale, revitalizată recent de Guvernul PSD la Buzău, unde noua conducere a Ministerului Agriculturii a decapitat profesionistul din conducere, un recunoscut cercetător agricol, evident fără niciun motiv. Această instituție a fost creată tocmai pentru a repune pe piața internă și internațională produsele deosebite ale cercetătorilor români în materie de semințe și produse legumicole, iar potențialul era uriaș. Degeaba! Nimic nu contează pentru acest guvern-hibrid, ale cărui măsuri sunt evident răutăcioase, răzbunătoare și profund antiromânești!

În toată lumea, conducerile instituțiilor care funcționează cu performanțe deosebite nu se schimbă odată cu schimbarea guvernelor. Cu atât mai puțin nu ar trebui să se politizeze agricultura, știut fiind faptul că este un domeniu destinat eminamente specialiștilor.

Îi invit pe români să analizeze, dacă se poate cu "mare atenție și preocupare", ceea ce se întâmplă în aceste zile peste tot aproape, în România, mai ales în instituțiile statului, și să procedeze în consecință cu proxima ocazie în care vor avea ștampila de vot la îndemână!

    Elena Hărătău - intervenție având ca temă Istoria, democrația și libertatea, cele mai importante câștiguri ale Revoluției române;

Doamna Elena Hărătău:

"Istoria, democrația și libertatea, cele mai importante câștiguri ale revoluției române"

Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română ne oferă șansa unui bilanț pilduitor a ceea ce am făcut bine sau mai puțin bine, ca națiune și individual în parte, în această perioadă. Într-un asemenea moment, este vital să nu trecem peste reamintirea unor oameni care au contribuit esențial la redobândirea libertății din decembrie 1989.

Pentru mine și pentru toți băcăuanii, unul dintre aceștia este generalul de armată Nicolae Șova, eroul național din comuna Poduri - născut la 9 noiembrie 1885, în comuna Poduri, județul Bacău, decedat la 12 martie 1966, în București. Cred cu tărie că toți românii trebuie să fie mândri de calitatea de demni urmași ai acestui mare înaintaș, un ofițer model al Armatei Române, apreciat pentru excepționalele sale calități de comandant și pentru bravura și dăruirea sa în luptele purtate.

Generalul martir Nicolae Șova, fiu al Bacăului, a participat activ la cele două războaie mondiale, unde a făcut cinste României, Armatei, dar și locului în care s-a născut, comuna Poduri. A fost considerat un ofițer model al Armatei Române, apreciat pentru calitățile sale de comandant, pentru bravură în luptă, primind înaintări în grad la excepțional. Ferm și neplecat, disciplinat, cu cunoștințe militare și generale dezvoltate, hotărât și cu curajul opiniei sale, minuțios în lucrările sale și pe ale cărui servicii și cunoștințe, pe el s-a putut conta în orice împrejurare. A fost un ofițer de război brav și priceput, apreciat ca fiind printre marii noștri generali de război care vor fi înscriși în istoria neamului nostru la capitolul eroi.

Exemplul generalului Șova, pe nedrept uitat mulți ani, trebuie urmat acum de fiecare român. Copiii noștri au nevoie de cunoașterea unei variante a evoluției neamului cât mai puțin trunchiată, astfel încât tânăra generație să știe adevărata istorie, dar și pe acei oameni uitați, care merită să-și găsească un loc binemeritat în manualele de istoria românilor.

Din nefericire, mai sunt și acum multe mărturii și înscrisuri încă necunoscute sau, în unele cazuri, interzise în vremea dictaturii comuniste, rămase la stadiul de enigmă pentru mulți români. Dacă aceste documente ar fi prezentate publicului larg, ele ar constitui baza unei veritabile istorii reale a românilor, așa cum nu ne-a fost permis să o cunoaștem și să o învățăm până în acele zile fierbinți ale Revoluției Române din 1989.

Chiar și veritabilii specialiști în istorie recunosc că sunt personalități marcante, precum și anumite întâmplări fundamentale care au influențat cursul istoriei, uitate sub praful ignoranței, ba chiar ascunse cu bună știință. De vină a fost propaganda comunistă dusă până la isterie, cu fabricarea unor falși idoli ai istoriei naționale, din dorința de a controla mințile românilor și a induce în ochii copiilor din "epoca de aur" ideea unei istorii distorsionate și plină de personaje anonime ilustre.

Dacă mai avem de făcut reparații, și întotdeauna mai sunt corecturi, în toate domeniile de activitate, este bine să le facem cât mai degrabă, deoarece acele mărturii neincluse în manualele de istorie ar putea să nu mai poată fi scoase la lumină. Vremea mărețelor personaje și a salvatorilor de neam și țară a apus în decembrie 1989, iar de atunci ne-a rămas nouă nobila misiune de a așeza cursul istoriei în matca firească.

Consider că una dintre cele mai bune lecții ale celor ce au făcut posibilă scuturarea de regimul comunist este lecția istoriei. Istoria, democrația și libertatea sunt adevăratele câștiguri ale românilor care s-au jertfit în acele zile!

    Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu - declarație politică intitulată Guvernul Orban privează comunitățile și cetățenii României de investiții!;

Doamna Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu:

"Guvernul Orban privează comunitățile și cetățenii României de investiții!"

Cu toții cunoaștem că finanțările de la stat pentru orice localitate sunt foarte importante pentru comunitățile care urmează să beneficieze de ele. Dacă PSD nu a ținut cont de culoarea politică atunci când a alocat bani pentru primării, așa cum este normal, iată că Guvernul PNL face exact pe dos și spune explicit că, practic, cetățenii care trăiesc în localități cu primari ai PSD nu contează și nu merită nimic.

"Nu vreau să văd pe lista pe care o pune la anexa pentru Hotărârea de Guvern nicio primărie care a primit bani din alocările acordate de Guvernul PSD din suma de 1,4 miliarde sau din alte sume de-a lungul anilor. Dacă-mi vine vreo primărie cu cerere de finanțare, evident nu voi accepta", a spus premierul Ludovic Orban în urmă cu câteva zile.

Surprinzător sau nu, aceasta este atitudinea unui prim-ministru în România anului 2019: cinic, dușmănos, care are chipul și asemănarea președintelui care l-a propus. Este clar că o astfel de guvernare nu are niciun beneficiu pentru toți românii, ci doar pentru cei agreați sau tolerați de formațiunea politică care formează acum guvernul.

Astfel de derapaje nu-și găsesc locul într-o societate democratică, iar ele trebuie sancționate de îndată. Rolul unui guvern este să-și facă treaba și să-și ducă mandatul la bun sfârșit pentru toți românii și nu să aibă vendete personale.

Toți cetățenii României au dreptul de a fi tratați în mod egal de către guvernare, iar comunitățile lor nu trebuie să sufere din cauza unui guvern care nu înțelege egalitatea de șanse și care nu poate elimina din agenda publică ura față de un anumit partid.

Din păcate, guvernările PNL nu cunosc un alt soi de abordare, iar asta ni se va demonstra, în continuare, până la următoarele alegeri.

    Florică Ică Calotă - declarație politică: Agricultura României, după 30 de ani;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Agricultura României, după 30 de ani"

Transformările prin care a trecut sectorul agroalimentar al României de-a lungul timpului au avut ca motivație dezvoltarea, modernizarea acestuia și încercarea de a ajunge la același nivel cu cel al țărilor dezvoltate din Europa.

Schimbarea statutului de la stat comunist la stat democratic a afectat toate sectoarele economice ale României. Agricultura românească, care a reprezentat și încă mai reprezintă activitatea de bază a economiei, a trecut de la sistemul de producție centralizat socialist la exigențele economiei de piață liberă, unde producția trebuie să îndeplinească o serie complexă și nouă de cerințe pentru a-și determina cota de piață proprie.

În perioada 1988-1989, în agricultură se lucrau aproape 15 milioane de hectare de teren. Tot pământul aparținea statului, care era administrat prin CAP-uri și IAS-uri. Trei milioane de hectare de teren erau irigate. În 1989, contribuția agriculturii la PIB-ul țării era 14,4%.

După Revoluția din decembrie 1989, țăranii încep să-și facă dreptate singuri, dorind să își recapete măcar o parte din averile confiscate de comunișți cu 40 și ceva de ani în urmă și sunt distruse aproape toate CAP-urile din țară. Chiar și așa, contribuția agriculturii la PIB-ul țării este 21,8%.

În 1991, apare Legea nr. 18 care stabilește retrocedarea pământului către țărani, dar într-o suprafață de maximum 10 hectare. În 1997, Legea "Lupu" stabilește că țăranii care au avut pământ confiscat de comuniști pot să primească până la 50 de hectare și posibilitatea să-l vândă. Doar se stabilește, pentru că abia din anul 2000 vor reuși foștii proprietari să intre realmente în posesie.

La sfârșitul anilor ʼ90, statul încearcă susținerea agriculturii, însă producția scade. Dacă în 1989 se recoltau aproape opt milioane de tone de grâu, în 2000 producția era de doar patru milioane de tone.

În 2002, apare o nouă lege care complică și mai mult lucrurile: restituirea proprietății urma a se face pe vechile amplasamente, ceea ce duce la fărâmițarea terenului, la cote maxime.

În 2007 aderăm la Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziție opt miliarde de euro pentru dezvoltarea zonei rurale până în 2013, cu o rată de absorbție de 88% și se acordă subvenții.

În 2010, irigațiile se făceau doar pe o sută de mii de hectare, iar în 2012, România este lovită de secetă, sistemul de irigații fiind distrus.

Apar în peisajul agricol românesc marii investitori. Mai multe firme venite din afară țării cumpără masiv cereale și fac prețurile în piață. În unele zone se dezvoltă sectorul legumicol. Dar cresc importurile, pentru că legumele din import sunt mult mai ieftine.

Din 2014, străinii aveau dreptul să cumpere pământ agricol în România. În 2017, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă și ne avertizează că peste 40% din terenul arabil românesc, aproximativ 5,3 milioane de hectare, aparține străinilor.

Realitatea cu care ne confruntrăm în ultimii ani este îmbătrânirea satului românesc, tinerii plecând la muncă peste graniță și forța de muncă a ajuns principala problemă în agricultură.

Anul trecut, în anul Centenarului, țara a fost lovită de pesta porcină, peste jumătate din județe fiind afectate.

În 2018, vremea a fost extrem de benefică pentru agricultură. S-au atins cote record, primul loc la porumb în Uniune, locul doi la soia.

Realitățile spațiului rural românesc, după 20 de ani de reforme agrare, starea de azi a agriculturii și spațiului rural din România sunt rezultatul evenimentelor și acțiunilor politice, economice, juridice și sociale acumulate de-a lungul secolului al XX-lea, dar și efectele politicii agricole actuale, de după anul 1989.

În concluzie, consider că se impune o analiză profundă cu privire la impactul actual și viitor al structurilor agrare prezente în spațiul rural, și mai cu seamă o strategie pe termen mediu și lung pentru rezolvarea acestei probleme a economiei rurale românești în ansamblul ei.

    Florica Cherecheș - declarație politică cu titlul Final de an 2019;

Doamna Florica Cherecheș:

"Final de an 2019"

Anul 2019 a început cu un guvern PSD care părea de neclintit, în frunte cu Liviu Dragnea care se visa prezidențiabil, apoi a continuat cu Viorica Dăncilă, premierul care se visa președinte și se termină cu un guvern PNL, cu un nou mandat câștigat de președintele Iohannis și cu invincibilul Dragnea în pușcărie.

Semnalul schimbării a fost dat în luna mai, când PSD a primit primul avertisment că românii s-au săturat de minciunile și manipularea PSD. PNL a câștigat alegerile europarlamentare, iar în doar câteva luni a demis Guvernul PSD, prin moțiune de cenzură. Cu toate că nu avem majoritate în Parlament, ne-am asumat răspunderea guvernării, o responsabilitate extrem de dificilă, după trei ani în care PSD a folosit bugetul național ca pe propriul portofel.

Drumul redresării a pornit din prima zi de guvernare. Guvernul PNL si-a asumat misiunea dificilă de a debirocratiza, a reduce cheltuielile inutile, a reconstrui, a profita la maximum de fondurile europene pentru a se realiza proiectele de infrastructură atât de necesare.

Mult contestata și controversata Lege a recursului compensatoriu a fost abrogată, iar supraimpozitarea contractelor part-time a fost anulată.

Siguranța elevilor a fost pusă în mare pericol anul acesta, când PSD a făcut imposibilă decontarea abonamentelor elevilor, prin emiterea O.U.G. nr. 51. Guvernul liberal a corectat această aberație, astfel încât naveta elevilor să poată fi decontată, pentru ca aceștia să poată călători în siguranță și să nu abandoneze nimeni școala, pentru că nu-și poate permite costul abonamentului. Eliminarea supraaccizei la carburanți este o altă promisiune îndeplinită în prima lună de guvernarea PNL.

Partidul Național Liberal ia în calcul asumarea răspunderii în Parlament pe Legea bugetului de stat, prin care este asigurată creșterea salariilor și pensiilor, creșterea nivelului investițiilor publice și finanțarea marilor proiecte de infrastructură. Sunt înghețate salariile demnitarilor, este redusă subvenția pentru partidele politice, este interzis cumulul pensiei cu salariul pentru angajații din sectorul public, dar și detașările din sectorul privat în sectorul public, raționalizate cheltuielile cu bunuri și servicii ale instituțiilor publice, adică măsuri care să genereze economii la bugetul de stat, astfel încât să poată fi respectate celelalte angajamente legale referitoare la pensii și salarii. Ne ținem astfel promisiunea de a nu guverna făcând abuz de ordonanțe de urgență, metoda preferată de fosta guvernare a Partidului Social Democrat, care ar trebui să abandoneze agenda retrogradă și retorica de tip fake-news care l-a adus în stadiul actual de partid în derivă, debusolat, fără perspectivă.

Ne aflăm într-un moment deosebit în istoria modernă a țării noastre. A fost un an agitat, cu multe schimbări pe scena politică care, iată, dau României o nouă șansă. La 30 de ani de la Revoluție, românii au spus clar și răspicat că nu-și mai doresc să fie conduși de politicieni iresponsabili, care au sărăcit tara, dar și-au umplut propriile buzunare.

Privim spre noul an cu optimism, dar conștienți de responsabilitatea guvernării într-o perioadă extrem de dificilă. Le mulțumesc tuturor celor care au încredere și sprijină acest proiect liberal pentru România. Prin multă muncă, dedicare și credință în Dumnezeu sunt convinsă că anul 2020 va fi în sfârșit un an mai bun pentru toți românii!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică: PSD blochează alegerea primarilor în două tururi!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PSD blochează alegerea primarilor în două tururi!"

PSD trage cu dinții pentru ca modificarea Legii electorale privind alegerea primarilor în două tururi "să nu vadă lumina" în termenul posibil de adoptat. Colegul meu liberal, domnul deputat Victor Paul Dobre, a depus, încă din anul 2017, un proiect de lege care are ca obiect alegerea primarilor în două tururi, însă PSD refuză cu obstinație ca acesta să fie pus pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților, deși termenul pentru raport este depășit de aproape doi ani.

Chiar luni, 16 decembrie a.c., Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au votat ca toate proiectele de lege din Parlament care se referă la sistemul de alegeri, să meargă la Comisia Specială pentru legile electorale, termenul pentru un raport fiind de 3 luni, adică la anul și la mulți ani!

Dacă știm cu toții că incompetența este o constantă în PSD, se pare că și frica a devenit pregnantă. De teamă să nu piardă primării pe care le-a pompat cu sume mari de bani în acești trei ani, este limpede faptul că PSD încearcă să tergiverseze votarea alegerii primarilor în două tururi, astfel încât această măsură să nu se aplice următoarelor alegeri locale din vara lui 2020.

Maniera în care acționează astăzi conducerea PSD a Camerei Deputaților nu este cu nimic diferită de despotismul dragnist, care se pare că nu a apus, și probabil că nici n-o să apună vreodată!

Când vorbim despre alegerile locale, vorbim despre acele alegeri în care orice cetățean european, nu doar al României, poate alege și poate candida. PSD este atât de temător de faptul că această modificare electorală ar putea duce la o debaronizare a fiefurilor sale, încât este pregătit să refuze tuturor cetățenilor europeni de pe teritoriul României dreptul la un scrutin în care alegerea primarului să fie făcută, cu adevărat, în urma unei competiții care ar obliga candidații, mai ales pe cei doi finaliști, să vină cu proiecte reale pentru comunitatea lor.

În stilul caracteristic, de dispreț față de orice valoare sau normă, PSD își bate joc de instituția aflată la temelia democrației, Parlamentul, care, conform Regulamentului, avea datoria să dezbată acest proiect de lege, având în vedere că termenul de raport a fost de foarte multă vreme depășit. PSD este conștient de slaba calitate a primarilor săi, dovadă că Vaslui, Teleorman, Mehedinți, județe controlate de PSD, sunt cele mai sărace din țară, și dorește să evite, astfel, o finală cu un candidat din partea altui partid. Îi anunț de pe acum pe cei din Partidul Social Democrat că această eschivare nu va putea merge până la nesfârșit și nu va rămâne nicidecum una nepedepsită la urne!

    Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată Sub guvernarea PSD, protecție socială cu Păcală și Tândală?!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Sub guvernarea PSD, protecție socială cu Păcală și Tândală?!"

O analiză a Oficiului European de Statistică Eurostat, recent diseminată în spațiul public, plasează România pe ultimul loc între statele membre ale UE, din punctul de vedere al ponderii în Produsul Intern Brut a cheltuielilor cu protecția socială.

Astfel, în anul 2017, în vreme ce media acestor cheltuieli la nivelul Uniunii Europene atingea aproape 28% din PIB, Guvernul social-democrat aloca abia jumătate din acest indicator, adică numai 14% din PIB-ul autohton, pentru protecția socială.

Documentul citat mai menționează că, în același interval de referință, trei state membre s-au situat peste media Uniunii, cu alocări către acest sector sensibil de peste 30% din PIB, respectiv Franța, 34%, Danemarca, 32% și Finlanda, 31%.

Clasamentul continuă cu 14 țări europene care alocă între 20% și 30% din PIB-ul propriu programelor de protecție socială, alte 11 state cheltuind în acest domeniu sub 20% din PIB, pe ultimul loc, cu doar 14% din produsul intern brut, situându-se România.

Autorii studiului au reținut și faptul că ponderea cea mai însemnată în alocările destinate protecției sociale o reprezintă pensiile pentru limită de vârstă și urmaș, media europeană situându-se la 46% din totalul acestora, alte 37% fiind destinate cheltuielilor cu protecția în caz de boală și invaliditate, respectiv 9% pentru protecția familiei și copiilor, în vreme ce cheltuielile cu ajutoarele pentru șomaj se ridică la 4%, același procent fiind alocat și cheltuielilor pentru asigurarea locuințelor și evitarea riscului de excludere socială.

Paradoxal, deși are cea mai mică pondere a cheltuielilor de protecție socială în PIB dintre toate statele UE, România se situează pe locul al treilea din punctul de vedere al procentului prestațiilor sociale acordate persoanelor vârstnice din totalul acestora. Astfel, țara noastră alocă 56% din cheltuielile destinate protecției sociale pentru plata pensiilor de limită de vârstă și de urmaș, nefiind depășită decât de Portugalia și Italia, fiecare cu câte 58%, respectiv de Grecia, cu 63%, aceasta în vreme ce, față de o medie europeană de 4% din totalul cheltuielilor de protecție socială destinată ajutoarelor pentru șomaj, România nu dedică decât 0,5% pentru combaterea acestui flagel, în timp ce, la polul opus, Irlanda alocă aceluiași scop nu mai puțin de 9% din totalul prestațiilor sociale.

Cu alte cuvinte, sub guvernarea PSD, protecția socială parcă a fost supervizată de Păcală și Tândală!

    Claudiu-Augustin Ilișanu - intervenție având ca titlu Tradiția, cultura și spiritualitatea băcăuană, în prag de sărbători;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"Tradiția, cultura și spiritualitatea băcăuană, în prag de sărbători"

Nașterea Domnului sau Crăciunul reprezintă o sărbătoare care pune în valoare bogăția tradițiilor românești și cultura poporului nostru. Ea îi unește pe românii de pretutindeni, prin datina colindului. Bacăul este locul unde tradițiile abundă, iar spiritul Crăciunului începe devreme. Încă de săptămâna trecută, cu ocazia "Concertului Tradițional de Crăciun", organizat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, spiritul sărbătorilor de iarnă a adus în fața băcăuanilor, în cadrul Teatrului de Vară "Radu Beligan", nume sonore ale coralei, dar și ale artei românești. Corul Național de Cameră "Madrigal" și Corala "Armonia", prin interpretarea unor colinde tradiționale românești și a unui repertoriu de cântece patriotice, le-au vestit băcăuanilor Nașterea Domnului și le-au insuflat bucurie pentru marea sărbătoare de săptămâna viitoare.

Pentru că la Bacău românii sunt fideli tradițiilor populare și etosului românesc autentic, mesajul bucuriei creștine de Crăciun a fost adus și de actorul Dan Puric, care a conferențiat despre moștenirea creștină a țării noastre, dar și a Europei, și despre nevoia accentuării elementelor creștine în Europa de astăzi. Expunerea tradițiilor românești și a acțiunilor caritative au continuat prin diverse inițiative locale, cum ar fi inițiativa Coralei Theotokos din Moinești, care au dus spiritul la Centrul de Reabilitare și Recuperare Neuropsihiatrică din Poduri, Hangani și Dărmănești, la Centrul de Îngrijire și Asistență a Persoanei cu Dizabilități Comănești, la Spitalul Orășenesc "Ioan Lascărˮ din Comănești și la Spitalul Municipal de Urgență Moinești.

Perioada Crăciunului este o perioadă a bucuriei, în care fiecare dintre noi trebuie să fim conștienți că tradițiile românești vor dăinui numai prin practicarea și promovarea lor. Toate aceste acțiuni de păstrare a valorilor românești trebuie apreciate. Alte exemple de solidaritate cu semenii se văd și în actele sociale și caritative pe care centrele bisericești băcăuane le inițiază în zonele rurale, cum ar fi implementarea proiectului social filantropic "Fă Rai din ce ai!" la Parohia Fundeni, prin implicarea Arhiepiscopiei și a Colegiului Național "Ferdinand I" Bacău.

Bacău este un loc unde misiunea socială se îmbină foarte bine cu actul cultural. În acest sens, un eveniment de excepție va avea loc vineri, 20 decembrie, la Centrul de Cultură "George Apostu", prin Avanpremiera Spectacolului "America de-Acasă", un proiect unic al dramaturgiei românești contemporane, în colaborare cu actori internaționali, prin care se promovează cultura românească și limba națională în țară și în străinătate, acolo unde s-au dezvoltat comunități românești și unde și-au păstrat identitatea etnică, culturală și tradițională.

La Bacău, românii sunt întotdeauna români cu respect față de tradiție și valorile autentice românești. Spiritualitatea satului românesc, pentru care tradiția Crăciunului este esențială, va fi pusă în lumină și la evenimentul "Colindul și vatra satului românesc. Povestea colindului românesc", care va avea loc în data de 21 decembrie 2019, la Central Plaza Medical Mall. Evenimentul, organizat pentru susținerea proiectelor dedicate sprijinirii copiilor beneficiari ai serviciilor sociale din cadrul Fundației "Episcop Melchisedec", va crea acea bucurie pe care fiecare copil o așteaptă. Astfel de inițiative descoperă acea față a societății românești pe care cu toții ne-o dorim și care rămâne ascunsă, atât timp cât dezbinarea va monopoliza spațiul public.

Să avem cu toții sărbători cu pace și un an în care să fim mai buni!

    Ioan Balan - declarație politică: Schimbarea guvernării se simte până la Suceava!;

Domnul Ioan Balan:

"Schimbarea guvernării se simte până la Suceava!"

După mulți ani și nenumărate guverne, pot să afirm astăzi, cu bucurie, că demiterea socialiștilor și învestirea Guvernului condus de Ludovic Orban este resimțită pozitiv până la noi, la Suceava, prin demararea sau deblocarea unor proiecte esențiale pentru Bucovina. Guverne au fost multe, promisiuni și mai multe, însă, ori de câte ori ar fi trebuit să beneficiem și noi de proiecte și finanțări pentru dezvoltare, eram trași la finalul listei și, în cele din urmă, uitați. Acum, în numai o lună de la preluarea guvernării, mai multe proiecte majore de investiții, care ani de zile au bătut pasul pe loc sau au fost blocate intenționat de PSD, deja au început să se pună în mișcare și ne dau speranța că modernizarea și dezvoltarea va ajunge și pe pământurile lui Ștefan.

Unul dintre proiectele majore așteptate de suceveni, care ar fi trebuit să aducă racordarea la apă și canalizare pentru peste 220.000 de locuitori din 14 localități sucevene, va deveni realitate. PNL și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Fluture, au reușit să deblocheze aproape un sfert de miliard de euro pentru acest proiect, în condițiile în care PSD a sabotat peste 3 ani de zile extinderea rețelelor de utilități, în detrimentul intereselor sucevenilor.

De asemenea, frustrarea noastră cea mai mare, aceea de a fi condamnați la izolare de restul țării, din cauza lipsei infrastructurii de transport rapid și modern, începe să găsească și ea soluții, prin ambiția Guvernului PNL de a arăta oamenilor că se poate și că PSD nu a adus decât sărăcie și subdezvoltare în România.

Astfel, proiectul autostrăzii A7 Siret-Suceava-Ploiești, investiție de 4,9 miliarde de lei, începe să se miște în mod real, ceea ce înseamnă că deja procedurile pentru demararea licitațiilor, alegerea proiectanților și a constructorilor începe în cursul acestei luni.

De asemenea, angajamentele asumate de ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, domnul Ion Ștefan, ne dau speranța că încă de la începutul anului viitor vor începe și investițiile pentru extinderea rețelelor de gaze naturale, pentru încălzirea gospodăriilor individuale. La Suceava, așteptăm de ani de zile să putem moderniza și extinde rețeaua de gaze naturale, însă, de cele mai multe ori ne-am lovit fie de refuzul birocratic absurd al guvernelor socialiste, fie de scuza că nu sunt bani pentru asemenea investiții. Da, pentru PSD, încălzirea locuințelor populației cu gaze naturale, mai ieftin și mai eficient, era un "moft", motiv pentru care nu s-au străduit să aducă bani europeni în țară și schimbe în bine viața a sute de mii de familii. Cine are ochi să vadă, cred că poate să constate că PSD nu "a scos țara din noroaie", așa cum se lăuda Viorica Dăncilă, ci PSD a ținut România în subdezvoltare, iar acum numărăm zeci și sute de oportunități pierdute, ca efect al unor guvernări socialiste slabe și îndreptate împotriva intereselor românilor.

Susțin Guvernul PNL cu toată forța, pentru că PNL a primit o încredere uriașă din partea oamenilor și trebuie să demonstreze că noi aducem normalitatea și dezvoltarea în viețile oamenilor.

    Liviu-Ioan Balint - declarație politică cu titlul 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"30 ani de la Revoluția din Decembrie 1989"

Pe 16 decembrie am votat, alături de colegii deputați și senatori din Parlamentul României, Declarația Parlamentului României, consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

Aniversarea a 30 de ani de la Revoluție este un moment important și sperăm să putem cunoaște și înțelege mai bine acum ce s-a întâmplat la finalul brutal al unei perioade istorice în care românii au fost privați de drepturi, care ne-a lăsat cu o apreciere profundă față de importanța valorilor de libertate și democrație în existența și evoluția unei societăți.

