Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/19-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 27-05-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 mai 2020

  Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020) (aprobarea cererii de retrimitere la Comisia pentru agricultură și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul).  

Ședința a început la ora 10,07.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideți!

Bună dimineața!

Aș dori, liderii de grup, dacă doriți... (Consultări.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 177 online și 52 în sală.

Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei.

Astăzi vom dezbate inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanță. După votul final, continuăm lucrările Camerei cu ședința consacrată declarațiilor politice și cu Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Potrivit prevederilor regulamentare, ședința Camerei se desfășoară prin mijloace electronice.

Intrăm pe ordinea de zi și vă aduc la cunoștință deciziile Comitetului liderilor. Respectiv.

La punctul 4 - PL-x 288/2020...

Vă rog, stafful tehnic...

PL-x 288/2020 se scoate de pe ordinea de zi.

La punctul 7 - PL-x 63/2020. De asemenea, se scoate de pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Retrimiteri la comisii. (Vociferări.)

Nu, avem așa.

Deci - PL-x 288/2020 (Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile) - retrimitere la comisie. Și Comisia pentru agricultură să aibă o ședință în paralel cu plenul, până la finalizarea dezbaterilor, să veniți cu el să îl dezbatem, să îl trecem pe ordinea...

 
Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 63/2020) (retrimis comisiei).  

Punctul 7 se retrimite la comisie - PL-x 63/2020 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.).

Proiectul de Lege pentru completarea art.60 pct.1 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019) (retrimis comisiei).  

Punctul 13, de asemenea - PL-x 647/2019 (Proiectul de Lege pentru completarea art.60 pct.1 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.) - retrimitere la comisie.

Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017) (retrimisă comisiei).  

Punctul 18 - Pl-x 478/2017 (Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.) - retrimitere la comisie.

Informare privind suplimentarea ordinii de zi.  

Și introducerea pe ordinea de zi a PL-x 464/2018 (Proiect de Lege pentru modificarea art.35 alin.(2) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.).

Este domnul Halici, președintele Comisiei juridice?

De asemenea, să lucrați în paralel cu plenul, da?

Deci Pl-x 464/2018, introdus pe ordinea de zi.

Dacă liderii de grup mai au alte propuneri?

Acestea s-au convenit în unanimitate.

Vă rog, domnul Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte,

Vă supun aprobării plenului, la punctul 25, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, să îl retrimitem pentru o săptămână la comisie.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deoarece nu este... nu a fost... prin consens în Comitetul liderilor, trebuie să supunem votului acest lucru - retrimiterea punctului 25.

Vă rog, domnul...

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD va vota împotriva acestei propuneri.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Stafful tehnic, vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Retrimitere...

Cu 56 de voturi pentru; împotrivă - 95; 7 abțineri și un vot "nu votez" s-a respins propunerea de retrimitere.

Domnul Dehelean Silviu, văd că am aici...

Vă rog, domnule vicelider.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

În numele Grupului USR voi solicita retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a PL-x 223/2020, de la poziția 10, întrucât acest proiect nu aduce nicio modificare legislativă și, din punctul nostru de vedere, nu respectă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Dehelean Silviu - retrimitere PL-x 223/2020; lege organică.

Dacă liderii de grup vor înainte de vot să-și exprime punctul de vedere?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dobre?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Grupul PNL - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

UDMR?

Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota pentru.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Și UDMR votează pentru.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota pentru retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Deci, în acest moment, din 203 voturi, avem 90 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 12 abțineri.

Dacă sunt în sală colegi care nu au votat?

Vă rog frumos, la microfon, să vă exprimați votul, să poată fi înregistrat.

Nume și vot.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Moldovan Sorin - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

91 pentru, nu?

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Pavel Popescu, PNL - pentru.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Căruceru Aida, PSD - împotrivă.

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Gigel Știrbu - pentru.

 
   

Domnul Tudor Rareș Pop (de la tribună):

Tudor Pop, USR - pentru.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Márton Árpád - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai este cineva, din sală, care nu și-a exprimat votul electronic, pe tabletă?

Vă rog, haideți să fim atenți, totuși, la dezbateri.

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (de la tribună):

Biró Rozália - pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Lupașcu Costel.

 
   

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Bende Sándor - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Lupașcu.

 
   

Domnul Costel Lupașcu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Axinte Vasile?

 
   

Domnul Axinte Vasile (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bota Marius Sorin?

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Împotrivă.

Domnul Cuc Alexandru-Răzvan?

 
   

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Bran Ioana?

Doamna Bran Ioana? Nu?

Mulțumesc.

Revenim.

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin telefon):

Domnule președinte,

Eu solicit cuvântul pe procedură. Am votat de pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem în procedură de vot. Când terminăm votul, vă dau cuvântul.

Domnul Chiriac Viorel?

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună dimineața!

Vot împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot împotrivă.

Domnul Bumb Sorin-Ioan?

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Domnule președinte,

La prima solicitare, a domnului Dobre, am vrut să votez pentru. N-am reușit nici pe tabletă și nu mi-ați dat cuvântul. Dacă se poate consemna, vă rog.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să ne spuneți cum votați.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Deci, pentru...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

... la prima solicitare.

Aici am votat pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulțumesc.

Și mai este...

Vă rog, nu văd numele.

Domnul Răcuci Claudiu-Vasile.

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Bună ziua!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot pentru. Și la prima și la a doua.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog, la microfon, domnul Toma.

Și am încheiat.

 
   

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Se aude acum?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

 
   

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Toma Ilie, Partidul Social Democrat - împotrivă.

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (de la tribună):

Ștefan Mușoiu, Grupul PSD. Votez împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu 99 de voturi pentru, 110 voturi împotrivă, 12 abțineri, propunerea de retrimitere nu a trecut.

Nu a trecut. Deci rămâne cum am stabilit.

Dacă mai sunt alte propuneri din partea liderilor? Nu.

Intrăm pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România (PHCD 18/2020) (rămas pentru votul final).  

Primul punct. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România; PHCD 18/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

La titlul proiectului de hotărâre. Dacă sunt obiecții? Nu.

La preambul? Nu.

La art. 1, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 2, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 3, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 4, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 5, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 6, dacă sunt obiecții? Nu.

La art. 7, dacă sunt obiecții?

Dacă la anexa cuprinzând componența nominală a comisiei sunt?

Vă rog, domnul lider.

   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Pentru stenogramă. Trebuie spus faptul că președinția comisiei este alocată Grupului PRO Europa, un vicepreședinte și un secretar Grupului PSD, un vicepreședinte PNL și un alt secretar Grupului USR.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri sunt intervenții? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.)

Intervenție? Pe ce proiect? Acesta.

A, vă rog.

Vă rog.

Am întrebat.

Scuzați-mă, n-am fost atent.

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulțumesc.

Dragi colegi,

În primul rând, salut inițiativa domnului Ponta. Cred că ideea unei comisii speciale a Camerei Deputaților, pentru sportul românesc, este binevenită.

Sunt aici pentru a vorbi nu despre necesitatea sprijinului sportului profesionist din România, ci pentru a vorbi de sprijinul echipelor de copii și juniori și a sprijinului sportului de masă. Fără un sport de masă puternic și fără sprijinirea echipelor și centrelor de copii și juniori nu avem nicio șansă în elita mondială la sporturi la care altădată eram pe podiumul olimpic.

Marile performanțe ale sportului românesc au venit de la sporturi care au o bază largă de selecție. Marii fotbaliști, marile gimnaste, marii handbaliști, scrimeri, canotori, boxeri și tenismenii României nu au apărut în sport la vârsta majoratului. Nu, toți au fost descoperiți de mici, pe maidane, pe terenurile sau în sălile de sport ale școlilor generale.

În ultimii ani, zona copiilor și a juniorilor a primit cea mai puternică lovitură. Nu există o lege a sportului clară pentru cei care doresc să investească sau să sponsorizeze activități sportive. Nu beneficiază de destule motivații, de scutiri de taxe și de impozite.

Iar situația din fotbal este simbolică pentru starea sportului românesc. România construiește în acest moment stadioane moderne pentru fotbalul românesc. Și le știm cu toții - Stadionul Steaua, Stadionul Rapid, Stadionul Arcul de Triumf. Care se alătură altor stadioane deja existente, cum este Stadionul Național, Cluj Arena sau Stadionul Oblemenco.

Problema însă este că pe măsură ce avem stadioane din ce în ce mai frumoase și mai moderne, avem sportivi din ce în ce mai puțin competitivi la nivel global. Marile performanțe ale echipelor de club din a doua jumătate a anilor '80, dar mai ales performanțele echipei naționale din anii '90 s-au datorat în mare măsură unor centre de copii și de juniori, precum "Luceafărul", ce a dat fotbalului românesc jucători fabuloși, cum a fost Miodrag Belodedici.

De aceea, dragi colegi, vă invit să pornim un amplu proiect de construcție de terenuri de sport, în cartiere, în parcuri și, în general, în orice spațiu liber care poate fi identificat în comunități.

Vă invit să luăm modelul prietenilor noștri americani, care construiesc terenuri de baschet aproape la fiecare colț de stradă. Putem face la fel. Costurile nu sunt mari și pot fi suportate atât de bugetul central, cât și de cel local.

Educația sportivă nu se construiește de pe o zi pe alta. E nevoie de timp, de determinare, de investiții și mai ales de foarte multă răbdare. La final însă vom avea generații de copii mai sănătoși, generații de copii care vor face performanță pentru România, generații de sportivi care, la rândul lor, îi vor putea atrage către mișcare și pe alți copii. Așa cum au făcut-o, la vremea lor, Nadia, Năstase - Ilie, nu Adrian - sau Hagi și alții.

Cu siguranță, vor fi unii care vor invoca costurile.

Da, vor fi costuri, însă, în final, vom avea o populație mai sănătoasă, capabilă inclusiv de performanțe economice mai mari și - cel mai important - vom avea o populație fericită.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Dacă mai dorește cineva?

Vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Salut și eu această inițiativă. Cred că este nevoie cu adevărat de o nouă legislație în domeniul sportului. Avem nevoie de o nouă lege a sportului.

Sper doar ca această comisie să nu existe doar la nivel declarativ și formal în Parlament. Sper ca această comisie să își încheie mandatul odată cu acest Parlament și cu o nouă lege a sportului.

În ceea ce privește ce spunea antevorbitorul meu, să ne uităm la exemplul americanilor. V-aș propune să ne uităm întâi la exemplele pe care le avem în România. Și vă dau exemplu Cluj-Napoca, o administrație liberală, într-adevăr, care a investit foarte mult în sport, în dezvoltarea infrastructurii din sport și poate fi un model foarte bun de urmat și pentru alte administrații locale, fie ele PSD sau de alte coloraturi politice.

Deci, încă o dată, sper ca această comisie să și lucreze și nu să o avem doar declarativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Domnul Antal István, vă rog.

Am înțeles, domnul Antal István nu este.

Domnul Pașcan, procedură, vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă aud.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Vă mulțumesc că îmi dați cuvântul.

Am cerut înainte de a intra în ordinea de zi... V-am cerut să-mi dați cuvântul pe procedură. Probabil ați omis. Mi-ați spus că-mi dați cuvântul după votul exprimat, de amânări.

Eu nu sunt de acord și nu există un acord, din punctul meu de vedere, ca lider al Partidului Mișcarea Populară, pentru a fi exclus de pe ordinea de zi punctul 18 - Pl-x 478/2017, privitor la Propunerea legislativă legată de consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. Pentru că la 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși peste 40.000 de români, care aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară.

De aceea, domnule președinte,

Eu cred că acest proiect din 2017 - repet, 2017 - nu are de ce să fie întors la comisie. Cu atât mai mult cu cât s-a dezbătut în Comisia pentru drepturile omului și explicit i s-a cerut reprezentantului UDMR din comisia raportoare să precizeze, în cursul ședinței de ieri, dacă are de făcut, de adus, modificări acestui proiect de lege. A spus că nu are niciun fel de modificare.

Prin urmare, de ce să se întoarcă la comisia raportoare? Vă întreb. De ce nu doriți să dezbatem și să respingem astăzi, așa cum am cerut, și Comitetul liderilor a aprobat, luni, dezbaterea acestui proiect și respingerea sa?

Este un proiect umilitor pentru români, care denotă șantajul politic, presiunile făcute de UDMR, și se dorește să fie din nou pus în sertar, în așteptare. În așteptarea unui moment prielnic pentru a fi adoptat, pentru ca UDMR să configureze o majoritate.

De aceea, vă solicit imperativ, și cu tot respectul pe care vi-l port, să supuneți rămânerea pe ordinea de zi a acestui proiect în votul plenului, pentru că, altminteri, nu există un acord al liderilor.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Domnul...

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Eu, ca lider al PMP, nu sunt de acord să fie scos de pe ordinea de zi. Trebuie dezbătut astăzi și respins.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă mulțumesc.

Și vă rog să supuneți votului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Pașcan, nu întrerupeți, că aș vrea să rămânem într-un dialog.

Această hotărâre, după cum bine știți, a fost luată regulamentar, înainte de a intra pe ordinea de zi. Eu, ca președinte al...

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

V-am cerut cuvântul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu...

Dar nu v-am întrerupt.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă rog.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și de asta am și... totuși, nici nu v-am întrerupt și am solicitat să și rămâneți pe fir, ca să putem avea un dialog.

Toți liderii de grup prezenți în sală sau viceliderii am fost de acord cu retrimiterea la comisie. Eu, ca președinte al Camerei, iau act de decizia liderilor de grup, deoarece este atributul dumneavoastră de a face ordinea de zi.

Momentul, din punctul meu de vedere, procedural este depășit.

Este trimis pentru o săptămână, nu? Două săptămâni, s-a hotărât. Peste două săptămâni, categoric, va fi reînscris pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Dacă îmi îngăduiți?

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Am apăsat cred că de 20 de ori pe tasta "diez" pentru a solicita, atunci când s-a discutat pe procedură, în debutul ședinței, cuvântul. Nu mi s-a acordat.

De aceea, insistent am apăsat, până mi-ați preluat apelul, în timpul votului pentru amânări.

Deci eu am respectat procedura, nu eu sunt cel care nu a respectat-o.

De aceea, vă cer respectuos...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu... să știți că și...

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Nu e nicio tragedie...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... să lăsați plenul să fie suveran.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Lăsați plenul să voteze dacă se dorește amânarea sau dezbaterea, astăzi, a acestui proiect absolut insultător, umilitor pentru români. Nu este orice proiect.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu intru...

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

De aceea am cerut.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Am înțeles, domnule Pașcan.

Nu intru în ce cuprinde proiectul.

În acest moment, dacă doriți o declarație politică, din partea mea, n-am nicio problemă.

În acest moment conduc lucrările plenului. Există o hotărâre a Comitetului liderilor, iar dacă eu aș supune acum votului, aș încălca Regulamentul.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Păi, nu există consens din partea liderilor, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Este o hotărâre a...

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Eu sunt liderul PMP.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă invităm...

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Nu sunt de acord.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă invităm...

Ca să nu mai avem astfel de situații, vă invit, de acum, să veniți fizic la lucrările Camerei și să rezolvăm astfel de probleme.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Movilă Petru.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... prin Regulament s-a stabilit funcționarea online a Parlamentului.

Am același drept...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveți...

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... de la distanță, prin online, ca și dacă aș fi prezent.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ați fost reprezentat la întâlnirea cu liderii, dinaintea ședinței.

Vă mulțumesc.

Domnul Movilă Petru.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă rog să-l întrebați pe reprezentantul PMP, din sală, dacă este de acord cu scoaterea proiectului de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Domnul Movilă Petru.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit ceea ce a spus colegul meu, Marius Pașcan, și susțin punctul de vedere exprimat, referitor la proiectul de lege respectiv.

Însă mă înscrisesem la cuvânt pentru punctul referitor la Hotărârea Camerei Deputaților pentru înființarea unei comisii parlamentare pentru legislația în sport.

Cred că este un lucru binevenit, un lucru pozitiv, un lucru extraordinar, pentru că în sport avem foarte multe reglementări contradictorii, avem și foarte multe lacune în legislație. De sport se ocupă administrațiile locale, inspectoratele școlare, cluburi de stat sau private, instituții naționale. Și cred că armonizarea unor puncte de vedere, armonizarea solicitărilor, nevoilor, lucrurilor bune, necesare în sport, pot fi făcute de o comisie parlamentară cu reprezentarea tuturor formațiunilor politice în Parlament.

Vorbim de legislația privind finanțarea cluburilor sportive, organizarea lor, privind drepturile jucătorilor, privind ceea ce vor considera și cei care activează în sport că este necesar ca în legislația din România să fie cuprinse aceste lucruri.

Deci salutăm această inițiativă și ne vom implica activ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Liderii de grup, vă rog, și haideți să ne strângem, să...

Deci, în acest moment, procedural, avem un proiect scos de pe ordinea de zi, prin consens, și există o solicitare de a reveni asupra acestei decizii. (Consultări.)

Vă rugăm, pe rând, liderii USR, PSD și PNL, vă rog, câte 30 de secunde, să explicăm decizia.

Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Am răspuns favorabil solicitării de retrimitere a acestui proiect în cadrul discuțiilor cu liderii de grup, liderii și viceliderii prezenți în sală.

Susținem în continuare retrimiterea acestui proiect către comisii, pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Simonis?

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da.

Domnule președinte,

Aș spune faptul că această inițiativă a fost introdusă pe ordinea de zi cu sprijinul Partidului Social Democrat. Am fost de acord cu introducerea, la propunerea PMP, e adevărat.

În momentul în care s-a făcut propunerea de retrimitere la comisie, reprezentantul PMP a spus că e de acord cu retrimiterea. Fiecare grup, în parte, a făcut aceeași afirmație, în sensul de a fi retrimis la comisie.

Prin urmare, a fost consens, și toate grupurile parlamentare au fost de acord cu retrimiterea.

Asta nu înseamnă că se schimbă opțiunea pe acest proiect. Și, în două săptămâni de acum înainte, putem să-l introducem pe ordinea de zi și să-l respingem, așa cum era până să fie toată lumea de acord cu retrimiterea.

Surprinzător pentru mine, e adevărat, după ce am fost de acord cu toții să-l punem, ieri, pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte,

N-are rost să reiau ceea ce au spus antevorbitorii mei. Noi am fost întotdeauna pentru respectarea strictă a Regulamentului, și în acest moment nu se mai poate face nimic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi se pare corect, domnule Dobre.

Și eu vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 192/2020) (rămas pentru votul final).  

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; PL-x 192/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii solicită adoptarea proiectului de lege.

Avem amendamente admise - 13, anexele de la pagina 9 la pagina 55.

Dacă din partea inițiatorilor există intervenții?

Dacă nu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, domnul Iulian Iancu, vă rog.

   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem un proiect de act normativ extrem de important în acest context, mai ales în acest context.

Deci, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să vă spun că avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil prezentul proiect. Proiect care reglementează, în sensul modificării și completării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017, evaluarea online a planului de afaceri, în sensul modificării, deci, a criteriilor, în special a grilei de punctaj, precum și a criteriilor de eligibilitate. Criteriile de eligibilitate se modifică în sensul interzicerii cesiunii părților sociale până la 49%, cu excepția cazurilor în care aceasta se face în baza Legii nr. 120/2015, respectiv business angel sau a finanțărilor participative.

Membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există solicitări de a lua cuvântul?

Vă rog, domnul președinte, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimați colegi,

Vă spuneam că este un proiect de act normativ extrem de important în acest context, pentru că ne aflăm într-o situație de criză. O criză majoră care afectează dramatic economiile statelor lumii, în special economiile, din ce vedem, ale Uniunii Europene, afectând și înregistrându-se deficite bugetare, până în prezent, între 12 procente și 28 de procente. Toate statele lumii au constrângeri în acest sens, unele înregistrând chiar 43%.

Noi însă vorbim de necesitatea, într-o astfel de situație, de solidaritate, de coerență în planul de măsuri propus pentru relansare, atenuarea acestei diminuări și constrângeri, dar și de relansare a activității economice.

Între timp au apărut și primele sinteze ale activităților, la nivelul Uniunii Europene, privind programele de relansare la nivelul statelor membre. Surpriză! România nu apare în aceste programe. Nu apare! Deși este membru al Uniunii Europene, nu o regăsim în setul de măsuri sintetizat la nivelul statelor membre.

2. Până în prezent, totuși, Guvernul actual a reușit să piardă 35 de miliarde de euro. Am reușit să angajăm credite pe termen lung, guvernamentale, cu dobânzi de 4,83%, în condițiile în care Bulgaria înregistrează dobânzi de 1,2%, Olanda - 0,22%, Danemarca - 0,21%, Germania - minus 0,21% sau cazul Austriei - minus 0,06%.

Deci, ne împrumutăm la niveluri de dobânzi de 20 de ori mai mari, în condițiile în care, în același interval de timp, am reușit să plătim o factură la energie de două ori mai mare decât în Portugalia, Franța, Spania și cu 30% mai mare decât în Germania, Austria, Olanda, Belgia. Și suntem la numărul 2 ca nivel maxim de preț în Europa, după Polonia. Plătim mai mult decât Bulgaria, decât Ungaria, care nu au capacități de producție la nivelul României.

La gaze naturale au scăzut prețurile. Astăzi, în hubul din Austria prețul este de 4,7 euro/MWh. Media pe primele 5 luni în România este de 14 euro. 14 euro! Deci mai mult de 350%!

Despre ce program am putea să mai vorbim, de relansare a activității economice, dacă din start am omorât toată competitivitatea, crescând prețurile atât de mult, la niveluri atât de mari? Putem noi să concurăm cu competitivitatea tehnologiei germane, austriece, franceze? Până și Portugalia, iată, plătim dublu față de ei.

Ei, acest set de măsuri - dacă vedeți, un prim demers a fost aprobat de comisiile noastre și pus în dezbatere, atrăgând atenția că programul IMM Invest nu funcționează. Am atenționat atunci că n-am făcut altceva decât să oferim un instrument băncilor. Bănci care au început să pună condiții firmelor aflate în dificultate, cărora li se adresează programul. Ele sunt în dificultate, iar băncile vin cu un set de măsuri colaterale, de garantare colaterală, și pun condiții de genul de la 400.000 în sus.

Păi, cei mai mici, cărora ne adresăm și pe care vrem să-i susținem, deci, pur și simplu, îi elimină din start sistemul bancar.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, este momentul ca absolut toată lumea, toate grupările politice, toate partidele să înțeleagă că acest program de relansare economică și setul de măsuri necesar sunt valabile pentru toate partidele, trebuie să fie transpartinice, nu au legătură cu o culoare sau alta.

Nu sunt soluții? Sunt soluții extraordinare pentru România. Este cel mai oportun moment de lansare a unui plan de acțiune în favoarea acestei țări, susținut de European Green Deal, actualizat și ranforsat acum, precum și prin planurile naționale integrate de acțiune, în care energia devine motorul principal pe toate domeniile.

Și, atunci, ce domenii am avea pentru care trebuie să ne adresăm imediat? Unde avem cele mai mari costuri și cea mai mare risipă? Clădirile. Nu se poate face un program imediat de desfășurare a activităților, de renovare, reabilitare și izolare termică a clădirilor în România? Și acești bani, care acum sunt aruncați pe fereastră, să poată fi dedicați?

Transporturile, producția de energie, agricultura, industria. Și, în cadrul industriei, stimați colegi, acum, astăzi, la Uniunea Europeană, marile grupuri industriale cer Uniunii Europene să pună accent special pe un program de măsuri de investiții susținute direct din fondurile europene pentru energie regenerabilă, pentru eficiență energetică, pentru producție de hidrogen.

Poate România să se înscrie în aceste programe? Sunt cele mai prioritare.

România astăzi are gaze naturale cu care își acoperă, acum, în această perioadă, 100% consumul. Ba, mai mult, poate să valorifice această energie produsă de hidrogen prin Institutul Național de la Râmnicu Vâlcea și să convertească hidrogenul și să alimenteze clădirile care nu au azi rețele de distribuție de gaze și nu mai primesc banii necesari.

Deși ați spus că vor primi, vă anunț oficial, nu vor mai primi niciun euro de la Uniunea Europeană pentru susținerea dezvoltării distribuțiilor de gaze. Dar vor primi pentru dezvoltarea distribuțiilor de hidrogen, prin conversia gazelor naturale.

Tehnologia este matură, este disponibilă, avem institutele de specialitate, putem să ne adresăm acestor localități, și în special clădirilor din România. Sunt peste 90.000 de construcții în această țară care nu au alimentare cu energie electrică.

Deci, iată, doar foarte puțin, foarte pe scurt, câte măsuri pot fi luate imediat de noi, toți, ca să relansăm activitatea economică care se află în cădere în fiecare zi.

Ca atare, acest program, stimați colegi, vine și adaugă printr-un set de măsuri propus de colegii din Partidul Social Democrat, întregului mediu economic. Și vă propunem să le susțineți și dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din sală mai sunt intervenții?

Domnul Bende Sándor, nu?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect legislativ este un proiect foarte, foarte important pentru economia românească.

Start-up Nation de câteva ori s-a reîntors în Parlament pentru îmbunătățiri. Este un lucru foarte bun. Înseamnă că se ocupă toată lumea de acest proiect. Și există semnale din mediul de afaceri unde trebuie îmbunătățit, și noi facem acest lucru.

Ca și criteriile de evaluare, încet-încet au început ca să vină și să fie, să ia o formă mai corectă, mai bună, mai transparentă.

În schimb, noi am dori ca din criteriile de evaluare, dacă se poate, pe viitor, să scoatem numărul de personal ca și criteriu de evaluare. Mai repede și mai bine să venim cu un criteriu de evaluare care să implementeze sau să dea o putere mai mare inteligenței artificiale. Asta ar trebui să fie, în viziunea noastră, de aici încolo.

Mai mult decât atât, înainte de această pandemie, România s-a confruntat cu o lipsă acută de forță de muncă. Și atunci cumva se băteau cap în cap, nu se regăseau în aceeași idee, ca proiectul lansat de noi să corespundă cerințelor de pe piață.

Și, mai mult decât atât, bănuiesc că după terminarea acestei crize s-ar putea să avem aceeași criză de forță de muncă, în România, ca și până acum. Iar nu prea știu ce se va întâmpla cu acele societăți care au semnat pentru un număr de angajați și din cauza crizei vor trebui să își oprească sau să își diminueze activitatea.

Sper că aceste lucruri foarte curând vor fi rezolvate.

Cu toate aceste lipsuri, cred că acest proiect legislativ are mai multe beneficii.

În consecință, Grupul UDMR va vota acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, vă rog, din partea Grupului USR.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferință):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Din păcate, o să încep prin a spune că nu mă așteptam să aud diverse remarci referitoare la acest proiect, care, de fapt, n-au niciun fel de legătură cu proiectul. Despre Uniunea Europeană, nemți, austrieci, care nu ne lasă să ne dezvoltăm. Când, de fapt, problema este aici, în România, și ține de guvernele care au fost la conducere în ultimii 30 de ani.

Dar nu vreau să mai intru în detalii, pentru că s-au spus niște lucruri, totuși, care n-au legătură cu proiectul acesta.

În altă ordine de idei, acest proiect vine să modifice grila de punctaj după care se acordă finanțarea în Programul Start-up Nation.

De altfel, am reușit să corectez și unele aberații din acest proiect, în Comisia pentru industrii, prin amendamente, prin care cei fără studii superioare erau dezavantajați în grila de punctaj. Culmea, aceste amendamente, aceste propuneri au venit chiar din partea PSD.

Noi, USR, susținem antreprenoriatul și înțelegem foarte bine nevoile întreprinzătorilor români.

Într-adevăr, foarte mulți oameni au aplicat la acest Proiect Start-up Nation. Unii dintre ei au obținut și finanțare. Și foarte bine că au făcut-o.

Au existat și multe anomalii la care trebuie să ne uităm, cu start-up-uri care au obținut finanțare și care apoi au fost vândute pe OLX, pe diverse alte platforme.

Pe de altă parte, atragem atenția că antreprenorii români au nevoie de mult mai mult decât finanțarea de la stat. Au nevoie de eliminarea birocrației, au nevoie să nu mai piardă zile din viață pe la ghișeele statului, au nevoie de stabilitate fiscală și de o simplificare a hățișului legislativ.

Aș vrea să nu vă faceți iluzii, stimați colegi politicieni, și să țineți bine minte cu toții - antreprenoriatul nu stă într-un program de finanțare de la stat, ci în crearea unei culturi că și în România se poate, că e simplu să-ți pui o idee de afaceri în aplicare, că nu trebuie să obții tone de avize și de autorizații de funcționare, după care trebuie să stai luni de zile, timp în care îți toci nervii pe la ghișee, faci tot felul de adrese, și funcționarii publici îți spun sfidător că nu se poate.

Aceasta este de fapt povestea multor oameni care încearcă zi de zi de zi să întreprindă în România și care, până la urmă, se lasă păgubași.

USR rămâne consecvent pe misiunea sa de susținere a antreprenorilor români, care sunt coloana vertebrală a economiei românești și care împreună cu angajații din mediul privat duc în spate povara crizei prin care trecem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simionca, vă rog, Grupul PMP.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Start-up Nation e un program bine gândit sau cel puțin intențiile au fost bune. Implementarea a fost destul de deficitară pentru că multe criterii de departajare n-au fost corecte.

Vă dau un exemplu. Start-up Nation a fost gândit pentru cei care vor să înceapă în afaceri, care nu au foarte multă experiență și care ar vrea să aibă un prim pas cu un sprijin de la stat. Dar un criteriu de departajare era numărul de angajați. Vă dați seama că pentru a accesa acest proiect, mulți dintre tinerii antreprenori își angajau 4-5 oameni. Cum să începi o afacere din start cu 5 angajați? Mai ales când nu ai experiență.

Deci acest criteriu de departajare a fost deficitar și n-a făcut altceva decât să transfere forța de muncă de la o firmă mare, deci cine avea o firmă mare, un membru al familiei sau un prieten făcea o altă firmă și transferau angajații de la o firmă la alta. Deci au făcut firme adiacente și nu au creat locuri de muncă.

Noi susținem antreprenorii. Credem că trebuie susținuți și prin alte proiecte. Și vom vota acest proiect legislativ.

Doar implementarea trebuie aranjată în așa fel și făcută în așa fel încât să-i ajutăm pe cei care vor să înceapă un nou drum. Mai ales acum, în perioada de pandemie, când lumea e sceptică, oamenii sunt îngrijorați, nu știu ce pot să facă, multe afaceri sunt la pământ.

Deci noi vom vota pentru acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Mînzatu Roxana, vă rog.

Pe urmă liderul de grup al Partidului Național Liberal, domnul Roman.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Start-up Nation este un program inițiat de PSD în 2017, care și-a dovedit rezultatele. În cele două ediții derulate, aproape 20.000 de noi afaceri au fost lansate cu granturi de 44.000 de euro.

Este în mod concret cel mai mare program de sprijinire a antreprenorilor debutanți de după Revoluție.

Și desigur că dacă colegii de la celelalte partide adresează critici acestui program este pentru că el a fost derulat, finanțat și a ajuns la oameni. Ceea ce nu putem spune despre ceea ce se întâmplă astăzi în România. Astăzi, 27 mai, dacă un antreprenor care ar vrea să lanseze o finanțare cu bani nerambursabili, nu ar avea ce program să acceseze.

Parlamentul, astăzi, este chemat să voteze îmbunătățiri la Start-up Nation, în vederea lansării celei de-a treia ediții, pentru că Guvernul PNL, din păcate, până astăzi, nu a fost în stare să pună nici măcar în consultare un ghid pentru Start-up Nation, ediția a treia.

După ce am auzit nenumărate critici la adresa acestui program, care, până la urmă, a finanțat și celebrul robot Escu, cu care președintele Iohannis s-a lăudat în vizitele sale în spitale și este un program PSD-ist care a finanțat un echipament de robotică cu care președintele Iohannis se lăuda, deci, după ce programul acesta a fost numit "pomanageală politică", a fost criticat luni de zile, iar la jumătatea lui 2020 nu avem nicio viziune a Guvernului actual cu privire la relansarea acestui program. Și nici pe bani europeni nu avem niciun program de finanțare lansat, nici pentru companiile existente, cu vechime, nici pentru cei aflați la început de drum.

Așa încât - subliniind foarte clar că ceea ce aveți în proiectul de lege de astăzi reflectă consultări cu mediul de afaceri, derulate de fostul ministru al IMM-urilor, Radu Oprea, am participat și eu la consultările de la Brașov, criteriile de selecție pe care le-am pus în lege sunt rezultatul propunerilor făcute de cei care au lucrat, au accesat Start-up Nation sau au dorit să acceseze - vă invit să votăm această lege, îl invit pe președintele Iohannis să o promulge cu celeritate și Guvernul PNL și Ministerul Economiei să pună de urgență pe site ghidul spre consultare și să lanseze această sesiune.

Pentru că astăzi, în România, după 3 ani în care s-au finanțat start-up-urile la dimensiuni care nu au mai fost, practic, văzute în România în ultimii 30 de ani, astăzi în România nu mai există nicio astfel de oportunitate. Ceea ce este extrem de bizar pentru o țară condusă de un Guvern de dreapta.

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Doar câteva precizări.

Partidul Național Liberal și-a asumat în programul politic și, ulterior, în Programul de guvernare, care a fost supus votului Parlamentului, înființarea de distribuții de gaze naturale prin ceea ce noi numim Programul Național de Dezvoltare Locală 3.

Ca sursă de finanțare, așa cum știți foarte bine, stimați colegi, împreună am modificat o lege, anul trecut, în care am prevăzut ca banii rezultați din acele venituri din impozitarea resurselor din Marea Neagră să fie folosiți nu doar spre petrochimie, ci și spre acel fond de investiții care finanțează distribuții de gaze naturale.

La ora actuală, Guvernul României discută foarte intens cu Comisia Europeană posibilitatea ca aceste lucrări de distribuții de gaze naturale să fie finanțate din fonduri europene.

E adevărat că nu există încă un acord scris, dar există un acord verbal, pentru ca pe exercițiul financiar actual să avem o finanțare de 200 de milioane de euro pentru distribuții de gaze naturale.

Iar pentru viitorul exercițiu financiar discuțiile de principiu se închid pe 800 de milioane de euro. Adică vom avea posibilitatea să folosim aproape un miliard de euro în distribuții de gaze naturale.

Și am vrut să fac aceste precizări pentru a nu exista niciun fel de dubiu. Nu renunțăm la acest program, ni-l dorim foarte mult, e o prioritate a Partidului Național Liberal și ne vom ține de cuvânt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Ultima intervenție. Domnul președinte Iancu, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este de dorit, ne dorim foarte mult să extindem sistemele de distribuție gaze. Acest lucru trebuia făcut din 2005.

În 2001-2004 noi am dublat numărul de consumatori la gaze naturale, în România.

De la data respectivă până astăzi nu a mai crescut numărul consumatorilor decât în procente foarte mici, adică sub 3%.

Deci extinderea distribuțiilor de gaze este o necesitate. Din două motive - producția proprie de gaze din România, care are șanse să ajungă la 460 de milioane de barili, adică să devenim unul dintre cei mai mari jucători, adică numărul 2 la nivelul Uniunii Europene.

Dar trebuie să știm - colegul meu a spus aici - se fac demersuri. Foarte bine că se fac. Însă sunt la nivel verbal. De ce sunt la nivel verbal? Pentru că s-a luat decizia, în cadrul Green Deal nu va fi susținută nicio investiție care se adresează petrolului, cărbunelui sau gazelor naturale. Și au fost introduse și gazele naturale și nuclearul. Gazele naturale, pentru că sunt considerate un combustibil fosil și în continuare au o contribuție importantă la emisiile de dioxid de carbon.

Dar există o șansă, stimați colegi, extraordinară pentru România. Acolo unde avem gaze, zăcământ, cap de erupție, sondă de suprafață sau extremitatea, segmentul final al sistemului de transport sau sistemului de distribuție, facem conversia în hidrogen, mergem mai departe cu conducte de polietilenă și facem distribuții de hidrogen din gaze naturale. Astăzi tehnologia este fezabilă, comparativă la preț cu gazele naturale.

Vă rog să priviți la proiectul european care leagă, printr-o rețea finanțată 60% de Uniunea Europeană, Danemarca de Olanda și pune în evidență zăcământul de la Groningen, ca model pentru celelalte state europene.

Câte zăcăminte are România? Răspândite pe toată suprafața României. Avem 11.800 de kilometri de sistem de transport, 22.000 de kilometri de distribuție, deci putem să ne așezăm la capăt și să-i alimentăm cu hidrogen. Și suntem exact ce vrea Europa peste 40,50,60 de ani. Noi putem intra în acest program de acum și nimeni nu va mai spune că nu suntem cu energie verde 100%.

Aceasta este abordarea corectă, după părerea mea.

Și asta nu împiedică demersurile pentru acest an.

Dar să nu ne creăm iluzii. Dimpotrivă, să fim destul de aplicați și deștepți și să susținem de pe acum aceste tehnologii de conversie a gazului metan în hidrogen.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Avem 13 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

De la 2 la 13, intervenții? Nu.

La anexe, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria) (PL-x 293/2020) (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria); PL-x 293/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, cine prezintă raportul?

Da, vă rog, domnul vicepreședinte Varga.

   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege, fiind prima Cameră sesizată Senatul, care a și adoptat inițiativa legislativă.

Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au dat un aviz. Unul, un aviz negativ, unul, un aviz favorabil.

Inițiativa având ca obiect de reglementare deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche - Kubekhaza.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează, printre altele, încurajarea și intensificarea schimburilor economice, culturale, educative, sportive între România, Ungaria și Serbia, o mai bună coordonare și colaborare între autoritățile locale din cele trei țări în vederea derulării de proiecte comune, o mai bună supraveghere a frontierei de stat a României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria).

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt.

Practic, localitatea Beba Veche din județul Timiș este cel mai vestic punct al României. Se află într-un triplex, acolo e granița dintre România, Ungaria și Serbia.

Ungaria și Serbia au deschis un punct de frontieră și se circulă foarte ușor. România mai are nevoie de 200 de metri de asfalt pentru a ajunge în punctul de frontieră prin care am putea trece atât în Serbia, cât și în Ungaria.

Din acel punct, de la Beba Veche, sunt aproximativ 15 kilometri până la Szeged, iar pentru că acest punct vamal n-a fost deschis, practic, locuitorii acestei comune și ai celorlalte din jur ocolesc aproximativ 100 de kilometri pentru a ajunge la Szeged.

Este un nonsens. Pentru 200 de metri de asfalt și pentru o decizie a Guvernului care poate fi luată și a se deschide tratativele și un nou punct de frontieră acolo, s-ar scurta foarte mult drumul celor care stau acolo.

Pe de altă parte, probabil că zona respectivă ar dezvolta, ar crește, ar cunoaște o dezvoltare economică, pentru că nu e puțin lucru să ai frontieră cu două state vecine.

De aceea, îi rog pe colegii mei să voteze această inițiativă, și Guvernul să demareze în regim de urgență negocierile pentru deschiderea acestui punct de frontieră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că această perioadă, pe care tocmai o traversăm, a demonstrat că este foarte important să existe posibilitatea ca cetățenii, în zonele de frontieră, să poată să aibă acces.

A fost pentru lucrătorii transfrontalieri o problemă, în momentul în care s-a decretat starea de urgență, ca să vină la lucru în România. Cetățenii români care s-au stabilit în zona de frontieră în Ungaria, respectiv cetățenii români care lucrau în zona de frontieră, de exemplu, în Ungaria. Sunt mii de astfel de cetățeni pe întreaga zonă transfrontalieră în cele 4 județe. Și lucrurile au fost reglementate.

Trebuie să vă spun că în perioada de programare 2007-2013, pe zona transfrontalieră, au fost realizate 10 noi puncte de trecere de frontieră, asfaltate toate, care, din păcate, nu au fost deschise pentru că România nu a intrat în spațiul Schengen, știm cu toții acest lucru, dar care în această perioadă ne-ar fi fost de mare, mare folos, cu atât mai mult pentru afluxul de români care au venit în țară. Și am văzut cu toții imaginile de la Nădlac.

Noi vom putea susține inclusiv acest proiect, dar vă rog să fiți de acord ca să venim în sprijinul Guvernului și să adoptăm un proiect legislativ pentru toate cele 10 puncte de trecere de frontieră, pentru care am cheltuit zeci de milioane de euro, pe frontiera româno-maghiară, și în acest fel să venim în sprijinul celor care trăiesc în zona de graniță, pentru a le ușura traiul și accesul în România, respectiv Ungaria, pe de o parte.

Și în cazul în care Guvernul demarează aceste proceduri, cred că trebuie să demarăm și discuțiile pentru crearea în zona transfrontalieră, așa cum sunt și în alte zone europene, a unei benzi speciale pentru cei care trăiesc în zona de graniță, pentru a nu trebui să stea cei care vin la lucru și trebuie să-și aducă copiii la școală, mulți, în momentul de față, în România, la bacalaureat, la evaluarea națională, în perioada următoare. Și Guvernul să prevadă, de pe acum, pentru aceștia, ca să nu trebuiască să intre în izolare la domiciliu. Pentru că lucrurile vin. Urmează bacalaureatul. Pentru cei care sunt cetățeni români și stau în Ungaria, dacă astăzi își aduc copiii în România, trebuie să intre 14 zile în izolare la domiciliu.

Domnul Vela nu a fost de acord ca să ne ajute, deși a avut avizul Ministerului de Externe, ministrului învățământului, ministerului de resort, inclusiv al Comitetului Special pentru Situații de Urgență, ca acei copii, care erau cetățeni români și învățau în Ungaria, să nu intre în izolare la domiciliu după ce au revenit, după ce și-au susținut bacalaureatul în Ungaria. Dar poate va face pentru ceilalți, pentru români. E adevărat, e dubla măsură. Dar măcar noi suntem solidari și cu aceștia, împotriva unei decizii aberante pe care a realizat-o, cu două săptămâni în urmă, domnul Vela.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Drulă Cătălin, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem acest proiect de lege. Este benefic pentru cetățenii din zonă, să nu mai trebuiască să ocolească până la punctul de frontieră de la Cenad.

Și, ca notă generală, vreau să zic că ne bucură când se deschid căi și treceri între state, nu când se ridică garduri, fie că sunt ele fizice, așa cum am văzut statele vecine că au făcut în anumite cazuri, fie că sunt garduri ale sentimentelor negative care sunt stârnite de politicieni pentru câștig temporar, așa cum am văzut că o fac câteodată și liderii de la Budapesta și liderii de la București.

Cred că e important să deschidem căi de comunicare, atât în sens fizic, cât și în sens mai larg, figurat, nu să ridicăm ziduri și garduri între noi.

Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Șova Lucian.

Pe procedură, domnul Simonis, pe urmă, da? Bun.

Domnul Șova Lucian, vă rog.

Domnul Șova Lucian.

Da.

Mulțumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule președinte, strict pe procedură.

Practic, domnul Ödön făcuse apel la un anume consens sau, oricum, un demers comun pentru a susține proiectele la care a făcut referire.

Grupul parlamentar al PSD va susține acest demers fără niciun fel de problemă. E chiar foarte eficient și util.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Domnul Movilă, doriți intervenție?

Vă rog.

La acest punct, la punctul 5, nu? Cu trecerea frontierei.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară votează acest proiect de lege pentru că ne interesează și susținem fără nicio rezervă ca relațiile dintre țările noastre, România și Ungaria, să fie cât se poate de bune, ca circulația cetățenilor, cel puțin din preajma frontierei, și nu numai, să fie cât mai liberă și mai permisibilă prin deschiderea acestor puncte de frontieră, în cazul de față a punctului de frontieră de la Beba Veche și la Kubekhaza.

Sigur că ele sunt valabile și pentru orice alți cetățeni români sau maghiari care au nevoie să le tranziteze.

Însă aș vrea să fac o observație. Și pe viitor poate intrăm pe traseul normal și corect, pentru că inițierea negocierilor unui tratat de asemenea anvergură, la nivel de stat, între România și Ungaria, este apanajul exclusiv al Ministerului de Externe și ministerul sau autoritatea publică locală sau centrală în competența căreia este această responsabilitate. Abia după ce ministrul de externe și prim-ministrul Guvernului României și cel al Guvernului Ungariei convin acest lucru, finalitatea este realizată prin semnătură de președintele fiecăreia din cele două țări.

Sperăm ca acest proiect de lege să fie valid, să fie validat de Curtea Constituțională.

Dar pe viitor atragem atenția că trebuie să revenim la practica normală, curentă, și Executivul să realizeze aceste atribuții.

La fel cum, săptămâna trecută, am avut, un exemplu clar, un acord realizat de ministerele de interne și externe din cele două țări pentru deschiderea altor 3 puncte de frontieră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dar decise tot în Parlament.

Mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții?

Articolul unic. Dacă sunt intervenții?

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la punctul 4, deoarece avem raportul, nu?

Președintele Comisiei de agricultură?

Avem raportul la punctul 4, da?

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020) (rămas pentru votul final).  

4. Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile; PL-x 288/2020; amendamente admise - 17; caracter ordinar; procedură de urgență.

De la inițiatori?

Vă rog, domnul deputat.

   

Domnul Ștefan Mușoiu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

România este în continuare puternic afectată de secetă, dar și de nepăsarea guvernanților față de compromiterea recoltelor și de lipsa de ajutor de stat pentru salvarea anului agricol.