Anul 1989 a marcat căderea regimurilor comuniste în țările Europei Centrale și de Est, însă, din păcate, România a fost singura țară în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență, iar în perioada 16-25 decembrie manifestațiile anticomunism s-au soldat cu peste o mie de morți și peste trei mii de răniți.

Revoluția a reprezentat dorința de libertate a poporului român, de a ne alătura statelor democrate din lume și de a redeveni o societate în care se respectă drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Profit de această ocazie pentru a-mi exprima respectul și recunoștința față de toți cei care au luptat și care și-au dat viața în timpul Revoluției din decembrie 1989, și îmi exprim dorința și necesitatea de a-i trage la răspundere pe toți cei care au fost vinovați de decesul a peste o mie de oameni, în acele zile!

Susțin ideea de a continua demersurile celor care au luptat pentru un stat democratic și, de aceea, trebuie zilnic să depunem eforturi pentru a consolida democrația și statul de drept, de a ne asigura asupra respectării drepturilor și libertăților oamenilor, de a face legi care să vină în sprijinul poporului român și de a ne alinia tuturor inițiativelor europene și mondiale care au la bază valori comune universale.

Doar printr-o astfel de abordare putem spune că îi onorăm pe eroii noștri și în același timp că le asigurăm un viitor generațiilor următoare!

    Tudorița Lungu - declarație politică: Lipsa educației și indiferența comunității îi transformă pe copiii săraci în sclavi;

Doamna Tudorița Lungu:

"Lipsa educației și indiferența comunității îi transformă pe copiii săraci în sclavi"

Zilele trecute, o știre a cutremurat opinia publică - un copil de 13 ani a fost vândut de bunica lui, pentru o capră și câțiva lei. L-a vândut unui cioban care l-a pus la muncă, l-a înfometat și l-a învățat să bea, un copil de 13 ani, stimați colegi, la o vârstă la care copiii ar trebui să fie la școală!

Din păcate, pentru unii copii români viața arată cu totul altfel decât o vedem noi. Și, din nefericire, nu este un caz singular. Acest caz a apărut în mass-media, dar sunt alte mii de tineri nevoiți să abandoneze școala și să muncească de mici, mii de cazuri despre care nu știm mare lucru.

Situația despre care vă vorbesc s-a întâmplat în județul pe care îl reprezint în Parlament. S-a întâmplat într-o comunitate în care există și primar, și cadre didactice, și preot, și polițist și, teoretic, pe hârtie, și servicii de asistență socială. Nimeni nu s-a sesizat când acel copil nu a mai frecventat școala. Niciun profesor nu a găsit de cuviință să bată la ușa bunicii, să sesizeze Serviciul de asistență socială al Primăriei și să se implice în acest caz. Niciun salariat al statului nu a fost interesat ce se întâmplă în curtea bătrânei. Deși, după cazul Caracal, mă așteptam la o atenție sporită din partea autorităților, polițiștii din localitate nu au găsit de cuviință să cerceteze un pic unde a dispărut copilul. Și dacă bunica este incapabilă să aibă grijă de un nepot, ce se întâmplă? Chiar nu mai există niciun fel de responsabilitate și de atenție? Chiar lăsăm acești copii ai nimănui?

Asta se întâmplă în România secolului al XXI-lea, mai ales în comunitățile sărace, unde poate există asfalt și canalizare, dar a "scoate România din noroaie" nu înseamnă doar atât. Este evident că avem servicii sociale care nu funcționează, avem cadre didactice care se rezumă să predea o lecție la catedră și polițiști care nu acționează decât atunci când sunt sesizați. Comunități întregi au fost ținute în mod deliberat în sărăcie, pentru a fi manipulate mai ușor și pentru a nu reacționa în fața unor astfel de realități.

Acest copil, dar și mulți alții ca el sunt produsul unei Românii guvernate în ultimii șapte ani de PSD, o perioadă în care mii de familii au ales calea străinătății, iar copiii au rămas în grija bunicilor, bătrâni și suferinzi cei mai mulți dintre ei, ori în grija altor rude. Rezultatele se văd: abandon școlar, analfabetism funcțional, regiuni întregi depopulate, abuzuri asupra copiilor, într-un sistem defectuos, care îi transformă în victime.

În acest sfârșit de decembrie comemorăm 30 de ani de la Revoluție și ar trebui să ne punem foarte serios întrebarea: pentru ce au murit acei tineri în decembrie 1989? Pentru această Românie? Cu siguranță, nu!

Oare de câte astfel de cazuri mai este nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze, pentru ca în instituțiile publice să ajungă oameni competenți, dar și responsabili, care să-și înțeleagă menirea?

Vă invit să reflectăm îndelung la viitor, la ce fel de Românie construim, iar cazul acestui copil să nu rămână doar o știre apărută în mass-media, ci un punct de construire a unei normalități de care avem nevoie!

    Mihai Niță - intervenție intitulată Unirea oamenilor este mai importantă decât coalizarea statelor;

Domnul Mihai Niță:

"Unirea oamenilor este mai importantă decât coalizarea statelor"

Se împlinesc, peste câteva zile, trei decenii de când, într-o euforie generală și solidari cum nu mai fuseseră, poate, de la Marea Unire, cetățenii României au ieșit cu toții în stradă, manifestând împotriva comunismului, care a și fost abolit atunci. Prețul libertății a fost plătit scump, după cum se știe, acțiunile populației soldându-se cu foarte multe victime nevinovate. Pentru asta, din păcate, vinovații n-au fost pedepsiți nici până azi, ceea ce lasă multe semne de întrebare asupra modului în care s-au petrecut lucrurile.

În corelație cu același fenomen se află și faptul că, după numai 30 de ani de la reinstituirea libertăților democratice, poporul nostru se regăsește în vechea situație, referitor la solidaritate. Oamenii, chiar până la nivelul familial, manifestă atitudini conflictuale, în funcție de simpatiile ori antipatiile politice. Nu la fel se întâmplă cu unii politicieni, a căror cauză comună se bazează exclusiv pe interese personale și de grup, nicidecum pe diferențele doctrinelor politice pe care declară că le-ar susține.

Ne acuzăm unii pe alții de îndoctrinare. Spre deosebire de pretinsa îndoctrinare politică din vremea regimului totalitar ceaușist, azi suntem victimele unui soi veritabil de îndoctrinare, obținut prin tehnicile manipulatorii ale unor profesioniști, prin aceasta urmărindu-se dezbinarea generală a societății, în detrimentul populației și al statului, care se șubrezește pe zi ce trece. Asistăm, lipsiți de reacție, la escaladarea unui fundamentalism agresiv.

Supunem atenției acest subiect cu prilejul marcării, la 20 decembrie, a Zilei Internaționale a Solidarității Umane, dată instituită în anul 2005 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, ca urmare a necesității cardinale pentru omenire, cu intenția declarată de orientare a întregii societăți pe calea dezvoltării durabile.

Distragerea atenției de la problemele reale pe care le traversează țara în această perioadă, îi determină pe majoritatea celor care-și alimentează conștiința din informațiile mass-media să piardă din vedere un lucru, care ține de menirea omului, munca, munca onestă, izvorâtoare de belșug. Asta era și opinia marelui savant și patriot român, Nicolae Iorga, din a cărui operă cităm: "Țara noastră are, înainte de toate, o datorie, aceea de a munci. Munca, adevărată și spornică, nu se poate face decât prin solidaritate națională". Am ajuns, din păcate, tributarii unei stări de comportament străin tradițiilor sănătoase românești, cu o mentalitate contorsionată de către specialiștii în manevrarea maselor.

E timpul să ne trezim, căci natura ne-a luat-o înainte, având în vedere semnalarea unor cazuri multiple de împăcare a speciilor. În timp ce numeroase sălbăticiuni conviețuiesc într-o incredibilă simbioză, noi, oamenii, suntem porniți a ne sfâșia unii pe alții. Avem, în calitate de ființe civilizate, norme juridice, pe care, dacă le aplicăm corect, ne putem îmbunătăți viața.

Și în plan european beneficiem de aceleași oportunități care se regăsesc în codurile românești: "Conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea Europeană se bazează pe valorile individuale și universale ale demnității umane, ale libertății și ale solidarității; are la bază principiul democrației și principiul statului de drept. Pune persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu al libertății, securității și justiției. Uniunea contribuie la apărarea și dezvoltarea acestor valori comune în respectul diversității culturilor și al tradiției popoarelor Europei, ca și al identității naționale a statelor membre și al organizării puterilor publice ale acestora la nivel național, regional și local". Am citat din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Dar se pare că nici la vârful conducerii colective a Uniunii Europene armonia dorită și clamată nu este deplină. Proba este evidentă, dacă avem în vedere primul divorț survenit în marea familie europeană, Brexitul. În context, se poate explica și crearea Corpului european de solidaritate, din ale cărui principii de activitate enumerăm: împărtășirea valorilor solidarității, respectul față de demnitatea umană și drepturile omului, promovarea unei societăți echitabile, bazate pe pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate.

    Natalia-Elena Intotero - intervenție cu titlul 16 decembrie 2019 - 30 de ani de la Revoluția din 1989;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"16 decembrie 2019 - 30 de ani de la Revoluția din 1989"

Pe 16 decembrie 1989, scânteia libertății a fost aprinsă la Timișoara. A urmat, pentru mulți români, o veritabilă luptă. Pe drumul spre libertate, atât în acele zile din decembrie 1989, cât și în deceniile precedente în penitenciarele comuniste, mulți români și-au dat viața pentru o serie de valori,pentru emancipare și egalitate, pentru noi. Nu trebuie să îi uităm și trebuie să le cinstim sacrificiul.

Astăzi, 30 de ani mai târziu, le mulțumim că ne aflăm într-o Românie democratică, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Suntem o țară care își respectă cetățenii și etnicii, oriunde s-ar afla ei. Reprezentăm în Europa și în lume, cu mândrie, o istorie veche de mii de ani, iar totul se datorează acelui moment din decembrie 1989 și curajului demonstrat de români. Mai avem, însă, mult de lucru.

Unitatea noastră este încercată de discursul dezbinării, curentele populiste și politicile austere, concepute în defavoarea românilor. Acesta este punctul în care ne regăsim după trei decenii de libertate, trei decenii de obstacole și realizări.

Trebuie, mai mult ca niciodată, să ținem aproape valorile Revoluției din 1989 și să ne reamintim de idealul pentru care au luptat și s-au sacrificat patrioții români! Este necesar să ne cinstim eroii, libertatea câștigată și democrația asumată, prin realizarea următorului pas, asigurarea unei vieți decente și demne pentru toți românii, indiferent de pătura socială!

    Nicolae Giugea - declarație politică: Administrația publică locală trebuie să furnizeze bunuri și servicii publice de calitate!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Administrația publică locală trebuie să furnizeze bunuri și servicii publice de calitate!"

Adevărata guvernare a unei țări trebuie să fie guvernarea locală, adică acel nivel administrativ unde cetățeanul este cel mai aproape de decizie, iar decidentul cunoaște cel mai bine nevoile și prioritățile oamenilor. Deși au trecut 30 de ani de la căderea comunismului, progrese reale în sensul descentralizării financiare și în sensul adoptării deciziilor în interiorul comunităților locale au fost lente și inconsistente. Dacă ar fi să descriem reformele postcomuniste pe care le-a înregistrat administrația locală din România, atunci putem spune că la fiecare pas în față s-au făcut doi pași înapoi. Centralismului luminat, în care guvernul le face pe toate, în care miniștrii cred că ei cunosc mai bine nevoile fiecărei comunități locale nu diferă cu foarte mult de anii ʼ90.

Guvernare locală înseamnă utilizarea rațională și chibzuită a banilor publici, pentru a furniza oamenilor bunuri și servicii publice de calitate: infrastructuri moderne, utilități ieftine și sigure, protecția și siguranța cetățeanului, servicii de educație și de sănătate de calitate și o relație cetățean-autoritate publică debirocratizată și eficientă. Opozantul principal al transformării sistemice a administrației publice locale a fost chiar partidul care a deținut puterea în România, peste 22 de ani, PSD. Din păcate, foarte puțini aleși locali ai PSD au înțeles în cursul timpului rostul funcționării și finanțării administrațiilor locale. Majoritatea celor din PSD au confundat bugetul comunității cu propriul buzunar. Cei mai mulți dintre urmașii comuniștilor au risipit ani de zile resursele publice, plătind paranghelii publice de tipul "mici și bere", în timp ce tavanele școlilor cădeau peste copii și pe holurile spitalelor mișunau insectele. Subdezvoltarea cronică în care se zbate cea mai mare parte a României este rezultatul modului defectuos în care au fost utilizate resursele publice, a felului în care conducătorii administrației locale au înțeles să stimuleze atragerea unor investiții publice și private, care să genereze efecte economice pozitive în toată comunitatea.

Deși nu se spune foarte frecvent, în anul 2019, în România a început o schimbare profundă la nivelul autorităților statului român, la originea căreia se află PNL și președintele Klaus Iohannis. Dacă în anul 2019 am început să reformăm echipa care ne reprezintă în Parlamentul European și am dat țării un guvern suplu, european, orientat către dezvoltarea și modernizarea țării, în anul 2020 avem obligația de a schimba cu totul modul de a face administație publică locală! Nu am nicio îndoială că sistemul electoral se va întoarce la modalitatea democratică a alegerii primarilor în două tururi de scrutin, care va sparge toate înțelegerile politice subterane și va relegitima pe cei aleși prin votul unor majorități consistente. De asemenea, vreau să cred și să sper că alegerile locale de anul viitor vor trimite acasă pe toți aceia care au ținut comunitățile locale în beznă și subdezvoltare, iar la conducerea comunităților locale vor veni oameni care să pună dezvoltarea și modernizarea pe primul loc.

Am toată încrederea că oamenii au văzut modelele de succes de la Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia sau Suceava, unde administrațiile liberale și-au dus comunitățile mai aproape de nivelul de dezvoltare din Uniunea Europeană, în vreme ce administrațiile PSD mențin în comunitățile lor condițiile din perioada imediat următoare căderii comunismului.

    Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Executivul Orban, un «guvern din greșeală»;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Executivul Orban, un «guvern din greșeală»"

A trecut puțin peste o lună de la preluarea guvernării de către PNL și asistăm deja la o serie de greșeli grave sau "erori materiale" care pun în dificultate România, dar mai ales viața de zi cu zi a oamenilor.

La doar câteva zile după ce Parlamentul a eliminat supraacciza la carburanți, la cererea PNL și în pofida atenționărilor PSD că această măsură va diminua sever veniturile bugetare fără a scădea prețurile la pompă, Guvernul PNL s-a răzgândit și vrea creșterea accizelor pe motiv că sunt prea mici în comparație cu Uniunea Europeană. Astfel, carburanții se scumpesc.

A urmat degringolada pe Legea plafoanelor. După ce au trimis Parlamentului proiectul de lege, în vederea angajării răspunderii, și-au dat seama că anumite prevederi din lege - plafonul de cheltuieli de personal - se băteau cap în cap cu prevederile din Anexa la aceeași lege.

Tot în Proiectul de Lege privind plafoanele bugetare, Guvernul a trecut creșterea masivă a împrumuturilor Guvernului pentru anul 2020, până la 45% din PIB, ceea ce ar însemna peste 100 de miliarde de lei, adică o treime din totalul datoriei acumulate din 1990 și mai mult decât în vârful crizei economice din 2010. După ce a stârnit îngrijorări pe piețele financiare, în Legea plafoanelor bugetare, în Anexa 3, Guvernul spune că deficitul structural va fi 3,7% în 2019.

După ce au declarat că vor să elimine pensiile speciale, săptămâna trecută, în Comisia pentru muncă a Senatului, Guvernul a cerut respingerea O.U.G. nr. 59/2017 care plafona pensiile speciale. Altfel spus, Guvernul a cerut dublarea pensiilor speciale.

Degringolada totală din Guvernul României a creat o mare îngrijorare pe piețele financiare care a produs efecte negative și costuri uriașe pentru populație. Astfel, a crescut cursul valutar la aproape 5 lei, cu implicații privind creșterea facturilor la utilități exprimate în euro; un miliard de euro din rezerva valutară a țării a fost "ars" pentru apărarea monedei naționale, în urma declarațiilor și erorilor ministrului Cîțu, ratingul de țară a fost retrogradat de la perspectivă stabilă, în guvernarea PSD, la perspectivă negativă, în guvernarea PNL, deci mai puține investiții străine și costuri mai mari la împrumuturi pentru România.

Așadar, un bilanț îngrijorător și perspective deloc stabile pentru economia României. Din păcate, toate aceste greșeli vor ajunge să afecteze viața de zi cu zi a românilor, iar guvernanților nu pare să le pese.

    Nicu Niță - declarație politică cu referire la Modificarea Statutului personalului silvic;

Domnul Nicu Niță:

"Modificarea Statutului personalului silvic"

Camera Deputaților a trecut, cu unanimitate de voturi, o lege prin care personalul silvic cu atribuții de pază va fi dotat cu armament de serviciu, letal sau neletal, aprobându-se noul Statut al personalului silvic.

Acest act normativ aduce o serie de corecții esențiale, pentru ca întreg personalul silvic să își poată desfășura activitatea în condiții optime. Siguranța personalului silvic, în special a celor care asigură paza pădurii, este întărită prin acest nou Statut, așa cum au solicitat toate asociațiile profesionale din sector, dar și societatea civilă. Astfel, va exista un cadrul legal necesar pentru ca pădurarii să se poată apăra mai eficient în derularea atribuțiilor de serviciu.

Decizia Parlamentului vine pe fondul creșterii alarmate, în ultimii cinci ani, a agresiunilor împotriva pădurarilor, existând foarte multe cazuri de pădurari atacați sau chiar uciși de hoții de lemne. Potrivit Romsilva, de la începutul acestui an s-au înregistrat 16 agresiuni asupra personalului silvic care asigură paza Fondului Forestier, iar în perioada 2014-2018 au avut loc alte 168 de astfel de atacuri, în numeroase cazuri fiind necesară spitalizarea, în urma rănilor grave suferite.

"În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de paza fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor", se arată în modificarea adusă art. 23 alin. (1) din O.U.G. privind Statutul personalului silvic.

Personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică, atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care își exercită efectiv în domeniul silviculturii profesiunea de silvicultor.

O altă modificare prevede că personalul silvic pensionat la vârsta standard beneficiază de o gratificație egală cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate, suportată de angajator.

Astfel, aceste măsuri îi încurajează pe pădurari să își îndeplinească sarcinile de serviciu, în cele mai optime condiții.

    Daniela Oteșanu - declarație politică: Guvernul PNL taie drepturile salariale ale profesorilor!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Guvernul PNL taie drepturile salariale ale profesorilor!"

Guvernul PNL Orban - Iohannis este fratele geamăn al Guvernului PDL Boc-Băsescu. PNL=PDL! Boc=Orban! Aceeași austeritate, aceleași tăieri de salarii și drepturi ale oamenilor, aceleași împrumuturi gigantice, aceeași incompetență!

Premierul Orban anunță că nu mai acordă majorarea programată la 1 septembrie 2020, când salariile profesorilor ar fi trebuit să crească la nivelul grilei din 2022. Refuzul majorării salariilor profesorilor echivalează cu tăierea lor, pentru că sunt drepturi patrimoniale câștigate și precizate într-o lege în vigoare, votată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis.

Este inexplicabil cum a promovat Guvernul Orban Legea plafoanelor bugetare, prin angajarea răspunderii, în condițiile în care Guvernul spune că "face calcule" dacă mai acordă sau nu majorările de salarii pentru profesori.

La fel de contradictorie este și văicăreala continuă a Guvernului Orban, că n-are suficienți bani pentru profesori, deși proiectează venituri bugetare cu 10% mai mari decât în 2019, un deficit mai mare, de 3,6% din PIB peste ținta de 3% asumată de România în fața UE și împrumuturi uriașe care să crească datoria publică cu 70 de miliarde de lei, echivalentul a 40% din PIB față de 35,1 % cât a lăsat PSD.

Dacă nu e prostie și incompetență, nu poate fi decât o explicație! Cu bună știință, Guvernul liberal proiectează și urmărește provocarea crizei și austerității în România, ca parte a unui plan politic menit să justifice demonizarea PSD în perspectiva alegerilor de anul viitor, indiferent că sunt locale ori parlamentare, la termen sau anticipate.

În același timp, prim-ministrul Ludovic Orban anunță înghețarea salariilor pentru celelalte categorii de angajați. Este dovada că PNL va modifica Legea salarizării. Din acest moment, niciun bugetar, indiferent că este profesor, medic sau are altă meserie nu mai este sigur de salariul lui. Modificarea Legii salarizării unitare înseamnă redeschiderea Cutiei Pandorei, care va fi urmată de reduceri și modificări după bunul plac al Guvernului Orban.

Deși își maschează intențiile cu mesaje populiste, de tipul înghețării salariilor demnitarilor, în realitate vor aplica exact măsurile pe care le anunțau încă de când erau în opoziție.

Înghețarea salariilor demnitarilor înseamnă înghețarea salariilor tuturor funcționarilor din administrația publică locală, care se raportează la salariul viceprimarului sau al vicepreședintelui de consiliu județean.

Practic, ne întoarcem la epoca în care cei care gestionează contractele de dezvoltare a infrastructurii, care trebuie să ia decizii de maximă răspundere, cei care lucrează zilnic cu oamenii, cei care răspund de dezvoltarea localităților, să fie ținuți, din nou, pe salarii de mizerie. Se încurajează, astfel, incompetența și sunt alungați din sistem oamenii bine pregătiți, integrii, care nu vor accepta să muncească pe salarii de mizerie.

    Anișoara Radu - declarație politică despre Interesul locuitorilor județului Tulcea, prioritar;

Doamna Anișoara Radu:

"Interesul locuitorilor județului Tulcea, prioritar"

Ca deputat de Tulcea, voi pune întotdeauna pe primul loc interesul comunității pe care o reprezint și din care fac parte, indiferent de culoarea politică pe care o are partidul aflat la guvernare.

În acest sens, am decis să depun două întrebări în această săptămână, referitoare la situația a două investiții din județul Tulcea.

O primă întrebare are în vedere alocarea fondurilor necesare pentru realizarea variantei de ocolire a orașului Măcin. În ședința de Guvern din 28 octombrie 2019, a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care se alocau către bugetul local al orașului Măcin 28.819 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2019, pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere privind eliminarea traficului greu din orașul Măcin, prin realizarea investiției "Reabilitarea și extinderea drumului de exploatare DE406". Varianta ocolitoare a orașului Măcin are în vedere atât reabilitarea și modernizarea prin lărgirea și creșterea capacității portante a drumului de exploatare existent, cât și extinderea acestuia, realizându-se un drum de centură pe care poate fi deviat traficul greu ce tranzitează în prezent orașul Măcin. Traficul greu care tranzitează orașul Măcin produce mari pagube materiale locuitorilor acestui oraș, multe dintre locuințele lor fiind afectate, iar poluarea atmosferică și fonică are efecte negative asupra calității vieții lor.

Având în vedere aceste aspecte, sunt foarte interesată dacă actualul guvern va aloca suma necesară realizării proiectului de infrastructură menționat.

O a doua întrebare se referă la o situație cel puțin hilară, în care se află un potențial investitor. Practic, investitorul dorește să construiască o pensiune în comuna Peceneaga, dar se lovește de o problemă birocratică.

Pentru construcția pensiunii este nevoie de avizul de mediu, pentru care investitorul a făcut demersurile necesare, dar nu a primit un răspuns concludent de la autorități. Pe de o parte, Agenția de Mediu din Tulcea a menționat că terenul intravilan din comuna Peceneaga nu se află într-o zonă protejată, iar construcția poate fi demarată. Pe de altă parte Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate spune că terenul pe care se dorește construcția pensiunii se află într-o arie protejată.

Având în vedere conflictul instituțional, m-am adresat ministrului mediului, pentru a soluționa speța.

Așa cum am menționat la începutul declarației, voi încerca să ajut tulcenii, indiferent de poziția în care mă voi afla.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată Primarul liberal al municipiului Botoșani, Cătălin Flutur, zero realizări în trei mandate!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Primarul liberal al municipiului Botoșani, Cătălin Flutur, zero realizări în trei mandate!"

În urmă cu câteva zile, primarul Cătălin Flutur declara public că funcția de prefect este mai mult decorativă, dar recunoștea că liberalii s-au încăierat în declarații cu cei de la ALDE pentru a pune o persoană politică pe un post apolitic.

PNL și-a dat arama pe față și, după ce a politizat funcții apolitice cum sunt cele de prefect, subprefect, directori de instituții și a împărțit ca la piață posturi în stânga și în dreapta, fac apel la morala celor instalați tot de ei în urma târguielilor cu sateliții lor de la ALDE și PMP.

Botoșănenii își vor da seama că au fost păcăliți de Orban și Iohannis și de reprezentanții lor de la nivel local, după ce va fi aprobat bugetul și vor constata că nu va fi continuată nicio măsură de creștere a veniturilor fiecărei categorii sociale, adoptate de PSD.

Liberalii și aliații lor se comportă ca niște lupi flămânzi care vor să devoreze tot ce le iese în cale, pentru a hrăni haita și a satisface pofta fiecărui membru.

Liberalii au ieșit la vânătoare de posturi publice și înlocuiesc funcționarii de carieră sau oameni care au dovedit că sunt în slujba cetățenilor și au avut rezultate cu membrii de partid, pentru a-i recompensa pentru activitatea politică din campaniile electorale.

PNL nu ne spune nimic despre fondurile pentru investițiile din fiecare localitate din județ. Sunt interesați doar de cum să împartă prăzile, care sunt posturile publice către cât mai mulți membrii ai haitei flămânde.

O mare parte din străzile municipiului fără asfalt în aproape 3 mandate ale primarului Flutur! Teatrul "Mihai Eminescu" abandonat, după ce s-a bătut cu pumnul în piept că lucrările s-au reluat și clădirea va fi refăcută! Primarul Flutur vorbește mult și face puțin!

După aproape 3 mandate de primar al municipiului Botoșani, avem peste o treime din străzile orașului fără asfalt, avem lucrări abandonate sau făcute de mântuială, cum sunt fântânile nefuncționale de pe pietonal pe care s-au plătit foarte mulți bani din fonduri europene, dale sărite pe trotuare, asfaltul crăpat și străzi pline de gropi. Aceasta este realitatea pe care o avem în municipiul Botoșani după 3 mandate ratate ale primarului Flutur, 3 mandate eșuate!

Din păcate, botoșănenii i-au acordat încrederea lor de 3 ori, și de fiecare dată așteptările le-au fost înșelate!

Teatrul "Mihai Eminescu" a intrat în această iarnă fără nicio pregătire, izolare a zidurilor și a structurii, astfel încât să nu apară infiltrații la structura clădirii; este o lipsă de responsabilitate, nepăsare și sfidare a botoșănenilor și a banilor pe care aceștia îi plătesc sub formă de taxe și impozite.

De două luni avem Guvern liberal, cu primar liberal, acum cu prefect tranzacționat ca la piață între liberali și ALDE și nu se mișcă nimic în municipiul Botoșani!

Nu mai avem nicio așteptare de la primarul liberal Flutur! Acesta trebuie să plece și să lase municipiul Botoșani să se dezvolte, să aibă o șansă să se îmbunătățească serviciile locale.

Botoșănenii au dreptul să circule în mod civilizat în municipiu, să fie asfaltate toate străzile, să înlocuim liniile de tramvai, care au ajuns să genereze accidente săptămânale și să pună în pericol viața oamenilor care merg pe stradă.

Ce a făcut domnul Flutur pentru toate aceste obiective de interes public? Nimic! Se laudă cu Parcul Cornișa care a fost realizat în proporție de 90% de primarul Portariuc.

Botoșănenii au nevoie și de Cornișa, dar în primul rând au nevoie de drumuri modernizate, de școli și unități sanitare dotare și reabilitate, de blocuri izolate termic, de locuințe noi și multe alte investiții în spațiile publice.

    Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu - declarație politică despre Banca de Resurse Genetice Vegetale - pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale din Buzău;

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Din ideea, munca și eforturile părintelui Costel Vânătoru, în septembrie 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 690 s-a născut Banca de Resurse Genetice Vegetale - pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale din Buzău.

Numirea cercetătorului Costel Vânătoru la conducerea Băncii de Gene, având în vedere calificările profesionale, dar și calitățile umane ale acestuia, a fost decizia excelentă a fostului ministru al agriculturii, domnul Petre Daea, care ar fi asigurat implementarea corectă a proiectului, calitatea cercetării și dezvoltarea domeniului. Pentru că cine ar fi fost mai potrivit decât cel cu viziune, expertiză, inginer agronom, doctor în horticultură, creator de noi soiuri de legume, laureat al Premiului GALA Pria pentru Agricultură și al Premiului "Ioan Maier" al Academiei de Științe Agricole și Silvice?

Se pare că pentru PNL, nu el, pentru acel PNL care povestește oricui are urechi să asculte, cum dorește să readucă românii înalt calificați în țară, cum vrea să determine oamenii valoroși să rămână, acel PNL care afirma în Programul de guvernare că dorește să consume produse românești, că agricultura trebuie să iasă din cercul vicios al exportului de materii prime și importului de produse cu valoare adăugată.

Ce este important pentru PNL? Numiri pe bandă rulantă a preferaților, fără discernământ, pentru toate posturile. Ce relevanță are că directorul AFIR ocupă funcția prin concurs și are rezultate excelente în instituția pe care o conduce? Ce contează că Banca de Gene este un proiect la început de drum și are nevoie de continuitate și de specialiști? Ei au destituit specialistul și au privat AFIR de experiența unui director eficient.

În urma deciziei de destituire a domnului Costel Vânătoru, la Buzău s-a organizat un miting de susținere a acestuia, prin care se solicita revocarea deciziei. S-au inițiat două petiții care însumează 8000 de semnături. Au luat atitudine persoane și personalități din domenii variate, care pot recunoaște valoarea unui cercetător de talia domnului Vânătoru.

Reacția ministrului PNL al agriculturii? Un comunicat greu de calificat. Să fie ironie, rea-voință, simplă înțelegere greșită? Afirmă ministrul Oros că în cele 3 luni de când s-a înființat Banca de Gene, acesta este un proiect nefuncțional, că nu există dotare tehnică, că mai avem o astfel de bancă la Suceava, iar domnul Vânătoru se poate întoarce de unde a venit.

Domnule Oros, chiar nu știți ce ați provocat dumneavoastră împreună cu Partidul Național Liberal în ultimele trei luni și cum, prin aceste acțiuni, ați destabilizat instituțiile statului, mai ales una aflată la început de drum? Sau nu vreți să conștientizați? Sau nu puteți? În acest ultim caz, vă sugerez să va numiți consilieri mai pricepuți!

Banca de Gene și cercetătorul Costel Vânătoru nu țin de politică, țin de siguranța alimentară, de siguranța națională, de hrana noastră, a tuturor românilor. Dar, depinde de noi, politicienii, să alegem în ce fel de țară vrem să trăim.

Eu vreau una în care oamenii valoroși sunt încurajați și susținuți. Sper că și dumneavoastră la fel și fiecare va face demersuri pentru a îndrepta această injustiție.

    Ciprian-Constantin Șerban - declarație politică: La 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, să nu uităm de eroii noștri și de jertfa lor pentru libertatea și demnitatea poporului român!;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

"La 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, să nu uităm de eroii noștri și de jertfa lor pentru libertatea și demnitatea poporului român!"

Au trecut 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, iar pentru noi, românii, pare că nu este o perioadă suficientă pentru maturizare socială și schimbare de mentalitate. Am învățat în toți acești ani și continuăm să învățăm că România trebuie să îi cinstească pe cei care s-au jertfit pentru libertatea noastră. Asociațiile Veteranilor de Război și Organizațiile Luptătorilor din decembrie 1989 sunt demne de tot respectul și prețuirea noastră. Acești eroi ai Revoluției române și toți aceia care s-au opus formelor de opresiune din timpul regimului comunist, care au luptat pentru libertatea românilor, trebuie cinstiți ca atare.

România este astăzi o societate democratică datorită acestor oameni dedicați unui crez democratic, în care ei au crezut atât de mult până la a plăti cu propria viață. Sacrificiul acestor eroi este fundamentul pe care s-a reclădit societatea românească din 1990 încoace. Chiar dacă poporul român a ajuns la o vârstă matură de la Revoluție până astăzi, 30 de ani fiind considerată o vârstă suficientă pentru o completă maturizare, se pare că mai avem încă nevoie de timp până să ajungem la momentul în care să credem în unitatea noastră în jurul unor proiecte solide de țară. România a avut în timpul guvernării PSD șansa de a deveni un stat cu proiecte solide, cu încredere în potențialul propriu și cu atitudine de lider regional și european. Din păcate, prin guvernarea PNL, coalizarea în jurul intereselor țării și a unor proiecte sustenabile de dezvoltare a economiei, nu mai este vizibilă.

Românii trebuie să se inspire pozitiv din realitățile precedente. România a avut puterea să se reclădească democratic prin jertfa din 1989. Este momentul să conștientizăm cu toții că suntem datori mai mult ca niciodată să urmăm acele crezuri ale eroilor naționali și locali. Faptul că ne bucurăm de libertate civilă și avem posibilitatea să ne creionăm viitorul de stat democratic, este un rezultat al românilor care s-au jertfit în decembrie 1989. Roadele luptei lor pentru libertate ne fac pe noi astăzi să fim solidari pentru binele românilor, pentru o societate care să se bucure de perspective pozitive și pentru cetățeni cu o viață mai bună.

Luptători pentru libertate au existat peste tot în țară. Județul Neamț a fost și el un loc unde cetățenii și-au adus contribuția la libertatea dobândită în decembrie 1989. Nemțenii, cinstiți de-a lungul timpului cu titlul de Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989, sau de Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, respectiv cu Medalia "Revoluția română din decembrie 1989", merită respectul nostru. Asociația Revoluționarilor din Piatra Neamț consemnează un număr de peste 70 de revoluționari, unii dintre aceștia suferind răni în timpul evenimentelor din 1989, iar alții decedând în acele clipe grele.

Astfel de personalități care s-au jertfit pentru o Românie liberă, democratică și cu un viitor pentru generațiile sale tinere, sunt modele pentru noi. Acum, în prag de sărbători de iarnă, la 30 de ani de la Revoluție, să ne cinstim eroii și să construim în jurul jertfei lor o societate mai bună, prin implicare, atitudine și dragoste de țară!

    Silviu Nicu Macovei - intervenție cu titlul Revoluția din 1989 este departe, dar nu suficient;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Revoluția din 1989 este departe, dar nu suficient"

În 1989 eram abia ieșit din brațele copilăriei și începeam să privesc viața cu ochii din ce în ce mai larg deschiși. Evident, la fel ca toți copiii, fusesem șoim al patriei și eram mândru de cravata mea de pionier pe care o purtam cu obligativitate la fiecare manifestație pentru "tovarășul și tovarășa". Nu înțelegeam foarte bine greutățile prin care treceau ai mei, deoarece copilăria este o dulce naivitate inocentă.

Când, în decembrie același an, a început să se audă și la Iași vuietul Revoluției din țară, lucrurile au început să fie și mai în ceață: care "dictator" a fugit?; cum adică suntem "liberi", fuseserăm închiși undeva? Și multe alte astfel de întrebări care îmi răsturnau întreg eșafodajul construit asupra vieții din România acelor ani.

În tranziția dificilă și jefuită cu sârg de personaje rămase la suprafața noului regim democratic, am început să mă documentez și să caut răspunsuri pe care nici istoria încă nu și le formulase. Am crescut, am întinerit din adolescență și căutarea răspunsurilor m-a dus în politică.

Acum, la 30 de ani de la evenimentele din Timișoara, ne dăm seama cât de departe suntem de acele momente și privim cu mirare cum de a fost posibil ca "dragii" conducători de atunci să se întoarcă cu atâta ură împotriva propriilor cetățeni. Pe 17 și pe 18 decembrie 1989 armatei i-a fost transmis ordinul de a trage în mulțime, cu muniție de război.

Revolta de la Timișoara nu a fost spontană, apărută de nicăieri, din neantul unui regim foarte liniștit și "iubit de popor"! Să nu uităm că revolte au mai fost în anii `80, studenții de la Iași, muncitorii de la Tractorul Brașov, proteste ale minerilor. De fiecare dată oamenii nu doar că nu au fost ascultați, dar au înfundat pușcăriile securității statului, mulți găsindu-și sfârșitul fără ca noi, restul populației, să aflăm vreodată.

Atunci când unii se gândesc cu nostalgie la vremurile de atunci, să nu uite că erau tineri și viața părea frumoasă. Însă viața era cruntă, iar regimul opresiv își desconsidera cetățenii până la dezumanizare.

Acum, la 30 de ani după Revoluție, suntem departe. Însă sunt unii care s-ar grăbi să facă o comparație între Revoluția din 1989 și protestul din 10 august 2018. Chiar dacă poate au fost date ordine aiurea, iar cei responsabili vor răspunde în fața legii, evenimentele nefericite din 10 august nu se pot compara cu cinismul criminal cu care conducerea statului comunist a ordonat foc cu muniție de război împotriva unor oameni neînarmați. La Timișoara, în primele două zile de proteste, au fost împușcate 300 de persoane.

Revoluția trebuie să se predea în școală. Detaliat, cu fiecare tușă de context intern și internațional, ca o lecție despre cum un regim totalitar nu poate totuși rezista prin opresiune.

Revoluția trebuie să fie o lecție pentru orice politician care își imaginează că va fi veșnic într-o funcție de conducere. România este departe de momentul 1989, dar încă nu suficient. Nivelul de trai, cultul muncii și educația sunt departe de ceea ce ne dorim pentru copiii noștri. De aceea, cred că încă mai avem de reconstruit pentru această țară rănită!

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică: PSD și-a bătut joc de Țara Moților și a condamnat-o la izolare prin neincluderea DN74 în Masterplanul de Transport al României;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"PSD și-a bătut joc de Țara Moților și a condamnat-o la izolare prin neincluderea DN74 în Masterplanul de Transport al României"

Țara Moților reprezintă o zonă deosebită a României, un loc desprins parcă din tărâmul Raiului, cu oameni harnici și primitori, ce păstrează încă tradiții autentice și obiceiuri străvechi. Fiind o zonă preponderent montană, Țara Moților se confruntă și cu câteva probleme specifice, între care lipsa unei infrastructuri de transport moderne este poate cea mai importantă.

Știm cu toții că acolo unde ajung drumurile de bună calitate ajunge și dezvoltarea economică, investitorii deschid noi afaceri și creează locuri de muncă. Existența unei infrastructuri moderne este și mai importantă atunci când zona în cauză este afectată de prăbușirea unei economii monoindustriale, așa cum este cazul Țării Moților, unde industria grea și poluantă, existentă înainte de 1989, a dispărut fără să apară însă nimic în loc, care să poată genera dezvoltare economică. În aceste condiții, repararea drumurilor de acces și crearea unei legături rutiere excelente cu restul județului ar fi trebuit să fie o prioritate. Din păcate, însă, guvernarea PSD s-a limitat doar la câteva peticiri pe aceste drumuri și la numeroase minciuni, de un cinism desăvârșit, prin care promiteau că rezolvă problemele acestei zone afectate tot mai mult prin depopulare, fără a face însă nimic pentru oamenii de aici.

Drumul Național 74, de la Alba Iulia la Abrud și apoi în județul vecin, la Brad, a devenit în ultimii ani nu doar un calvar al șoferilor, ci și o adevărată amenințare la siguranța acestora. Îngustat în mai multe locuri din cauza viiturilor, cu denivelări și gropi care fac imposibilă orice deplasare în condiții de confort și siguranță, principala cale de legătură între Țara Moților și Alba Iulia a devenit și principala piedică în calea dezvoltării acestei zone. Cum vă închipuiți că pot veni investiții pe un drum care arată ca după bombardament? Cum vă puteți închipui că vreo firmă își va risca producția industrială și parcul auto pe un drum pe care, câteodată, până și firmele de curierat îl ocolesc, alegând să livreze trimiterile de volum mic cu Poșta Română?

Deși cunoștea toate aceste lucruri și cunoștea necesitatea investițiilor masive care să modernizeze acest drum, transformându-l într-o cale de acces pentru dezvoltare, PSD s-a făcut că plouă și a mai aruncat două-trei roabe de asfalt, pe ici pe colo.

În răspunsul pe care l-am primit recent de la noul ministru al transporturilor, se arată clar dimensiunea acestui dezastru: DN 74 nu a fost inclus de PSD în Masterplanul General de Transport al României, aprobat în 2016, documentul strategic care stabilește principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport și prin care se stabilesc finanțările europene pentru transporturi, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Altfel spus, PSD a condamnat Țara Moților la izolare pentru următorii 15 ani, alegând să repare acest drum de o importanță vitală exclusiv din bani de la guvern. După cum spune însă chiar fostul ministru al transporturilor, Lucian Șova, în răspunsul la o altă întrebare a mea, din octombrie 2018, privind starea acestui drum: "există studii de fezabilitate pentru lucrări de modernizare care au fost avizate prin Hotărâre de Guvern în cursul anului 2008, dar până la această dată nu a putut fi asigurată sursa de finanțare".

Deși în 10 ani nu s-au putut găsi fonduri de la Guvern pentru reabilitarea acestui drum, PSD a ales să nu-l includă în lista proiectelor cu finanțare europeană și să-l țină în continuare pe lista proiectelor finanțate de la buget, doar pentru care nu există bani. Mai mult decât atât, PSD a mai tocat niște bani pe hârtii și a mai făcut un nou studiu de fezabilitate pentru acest drum, pe care l-a aprobat prin Hotărâre de Guvern în luna septembrie 2019, cu puțin înainte de a fi demis pentru incompetență și hoție, aceasta, deși știa clar că, potrivit reglementărilor Ministerului Finanțelor Publice, finanțarea exclusivă de la bugetul de stat poate fi acordată doar dacă obiectivele deja incluse în programul de investiții conduc la necesitatea asigurării de la bugetul de stat pentru următorii 8 ani.

Iată, deci, ce înseamnă PSD și grija lui față de cei dezavantajați: câteva cârpeli pe ici, pe colo, bani tocați pe studii de fezabilitate inutile și multe minciuni ambalate frumos!

    Angel Tîlvăr - declarație politică cu titlul Creșterea numărului de locuri la rezidențiat este soluția necesară, dar nu suficientă pentru rezolvarea deficitului de medici;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Creșterea numărului de locuri la rezidențiat este soluția necesară, dar nu suficientă pentru rezolvarea deficitului de medici"

S-a schimbat guvernarea în România, ceea ce înseamnă că se schimbă din nou politicile în domenii vitale pentru România.

Continuitatea politicilor în sănătate și în educație ar trebui să fie obligatorie prin lege. Politizarea în sănătate produce doar deservicii pacienților, pentru că românii, atunci când merg la spital sau au nevoie de medicamente, vor să fie tratați ca în orice țară europeană.

Aproape 9000 de tineri absolvenți ai universităților de medicină și farmacie din România au susținut duminica trecută examenul de rezidențiat 2019, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Statisticile recente par să arate o reducere a numărului medicilor care pleacă din țară. Datele Colegiului Medicilor confirmă faptul că, în prima jumătate a lui 2019, puțin peste 400 de medici au solicitat eliberarea documentului care le permite să muncească în spitalele din străinătate, un număr de trei ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mai sunt și alte vești bune, conform Colegiului Medicilor din București, CMB: s-au înscris anul acesta să facă rezidențiatul în România tineri care au făcut facultatea în străinătate sau care au efectuat un an de stagiatură în afara țării.

Faptul că anul acesta sunt mai multe locuri la rezidențiat nu poate să fie decât un lucru bun, deci speranțe pentru reducerea deficitului de medici există.

PSD a promis, în campania electorală din 2016, creșterea salariilor din sistemul sanitar, în încercarea de a opri exodul medicilor, și s-a ținut de cuvânt.

Pentru că este nevoie acută de specialiști care să asigure servicii medicale de calitate populației, mai ales în zonele defavorizate unde deficitul de medici este mai mare decât în restul țării, Guvernul PSD a majorat cifra de școlarizare pentru pregătirea în rezidențiat.

Iată, deci, că măsurile luate de guvernarea PSD aduc rezultate concrete și în domeniul medical.

În cele mai multe cazuri, salariile din sistem - pentru medici, asistente, infirmiere etc. - s-au dublat sau chiar s-au triplat. Bineînțeles că majorările salariale au fost un pas firesc, dar cred că au reprezentat singurul element care să motiveze medicii să profeseze în țară.

Este nevoie de investiții pentru îmbunătățirea calității la toate nivelurile de asistență medicală, pentru coordonarea îngrijirilor, crearea rețelelor regionale de servicii de sănătate și dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv a registrelor electronice de pacienți.

Potrivit Colegiului Medicilor, a fost aplicat un chestionar medicilor din zona Bucureștiului, iar concluziile sunt că aceștia "își doresc un statut social care să fie pe măsura pregătirii, a muncii lor, își doresc condiții de muncă decente în care să își desfășoare activitatea și suport pentru activitățile de cercetare".

Acum, că s-a reușit într-o oarecare măsură diminuarea fenomenului exodului medicilor, Ministerul Sănătății trebuie să se preocupe să dezvolte resursa umană atât de importantă în sectorul sanitar.

Breasla medicală reprezintă temelia sistemului de sănătate.

Conform statisticilor, în ultimii 10 ani, peste 30.000 de medici au părăsit țara. Ne dorim să plece cât mai putini medici și să revină cât mai mulți. Aici este balanța. Rămâne îngrijorător faptul că numărul medicilor plecați în fiecare an încă îl depășește pe cel al medicilor specialiști pe care‐i produce în fiecare an școala românească de medicină.

Este nevoie ca tinerele generații de medici, în mod firesc, să înlocuiască cu profesionalism generațiile care au ieșit la pensie sau se pregătesc de pensionare.

În acest sens, și medicii care s-au întors sau se vor întoarce în țară, după ce au lucrat în străinătate, ar putea aduce în sistemul medical românesc mentalitatea și experiența dobândite în țările unde au profesat.

Mulți medici plecați doresc întoarcerea la rădăcini, locul unde s-au format ca oameni, ca specialiști. Se întorc pentru a împărtăși din experiența și cunoștințele lor tinerelor generații de medici, pentru a crea mediul prielnic să rămână în țară.

În raportul de țară referitor la starea de sănătate din România, Comisia Europeană arată că sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă: "România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Creșterea cheltuielilor pentru sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient, ar putea îmbunătăți accesul la asistență medicală eficientă și furnizată la timp".

Nicio țară nu poate fi performantă fără să investească în sănătate și în educație!

Sper că intenția autorităților se va concretiza și se va găsi o soluție pentru candidații la rezidențiat cu punctaj peste 60% din punctajul maximal, astfel încât să se poată instrui în specialitățile care prezintă lipsă acută de medici. Acești tineri care au studiat șase ani și au reușit la un examen de licență sunt o resursă importantă și trebuie integrați în sistemul medical.

    Vasile Cîtea - intervenție intitulată 30 de ani de la Revoluția din 1989;

Domnul Vasile Cîtea:

"30 de ani de la Revoluția din 1989"

Zilele acestea se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din 1989. Evenimentele tragice care au condus la prăbușirea regimului comunist acum 30 de ani constituie un reper fundamental pentru istoria națională și europeană. Și ele au marcat radical nu doar destinul României, dar și evoluția sa în cadrul comunității internaționale.

În 1989, regimurile comuniste în țările din Europa Centrală și de Est au fost zguduite din temelii. România a fost singura țară în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost executați.

Mulți istorici susțin că fenomenul care este cunoscut sub numele de "Revoluția română" a început la Iași, pe 14 decembrie 1989 și nu la Timișoara, două zile mai târziu.

Atunci, mai mulți dizidenți ieșeni, în frunte cu Ștefan Prutianu de la Combinatul de Utilaj Greu, CUG, colegii săi Cassian Maria Spiridon, Vasile Vicol, frații Vasile și Emilian Stoica, precum și Titi Iacob, au pus la cale o demonstrație împotriva regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

La 16 decembrie 1989 a început la Timișoara Revoluția care avea să provoace căderea comunismului în România.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timișorenii s-au adunat în stradă în număr foarte mare. După două zile în care armata, miliția și securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranții ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timișoarei, din zona Piața Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timișoara își încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile orașului, militarii fraternizează cu revoluționarii și se scandează: "Armata e cu noi!".

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidențial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul județului Timiș, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice, prin acte teroriste".

21 decembrie este considerată prima zi a Revoluției în București. Atunci, demonstranții s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piața Universității și au ridicat o baricadă în fața dispozitivului de intervenție.

În 22 decembrie, zeci de mii de bucureșteni au ieșit în stradă și l-au forțat pe Nicolae Ceaușescu să fugă cu un elicopter.

În urma evenimentelor din decembrie 1989, peste o mie de persoane au fost ucise și alte peste trei mii au fost rănite.

La 30 de ani de la Revoluție, gândul meu se îndreaptă către toți românii care s-au opus în stradă dictaturii și care au luptat pentru libertate și pentru democrație. Acești români sunt eroii care au făcut posibil, prin sacrificiul și curajul lor, actul care va rămâne pentru totdeauna în cărțile de istorie.

Revoluția din decembrie 1989 a marcat istoria națiunii române și a constituit trecerea de la regimul comunist, la valorile și principiile democratice ale țărilor occidentale.

În prezent, noi toți avem datoria de a apăra idelurile Revoluției române, pentru că apărarea lor înseamnă apărarea instituțiilor statului de drept, a valorilor libertății și democrației, precum și respectul pentru cetățeni.

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică intitulată După 30 de ani, societatea românească are nevoie să afle ce s-a întâmplat la Revoluție;

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"După 30 de ani, societatea românească are nevoie să afle ce s-a întâmplat la Revoluție"

Revoluția română a devenit, în ultimii ani, o temă prăfuită și care naște tot mai puțin interes în rândurile noii generații. Aproape jumătate din cetățenii actuali ai României s-au născut ori s-au format ca adulți în perioada post-comunistă și au repere extrem de vagi despre ceea ce s-a întâmplat pe străzile marilor orașe ale țării în decembrie 1989. Această stare de fapt dă măsura rupturii cu trecutul, ceea ce este un lucru foarte bun, dar șterge repere istorice absolut esențiale pentru a înțelege ca societate de unde venim și încotro ne ducem. Or, cum bine spunea Nicolae Iorga, - "...un popor care nu-și cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu-și cunoaște părinții".

Din această perspectivă morală, devine obligatorie finalizarea dosarului Revoluției române. Nu este o chestiune revanșardă și, fără îndoială, relevanța politică este limitată, având în vedere că toți cei care au acaparat puterea în primele zile ale Revoluției nu se mai află la vârful statului român. Este doar o problematică de a cunoaște adevărul, de a înțelege de ce am fost ținuți, ca societate, 15 ani pe loc, dar și de a ne da seama dacă actul generator al libertății de care ne bucurăm astăzi a fost onest sau doar o piesă de teatru cu mult prea multe victime. Realizând acest obiectiv, vom ști mai bine cine suntem ca societate și nu va trebui să ne uităm mereu în urma noastră pentru a înțelege de ce ne aflăm în acest punct.

Cu siguranță, în primii ani de după Revoluție, FSN și urmașii săi politici, PDSR și PSD, au forțat construirea unei mitologii bazate pe teoria revoltei populare. În felul acesta, au justificat și cei 1.104 morți și 3.321 de răniți. Numai că informațiile istorice și probele administrate în dosarul Revoluției scot la iveală ipoteza foarte serioasă în care s-a realizat doar o tranziție violentă a puterii politice între eșalonul I și eșalonul II al Partidului Comunist din România rebranduit post 1990.

Sângele victimelor și dorința arzătoare a familiilor lor de a se face dreptate, chiar și la trei decenii distanță, evidențiază slăbiciunea instituțională a statului român, care n-a reușit să dea un răspuns mulțumitor, să afle adevărul și nici să facă dreptate. Ba mai mult, prin această nevolnicie ascunsă timp de 30 de ani sub preș, noile generații au ajuns să vorbească fals despre comunism, fără să știe de fapt ce s-a întâmplat, semn că strategia FSN al lui Ion Iliescu de a falsifica istoria a dat roade.

Fie și din această perspectivă duală, Revoluția română va rămâne o mare nebuloasă, până la un verdict al justiției. O aniversăm, pentru că ne-a oferit libertatea, o comemorăm, pentru că noi, spre deosebire de celelalte țări din fostul bloc comunist, am plătit cea mai mare jertfă de sânge.

Ca parlamentar tânăr al României, care nu avea nici măcar doi ani la Revoluție, solicit și eu rezolvarea dosarului generat de evenimentele din decembrie 1989. Dar, mai important, odată ce vom avea o pronunțare definitivă a justiției, cred că este nevoie de o reformatare a percepției istorice față de Revoluție astfel încât noile generații să nu se mai informeze din izvorul propagandei, ci din adevărul pe care vom reuși să-l revelăm împreună ca societate.

    Petru Movilă - declarație politică: După 30 de ani, rolul Iașiului la Revoluție este la fel ca propriii conducători - invizibil;

Domnul Petru Movilă:

"După 30 de ani, rolul Iașiului la Revoluție este la fel ca propriii conducători - invizibil"

În această săptămână s-au împlinit 30 de ani când românii și-au câștigat în stradă libertatea. În decembrie 1989, peste 1000 de oameni și-au dat viața pentru a schimba destinul unei țări sufocate de regimul Ceaușescu. Din păcate, după 30 de ani, România nu a găsit niciun vinovat pentru ce s-a întâmplat la Timișoara și nu numai, iar justiția și-a dat cu stângul în dreptul când a venit vorba despre acest dosar.

În urmă cu câțiva ani, am susținut că Revoluția a început la Iași. Astăzi, în fața dvs, îmi mențin punctul de vedere, însă reproșez autorităților locale faptul că, din cauza lor, Iașiul a ratat iarăși un moment important, acela de a marca curajul ieșenilor și locul Iașiului în istoria României.

Știm cu toții foarte clar că pe 14 decembrie 1989, la Iași, a fost prima încercare de revoltă împotriva comunismului. Istorici, mărturii directe ale participanților, dar și documente ale securității, miliției și procuraturii din acea vreme au confirmat acest lucru. În dimineața zilei de 14 decembrie, ieșenii au observat în Piața Unirii și pe străzile care duceau spre piață o concentrare neobișnuită de uniforme militare, de mașini de pompieri și miliție. Oamenii au înțeles rapid despre ce este vorba, întrucât, în zilele anterioare, Iașiul fusese împânzit de fluturași care chemau populația la o mare manifestare în Piața Unirii împotriva condițiilor de viață devenite insuportabile și a regimului politic. Manifestația a fost înăbușită din fașă, dar semnalul fusese tras. Peste câteva zile, la Timișoara, a izbucnit Revoluția care s-a extins rapid în București, apoi în toată țara. Rolul celor două orașe martir nu poate fi contestat de nimeni, însă locul Iașiului în istorie trebuie recunoscut.