În timp ce toate țările membre ale Uniunii Europene infuzează fonduri suplimentare în agricultură ca să-și pună la adăpost populațiile de criza alimentară, care, din păcate, se dezvoltă concomitent cu cea sanitară, Guvernul Orban mimează susținerea activității agricole interne.

Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă. Pierderile financiare pe care producătorii agricoli le înregistrează ca urmare a calamităților naturale vor conduce inevitabil la creșterea prețurilor cerealelor și legumelor.

De asemenea, povara financiară pe care fermierii o resimt deja va periclita în multe cazuri reluarea din toamnă a procesului de producție și va determina mari dificultăți în rambursarea creditelor angajate de aceștia.

Acest proiect legislativ vine în mod direct în sprijinul fermierilor și indirect al tuturor românilor.

Noi propunem să se acorde despăgubiri producătorilor agricoli, ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, pentru daune ce depășesc 30% din producție, în cuantum de până la 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului.

Beneficiarii de despăgubiri, în baza noii legi, vor fi producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, producătorii agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene.

În situația în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema de ajutor de stat, prevederile prezentei legi pot fi modificate în mod corespunzător.

În cazul în care Comisia Europeană nu emite o decizie de aprobare a schemei de ajutor de stat, sumele plătite beneficiarilor vor rămâne definitiv suportate de la bugetul de stat și nu vor fi solicitate spre rambursarea acestora.

Doar prin adoptarea acestui proiect de lege vom reuși să salvăm anul agricol și să determinăm Guvernul Orban să pună în practică această măsură salutară.

Ordinul de ministru dat în această privință, în urmă cu aproximativ o lună, nu a soluționat nimic. Din păcate, dosarele depuse de fermieri pentru obținerea ajutorului financiar au rămas fără niciun răspuns al guvernanților.

Nu putem lăsa la voia întâmplării sau a providenței rezolvarea acestei situații grave pe care țările vecine au tratat-o responsabil și adecvat, la momentul oportun.

Din aceste considerente, stimați colegi, fac apel la dumneavoastră să votați acest proiect de act normativ vital pentru toți românii și să vă probați interesul și responsabilitatea față de fiecare cetățean în parte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat Mușoiu.

Domnul președinte al comisiei, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 27 mai 2020, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea examinării și întocmirii unui nou raport.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 12 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, în vederea acordării de despăgubiri producătorilor agricoli ale căror culturi sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, în vederea continuării activității acestora.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din 27 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului PNL.

Pe urmă, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut și în dezbaterea Comisiei pentru agricultură un punct de vedere cu privire la necesitatea și oportunitatea aprobării acestui act normativ-cadru - repet, cadru - pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale.

Am să fac apel la memoria dumneavoastră, a unora dintre dumneavoastră, care erați în plenul Camerei Deputaților și în perioada 2009-2010.

După cum bine vă amintiți, în acest domeniu, al despăgubirilor în urma calamităților naturale, România avea o lege în vigoare - Legea nr. 381/2002. Prin Tratatul de aderare am primit posibilitatea ca în perioada de tranziție, 3 ani de zile, 2007-2009, să beneficiem de acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, că vorbim de ele, până la 1 ianuarie 2010.

Prin efectul Tratatului de aderare, la 1 ianuarie 2010, Legea nr. 381/2002 a fost abrogată. Și a fost abrogată prin efectul Legii nr. 281/2010. De ce? Pentru că așa ne-am angajat, ca ajutoarele de stat - ne-am angajat prin Tratatul de aderare - ajutoarele de stat să fie de acum încolo notificate an de an, fiind o excepție de la regulile de funcționare ale Pieței comune interne, să fie notificate Comisiei, în așa fel încât Comisia să analizeze dacă nu cumva încalcă regulile pieței comune.

Ce facem acum? Facem o reîntoarcere în timp. Unii dintre noi au sensibilități aparte cu perioade nu de mult apuse.

Bun, dar legea aceasta, pe care o supunem astăzi aprobării plenului, încalcă tocmai Tratatul de aderare. Adică ne întoarcem la Legea nr. 381/2002. Și am să vă citesc din nota de fundamentare a Legii nr. 281/2010 care abroga Legea nr. 381/2002, tocmai legea care e un copy-paste a ceea ce supune PSD, astăzi, aprobării.

Spune așa: "În perioada 2007-2009, sectorul agricol din România a beneficiat de o serie de scheme de ajutor de stat notificate Uniunii Europene. Potrivit acestei perioade de tranziție, stabilită prin Tratatul de aderare, schemele de ajutor de stat au putut fi acordate până la data de 31 decembrie 2009. După această dată, ajutoarele de stat se reconsideră, în virtutea prevederilor regulamentelor comunitare în acest domeniu. Modificările legislației în domeniul ajutoarelor de stat în agricultură, prin abrogarea în totalitate sau în parte a unor acte normative-cadru din acest domeniu și, implicit, a actelor normative subsecvente, sunt necesare pentru a se asigura sistematizarea și asanarea legislației neconforme Uniunii Europene, precum și evitarea paralelismelor în reglementările naționale care privesc ajutorul de stat".

Puneam în practică, deci, prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1628/2006, care este și astăzi în vigoare.

Legea pe care o supuneți astăzi aprobării încalcă exact ceea ce am abrogat prin efectul Legii nr. 281/2010, Tratatul de aderare.

Conform art. 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Partea a III-a - Politicile și acțiunile interne ale Uniunii Europene, Secțiunea 2 - Ajutoarele acordate de state, la alin. (3) se definesc calamitățile naturale ca făcând parte din categoria ajutoarelor de stat compatibile cu piața internă, cu condiția ca ele să fie notificate anterior Comisiei Europene, pentru a se stabili dacă nu cumva încalcă principiile de funcționare ale pieței comune.

În consecință, ce s-a schimbat în toată această perioadă? Și de ce n-ați elaborat încă din 2017 o reglementare, un ordin de ministru care să prevadă modalitatea practică prin care România, la nivel guvernamental, poate notifica Comisia, privind acordarea ajutoarelor de stat în caz de calamități naturale?

Păi, n-ați făcut-o. Că erați la guvernare și știați că aveați o problemă în plus cu cei de la Bruxelles.

Am făcut-o noi, prin Ordinul nr. 97/63 din 2020, ordin comun, Agricultura cu Internele, și am stabilit procedura, cadrul prin care putem să ne adresăm Comisiei Europene.

Ați venit, într-un text-cadru, o altă găselniță a dumneavoastră, într-un text-cadru privind acordarea ajutoarelor de stat, cu o prevedere punctuală pentru ceea ce se întâmplă acum.

Acum Guvernul României închide acțiunea de inventariere, de identificare a terenurilor afectate de secetă și stabilește cuantumul despăgubirilor.

Urmează partea de notificare către Comisia Europeană, obținerea acordului Comisiei și acordarea sprijinului financiar în baza acestui acord.

Veniți acum cu o lege-cadru, veniți cu un amendament la o lege-cadru, punctual. De ce? Pentru că, din motive populiste, electorale, aveți impresia că această acțiune de acordare a despăgubirilor în calamități va fi cuantificată exclusiv (Vociferări.) în rândul Partidului Național Liberal. Ceea ce e corect, până la urmă. Că facem acest lucru pe care dumneavoastră n-ați putut să-l faceți, măcar la nivel de reglementare, în anii anteriori, când aveați posibilitatea.

Dar ce s-a schimbat în toată această perioadă, din 2010 până acum, și mai ales după noiembrie 2019?

Păi, ați plecat de la guvernare și sunteți în opoziție. Și sunteți în goană după voturi. Nu contează cum e legea, nu contează dacă încalcă Tratatul de aderare, dacă (Vociferări.) e benefică sau nu. Lege să fie, să ne aducă voturi.

Deci, din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal se va abține la vot la acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Steriu, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Stimați colegi,

Antevorbitorul mă obligă să fac, totuși, o mențiune pe care o vedem în statistică. Vorbim de secetă, vorbim de pandemie, vorbim de alte calamități naturale, de molime.

Nu știu cum se întâmplă, că de câte ori vine PNL sau PDL la guvernare, vine și seceta, vine și Gripa Aviară, vin toate problemele. Mai nou, și COVID-ul.

Deci, discutăm astăzi de un proiect, aici, inițiat de colegii din PSD, prin care vrem să salvăm în această toamnă agricultura.

Avem o situație aproape identică cu cea din 2007. PNL conducea țara, minoritate, 20%. Din fericire, cu un prim-ministru care a înțeles problema atunci și cu un ministru al agriculturii, Remeș, care a solicitat parlamentarilor PSD un astfel de proiect de lege.

Și, da, într-adevăr, am reușit atunci, într-un termen foarte scurt, să notificăm comisia, pe schema de sprijin, să obținem prin rectificare 350 de milioane de euro și să dăm fermierilor banii cu care s-a putut reporni partea de cultivare a terenurilor în toamnă.

Suntem exact în aceeași situație. În această toamnă fermierii români nu au cu ce să pornească la drum. Jumătate din țară... Cifrele le-a menționat chiar actualul ministru al agriculturii. A spus că peste 1.600.000 de hectare sunt afectate de secetă, din care 964.000 sunt compromise 100%.

Ce face actualul ministru? Vă spun ce a declarat luni - se gândește. Se gândește că poate găsește o schemă.

Nu, n-avem nevoie de gândurile ministrului, avem nevoie de bani pentru fermieri.

Colegii au spus, această schemă se va notifica la Comisia Europeană. Și, da, vom respecta Tratatul, pentru că vom merge la Comisia Europeană și vom negocia. Acolo sunt oficiali care înțeleg, așa cum au înțeles să pună 500 de miliarde de euro pentru problemele generate de pandemie, în economie, din care, din păcate, românii n-au obținut nimic. Românii deocamdată se uită cum ministrul Cîțu a împrumutat până acum 14 miliarde de euro, până acum, în 6 luni, fără să dea 1 euro la agricultură.

Deci pentru agricultură, pentru reluarea culturilor din această toamnă, nu există nimic. Absolut nimic.

Și se pare că ministrul stă și se gândește și visează. Mai nou, văd că-i face pe fermieri și infractori. Declară că au făcut cereri mai mari decât suprafețele cultivate.

Nu, domnule ministru. Atunci când ai lipsă de soluții e ușor să arăți cu degetul și să spui că fermierii sunt cei care fraudează. Și, din păcate, văd că este singura variantă spre care se îndreaptă.

Deci, recoltele compromise din acest an, stimați colegi, înseamnă reducerea efectivelor de animale, înseamnă furaje mai scumpe, în final înseamnă pâinea românilor mult mai scumpă. Și, mai presus decât orice - am mai spus-o de două ori -, imposibilitatea reluării ciclului de producție.

Din păcate, seceta actuală este mai gravă decât cea din 2007, este mai gravă decât seceta din 1946, și premierul Orban anunță că după recoltare vom vedea ce pierderi sunt și ce vom despăgubi.

Păi, am spus și a spus-o și ministrul - peste 964.000 de hectare nu mai recoltează nimic. Ce să mai constați acolo?

S-au înființat acum o lună comisiile de evaluare. Din păcate, nimeni, niciun fermier nu știe dacă în această vară au vreun fond de la Ministerul Agriculturii sau de undeva, de la Guvern.

În afara acestei legi nu există nicio speranță. Și vă spun că am vorbit cu foarte mulți fermieri. Toți colegii vorbim. Avem colegi de-ai noștri care lucrează și terenul. Și au întors culturile. Unii au întors, dar nu au ce pune la loc.

Și, din păcate, singura variantă este, până la ora actuală, validarea rapidă, în procedură de urgență, a acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat, vă rog.

PRO Europa, da?

 
     

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Da, da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dobre, da?

 
   

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin raportul suplimentar de astăzi al acestui proiect de lege s-a făcut dreptate fermierilor. De ce? Pentru că trebuie să beneficieze și ei, dacă doresc, de suspendarea ratelor la bancă, conform Ordonanței de urgență nr. 37/2020, cum beneficiază și alte companii din cauza COVID-ului.

E, aici ei beneficiază de această suspendare din cauza calamităților naturale.

Le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură și tuturor liderilor de grup care au fost de acord să reîntoarcem la comisie acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simionca Ionuț, vă rog.

Pe urmă, Grupul USR.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proverb, că un necaz nu vine niciodată singur. Și este mai actual ca niciodată.

A venit pandemia, mari probleme pentru agricultorii noștri, după care a venit seceta. Și acum, zilele acestea, vine grindina.

Noi, ca stat, avem obligația să fim alături de agricultori, alături de cei care produc pentru țară și care își pun munca în folosul tuturor.

Cred că este un proiect bun, care trebuie susținut, și Grupul parlamentar al PMP va vota acest proiect legislativ care nu face altceva decât să-i sprijine pe cei care au avut pierderi uriașe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Tot Grupul, de la PMP, doriți să vorbiți o dată? Sau pe rând?

Stați să dăm și la USR, totuși.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că sectorul agricol din România este puternic afectat de secetă, încă din luna ianuarie.

Înțelegem că e nevoie de un act normativ care să prevadă mecanisme economice pentru protejarea producătorilor agricoli aflați în dificultate, ale căror culturi sunt afectate de calamitățile naturale, și în contextul de față vorbim de această secetă.

Însă nu putem trece cu vederea, dragi colegi, faptul că, pentru a nu știu câta oară, tratăm consecințele, nu cauzele.

Fondul problemei este că acum, în plină secetă, peste 80% din sistemele de irigații din țară nu sunt funcționale.

Stimați actuali și foști guvernanți, cei care, apropo, faceți acum proiecte legislative ce vor fi greu de aplicat, voi împreună sunteți responsabili pentru situația dramatică în care se află astăzi fermierii români din toată țara.

În anii de guvernare trebuia să faceți investiții reale în modernizarea și extinderea sistemelor de irigații, tocmai pentru a preîntâmpina și a reduce riscul de a avea culturi distruse de secetă acum.

Pentru că în toți anii de guvernare voi nu ați înțeles că securitatea alimentară este la fel de importantă ca securitatea energetică, ați ales fie să măcelăriți legile justiției, pentru a salva penali în funcții publice, sau să racordați "băieții deștepți" și "firmele de curte" la banii publici.

Rețelele de irigații de la începutul anilor '90 se întindeau pe o suprafață de peste 3,2 milioane de hectare. Și nu numai că au rămas în paragină, dar au fost dezmembrate, furate și distruse sistematic sub ochii celor care trebuiau să le protejeze, adică ai dumneavoastră.

Efectele acestei secete pandemice puteau fi, poate, în parte, mai mult sau mai puțin, combătute prin mijloace artificiale, prin aceste sisteme de irigații pe care nu le avem.

Însă realitatea este că din cele aproximativ 600.000 de hectare de teren care beneficiază de infrastructură de irigații doar 130.000 sunt irigate, sunt efectiv udate. Întrucât, după cum a spus și domnul ministru al agriculturii, celelalte nu sunt funcționale. Restul nu sunt instalații funcționale.

Deci avem 600.000 de hectare de teren irigat pe hârtie.

Și mai există, dragi colegi, odată cu acest amendament, riscul ca legea să nu poată fi aplicată, prevederea poate să fie neconstituțională.

Și, mai mult de atât, nu a existat nicio colaborare bună cu Ministerul Agriculturii în redactarea anumitor articole.

Noi, cei din Grupul USR, vom reveni cu un set de propuneri către Ministerul Agriculturii și Guvernul României. În același timp așteptăm clarificări de la domnul ministru al agriculturii cu privire la cele declarate în ultimele 3 luni de zile, și anume că toate evaluările făcute în teren, până acum, nu indică foarte clar cine este responsabil pentru dezastrul găsit în sistemul de irigații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Movilă, vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, poziția exprimată de colegul meu, domnul Simionca, este poziția grupului. Însă, pentru prietenul meu Vali Steriu, cred că în PSD sunt o mulțime de foști PD-iști, PDL-iști care au fost primari, prefecți, parlamentari, președinți de consilii județene și ar fi bine să păstrați măsura lucrurilor când veniți la microfon. Întâi evaluați-i pe cei care au fost în guvernele PD, PDL, de atunci, după care încercați să vă referiți la cei care nu sunt în PSD, din exteriorul acestor partide.

Am făcut apel de mai multe ori la acest lucru, la măsura lucrurilor, pentru că așa este decent, așa este moral. Cred că 25% dintre colegii dumneavoastră din PSD, cu funcții publice, sunt din fostul PD și PDL.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Era să vă întreb pe la ce partide ați mai fost, dar mi-a trecut!

Domnul Popescu Nicolae-Daniel. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Pentru stenogramă. Am fost într-un singur partid, PD, după care, din 2014, nu am mai fost în altă parte, am înființat de la zero PMP.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Pambuccian. Vă rog.

Domnul Pambuccian Varujan.

Domnule lider, vă ascultăm.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru.

Însă ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru. Noi votăm acum o lege care adresează punctual o problemă. Problema este mult mai gravă. Nu este vorba doar de seceta de anul acesta, ci de o perioadă foarte lungă, secetoasă - cel puțin despre asta vorbesc majoritatea meteorologilor serioși - care se va agrava în timp și care va afecta din ce în ce mai mult agricultura.

Lucrurile acestea se suprapun peste o criză din ce în ce mai accentuată a ... (Se întrerupe legătura prin audioconferință.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

S-a pierdut legătura.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Dacă la titlu? Nu.

La amendamentele admise, de la 1 la 17? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional Mihail Kogălniceanu (PL-x 177/2020) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu"; PL-x 177/2020.

Amendamente admise - 6.

Caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții?

Domnul Babuș?

A, la raportul comisiei, domnul Babuș, din partea Comisiei pentru buget și a Comisiei pentru apărare. Da? Vă rog.

Domnule președinte Lazăr, dacă doriți să veniți până la prezidiu? Dumneavoastră.

   

Domnul Radu Babuș (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu".

Comisia pentru apărare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere pe fond.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu", care va fi construit pe raza municipiului Constanța.

Soluțiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, "dezvoltarea componentei medicale operaționale, pentru a face față provocărilor, cazuisticii și patologiei inerente activităților militare și civile".

Cele două comisii au fost sesizate pe fond.

În urma dezbaterilor proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc și vă felicit pentru inițiativă.

Din partea Grupului PSD, vă rog, domnule deputat. Din județul Constanța, nu?

 
   

Domnul George-Gabriel Vișan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Realizarea unui spital regional militar la Constanța, care va deservi pacienți din regiunea Dobrogei, din regiunea de sud-est a României, reprezintă o necesitate care devine din ce în ce mai pregnantă.

Constanța, unul dintre cele mai mari județe ale României, este situată nu numai într-o poziție geografică strategică, din punct de vedere militar, dar are și o importanță, din punct de vedere economic, pentru România.

Partidul Social Democrat, astăzi, va susține acest proiect și sper ca împreună să punem prima piatră la acest obiectiv de investiții de o importanță majoră pentru regiunea de sud-est a României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Domnul Ion Stelian. Da? Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Și USR susține acest proiect. Este un proiect foarte bun.

Constanța are nevoie de foarte mult timp de astfel de spitale.

Din păcate, este un județ vitregit, din acest punct de vedere, și în perioada pandemiei, peste care încă nu am trecut, s-a demonstrat și mai mult necesitatea construirii unui astfel de spital. Ați văzut cu toții că a trebuit să se înființeze un spital militar mobil, asta demonstrând foarte clar faptul că nu avem în județul Constanța, un județ atât de mare cu o poziție geostrategică foarte importantă, spitale care să facă față unor provocări foarte mari.

Dincolo de această poziție geostrategică, ținând cont de faptul că baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu este foarte aproape de municipiul Constanța, mai avem problema unui aflux mare de turiști în perioada sezonului estival.

Un astfel de spital, bineînțeles, va deservi în principal zona militară, să spun așa, dar va putea ajuta foarte mult și va fi un suport foarte bun pentru a sprijini și partea civilă, și pacienții civili.

Încă o chestiune. Denumirea spitalului va fi nu Mihail Kogălniceanu, ci va fi Carol I. Este un nume foarte potrivit, pentru că personajul istoric Carol I de prim rang a modernizat România, a venit cu multe reforme în continuarea a ceea ce începuse Cuza și a făcut în așa fel încât să pună în valoare Dobrogea, a modernizat portul Constanța și și-a pus amprenta pozitiv din punct de vedere istoric asupra întregului județ.

Salut această inițiativă și vom vota cu toții pentru înființarea acestui spital militar regional.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Huțucă Bogdan-Iulian.

Și pe urmă domnul Simionca Ionuț, din partea Grupului PMP.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă auzim! Vă auzim!

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă (prin audioconferință):

Stimați colegi,

Criza sistemului public de sănătate, descoperită de pandemia de COVID, a demonstrat că spitalele regionale promise de PSD au existat doar pe hârtie.

Nouă ne revine misiunea să asigurăm surse de finanțare și să ridicăm aceste spitale. Acest lucru se întâmplă deja la Iași, la Cluj, la Craiova, unde se asigură finanțări de peste 1,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește Spitalul Regional Constanța, acesta a fost doar o bulă de săpun lansată în anul 2016, care s-a risipit ulterior.

Constănțenii au fost mințiți frumos timp de patru ani. Dintr-un spital ce trebuia construit din fonduri europene, început în anul 2017, finalizat în anul 2020, el a fost ras de pe lista de priorități a Guvernului PSD, neregăsindu-se între cele opt spitale regionale promise a fi realizate.

Ni s-a promis că va fi realizat cu sprijinul lui Erdogan, în colaborare cu Guvernul turc, iar ulterior am fost mințiți că va fi cuprins în bugetul destinat apărării naționale.

Domnul ministru al apărării, domnul Leș, de la PSD, i-a comunicat domnului ministru al finanțelor publice, domnul Teodorovici, tot de la PSD, dezacordul privind continuarea proiectului, deoarece nu identifica elemente de natură legală care să permită realizarea investiției.

Astăzi, când PSD trebuia să taie panglica la Spitalul Regional Constanța, avem un teren viran și un proiect dezbătut în Parlament, fără finanțare, fără posibilitatea de acceptare a fondurilor europene, afectând cei 2% din legislația apărării naționale și cu o sumă de greșeli inventariate de către Consiliul Legislativ.

PSD s-a grăbit, din rațiuni electorale, și nu a avut răbdare ca acest spital să fie finanțat prin Legea bugetului.

Apreciez totuși intervenția Ministerului Apărării în Comisia pentru apărare și modul în care au soluționat problema finanțării și a aplicabilității legii.

Din aceste motive, PNL votează forma modificată de Comisia pentru apărare, întrucât pentru prima oară acest proiect are șanse de a fi finanțat și realizat de către guvernarea PNL.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simionca Ionuț.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PMP susține dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate și susține și dezvoltarea acestui spital din Constanța. Ce nu înțelegem noi este de ce proiectul nostru, care obligă construcția celor opt spitale, este blocat în Comisia pentru sănătate, de trei săptămâni este pe ordinea de zi, și unele proiecte ajung în plen, dar proiectul PMP, care susține construcția celor opt spitale, regionale este blocat.