Domnule primar Chirica și domnule președinte Popa, priviți la evenimetele de la Timișoara realizate la 30 de ani de la Revoluția romană, un spectacol adevărat, invitați de marcă, discursuri adevărate! Roata de bâlci de pe Ștefan cel Mare va da adevărata dimensiune a valorii de conducători.

Mulțumim, Timișoarei, și pentru că a generat Revoluția română și pentru că a salvat și Iașiul. Ați dat o lecție de onoare și istorie unor neputincioși și incapabili, cum sunt cei doi enumerați mai sus!

La finalul discursului meu, ca deputat de Iași, doresc să le prezint omagiile mele revoluționarilor ieșeni și tuturor celor care, pe 14 decembrie 1989, au avut curajul să înfrunte regimul Ceaușeștilor.

Cinste lor și cinste celor care astăzi protejează democrația!

    Andrian Ampleev - declarație politică despre vizita oficială, în România, a unei delegații a Grupului parlamentar de prietenie cu România din Duma de Stat a Federației Ruse;

Domnul Andrian Ampleev:

La invitația domnului deputat Andrian Ampleev, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă din Camera Deputaților, în perioada 9-11 decembrie 2019, a avut loc vizita în România a unei delegații a Grupului parlamentar omolog din Duma de Stat a Federației Ruse, condusă de domnul deputat Dmitri Islamov, președintele Grupului. Întrevederile dintre demnitarii români și parlamentarii ruși și-au propus reluarea dialogului bilateral dintre cele două foruri legislative și evidențierea rolului deosebit și a disponibilității comune a membrilor celor două Grupuri de prietenie, în aprofundarea, prin diplomația parlamentară, a legăturilor dintre cele două țări.

Delegația rusă a reunit reprezentanți ai diferitelor fracțiuni politice din Rusia, având următoarea componență: domnul deputat Dmitrii Islamov, președintele Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federației Ruse și vicepreședintele Comitetului Dumei de Stat pentru energie, doamna deputat Olga Alimova, membru al Comitetului Dumei de Stat pentru transport și construcții, domnul deputat Serghei Kriucek, membru al Comitetului pentru resurse naturale, proprietăți și relații funciare și domnul deputat Anton Morozov, membru al Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei.

Programul vizitei a cuprins, la nivel parlamentar, întrevederi cu domnul deputat Andrian Ampleev, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă din Camera Deputaților, și cu alți membri ai Grupului de prietenie, cu doamna deputat Carmen Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și cu doamna deputat Biró Rozália-Ibolya, președintele Comisiei pentru politică externă. La nivel guvernamental, delegația a fost primită de doamna Adriana Stănescu, directorul general al Departamentului pentru Relații cu Vecinătatea Estică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

Cu ocazia schimburilor de opinii dintre membrii delegației ruse și interlocutorii români, au fost examinate probleme legate de reconsolidarea încrederii reciproce, premisă esențială pentru a putea reveni la substanță și normalitate în actualul context sinuos al relațiilor româno-ruse. În acest sens, restabilirea punților de comunicare interparlamentare se dorește a fi realizată prin fructificarea canalelor instituționalizate de dialog, într-o construcție pas cu pas, cu evitarea de abordări unilaterale și conjuncturale.

Un punct important de pe agenda discuțiilor dintre cele două părți a fost perspectiva colaborării economice bilaterale. S-a evidențiat activitatea susținută din ultimii ani în ceea ce privește schimburile comerciale româno-ruse, ambele părți exprimându-și dorința intensificării legăturilor economice, cultural-umanitare, dar și în alte domenii de interes comun care cer o abordare pragmatică, fundamentată pe respectul dreptului internațional și al intereselor naționale legitime, punând accent pe construirea unor stimulente pozitive și viziuni similare.

În programul vizitei oficiale, a fost inclusă și deplasarea în județul Prahova, unde membrii delegației ruse au vizitat o serie de obiective de interes istoric, cultural și turistic: Castelul Peleș și Muzeul Național Peleș, Castelul Cantacuzino, dar și Muzeul "Casa Ceaușescu" - Vila Primăverii și Centrul Rus de Știință și Cultură din capitală.

Pe parcursul întrevederilor avute cu reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România, a fost trecută în revistă activitatea culturală a organizației, desfășurată cu sprijinul nemijlocit al statului roman, în vederea păstrării, pe teritoriul României, a setului de valori culturale, lingvistice și spirituale ale etnicilor ruși lipoveni. În cadrul convorbirilor dintre cele două părți, s-a menționat faptul că vizita în România a delegației parlamentare ruse demonstrează dorința comună de relansare a relațiilor bilaterale româno-ruse și de susținere a unor proiecte strategice, de consens și interes reciproc. În acest sens, respectarea principiilor și normelor fundamentale ale dreptului internațional este esențială pentru instaurarea unui dialog productiv, pe baze de egalitate, între cele două state, dialog care, sperăm, va fi încurajat pe viitor de un context socio-politice volitiv favorabil, lipsit de clișee diplomatice.

În contextul exprimării dorinței comune a celor două părți de a continua la Moscova discuțiile începute la București, domnul deputat Dmitri Islamov, președintele Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federației Ruse, a adresat invitația ca o delegație a grupului de prietenie omolog din Parlamentul României, condus de domnul deputat Andrian Ampleev, președintele grupului, să efectueze în 2020 o vizită de răspuns la Moscova.

    Dumitru Oprea - declarație politică: Vinovații pentru 10 august trebuie să răspundă!;

Domnul Dumitru Oprea:

"Vinovații pentru 10 august trebuie să răspundă!"

"Regizori"! Acesta este termenul pe care l-a folosit ministrul liberal de Interne în legătură cu decidenții zilei de 10 august 2018, la protestul diasporei. 10 august a fost momentul în care dictatura forței a fost impusă asupra vocilor libertății, când s-a încercat scoaterea democrației din piață prin violență. Gaze lacrimogene, tunuri cu apă, zeci de protestatari agresați fizic la ordinele unor indivizi fără niciun respect pentru această țară.

Sunt nume pe care nu le putem uita: Liviu Dragnea, cel care lansa teorii conspiraționiste privind finanțarea protestelor și protestatari cu pregătire paramilitară; Carmen Dan, ministrul afacerilor interne, cea care a controlat Jandarmeria; Viorica Dăncilă, la acel moment premier de paie; Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș și Laurențiu Cazan, cei care au coordonat acțiunile jandarmilor. Fără remușcare, fără îndoieli, au înscenat un spectacol al violenței ca armă a statului împotriva cetățenilor,.

Astăzi, raportul privind "evenimentele" din 10 august a fost desecretizat de Guvernul liberal. Mai departe, este rolul justiției să își facă datoria. Însă un lucru este cert - PNL nu va tolera sub nici o formă ascunderea gunoiului sub preș.

Este vorba despre refacerea demnității românilor, dar și a unor instituții fundamentale. Nu contează cine sunt vinovați de încălcarea legii, a demnității, ei vor da seamă în fața organelor abilitate. Iar astfel de episoade împotriva liberei exprimări, împotriva vocilor celorlalți, împotriva democrației nu trebuie să se mai întâmple! Într-o societate democratică, într-un stat de drept, orice opinie democratică are dreptul de a fi auzită.

10 august a mai reprezentat un lucru, unul bun, în circumstanțe foarte proaste - a fost hârtia de turnesol care a arătat că România și-a activat societatea civilă. Victimele colective din Piață sunt simbolul pentru violența pe care toți cetățenii au suferit-o, pe care a suferit-o democrația în România. Din acel moment, războiul a fost pierdut pentru PSD, un partid care s-a obișnuit să pună pumnul în gură populației încă din timpurile lui Iliescu. De acum, cetățenii știu ce vor: stat de drept, cale europeană, condamnarea complicilor vinovați din decembrie 1989 si din 10 august 2018.

    Vasile Cocoș - declarație politică cu titlul Viața a milioane de români, în pericol din cauza taxei clawback;

Domnul Vasile Cocoș:

"Viața a milioane de români, în pericol din cauza taxei clawback"

Știm cu toții ca piața românească de medicamente s-a dezvoltat într-un ritm exploziv, cu o pondere mare la medicamente importate, la prețuri mari, cu efecte negative asupra veniturilor românilor și asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate, în defavoarea medicamentelor generice produse în România.

Producătorii de medicamente generice din România anunță că nivelul taxei clawback - gheara care ia înapoi, adică, aplicat medicamentelor înseamnă că o parte din bani trebuie să se întoarcă în sistem - este mare, nivel ce pune în pericol atât producția de medicamente generice ieftine, cât și viața milioanelor de pacienți cu venituri reduse și a bolnavilor cronici, care utilizează zilnic aceste medicamente de bază.

Această taxă, în forma ei actuală, a fost identificată ca fiind principalul motiv care a condus la dispariția a peste 2000 de medicamente generice de pe piață, fiind o barieră suplimentară în menținerea medicamentelor ieftine pe piață, iar susținerea unei forme diferențiate de clawback, între medicamentele inovative și cele generice, ar stopa dispariția medicamentelor ieftine de pe piață și ar permite readucerea multora dintre cele.

Cred că noul guvern trebuie să ia în considerare acest semnal de alarmă al producătorilor de medicamente generice și să modifice cât mai urgent posibil formula de calcul a taxei clawback, ca singura măsură care ar mai putea opri dispariția de pe piață a medicamentelor generice, precum și închiderea unor întregi linii de producție ale fabricilor de medicamente locale și inițierea unor disponibilizări în masa.

De altfel, Consiliul Concurenței a propus recent taxarea diferită a medicamentelor generice și a celor ieșite de sub brevet, față de medicamentele inovative, în baza faptului că medicamentele generice sunt cu 35% mai ieftine decât corespondentele lor inovative și implică un efort bugetar mai mic.

Cred ca eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice ar fi singura măsură care ar putea da o gură de aer acestei industrii suprafiscalizate și ar reașeza pe niște baze sustenabile sistemul sanitar românesc prin economiile generate de medicamentele generice atât pentru pacienți, printr-o copiată mai mică, cât și pentru stat, care va plăti mai puțin pentru compensarea medicamentelor generice, mai ieftine.

    Costel Lupașcu - declarație politică privind Forumul Parlamentar Transatlantic din Washington D.C, SUA.

Domnul Costel Lupașcu:

"Forumul Parlamentar Transatlantic din Washington D.C. SUA’’

În perioada 8-11 decembrie, am fost prezent la Washington D.C. SUA, în calitate de membru titular al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, pentru a reprezenta România la lucrările Forumului Parlamentar Transatlantic, organizată de Adunarea Parlamentară a NATO.

La acest forum pentru dialogul parlamentar internațional, legislatorii se întâlnesc regulat pentru a discuta teme de actualitate din cadrul alianței NATO. Pe agenda Sesiunii au figurat o serie de prezentări și dezbateri pe teme precum: perspectivele NATO privind armele nucleare și controlul armamentului; perspectiva SUA, agenda transatlantică și implicarea Europei și a SUA în provocările globale. Pe de altă parte, prezența oficialilor NATO la principalele reuniuni ale Adunării Parlamentare a NATO îi ajută pe parlamentari să contribuie la acțiunile Alianței.

În acest sens, în cadrul Forumului, va participa și Mike Pompeo, Secretar de stat al SUA, precum și reprezentanți ai Administrației SUA. Reunit în fiecare an la Washington, Forumul Parlamentar Transatlantic în cooperare cu Universitatea Națională de Apărare a SUA și cu Consiliul Atlantic al SUA încearcă să identifice natura precisă a divergențelor în ceea ce privește gândirea transatlantică. În eforturile noastre de a preveni conflictul și de a menține pacea, Forumul Parlamentar Transatlantic rămâne fundamentul securității noastre colective și forumul esențial pentru consultări pe teme de securitate și pentru decizii între Aliați.

Ceea ce este important pentru noi este faptul că NATO reprezintă garantul securității teritoriului nostru și a celor peste un miliard de cetățeni, al libertății și al valorilor noastre comune, inclusiv al democrației, libertății individuale, drepturilor omului și al statului de drept. Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt principii de bază ale Alianței noastre.

Așa cum s-a stabilit și la Summitul NATO de la Londra, aliații sunt hotărâți să împartă costurile și responsabilitățile securității noastre indivizibile. Prin intermediul angajamentului privind investițiile în domeniul apărării, România își va menține obiectivele de alocare a 2% din PIB în domeniul apărării, investind în noi capabilități și contribuind cu mai multe forțe în misiuni și operații. Noi, ca Alianță, ne confruntăm cu amenințări și provocări provenind din toate direcțiile strategice.

Nu trebuie să uităm că NATO este o Alianță defensivă și nu trebuie să reprezintă o amenințare pentru niciun stat. Noi ne adaptăm capabilitățile militare, strategia și planurile întregii Alianțe în conformitate cu riscurile securității. Acționăm astăzi pentru a ne asigura că NATO garantează libertăți, valori și securitatea pentru generațiile viitoare.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol și de domnul deputat Cătălin-Ioan Nechifor, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 239 de deputați.

Am o rugăminte la liderii de grup, dacă putem avea o discuție. (Consultări.)

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de miercuri, 18 decembrie 2019; programul de lucru pentru perioada 16-21 decembrie; lista rapoartelor depuse, în perioada 11-18 decembrie, de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Informare privind încetarea activității doamnei deputat Cristina Burciu în cadrul Grupului parlamentar al PSD și activarea sa în Grupul parlamentar al PNL.  

În temeiul dispozițiilor regulamentare, vă prezint două informări scrise, din partea unor deputați, cu privire la modificarea apartenenței lor la grupurile parlamentare, astfel:

Doamna deputat Cristina Burciu își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD și va activa în Grupul parlamentar al PNL.

Informare privind încetarea activității domnului deputat Neculai Iftimie în cadrul Grupului parlamentar al PSD și activarea sa ca deputat neafiliat.  

Domnul deputat Neculai Iftimie își încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD și devine deputat neafiliat.

Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Reamintesc programul de lucru de astăzi: orele 10,00-11,30 - dezbateri asupra unor probleme înscrise pe ordinea de zi; 11,30-12,00 - pauză; ora 12,00 - vot final; la încheierea ședinței - ședința de Birou permanent și ședința Comitetului liderilor.

Dacă sunt modificări la ordinea de zi? Liderii de grup aveți propuneri.

Domnul Ion Stelian-Cristian, vă rog.

   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Prima solicitare se referă la introducerea pe ordinea de zi, și vă solicit îngăduința să introducem chiar la punctul 10 - a PL-x 440/2017, referitor la modificarea Legii societăților comerciale.

Este un proiect pentru care s-a dat raport pozitiv în Comisia juridică și, cel puțin aparent, întrunește consensul din partea tuturor grupurilor parlamentare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe ce punct este în momentul acesta?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, introducerea, pentru astăzi. Introducerea pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Asta o faceți numai cu Comitetul liderilor.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Pentru că abia ieri s-a dat raportul, după ce avusesem acea ședință în Comitetul liderilor.

Dar eu cred că putem obține, pe proiectul acesta, cel puțin, consensul pentru introducerea pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, eu nu mă opun.

Vă rog frumos să aveți discuție cu liderii celorlalte partide. Și așteptăm... (Consultări.)

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule președinte,

E o solicitare pe care am făcut-o colegilor. Dacă sunt de acord, foarte bine. Dacă nu, eu vă solicit să supuneți votului această solicitare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cunoașteți la fel de bine ca mine că nu am atributul de a depune...

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, aștept să vedem dacă există consens sau nu.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să aveți discuția cu liderii grupurilor.

Pauză, două minute.

Domnii lideri, vă rog. (Consultări.)

 
     

După o scurtă pauză

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule lider.

Microfonul, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că în urma consultării cu liderii grupurilor parlamentare s-a recunoscut faptul că e nevoie de consens pentru a fi introdus pe ordinea de zi un proiect în ziua ședinței, în ziua desfășurării plenului, pe această solicitare, făcută de domnul Ion Stelian, există consens. Prin urmare, poate fi introdus pe ordinea de zi. (Vociferări. Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule președinte,

Noi am avut o întrunire în care am stat de vorbă și ne-am pus de acord cu introducerea pe ordinea de zi a punctului solicitat de colegii de la USR. Cealaltă completare este adăugarea...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Conform Regulamentului.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

... este adăugarea pe care a făcut-o liderul de grup la ceea ce s-a stabilit acolo.

A aduce în discuție această chestiune pentru a-și constitui sau a-și preconstitui argumente pentru eventuale alte solicitări nu este nici corect și nici nu a făcut parte din discuția pe care am avut-o acolo. A fost strict afirmația liderului Grupului PSD.

Vă reamintesc că în plenul Camerei Deputaților - și există și o decizie a Curții Constituționale în acest sens, Decizia nr. 209/2012 - se pot supune votului și se pot discuta orice alte proiecte de lege, dacă această Cameră votează cu majoritate introducerea pe ordinea de zi a proiectului respectiv.

Era importantă această precizare pentru că, repet, nu a făcut parte din decizia pe care am luat-o în cadrul acelei miniședințe a Comitetului liderilor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles. Presupun că putem introduce pe ordinea de zi ceva pentru ceea ce este sesizată Camera Deputaților. E un lucru foarte important.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Voiam doar să adaug faptul că n-am nevoie să-mi caut argumente pentru eventuale alte solicitări. Pentru că argumentul meu în această situație este Regulamentul Camerei Deputaților, care spune foarte clar că pentru a fi introduse proiecte în ziua ședinței trebuie să fie de acord toți liderii de grup. Punct. Numai așa poate fi introdus ceva. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă pe acest punct mai sunt intervenții, până supun votului ordinea de zi? Modificarea ordinii de zi.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Pentru că avem o propunere despre un proiect de lege care nu era pe ordinea de zi la niciun punct este normal să fie consens. Asta spune Regulamentul, da, trebuie consens în aceste situații.

Noi susținem introducerea pe ordinea de zi - și am înțeles că s-a făcut consens cu Comitetul liderilor. Așa că nu trebuie să ieșim din această procedură.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc mult pentru lămuriri.

Supun votului dumneavoastră introducerea pe ordinea de zi a PL-x 440/2017. La punctul...?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

101.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

101. OK.

Vot, vă rog.

Sub rezerva venirii raportului, vă rog... Că nu este raportul venit la Secretariat. Să ne ocupăm, da? Până ajungem la dezbateri.

 
   

Cu unanimitate de voturi, adoptată.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Cu unanimitate de voturi, adoptată.

Pe procedură?

Domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Prima propunere pe care doresc să o fac este de retrimitere la comisie a PL-x 124/2019, aflat pe punctul 3 de pe ordinea de zi.

Și, după aceea, o să vă fac și o altă propunere de retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Despre ce este?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci este vorba de Proiectul de Lege privind creșterea alocațiilor.

Vom folosi același argument de fiecare dată, și anume solicitarea noastră pentru un punct de vedere al noului Guvern și fișa fiscală, așa cum există prevederea legală. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Dacă mai vrea cineva să intervină?

Domnul lider al PSD.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru a fi foarte, foarte clar ceea ce discutăm astăzi, aici. Acest proiect face referire la dublarea alocațiilor pentru copii. (Aplauze.)

Este o inițiativă (Aplauze.)... este o inițiativă a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, un amendament al Grupului parlamentar, adoptat în Comisia pentru muncă, iar colegii de la PNL înțeleg că doresc retrimiterea acestui proiect. Prin urmare, doresc ca aceste alocații să nu se majoreze.

Vă reamintesc că în 2015, atunci când Parlamentul a hotărât, în pofida unui aviz negativ al Guvernului de la acea dată, majorarea alocațiilor, Guvernul a găsit resursele financiare pentru a implementa această măsură.

Vă reamintesc, de asemenea, că anul acesta, în februarie, atunci când am dezbătut bugetul de stat, Grupul PNL a elaborat un amendament prin care a cerut dublarea alocațiilor, amendament trecut de Camera Deputaților, iar Guvernul a găsit resursele financiare pentru a implementa această măsură.

Prin urmare, astăzi ne aflăm în situația în care Grupul parlamentar al PSD propune dublarea alocațiilor pentru copii, un proiect absolut rezonabil și necesar, consider că Guvernul are obligația să găsească resursele financiare pentru a implementa și în acest an această măsură.

Orice alt vot - pentru retrimitere, pentru rediscutare, pentru eliminare - nu face decât să arate încă o dată că în opoziție Partidul Național Liberal este populist, iar la putere de fiecare dată caută argumente pentru a nu majora - ba dimpotrivă, a elimina drepturi și alte chestiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Domnul deputat Florin-Claudiu Roman vine la tribună.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Seidler.

Domnule Roman, este înscris domnul Seidler.

Domnule Roman, eu conduc ședința, iar ședința se conduce prin solicitări de luare de cuvânt. Nu aveți pe tabelul meu nicio solicitare.

Domnule Roman, vă rog frumos...

Domnule Roman, am niște... (Vociferări.)

Nu, am niște domni deja înscriși la cuvânt. Îi voi întreba pe dânșii dacă vor să intervină la acest proiect. Dacă nu vor, pe urmă, vă dau cuvântul dumneavoastră, pe procedură.

Vă rog frumos. (Vociferări.)

Domnule Seidler, doriți să interveniți pe acest punct? Nu.

Domnule Andronache, doriți? Nu.

Domnule Szabó Ödön, pe acest proiect doriți să interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul. (Vociferări.)

Domnule Roman, aici nu este parc național. Aici se dă cuvântul în funcție de înscrieri. (Vociferări.) Dar nu... Am înțeles.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Pe procedură aveți obligația să-mi dați cuvântul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Szabó Ödön.

În cazul în care nu este nimeni înscris la cuvânt.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Iar v-ați transformat în Dragnea?

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Anul trecut, când a fost discuția pe dublarea alocației pentru copii, în plenul Camerei Deputaților, UDMR a susținut această inițiativă. Și a fost modificat bugetul respectiv, inclusiv plafoanele pentru bugetul anului în curs.

Atunci, câțiva colegi - pentru că a fost un vot în comisie și trebuie să spunem, și mi-ar plăcea dacă aceia acum și-ar cere scuze - au făcut o întreagă campanie plătind pe Facebook reclame, spunând că cei care în comisie nu au votat exact cum și-au dorit unii sunt împotriva copiilor. În plen a trecut cu cei împotriva cărora ați făcut campanie. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Noi... (Aplauze.) Noi... (Aplauze.) Noi... (Aplauze.) Noi... (Aplauze.)

Și aceasta este o lecție.

Eu cred că, în momentul de față, ar trebui să fie toată lumea responsabilă.

Noi o să votăm retrimiterea în comisie pentru a vedea punctul de vedere al Guvernului. (Vociferări.) Dar ulterior vom vota dublarea alocației și în comisie, și în plen.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Roman. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu de unde colegul de la PSD a înțeles că noi nu ne dorim acest proiect de lege. Eu n-am înțeles. (Râsete. Vociferări.)

Probabil că și-a amintit de modul în care combătea, anul trecut, de la aceeași tribună, creșterea alocațiilor, un proiect al Partidului Național Liberal.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ați solicitat cuvântul pe procedură. Vă rog să-mi spuneți procedura.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Ciolacu,

Chiar mi-aș dori să nu vă comportați ca Dragnea.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu nu mă comport ca nimeni. Eu respect Regulamentul.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Chiar mi-aș dori să ne lăsați să avem o dezbatere...

... și nu doar ca liderul dumneavoastră...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu suntem la punctul de dezbateri.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... să vorbească neîntrerupt...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu suntem la punctul de dezbateri.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... iar noi să fim fragmentați în permanență.

Noi am solicitat retrimiterea la comisie pentru că vrem ca acest proiect să fie într-adevăr lege.

Pentru că dumneavoastră acum încălcați legea, prin faptul că nu solicitați punctul de vedere al Guvernului și fișa fiscală. (Vociferări.) Ceea ce înseamnă că dumneavoastră creați premisele atacului la Curtea Constituțională și dumneavoastră nu vă doriți, de fapt, acest proiect de lege.

Prin urmare, domnule președinte, vă rog frumos să supuneți votului solicitarea de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai există intervenții cu privire la solicitarea retrimiterii, dintre cei care s-au înscris acum?

Domnul Vosganian Varujan.

Există o comisie care primește raport, și nu face adresă către Guvern să ceară punct de vedere? Ar fi o noutate pentru Parlamentul României. Și cred că, stafful tehnic, cel puțin, al acelei comisii... Ar trebui discutat.

 
   

Domnul Vosganian Varujan:

Stimați colegi,

Am avut o intervenție similară și la fel de scurtă și în ceea ce privește supraacciza la carburanți.

Observ că este o dispută politică, în principal, între partidul de guvernământ cel mai important dinainte, PSD, și partidul care guvernează astăzi, PNL.

Disputa aceasta, în care fiecare dorește să arate că are dreptate, pentru că celălalt nu s-a comportat cum trebuie înainte, este riscantă. ALDE nu vrea să intre în jocul acesta.

Eu aș vrea să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă, s-o punem laolaltă și cu cealaltă, privind reducerea taxei pe valoarea adăugată, și să vedem, în contextul Legii bugetului, care este impactul real și în ce măsură scăderile de venituri pot fi compensate din alte surse.

Așadar, încă o dată vă spun, ALDE nu dorește să intre în acest joc, în care PSD și PNL, fiecare, doresc să arate că are dreptate și administrează lecții celorlalți pe spinarea echilibrelor bugetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă mai sunt intervenții cu privire la solicitarea de retrimitere? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea Grupului PNL, de retrimitere.

Vot, vă rog.

 
    (Aplauze. Rumoare.)

Cu 125 de voturi contra, 124 de voturi pentru și 8 abțineri proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi.

Domnul Seidler, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Pe punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind adoptarea bugetului Camerei Deputaților pe anul 2020.

Acest buget cuprinde 33 de milioane de lei pentru pensii speciale. Dar pe ordinea de zi, la punctul 21, avem o lege de abrogare a pensiilor speciale.

Așadar, ceea ce vă solicit este să așezăm proiectul de hotărâre după proiectul privind abrogarea pensiilor speciale. Pentru că în cazul în care acesta, de abrogare a pensiilor speciale, va fi adoptat, bugetul Camerei Deputaților nu ar trebui să mai cuprindă suma respectivă.

Așadar, vă cer ca ceea ce figurează la punctul 1 al ordinii de zi să figureze la punctul 21. La punctul 20 urmând să fie Proiectul de abrogare a pensiilor speciale.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles logica dumneavoastră, dar sunt două lucruri total diferite.

 
     

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Au legătură...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru ca noi să putem solicita Guvernului prinderea bugetului trebuie să-l avem aprobat.

În Guvern, în schimb, Ministerul Finanțelor are obligația de a verifica și de a transmite ce ne trebuie.

Iar punctul 21 e sub rezerva primirii raportului.

Dar este dreptul dumneavoastră.

(Domnul deputat Márton Árpád-Francisc solicită să ia cuvântul.)

Doriți să interveniți pe acest punct?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În primul rând, nicio problemă, orice buget se votează conform legislației în vigoare, urmând ca atunci când anumite plăți, prin modificarea legislației în vigoare, nu pot fi făcute, pentru că s-a modificat, rămâne acel capitol al bugetului respectiv acolo, necheltuit, și la următoarea rectificare se va avea în vedere mișcarea și folosirea pentru alte scopuri a acelor sume - unu.

Doi. Oricum, noi trebuie să votăm conform legislației în vigoare.

Iar colegilor, care doresc într-adevăr să elimine toate pensiile speciale, trebuie să le atrag atenția că în ipostaza în care articolul referitor la Cameră și Senat nu va fi votat de plenul reunit al celor două Camere, acea lege va deveni neconstituțională. Pentru că este o prevedere clară, în Constituția României, legată de acest element.

Deci, după ce noi, Camera Deputaților, am dat votul pe acest proiect de lege și se adoptă, trebuie să primim un raport de la Comisia pentru statut și pus și în dezbaterea plenului reunit, că altfel devine neconstituțional.

Deci, este o procedură mai îndelungată, stimați colegi, până, într-adevăr, respectând Constituția României, vom ajunge ca acel proiect de pe punctul 21 să fie votat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Roman, doriți intervenție pe acest punct, înainte de a-l supune votului?

Pot supune votului, până interveniți dumneavoastră sau nu? Da.

Mulțumesc mult.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Seider.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 145 de voturi contra, 108 voturi pentru și două abțineri, nu s-a aprobat.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 597/2019). (retrimis comisiei)  

Dacă mai sunt modificări la ordinea de zi?

Domnul Roman.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

7. În baza aceluiași principiu, solicit retrimiterea la comisie a PL-x 597/2019, cel referitor la scăderea TVA, întrucât nu avem punct de vedere de la noul Guvern și nu avem fișa fiscală de la Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe ce poziție este? Acum, pe ce poziție este?

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

7.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe poziția 7.

Doriți să luați cuvântul și ca inițiator?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule lider.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi amintesc de anul 2016, când șeful dumneavoastră de partid, aflat acum în pușcărie, Liviu Dragnea... (Vociferări.) ... mergea la premierul tehnocrat de atunci (Vociferări.)...

Ușurel, stimate coleg, că totuși sunteți în Parlament.

Domnule Bacalbașa, aici nu e circ... (Vociferări.) ... e Parlamentul... (Vociferări.) ... e Parlamentul României.

Domnule Bacalbașa, ușurel!

Pentru astfel de situații...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... de situații, luați ceea ce vă trebuie.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să nu vorbiți cu sala.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Păi, eu vă rog frumos...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Bacalbașa, dacă doriți, aveți drept la replică.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte,

Vă rog frumos să-l chemați la ordine pe domnul Bacalbașa. Dânsul nu înțelege că suntem în plenul Camerei și nu la circ. (Vociferări.)

Deci, îmi amintesc de momentul în care domnul Dragnea, ilustrul dumneavoastră conducător, aflat la închisoare, mergea la premierul tehnocrat de atunci, domnul Cioloș, solicitându-i, la momentul respectiv, amânarea scăderii TVA. Apoi l-ați trecut dumneavoastră în Programul de guvernare. Iar, ca să citez din același conducător al dumneavoastră, după ce l-a trecut în Programul de guvernare, a spus că este o prostie.

Da, eu sunt inițiatorul acestui proiect de lege și mi-l asum. Pentru că ceea ce nu înțelegeți dumneavoastră este că liberalii au altă gândire economică decât dumneavoastră.

Principiul liberal este unul foarte simplu - taxe mai mici... (Vociferări.) sunt mai mulți plătitori de taxe și impozite.

Atunci când am adus... când am venit cu cota unică, tot dumneavoastră înfierați cu mânie proletară cota unică. Și v-am demonstrat că având o cotă mai mică colectăm mai mult decât având o cotă mai mare. Este exact același principiu pe care se fundamentează acest proiect de lege.

Noi ne dorim foarte mult să avem taxe mai mici și o colectare mai bună.

Ceea ce nu e în regulă e că atunci când am depus acest proiect de lege domnul Teodorovici - cred că îl cunoașteți -, ministrul de finanțe, ne spune că în România curge lapte și miere, iar când am preluat am găsit fiere.

Doamna Dăncilă ne spunea cu nonșalanță că avem creștere economică, că există suficienți bani.

Și, atunci, vă întreb, de ce nu ați votat Programul vostru de guvernare? De ce nu ați fost de acord să vă respectați propriile decizii?

Ceea ce propunem noi, astăzi, este nu să dăm la o parte acest proiect, ci, pur și simplu, să-l asigurăm din punct de vedere legal, că îndeplinește toate condițiile. Iar dumneavoastră știți că pentru asta avem nevoie de punctul de vedere și de fișa de la Ministerul Finanțelor?

Iar, după aceea, în calitate de inițiator, o să propun Guvernului prorogarea cu un an de zile a acestui proiect, pentru că trebuie să stabilizăm România după dezastrul pe care l-ați lăsat.

Sunt uimit de tupeul pe care îl aveți, venind astăzi să dați vina pe Partidul Național Liberal, în condițiile în care ați mâncat bugetul României pe un an întreg și l-ați închis la 1 octombrie. Asta ați făcut.

Vreți să vă răzbunați pe PNL? (Vociferări.) Greșiți! Vă răzbunați pe România! Și veți plăti și pentru această aroganță!

Spuneți că vreți dialog, dar de fapt nu vreți decât să arătați PSD-iștilor că, astăzi, voi încă sunteți tari în Parlament, că nu va fi alegerea primarilor în două tururi, că nu va fi alegerea uninominală a președinților de consilii județene. Și dinamitați România doar pentru a vă poziționa în interiorul Partidului Social Democrat.

Fac un apel la responsabilitate, dacă mai poate fi vorba de așa ceva. Dacă nu, nu e niciun fel de problemă, avem instrumentele constituționale pentru a opri PSD să dinamiteze România. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Domnul lider. Și, pe urmă, domnul Bacalbașa, drept la replică.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

"Cât de cinic poți să fii, să iei bani de la copii?" (Aplauze.) Vă amintiți această frază, domnule antevorbitor.

Liderul Grupului Partidului de guvernământ are foarte puțină experiență în această calitate, de lider al acestui grup, lucru care se vede în fiecare clipă.

Dacă ar fi avut mai multă experiență probabil că ar fi rugat un alt coleg din conducerea grupului să ceară retrimiterea, amânarea, abrogarea, prorogarea unei inițiative pe care dânsul a semnat-o ca prim inițiator. Asta arată ridicolul în care s-a regăsit mai devreme.

Stimați colegi, am aici expunerea de motive pe care domnul Roman și alți colegi din Grupul PNL au semnat-o. Și am să vă citesc doar câteva rânduri.

"În scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum și pentru stimularea consumului din producția internă, prezenta propunere legislativă aduce următoarele modificări la nivelul cotelor de TVA": ...de la 1 ianuarie, de la 19% la 16% - cota standard; iar, tot de la 1 ianuarie, cota la alimente, pentru toate alimentele, să fie de 5%.

Din punct de vedere bugetar, propunem ca aceste măsuri să se implementeze din anul 2020, astfel încât efortul bugetar pentru susținerea acestora să fie prevăzut în bugetul pe anul viitor.

Dacă luăm în calcul efectele de runda a doua pe care le vor produce aceste măsuri, frauda va scădea și anticipăm chiar o creștere a veniturilor din TVA pe termen mediu și lung.

Din ceea ce citesc aici, stimați colegi, înțeleg că dumneavoastră aveați încredere doar în Guvernul PSD că poate să facă așa ceva. (Aplauze.) Dacă vreți prorogare, înseamnă că sunteți și dumneavoastră conștienți de faptul că Guvernul Orban este unul profund incompetent. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bacalbașa, un scurt drept la replică. Dar să nu... Un minut.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Îmi pare foarte rău că sunt pus în situația să dau un drept la replică.

Am fost amenințat, de data aceasta, după ce colegul meu a profanat injurii și, ca de obicei, a amenințat.

Vreau să spun că data trecută, când n-a vrut să plece zece minute de la microfon, mirosea violent a alcool. Acum nu l-am mirosit, nu știu, dar, ca medic, apropo de speech-ul dumnealui, pot să spun cu toată responsabilitatea că aceasta se numește, din punct de vedere psihiatric, delir. Din punct de vedere al lumii din care provin se numește mârlănie. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider de grup Movilă Petru și pe urmă dreptul la replică.

La fel am procedat și cu domnul Bacalbașa.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins că domnul Roman nu l-a profanat pe domnul Cabalcașa. (Vociferări.) Poate a proferat ceva injurii sau apelative la adresa colegului nostru. (Vociferări.) Cabalcașa! Îmi cer scuze, domnule coleg! (Râsete în sală.)

Domnule coleg deputat, pe care vă respect, colegul Rădulescu tot din două în două minute vă schimbă numele, dar eu vă respect cu numele pe care-l aveți dumneavoastră.

Revenind la disputa politică de astăzi, domnilor colegi din toate partidele care ați guvernat, cred că nu înțelegeți că voturile de astăzi sunt pentru bugetul de stat și pentru România, nu sunt voturi revanșarde pentru comportamentul pe care l-ați avut și dumneavoastră... (Vociferări.)

Domnule coleg Axinte, vă rog frumos, noi la Iași avem școli și avem șapte ani de acasă! Vă rog frumos!

Și, domnule președinte Ciolacu, eu nu înjur din bancă și nu adresez apelative la nimeni, ascult civilizat cu șapte ani de acasă și educat la școlile din Iași, ca și colegul meu Axinte.

Nu e normal! Se uită lumea la noi!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să opriți!

 
   

Domnul Petru Movilă:

Se uită lumea la noi, și dumneavoastră veniți toți cu circul la microfon.

Vorbeam despre comportamentul pe care l-ați avut în ultimii ani, domnilor colegi de la PSD, și PNL, și noi alții, privind inițiativele legislative și proiectele de lege. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Rădulescu, vă rog frumos să lăsăm liderul de grup să-și...

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Vreau să vă spun principial. Eu, ca membru al Parlamentului României, PMP, am avut foarte multe inițiative legislative, nu populiste, nu excentrice. Am avut proiecte de lege pentru a corecta Legea salarizării. Am avut proiecte de lege pentru a corecta Legea pensiilor. Am avut multe proiecte de lege serioase privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Le-ați respins în totalitate, fără măcar să vă gândiți că erau niște legi corecte și bune.

Acum sunteți în măsura în care, da, puteți să vă jucați cu proiectele de lege pe care le-au depus cei de la opoziție și care acum sunt la guvernare.

Eu însă fac un apel la dialog și la maturitate, să încercăm să vedem lucrurile corecte pentru țară, pentru România, nu pentru dispute, că poate, cine știe, în vară se va schimba Guvernul, sau la toamnă, și veți veni din nou și va trebui să aplicați legile pe care dumneavoastră le susțineți acum.

De ce nu vreți să dialogăm între noi, să avem consens pe toate aceste lucruri? Pentru că mai mult decât interesul țării, mai mult decât interesul României este interesul și orgoliul de partid. Acest lucru este foarte grav și aceasta vreau să vă semnalizez, că este rușinos că ne batem în proiecte de lege, și cei de afară nu au niciun beneficiu și nicio bunăstare de pe urma muncii noastre.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman, drept la replică.

Vă rog să vă încadrați, ca domnul Bacalbașa, într-un minut.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Regele a murit. Trăiască regele! Bufonul a rămas același.

Îmi amintesc o discuție de la bugetul de anul trecut, când la o oră târzie din noapte bufonul se auzea în sala de plen strigând "Haideți să încheiem, eu nu mi-am luat pastilele!". V-am adus pastilele și poate vă mai liniștiți data viitoare.

În altă ordine de idei, stimați colegi, deplâng modul în care ședințele de plen sunt conduse de domnul președinte Marcel Ciolacu.

Pentru prima dată sunt atâtea injurii, atâtea vorbe nelalocul lor, atâtea chestiuni care țin de cei șapte ani de acasă, și dânsul, deși are obligația regulamentară să-i cheme la ordine pe deputații care depășesc limitele modului în care noi suntem organizați, face exact ca Liviu Dragnea, de acolo, de sus, de la pupitru, și zâmbește foarte satisfăcut de ceea ce se întâmplă.

Domnule Ciolacu, v-o spun cu toată prietenia, pentru că eu chiar am crezut că sunteți altceva decât Liviu Dragnea. Așa a făcut și Dragnea până în 26, s-a bucurat, se credea cel mai mare, Dumnezeul lumii, el era atotștiutorul și nu i-a folosit! (Vociferări.)

V-aș ruga să vă îndepliniți calitatea pe care o aveți, de președinte al Camerei și, chiar dacă sunt colegi de-ai dumneavoastră, să-i chemați la ordine. Iar dacă nu-i puteți chema la ordine, să-i trimiteți acolo unde noi nu-i putem ajuta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Astăzi n-o să vă dau un drept la replică.

Rog Secretariatul general să-mi pună și mie la dispoziție, până să devină liderul PNL domnul Orban, când era în opoziție, toate luările de cuvânt, să vedem injuriile.

Suntem în procedură de vot, nu suntem la dezbateri. Am dat cuvântul numai liderilor de grup cu privire la solicitarea liderului dumneavoastră de grup de a vota o modificare pe ordinea de zi.

Dacă dintre liderii de grup privind modificarea pe ordinea de zi există intervenții?

Vă rog. Domnul Vosganian.

Alta decât susțineți, că pe aceea am înțeles-o! Nu e nicio problemă.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Nu pot decât să repet ceea ce am spus adineauri. După opinia mea impactul acestui act normativ este de circa 12 miliarde de lei.

Aș dori din partea inițiatorilor să ne spună de unde pun banii și, dacă nu, să spună dacă mai susțin sau nu inițiativa, iar ceilalți care o susțin să ne spună pentru bugetul anului viitor cum se vor compensa aceste venituri, pentru că ideea răspândită către opinia publică, că reducerile de TVA duc la reduceri de prețuri este iluzorie. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în ăștia 30 de ani, niciodată reducerile de TVA nu au fost însoțite de reduceri de prețuri în avantajul populației.

Așadar, ALDE, ca și în legătură cu cealaltă inițiativă cu impact bugetar, va susține retrimiterea la comisii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-aș fi intervenit, dar cine n-are un Varujan Vosganian, să-și cumpere!

În 2015, când am redus TVA-ul la alimente, a susținut domnul Vosganian, ALDE era la guvernare, că e o măsură foarte bună și au scăzut prețurile la alimente.

În 2019, e o măsură foarte rea. Dar de ce au propus-o atunci colegii liberali, dacă e o măsură foarte rea?

Eu știu că o să pierd foarte mult, fiind consecvent. Dacă în 2015 am aprobat și am susținut reducerea TVA pentru alimente, din două motive - sprijinirea producătorilor români și combaterea evaziunii fiscale -, o să fiu consecvent și în 2019, așa cum, sigur, vor fi și alți colegi care vor vota pentru.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Varujan Vosganian solicită să ia cuvântul.)

Domnule, vă rog frumos! După procedura de vot!

Am o rugăminte, ați cerut retrimiterea la comisie. Dacă doriți să ne spuneți și perioada?

Vă rog, la microfon. Conform regulamentului.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte, că vă amintiți de regulament.

Termenul: două săptămâni.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie; termen - două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
    (Aplauze.)

137 de voturi pentru, 136 de voturi contra. Retrimisă comisiei pentru două săptămâni.

Domnule Varujan, doriți dreptul la replică?

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

În primul rând, vreau să spun că domnul Ponta n-are destui bani să mă cumpere. De fapt, nimeni până acum n-a dovedit a avea atâția bani să mă cumpere.

Dar aș vrea să reiau ideea. Am spus că nu scad prețurile la populație și experiența chiar de care spune domnul Ponta dovedește. Atunci când a scăzut TVA-ul covrigul a scăzut de la 1 leu la 90 de bani, dar pentru foarte scurt timp. După aceea a început să urce peste 1 leu.

Orice reducere de TVA este în avantajul producătorilor, și nu al consumatorilor.

Cineva câștigă din asta, însă cred că acum este momentul să protejăm echilibrele bugetare.

Mulțumesc.

Dar faceți economii în continuare, domnule Ponta, nu se știe!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim mult.

 
Discuții procedurale în legătură cu modificarea ordinii de zi.  

Domnule lider, domnule Roman, dacă mai aveți propuneri de modificare a ordinii de zi? Vă rog.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit includerea pe ordinea de zi, la poziția 4, a PL-x 349/2019. Având în vedere că termenul de adoptare a raportului a fost depășit, aici vorbim de modificarea la Ordonanța nr. 40 privind alegerea președinților de consilii județene.

Vreau să fac și aici câteva precizări, ca să fie lucrurile foarte clare.

E normal ca în Parlament să existe discuții între liderii de grup. Încă de luni, de când am discutat acest proiect în Biroul permanent și în Comitetul liderilor, am fost solicitat de "sfântul" lider al Partidului Social Democrat, la nivel de lider, domnul Simonis, să o lăsăm mai moale cu alegere președinților de consilii județene și a primarilor. În caz contrar, mi-a spus foarte clar că vor vota împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe, că ne vor dinamita cu tot ceea ce înseamnă proiecte cu impact bugetar și trebuie să recunosc că s-a ținut de cuvânt. În sensul că ieri, din senin, la Comisia pentru buget, finanțe apar două rapoarte de adoptare pe taxa de clawback și pe TVA, care erau ținute la sertar fără niciun fel de problemă și împotriva cărora votaseră înainte.

La Comisia pentru muncă au scos alte proiecte cu impact bugetar - și mă refer aici la creșterea valorii tichetelor și proiectul cu alocațiile.

La învățământ au scos acel proiect cu două salarii pentru cei care se califică profesional în învățământ, trei pentru cei care se instalează la țară prima dată și șase pentru pensionare.

Deci practic domnul Simonis s-a ținut de cuvânt, s-a răzbunat pe Partidul Național Liberal pentru că a refuzat trocul discuției pe președinți de consilii județene și pe primari și a aruncat șase proiecte cu impact bugetar, în speranța că se vor răzbuna pe PNL.

Nu înțelege colegul meu că nu este o răzbunare pe PNL, este pur și simplu o aruncare iresponsabilă în aer a finanțelor țării.

Mai mult decât atât, nici n-au făcut pașii procedurali care însemnau punct de vedere de la noul Guvern și fișa fiscală, semn că totul este doar un joc de imagine, pentru ca, la apropiatul Congres al Partidului Social Democrat, cei care conduc astăzi partidul să spună: "Vedeți, vă lăsăm să candidați în continuare într-un singur tur și pe voi, baronilor, vă iubim și nu vă lăsăm din brațe".

Asta trebuie să înțeleagă toată lumea, că, din păcate, lupta internă din cadrul Congresului Partidului Social Democrat a fost dusă în interiorul Parlamentului. Și asta, din câte țin eu minte, nu s-a mai întâmplat niciodată.

Prin urmare, domnule președinte, vă solicit introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă a promova inițiativele dumneavoastră, domnule Roman, înseamnă că mă răzbun pe România, asta spune foarte multe despre capacitatea dumneavoastră de a elabora inițiative, pe de o parte.

Pe de altă parte, dumneavoastră mințiți cu o nonșalanță cum rar am întâlnit. Pentru că eu nu aveam de ce să vă rog pe dumneavoastră să nu introduceți pe ordinea de zi ceva ce nu poate fi introdus pe ordinea de zi, fără acordul meu inclusiv.

E foarte simplu.

Deci nu puteam să încerc să obțin de la dumneavoastră ceva ce obținusem deja luni dimineață la ora 9,00, când dumneavoastră nu v-ați trezit - că ăsta-i adevărul -, n-ați venit la ședință, când membrii Birourilor permanente din partea grupului dumneavoastră, prezenți unii dintre ei în sală, n-au înțeles ce se întâmplă - probabil dormind și dânșii -, iar în acel moment Birourile permanente reunite au transmis toate inițiativele care modifică legislația electorală la comisia specială.

Din acel moment nu avem nevoie de dumneavoastră să-mi oferiți nimic pe acest subiect.

Pe de altă parte, am făcut referire mai devreme la lipsa dumneavoastră de experiență, domnule Roman. N-am avut, în scurta perioadă în care ați fost și sunteți lider de grup, nicio negociere cu dumneavoastră. Nu voi avea nici de acum înainte, pentru că mi-e foarte clar că nu se poate, chiar dacă aveam în plan așa ceva.

Însă vreau să vă spun că liderii grupurilor parlamentare negociază în fiecare zi, fac înțelegeri în fiecare zi, introduc și scot de pe ordinea de zi, avizează favorabil sau negativ în comisiile permanente, în urma acestor înțelegeri între liderii grupurilor parlamentare.

Dacă ne-am apuca acum cu toții să discutăm de la microfon, de la tribună, despre ceea ce ne înțelegem noi în fiecare zi, s-ar putea să facă deliciul presei.

Nu vreau să insist pe acest subiect, pentru că mi-e teamă de ceva, domnule Roman. Mi-e tare teamă că vă schimbă de la conducerea Grupului PNL cumva și mi-ați face mie și nouă o mare defavoare.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Márton Árpád.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Încet! Luați o pauză.

Domnul Márton Árpád.

Celorlalți lideri, pe urmă, vă dau cuvântul. (Vociferări.)

Încet! Știu!

Domnule...

Este înscris domnul lider Márton.

Ne respectăm... Numai liderii au..

Vă dau pe urmă dreptul la replică, puteți sta la microfon toată ziua! N-am nicio problemă!

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, deci și pentru Parlamentul României.

După cum știți - și nu vreau să anunț cine era primul semnatar -, o lege de modificare a alegerilor a fost atacată la Curte, și Curtea a dat dreptate celor care au atacat-o, spunând că, într-adevăr, propunerile Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, dar Curtea consideră că noi trebuie să le respectăm în totalitate.

Ca atare, legile electorale nu pot fi modificate în ultimul an, înainte de alegeri.

După cum știți, suntem în această perioadă. Nici noi nu suntem de acord, de exemplu, cu această ordonanță.

Nu suntem de acord pentru că, din punctul nostru de vedere, și ea este neconstituțională. Și vă spun de ce. Primarii și președintele României, instituții prezente în Constituția României, se aleg prin alegeri locale, la fel și consiliile locale, dar nicăieri în Constituția României nu veți găsi trimiterea la alegerea președinților consiliilor județene, pentru că această instituție nu există.

Ca atare, noi nu suntem pentru aceste alegeri. Dar, din păcate, din greșeala noastră, a tuturor, n-am respins repede această ordonanță - că așa trebuia să facem, și să repunem legea la loc - în termenul respectiv, înainte de a intra în ultimul an, înaintea alegerilor.

Trebuie să vă spun că ținând cont că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, noi n-o să fim de acord cu nicio modificare a unei legi electorale în ultimul an.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider al USR sau domnul Roman, doriți dreptul la replică?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu vreau să dau o replică "experimentatului" coleg aflat la primul mandat, care, ca orice om foarte suficient, le știe pe toate.

Vreau doar să-i spun: da pentru dialog, niciodată pentru trocuri murdare cu PSD.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Ion Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Văd că se tot prelungește ședința în mod nejustificat. Se cer drepturi la replică și pierdem vremea.

Haideți să tranșăm odată pentru totdeauna chestiunea aceasta și să vorbim de elefantul din plenul Camerei Deputaților.

Vă solicit, așadar, introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 495/2017...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos, nu am terminat-o...

Nu! După ce tranșăm solicitarea...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...referitor la alegerea primarilor în două tururi.

Vreți să debaronizăm România? Haideți să dăm un vot în plenul Parlamentului pe acest Pl-x... (Aplauze.) Restul discuțiilor sunt doar trageri de timp inutile.

Vă rog să exprimăm un vot pe această chestiune. Puteți fi de acord sau puteți să votați împotrivă, cei care aveți primari și vreți să-i țineți pe veșnicie pe aceste funcții.

Este o solicitare legitimă. Vă rog să o supuneți la vot.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ca și la prima solicitare, de altfel, tot legitimă a dumneavoastră, s-a făcut o pauză, Comitetul liderilor s-a întrunit, au stat de vorbă dacă sunt de acord să introducă acest lucru pe ordinea de zi, conform Regulamentului, și același lucru o să-l fac și acum.

Rog liderii de grup să se întâlnească, să vadă dacă au consens. Vă rog, nu la mine neapărat! Dacă există consens, eu nu am nicio problemă de punere pe ordinea de zi, cu toate că pe urmă o să dau... de la BPR. (Consultări.)

Domnule lider PSD, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comitetul liderilor s-a întrunit aici în sală, mă rog, reprezentanții grupurilor parlamentare, și s-a constatat faptul că nu avem consens pentru introducerea acestor proiecte pe ordinea de zi. Prin urmare, nu se poate supune la vot introducerea pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc.

Chiar mă bucur că mi-ați dat cuvântul după ce a vorbit domnul Simonis, pentru că am argumentele necesare pentru a contrazice ceea ce spune dânsul. Și am mai invocat și invoc din nou Decizia nr. 209/2012 a Curții Constituționale, care spune următorul lucru: "Prin urmare, în situația în care o comisie parlamentară, din diverse motive nu își poate duce la îndeplinire activitatea, respectiv întocmirea unui raport sau a unui aviz, acest fapt nu este de natură a împiedica plenul fiecărei Camere de a dezbate și de a decide direct, stimați colegi, - direct, subliniez - asupra problemelor care intră în atribuțiile sale".

Domnul lider de grup a spus că acel proiect nu mai este la Camera Deputaților, pentru că Biroul permanent reunit în ședință comună ar fi decis ca acest proiect al Ordonanței de urgență nr. 40 să plece către Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului cu privire la legile electorale.

Nimic mai fals, stimate coleg, domnule președinte. Uitați-vă pe fișa actului normativ de la Camera Deputaților și veți vedea că, într-adevăr, Camera Deputaților este în continuare sesizată cu această reglementare, ea este trimisă din plenul Camerei Deputaților la Comisia juridică, în data de 4 decembrie.

Ca atare, în mod suveran, plenul Camerei Deputaților a decis să resesizeze Comisia juridică cu acest proiect, cu acest act normativ, cu această lege.

Pe cale de consecință, Biroul permanent reunit nu putea să desesizeze Comisia juridică, dintr-un motiv foarte simplu: nu poate trece peste decizia plenului. Și, ca atare, în fișa actului normativ apare doar că a fost sesizată și comisia comună. Dar atât timp cât Camera Deputaților este sesizată cu acest proiect, bineînțeles că poate fi luat în discuție dacă plenul Camerei Deputaților, potrivit deciziei Curții Constituționale pe care v-am invocat-o mai înainte - și mai am un paragraf pe care vi-l voi citi imediat - atât timp cât această decizie spune foarte clar că noi putem vota chestiunea aceasta.

Și vă adresez rugămintea, domnule președinte, să respectați deciziile Curții Constituționale.

Dacă nu veți supune votului solicitarea liderului de grup PNL, solicitarea liderului de grup USR, să știți că încălcați o decizie a Curții Constituționale, și acesta este un abuz. Este un abuz și nu aș vrea să fac asemănări, pentru că poate nu ar trebui să facem asemănări între dumneavoastră și domnul Dragnea. Dar domnul Dragnea încălca frecvent deciziile Curții Constituționale. Vă rog să nu faceți același lucru.

Decizia Curții Constituționale nr. 209/2012 arată că aveți obligația să supuneți votului o propunere a liderului de grup.

Și în încheiere vă mai citesc un paragraf din această decizie: "Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate constitui alte comisii". Camerele își pot constitui inclusiv comisii comune, cum este cea despre care v-am vorbit.

"Parlamentul însă nu poate fi reprezentat sau înlocuit de niciunul din organele sale interne și aceste comisii, inclusiv Birourile permanente sunt organe interne pe care chiar el le înființează, din simplul motiv că el nu poate delega nimănui." Deci Camera Deputaților nu poate delega nimănui, și cu atât mai puțin unui organ de lucru, suveranitatea națională cu care electoratul l-a împuternicit în urma alegerilor parlamentare.