Eu solicit să găsim o modalitate de a lucra împreună și grupurile mai mici parlamentare să poată promova proiecte legislative bune pentru români, de care românii au nevoie.

Noi vom susține acest proiect legislativ, dar vă rog să luați în considerare și susținerea proiectului PMP și construcția celor opt spitale regionale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții?

La preambul sunt intervenții?

La amendamentele admise, de la 1 la 6, sunt intervenții?

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Punctul 7 este retrimis.

La punctul 8 nu a venit raportul, nu?

La punctul 9 a venit raportul? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.1 alin.(1) din Legea nr.239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (PL-x 223/2020) (rămas pentru votul final).  

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult; PL-x 223/2020.

Amendamente admise - 3; caracter organic.

Dacă din partea inițiatorului? Nu.

Din partea comisiei. Dumneavoastră? Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Deputații au fost prezenți la dezbaterea proiectului de lege conform listei de prezență.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate membrii celor doua comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului PNL doriți să interveniți? Domnule Varga? Doriți să interveniți?

Domnul Dehelean Silviu, vă rog.

Vă ascultăm, domnule Dehelean.

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

USR va vota împotriva acestui proiect de lege, pentru că, sub aparența unei inițiative inofensive reparatorii, se creează un veritabil instrument de împroprietărire a cultelor religioase.

Dacă inițial legea a limitat în timp această trecere în proprietate fără plată a unor imobile, prin modificarea care se operează astăzi acest instrument va funcționa și pentru viitor ori de câte ori un decident politic va hotărî să atribuie în folosință gratuită un imobil unui cult. Deci, practic, se creează posibilitatea ca oricând, din proprietatea statului, imobile să treacă în proprietatea bisericilor.

Noi considerăm că profitând de faptul că atenția românilor este îndreptată înspre situația sanitară și economică, în ultimele săptămâni asistăm la un atac susținut al PSD la proprietatea statului și la proprietatea privată.

Acum două săptămâni ați decis să dați terenuri agricole comasate, suprafețe mari, către biserici sau către asociațiile acestora.

Săptămâna aceasta le împroprietăriți cu terenuri intravilane și cu alte imobile și dați posibilitatea ca acest lucru să se întâmple și pentru viitor, iar, după toate probabilitățile, săptămâna viitoare veți vota interdicția de vânzare a terenurilor persoanelor fizice sau juridice, a terenurilor private, pe o perioadă de 15 ani.

Din aceste considerente, USR va vota împotrivă, așa cum am spus, iar în cazul în care legea va întruni numărul de voturi necesare, vom demara procedurile de sesizare a Curții Constituționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

UDMR și pe urmă PNL. Da?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Există un proces pe care l-am început cu circa 30 de ani în urmă și cu care toți am fost de acord, și anume ca tot ceea ce a distrus comunismul să fie reparat. Una dintre acestea se referea la drepturile de proprietate.

În acești 30 de ani au fost o serie de inițiative legislative trecute cu aprobarea tuturor partidelor politice, prin care nedreptățile de la începutul introducerii sistemului comunist politic în România, prin care proprietățile cultelor religioase au fost naționalizate, începând de la terenuri, până la clădiri, desființarea unor instituții și așa mai departe.

După 30 de ani putem spune că acest proces nu a fost finalizat. Sunt încă zeci, sute de proprietăți care, până în momentul de față, nu au primit nici măcar un răspuns din partea instituțiilor statului, sunt în analiză. Practic, proiectul de restituire a fost înghețat, în România.

Poate ar trebui, în momentul de față, să terminăm ceva ce am început cu 30 de ani în urmă. Prima dată, să luăm acele dosare și să le dăm înapoi, după 30 de ani, cultelor religioase, tuturor cultelor religioase din România.

A veni acum, până ce nu ai finalizat un proiect, început cu 30 de ani în urmă, și să-l pui la o parte, și să vii cu un alt proiect prin care, la latitudinea unor decidenți, transparent sau mai puțin transparent, se vor putea transfera din proprietatea publică către indiferent care culte religioase, eu cred că este o problemă. Lista care a fost prezentată în comisie prevede foarte clar că, deși Legea cultelor spune că nu există cult de stat în România, 99,9% din lista prezentată merge doar la un singur cult. Celelalte culte n-au solicitat, nu sunt importante?! Statul român nu a avut o opțiune pentru acestea?! Administrațiile publice locale nu au nevoie de aceste terenuri?!

Ei, vă spun eu un exemplu. În județul Bihor, sunt 100% sigur că municipiul Salonta ar avea ce să facă cu cele 10 hectare pe care vreți să le dați în momentul de față nu administrației publice locale, ci unui cult. De ce doar acestui cult, în municipiul Salonta, care nici măcar nu este majoritar?!

Eu cred că trebuie să avem grijă ca, în momentul în care luăm asemenea decizii, să nu creăm și mai mare inechitate socială și inechitate în cadrul discuțiilor noastre.

UDMR va vota împotriva acestui proiect și dacă se va iniția un proces de declanșare a atacului la Curtea Constituțională, ne vom ralia acestuia.

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis, Grupul...

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Imediat!

Domnule Simonis, numai puțin!

De la PNL, domnul Andrei Gheorghe. Vă rog. Se înscrisese deja!

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi exprima un punct de vedere personal care sper ca, prin votul pe care îl veți da astăzi, să fie un punct de vedere asumat de toți colegii care sunt prezenți aici.

Aceste bunuri care sunt date în folosința cultelor religioase "pot fi transferate", nu "sunt transferate" cu condiție obligatorie. Probabil colegii care au intervenit mai devreme nu au văzut acest lucru.

Dar ceea ce se află în spatele acestei contestări - eu o spun foarte direct și nu mă feresc - este dinamica ideologică anticlericală pe care USR și-a asumat-o în ultimul timp, și care nu este un secret pentru nimeni, și este și discursul îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe din România, care iarăși nu este un secret pentru nimeni. Și dacă veți intra pe rețelele de socializare, în această perioadă, veți vedea inclusiv cum activiști ai anumitor partide continuă să insulte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe chiar după ce aceștia au plecat la Domnul.

Dar haideți să ne uităm în România. Biserica Ortodoxă Română este probabil un administrator mult mai bun decât statul român, și nu vin cu acest lucru ca un argument în favoarea acestei legi, ci vin ca o realitate pe care o cunosc personal, în experiența pe care am avut-o.

Apoi, aceste bunuri care se află în administrarea bisericii în acest moment nu doar că nu sunt solicitate de către administrația publică locală și stat înapoi, ba chiar voi vedea foarte multe cazuri de primari, de președinți de consilii care doresc să transfere către biserică aceste bunuri imobile și care nu au posibilitatea legală de a o face pe o cale judicioasă și așa cum prevede acest act normativ.

În încheiere, cred că ar trebui cu toții să nu mai culpabilizăm tot timpul biserica, să renunțăm la această retorică agresiv-secularistă, care, iată, inundă societatea românească în ultima perioadă, și să nu uităm ce a făcut Biserica Ortodoxă Română în contextul pandemiei. Să nu uităm că după statul român, evident, prin Guvern și ministere, este al doilea actor public privat, instituțional ori noninstituțional, din România, care a contribuit în contextul acestei pandemii.

Biserica Ortodoxă Română este cel mai mare filantrop din România! Zeci de milioane de euro investite în proiecte sociale, educaționale, de sănătate, învățământ și cultură, anual.

Biserica Ortodoxă Română este, pe undeva, temelia identitară a poporului român și n-ar trebui să judecăm în această notă. Și cred că acest act normativ este absolut firesc, absolut moral, reprezintă o reparație echitabilă a legislației prezente, anterioare în ceea ce privește trecerea acestor bunuri imobile în proprietatea cultelor, și nu cred că trebuie judecată așa, într-o paradigmă ideologică care, de fapt, vine să readucă în scenă un fel de populism agresiv, un populism anticlerical de care cred că trebuie să ne ferim cu toții, pentru că știm că duce la extremism.

Așadar, colegi de la toate partidele, vă invit să votați în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

De la Grupul PSD, liderul Grupului PSD.

Domnul Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Acest act normativ are ca obiect posibilitatea, așa cum s-a spus mai devreme, posibilitatea ca un număr de 28 de imobile, dacă nu mă înșel, să treacă din folosința bisericilor, cultelor, în proprietatea acestora.

S-a spus mai devreme, de asemenea, că Biserica Ortodoxă este un excelent administrator - a dovedit asta -, mai bun chiar decât statul român.

Faptul că UDMR e nemulțumit de faptul că biserica ortodoxă are acest avantaj, ca în acest proiect de lege să intre în proprietatea a 99% din imobilele propuse și faptul că UDMR e nemulțumit, pot înțelege, că vor și alte culte să aibă același avantaj, același drept. Faptul că USR, care dorește desființarea bisericii ortodoxe, dorește, de asemenea, să se opună acestei inițiative, de asemenea, nu înțeleg, dar m-am obișnuit cu lucrul acesta. Însă faptul că reprezentantul PNL, care a luat cuvântul aici, a vorbit strict în numele dânsului, și nu în numele grupului, asta ne arată faptul că... și dacă nu-i așa, îl rog pe liderul Grupului PNL sau pe altcineva din partea PNL să vină, să aibă un punct de vedere al grupului pe acest subiect, dar dacă Partidul Național Liberal nu susține biserica ortodoxă și trecerea acestor imobile din folosința bisericii ortodoxe în proprietatea acesteia, mi se pare extrem de grav, și panta pe care se alunecă este, din punctul meu de vedere, extrem, extrem de greșită.

Cred că de aceea e absolut necesar ca cineva de la PNL să vorbească în numele grupului, și astăzi să votăm împreună, cu toții, PSD, PNL, celelalte partide, cu excepția UDMR și USR, în favoarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții din partea...? (Vociferări.) Nu vrea!

Domnul Drulă Cătălin, vă rog. Faceți legătura!

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori un drept la replică, pentru că liderul Grupului PSD a făcut o afirmație calomnioasă...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică! Nu e la nivel de grup! V-am dat cuvântul, dar nu s-a referit la dumneavoastră pentru a discuta de drept la replică.

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Ca lider de grup pot să am și eu o intervenție, vă rog? Neîntrerupt.

Mulțumesc.

A făcut domnul lider al PSD o afirmație calomnioasă și incorectă la adresa grupului nostru.

Grupul nostru dorește ca legea să fie lege, să fim toți egali în fața acestei legi, așa cum prevede Constituția, să nu încălcăm legi și Constituția pentru promisiuni. Știu că PSD este supărat pe noi, pentru că, chiar și săptămâna trecută, am stricat acele jocuri pe care chiar dumneavoastră voiați să le faceți, domnule președinte de ședință, să treceți pentru un drum care ocupă 6 hectare, 200 de hectare, la Slatina, acolo, la domnul Vâlcov, și că v-am stricat și alte combinații cu terenuri pe care vreți să le faceți în fiecare ședință, dar nu permit ca la adresa Grupului USR să se facă astfel de afirmații.

Ori respectăm legea și Constituția și suntem egali, ori facem trocuri pentru poturi și introducem în Parlament legi cu dedicație?!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulțumesc.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule președinte,

Pentru că s-a făcut apel sau, mă rog, s-a făcut o referire la mine, eu pot să vă spun foarte clar că USR, în acest moment, încearcă, de asemenea, să deturneze atenția de la proiectul pe care se pare că nu-l susțin. USR are o atitudine constantă împotriva bisericii ortodoxe. Și să acuzi un partid politic de înțelegeri secrete cu biserica ortodoxă, pentru voturi, este o inepție, în sine, ca să ne înțelegem.

Faptul că încercăm să sprijinim biserica ortodoxă nu poate fi decât un lucru bun.

Faptul că dumneavoastră boicotați și sabotați în permanență biserica ortodoxă și doriți desființarea, prin liderii politicii ai USR, a acesteia, e un lucru foarte grav și probabil că acest lucru va fi taxat de oamenii care vor merge la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Are 3 amendamente admise.

De la 1 la 5 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (PL-x 196/2020) (rămas pentru votul final).  

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 196/2020.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Da?

Vă rog.

Păi, nu... (Vociferări.)

   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Sunt inițiator, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege e foarte simplu. Știm că am avut situații de ceremonii oficiale, ocazionate în special de sărbătorirea Zilei Naționale a României, când ne-am trezit cu colegii din Parlamentul European, care nu au fost lăsați, conform protocolului și în baza legii, să depună coroane la aceste manifestări oficiale.

Practic, proiectul vine și îi include și pe parlamentarii români din Parlamentul European, în această listă. Pentru că cei de la Armată, care se ocupă de protocol, respectă legea și, în lipsa unor reglementări clare, acționau de o asemenea manieră.

Vă mulțumesc tuturor pentru acest vot pe care îl veți da.

Eu cred că e un semn de recunoaștere și față de colegii noștri din Parlamentul European, din partea Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

O invit pe doamna Fădor, președintele Comisiei pentru administrație, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamnă președinte.

 
   

Doamna Angelica Fădor (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbatere și avizare pe fond, în procedură obișnuită, cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Economic și Social, la fel, avizează favorabil proiectul de lege.

Guvernul României susține adoptarea proiectului de lege, cu propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea entităților din partea cărora vor putea fi depuse coroane de flori la ceremoniile oficiale, cu o nouă entitate, respectiv Parlamentul European, reprezentat de deputații României în Parlamentul European.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în ședința online din 19 mai 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți din partea Grupului? Nu.

Intervenții din partea grupurilor?

Domnul Grosaru, vă rog, din partea minorităților naționale.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferință):

Da.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferință):

Da.

Bună ziua, domnule președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am să fiu foarte scurt.

Acest proiect este un proiect de lege foarte bun.

Din perspectiva mea, eu am să-l votez, pentru că acoperă unele lipsuri. Și se mai reglementează o serie de probleme legate de ordinea de precădere.

Drept urmare, vă sfătuiesc și pe dumneavoastră, ceilalți, să îl votați, pentru că se acoperă, cum spuneam, niște probleme care sunt lipsă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt...?

Doamna Prună Cristina, din partea Grupului USR.

Vă rog, faceți legătura.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferință):

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu apăsasem, nu știu de ce nu s-a înregistrat, să vorbesc la proiectul precedent.

Voiam să zic un lucru foarte important.

Singurul lucru pe care vrea să-l desființeze USR...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Am trecut...

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferință):

... este...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă...

Doamnă deputat, cu tot respectul, la explicarea votului, puteți...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferință):

... pensiile speciale și toate sinecurile pe care vi le-ați dat de 30 de ani.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Dacă la acest proiect de lege mai dorește cineva să intervină? Nu. Bun.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii dorește cineva? Nu.

Articolul unic. Intervenții?

La art. 16?

La Anexă?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 473/2014) (rămas pentru votul final).  

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 473/2014.

Raport de respingere.

Din partea Comisiei juridice, cine dorește să prezinte raportul de respingere?

Vă rog, domnule vicepreședinte Varga.

   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis 3 puncte de vedere - în 2014, 2016 și 2017 - prin care nu susține adoptarea acestei inițiative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ inițiativa.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reformulării dispozițiilor art. 276 și art. 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiției și, respectiv, compromiterea intereselor justiției.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu doresc.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

 
Proiectul de Lege pentru Programul Național Prima Lumină (PL-x 199/2019) (retrimis comisiei).  

La Proiectul de Lege pentru Programul Național Prima Lumină; PL-x 199/2019, vă rog, Grupul USR, aveți...

Vă rog, domnule vicelider, aveți o propunere și înțeleg că există consens din partea liderilor.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să vă aduc la cunoștință că, în urma discuțiilor cu viceliderii și liderii de grup, ai grupurilor parlamentare prezente, există consens pentru retrimiterea acestui proiect, două săptămâni, la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În condițiile în care există consens, nu mai supunem votului. Se retrimite comisiei. Este vorba despre Comisia pentru industrii. Termen - două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 559/2017) (rămas pentru votul final).  

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 559/2017.

Tot propunere de respingere.

Comisia juridică?

Cine prezintă raportul?

Vă rog, doamnă.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, prin Avizul nr. 516 din 5 iulie 2017.

Guvernul, prin punctele de vedere transmise, precizează că nu susține adoptarea inițiativei legislative în forma prezentată.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat nefavorabil.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Domnul Florin Roman, Grupul PNL.

Și apoi să faceți legătura cu... (Vociferări.)

Nu, nu. Este vorba despre alt proiect, domnule Roman.

La acest proiect apare că doriți să interveniți.

A, nu mai doriți. Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Cătălin Drulă, vă rog.

Și apoi să faceți legătura cu domnul Pașcan.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect este primul dintr-o serie de proiecte introduse pe ordinea de zi, care privesc justiția, proiecte introduse pentru respingere.

Este vorba despre proiecte din acea lungă serie de atacuri la justiție, din seria amnistiei, a grațierii, a slăbirii regimului de executare a pedepselor, a creării unui regim special pentru deputați și senatori. Pe scurt și mai pe românește, acele mizerii și atacuri la justiție pe care le-am văzut de-a lungul anilor. Și e interesant să vorbim despre cum au ajuns astăzi, pe ordinea de zi, aceste proiecte.

E vorba, în ultimele săptămâni, de un concurs, între PSD și PNL, de căutat prin sertare și de scos astfel de proiecte nocive, toxice, inițiate de celălalt, cu provocarea, ca într-un joc, "...hai să respingem asta, să vedem și să scoatem în evidență ce ați făcut voi".

Noi suntem de acord cu asta și vom continua și noi să căutăm prin sertarele Parlamentului, să scoatem aceste proiecte toxice.

Dar este important să discutăm un pic despre cum s-a ajuns aici.

Și mă gândeam astăzi, domnule președinte de ședință, la data de 10 decembrie 2013. Nu știu dacă vă spune ceva. Mie îmi spune, pentru că eram unul dintre cei 200 de oameni care stăteau în Parcul Izvor, pe o vreme de... cred că erau -50C - 100C, înghețând și protestând împotriva a ceea ce a rămas în istorie ca "marțea neagră".

Dumneavoastră erați înăuntru, în această clădire.

"Marțea neagră" era o serie de proiecte - amnistie, grațiere, eliminarea conflictului de interese și a altor infracțiuni - care erau puse pe ordinea de zi a Parlamentului, cu acordul tuturor forțelor politice.

Și, la fel ca proiectele pe care le discutăm astăzi, m-am uitat și la proiectele de atunci și la cele 6 de astăzi, și inițiatori erau și din PSD, și din PNL - la vremea aceea, în USL -, și din PDL - care acum e în PNL -, vreo două dintre ele, vă aduceți aminte, desigur, că sigur știți istoria, și din PC - doamna Cristiana Anghel -, o să fie imediat pe ordinea de zi... PC care a intrat atunci pe listă - ne-a explicat domnul Ponta, în Comitetul liderilor - cu domnul Crin Antonescu, domnul Dan Voiculescu.

Mă opresc cu istoria asta, pentru că e suficient și arată cum vechea clasă politică a fost - și UDMR, că i-am scăpat pe ei, îmi cer scuze, sunt printre inițiatori - a fost unanimă în atacul și slăbirea justiției, care a ajuns să le afecteze interesele. Pentru că politicienii au fost deasupra omului de rând. Corupția și-a avut sediul, și în trecut și își mai are și acum, în palatele care conduc România.

Și nu - îi spun unui domn lider care e în sală și care, în Comitetul liderilor, ne spune că toți știm că toți am cam făcut așa. Nu, USR n-a făcut asta. Nu doar pentru că noi suntem numai de 3 ani în politică, ci pentru că noi suntem cei care ne uitam îngroziți din stradă când voi făceați asta, în Palatul Parlamentului.

Și singurul motiv pentru care astăzi le puneți pe ordinea de zi și sunteți dispuși să le discutați și să le respingem, este pentru că vă uitați în sondaje și vedeți că opinia publică e sensibilă pe tema justiției, că Dragnea v-a dus în jos pe voi, de la PSD, și USL i-a dus în jos pe cei de la PNL.

Acesta e singurul motiv. Este doar o pauză, pentru că aceste atacuri, dacă voi veți avea din nou puterea, vor reîncepe când veți avea acea putere.

Și aceste proiecte care sunt pe teme de terenuri, de transferuri, proiecte în favoarea arendașilor, mici chestiuni care se pun pe ordinea de zi, sunt tot astfel de atacuri, îmbrăcate altfel, dar mai discret și mai cu rușine în perioada asta, pentru că sunt alegeri anul acesta.

În particular, în acest proiect, despre care discutăm la punctul 19, era vorba despre limitarea majorării pedepselor cu închisoarea în cazul unui concurs de infracțiuni.

Dacă acum este pedeapsa cea mai grea plus o treime din totalul celorlalte pedepse, modificarea propusă - dacă nu mă înșel, de un domn de la PSD - era ca majorarea să nu depășească încă o dată limita maximă a pedepsei. Ce-i asta? În America se ajunge la pedepse de 80 de ani, de 100 de ani, de 150 de ani. Poate e prea mult așa. Dar, în momentul în care ești corupt, și furi, și trimiți ANAF-ul peste jurnaliști, și te comporți ca un vătaf în țara ta, nu e normal să fii pedepsit pentru ce ai făcut? În momentul în care furi viitorul oamenilor, în momentul în care n-avem autostrăzi și spitale, pentru că e corupție și acolo, și acolo, și acolo, și v-ați pus oamenii peste tot, și țara asta suferă, nu e normal să mergi 10 ani sau 15 ani la pușcărie, cum a făcut Voiculescu, prietenul vostru de la Antena 3?

De ce toate proiectele acestea? Și de ce acum le-ați scos? Pentru că vă e rușine? Nu. Pentru că vă uitați în sondaje.

USR s-a născut ca reacție la voi. Am intrat în Parlament ca reacție la voi.

Și nu vă mai uitați unii la alții, cu cine e aliat USR, că USR nu e aliat cu nimeni dintre voi. E aliat doar cu cetățenii.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pașcan?

Vă rog faceți legătura.

Și apoi liderul Grupului PNL, domnul Florin Roman.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Eu cred că nu este niciodată târziu ca Parlamentul să se întoarcă cu fața către popor.

Și s-a ajuns la promovarea pe ordinea de zi a acestor proiecte care vizează modificarea codurilor penale, a Codului penal și a Codului de procedură penală, în beneficiul infractorilor, printr-un consens al liderilor. Adică, s-au scos toate aceste proiecte, care au stat în diferite faze, în diferite sertare, și se dezbat pentru a fi respinse.

Mie mi se pare un lucru benefic și un semnal cât se poate de etic, de moral, adresat societății românești.

Or, iese și Parlamentul, în sfârșit, după multe energii consumate, după mulți nervi, multe dezbateri la ceasuri de noapte, să respingă aceste proiecte care îi privilegiază pe infractori.