Concluzia este simplă. Supuneți la vot propunerile, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles argumentele dumneavoastră.

Vă rog frumos să intrați pe site la PL-x 349 - nu vreau să vă aduc argumente - să vedeți, pe 16 decembrie a fost desesizată...

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Vă arăt aici un caz!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu îl am în fața mea!

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Scrie altceva!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos!

Alt lider de...

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am crezut că dacă trece campania electorală dispare populismul, dar m-am înșelat.

Din păcate, stimați colegi, 16 este după 4. La cele două birouri permanente, fie că discutăm de Biroul permanent reunit, liderii PNL vin cu rândul și de aceea nu comunică între ei.

În primul Birou permanent, în data de 16, eu am solicitat și s-a aprobat cu majoritate de voturi că toate inițiativele legislative care vizează legislația electorală - alegeri locale, alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale să fie dirijate către comisia specială.

În consecință, am solicitat cu subiect și predicat, să înțeleagă toată lumea și e pe stenogramă, ca toate acele inițiative - primarii într-un tur, în două tururi, în șapte tururi, alegerea președinților de consilii județene, numărul de mandate în diaspora - să fie dirijate către comisia specială. Au fost desesizate și comisiile pentru administrație, și comisiile juridice.

În consecință, pentru cei care sunt doritori de carte și doresc să se uite pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului vor constata că în acest moment comisia specială este singura care poate discuta de aceste inițiative legislative.

Dumneavoastră, domnule președinte, sunteți obligat, pe de o parte, să fiți de acord că trebuie respectată și decizia Curții, dar și Regulamentul Camerei Deputaților, cât și Regulamentul comun.

Dumneavoastră ați greși foarte grav, în acest moment, dacă ați supune votului, ceva pentru care Camera Deputaților în acest moment nu este abilitată.

De ce? Citiți și urmăriți-mă, ca să înțelegeți. Deci în acest moment, stimați colegi, dacă vreți să discutăm, discutăm de un raport care poate veni de la Comisia specială, că a mai trecut un an și sunt întrutotul de acord cu domnul Márton Árpád, conform deciziilor Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția, GRECO și ce vreți dumneavoastră să invocați când sunteți în opoziție, acum, la putere, nu mai contează, dar asta e cu totul altceva.

Deci, ca să rezum, domnule președinte, nu puteți supune votului ceva pentru care în acest moment nici comitetul liderilor, cu unanimitate - că nu există unanimitate - nici acest proiect de lege sau cele două proiecte de lege nu sunt în acest moment la Comisia juridică sau nu mai sunt la Camera Deputaților. Așteptăm de la Comisia specială să facă circuitul Senat, raport în Senat, apoi Camera Deputaților și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Deoarece discutăm despre un proiect care nu este pe ordinea de zi, aș dori să supun votului dumneavoastră solicitarea ca această dezbatere să mai dureze maximum 5 minute.

Vot, vă rog.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Nu, nu, mai avem!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

127 de voturi pentru, 143 de voturi împotrivă...

Atunci o să fim nevoiți să prelungim programul de lucru.

Domnule Dobre, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să fac câteva precizări vizavi de ceea ce a spus colegul Iordache și de ceea ce ați spus dumneavoastră.

În primul rând, fostul Guvern a sfidat Parlamentul, a sfidat reguli parlamentare care funcționează de 20 de ani și a modificat în vacanță parlamentară, prin ordonanță, o lege electorală, nu pe chestiuni tehnice, ci pe sistemul de vot; profund.

Deci dumneavoastră ați călcat în picioare reguli care erau de 30 de ani și sunt destui aici, la dumneavoastră, care le cunosc.

Deci Guvernul dumneavoastră n-a ținut cont nici de recomandările Comisiei de la Veneția, n-a ținut cont nici de tradițiile cât de cât democratice din acești 30 de ani și ați dat ordonanță și ați schimbat legislația electorală, lucru care nu s-a întâmplat timp de 30 de ani.

Este necesară corectarea, din acest punct de vedere, aici, în Parlament.

Al doilea lucru. Din primăvară vă cerem convocarea Comisiei de Cod electoral și aveți la Biroul permanent, la Birourile permanente reunite solicitările Grupului PNL.

N-ați catadicsit, le-ați ținut la sertar și acum, când vă este teamă de modificare, acum ați scos-o!

Ca să fim foarte clari, să nu discutăm altfel. Deci ați nesocotit tradițiile, cutumele și recomandările Comisiei de la Veneția, ca să fim foarte clari, și ați dat în vacanță parlamentară modificarea legilor electorale.

Pe fond, asumați-vă acest lucru și aveți înțelepciunea cel puțin acum să le corectați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Cupșa. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Eram pregătit ca intervenția mea să fie una de substanță.

Mă voi rezuma la puține lucruri.

Am fost acuzați de către domnul Florin Iordache că suntem populiști.

Cu certitudine, Partidul Național Liberal nu are o astfel de calitate. Însă eu vă acuz pe voi, cei din Partidul Social Democrat, de o lipsă totală de respect față de Constituție și față de legile țării. Și o să vă citesc acum din Constituție ce ați făcut, abuzând de numărul de membri pe care îl aveți în Biroul permanent reunit, care, apropo, nu avea competențe să stabilească nimic în legătură cu activitatea acestei Camere. După cum bine știți, domnule Florin Iordache - cred că o poate confirma și domnul Nicolicea - ați stabilit că în Camera Deputaților acum nu se va mai dezbate, deși Constituția ne obligă, o lege care a trecut de Senat.

Articolul 75 alin. (3) - bănuiesc că înțelegeți că Regulamentul nu este deasupra Constituției, domnilor din Partidul Social Democrat - spune așa: "După adoptare sau respingere - această lege a fost deja adoptată în Senat - proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv". Subliniez acest lucru și citez din fișa actului. Această lege a fost adoptată în Senat. Urmează să fie supusă dezbaterii, mai apoi votului, și să fie adoptată sau respinsă în Camera Deputaților.

Ce poate să facă această comisie comună, pe care ați înființat-o? Nimic altceva decât, dacă va decide altfel, prin raportul pe care-l va face, să încalce competențele Camerei Deputaților, pentru că nu pot senatori să decidă în legătură cu actele legislative pe care noi, Camera Deputaților, trebuie să le adoptăm.

Ceea ce era de demonstrat am demonstrat!

Tratați cu lipsă de respect Constituția, tratați cu lipsă de respect legile țării, iar mai apoi ne acuzați pe noi de populism. Această lege trebuie să fie dezbătută în Camera Deputaților, drept urmare a faptului că a fost deja adoptată în Senat, Biroul permanent reunit nu avea competențe în a stabili nimic în legătură cu vreo comisie specială, cu vreo desesizare sau vreo sesizare. Iar, de altfel, vă citesc din site-ul Camerei Deputaților: "Comisia juridică, de disciplină și imunități este în continuare sesizată".

Cred că acest lucru nu-l puteți nega, domnule președinte.

Mai gândiți-vă ce faceți astăzi...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Citiți până la sfârșit! "Trimis pentru raport la comisia specială din data de 16".

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Domnule președinte,

Vă citesc: "Trimis pentru raport la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen... Trimis pentru raport la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului. Termen...".

Asta înseamnă că două comisii...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Pentru că ultima decizie este desesizarea...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Nu, domnule președinte! Înseamnă că două comisii, dintre care una permanentă și una specială, în acest moment, în acord cu ceea ce ați urcat dumneavoastră pe site, sunt sesizate. Oricum comisia specială nu putea să fie sesizată, de vreme ce - subliniez acest lucru - a fost adoptat proiectul legislativ în Senat și a fost sesizată Camera Deputaților, ca și Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Stelian-Cristian, USR.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În chestiunile legate de interpretarea Regulamentului și aplicarea lui plenul este suveran. Nu președintele este cel care tranșează această chestiune și stabilește cum să se aplice o normă din Regulament.

Ce avem noi astăzi este un exemplu clasic de abuz de drept. Ce înseamnă abuzul de drept? Atunci când există o dispoziție care conferă un anumit drept, reglementează o anumită situație, iar acea dispoziție, în loc să fie folosită în spiritul ei, este folosită chiar împotriva interesului ocrotit de acea normă.

Mai exact, există o dispoziție în Regulamentul Camerei Deputaților care arată - art. 69 alin. (3) - cum se face introducerea pe ordinea de zi chiar în ziua de plen a unor puncte. Și spune aici că regula este să fie cu unanimitatea Comitetului liderilor. De ce este dispoziția aceasta? Pentru a preîntâmpina situația în care unii parlamentari nu au cunoștință de acest subiect, nu sunt pregătiți pe acest subiect și ar fi luați prin surprindere.

În realitate ce s-a întâmplat? Dumneavoastră cu toții știți de discuția referitoare la alegerea primarilor în două tururi, știți și parlamentarii, știți și membrii din comisii. Ce se întâmplă este că această lege este blocată efectiv de către PSD și alți parlamentari, în comisii. Comisia specială la care ați făcut referire nu și-a desfășurat activitatea și, în situația aceasta, plenul, cel care trebuie să decidă pe acest proiect, este în imposibilitatea de a da o decizie. De aceea plenul este cel care trebuie să decidă dacă dă un vot cu raport sau fără raport. Pentru că raport nu s-a primit până acum, deși a trecut foarte mult timp, din cauza acestui blocaj.

Solicitarea noastră este să respectați nu doar litera Regulamentului, ci și spiritul lui. Decizia despre care au vorbit și colegii, a Curții Constituționale nr. 209/2012, spune foarte clar că aceste regulamente sunt în scopul de a da posibilitatea Parlamentului să funcționeze normal și să dea vot, pentru că Parlamentul, plenul Camerei Deputaților și al Senatului, aceste foruri sunt cele care dau votul, nu președintele de ședință și nu comisiile. Comisiile trebuie să fie la dispoziția plenului și nu invers, plenul la dispoziția comisiilor.

Spune foarte clar că articolele acestea și activitatea comisiilor nu trebuie să cauzeze tergiversarea discutării unor probleme stringente, și problema baronizării României este o problemă de maximă stringență în România.

De aceea, fără a continua și fără a vă cita din Decizia Curții nr. 209/2012, pe care am invocat-o și din care s-a citat mai devreme, eu vă solicit să prelungim programul de dezbateri astăzi până la epuizarea punctului 10 de pe ordinea de zi. Inclusiv aceste discuții să le epuizăm și să le tranșăm prin vot.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Domnule Benga, vă rog.

 
     

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Aveți o solicitare de vot!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Trebuie să supuneți la vot ce am cerut!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Era domnul Benga. Solicitase...

Poate avea intervenție pe prelungirea programului de lucru, de asta... Nu m-ați lăsat să termin.

Domnule Leoreanu, doriți intervenție pe prelungirea programului de lucru? Nu.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am cerut prelungirea programului de lucru până la epuizarea punctului 101 de pe ordinea de zi. N-am spus până la 30, da? A fost o solicitare rezonabilă. Dar vă rog să dați un vot pe această chestiune. E obligatoriu să dăm un vot.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Márton Árpád. E lider care are dreptul.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Eu văd că se cam prelungesc aceste dezbateri și dacă noi dăm un astfel de vot pe un termen nedefinit, până la un punct oarecare din ordinea de zi, riscăm să ne prindă și mâine dimineață aici în Cameră.

Ca atare, eu vă propun un termen rezonabil de o jumătate de oră sau o oră, cum gândiți - eu sunt pentru o jumătate de oră -, după care să încercăm să dezbatem cât mai puțin și cât mai multe legi să le trecem în această jumătate de oră și poate atunci vom avea o activitate mai rapidă și eficientă. Că altfel, dezbatem ca să dezbatem!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, ca să înțeleg, propuneți prelungirea programului cu o jumătate de oră, dar această jumătate de oră să fie doar pentru dezbaterea solicitării Partidului Național Liberal sau toate legile? Și peste o jumătate de oră propunem o altă prelungire a programului de lucru, ca să...

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, domnule președinte, să încercăm să terminăm această dezbatere, după care, neexistând un consens al grupurilor parlamentare nici nu aveți ce supune votului, și trecerea în ordinea de zi începând cu pct. 1, pct. 2 și așa mai departe. Acolo unde ajungem, la ora 12,00 sistați discuțiile.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dumneavoastră ați cerut să prelungim dezbaterile până la pct. 10. Cred că toată lumea este de acord, după cum văd.

Domnul Márton Árpád, mai mult, a spus să prelungim dezbaterile nu până la pct. 10, dar să și limităm dezbaterile pe această solicitare cu introducerea pe ordinea de zi a unui PL-x care... Eu nu pot să o fac, că aș încălca Regulamentul și, mai mult, e desesizată Camera. (Vociferări.)

Supun votului propunerea domnului Stelian Ion, fiind liderul de Grup al USR, fiind prima, de a prelungi programul până dezbatem inclusiv pct. 10, fără să limităm discuțiile pe propunerea PNL.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

101.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

101.

Vot, vă rog.

 
   

Propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.

Mai avem propunerea domnului Márton Árpád. Indicați tot 101? Până acolo să ducem dezbaterile? Nu. Să limităm un timp...Vă rog mult.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Prelungirea dezbaterilor și a votului, evident, până la ora 12,00. Și unde am ajuns la ora 12,00, dați o jumătate de oră pauză și urmează votul final.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ne trezim din nou la ora 12,00 tot discutând de propunerea PNL de a introduce pe ordinea de zi. Sistăm dezbaterile pe această propunere? Aici era discuția. O jumătate de oră.

Domnul Varujan Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Nu intenționam să iau cuvântul, dar atât politicianism nu am văzut în viața mea. Și știm foarte bine cu toții despre ce este vorba.

În realitate, sunt două subiecte care nu suportă amânare absolut deloc. Și ele sunt bugetul Camerei Deputaților și Legea de abilitare a Guvernului pentru a da ordonanțe. În rest, totul este un joc politic și atât.

Și noi pierdem vremea și riscăm să ajungem să nu votăm abilitarea Guvernului, de dragul unor jocuri politice în care fiecare încearcă să-și facă imagine în propriul electorat.

Eu vă propun să facem următorul lucru: să sistăm dezbaterile pe ordinea de zi aici și să discutăm categoric primele două puncte care sunt pe ordinea de zi, care sunt două puncte cu adevărat importante și să lăsăm după aceea, dacă mai e timp, putem să trecem și pe partea de politicianism. Dar acestea două dacă nu se votează astăzi avem o problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră.

Vă rog, domnule Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu cred că trebuie să sistăm dezbaterile la acest punct și poate supunem la vot separat, pe de o parte, sistarea dezbaterilor, și, după aceea, să hotărâm până la ce punct dorim să prelungim dezbaterile pe proiectele de pe ordinea de zi.

Prin urmare, vă solicit să supuneți votului sistarea dezbaterilor și ulterior să discutăm până la ce punct ajungem.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor pe... (Vociferări.) Sistarea dezbaterilor și prelungirea programului de lucru până la ora 12,00. (Vociferări.)

Eu nu pot prelungi punctul pentru două puncte programul de lucru. Trebuie să propun un timp. (Vociferări.)

Eu am și propunerea domnului Márton Árpád, ca să fie până la ora 12,00, care este exact pe Regulament.

Supun prima propunere, a domnului Márton Árpád, de prelungire a programului până la ora 12,00. Vot, vă rog.

 
   

Programul de lucru a fost prelungit până la ora 12,00.

271 de voturi pentru și 8 voturi contra.

Vă rog, domnule... Mai doriți? (Vociferări.)

Continuăm.

Intru pe ordinea de zi, da? Am acceptul de la toți liderii.

Supun votului dumneavoastră sistarea...

Voci din sală:

Nu, nu!

 
Discuții procedurale în legătură cu modificarea ordinii de zi.  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Grupul USR nu dorește, deci nu este consens.

Mă văd nevoit să supun votului dumneavoastră sistarea discuțiilor pentru introducerea pe ordinea de zi a PL-x 349/2019. Vot, vă rog.

   

148 de voturi pentru, 40 de voturi contra, 96 de abțineri. Au fost sistate dezbaterile.

Intrăm pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind...

(Domnul deputat Ilie Dan Barna solicită să ia cuvântul.)

Domnule Barna, vă rog, pe procedură.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

În acest moment lucrurile sunt foarte clare. Cel mai important proiect politic al societății românești, respectiv alegerea primarilor în două tururi, revenirea la această modalitate, pare să nu mai fie o prioritate a Parlamentului.

În acest moment solicităm Guvernului și premierului Ludovic Orban să-și angajeze răspunderea sau să emită ordonanță de urgență, pentru că românii au dreptul să-și aleagă primarii în două tururi.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi se pare corect.

Domnul Movilă Petru.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Partidul Mișcarea Populară a adunat de la cetățenii României peste un milion de semnături pentru proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.

E o problemă de normalitate și moralitate să avem primari aleși în două tururi, pentru că avem primari în comunități, care au fost aleși cu 10-15% voturi din lista completă a celor cu drept de vot din localitățile respective.

Avem un nivel de performanță al primarilor ca cel pe care îl vedem toți cu ochii liberi, îl vede media și din cauza faptului că nu există acest sistem de vot sau măcar un prag minim de voturi pe care fiecare primar să îl primească atunci când este ales primar într-o comunitate.

Și Partidul Mișcarea Populară va solicita Guvernului Orban să-și asume răspunderea pentru a emite ordonanțe privind alegerea primarilor în două tururi.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Ponta Victor-Viorel.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că am făcut un lucru bun azi în Parlament, că am lămurit pentru toată lumea care vrea să înțeleagă. Domnul prim-ministru Orban a aruncat pisica moartă cu alegerile în două tururi în Parlament. Azi i-o aruncăm înapoi. Dacă chiar vrea aceste lucruri, le poate face, fără să mai arunce, să mai plimbe pisica prin alte părți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt dezbateri pe un lucru care deja a fost....

Pe procedură...

Domnul Márton Árpád e primul și pe urmă pe procedură. Și nu mai sunt intervenții.

(Domnul deputat Tudor-Vlad Benga solicită să ia cuvântul.)

Domnule Benga, dacă aveți pe altceva?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

După cum știți, conform Regulamentului dumneavoastră, trebuie să-l chemați la ordine pe acel deputat care vorbește despre cu totul altceva decât este pe ordinea de zi și să-i luați cuvântul.

Dacă s-a votat sistarea discuțiilor pe tematica cu alegeri, înseamnă că voința Parlamentului a fost sistarea discuțiilor, adică a majorității. Eu n-am votat pentru sistarea discuțiilor - să fie clar -, dar așa s-a decis.

Ca atare, vă rog să trecem la ordinea de zi.

Dar, dacă nu, pot să dau, pentru stimații noștri colegi liberali, care susțin tare că trebuie să respectăm deciziile Curții Constituționale - cu care sunt de acord, domnule deputat Andronache, sunt de acord -, dar pot să citesc din această Decizie nr. 51/2012, care spune, și pentru Parlamentul României, general obligatoriu, că trebuie să ne ținem de această decizie a Curții Constituționale.

Deci, dacă s-ar sista discuția pe această tematică, trecem la ordinea de zi, punctul 1 de pe ordinea de zi. Dacă nu, dați-mi voie să citesc o parte din această decizie a Curții Constituționale, să înțeleagă și colegii noștri liberali, dacă vor să respecte Constituția, ce trebuie să respecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Pe procedură am înțeles că interveniți.

Domnul Andronache sau domnul Roman? Cum doriți.

 
     

Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală):

Mai eram și eu.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură.

Vă rog, domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Foarte scurt.

Domnule președinte,

Eu doream să solicit retrimiterea la comisie - termen, 30 de minute - Proiectul de abilitare a Guvernului. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ce s-a întâmplat?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, rugămintea este să retrimitem la Comisia juridică și Comisia pentru buget, finanțe abilitarea Guvernului. Cu termen de 30 de minute sau 15 minute, cât se dorește.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, eu zic un termen mai scurt. Ca să revină până în program.

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman:

15 minute, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

15 minute. Bine ar fi să mergeți la Biroul permanent. E sala cea mai aproape. Să rediscutați.

Domnule ministru, cred că cel mai bine la Biroul permanent, ca s-o putem discuta și da vot. Da? Să vină raportul.

Voci din sală:

Supuneți votului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da. Vă supun votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

 
   

255 de voturi pentru, 6 voturi contra, 5 abțineri.

 
Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 654/2019). (aprobarea cererii de retrimitere la comisii și de desfășurare a lucrărilor comisiilor în paralel cu plenul)  

Vă rog, domnul lider.

   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Apropo de lipsa de experiență. Dați-mi voie să dau o mână de ajutor colegilor liberali...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog. Vă rog, domnule lider, vă rog.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... și să... să...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încet.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... să vă solicit să supuneți votului acceptul Camerei Deputaților, ca cele două comisii, respectiv Comisia juridică și Comisia pentru buget, finanțe, să lucreze în paralel cu plenul și să dezbată PL-x 654/2019, în cele 15 minute acordate comisiei.

Așa se respectă întreaga procedură.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

 
   

148 de voturi pentru, 61 de voturi contra, 37 de abțineri.

Domnule lider, vă rog, veniți până la mine. (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Alfred-Robert Simonis.)

Domnule Roman, este vorba de abilitare. Nu a fost pentru suplimentarea ordinii de zi.

A avut dreptate domnul...

Nu, domnul Simonis a avut dreptate.

Dar, dacă vreți, repet votul și votăm și noi contra. Nu e nicio problemă. Lăsăm Guvernul fără abilitare. N-am nicio problemă. Cum hotărâți dumneavoastră, sunteți majoritari.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020 (PHCD 64/2019). (rămas pentru votul final)  

1. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020; PHCD 64/2019.

Un chestor sau președintele comisiei. Cine are cuvântul?

Vă rog, domnule președinte al comisiei.

Domnul Lazăr, da? Da.

Prezentarea raportului.

   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020.

Cu adresa nr. 1487 a Biroului permanent din 11 decembrie 2019, Secretarul General al Camerei Deputaților a transmis, pentru examinare și avizare pe fond, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020, aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților, în ședința din 11 decembrie 2019.

În urma examinării Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020, în ședința din 17 decembrie 2019, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât ca proiectul de hotărâre să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului în forma prezentată.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Leoreanu, vă rog, chestorul Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de buget pentru Camera Deputaților asigură și funcționarea și desfășurarea investițiilor deja începute. Drept pentru care noi vom vota bugetul Camerei Deputaților. A fost analizat și Grupul Partidului Național Liberal va vota acest buget.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

La titlul proiectului de hotărâre. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat.

La preambul, obiecții? Nu. Adoptat.

La art. 1, obiecții? Nu.

La art. 2, obiecții? Nu.

La art. 3, obiecții? Nu.

La art. 4, obiecții? Nu.

La art. 5, obiecții? Nu.

La art. 6, obiecții? Nu.

La Anexa nr. 1? Nu.

La Anexa nr. 2? Nu.

La Anexa nr. 3? Nu.

Am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 124/2019). (rămas pentru votul final)  

Abilitarea e sub rezerva venirii raportului.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 124/2019.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează dezbaterea.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României. Nu este.

Are cuvântul reprezentatul comisiei de fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

A, a venit și de la Guvern.

Vă rog, scuzați-mă, nu v-am...

Chiar îmi cer scuze.

   

Doamna Ioana-Felicia Constantin (secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale):

Bună ziua!

Cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să vă prezentați.

 
     

Doamna Ioana-Felicia Constantin:

... de urgență a Guvernului...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă, vă rog frumos să vă prezentați. Și funcția pe care o aveți.

 
   

Doamna Ioana-Felicia Constantin:

Sunt Ioana Constantin, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Având în vedere obiectul de reglementare, proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține ordonanța în forma inițială.

Cu privire la amendamentele care vor fi prezentate de Comisia pentru muncă de la Cameră. Nu suntem împotriva măsurii, ca principiu. Nu suntem împotriva acestei măsuri, în ceea ce privește creșterea alocațiilor, însă credem că este necesară o dezbatere mai aplicată în ceea ce privește resursele. Pentru că discutăm despre dublarea fondurilor. (Vociferări.) Dublarea alocațiilor, adică dublarea fondurilor.

Am văzut ce s-a întâmplat la începutul ședinței, în ceea ce privește retrimiterea la comisie. Credem că este nevoie de o discuție mai amplă pe acest subiect. Nu suntem împotriva măsurii, o înțelegem ca fiind necesară. De altfel, și ordonanța, la bază, prevede acest lucru.

De aceea, în continuare, comisia va intra pe amendamente, pe dezbateri.

Repet, nu suntem împotriva măsurii.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă secretar de stat, vă rog frumos să vă referiți la activitatea Guvernului. Nu încercați să faceți activitatea...

 
   

Doamna Ioana-Felicia Constantin:

Ordonanța de urgență este susținută, la bază, de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, nu intrați pe procedură.

Am înțeles, dar nu susțineți mărirea alocațiilor. Sau nu...

 
   

Doamna Ioana-Felicia Constantin:

Nu, ceea ce vă spun este că nu suntem împotriva măsurii, dar... (Vociferări.)... dar discutăm despre bugetul de stat deja croit și despre faptul că peste noapte au apărut ieri în comisie aceste amendamente și era necesară o dezbatere...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun, am înțeles.

 
     

Doamna Ioana-Felicia Constantin:

... o dezbatere mai amplă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să nu ne mai... certați așa tare. (Rumoare.)

Am înțeles. E o situație...

Dumneavoastră susțineți o situație semi-gravidă. Am înțeles.

Domnul Suciu, vă rog.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Nu, raportul, prima dată.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Raportul.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să fie ultima oară când un secretar de stat vine să ne certe, în fața plenului, aici.

Și vă rog să luați atitudine, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 care prevede modificarea și completarea Legii nr. 61/1993, precum și modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, urmărindu-se majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii, începând cu drepturile aferente datei de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2019, precum și acordarea alocației de stat pentru copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, în cuantumul prevăzut de Legea nr. 61/1993.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în data de 11 martie 2019.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule președinte, vă rog frumos, fiind procedură de urgență, să propuneți și timpii de dezbateri, să-i supun votului.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Pentru că sunt mai multe proiecte pe ordinea de zi, 3 minute sunt suficiente.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră propunerea președintelui comisiei - timpul de dezbateri.

Vot.

 
   

169 de voturi pentru, 45 de voturi contra, două abțineri. Timp de dezbatere.

Dacă din partea grupurilor?

Inițiatorul, Guvernul...

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Suciu Daniel, vă rog frumos.

Vă rog să nu ocupați toate cele 3 minute, să aibă toți colegii timp.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O să-mi asum de la bun început să generez un drept la replică.

Oare domnul Robert Sighiartău este în sală? Pentru că acest subiect are legătură și cu momentul lui de glorie, de acum mai puțin de câteva luni.

Așadar, o să vă rog să-mi dați posibilitatea să citez exact dintr-o expunere de motive, tocmai pentru mărirea alocațiilor: "Vin înaintea dumneavoastră cu un amendament. Un amendament susținut nu numai de Partidul Național Liberal și de mine, un amendament susținut de peste 32.000 de semnături online pe care le-am adunat în ultimele 3 zile și un amendament susținut de peste cei 4,3 milioane de copii care trăiesc în România. Avem o alocație de 84 de lei. Asta înseamnă 2 lei/zi - o bătaie de joc. O bătaie de joc, pentru că în Uniunea Europeană ne situăm pe ultimul loc - și acolo am rămas. Asta, având în vedere că din punct de vedere demografic stăm extrem de prost. În acest context, vă cer respectuos, în numele copiilor și al viitorului României, să votați acest amendament. Nu aveți absolut nicio scuză să nu votați acest amendament. Viitorul copiilor nu se negociază! Tăiați din pensiile speciale și dați copiilor alocații! Dați copiilor alocații!".