Adică, eu cred că ar trebui să renunțăm să ne preocupe, mai mult decât este cazul, cum să-i protejăm pe pușcăriași, cum să le înlesnim regimul de detenție, cum să le asigurăm confortul deplin în penitenciare, să nu-i lezăm cumva cu o floare în procedura de cercetare penală, să nu-i aglomerăm în celule, să poată respira liniștiți, să facă arestul, dacă se poate, acasă, la domiciliu, adică să stea uneori chiar în imobilele, în palatele pe care și le-au configurat și le-au construit prin fraudă.

Este revoltător când se pune problema astfel, când, în astfel de cazuri, noi, parlamentarii, consumăm timp, energii și mai apoi punem și problema unei posibile amnistieri sau grațieri, întrucât unii politicieni au ajuns să stea la Beciul Domnesc și trebuie cumva găsită o formulă strategică pentru a fi puși în libertate.

Cetățenii, oamenii de rând văd aceste lucruri și ne taxează ca atare. Și, absolut, instituția Parlamentului, ca imagine publică, din punctul de vedere al credibilității, are de suferit.

Partidul Mișcarea Populară nu a promovat niciodată și nu va promova vreun proiect legislativ menit să-i protejeze pe infractori.

Pe noi ne preocupă prioritar protejarea cetățenilor cinstiți și corecți, a românilor care înțeleg să respecte legile și să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea României.

Iată, prin comparație, exemplul evocat și de antevorbitor, care este determinant pentru cea mai importantă democrație și cea mai consolidată democrație a lumii, Statele Unite ale Americii, unde, în sistemul judiciar și judecătoresc, un infractor poate primi o pedeapsă cu închisoarea care să ajungă la peste 100 de ani, prin cumularea pedepselor pentru mai multe infracțiuni, tocmai pentru a se evidenția gravitatea faptelor și a fi comensurate astfel.

Prin urmare, ne preocupă respectarea legii și protejarea românilor cinstiți și corecți.

PMP va vota împotriva tuturor proiectelor legislative care îi privilegiază pe infractori, prin sfidarea și în detrimentul omului de rând, corect și cinstit.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Și apoi se pregătește domnul Simonis.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Munca - am mai spus de multe ori de la acest microfon - n-a omorât pe nimeni. Și diferența, întotdeauna, între lucruri care se spun și care nu se spun, e diferența între fapte și povești.

Astăzi, din punctul nostru de vedere, Partidul Național Liberal dă șansa, României, unei victorii pentru români.

Aceste proiecte au ajuns pe ordinea de zi, pentru că, în calitate de lider de grup, al Partidului Național Liberal, am solicitat introducerea pe ordinea de zi, pentru a fi respinse.

Îi rog pe colegii care au făcut o obișnuință din a fura munca altora, să nu mai fure, că parcă e "Fără penali în funcții publice". (Vociferări.)

Sau îi rog pe alții, care vorbesc de acasă, să învețe că telemunca e bună pentru o perioadă, dar e cazul să ne mai și vedem la treabă, pentru că de asta mergem la sfârșit de lună să ne solicităm... (Vociferări.)... drepturile financiare.

Stimați colegi,

Pentru ca toată lumea să înțeleagă... (Vociferări.)... toată lumea să înțeleagă, inclusiv cei care făceau referire la proiecte... (Vociferări.) ... și habar n-aveau despre ce vorbesc, o să le spun eu despre ce este vorba!

Deci vorbim despre PL-x 559 - și o să vă rog, domnule președinte, să-mi dați voie să vorbesc despre toate cele pe care le-am cerut, că nu mai vreau să intervin, decât dacă va fi cazul, pe dreptul la replică.

PL-x 559/2017 - proiect al PSD, cel despre care discutăm și care presupune scăderea pedepselor prin modificarea sporurilor.

Vorbim apoi despre Pl-x 289/2015, tot proiect PSD, care presupune scoaterea de sub incidența infracțiunilor de serviciu și corupție a senatorilor și deputaților, proiect inițiat de colegul Nicolicea.

PL-x 406/2015 - proiect PSD, care propune reglementarea pușcăriei la domiciliu în faza de arest preventiv pentru majoritatea infracțiunilor și îngrădirea drastică a situațiilor când judecătorul poate decide arestarea preventivă. Șerban Nicolae este inițiator.

PL-x 473/2014 - același coleg senator - timorarea judecătorilor și procurorilor.

Și urmează două proiecte, din 2015 și 2016, ale fostei noastre colege, doamna Anghel, privind incriminarea insultei și calomniei și grațierea unor pedepse.

Deci, aceste proiecte sunt respinse astăzi de plenul Camerei Deputaților, la solicitarea Partidului Național Liberal. (Vociferări.)

Dacă doriți... (Vociferări.)...

Voci din sală:

Ura! Ura!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Dragi tovarăși...

Dacă doriți, dragi tovarăși, să vorbiți despre ele, puneți mâna și munciți. Căutați, studiați, depuneți, că, vă repet, munca nu omoară pe nimeni! (Vociferări.)

Știu că o să am o observație de la liderul Grupului PSD, pe un proiect care, spun ei, este al PNL.

Așa este! Numai că el a fost modificat în totalitate prin amendamente, a fost atacat la CCR, Curtea l-a declarat neconstituțional. Ați venit înapoi cu el.

Și am să vă citesc, ca să nu avem niciun dubiu.

Anexa 1 - amendamente.

"Art. 1. - Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse prin hotărâre de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenție cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special"; autor - Grupul PSD.

Citesc din aceeași anexă următorul articol - "...măsura de executare fracționată a pedepsei privative de libertate: în timpul săptămânii la domiciliu și în zilele de sâmbătă și duminică într-un centru de detenție special înființat..."; Grupul PSD; pușcăria de weekend.

Și vă mai citesc, stimați colegi, un amendament care vă aparține. Ați atacat de multe ori Partidul Național Liberal pe această temă, dar sunteți autorii morali ai acestui amendament.

"Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune, prin hotărâre, una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani".

Domnule lider al PSD, vă las proiectul și raportul aici. O să vă rog, când veniți la pupitru, să-l studiați!

Îmi pare rău că trebuie să dați explicații pentru situațiile în care v-au pus colegii dumneavoastră juriști.

Dar, repet, amendamentele aparțin Grupului PSD.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Liderul Grupului PSD, domnul Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că Parlamentul a făcut și multe greșeli în ultimii 30 de ani.

Partidele politice lucrează prin oameni. Nici eu, nici antevorbitorii mei nu suntem, niciunul dintre noi, inițiatori ai uneia dintre legile pe care le discutăm astăzi.

Evident că discutăm în permanență despre reformarea clasei politice, despre schimbarea metehnelor, despre schimbarea practicilor oamenilor politici și ale partidelor, însă, atunci când avem această ocazie nu facem decât să ne acuzăm între noi și să ne aducem acuze cu privire la inițiative legislative de acum 3, 4, 5, 6, 7, 8 ani de zile, inițiate și de membri ai partidelor care astăzi acuză.

Nu putem schimba această clasă politică acuzându-ne la nesfârșit și neluând măsuri concrete pentru a îndrepta ceea ce e greșit.

S-a vorbit despre câteva proiecte inițiate de colegi de la PSD, în 2014, în 2015, de colegi de la PNL, din Alianța de Centru-Dreapta, care era formată din PNL și PC, în 2014, în 2015, în 2016.

Probabil că intenționat nu s-a vorbit... (Vociferări)

Probabil că intenționat nu s-a vorbit despre inițiative legislative propuse în 2017, 2018, trecute de Parlament în 2020, de Senat.

De ce oare? Pentru că aceste inițiative erau ale Partidului Național Liberal sau ale unor membri ai Partidului Național Liberal.

Aveam de gând să vin astăzi să spun că mă bucură faptul că împreună, prin consens... Pentru că, stimate coleg, aceste proiecte, 5, 6, câte sunt astăzi pe ordinea de zi, sunt pe ordinea de zi cu raport de respingere pentru că l-am rugat, personal, pe președintele Comisiei juridice, să le introducă pe ordinea de zi, să facă o ședință specială, să le respingă. Și eu am propus, ieri, la ora 16,00, introducerea pe ordinea de zi a acestor proiecte. E adevărat că au fost introduse prin consens, nu s-a opus nimeni!

Aș fi venit astăzi să discut despre faptul că, în acest moment, Parlamentul României respinge 4, 5, 6 inițiative toxice, greșite, aberante uneori. Și așteptam de la dumneavoastră ca fiecare dintre cei care au vorbit să spună acest lucru, că se bucură de faptul că în sfârșit Parlamentul ia această decizie.

În schimb, vedem un reprezentant al USR, supărat. "Îi moare calul" - citez dintr-un clasic în viață. Au și ei câțiva cai pe care îi călăresc. Acesta, cu modificările la justiție, e unul dintre ei. În momentul în care PSD își asumă erori și respinge aceste inițiative, nu mai au calul de călărit.

De aceea sunteți supărați, stimați colegi!

Altfel, nu-mi explic de ce nu vă bucurați că respingem niște inițiative toxice, acum, așa cum ați spus dumneavoastră și eu?!

Pe de altă parte, să vii să acuzi PSD pentru inițiative de acum 7, 8 ani de zile și să nu vorbești, așa cum vă spuneam, despre o inițiativă a PNL trecută prin Senat în urmă cu 3 luni, o inițiativă a colegilor senatori de la PNL, prin care pedepsele de până la 7 ani se execută la domiciliu?! 7 ani! Vă dați seama ce infracțiuni au pedepsele de până la 7 ani? Și a trebuit să propunem noi, cei de la PSD, respingerea acestei legi, săptămâna trecută.

Astăzi avem o lege - indiferent de amendamente, prin comisii... ce se spune pe aici... avem o lege prin care PNL propune ca pedepsele să fie executate în timpul săptămânii, la domiciliu, adică acasă, și în weekend, în centre specializate, adică la SPA-uri.

Oameni buni,

Nu e posibil, nu e posibil să nu înțelegeți, după câte greșeli am făcut noi... am înțeles noi asta! Păi, ce faceți? Le duceți în continuare dumneavoastră? Nu e posibil ca pedepse să fie executate în centre SPA! Pentru că așa vrea PNL, acum ajuns la guvernare. Este absurd!

Haideți să ajungem la o concluzie!

Este bine ca aceste inițiative să fie respinse, toate, indiferent de numele inițiatorului. Haideți să nu ne mai acuzăm! Și nu voiam asta, dacă n-ați fi deschis această discuție.

Haideți să ne punem cu toții de acord că astăzi, săptămâna viitoare, peste două săptămâni, peste trei, indiferent câte inițiative de acest fel mai găsim în sertarele Parlamentului, vor fi respinse, de urgență, prin consens, în Parlamentul României! (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, drept la...

Da, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit Regulamentului, dreptul la replică trebuie acordat atunci când de la acest microfon se spun lucruri care nu sunt în concordanță cu adevărul.

Or, tocmai acest fapt s-a întâmplat mai devreme, prin luarea de poziție a liderului Grupului PSD.

De ce această chestiune nu este în concordanță cu adevărul - afirmația făcută de liderul Grupului PSD? Deoarece, reglementarea la care a făcut referire a fost modificată, în Comisia juridică, în proporție de 90%. Practic, a devenit alt proiect de lege, cu amendamentele PSD.

Iar ceea ce spunea domnul lider de grup... (Vociferări.) în mod...

Sunt în tabel... domnule lider de grup, sunt amendamente admise. (Vociferări.)

Ca urmare... (Vociferări.)

Sunt amendamente admise doar cu votul PSD. (Vociferări.)

Mințiți, uitați-vă la proiect, să vedeți... (Vociferări.)

Domnule Halici, nu erați președintele comisiei. Am fost în comisie și nu-mi puteți spune altceva. Amendamentele au fost adoptate doar cu votul PSD.

Pentru că ați făcut lucrul acesta, Partidul Național Liberal a atacat la Curtea Constituțională acel proiect de lege. Toți parlamentarii PNL, deputați, au semnat contestația la Curtea Constituțională, iar efectul a fost acela că s-a decis declararea, ca neconstituțională, a acestei reglementări. La sesizarea cui? La sesizarea Partidului Național Liberal. Acesta este adevărul și am luat cuvântul pentru a pune lucrurile în limitele prevăzute de Regulament și de Constituție.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României; (Pl-x 289/2015) (rămasă pentru votul final).  

20. Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României; Pl-x 289/2015.

Comisia juridică?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamnă Aida Căruceru, vă rog, prezentați raportul Comisiei juridice, raport de respingere.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.098 din 3 octombrie 2014, a avizat inițiativa legislativă, cu observații.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere în anii 2016, 2017 și 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interpretarea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii exprese a faptului că în categoria funcționarilor publici avuți în vedere de aceste dispoziții se încadrează și Președintele României, precum și deputații și senatorii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc și eu.

Întreb colegii dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 406/2015) (rămas pentru votul final).  

21. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 406/2015.

Comisia juridică. Vă rog. Cine prezintă raportul?

Vă dau eu raportul.

PL-x 406/2015. Vă dau eu raportul, dacă nu aveți! Este propunere de respingere.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimis cu adresa nr. PL-x 406 din 13 mai 2015 și înregistrat cu nr. 4c11/684 din 14 mai 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 38 din 14 ianuarie 2015, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul României a transmis patru puncte de vedere, în anii 2015, 2016, 2017 și 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ și punctele de vedere ale Guvernului, în ședința online din data de 26 mai 2020.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Întreb colegii dacă doresc să intervină?

Da, Grupul USR.

Domnul Stanciu Viziteu. Vă rog.

Da, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu vreau să spun, așa, în replică scurtă, că mă bucur că avem aceste dezbateri. Totuși, sunt mai multe aspecte aici. Una este această asanare legislativă pe care o facem astăzi și în care găsim tot felul de creaturi în sertarele PSD, ținute în Parlament, care trebuie scoase la iveală, din respect pentru procesul legislativ, dar nu doar cele toxice. Ar trebui scoase și cele bune, pe care PSD le blochează. Și aici mă refer în special la un proiect susținut de peste un milion de oameni - Proiectul "Fără penali în funcții publice" care, prin aceeași metodă prin care sunt închise în sertar ori proiecte toxice, ori proiecte pentru negociere cu UDMR sau cu alte partide, și "Fără penali în funcții publice" este ținut blocat, în dispreț pentru peste un milion de oameni care au votat.

În particular, despre acest proiect al domnului Șerban Nicolae.

Mă bucur că cei din PSD au avut bărbăția să recunoască că au greșit la inițierea acestui proiect. Totuși, greșeala domnului Șerban Nicolae a fost recompensată prin diverse funcții înalte, prin faptul că a condus Comisia juridică a Senatului, din partea PSD, prin faptul că a fost liderul grupului. Deci, să sperăm că astfel de greșeli recompensate nu se vor mai întâmpla.

În speță, în 2015, acest proiect a făcut mare vâlvă în presă. Atunci, membrul PSD, domnul Șerban Nicolae, realiza că măsura încătușării sau a controlului judiciar pentru corupți, pentru șantajiști, este prea dură și s-a gândit cumva să le îmbunătățească traiul, oferindu-le o nouă instituție penală, printr-un copy-paste din Constituție, instituția arestului sever care nu doar că ar fi creat un regim discriminatoriu, în baza avuției sociale, pentru că un corupt, cum a fost domnul Dragnea, pentru fapte de corupție, ar fi stat să facă o măsură privativă de libertate în vila lui de la Belina, în timp ce altcineva, fără măsuri financiare, ar fi stat într-un arest finanțat de stat. Deci, nu doar atât. Și domnul Șerban Nicolae știe foarte bine ce face și ar fi greșit să-i subestimăm capacitățile de redactare a textelor de lege.

Mai mult decât o măsură discriminatorie și abuzivă, ar fi introdus și un vid legislativ și o problemă de constituționalitate, care ar putea fi folosită apoi în Curtea Constituțională pentru crearea unui precedent și eliberarea din închisoare a mii sau zeci de mii de arestați preventiv.

Deci nu vom subestima niciodată capacitatea PSD de a veni cu astfel de propuneri care sunt în sprijinul corupților, mai ales a celor de partid, pentru că la ei se referă, în primul rând, acest text de lege, și nici capacitatea, chiar vicleană, de a introduce frânturi constituționale și fracturi constituționale în proiectele de lege.

Cât despre colegii de la "Partidul Niciodată Liberal", mă scuzați, "Niciodată Liberal", ne acuză pe noi că facem lucruri, că copiem.

Vă repet, colegilor, ați fost investiți în acest Guvern prin votul USR și v-aș ruga să vă țineți de promisiuni. Nu noi am guvernat alături de PSD, ci voi ați făcut, voi ați guvernat cu Șerban Nicolae și cu cei pe care astăzi nu-i mai găsiți a fi buni! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Roman, vă rog.

Vorbitorii ar trebui să se uite, totuși, la Codul penal al lui Dongoroz; poate au de învățat de acolo.

Da. Vă rog, domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar voiam să spun că astăzi, să reafirm, nu am fi putut discuta respingerea acestor bombe toxice din Parlamentul României, dacă nu ar fi cerut acest lucru Partidul Național Liberal și dacă nu ar fi existat o complicitate între PSD și USR, care nu au cerut introducerea acestor puncte pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am finalizat.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind grațierea unor pedepse privative de libertate (Pl-x 158/2015) (rămasă pentru votul final).  

22. Propunerea legislativă privind grațierea unor pedepse privative de libertate; Pl-x 158/2015.

Comisia juridică? Cine prezintă raportul?

Domnul vicepreședinte Varga.

   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind grațierea unor pedepse privative de libertate.

Comisia juridică a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a acestei propuneri legislative.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins inițiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Iar Guvernul, prin punctele de vedere transmise, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind grațierea unor pedepse privative de libertate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Drulă, Grupul USR, la dezbateri generale.

Domnule Drulă, vă rog. (Vociferări.)

A solicitat. Procedural, sunt obligat să-i acord cuvântul.

Domnule Drulă, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Această propunere are ca scop...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Ați făcut legătura? Și?

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule Iordache, da?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog!

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Această propunere legislativă propune o grațiere care, în mod remarcabil, acoperă absolut toate infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal.

Inițiativa aparține unei doamne care a intrat în Parlament pe listele Partidului Conservator, în momentul respectiv aliat cu Partidul Național Liberal, a fost o asociere între cele două.

Este vorba despre grațiere și, fiind vorba despre grațiere, m-am gândit la cuvintele pe care le spunea antevorbitorul meu, liderul Grupului PSD, când spunea că astăzi se întâmplă un lucru bun, să respingem aceste inițiative toxice și, chiar dacă au aparținut PSD sau PNL, sau PDL, sau UDMR, sau ALDE, pentru că doamna Anghel apoi a trecut la ALDE, lucrurile acestea sunt trecut și să vorbim despre prezent.

Păi, haideți să vorbim un pic despre prezent, prin prisma trecutului și mă uitam la o declarație care spunea așa: "Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen. Și asociațiile profesionale au susținut grațierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemență".

Nu știu dacă vă aduceți aminte, dar declarația aceasta vă aparține, domnule Iordache, și dumneavoastră sunteți și inițiatorul acelui absolut maxim în materie de legislație toxică, Ordonanța de urgență nr. 13. Și în momentul în care dumneavoastră sunteți virtual în spatele meu și conduceți ședința Parlamentului, cred că aceasta spune totul despre ce este în trecut și ce este în prezent.

"Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!" - și acesta este cazul și cu PSD, și cu PNL, și cu ALDE, și cu UDMR, până ce vor veni, poate, niște generații noi, să schimbe și să vă reformeze partidele. Dar, până atunci, aceeași oameni care au pus mână de la mână să distrugă justiția și să scoată parlamentarii și potentații din raza de acțiune a procurorilor, să rămână așa, cum spunea Adrian Năstase, care nu credea în arestările de vineri seară, să rămână pentru... Cum crease PNA? ..."pentru nașii de tren", nu?

Asta ați vrut întotdeauna, să fiți deasupra legii, să nu se ajungă la voi.. și mergem în valuri. Când se apropie alegerile, o lăsați mai moale ca acum, proiectele sunt respinse. Trec alegerile, se schimbă generațiile și încercați din nou.

Noi suntem aici, încă o dată, să reprezentăm cetățenii.

Noi suntem cei care eram în stradă, când voi făceați lucrurile astea, și vom lupta până la capăt, ca să nu mai avem penali în funcții publice, să nu mai avem corupți în Parlament, în guverne, în ministere și în primării.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Declarațiile politice vor fi la finalul...

Numai puțin!

În continuare, faceți legătura cu doamna deputat Ana Birchall.

Din partea Grupului PNL, domnul Popescu se pregătește.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Mulțumesc frumos.

Trebuie să recunosc și să salut ironia sorții, că tocmai astăzi, când discutăm aceste proiecte scoase din diverse sertare, tocmai pentru a asana justiția și a reda încrederea oamenilor în actul de justiție, ședința este condusă... de cine este condusă! Deci trebuie să remarc că există un Dumnezeu și dumneavoastră, domnule președinte de ședință, ar trebui să vă cereți scuze - măcar atât - pentru tot răul pe care l-ați făcut justiției, prin tot felul de inițiative pe care le-ați inițiat, le-ați moșit sau le-ați susținut, pe față sau prin alte metode puțin mai vizibile.

Deci eu vreau să spun că salut decizia de astăzi, de a scoate din diverse sertare aceste inițiative toxice, care nu ar fi făcut, cu siguranță, niciun bine actului de justiție, ci, din contră, ar fi slăbit și mai mult instituțiile statului român și încrederea oamenilor în justiție.

Deci, sper ca astăzi să fie un vot unanim, de respingere a acestor inițiative odioase, toxice și haideți să facem curățenie completă în Parlamentul României și să scoatem, dacă mai sunt rămase astfel de inițiative legislative, să fie scoase toate, să spunem, în termen de maximum două săptămâni de zile.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă mărturisesc că ceea ce se întâmplă astăzi aici cu respingerile de proiecte cu caracter penal, absolut toxice, este un lucru extrem de bun. Și nu mă refer la ce s-a întâmplat în trecut.

Totuși, trebuie să spunem adevărul, de la pupitrul Parlamentului, și ceea ce mă deranjează - și o spun în calitate de politician tânăr, așa, ca o solidaritate de generație față de colegii mei de la USR - mă deranjează faptul că, după trei ani și jumătate, colegii mei de la USR nu au reușit încă să renunțe la acest concept de "castitate" politică.

Știți, am înțeles că atunci când exista campanie electorală, toți erau Fecioara Maria, dar haideți, totuși, să ajungem la următoarea concluzie, că după trei ani și, jumătate există șansa să te transformi într-o Maria Magdalena.

Dragi colegi,

Vă spun sincer, în România, orice român știe astăzi că nu sunteți perfecți, știe astăzi că aveți niște "bube" politice, identice cu "bubele" politice ale partidelor care s-au perindat de 30 de ani în politica din România. Deci este complet incorect față de colegii parlamentari și față de români, în primul rând, să veniți aici să fluturați această castitate politică, zilnic. Repet, aceasta nu are legătură, absolut nicio legătură cu toxicitatea acestor proiecte care nu ar trebui să treacă prin Parlamentul României. Dar, să încercați să vă ridicați pe spatele acestor proiecte, acuzând, de exemplu, astăzi, în plină criză, un guvern care manageriază ieșirea din criză, de ce a făcut acum zece ani de zile, este cel puțin inoportun!

Și, domnule Drulă, nu știu, probabil o să vi se dea drept la replică, vă rog din suflet, nu vorbiți despre chestiuni dictatoriale și tătuci!

Am semnalat și eu, și colegii mei - știu că nu are legătură cu modul în care se întâmplă lucrurile la dumneavoastră, în leadership-ul dumneavoastră, că aveți și dumneavoastră mici comisii în Parlamentul României, unde ați plantat niște oameni care se comportă mult mai dictatorial și mai urât decât mamuții aceștia ai politicii de care dumneavoastră sunteți nemulțumiți.

Mi-e frică că ați copiat niște metehne, pe care teoretic, conform a ceea ce spuneți dumneavoastră, n-ați fi avut de unde să le copiați. Și, totuși, ce ați făcut în Guvernul Cioloș, domnule Drulă, că sintagma "om nou" a dispărut... demult?!

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu vă mai las dacă doriți, dacă v-a scăpat cineva, din Parlament, n-am nicio problemă!

Vă rog, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mi-e frică că va trebui să mă iau de dumneavoastră și nu știu dacă... (Râsete.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, vă rog, chiar vă rog! Chiar vă rog!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De la înălțimea acestei tribune ar fi bine să avem proprietatea termenilor.

Dragă coleg liberal, "castitate" se referă la un comportament sexual. Probabil că vă refereați la puritate și inocență.

Și, da, aceste lucruri caracterizează oamenii politici din Uniunea Salvați România și chiar problemele partidelor vechi istorice ne-au făcut să renunțăm la slujbele noastre și să facem pasul în politică.

Da, nu avem penali în funcții publice, nu i-am promovat, așa cum ați făcut și dumneavoastră, la PNL și la PSD.

Da, nu avem cazuri de corupție! Da, nu avem inculpați! Și acest lucru ne face extrem de diferiți față de dumneavoastră și știm că vă deranjează asta!

Dar, ghinion! Am fost votați de câteva milioane de oameni și vom fi votați și de mai mulți. Indiferent cât ați spune voi, nu suntem la fel ca voi! Dar ce putem face, este să coabităm. Noi nu ne vom vinde idealurile, nu ne vom alia cu socialiștii, în timp ce ne numim liberali, dar putem să coabităm și să facem ceea ce trebuie să facem pentru românii care ne-au trimis aici.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Movilă?

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

De asta este bine ca, după ce am dotat toți colegii parlamentari cu tabletă, unora să le dăm și oglindă, ca să vadă exact cum sunt înainte de a veni la microfon.

Cert este că Partidul Mișcarea Populară va vota pentru eliminarea din sistemul legislativ a tuturor acestor proiecte de lege, care vin să dea facilități pentru infractori, pentru hoți, pentru evazioniști, care să vină să-i ierte pe cei care au încălcat legea, în disprețul românilor corecți și cinstiți și să vă spunem că, măcar pentru aceste proiecte de lege pentru care există consens, să votăm toate grupurile parlamentare, să le eliminăm, cum spuneam, de pe parcursul legislativ și pe viitor, cât de repede să încercăm, la fel, să aducem la votul final spre respingere asemenea proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Victor Ponta. Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea nevoie de o precizare, ca să ne formăm și noi punctul de vedere, de la colegul de la PMP. Dacă prin această lege se spune ceva de turnătorii la Securitate, de cei care au o decizie judecătorească, că au fost turnători cu numele de Petrov, ca să știu dacă să votăm sau nu această lege. Poate ne lămuriți cum e cu turnătorii la Securitate.

Mai sunt și alți turnători, sigur, dar mă interesa de cei care au o hotărâre judecătorească, că noi trebuie să respectăm justiția. Știu că dumneavoastră respectați justiția. Și dacă avem pe cineva în țară condamnat că a fost turnător la Securitate, cu numele de Petrov, să ne spuneți dacă i se aplică sau nu legea, ca să o votăm și noi!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu, haideți să lăsăm toate grupurile, nu... Trebuie să recunoaștem că nu există niciunul mai celebru decât Petrov!

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Așa este!

Dumneavoastră, ca președinte al Camerei Deputaților, având caracterizarea tehnică a tuturor colegilor, sunteți în măsură să spuneți dacă în sală mai este sau nu vreun colaborator, civil sau necivil, al unor anumite instituții.

Sigur, pentru prietenul și colegul meu, Victor Ponta, ar trebui să ne lămurească și el situația aceea de la Paris sau din alte părți, pe care a evitat-o întotdeauna și s-a uitat mereu de la înălțimea celor 1,90 metri numai la cei din jur.

Cred că ar fi bine, Victor, să ne lămurești întâi despre ceea ce s-a întâmplat, după care, sigur, când ai să te întâlnești cu Traian Băsescu, Pisicuț, să îi spui aceste lucruri! (Vociferări.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dar n-a pronunțat nimeni numele de Traian Băsescu! Am zis de Petrov!

Haideți, vă rugăm!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Păi, aveți dreptate, domnule președinte. Însă colegul meu mi-a adresat o întrebare prietenească și vreau să-i răspund.

În 1988, când aveam un informator al Securității pe numele de cod Petrov, la Anvers, și scria note despre colegi, eu eram în clasa a X-a la Liceul Ion Neculce, din București. Sper că v-am lămurit referitor la aceste lucruri.

Nu știu dacă domnul Petrov a fost la școală sau nu, sau dacă dumneavoastră ați fost sau nu, știu însă că se vorbește foarte mult în ultima perioadă despre cei care de 30 de ani au distrus România, făcând politică.

Eu eram la liceu și în 1990, cum probabil mulți, mai ales colegii de la USR, probabil, erau la școală pe atunci. Cunosc doar două persoane care de 30 de ani fac politică neîntrerupt și amândoi sunt la guvernare acum - Ludovic Orban și Traian Băsescu. Pe alții care să fi făcut politică de 30 de ani nu-i cunosc și, într-adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră că e un blestem că după 30 de ani tot Ludovic Orban și Traian Băsescu ne conduc!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Drulă Cătălin.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Era un drept la replică pentru domnul Pavel Popescu, care mi-a menționat numele, dar acum profit de ocazie, dacă tot l-am prins aici, să-l invit și pe la comisie, cam absentează. Ieri, de exemplu, a lipsit la o comisie anunțată regulamentar. Știu că de la Comisia pentru sănătate l-a exclus domnul Stamatian, dacă tot vrea să se lupte cu dictatura, că l-am auzit, dar măcar la IT, aici unde a rămas, cum zice și Regulamentul, "prezența e obligatorie", îl așteptăm cu drag la comisie.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul lider al Grupului Partidului Național Liberal.

Și am încheiat dezbaterile.

Intrăm pe fondul legii.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi este o zi istorică, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal. Până acum s-a consacrat sintagma de "marțea neagră".

Cred că astăzi putem vorbi despre "miercurea albă", pentru că se împlinește un an de când liderul PSD Liviu Dragnea a fost întemnițat, pentru că, deși am spus de nenumărate ori de la această tribună a Parlamentului "Încetați cu abuzurile!", "Încetați să modificați Legile justiției!", "Încetați să măcelăriți Codul penal!", "Încetați să măcelăriți Codul de procedură penală!", cineva s-a crezut Dumnezeu peste toți, la acel moment. Chiar dintre dumneavoastră ați fost oameni care ați spus: "Ai trecut orice limită!". Nu s-au oprit și foarte mulți colegi au intrat în acest concurs absolut aberant care a adus mari prejudicii pentru calitatea Parlamentului României, în momentul în care vii și spui "senatorii și deputații nu mai pot fi cercetați pentru infracțiuni de serviciu și infracțiuni de corupție".

Lucrurile acestea astăzi se închid, pentru că Partidul Național Liberal a solicitat punerea pe ordinea de zi și am găsit, într-adevăr, înțelegere, pentru ca aceste proiecte să fie respinse.

Închei prin a spune că acesta este cadoul pe care Partidul Național Liberal îl face românilor care au protestat în stradă, este o promisiune îndeplinită a Partidului Național Liberal, că vom lupta împotriva celor care au dat Ordonanța nr. 13, care ne-au scos în stradă.

Astăzi, dragi oameni care ași fost bătuți și gazați, s-a făcut dreptate și pentru voi! Fapte, nu povești! (Vociferări.)

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu.

Dacă la titlu sunt intervenții?

La preambul?

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 288/2017) (rămas pentru votul final).  

23. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 288/2017; caracter organic; procedură de urgență.

Comisia, vă rog.

Comisia juridică, de disciplină și imunități. (Vociferări.)

Inițiatorul, vă rog, scuzați-mă.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe data de 31 martie 2016" a intrat în vigoare Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Imediat am depus proiectul de lege care să introducă în legislația României acele aspecte de consolidare propuse de această directivă.

România ar fi trebuit să facă acest lucru până pe 31 septembrie 2018.

Din varii motive, proiectul de lege a stat la Senat. Și, imediat ce a fost ales noul Parlament, Senatul a și clasat legea. Ca atare, l-am redepus, încă o dată.

Textul inițiativei noastre cuprindea textul mot ŕ mot preluat din directivă, din traducerea oficială a directivei.

Legea a fost adoptată de Senat.

Printre altele, legea spunea astfel: "Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate" - o procedură, la vremea respectivă, destul de uzitată, mai ales de două persoane.

Este adevărat că aceste două persoane, acum, se ocupă cu altceva. Una este mai-marele asupra penalilor europeni, iar cealaltă se luptă la fel de înverșunat cu pericolul maghiar, nu care cumva PSD să vândă Ardealul.

Cu toate acestea, noi credem că o directivă europeană, fiind obligatorie pentru toți, trebuie să fie introdusă în legislația României.

Ca atare, nu putem vota respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, raportul.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Guvernul României a transmis un punct de vedere de adoptare sub rezerva adoptării unor observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții?

Domnul Drulă, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Iată că avem astăzi, cu aceste proiecte de lege, și așa cum spuneam și mai devreme - și mă bucur că ați revenit acolo, sus - un prilej de rememorare sau, cum să spun, de comemorare.

Poate am părut exagerat mai devreme, când spuneam despre toate partidele. Iată și o inițiativă a UDMR. Mi l-am adus aminte și pe domnul Márton Árpád, în Comisia specială pentru Legile justiției.

Proiectul de față este un proiect care pretinde că transpune Directiva UE 343/2016 privind aspecte ale prezumției de nevinovăție, dar, în realitate, așa cum se fac șopârlele astea, este un alt pumn în gură pus justiției. Se merge mult peste normativa europeană. Se pune o răspundere oneroasă asupra magistraților, astfel încât să le fie frică să pronunțe soluții.

Și mi-a atras atenția și o altă consecință a legii - că se împiedică condamnarea în lipsă a fugarilor care reușesc să se ascundă suficient de bine încât să nu li se poată comunica actele de procedură.

Și, mă întrebam, ce-o mai face domnul Ghiță? Îl știți, domnul Ghiță, fostul deputat al PSD. Dacă e să vorbim despre trecutul acesta, îndepărtat, până în 2016, domnul Ghiță, prietenul domnului Ponta, care nu mai e în PSD acum.

Ce să facem, domnule președinte, e o zi de asta, de rememorare și de comemorare? Ne aducem aminte de tot ce am suferit noi, cetățenii, din partea clasei politice, în anii aceștia!

Vom vota, evident, pentru respingere.

Și vom continua și săptămâna viitoare, domnule președinte, să aducem în atenția dumneavoastră, iată, atât de binevoitoare pe acest final de mandat, alte și alte proiecte toxice care zac prin sertarele Parlamentului, să le respingem o dată pentru totdeauna pe toate.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Dacă la titlu sunt probleme?

La articole?

Nu sunt.

Vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

 
Reexaminarea Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018 (PL-x 456/2017/2018) (rămasă pentru votul final).  

24. Reexaminarea Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018; PL-x 456/2017/2018; caracter organic.

Dacă dintre inițiatori?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă rugăm, domnișoara deputat.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a respins, în ședința din 22 octombrie 2018, legea reexaminată.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a procedat la analizarea legii și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Doriți?

Domnule lider, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind ultimul proiect care are ca obiect de reglementare domeniul justiției, simt nevoia să spun câteva cuvinte.

Pentru că s-au spus multe neadevăruri, aș spune că e adevărat, o parte dintre aceste inițiative au fost propuse de Grupul PNL, o altă parte au fost propuse de Grupul PSD.

Însă mai important decât cine le-a propus pentru a fi respinse este că s-au adoptat în Comisia juridică, în unanimitate, rapoarte de respingere pentru toate aceste inițiative, și astăzi, la ședința de vot final, sper ca toate grupurile parlamentare - și cred că așa va fi - să voteze pentru respingerea tuturor acestor proiecte.

Este important pentru Parlamentul României, de transmis astăzi, că, prin consens, am respins toate aceste inițiative, catalogate cum ați făcut-o mulți dintre dumneavoastră, chiar și eu, mai devreme. Pentru că, dacă nu dăm acest mesaj, cei care nu sunt învățați cu rapoartele, cu adoptările, cu narativul Parlamentului și cu procedurile parlamentare, s-ar putea să înțeleagă că se adoptă aceste inițiative.

Acesta este mesajul - Parlamentul României, în unanimitate, a respins toate aceste inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

De la alt grup parlamentar mai doriți să...? Nu.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Reamintesc faptul că în raportul comisiei se propune respingerea legii.

Domnule Cupșa, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Un membru al USR a făcut un joc copilăresc și, în egală măsură mizerabil, de cuvinte. A vorbit despre "Partidul Niciodată Liberal".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă puteți vorbi, domnule deputat, mai tare, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa (prin audioconferință):

Nu, vorbesc despre...

Domnule președinte,

Este în legătură cu PL-x 464.

Vă rog, permiteți-mi să-mi continui intervenția, da?

Mulțumesc.

Așadar. Știu că cuvântul "național" vă sperie, dragi USR-iști. Nu-l înțelegeți, nu doriți a-l folosi?

Încerc totuși să-l traduc pentru voi. Înseamnă să-ți dorești să fii patriot, să fii patriot, să dorești binele cetățeanului român, să prețuiești identitatea noastră națională, să prețuiești să fii român, cam asta înseamnă.

N-o să încerc să vă traduc expresia "prin noi înșine". Este mult, mult prea mult pentru Domniile Voastre. Ba o să bag raport închis.

Pe de altă parte, raportându-se inclusiv la această inițiativă legislativă, un alt membru al USR vorbea despre faptul că noi nu suntem la fel ca voi. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu suntem noi la fel ca voi, domnilor din USR!

Discursul nu cred că era unul mincinos. Era unul nepregătit politic, că nu pot să spun altceva.

Spunea, la un moment dat, antevorbitorul meu, nu e aliat cu nimeni dintre voi, USR, este aliat doar cu cetățenii.

Nu uitați, doamnelor și domnilor din USR, că ați refuzat guvernarea acestei țări, din calcule meschine. Deci nu sunteți aliați cu cetățenii, nici într-un caz!

Dați dovadă de un populism virulent, iar lângă acest populism virulent, un antevorbitor de la USR a adăugat și făloșenia extremă - vezi Doamne, a stat în frig pentru voi.

Populismul acesta extrem presupune o abordare absolut superficială și, drept urmare, și deciziile care se iau sunt neserioase.

Așadar, aveți grijă, doamnelor și domnilor de la USR, aveți în sondaje 10 procente, 11 procente, să vă fie de bine! Nu mai pomeniți aceste sondaje, este nepotrivit pentru dumneavoastră.

Când vorbim despre Partidul Național Liberal, este obligatoriu să afirmăm un adevăr. Eu nu credeam că trebuie să-l subliniez, dar o s-o fac acum.

Partidul Național Liberal a fost în prim-planul luptei pentru o justiție independentă, pentru o justiție eficientă, una care să ne servească pe toți.

Să nu uitați că în ultimii ani activitatea în Comisiile juridice, activitatea în plen, redactarea și susținerea sesizărilor la Curtea Constituțională a României, urmate de decizii ale Curții Constituționale a României, care ne-a protejat pe toți, fiind admise sesizările noastre, prin luările noastre publice de poziție, care au fost ferme și profesioniste, toate acestea au dus la protejarea justiției.

Partidul Național Liberal a făcut azi aceste lucruri, doamnelor și domnilor!

În ceea ce privește, legat tot de acest text, afirma liderul PSD că nu suntem inițiatori ai niciunei legi.

Le-ați votat, domnule lider al PSD! Le-ați votat cu toții!

Inițiativa pe care o pomeneați și care nu era a PNL, ci a unui senator, și nu a PNL, subliniez, PNL s-a dezis de la bun început de acea inițiativă - a fost votată de toți PSD-iștii din Senat. PSD-iștii din Comisia juridică au votat in corpore respectiva inițiativă legislativă.

Și vă mai spun ceva, domnule lider al Partidului Social Democrat. Nu cred că cel care v-a citit legea v-a păcălit, pentru că este un PSD-ist ca și dumneavoastră. Totuși, recitiți legea. Puneți-i pe cei care vă citesc legile să le recitească și să vă facă încă o informare sintetică. Nu era vorba de SPA-uri, domnule președinte!

Acum, revenind, și voi fi foarte scurt, atât de scurt cât se poate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi, cei de la Partidul Național Liberal, suntem mulțumiți că ați acceptat solicitarea noastră, că a ajuns pe ordinea de zi și va fi respinsă prin vot una dintre legile adoptate de acest Parlament, o lege care, din păcate, nu face cinste niciunuia dintre noi.

Pe de altă parte, trebuie să spun adevărul în legătură cu această lege. Trebuie spus tare și clar.

PSD alături de UDMR - subliniez acest lucru, domnul Márton Árpád mi-a readus aminte; în notițele mele uitasem de importanța dânsului, ca pivot și ca punct de sprijin pentru Partidul Social Democrat în ceea ce privește ofensiva împotriva justiției - au transformat inițiativa, inițiativă care era de o bună calitate, într-o - subliniez acest lucru și notați-vă, vă rog - grațiere mascată a tovarășilor din pușcăriile românești ale Partidului Social Democrat și UDMR.

A, să nu uit de ALDE. Mi-a revenit în minte și ALDE. Cu toții ați votat această lege. Ați modificat-o întru totul. Ați făcut-o în dispreț față de Constituția României, ați făcut-o în dispreț față de români.

Infracționalitatea, sigur, ca fenomen, nu poate fi eradicată. Dar ea trebuie ținută sub control, nici într-un caz încurajată, așa cum ați făcut-o Domniile Voastre, prin inițiative legislative și prin amendamentele la inițiativele legislative făcute cu bună-credință, inițiative profesioniste.

Dacă noi ne-am dorit ca reeducarea și reinserția socială să prevină recidiva, ne-am dorit să evităm o decizie de condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din cauza aglomerării penitenciarelor din România, ne-am dorit ca judecătorul, fiind cel care spune adevărul juridic, judecătorul care pronunță condamnarea să stabilească dacă va înlocui măsura executării pedepsei în regim de detenție cu o măsură alternativă, Domniile Voastre ați transformat-o - încă o dată subliniez acest lucru - dintr-o intervenție legislativă necesară și eficientă, scrisă profesionist, ați transformat-o într-un instrument pentru a grația mascat tovarăși din pușcăriile românești.

Eu vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Aș dori totuși să vă reamintesc că ne aflăm la dezbaterile la PL-x 456/2017/2018, ai cărui inițiatori - am să îmi permit să vi-i citesc - sunt 11 deputați și senatori ai PNL, respectiv, domnul Chițac Vergil, Bulacu Romulus, Chirteș Ioan-Cristian, Fenechiu Cătălin, Filipescu Răducu-George, Gorghiu Alina-Ștefania, Hărău Eleonora, Pauliuc Nicoleta, Popa Cornel, Popa Ion și Toma Cătălin Dumitru.

Domnul președinte Dan Barna. Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Mulțumesc pentru intervenție.

Stau și ascult de câteva zeci de minute bune, o spectaculoasă declarație de bună-credință a membrilor din Parlament care au alcătuit o bună perioadă USL, care e inițiatorul unei părți dintre aceste inițiative.

Înțelegem cât de grozave au fost eforturile în lupta împotriva corupției și în apărarea justiției, și din partea PSD, și din partea PNL.

Înțeleg că toate aceste inițiative toxice, grotești, revoltătoare pentru orice stat de drept, sunt niște scăpări, după cum ne-a spus liderul de la PSD, niște greșeli din care învățăm cu toții, n-am fost atenți.

PNL tocmai ne explică - am auzit intervenția anterioară și nici nu știu cu ce să încep mai degrabă.

Deci, în principiu, USR n-a fost în stradă. Lupta principală a aparținut PNL, în apărarea statului de drept, deși în aceste zile PNL este cel care se opune la renunțarea și la desființarea Secției speciale, aceea pentru care, nu-i așa, ne-am luptat cu toții în mod spectaculos... adică se ating niște limite de ipocrizie conjuncturală, oportunistă, absolut fabuloase.

Probabil dacă acest Parlament va bifa istoric ceva, la aceste categorii va bifa cu siguranță.

Dar eu am luat cuvântul - că n-aș fi vrut s-o fac, că era mult prea frumos spectacolul de stand-up comedy - dar am luat cuvântul să vă solicit o provocare.

Dacă măcar 10% din afirmațiile pe care le-ați făcut în ultima oră, și dumneavoastră, domnilor de la PSD, și dumneavoastră, domnilor de la PNL, și dumneavoastră, domnilor de la UDMR, dacă 10% din aceste lucruri sunt adevărate, haideți ca la următoarea ședință de Birou permanent să punem pe ordinea de zi "Fără penali în funcții publice"!

Să arătăm pe bune cetățenilor, nu doar că respingem niște mizerii rămase pe fundul sertarului, ci că într-adevăr ne asumăm, ca stat, să punem un principiu în Constituție, că acele persoane care sunt condamnate penal nu vor mai fi și nu vor mai putea fi vreodată reprezentanți aleși ai statului român. Și, în felul acesta, poate va începe lumea să ne creadă, pe noi, ca Parlament, că vorbim serios și nu facem doar mișto-uri de ce mult ne pasă de greșelile pe care colegii noștri, de la microfon, acum câteva minute...

Ce ironie mai spectaculoasă decât să conducă domnul Iordache ședința de respingere a unor legi care au decurs din eșecul Ordonanței nr. 13? Ce ironie mai spectaculoasă se putea inventa? Și iată că a funcționat. Niște minute bune a condus domnul Iordache ședința.