Stimați colegi, la momentul elaborării bugetului pe anul în curs, un amendament care prevedea mărirea alocațiilor a trecut prin votul dumneavoastră, al Parlamentului. Și atunci, doamnă ministru- secretar de stat, bugetul era croit. Dar nu poate fi valabil ceva acum câteva luni vizavi de situația copiilor din România și astăzi să nu mai fie valabil.

Și, poate, stimați colegi din opoziția de ieri și din puterea de astăzi, vă veți învăța că pe subiecte sensibile și de impact nu vă puteți juca.

Astăzi, Partidul Social Democrat susține cu tărie dublarea alocațiilor, așa cum am prezentat în amendament, ieri, în comisie.

Și, stimați colegi de la Partidul Național Liberal, nu aveți nicio scuză și ține de competența guvernamentală să găsească soluții pentru acest subiect.

Noi am făcut-o, când în plen ați mărit alocațiile. Vă provoc să găsiți soluții, pentru că - nu-i așa? - dumneavoastră sunteți extrem de competenți. Acum să vă vedem!

Revin și vă mai citesc exact cu ceea ce a încheiat - și o să fac puțină modificare. PNL sper că nu va vota împotriva majorării alocației copiilor.

"Să vă fie rușine, încă o dată! Să vă fie rușine că vă bateți joc de viitorul copiilor!"

Aștept să nu vă fie rușine de votul dumneavoastră de astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Băișanu.

Nu, îmi pare rău.

Domnule Băișanu, trebuie întâi liderii de grup.

Domnul Ponta.

Neafiliații, după.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această discuție despre mărirea alocațiilor nu e nouă, nu e ceva nou, și cred că ar trebui să procedăm de fiecare dată la fel.

Spunea Guvernul că s-a făcut bugetul și nu mai pot fi puși banii.

Vă reamintesc că în 2015 Legea privind dublarea alocațiilor - și vreau să recunosc că a fost o inițiativă liberală, atunci, în opoziție - s-a votat în luna mai. Eram prim-ministru, am venit imediat de la Guvern, la Parlament și am spus că pentru alocații pentru copii găsim întotdeauna bani. Domnul președinte Iohannis a promulgat legea pe 1 iunie, de Ziua copilului.

Deci, povestea aceasta, că acum se face bugetul și...

Cred că este corect, atunci când în 2015 ați procedat bine, cerând dublarea alocațiilor, eu, ca prim-ministru, am procedat corect și le-am inclus imediat în rectificarea bugetară, domnul președinte Iohannis a procedat corect și a promulgat imediat legea.

Nu văd de ce în 2019 vă răzgândiți.

Cred că și astăzi trebuie să votăm pentru.

Sunt convins că un prim-ministru, domnul Orban, așa cum am făcut eu în 2015, găsește resursele bugetare. Sunt convins că domnul președinte Iohannis, cum a făcut pe 1 iunie 2015, va promulga și acum legea.

Și vă rog frumos să fim serioși atunci când facem ceva.

Vă mulțumesc.

Vom vota pentru. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Seidler Cristian, vă rog, Grupul USR.

Vă rog.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Nu, întâi domnul lider și pe urmă interveniți pe procedură, imediat.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Așa cum s-a întâmplat și cu fondul de pensii, vorbim acum de bani pentru alocațiile pentru copii, în același mod. Folosind, noi, ca instituție, Parlamentul, în scopuri politice, partinice, alocațiile pentru copii.

Vă aduc aminte că data trecută, la anterioara mărire, aceasta s-a făcut reușind să rămânem în limita de 3% excedent din PIB, în timp ce, de data aceasta, impactul bugetar măsurându-se aproximativ 2% din PIB, dacă această măsură ar fi adoptată, am ieși din limita de 3%, cea care este prevăzută într-un tratat internațional pe care România l-a semnat.

Așadar, folosiți în scopuri politice, fără niciun calcul, decât unul cinic, politicianist, alocațiile de stat pentru copii.

Dacă acuzați PNL, dragilor, dragi colegi de la PSD, că ar fi avut o măsură populistă data trecută, acum înseamnă că vă asumați că sunteți de două ori mai populiști, măsurat în valoarea absolută în lei.

Așadar, nu este decât un joc politic, populist contra populist, desconsiderând de fapt copiii. De fapt, nici nu-i luați în seamă. Tot ce vă interesează este cum să trageți pe spuza voastră politică, dar în același timp să fim absolut iresponsabili cu bugetul țării. (Aplauze. Vociferări. Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, domnul Ponta.

Oricum o să iau și eu cuvântul, că n-am spus decât doamnei.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doar pe procedură.

Știți, înainte să scrii o carte trebuie să înveți alfabetul.

Îmi pare rău, nu există excedent din PIB. (Aplauze.) E o prostie. E ceva îngrozitor. (Aplauze.) Nu credeam. (Rumoare..) Excedent din PIB! (Aplauze. Vociferări.)

Excedentul poate fi bugetar.

În cazul de față, dumneavoastră voiați să vorbiți despre deficit bugetar, nu despre excedent. Adică nu se ia, se dă, mă rog. Deci, o bulibășeală generală.

Alocațiile nu sunt 2% din PIB.

Și doamna Turcan a zis că sunt 9 miliarde de euro, dar a confundat euro cu leii. Dumneavoastră confundați PIB-ul cu bugetul și 2% cu 0,2%.

Deci, vă rog mult de tot, când vorbim în Parlament să știm despre ce vorbim, că batem câmpii. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit o pauză de consultări de 3 minute.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pauză. Lideri. Între lideri.

Da, vă rog.

Oricum, proiectul trebuie, chiar dacă depășim... Proiectul trebuie finalizat, că suntem în dezbaterea lui.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Am vrut, doamnă Turcan, să vă dau cuvântul. Nu e nicio problemă. (Consultări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun. Haideți să continuăm.

Trecem la...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Da, doamnă Turcan, vă rog.

Doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

O să vă rog, dacă se poate, două minute de atenție, cu maximum de responsabilitate. (Rumoare.)

Nu vă solicit decât două minute de atenție, cu maximum de responsabilitate. Sper că nu este prea mult, acum, când oamenii privesc spre noi și așteaptă foarte multe lucruri de la noi.

Acum suntem în următoarea situație. Punctul pe care îl dezbatem pe ordinea de zi este acela al dublării alocațiilor pentru copii, în condițiile în care Guvernul actual, de la 1 ianuarie, urmărește indexarea acestor alocații cu rata inflației, după ce ele au fost dublate de Partidul Național Liberal.

Doi. Este ultima ședință a Camerei Deputaților, cu excepția celei pe care sper să o facem pentru bugetul de stat pe anul viitor, ultima ședință în care Camera Deputaților poate să decidă și următoarele lucruri:

1. Abilitarea Guvernului pentru ca în perioada vacanței parlamentare să poată să muncească. Dacă n-o votați, nu este absolut nicio problemă, Guvernul va da ordonanțe de urgență și va convoca Parlamentul în sesiune extraordinară, pentru că vrem să muncim. E la latitudinea dumneavoastră dacă doriți să aveți acest proiect de lege votat sau nu.

Al doilea proiect însă era unul care ține de bugetul Camerei Deputaților, care ar fi putut fi necesar în condițiile în care pregătim bugetul de stat pentru anul 2020. (Vociferări.)

Dacă doriți, bine - mă refer la votul final. (Vociferări.)

Vă rog să nu mă întrerupeți.

Dacă doriți, bine, dacă nu, nu.

Dumneavoastră ce ați făcut acum? Ați solicitat să ajungem la dezbaterea Proiectului privind dublarea alocațiilor, care ar conduce la un deficit de 5% din produsul intern brut, ceea ce ar conduce... (Vociferări.)... ceea ce ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe, fonduri europene sistate, creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare, pentru că economia nu are de unde să susțină lucrul acesta.

Și, în timp ce dumneavoastră doriți să dezbatem acest proiect, ați convocat în paralel o comisie, care nici măcar n-a avut cvorum, pentru că nu v-ați trimis oamenii, îi țineți aici, în sală, pentru a merge pe repede înainte și a face niște lucruri într-un stil pur politicianist, încercând să blocați majoritatea parlamentară, acum formată în jurul Partidului Național Liberal, de a avea pentru anul viitor un buget rațional, un buget care să-ți dea credibilitate și predictibilitate, să aduci investitori și să poți să folosești fondurile europene.

Este decizia dumneavoastră ce veți face cu aceste proiecte de lege. Însă, vă rog, respectați procedurile parlamentare. Nu putem să facem o dezbatere parlamentară pe un proiect atât de important în timp ce dumneavoastră trimiteți parlamentari în altă sală, să facă o comisie pe care dumneavoastră o boicotați.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă Turcan...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Este ceva anormal.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... i-am trimis cu votul dumneavoastră, al PNL.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Așadar, vă rog foarte mult...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă dau scorul votului.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog foarte mult, haideți să ajungem la sesiunea de vot. Gândiți-vă o dată în plus dacă aruncați țara în aer sau dacă doriți să dăm un semnal de responsabilitate.

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul lider, vă rog.

   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule președinte,

Vă solicit să supuneți votului prelungirea programului de lucru până ce Comisia pentru buget ș Comisia juridică vor aduce raportul pentru abilitarea Guvernului.

Și vă spun, în acest moment, că o parte dintre colegii mei, membri în Comisia pentru buget, finanțe și Comisia juridică, își doresc să rămână în sală până la dezbaterea acestui proiect, pentru că își doresc foarte tare să susțină dublarea alocațiilor pentru copii. (Aplauze.)

Odată ce acest proiect este epuizat, dezbaterile pe acest proiect sunt epuizate, colegii mei se vor ridica și vor merge la cele două comisii pentru a da raportul pentru abilitarea Guvernului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Prelungirea programului până ce vine raportul de la cele două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Vot.

(Doamna deputat Cosette-Paula Chichirău solicită să ia cuvântul.)

Sunt în procedură de vot. OK.

 
   

283 de voturi pentru, două voturi contra.

S-a aprobat prelungirea programului de lucru până terminăm și abilitarea.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 124/2019). (rămas pentru votul final)  

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Pe procedură, da?

   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Este despre ședința de care vorbea colegul - Comisia pentru buget și Comisia juridică.

Am fost în sala de ședință, numai că nu era niciun coleg de la PSD, prezent. Așa că vrem să avem ședința asta sau nu vrem să avem ședință? (Vociferări.)

Domnul președinte era acolo, dar ceilalți colegi nu erau. Un membru din câteva zeci nu e OK. Deci, vreau să știu dacă avem ședința aceasta sau nu avem ședința aceasta. Pentru că noi ne-am dus.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Tocmai a explicat liderul de grup, adineauri.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Ați convocat-o...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... că vrea să treacă acest proiect și...

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

... și n-ați venit în sală. Deci, trebuie să știm dacă merge doar opoziția acolo.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Noi suntem opoziția, doamnă. Dumneavoastră ați votat Guvernul, sunteți la putere. (Aplauze.) Aveți o problemă de percepție. (Aplauze.)

Vă rog, domnul Vîlceanu, vă rog.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a vă spune că atunci când vorbim de termeni inventați, economici - că tot avem foști prim-miniștri în sală -, să ne aducem aminte de exact taxa pe stâlp, care nu exista până să n-o inventeze un Guvern inovativ, da?

Pe de altă parte...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vorbiți... noi suntem la Proiectul de Lege cu alocațiile.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Vorbesc și de acesta.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da. Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Pe de altă parte, vorbim despre un proiect prin care dumneavoastră ați inventat pokerul parlamentar. Vreți să faceți dublarea dublării, da? Veniți cu ordonanță de urgență, da, în Comisia pentru muncă, prin care PNL a dublat alocațiile, anul trecut, care, atenție, au costat două miliarde, 2,1 miliarde.

Ceea ce vreți dumneavoastră astăzi costă de 3 ori mai mult, da?

Și îmi pare rău că văd foști prim-miniștri care pur și simplu vin la acest microfon și se fac de râs în halul ăsta. Și văd foști miniștri, da, care, de asemenea, au uitat ce înseamnă responsabilitate.

De la dumneavoastră, domnilor de la PSD, nu mă așteptam la responsabilitate, că știu că nu o aveți, nu există așa ceva, da?

Dar mă așteptam să văd o minimă, o minimă idee de responsabilitate de la foști prim-miniștri sau foști miniștri, da, care au fost în Guvern și știu ce e acela buget.

Și atunci vă spun așa. Dumneavoastră veniți și ne spuneți să găsească Guvernul bani. Iar eu vă întreb pe dumneavoastră următorul lucru - de unde vreți să luăm banii aceștia? Alegeți! De la spitale? De la școli? De la salarii? De la pensii? De la ISU? De unde?

Veniți și spuneți-ne de unde să luăm banii aceștia, și de acolo îi luăm și facem dublarea dublării. Da? Așa cum vreți dumneavoastră. (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

PMP.

Domnule Popescu, suntem în procedură de urgență.

Liderul de grup. (Vociferări.)

S-au sistat. Un vorbitor de grup.

Domnul de la PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PMP cere retrimiterea la comisie pentru ca în paralel cu această procedură să dăm vot final pe Legea privind reducerea numărului de parlamentari la 300, astfel încât din banii economisiți de acolo să putem să dublăm alocațiile pentru copii.

Vă rog să supuneți votului, pentru că deja este în dezbatere.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

S-a supus votului scoaterea ei de pe ordinea de zi.

Domnul...

De la USR s-a vorbit.

Dacă mai este...? (Vociferări.)

A fost supusă votului scoaterea de pe ordinea de zi. Suntem... (Vociferări.)

Ce să scot?

În timpul dezbaterilor, dacă nu ne convine unde duc dezbaterile, supunem votului scoaterea? Este exclus așa ceva.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Cred că am un comportament corect, normal și colegial.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect, dar nu-mi cereți ceva ilegal.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Grupul PMP v-a făcut o propunere în conformitate cu Regulamentul Camerei și vă rog să supuneți votului propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu. La început, nu în timpul dezbaterilor. Fiindcă nu mă tem de niciun vot, dar eu nu vreau să încalc Regulamentul. (Vociferări. (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Emil-Marius Pașcan.)

Nu este adevărat. Liderul de grup are acest drept, la început, când vine pe ordinea de zi. Nu aveți voie în timpul dezbaterilor. (Vociferări.)

Din partea UDMR sunt două solicitări. Cine dorește să ia cuvântul?

Domnul Biro Zsolt-Istvan, vă rog.

Din partea Grupului UDMR, cine dorește să ia cuvântul? Sunt două solicitări și pot să dau cuvântul.

Domnul Magyar Loránd-Bálint?

Nu mai vrea nimeni. Am înțeles.

Domnul Băișanu, de la neafiliați. În rest, de la toate grupurile au luat cuvântul.

Haideți, domnule Băișanu. Țara, pe umerii dumneavoastră.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să-mi exprim un punct de vedere care să ducă la limpezirea lucrurilor și la ceea ce se întâmplă în momentul de față în Parlamentul României.

Aș începe rugându-i pe colegii de la PNL să se abțină de la orice comentariu și de la orice scuză privind imposibilitatea dublării alocațiilor pentru copii. E rușinică! E rușinică! (Aplauze.) Asta le va face rău în continuare.

Să înțeleg că până acum Domniile Voastre, când nu făceați Domniile Voastre bugetul, când nu dumneavoastră făceați rost de bani, ați vrut să puneți în cârca PSD o mare greutate, și anume de a mări alocațiile pentru copii. Ați făcut-o atunci când erați în opoziție. OK, PSD a reușit, a scos banii, a mărit și a dublat alocațiile copiilor. (Aplauze.)

Rușinos însă a fost că PSD n-a intuit chestiunea asta și n-a înțeles că alocațiile copiilor trebuie mărite în permanență. Ei, acum, asta e.

Dar revenind, acum, când sunteți la guvernare, vă comportați ca Ceaușescu. O să începeți să ne tăiați și rația la pâine, și rația la salam, și rația la lapte, pentru că, cică, nu sunt bani. OK.

N-ați știut că nu sunt bani când ați venit la guvernare? Sau ați crezut că veniți la guvernare și o lălăiți? (Aplauze.) O dați din una în alta, guvernanți, vă puneți oamenii pe funcții și atât.

Nu, domnule, guvernare înseamnă responsabilitate, guvernare înseamnă patriotism, guvernare înseamnă să vii în acest Parlament să propui legi, să le votezi, în sprijinul României și pentru binele României, indiferent de consecințe.

A, vă gândiți la ce-o să se întâmple dacă mai luați voturi, dacă nu mai luați voturi? Nimeni n-ar trebui să se gândească la voturi. Ar trebui să vă gândiți numai la viitorul acestei țări. Iar viitorul acestei țări începe de la copiii noștri.

Am să vă dau un exemplu. Bugetul este de 2%...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să încheiați.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Bugetul pe armament, al Armatei, este de 2%, da? Cumpărăm rachete, avioane, bombe, pistoale, parcă mâine ar începe al treilea război mondial.

Nu începe, domnule, niciun război. Nu sunt antagonice cele două bugete, pentru copii și pentru Armată. Dar dacă avem, obligați fiind de NATO, avem de gând să mărim și să ținem la 2% bani în buget pentru cumpărare de avioane, ar trebui să găsim și bani puțini pentru acești mulți copii ai României care au nevoie de bani.

Un pușcăriaș care a greșit stă în pușcăriile din România și primește de la statul român undeva la 3 mii și ceva de lei pe lună - da? -, iar un copil, 150 de lei. Mi se pare normală nu o dublare, ci o triplare sau chiar mai mult a acestor alocații pentru copii.

Să o facem astăzi, pentru că sunt foarte mulți copii necăjiți în România. Hai să ne gândim la ei, nu la vulturi...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm frumos să finalizați.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

... și nu la bugetul pe care nu-l puteți acoperi.

Ați venit la guvernare, acoperiți bugetul, faceți rost de bani și guvernați România așa cum ați promis, nu așa cum ați mințit! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Băișanu, vă mulțumim mult.

Dar eu v-am spus că nu votați Guvernul.

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din nou n-aș fi vrut să iau cuvântul în marea asta de politicianism, dar aici s-a spus un lucru pe care nu putem să-l trecem cu vederea. Alocarea la 2% pentru bugetul Apărării nu este că suntem cu mâna la spate, forțați de NATO. În NATO noi am vrut să fim. Este o obligație pe care noi ne-am asumat-o și este foarte bine că facem lucrul acesta.

Nu vreau să vă reamintesc cât de importantă este apartenența noastră și la NATO și la Uniunea Europeană. Cu lucrurile acestea nu se glumește. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt observații?

Dacă la amendamente, de la 1 la 9, sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final.

Vă rog, Comisia juridică, așteptăm raportul.

Deci, facem o pauză până vine raportul? Fiindcă e de respingere și să vedem cum hotărăsc... (Vociferări.)

Păi, nu mai avem nimic la dezbateri. (Vociferări.)

Păi, nu pot dezbate. Raportul...

Mai veniți cu ce avem pe ordinea de zi.

Nu, nu, liderii de grup, vă rog, puneți-vă...

Vă rog, Comisia juridică și Comisia pentru buget, vă rog, de urgență, pentru abilitarea Guvernului.

Doamna Carmen Mihălcescu este?

Vă rog frumos, veniți.

 
  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (Pl-x 15/2019/11.11.2019). (rămasă pentru votul final)  

După o scurtă pauză

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

4, 10 și 11 de pe ordinea de zi. Celelalte nu au raport.

Vă rog.

Doamna Carmen Mihălcescu...

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 15/2019/11.11.2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea comisiei de fond, domnul deputat Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii, vă rog, prezentarea raportului.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în dezbaterea unei cereri de reexaminare. Avem în discuție o lege care a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, respectând prevederile art. 75, 76 alin. (1) din Constituția României.

A fost transmisă spre promulgare Președintelui Românei, care s-a adresat Camerelor pentru o reexaminare, aducând în discuție câteva elemente, din care am să rețin doar faptul că s-a solicitat reexaminare privind neîngrădirea ANRE de către nicio altă autoritate, raportul anual de activitate al ANRE, de asemenea, atribuțiile președintelui ANRE, precum și modalitățile de revocare a membrilor Comitetului de Reglementare, punându-se în discuție exercitarea funcției cu gravă neglijență, care are ca urmare perturbarea semnificativă a sectoarelor sau a piețelor de energie electrică, termică sau a gazelor naturale și încălcarea gravă sau îndeplinirea cu rea-credință a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență de către membrii Comitetului.

De asemenea, Președintele a solicitat să se reanalizeze modalitatea în care ANRE ar putea aviza studiile de fezabilitate, precum și modul de implicare al altor autorități centrale asupra autonomiei, independenței și dreptului de avizare al ANRE pentru acte normative.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare formulate de Președintele României, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului cu amendamente admise și respinse.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Roman, domnule lider, veniți.

Domnul Bumb, vă rog.

Dezbateri, da?

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cererea de reexaminare a fost pe deplin justificată, pentru că activitatea ANRE este foarte importantă, și Legea nr. 33 care stabilește atribuțiile ANRE trebuia modificată pentru că au apărut câteva inadvertențe care aveau implicații asupra întregii populații, atât asupra abonaților casnici, cât și asupra celor industriali.

Și, de aceea, sunt câteva amendamente - și aș vrea ca toată lumea să fie în cunoștință de cauză în momentul în care votează această lege.

Prima chestiune a fost legată de activitatea ANRE, care nu va fi îngrădită de nicio altă autoritate, doar în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor de reglementare. Pentru că nu există instituție să nu se supună niciunui control. Ceea ce înseamnă că își menține pe deplin autonomia în ceea ce privește reglementarea atât în domeniul energiei electrice, cât și a gazelor.

A doua chestiune. Raportul anual al ANRE trebuie să cuprindă și execuția bugetară, precum și să fie prezentat până la 31 iulie, în loc de 1 noiembrie. Pentru că ANRE este sub control parlamentar, iar în raportul anual, pe care îl prezenta de fapt cu un an în urmă, nu era cuprinsă și execuția bugetară.

A treia chestiune. ANRE poate să cumpere, să închirieze sau să construiască un sediu central. Am fost cu toții de acord, pentru că este o instituție foarte importantă care în mod cert va reglementa piața energiei electrice și a gazelor pe o perioadă îndelungată și are nevoie de un flux tehnologic normal și de condiții optime în care să-și desfășoare activitatea.

A patra chestiune este una dintre cele mai importante chestiuni care au fost reglementate. Parlamentul poate să revoce din calitatea de membru al Comitetului de Reglementare pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, care poate perturba piața energiei electrice sau a gazelor, și pentru exercitarea cu rea-credință a funcției în luarea deciziilor în Comitetul de Reglementare. Iarăși era o chestiune, pentru că fără această chestiune introdusă cei 7 membri ai Comitetului de Reglementare erau intangibili.

Și, la urmă, avizele nu sunt date de președintele ANRE, ci de Comitetul de Reglementare al ANRE. Și mi se pare corect. Atât avizele, cât și punctele de vedere să fie emise de Comitetul de Reglementare.

PNL va vota această lege pentru că tot ceea ce a fost cerut în cererea de reexaminare ni se pare că s-a reglementat în mod optim. Și cred că aceste lucruri vor duce la o mai bună desfășurare a activității ANRE.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Prună Mădălina, vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de lege a fost îndelung discutat la Comisia pentru industrii și servicii. USR a avut o serie de amendamente care au trecut. Execuția bugetară va fi în raportul pe care ANRE îl va prezenta anual. Independența instituției este una foarte importantă în ceea ce privește activitatea de reglementare, însă celelalte activități trebuie să fie supuse unui control din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Însă cu ceea ce nu putem să fim de acord este ca ANRE să-și construiască din taxa aceea de 2%, instituită prin O.U.G. 114, un sediu.

Credem că ANRE poate foarte bine să închirieze acest sediu de pe piața liberă. ANRE nu trebuie să aibă în activitățile sale construirea unui sediu, activitatea sa principală fiind cea de reglementare.

Nu mai spun că construirea unui sediu, în general, generează niște costuri, din cauza achizițiilor umflate, care am văzut că de multe ori se practică în sistemul public. Și multe alte lucruri pe care n-am putea să le controlăm, deoarece această instituție, nu-i așa, este una autonomă și independentă.

De cealaltă parte, stimați colegi, nu pot să nu remarc, chiar astăzi, de la tribuna Parlamentului, faptul că la ANRE, în Comitetul de Reglementare, se află un domn, domnul Neacșu, care, la momentul votării sale, numirii sale de către Parlamentul României, avea o condamnare penală și nu era reabilitat.

CCR a amânat de 5 ori pronunțarea pe această speță, și domnul Neacșu se află încă în acea funcție. Practic, dumnealui este pe un rest de mandat, și acest mandat expiră în aprilie.

Este rușinos acest lucru. Și cred că Parlamentul României ar trebui să se sesizeze în cazul acesta și să discutăm acest lucru care, din punctul nostru de vedere, este unul de neacceptat.

USR se va abține de la votul pe acest proiect de lege.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Dacă la titlu? Nu.

La amendamentele admise.

De la 1 la 10? Nu.

De la 1 la 20? Nu.

La respinse sunt două amendamente. Nu.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții și pentru completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 585/2019). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 585/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul tot domnul președinte Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii. (Vociferări.)

A, e doamna Fădor. Cine e?

A, domnul deputat, vă rog.

Atât din partea Comisiei pentru administrație, cât și a Comisiei juridice, da?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Răzvan-Ion Ursu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 22 din Legea nr. 10/1995, în sensul că investitorii, persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții la construcțiile existente în sensul legii, au obligația de a realiza rețelele edilitare aferente, anterior emiterii autorizației de construire. De asemenea, se prevede ca operatorii serviciilor de utilități publice să aibă obligația de a obține autorizația de construire. Execuția lucrărilor de racordare se face în baza contractelor de execuție încheiate cu constructorii atestați și se realizează în termenele prevăzute în contractul de racordare.

Totodată, prin inițiativa legislativă, se propune completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991, în sensul ca autorizația de construire să se emită numai după realizarea drumurilor la strat de uzură.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru industrii și servicii, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege în ședința comună din 17 decembrie 2019.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 și amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ursu Răzvan-Ion? Ați vorbit.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnule Roman, doriți? La dezbateri, da? Sau procedură? Ce?

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Ca inițiator.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Inițiator? Am zis de la început, domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, prin această lege continuăm ceea ce am început cu Legea debirocratizării, unde simplificăm procedurile de autorizare. Preluăm practic normele de aplicare pentru funcționarea în bune condiții, de la 1 ianuarie 2020, a Comisiei de Acord Unic și practic rezolvăm și acea problemă, în sensul că branșamentele trebuie să fie în același timp gata cu bunul cumpărat de către un cumpărător de bună-credință, iar atunci când se face o stradă se lucrează așa cum trebuie, mai întâi se fac branșamentele, se introduc rețelele de utilități, se pune stratul de uzură, și apoi se eliberează autorizația de construire.

Mulțumesc colegilor cu care am lucrat pe acest proiect și în special deputatului Ursu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă nu mai sunt intervenții.

Dacă la titlu...?

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog. La amendamente admise sau respinse?

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

... pentru dezbateri generale.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, domnule...