E, ca lumea să ne creadă un pic, pe noi, ca parlamentari, haideți să votăm "Fără penali în funcții publice"! Să punem pe ordinea de zi, să adoptăm acest proiect. Să facem acest referendum, prin care măcar o bucată de dreptate pentru oamenii aceia pe care nu i-ați văzut în stradă, domnilor de la PNL, bucata aceea de dreptate să și-o găsească prin decizia Parlamentului.

Și, atunci, domnule lider de grup de la PSD, poate oamenii vor spune, da, poate au greșit și, iată, învățăm și îndreptăm cei 30 de ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Și vă susțin în totalitate.

Domnul președinte Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

Recunosc că mi-am propus să fiu și eu la fel de ipocrit și la fel de atent, ca nu cumva să mai pățesc ceva, cum sunt toți cei care au vorbit înainte, să laud lupta anticorupție a doamnei Gorghiu, care tocmai și-a numit soțul într-o funcție de zeci de mii de euro, să spun ce țară extraordinară, eliberată de corupție, suntem.

Să le facem o statuie în Parlament. Lui Portocală. Nu vreți? Nu vreți lui Onea? (Vociferări.)

Am voie să vorbesc, că 3 ani de zile am stat la tribunal, până când 3 judecători au spus că acuzațiile la adresa mea erau niște făcături politice.

Aveți acum, la dumneavoastră, la PNL, era colegul meu mai devreme, domnul Banias. Întrebați-l, câți ani a stat?

Și ce faceți acum - am înțeles, dar îmi vine să vomit, nu mai pot.

Vreți să-i facem o statuie lui Portocală, în Parlament?

Am înțeles că așa trebuie, să acceptăm toate abuzurile, să acceptăm că toți parlamentarii toți sunteți corupți, că toți primarii sunt corupți!

Dar vreau să vă spun un lucru. Când pierdeți echilibrul și când nu realizați că trebuie toți politicienii corupți să pățească... și să plătească pentru asta, dar și toți procurorii care fac dosare politice...

Apropo, domnul Ludovic Orban n-a putut să candideze la Parlament, pentru că a fost acuzat de un procuror, după care a fost achitat.

Nu vreți să terminăm, totuși? Nu vă apucă nimic de la stomac când vă dați toți atât de anticorupți?

Trăiască doamna Gorghiu și cu Portocală! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider al PNL.

Și închidem dezbaterile... politice.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Ponta, ați ajuns puțin mai târziu la ședința noastră. Am discutat despre cu totul și cu totul altceva.

Am discutat despre scoaterea de sub sfera infracțiunilor de serviciu și de corupție a senatorilor și deputaților, proiect al PSD, respins de PNL.

Am vorbit despre reincriminarea insultei și calomniei, proiect propus de PSD, respins de PNL.

Am vorbit despre modificarea sporurilor și scăderea pedepselor, proiect al PSD, respins de PNL.

Au fost 6 în total.

Nu am vorbit despre răspunderea magistraților, deși poate ar fi bine să facem o discuție.

Și aici sunt de acord cu dumneavoastră, că cei care abuzează de funcția publică și distrug cariere profesionale, politice, umane, în baza unor abuzuri, trebuie să plătească.

Nu îl ține nimeni, să știți, în brațe pe celebrul Portocală. Din câte știu, e și el pe la instanță.

Și eu sunt convins că toți cei care au comis abuzuri - și n-au fost puțini, e adevărat, dar nu un sistem întreg. Și nu putem acuza un sistem întreg pentru câțiva procurori abuzivi.

Dar cred cu certitudine că, da, locul domnului de care ați pomenit e lângă fostul dumneavoastră șef, la Rahova, lângă Dragnea, la pușcărie. Acolo merg infractorii, indiferent de ce infracțiuni comit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Drulă, vă rog, scurt, ultimul cuvânt.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferință):

Vă mulțumesc.

Acest proiect de lege este despre introducerea unor modalități de executare a pedepselor cu închisoarea la domiciliu, de luni până vineri și sâmbătă-duminică, la închisoare, închisoare la domiciliu sau muncă în folosul comunității.

Acum, colegul meu care a vorbit mai devreme, de la PNL, domnul Pavel Popescu, spunea că discutăm despre proiecte de acum 10 ani, că sunt istorie antică.

Acesta este un proiect lansat de PNL chiar în 2017, când noi ne luptam la maximum pe justiție cu PSD-ul domnului Dragnea, care, iată, se face un an chiar - cred că în acest moment, e ora 13,46, de pe 27 mai, de când intra cu acea mașină, cu o rolă de hârtie igienică, pe poarta Rahovei.

Mai spunea alt coleg de la PNL, mai devreme, că USR nu e național, că ei sunt patrioți.

Păi, eu știu așa, ca să citez din istorie, că... "patria nu este tagma jefuitorilor".

Atât.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

La revedere!

Vă rog, domnul...

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă aduc aminte că există o reglementare a Guvernului, care spune că orice spațiu închis la 4 ore trebuie să fie dezinfectat.

Mai avem 15 minute din această ședință. Și, dacă tot continuați așa, dacă vrem să ținem de ceea ce a scris Guvernul, atunci, ori o să ieșim toți în 15 minute din această sală, așteptăm să se dezinfecteze, revenim peste 6 ore la muncă, ori încercați să limitați această dezbatere și să terminăm în 15 minute tot ce avem de făcut!

Deci, dacă colegii liberali și toți ceilalți vor să ținem de lege, atunci în 15 minute trebuie să terminăm tot ce avem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 257/2020) (rămas pentru votul final).  

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 257/2020; caracter ordinar; procedură de urgență; amendamente admise - 21.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog.

   

Doamna Carmen Moraru (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene; de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43 propune aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene pe perioada stării de urgență.

Pe scurt, ele se referă la decontarea din fonduri europene a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale și de protecție medicală, cheltuieli legate de personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare care a fost implicat în sprijinirea persoanelor în vârstă, aflate în izolare sau în situație de dificultate, acordarea stimulentului de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar implicat direct în lupta împotriva coronavirusului și, de asemenea, decontarea din fonduri europene a cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj companiilor a căror activitate a fost afectată în mod direct și indirect de epidemie, așa-numitul șomaj tehnic.

Propunem aprobarea acestui document, în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă.

Vă rog, domnul deputat.

 
   

Domnul George-Gabriel Vișan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire Raportului comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cadrului legal pentru stabilirea unor măsuri în vederea decontării din fonduri europene a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, containere de logistică medicală, capabilități și formațiuni medicale mobile diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului COVID-19.

De asemenea, se prevede acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru personalul medico-sanitar și pentru personalul paramedical implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului Național Unic de Sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog. Domnul președinte Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înțeleg din expunerea doamnei secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene că Guvernul dorește să adoptăm ordonanța în forma prezentată.

Comisiile raportoare au fost de altă părere și au considerat că este atributul exclusiv al Parlamentului, de a legifera și de a legifera mai bine decât Guvernul. Pentru că Ordonanța nr. 43 este un alt exemplu de cum poate să legifereze în stare de urgență Guvernul. E de ajuns să iasă președintele, să spună "Vom da 500 de euro la medici", și apoi cei din Guvern să se dea de ceasul morții să caute bani. Și toți banii pe care i-au găsit au fost 120 de milioane de euro din transferul unor sume din programele gestionate de Ministerul Muncii, către acest tip de ajutor pentru cei care luptă cu epidemia.

Eu cred că nu trebuie, totuși, să restrângem sfera celor la care se referă și se raportează această lege, în funcție de câți bani avem. Și dacă avem atâția bani, ca la "Patul lui Procust", restrângem categoriile de beneficiari, astfel încât să nu aibă probleme Guvernul.

Este inadmisibil să creezi, prin acest tip de stimulent, mai mari probleme decât rezolvi! În toate spitalele, în toate serviciile de urgență, în toate serviciile de asistență socială sunt nemulțumiri, pentru că unul primește și la doi metri, zece metri mai încolo, în alt cabinet sau în alt birou, nu mai primește. Personalul de îngrijire nu primește. Personalul care lucrează pe ambulanță, șoferul ambulanței, deși pune mâna pe izoletă să transporte bolnavul, nu primește, pentru că n-a stat în ambulanță alături de bolnav, ca și asistenta.

Deci, sunt lucruri care trebuie să fie tratate cu seriozitate la nivelul Guvernului, și noi am cerut în dezbaterea Comisiei pentru muncă ca aceste lucruri să se regleze prin suplimentarea de fonduri de la bugetul de stat, astfel încât să nu existe nicio categorie socio-profesională care a luptat să stârpim acest virus, dar să nu aibă din partea statului același tratament. Egalitatea, dreptatea, echitatea trebuie să fie, înainte de toate, cerința oricărei bune guvernări.

După discuțiile noastre, care au dus la adoptarea unui amendament legat de centrele de bătrâni, centrele rezidențiale pentru bătrâni, acolo unde personalul, prin ordonanță militară, a fost carantinat, alături de cei pe care-i îngrijeau, timp de 14 zile, un fel de arest la locul de muncă, iar după 14 zile trebuiau să stea în izolare la domiciliu alte 14 zile, să se poată întoarce la serviciu să mai stea încă 14 zile arestați... acei oameni, deși au fost obligați, prin ordonanțele Guvernului, nu au fost luați în seamă de onor Guvernul Orban. I-am luat noi și - ce credeți?!

În celebra, știu eu, metodă de a fura inițiativele legislative, pe care domnul Florin Roman ne-o arăta astăzi, ce s-a întâmplat? Joia trecută, Guvernul a luat amendamentul nostru, pe care, împreună cu domnul Vexler, cu doamna Csép, cu toți colegii mei, l-am făcut pentru acei asistenți sociali din centrele de bătrâni, și au dat o ordonanță, în toiul nopții, noaptea, ca legiferatorii celebrii, au dat ordonanța respectivă, dar nici astăzi, la o săptămână, nu este publicată în Monitorul Oficial.

Este Guvernul Orban serios în modul de legiferare? E serios în momentul în care vine și ne spune să adoptăm în forma prezentată, că mai au ei pe traseu către Monitorul Oficial... Probabil au trimis pe jos acea scrisoare către Monitor, ca să-i publice textul de lege!

Până când Guvernul nu-și va reveni la nivelul Secretariatului General, unde se elaborează actele normative, cred că noi trebuie să fim mai serioși decât Guvernul, pentru că suntem trimiși aici de cetățeni să-i reprezentăm, să facem legi.

Această formă pe care am adoptat-o ieri, care rezolvă până și problema medicilor de la IML și a personalului de acolo, care pe 11 mai au fost introduși, printr-o altă ordonanță, printre beneficiarii acestui drept - pe 15 mai se termina starea de urgență, pe 14 mai a fost publicată acea ordonanță, iar cei care trebuie să aplice legea le-au spus colegilor de la IML că "Nu, domnule, o zi vă dăm sporul sau pentru o zi!". Lucrurile astea trebuie să fie totuși un pic mai atent rezolvate la nivelul Guvernului, pentru că, prin acest tip de legiferare, nu facem decât să bulversăm mai mult, să introducem haosul în sistem și să nu mai știe lumea ce legi să aplice.

Să votăm această formă a Ordonanței nr. 43 și președintele să o promulge cât mai repede, pentru ca toți oamenii să beneficieze, după munca depusă în starea de urgență, de acest stimulent.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Silviu Vexler, din partea minorităților.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, domnul Solomon mi-a cam furat ceea ce doream să spun și eu.

Voi face două completări, pentru că ironia nu se limitează la ceea ce a spus domnul Solomon.

Așa este, un amendament care a fost propus de mine, de doamna Andrea Csép și de domnul președinte Solomon, privind persoanele care au lucrat în căminele pentru persoanele vârstnice în această perioadă a fost adoptat, printr-un vot unanim, de către toți colegii, în cadrul comisiei.

Am descoperit într-un mod magic - este adevărat că a apărut o ordonanță care a preluat acest amendament -, dar până aici nu este nimic nou, având în vedere că, atunci când am dezbătut Legea privind starea de alertă, un amendament al Grupului parlamentar al minorităților naționale privind felul în care se poartă celebrele măști a fost respins la cererea Guvernului, pentru ca două zile mai târziu să devină ordonanță de urgență în forma în care s-a solicitat respingerea amendamentului când a venit din partea noastră.

Revenind, ironia face că reprezentantul Guvernului la Comisia pentru muncă, cel puțin, doamna secretar de stat, pe care o salut, a solicitat respingerea amendamentului privind angajații din căminele pentru persoanele vârstnice.

Eu acum m-am încurcat un pic și nu mai știu. Marți trebuia respins, miercuri a devenit o situație de urgență maximă și a fost adoptată, călcând în picioare discuția avută de toții colegii în cadrul Comisiei pentru muncă.

Nu pricep, dar nu este nicio problemă. Salut în mod cu totul special adoptarea acestui amendament care arată, în primul rând, respectul pentru niște oameni care, deși nu au fost băgați în seamă și au fost ignorați, au depus o activitate deosebit de dificilă în această perioadă. Așa cum s-a tot menționat, persoanele vârstnice fac parte din cea mai vulnerabilă categorie, iar resursele necesare, în primul rând umane, de a găsi persoanele care să fie dispuse să dispară din peisaj, practic, patru săptămâni pentru a avea grijă de bătrânii noștri, a fost greu de găsit. Iar efortul lor, care a fost unul cu totul deosebit, trebuie răsplătit dacă nu primește măcar - sau ar trebui în primul rând să primească - respectul cuvenit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Movilă Petru, doriți intervenție?

Și pe urmă de la Grupul UDMR.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cum au spus și colegii antevorbitori, ordonanța de urgență a fost completată cu câteva amendamente care au introdus în rândul celor care primesc acest stimulent de risc și pe cei din căminele de bătrâni - pentru că este raport comun - și pe cei care lucrează, personalul medical și auxiliar medico-sanitar din cabinetele medicilor de familie, laboratoare de analize medicale, imagistică, servicii, cabinete stomatologice, toți cei care au fost în contract cu Casa de Asigurări și care au activat pentru perioada stării de urgență, care au avut în evidență sau tratament pacienți suspecți sau confirmați cu COVID; de asemenea, medicii și asistenții medicali din unitățile școlare care și-au desfășurat activitatea prin furnizarea unor servicii de aprovizionare, de îngrijire medicală și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Este un proiect de lege care credem că la acest moment cuprinde toate instituțiile și tot personalul medical, sanitar, administrativ, auxiliar care a fost implicat în lupta contra COVID-19.

Partidul Mișcarea Populară îl va vota.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă deputat?

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să vorbesc doar despre o parte a acestei ordonanțe de urgență, partea care nu a fost importantă pentru guvernanți, despre o categorie de oameni care stau în linia întâi, se luptă, dar totuși, așa cum au vorbit și au zis și antevorbitorii mei, în cadrul Comisiei pentru muncă am avut discuții foarte aprinse - și salut prezența doamnei secretar de stat în plenul Camerei - pentru că atunci au zis că această categorie nu poate beneficia de niciun stimulent, deoarece s-a discutat cu Ministerul Sănătății și doar cei din sănătate pot beneficia de acest stimulent.

Așa cum bine știm cu toții, prin Ordonanța militară nr. 8 din 2020 privind măsurile de răspândire a SARS-CoV-2, de prevenire, în perioada stării de urgență a fost interzisă încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale și, în același timp, a fost impusă obligativitatea izolării la locul de muncă, timp de 14 zile, a personalului din aceste centre, urmate de izolarea la domiciliu pentru alte 14 zile.

Îmi amintesc de ziua emiterii Ordonanței militare nr. 8 din 2020. Era Joia Mare pentru credincioșii romano-catolici și reformați, iar comunicarea restrângerilor prevăzute de ordonanță a fost făcută - voi face acum o referire simbolică - și anume, după ultima cină petrecută cu familia, înainte de izolare, pentru personalul centrelor rezidențiale. Neașteptat, și după cum ne-am obișnuit, fără logică, neluându-se în considerare anumite situații particulare, cum ar fi familiile monoparentale și acei angajați care au în îngrijire părinți în vârstă sau persoane cu dizabilități.

Deci, izolarea a început pe 11 aprilie, în Vinerea Mare, și s-a încheiat pe 14 mai, odată cu încetarea stării de urgență.

Stimați colegi,

Vorbim despre persoane care au fost izolate la locul de muncă 14 zile, chiar și în perioada Sărbătorilor Pascale, departe de cei dragi, de copiii mici sau de părinții în vârstă, care aveau nevoie de ei în această perioadă mai mult decât oricând.

Între timp, dintr-o dată, asistenții sociali au devenit foarte importanți, mai ales cei care au grijă de persoanele vârstnice, prin îngrijirea la domiciliu, cei care îngrijesc persoanele cu dizabilități și persoanele vulnerabile. Până acum, nimeni nu s-a gândit la asistenții sociali. Serviciile sociale au fost permanent un fel de copil orfan al fiecărui Guvern.

Ca urmare a numeroaselor discuții purtate cu reprezentanții furnizorilor de servicii sociale, pe data de 16 aprilie, printr-o adresă trimisă doamnei ministru al muncii, Violeta Alexandru, și doamnei președinte a ANPDCA, Mădălina Turza, am solicitat, printre altele, acordarea unui stimulent financiar personalului care în toată această perioadă a luptat și luptă în continuare în prima linie pentru prevenirea răspândirii virusului și îngrijesc cu multă responsabilitate categoriile de persoane cele mai vulnerabile.

La 19 mai, printr-un amendament depus și adoptat de către Comisia pentru muncă, de Grupul UDMR, împreună cu colegii din Comisia pentru muncă, Adrian Solomon și Silviu Vexler, am introdus acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale implicat direct în sprijinul sau în îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgență.

Nu doresc să menționez din nou faptul că peste două zile am citit pe ordinea de zi a Guvernului că se va aproba o ordonanță de urgență prin care se va acorda stimulent acestor categorii. Nici până acum nu a apărut această ordonanță de urgență. Poate că drumul spre Monitorul Oficial este unul foarte lung și a întâmpinat probleme.

Totodată, pe lângă medicii de familie ar urma să beneficieze de acest stimulent și personalul medical, medico-sanitar și auxiliar medical din cabinetele medicilor de familie, laboratoare de analize medicale, laboratoare de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice. Și această măsură este aplicabilă și asistenților medicali - atenție! - din unitățile școlare care și-au desfășurat activitatea prin furnizarea unor servicii de îngrijire, de aprovizionare și de îngrijire medicală și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Nu rămânem indiferenți și suntem recunoscători față de personalul centrelor rezidențiale care în perioada de pandemie au rămas alături de persoanele vârstnice, de persoanele cu dizabilități, de copiii instituționalizați sau de alte categorii de persoane vulnerabile.

UDMR, și de această dată va fi aproape de personalul care asigură serviciile sociale și își va manifesta recunoștința prin a vota acest proiect legislativ și implicit va vota pentru stimulentul de risc acordat acestor adevărați eroi.

Respect!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ungureanu, din partea Grupului USR.

Vă ascultăm, domnule deputat.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Bună ziua!

Este foarte important să urmărim în ce măsură deciziile pe care le luăm în Parlament se aplică în teritoriu. Este absolut dezolant să primim zilnic sesizări că unii manageri numiți politic în diferite spitale nu aplică legea, sau o aplică discreționar, sau nu este în stare pur și simplu Ministerul Sănătății să explice în mod coerent care sunt acele categorii salariale care beneficiază de aceste stimulente.

OUG nr. 43 înseamnă și o ocazie pe care am folosit-o împreună cu colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele, de a cere transparență în cheltuirea banilor.

Ce ar fi ca toate spitalele din România să afișeze pe site-uri ce se face cu acești bani, unde se duc fondurile europene, ce anume se cumpără exact și cine sunt beneficiarii reali ai acestor sume care vor fi din ce în ce mai importante. Se aude de sume de 350 de milioane de euro. Sunt bani care vor intra nu doar pentru stimulente, ci și pentru diferite echipamente.

În contextul COVID - am mai explicat - s-a furat enorm și cine fură de la săraci nu este doar, din punctul meu de vedere, blestemat de sus, ci ar trebui să fie închis aici, jos, foarte mulți ani.

De aceea, reparatoriu spun, și ca un om care, ca asistent social, inițial am fost la munca de jos, lângă cei în nevoie, din fericire, deși unii demnitari ai statului român consideră și astăzi că Parlamentul nu contează, fără aceste măsuri reparatorii în comisiile de sănătate, deciziile Ministerului Sănătății au fost extrem de haotice în ceea ce privește nu doar stimulentele, ci și sporurile care se dau în spitale.

Și nu, nu este adevărat că toată lumea a tras la fel în ceea ce înseamnă pandemie. La această oră sunt multe spitale goale, pacienți care sunt tratați la gardurile spitalelor și sunt foarte puțini care au fost în linia întâi.

Ei, pentru cei care au fost în linia întâi, pentru absolut toți, inclusiv pentru asistentele din cabinetele de medicină de familie, trebuie să avem toată grija, tot respectul și trebuie să le acordăm orice fel de stimulent, pentru că în linia întâi au fost puțini și în spate au fost mulți care, din păcate, nu au tras la această luptă foarte dură și foarte stresantă cu acest nou coronavirus.

Așa că, susținem acest OUG - am înțeles că vine o completare prin OUG nr. 60 -, vom susține orice măsură reparatorie pentru cei care ne-au salvat viața.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlul sunt intervenții? Nu.

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 21? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art. 93<SUP>1</SUP> din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 140/2020) (rămasă pentru votul final).  

26. Propunerea legislativă privind modificarea art. 931 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 140/2020; caracter organic.

Dacă inițiatorul? Nu.

Din partea comisiei sesizate, Comisia pentru învățământ.

Doamnă deputat, vă rog.

   

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a dezbătut adresa cu nr. Pl-x 140/2020, cu referire la inițiativa legislativă în discuție.

Propunerea are ca obiect de reglementare art. 931 din Legea educației naționale, urmărindu-se titularizarea pe post a cadrelor didactice calificate care au obținut nota/media de cel puțin 7 la concursul național unic de titularizare în învățământul preuniversitar și care ocupă 3 ani la rând, în baza unui contract pe perioadă determinată, un post, o catedră vacantă.

Se preconizează, de asemenea, transformarea contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, prin modificările respective.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru învățământ a respins propunerea legislativă, din mai multe considerente. Este o detaliere mai complexă. Voi face doar un rezumat.

În primul rând, este vorba despre atingerea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, conform art. 16 din Constituția României. Prin această soluție legislativă, persoanele care au promovat concursul național de titularizare se consideră că vor fi discriminate, respectivele posturi vacante urmând a fi ocupate pe perioada nedeterminată de cadrele didactice netitulare, care vor fi titularizate pe acele posturi fără un anumit concurs.

De asemenea, se face trimitere în argumentația noastră la soluții legislative similare pentru alte inițiative anterioare, asupra cărora s-a pronunțat Curtea Constituțională, care a stabilit, în Deciziile nr. 106 din 2014 și nr. 528 din 2018 că o asemenea reglementare instituie, în realitate, o altă modalitate de dobândire a calității de titular în învățământ și urmează toată detalierea care poate fi citită în raportul anexat.

O altă categorie de argumente se referă la încălcări asupra normelor de tehnică legislativă, conform Legii nr. 24 din 2000 și sunt exemplele date unde sunt anumite neclarități care, sigur, ar fi putut fi corectate.

De asemenea, este vorba despre faptul că nu e foarte clară formularea "notă sau medie" la concurs. Conceptul, de asemenea, de fiabilitate a postului este neclar și se face trimitere în opinia juridică și asupra faptului că o inițiativă trebuie să aibă și calitatea, și proprietatea foarte clară a termenilor.

Se vorbește și despre anumite insuficiențe, neconcordanțe, motiv pentru care, la nivelul comisiei, prin vot, s-a respins acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat Gavrilă.

Din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă a fost făcută pe "genunche" de către inițiatorul ei și mă bucur că și colegi de la PSD și-au dat seama de acest lucru și au susținut respingerea acestui proiect în comisie.

În primul rând, cum foarte bine este prezentat în raportul de respingere pe care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport l-a întocmit și colega noastră, doamna Gavrilă, l-a citit, aduce atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, încălcând art. 16 din Constituția României.

Pe lângă faptul că este o propunere neconstituțională, prezentul proiect se află în contradicție cu prevederile altui articol din Legea educației naționale, și anume, art. 89.

Având în vedere că Partidul Național Liberal nu susține discriminarea persoanelor care au obținut promovarea concursului național de titularizare, vom vota pentru adoptarea raportului de respingere, așa cum am făcut și în cadrul ședinței Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc faptul că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

(Doamna deputat Cristina-Ionela Iurișniți solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamnă! Scuzați-mă, nu v-am văzut!

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (de la tribună):

Mulțumesc.

O scurtă intervenție și din partea Grupului parlamentar Uniunea Salvați România.

Grupul nostru va vota împotriva acestei legi, deci suntem pentru respingere, pentru că, așa cum au vorbit și colegii mei, suntem total de acord că aici este o inițiativă anticonstituțională, aduce atingere egalității de șanse și are această natură discriminatorie.

Este adevărat că știm că problemele din învățământ sunt complexe, că am putea să ne gândim că această inițiativă ar fi rezolvat niște probleme din sistem, lipsa cadrelor didactice suficiente, mai ales în mediile defavorizate vulnerabile, un corp profesoral pe care să ți-l formezi și să-l fidelizezi. Este dificilă, să știți, toată această complexitate; nu este ușor de rezolvat.

Așa că, totuși, să ne întoarcem la principiul constituțional al egalității de șanse și USR, de fapt, susține concursul, meritocrația.

Așa că, votul nostru va fi pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat Gavrilă. Vă rog.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

Nu fac parte dintre inițiatori, nu apăr anumite chestiuni care sunt într-adevăr pe o zonă foarte fragilă, între constituționalitate și neconstituționalitate.

Noi ne vom abține la acest vot, pentru că, dincolo de aspectele formale, există totuși niște chestiuni de conținut care trebuie să fie în atenția noastră.

În momentul când vorbim despre discriminări pozitive, ne gândim că în mediul rural ar trebui găsită o formulă, prin care să se asigure continuitatea posturilor și predării de către profesori calificați și titulari, întrucât există o foarte mare fluctuație în zona aceasta rurală defavorizată, unde posturile sunt mai puțin atractive, navetele sunt dificile, motiv pentru care aceasta, de fapt, a fost motivația care a stat la baza redactării de către inițiatorii de la Senat, grupului de parlamentari de la Senat, pentru că toate se nasc din ceea ce știm noi, la baza sistemului, contradicțiile acelea, paradoxurile profunde ale școlii românești, dificultate de navetă, dificultate de a avea continuitate pe post, cei din zonă ar dori să rămână, iar în motivațiile care s-au dat să precizăm că nu este vorba de faptul că cei care ar beneficia de această prevedere nu ar fi susținut concursul. Ei au susținut concursul unic de titularizare, au obținut condiția de nota 7 pentru a deveni titulari, au avut continuitate pe un post care în timp a devenit viabil, ținând cont și de toată dinamica domeniului educațional, deci există niște indicii care iau în calcul legislația, numai că sunt și alte imperfecțiuni, motiv pentru care luăm puțină distanță față de acest aspect.

Dar am vrut să subliniez că pe zona rurală abordările trebuie să fie cu mai multă atenție, chiar mergând pe un principiu folosit și la nivel de Uniune Europeană, cel al discriminării pozitive pentru zone dezavantajate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

Mai avem...

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (PL-x 155/2020) (Adoptat ca urmarea a depășirii termenului constituțional.)  

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 155/2020.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Restul de proiecte nu au raport.

Domnul Silviu Vexler.

Vă rog.

Doriți să interveniți?

Semnalarea, de către domnul Silviu Vexler, a unor probleme apărute o dată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii.  

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat cuvântul în temeiul art. 152 din Regulamentul Camerei. E o problemă care privește activitatea parlamentară.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a transmis către Monitorul Oficial ceea ce a devenit ulterior Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020.

Obiectul ordonanței era unul foarte simplu sau, mai bine zis, clar. Și anume, suspendarea unei legi care a fost adoptată în cvasiunanimitate de Parlamentul României, în urmă cu două luni, lege care fusese promulgată de președintele României și a fost în vigoare o lună și jumătate, până la momentul când Guvernul României a decis să o suspende prin ordonanță de urgență.

Îmi este în continuare un pic neclar care a fost motivul care să necesite o ordonanță de urgență pentru suspendarea unei legi, repet, după ce a stat o lună și jumătate în vigoare.

Inițiatorul ordonanței a fost domnul George Băeșu, invizibilul președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Până aici, nu este nicio surpriză. Sub mandatul domnului Băeșu, ANRP s-a transformat din autoritatea care trebuia să soluționeze și să încheie problema restituirilor acestor proprietăți confiscate în perioada comunistă, s-a transformat într-o instituție care a folosit orice tertip birocratic pentru a bloca, pentru a suspenda întreaga procedură.

Dar nu aceasta este problema reală.

Problema reală a fost modul în care au fost umiliți timp de 70 de ani și modul cum continuă să fie umiliți acești oameni cărora le-au fost luate de către stat, integral, bunurile.

Și, înainte de a analiza partea politică a problemei, vă rog să vă gândiți, ce ar însemna să vină cineva să vă scoată pe dumneavoastră din propria casă, să vă dea afară și peste 70 de ani discuțiile să continue, - în continuare, dacă, poate, fiindcă - vă va returna proprietățile?

Stau și mă întreb, ca un tânăr - că tot s-a vorbit de tineri - cine i-a dat dreptul, unui funcționar oarecare, și, mai ales, cine i-a dat dreptul, Guvernului României, să continue această umilință la adresa persoanelor?

Or, dacă teoria a fost la început că acest proces de restituire trebuie finalizat, pare că dorința reală a fost să fie blocat în continuare.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Pauză - 10 minute și începem sesiunea de vot final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideți, domnule Popescu, stăm de o jumătate de oră, vă așteptăm, haideți! (I se adresează domnului deputat Pavel Popescu.)

Stăm jumătate de oră să vă așteptăm?

Haideți, că intrăm în...

Stimați colegi,

Ca și la plenul trecut, vreau să facem precizarea că în cazul în care, din greșeală, un deputat își exprimă votul atât prin intermediul tabletei, cât și al apelului telefonic, va fi contorizat votul exprimat pe tabletă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii.

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința de vot final prin mijloace electronice la distanță.

Suntem în cvorum - 221 plus colegii din sală.

 
  Moțiunea simplă inițiată de 93 de deputați (MS 2/2020) (adoptată prin vot electronic la distanță);

Moțiunea simplă inițiată de 93 de deputați; MS 2/2020.

Vă rog, domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Votez pentru...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveți pe procedură?

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Nu, nu, nu. La vot, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, am înțeles.

Stați, să începem votul.

Mulțumesc mult.

 
     

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Moțiunea simplă.

Domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Votez pentru toate proiectele de lege care sunt pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Și eu mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și moțiunea, nu?

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Și moțiunea, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Rotaru Alexandru.

Domnule, ce...?

Dați-mi mie mouse-ul, dacă nu vă descurcați.

 
   

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Votez pentru toate proiectele de lege de pe ordinea de zi, inclusiv pentru moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Weber Mihai.

 
   

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Pop Georgian.

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bontea Vlad.

 
   

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul... (Vociferări.)

Sala o iau după ce termin cu...

Domnul Chiriac Viorel.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moțiunea.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Cucșa Marian.

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv la moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Iancu Marius-Ionel.

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la moțiune și "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Jivan Luminița.

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moțiunea.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bota Sorin-Ovidiu.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Pentru moțiune, pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Vîlceanu Dan?

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Vă salut!

Votez împotriva moțiunii.

Iar după ce votăm la moțiune o să vă spun și pentru proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Suciu Matei?

 
   

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Nasra Horia?

 
   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Mareș Mara?

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

Bună ziua!

Votez împotriva moțiunii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Manole Petre-Florin?

 
   

Domnul Petre-Florin Manole (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moțiune și pentru proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Marica Petru-Sorin?

 
   

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și restul de proiecte?

 
   

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Sper să am Internet și o să vă sun.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doamna Șarapatin Elvira?

 
   

Doamna Elvira Șarapatin (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moțiunea.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ion Stelian-Cristian?

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, cu următoarele excepții.

La moțiune - abținere.

La punctul 5 de pe ordinea de zi, PL-x 288/2020 - abținere.

Iar la PL-x 223/2020 votez împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Mușoiu Ștefan?

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi. Cu mențiunea că pentru moțiune am votat deja, pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Tîlvăr Angel?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Sper să se fi contabilizat votul meu, "pentru", la moțiune. Dacă nu, repet, pentru moțiune.

Și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin?

 
   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Domnule președinte,

Am reușit.

Bună ziua!

Am reușit să votez la moțiune.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Axinte Vasile?

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

La moțiune am votat pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Gheorghe-Dănuț?

 
   

Domnul Gheorghe-Dănuț Bogdan (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru", la moțiune și pentru toate proiectele de la ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Havrici Emanuel-Iuliu?

 
   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la moțiune și "pentru" - pentru proiectele de la ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Sămărtinean Cornel-Mircea?

 
   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez împotriva moțiunii.

Iar restul de proiecte le votez pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Vîrză Mihăiță?

Domnul deputat Vîrză Mihăiță?

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză (prin telefon):

Am votat pentru moțiune, pe tabletă.

Și votez "pentru", la toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu mulțumesc.

Domnul Stamatian Vasile-Florin?

Domnul Stamatian Vasile-Florin?

 
   

Domnul Vasile-Florin Stamatian (prin telefon):

Da.

Votez împotriva moțiunii.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Boboc Tudorița-Rodica?

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele aflate pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
     

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Mocanu Adrian?

 
   

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

... moțiunii votez.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu am reținut.

Domnul Mocanu?

 
   

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

Împotriva moțiunii votez.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Bănicioiu Nicolae?

Domnul Bănicioiu Nicolae?

Domnul Șova Lucian?

 
   

Domnul Lucian Șova (prin telefon):

Votez pentru moțiune și votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule președinte.

Vă salut, cu respect!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Korodi Attila?

 
   

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "abținere" la moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Farago Petru?

 
   

Domnul Farago Petru (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "abținere" la moțiunea simplă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Arsu Alin-Ionuț?

Domnul deputat?

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe?

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Am votat pentru moțiune și votez pentru toate celelalte puncte pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Din sală dacă sunt colegi care n-au reușit să voteze, vă rog frumos, sunteți invitați la microfon.

Vă prezentați și spuneți opțiunile de vot.

 
   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Vot pentru - pentru moțiune și vot pentru - pentru celelalte acte normative de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Am o rugăminte. Cine nu poate interveni, solicita, pe tabletă, vă duceți la doamna, la secretariat, și spuneți, ca să fie căutați prin telefon.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vot pentru moțiune.

Și celelalte voturi - sper să reușesc pe tabletă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai este cineva din sală?

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mugur Cozmanciuc.

Vot "împotrivă", la moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Durbacă Eugen?

 
   

Domnul Eugen Durbacă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vot pentru moțiune. Și pentru - la celelalte puncte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Matei Călin-Vasile?

 
   

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Vot pentru moțiune, domnule președinte.

Și pentru toate celelalte proiecte...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

... de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Mai este cineva din sală?

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Domnule președinte,

Am votat "împotrivă", la moțiune.

Rog să vadă secretariatul tehnic dacă a fost înregistrat votul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem în...

Am o rugăminte. Suntem în procedură de vot.

Vă anunțați votul dumneavoastră într-un anumit fel sau...?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Nu.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Spuneți.

Ce vreți să spuneți?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vreau să fie verificat dacă a fost înregistrat votul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Hai, duceți-vă, domnule, și verificați! Aveți secretar de ședință! (Vociferări.)

Da, vă rog.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Moldovan Sorin.

Votez împotriva moțiunii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Mulțumim.

Domnul Slavoliub Adnagi?

Vă rog.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (prin telefon):

Votez pentru moțiune și pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Buican (de la tribună):

Cristian Buican.

Votez împotriva moțiunii.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Telefonic?

Domnul Lucian Simion.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion (prin telefon):

Bună ziua!

Domnule președinte,

La primul proiect am votat.

Pentru celelalte proiecte, vă rog să-mi luați votul.

E vot pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean, nu? Telefonic.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnule secretar...

Domnule secretar, haideți! (Vociferări.)

Vă rog, eu conduc ședința.

Aveți pe cineva telefonic?

Vă rog, prezentați-vă și spuneți opțiunea de vot.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Ben-Oni Ardelean.

Sunt împotriva moțiunii.

Și...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Și la toate votez "da", mai puțin la PL-x 288/2020 - abținere.

Și, de asemenea, la... vă mai spun imediat...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Puteți interveni la fiecare...

 
     

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... nicio problemă...

Alo!

Domnul Rădulescu Dan?

Domnul Bănicioiu Nicolae, vă rog.

Domnul Bănicioiu?

Domnul Bănicioiu?

Da, tăiați...

Domnul...

Spuneți, cum votați?

Da.

Domnul Rotaru Răzvan Ilie.

 
   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Vot pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Varga Aurel?

 
   

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

La moțiune - "nu".

La restul încerc să votez...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Revenim.

 
     

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

...în măsura în care se conectează.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulțumim.

Stați cu tableta și urmăriți-ne.

Mai avem, telefonic?

Vă rog, luați legătura telefonică.

 
     

Domnul Gheorghe Șimon (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon (prin telefon):

Domnule președinte,

N-am putut să votez.

Votez pentru moțiune și "pentru" - la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă doriți, să vă și prezentați.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon (prin telefon):

Șimon Gheorghe, deputat de Maramureș.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata.

N-avem video și, de aceea, domnule Șimon.

 
   

Domnul Gheorghe Șimon (prin telefon):

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai avem telefonic?

Vă rog.

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Alo!

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stați să se retragă marțienii și...

Acum. Vă ascultăm.

Doamna Moagher?

Vă rugăm.

 
     

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm.

 
   

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Votez pentru moțiune și pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai avem, telefonic?

Domnul Csoma Botond, vă rog.

 
   

Domnul Csoma Botond (prin telefon):

Mă abțin.

Csoma Botond, sunt deputat de Cluj.

Mă abțin la moțiunea simplă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Telefonic mai avem pe cineva?

Vă rog.

 
     

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Căciulă Aurel, vă rog. (Apel întrerupt.)

Mulțumim.

Domnul Rădulescu Dan-Răzvan?

 
   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "abținere" la moțiune și, pentru restul proiectelor de pe ordinea de zi, "pentru", cu excepția...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte. Dacă aveți excepții, reveniți la fiecare proiect în parte, da?

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (prin telefon):

Bine.

Atunci, "abținere" la moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Vă mulțumim.

Domnul Bănicioiu Nicolae?

Domnule Bănicioiu, nu reușim să luăm legătura cu dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Acum vă auzim...

 
     

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Mă auziți acum?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... perfect, pentru prima oară.

 
   

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Perfect.

Votez pentru moțiune și "pentru" - la toate celelalte proiecte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Am reușit, am învins.

Mai avem telefonic pe cineva?

Da, să se prezinte.

 
     

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, prezentați-vă și spuneți...

 
   

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu (prin telefon):

Bozianu Cătălina sunt.

Votez împotriva moțiunii.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Zainea Cornel?

 
   

Domnul Cornel Zainea (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Dar noi, cei care ne facem treaba aici așa cum trebuie, folosind tableta, de ce trebuie să așteptăm, în fiecare săptămână, zeci de minute, ca să voteze cei care nu sunt în stare să folosească tableta?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Telefonic?

Vă rugăm, interveniți, prezentați-vă...

 
   

Doamna Cristina Trăilă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Cristina Trăilă - împotriva moțiunii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai avem, telefonic?

Domnul Olar Corneliu, vă rog.

Da, domnule deputat, vă ascultăm.

Domnul Olar Corneliu?

Nu reușim să luăm legătura cu dumneavoastră.

Domnul Popa Florin?

 
   

Domnul Florin Popa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Nu pot folosi tableta.

Și votez pentru moțiune.

De asemenea, votez "pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog, cine mai aveți, telefonic?

 
   

Domnul Alexandru-Ioan Andrei (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Alexandru Andrei.

Votez împotriva moțiunii.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Alexandru-Ioan Andrei (prin telefon):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Petric Octavian?

Domnul Petric?

Vă auzim.

Domnul Petric Octavian?

Domnul Olar Corneliu, vă rog.

 
     

Domnul Corneliu Olar (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Olar Corneliu.

 
   

Domnul Corneliu Olar (prin telefon):

Da, eu sunt.

Vă salut, domnule președinte!

Votez "împotrivă" la moțiune.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Olar (prin telefon):

Și mai spun la PL-x 288/2020...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu.

Revenim la fiecare, dacă aveți excepții.

 
   

Domnul Corneliu Olar (prin telefon):

A, bine.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sănătate!

 
     

Domnul Corneliu Olar (prin telefon):

Bine.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai încercați la domnul Petric Octavian.

Domnul Petric?

Ne auziți?

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Da.

Bună ziua, domnule președinte!

Mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Noi vă auzim perfect, spuneți.

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Votez "pentru" la moțiunea de cenzură. Și pentru toate proiectele dezbătute pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Sunteți împreună cu domnul Bănicioiu?

 
   

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Nu. De ce?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu? A, nu, că la fel de greu am reușit și cu dânsul, ca și cu dumneavoastră.

 
     

Domnul Octavian Petric (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

OK.

 
     

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai aveți? (Discuții în sală.)

Nu...

 
     

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... pozițiile pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Spuneți.

Dați legătura, doamnă, că se prezintă.

Vă rog, cu cine aveți legătura telefonică?

Domnul Căciulă Aurel, ne auziți?

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Pentru moțiune și pentru celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Am mai spus o dată.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ați mai spus!

Gata.

 
     

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumim.

Mai aveți pe cineva telefonic?

Domnule Roman, să specifice punctele de pe ordinea de zi, nu PL-x. (Vociferări.)

Și PL-x și punctul, ca să putem...

Da, da.

Doamna Chichirău Cosette-Paula, vă rog.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Votez "abținere" la...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

... la moțiune.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnule Roman, dacă doriți, să veniți un pic.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Pe procedură.

O să ridic problema și în Biroul permanent și la Comitetul liderilor.

Eu sper să terminăm odată cu nebunia asta. Până în 15 avem niște restricții pe care va trebui să le respectăm. După aceea, va trebui să revenim. Cine vrea să voteze, domnule, să vină în sală, cum vin și colegii. Să terminăm odată cu nebunia asta.

Pentru că e o lipsă, nu știu, de colegialitate pentru oameni care stau și așteaptă ore întregi pentru colegi care sunt sunați pe fiecare proiect.

Deci rugămintea este să... colegii de acasă să anunțe poziția de pe ordinea de zi, unde votează, "da" sau "nu", ca să putem să finalizăm discuțiile.

Pentru că e complicat așa, vom termina, probabil, la orele serii, dacă la fiecare proiect trebuie să dăm 50-60 de telefoane.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Da. Și după data de 15, dacă nu veți fi de acord...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă rog...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... vom ataca la CCR. Nu se poate.

Deci, am acceptat că e o situație excepțională, că trebuie să lucrăm în situații excepționale, dar nu putem să mergem chiar să ducem instituția..., luăm prin telefon. (Vociferări.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul...

Domnule Roman, sunt perfect de acord cu dumneavoastră și Partidul Social Democrat răspunde îndemnului dumneavoastră de a nu mai vota nicio prelungire de stare de alertă sau de urgență.

Și vă invit să vedem cum facem.

Domnul președinte... Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Victor Ponta mă numesc.

Voiam doar să spun că sunt cu totul și cu totul de acord cu domnul lider Florin Roman.

Și mă bucur enorm. Pentru că în urmă cu o lună, atunci când am propus să revenim la muncă, au fost împotrivă doar voturile de la PNL, în Biroul permanent și în Comitetul liderilor. Deci înseamnă că am avut dreptate.

Și, dacă susține și PNL, eu zic să venim la muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Arsu Alin-Ionuț. Am vorbit o dată.

Vă rog, domnul Arsu.

Da.

Mai este cineva telefonic?

 
   

Domnul Vasile Varga (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Vasile Varga (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci - pentru moțiune - "nu".

PL-x 288/2020 - "abținere".

PL-x 196/2020 - "împotrivă".

La restul - "da".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Mai avem telefonic?

Vă rog.

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau (prin telefon):

Vedeți, că ați sunat greșit.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau (prin telefon):

Ați sunat greșit.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Cu cine vorbim?

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau (prin telefon):

Adrian Pau. Am votat pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ați votat pe tabletă. Bun. Gata.

Deci nu e greșit.

Nu, am crezut că nu mai sunteți deputat.

Domnul Vîlceanu Dan.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Domnule președinte,

Dacă pot vota acum și pentru celelalte puncte de pe ordinea de zi? La moțiune am votat.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, am luat... am vorbit cu liderul dumneavoastră și ne-a spus exact cum votează Grupul. Și v-am notat.

Dar, vă rog, puteți...

 
     

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Da...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Puteți să ne spuneți și dumneavoastră, să fim siguri.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

OK.

Deci, la moțiune, am votat împotrivă.

Pentru punctul 8 - PL-x 223/2020 - "abținere".

Pentru punctul 4 - PL-x 288/2020 - "împotrivă".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aceste lucruri fiind valabile pentru tot Grupul PNL.

Ca secretarul de ședință să le noteze.

 