Nu v-am văzut, m-am uitat. Sunteți foarte...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul a pornit ca o inițiativă foarte bună pentru debirocratizare. Problema este că la partea sancționatorie s-a umblat foarte mult și s-au micșorat drastic niște sancțiuni, ceea ce poate crea mari probleme pe viitor. Să construiești fără autorizație, să încalci o autorizație de construire și să fii sancționat cu o amendă foarte mică - unele amenzi au scăzut de 10 ori - este o chestiune inacceptabilă.

De aceea, votul nostru va fi abținere, pentru că proiectul are o parte bună, dar pe partea sancționatorie va putea genera un val de indisciplină în construcții, care este absolut inacceptabil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

(Domnul deputat Răzvan-Ion Ursu solicită să ia cuvântul.)

La amendamente admise? La care?

De la 1 la 10?

De la 10 la 20?

Marginal 10.

Vă rog.

 
   

Domnul Răzvan-Ion Ursu:

Comisia propune eliminarea amendamentului admis de la nr. crt. 10 din raportul comun deoarece este dublă reglementare.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, o să-l și citesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi, citiți, că trebuie supus votului.

 
   

Domnul Răzvan-Ion Ursu:

"La art. 36 pct. III, după lit. j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins: «k) executarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la documentația de execuție»".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să vă duceți și la ceilalți lideri, până supun votului.

Nu e de tehnică legislativă.

Bun. Supun votului dumneavoastră amendamentul.

 
   

219 voturi pentru, două abțineri. Amendamentul a fost modificat.

De la 10 la 20?

De la 20 la 31?

Dacă la respinse?

De la 1 la 10?

De la 10 la 11? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 654/2019). (rămas pentru votul final)  

A venit abilitarea, raportul?

Vă rog, proiectul.

2. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 654/2019; caracter ordinar; procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României.

Domnule ministru, vă rog.

   

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În comisie s-au luat în discuție, din nou, acele puncte care erau în dubiu, vizavi de Consiliul Legislativ, adică faptul că legiferăm pe legi care erau organice, noi susțineam că legiferăm pe aspecte neorganice. Până la urmă s-a ajuns la concluzia să retragem acele proiecte care erau discutabile și a rămas în unanimitate votat prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Raportul. Din partea Comisiei juridice sau a Comisiei pentru buget? Vă rog.

Vă rog, domnule deputat. Dunava, nu? De la Bacău.

 
   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 18 decembrie 2019 s-a decis retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în vederea unei noi examinări și a depunerii unui raport suplimentar.

În ședința menționată, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au decis, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar comun de adoptare a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La dezbateri? Nu la dezbateri?

Domnul Andronache, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

La dezbateri, domnule președinte.

La dezbateri generale.

Voi exprima punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

În opinia noastră, această lege de abilitare este necesară. Ea conține prevederi care se regăsesc și în alte legi anterioare de abilitare ale Guvernului, legi care au fost supuse controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate, arătând că pot fi făcute modificări în legile organice atât timp cât acele modificări nu vizează articole care au caracter organic, ci caracter ordinar. În sensul acesta a fost și proiectul de lege al Guvernului.

Însă dumneavoastră ați dorit - cei din Grupul parlamentar al PSD - să fim pentru prima dată mai catolici decât Papa și să eliminăm din prevederile legii de abilitare toate reglementările care, indiferent că au fost supuse anterior controlului de constituționalitate și au fost declarate constituționale, ar face referire la legi organice.

Am acceptat propunerile Consiliului Legislativ, care vizau această chestiune, făcând amendamente de eliminare, însă fac precizarea importantă că pentru domeniile care au fost eliminate din cuprinsul Legii de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe simple, Guvernul are în continuare posibilitatea de a reglementa pe calea ordonanțelor de urgență.

Vă mulțumesc.

Partidul Național Liberal va vota pentru proiectul de abilitare.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc..

Domnule Dunava, să veniți să propuneți timpii de dezbatere.

Și domnul Márton Árpád, pe urmă.

 
   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule președinte,

Propun ca timp de dezbatere 3 minute.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

 
   

268 de voturi pentru, 4 abțineri.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că tot ceea ce s-a întâmplat cu această lege de abilitare putea fi evitat dacă am fi revenit la normalitate, așa cum am propus la Biroul permanent, adică să fie sesizate acele 4-5 comisii, unde să vină ministrul de specialitate pentru aviz și să spună ce dorește să facă.

Mulțumesc că reprezentanții Ministerului Culturii, la întrebarea mea de ieri, în comisie, la ora 10,00, au putut să-mi dea informațiile de care aveam nevoie. Același lucru se putea întâmpla încă în patru comisii și se putea da un vot pe decizie și n-am fi stat aici pentru a retrimite, a face o ședință în plus.

Ca atare, am primit promisiunea că de acum încolo vom reveni la normalitate și pentru aviz vor fi sesizate toate comisiile care au un capitol în proiectul legii de abilitare.

V-aș ruga să vă țineți de cuvânt și, în primul rând, stafful care propune pentru Biroul permanent sesizarea comisiilor să o aibă în vedere pentru iunie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 10? Nu sunt.

De la 10 la 20? Nu sunt.

De la 20 la 30? Nu sunt.

De la 30 la 40?

De la 40 la 50?

Merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990 (Pl-x 440/2017). (rămasă pentru votul final)  

101. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990; Pl-x 440/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Năsui, vă rog.

   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur să vin la această tribună, să susțin o inițiativă bună pentru România, o inițiativă semnată de mai mulți colegi și susținută de mai mulți colegi din tot spectrul politic. Este o inițiativă prin care reducem birocrația. De multe ori votăm legi care-i ajută pe unii sau pe alții, pentru un grup sau pentru altul. De data aceasta este o înlesnire a înființării tuturor întreprinderilor din România. Practic, avem voie să înființăm acum un singur SRL în care să fim acționar unic. După acest proiect de lege vom putea avea mai multe. Avem limitări teribile și o birocrație teribilă la sediul social. Trebuie, de exemplu, chiar dacă nu desfășurăm activitate la sediu, să cerem permisiunea tuturor vecinilor cu care avem pereți comuni, sus, jos, dreapta, stânga, chiar dacă nu desfășurăm activitate; lucrul acesta îl schimbăm.

În alte țări, o înființare de întreprindere poate să dureze două ore și se poate face pe Internet, la noi durează minimum o săptămână și de obicei necesită să plătim și un avocat.

Vreau să mulțumesc în mod special, pentru că acest proiect de lege este posibil și a fost făcut posibil, domnului Sorin Lazăr, care a ajutat foarte mult cu toată procedura parlamentară, și sunt convins că va fi un proiect pentru care vom fi lăudați și pentru care românii, și mai ales mediul antreprenorial ne vor mulțumi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Felicitări!

Din partea comisiei? De la Comisia economică, da?

Domnule deputat, vă rog.

Gheorghe Șimon, da?

 
   

Domnul Gheorghe Șimon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990, retransmisă în vederea unei noi examinări în fond, cu adresa Pl-x 440/2017 din 19 martie 2019, înregistrată sub nr. 4c-1/303.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate și au întocmit raportul inițial din 6 februarie 2018, prin care au propus plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990, cu un amendament respins.

Potrivit dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 18 martie 2019, a hotărât să retrimită celor două comisii inițiativa legislativă menționată mai sus pentru o nouă dezbatere.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au reexaminat propunerea legislativă și documentele care o însoțesc pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 18 decembrie 2019.

Din totalul de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, participarea la ședință a fost în conformitate cu lista de prezență, iar din numărul total de 17 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au fost prezenți la dezbateri 11 deputați.

În urma reexaminării inițiativei legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul comun înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii societăților nr. 31/1990. Singurul amendament respins este redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun înlocuitor.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sigur... Final, da?

Dacă la dezbateri sunt intervenții? Nu.

Domnule Lazăr, doriți drept la replică, că domnul Năsui v-a spus numele? Nu.

Există un singur amendament respins.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea Muzeului Național Brătianu (PL-x 584/2019). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege pentru înființarea Muzeului Național "Brătianu"; PL-x 584/2019; caracter ordinar. Amendamente admise - 7.

Din partea inițiatorilor?

Domnul Știrbu Gigel. Vă rog. Tot dumneavoastră.

   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Vin în fața dumneavoastră cu rugămintea de a da un vot favorabil acestei inițiative legislative.

Prin acest proiect legislativ, Vila "Florica" devine ceea ce ar fi trebuit să fie, din '90 până astăzi, un muzeu național al liberalismului, un muzeu național care să le arate tuturor celor care vin după noi adevărata valoare a unui om politic, a unui om iubitor de țară.

Vila "Florica" este, putem spune, un loc încărcat de istorie, unde s-au luat decizii extrem de importante pentru această națiune. Putem spune că se identifică cu marile decizii ale acestei națiuni, care au condus la constituirea statului unitar român. O adevărată familie de oameni politici și iubitori de țară s-au născut și au trăit acolo.

Vă rămân îndatorat, atât eu, cât și toți cei care au semnat această inițiativă legislativă, dacă dumneavoastră, astăzi, vă veți da votul pe acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc și vă doresc, dacă nu ne mai vedem, doamnelor și domnilor, sărbători fericite!

La revedere!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Inițiatori?

Sunteți inițiator și dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog. Inițiator, da?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Vila "Brătianu" de la Florica reprezintă un simbol fundamental pentru istoria românilor și pentru ceea ce înseamnă procesul democratic al României, din ultimele 200 de ani.

Acolo, la Florica, în secolul al XIX-lea, în secolul al XX-lea, au fost, au trăit și au luat decizii majore pentru această națiune Ion C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Gheorghe Brătianu, Dimitrie Brătianu, Dinu Brătianu, Vintilă Brătianu, martirul Gheorghe Brătianu, în închisorile comuniste, frații Radu Nicolae și Alexandru Golescu, Eugeniu Carada, Barbu Știrbei, Titu Maiorescu...

Este foarte important ca noi să înțelegem astăzi de ce acest loc, unde altă dată brătienii se sfătuiau cu Regele Ferdinand, cu Regina Maria sau cu Barbu Știrbei asupra deciziilor fundamentale, este esențial pentru România. Pentru că noi astăzi am uitat ceea ce înseamnă să facem o politică națională, pentru că noi astăzi nu mai ținem cont de ceea ce înseamnă măsura în politică, despre care vorbea Ionel Brătianu. Astăzi, din păcate, noi ne afundăm într-un politicianism tot mai lipsit de valori, tot mai lipsit de sensuri și de viziune.

Să nu uităm că brătienii, înainte de orice, au pus interesul național și au pus patriotismul românesc pe primul loc.

De aceea, nu s-au dat în lături de la a se jertfi pentru această țară și de a lupta pentru valorile românești.

Să nu uităm, iată, Ion C. Brătianu, la 1878, a reușit să se lupte cu Bismarck, cu marele cancelar al Germaniei.

În 1919, Ionel Brătianu îi punea piciorul în prag lui Clemenceau și Woodrow Wilson.

Sunt lucruri pe care trebuie să le știe toată România și sunt lucruri pe care noi, nu doar noi, cei care suntem membri ai Partidului Național Liberal, ci noi toți, românii, trebuie să le păstrăm în memoria, în amintirea și în conștiința noastră. Pentru că memoria istorică, și nu doar istorică, memoria culturală a României face parte din ceea ce suntem noi, constitutiv, ca națiune. Iar Vila "Florica" este un loc fundamental pentru noi toți, românii.

Și nu înainte de a încheia, doresc să lansez un apel către Ministerul Culturii, să ia în calcul salvarea de la distrugere a așezămintelor culturale Brătianu, care se află în centrul Bucureștiului, lângă Piața Amzei, și care reprezintă moștenirea directă, politică și culturală pe care a lăsat-o Ionel Brătianu României.

Dragi colegi,

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bica Dănuț.

Inițiator, da? Vă rog.

(Doamna deputat Adriana Săftoiu solicită să ia cuvântul.)

Inițiatoare, da? De la? Nu, să terminăm cu inițiatorii. Mai e domnul Bica Dănuț.

Domnule Bica, vă rog. Inițiator. V-am văzut pe listă, primul care ați semnat. Pe urmă raportul comisiei.

 
   

Domnul Dănuț Bica:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Situată în Ștefănești, județul Argeș, în vecinătatea municipiului Pitești, conacul familiei Brătianu, numit și Vila "Florica", datează de la mijlocul secolului al XIX-lea și este unul dintre cele mai frumoase domenii boierești din România, păstrat în foarte bune condiții până în zilele noastre. Este conacul în care s-a născut și a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă, care a dat țării patru prim-miniștri, dintre care doi, Ion C. și Ion I. C. Brătianu, au avut un rol covârșitor în realizarea României moderne, de numele primului legându-se independența națională, iar de a celui de-al doilea Marea Unire din 1918.

În anul 2013, imobilul și terenul aferent au fost retrocedate moștenitorilor brătienilor.

În noiembrie 2017, Vila "Florica", care este clasificată drept monument istoric de clasa A, a fost cumpărată de Ministerul Culturii și dată prin contract de comodat în administrarea Consiliului Județean Argeș. Acolo și-a desfășurat activitatea Centrul de Cultură "Brătianu", care a funcționat sub autoritatea consiliului județean, contractul de comodat a expirat pe 15 noiembrie anul acesta, și, nemaifiind prelungit, imobilul a trecut în administrarea Ministerului Culturii.

Ansamblul Conacului Brătianu "Florica" reprezintă indiscutabil un bun de patrimoniu național, având o valoare inestimabilă pentru istoria și cultura neamului nostru.

Acesta nu este extrem de important numai pentru județul Argeș sau pentru Partidul Național Liberal, ci pentru întreaga națiune română.

La "Florica" s-a scris istorie românească, balcanică și europeană, la nivel înalt, și din aceste motive considerăm că este extrem de oportun ca în acest imobil să se înființeze Muzeul Național "Brătianu".

Se va asigura în acest fel atât aducerea în atenția publicului a figurilor marcante ale familiei Brătianu și a contribuției acestora la istoria și cultura românilor, cât și restaurarea și conservarea acestui ansamblu arhitectural.

Având în vedere cele prezentate, noi, parlamentarii Partidului Național Liberal, am inițiat și vom vota pentru adoptarea proiectului de lege, prin care se înființează Muzeul Național "Brătianu", instituție publică de importanță națională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în imobilul Vila "Florica", cunoscut și drept Ansamblul Conacului Brătianu "Florica", situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș.

Eu, ca deputat de Argeș, cu atât mai mult am datoria de a susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia?

Doamna Săftoiu, vă rog, raportul.

 
     

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Sunt cosemnatar!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sunteți inițiator, domnule Bulai? Vă rog.

Domnul Bulai e tot inițiator, doamnă. Trebuie înaintea dumneavoastră...

Domnul Bulai.

 
     

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Sunt cosemnatar. E OK! Să meargă doamna!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am invitat-o pe doamna de două ori și de două ori am trimis-o înapoi! Rugați-o dumneavoastră acum, că eu nu mai îndrăznesc.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Îmi cer scuze pentru această stângăcie. Sunt cosemnatar, nu inițiator. Și sunt asta pentru că, acum o săptămână, când acest proiect a fost discutat în Comisia pentru cultură, am solicitat să fiu și eu semnatarul acestui proiect, pentru că eu cred în liberalism.

Dincolo de persoane, dincolo de familii importante în România, principiile trebuie să dăuneze. Și îmi doresc ca acest muzeu să nu fie un muzeu doar despre persoane, ci să fie un muzeu despre idei, idei de care avem nevoie acum.

Aș vrea să fie un muzeu al libertății individuale, al libertății cetățenești, un muzeu unde putem să vorbim despre libertatea de expresie, despre libertatea de mișcare, libertatea economică, libertatea de credință, libertatea de asociere. În aceste valori cred.

Cred că această inițiativă are șansa de a puncta aceste valori liberale - să rămână consemnat! -, nu conservatoare, să mergem înainte și să contribuim fiecare ca, dincolo de acest proces muzeal, aceste valori să rămână implementate de aici, din Parlament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Săftoiu. Indiferent cine e, nu mai dau la nimeni cuvântul! Vă rog.

Raportul. Și pe urmă domnul Ponta.

 
   

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Comisia de specialitate a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 11 decembrie 2019.

Avizul a fost favorabil.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți.

Drept urmare, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul lider Ponta Victor. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Susțin dreptul liberalilor de a avea în Casa Brătiană un loc în care să vorbească despre liberalism.

Am o singură întrebare, dacă... (Vociferări.)

Stați un pic, că acum voiam să întreb, și dacă-mi răspundeți mai obțineți și votul meu!

Foștii PSD-iști, trecuți la PDL, și care acum sunt PNL-iști, intră în Casa Brătianu sau nu?! (Râsete.) Atât voiam să întreb! (Aplauze.)

(Domnul deputat Gigel-Sorinel Știrbu solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu am de ce să vă dau drept la replică! Vă mulțumesc, domnule Știrbu. Nu v-a pronunțat numele.

Pe articole, la amendamente admise.

De la 1 la 7 dacă sunt intervenții? Dacă nu, la votul final.

Eu n-am auzit că s-a referit la dumneavoastră, domnule Știrbu!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare (PL-x 549/2019). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor...

Vă rog. Doamna Cosma Lavinia. Singura inițiatoare.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă vine să rezolve parțial o problemă pe care o avem în școala românească.

În ziua de astăzi aproape în fiecare școală găsim consum de etnobotanice, copiii le spun "legale", pentru că până în momentul de față așa au fost.

Mulțumesc colegilor de la toate grupurile parlamentare care au semnat această inițiativă și este datoria noastră de a ne proteja copiii.

Avem o țară. Dacă nu ne protejăm copiii pentru a-i crește sănătoși, ce vrem să facem pe viitor?

Gândiți-vă bine, pentru că aceste substanțe psihoactive - pentru că ele așa se numesc - pur și simplu le "prăjesc" mintea copiilor noștri.

Vă rog, așadar, să dați astăzi un vot pentru a susține sănătatea și viitorul copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc și felicitări!

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul Buicu. Vorbiți din partea tuturor comisiilor, da?

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc.

Este vorba de un raport comun al Comisiilor - juridică, de disciplină și imunități, pentru sănătate și familiei, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Guvernul, Comisia pentru drepturile omului susțin inițiativa legislativă.

Inițiatorul a prezentat foarte bine și succint despre ce este vorba.

În urma discuțiilor, care au avut loc separat în cele trei comisii, s-a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 143 și a Legii nr. 194/2011, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

Aș avea de subliniat o problemă de tehnică legislativă. La nr. crt. 8 trebuie trecut "nemodificat" și renumerotarea punctelor, de "nemodificat" în celelalte locuri.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Secretariatul tehnic să ... Da?

Dacă pe articole...

De la 1 la 10? Nu.

De la 10 la 17? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vot final la ora 13,15.

Voci din sală:

Acum!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Maximum!

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, pentru a începe votul final.

Doamnelor și domnilor,

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului. Pregătiți cartelele de vot.

Să înceapă votul.

Vot, vă rog.

 
   

212 deputați prezenți.

Liderii grupurilor, dacă aveți sesizări din partea colegilor?

Dacă nu, suntem în cvorum.

 
  Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020 (PHCD 64/2019); (adoptat)

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2020; PHCD 64/2019.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de hotărâre. Se adoptă cu votul majorității.

Vot, vă rog.

   

271 de voturi pentru, 29 de voturi contra, o abținere. Adoptat.

Domnul Seidler.

Explicarea votului, nu?

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Am votat împotriva acestui buget, așa cum am făcut-o în fiecare an, atât timp cât cuprinde, în acest an, suma exactă de 33 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor deputați.

Mai avem o șansă, să amânăm măcar o pensie specială, cea a aleșilor locali, pentru că astăzi ați făcut în așa fel încât să nu discutăm abrogarea pensiilor speciale, pe ordinea de zi.

Așadar, Guvernul va trebui să proroge sau să abroge acele prevederi din Codul administrativ care se referă la pensiile aleșilor locali și care devin eligibile de la 1 ianuarie 2020.

Fără pensii speciale! (Vociferări. Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveți dreptate!

N-am văzut liderul Grupului USR, să vină să schimbe ordinea de zi, să urcăm mai sus legea... de asta cred că nu a fost dezbătută.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții și pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 585/2019); (adoptat)

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 585/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

281 de voturi pentru, un vot contra, 14 abțineri. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 654/2019); (adoptat)

3. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 654/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

288 de voturi pentru, 16 abțineri. Adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990 (Pl-x 440/2017); (adoptată)

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990; Pl-x 440/2017; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

   

220 de voturi pentru, 81 de abțineri. Adoptată.

Doamnă deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Astăzi, antreprenorii români au obținut o mare, mare victorie. Prin adoptarea acestui proiect de lege, pentru care, iată, majoritatea a votat pentru, încurajăm antreprenorii români să-și înființeze o firmă fără să mai poată să mai treacă prin acea birocrație inutilă. De fapt, în România sunt două mari probleme pentru care antreprenorilor li se pun bețe în roate la înființarea unei firme: prima este lipsa de digitalizare, iar a doua este birocrația excesivă, faptul că în continuare antreprenorii români, la înființarea unei firme, trebuie să se ducă și să ceară semnăturile acelea de la vecini. Ei bine, am reușit să facem pași înainte în debirocratizare. Așteptăm de la Guvern să facă pași înainte în ceea ce privește digitalizarea. Sunt foarte mulți oameni care, în ultimii ani, și-au deschis firme în alte țări, în Marea Britanie, în Estonia, unde o pot face în 20 de minute, pe Internet - la noi, încă, înființarea unei firme durează peste două săptămâni.

Iată că am făcut un pas înainte și le mulțumim tuturor celor care au votat acest proiect de lege. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și noi vă mulțumim!

 
  Proiectul de Lege pentru înființarea Muzeului Național Brătianu (PL-x 584/2019); (adoptat)

5. Proiectul de Lege pentru înființarea Muzeului Național "Brătianu"; PL-x 584/2019; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

273 de voturi pentru, 5 voturi contra, 22 de abțineri. Adoptat.

Explicarea votului.

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor, pentru votul pe care dumneavoastră, astăzi, ați considerat să-l dați acestui proiect legislativ. Ați făcut o mare dreptate istoriei României.

Vă mulțumesc tare mult și Dumnezeu să vă aibă în pază! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și noi vă mulțumim!

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 124/2019); (adoptat)

Legi organice. Adoptări

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 124/2019; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

    (Aplauze puternice.)

179 de voturi pentru, 29 de abțineri, trei deputați nu au votat. Proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului. Domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să le mulțumesc colegilor mei care au susținut inițiativa Grupului parlamentar din Camera Deputaților al Partidului Social Democrat. De altfel, noi am votat și în urmă cu un an dublarea alocațiilor, fără să ne plângem, fără să cerem soluții financiare. Ne-am descurcat, ne-am încadrat în deficit și le-am aplicat. Scoaterea cartelei, pentru a evita un vot contra astfel, este un gest rușinos și artă grija pe care Partidul Național Liberal o are față de copiii României. (Aplauze.)

Îi sfătuiesc pe colegii de la Partidul Național Liberal să fie mai responsabili și mă întreb retoric, sau îi întreb, câte alocații puteau dubla cu cei 300 de milioane de euro pe care i-au dat zilele trecute unor privați?

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Victor Ponta. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

În anul 2015 am votat pentru dublarea alocațiilor și am și aplicat legea, ca prim-ministru.

În 2019, de asemenea, am votat alături de colegii de la PNL, și acum am votat tot pentru.

Aș vrea să vă dau un citat, pentru că știți că eu cu ghilimelele m-am învățat... "Încă o victorie pentru copiii României. Alocațiile copiilor vor crește anual din ianuarie 2020..." - spunea domnul Robert Sighiartău de la PNL. (Aplauze. Rumoare.)

Eu, probabil ca și mulți alți români, chiar i-am crezut pe cei de la PNL. Dacă au mințit, e păcatul lor! Eu m-am ținut de cuvânt!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Popescu Pavel, Grupul PNL, explicarea votului.

Ați votat? Ați avut cartela? (Vociferări.)

Noi suntem la explicarea votului. Ați votat? Ați avut cartela introdusă?

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, dacă nu ați avut cartelă, nu aveți ce explica!

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Domnule, am cartela! Sunt înregistrat.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, OK!

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

În timp ce zâmbetul de iresponsabilitate de pe fețele dumneavoastră se manifestă în plenul Camerei Deputaților, vă aduc aminte că în ședința de Guvern de astăzi, colegii mei, miniștrii, au un singur scop, dezamorsarea tuturor bombelor pe care voi le-ați lăsat în acești 3 ani de guvernare.

Și dacă vă imaginați că cineva, în acest Parlament, va înceta să le reamintească românilor gaura, gaura, repet, pe care ați lăsat-o în bugetul României, deficitul pe care l-ați lăsat... (Vociferări.)... prin lăbărțarea cheltuielilor, furtului pe care l-ați făcut în acești 3 ani de guvernare.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să nu invocați lucruri...

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... ați greșit!

Vă vom aduce aminte, în această guvernare, în fiecare zi, în fiecare moment, pe fiecare televiziune, în fiecare ziar, așa cum putem comunica... (Vociferări.)... de ce ați făcut în ultimii trei ani! Nu v-ați gândit o secundă la bugetul acestei țări, deși umblați în piept cu steagul tricolor...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... și vă lăudați că vreți să aveți un dialog politic civilizat!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult, domnule deputat!

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Vă veți aduce aminte de aceste cuvinte!

Oameni buni, ipocrizia... (Vociferări.)...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
     

Domnul Pavel Popescu:

Ipocrizia... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult!

Vreau să vă spun, din bunăvoință, faptul că nu ați participat la vot, nu ați avut cartela, nu aveați dreptul să luați cuvântul! (Vociferări.)

Domnul Băișanu. Explicarea votului, din partea Grupului neafiliaților.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Am votat pentru creșterea alocațiilor copiilor și vă spun tuturor celor care ați făcut-o astăzi, respectiv celor de la PSD, de la Forța Națională, adică eu și colega mea, Grațiela Gavrilescu... (Vociferări. Gălăgie.)... cei de la PRO România... vă spun, cinste vouă, pentru gestul pe care l-ați făcut! Și rușine din nou PDL-iștilor din PNL și USR-iștilor care v-ați scos cartelele! (Aplauze.)

Acum, dacă am lămurit cine a votat pentru și cine a votat împotrivă, este simplu!

Cu riscul de a-l lăsa încă o dată să vorbească, riscul vostru...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, nu!

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

A venit un domn, înainte, la microfonul acesta, mai tinerel, așa, sper să se coacă cu timpul și să fie cules la timp, din Parlamentul României... (Râsete. Aplauze.)... și îmi povestea Domnia Sa că noi, cei care am votat pentru a mări alocațiile, pentru a dubla alocațiile copiilor, nu ne-am gândit la bugetul țării.

Nu, măi, băiatule, ne-am gândit la copiii țării, nu la bugetul pe care nu ești în stare să-l ții! (Aplauze. Gălăgie.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, reexaminată la cererea Președintelui României (Pl-x 15/2019/11.11.2019); (adoptată legea cu amendamente)

7. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 15/2019; lege organică.

Comisia pentru industrii propune adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

   

264 de voturi pentru, 31 de abțineri; lege organică; adoptată.

Domnul Călin Ion, din partea Grupului PSD? Nu.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare (PL-x 549/2019). (adoptat)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019; lege organică.

Comisia pentru sănătate, Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Unanimitate de voturi. Adoptat.

Rog membrii Biroului permanent, la ședință.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,32.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 21 iulie 2024, 17:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro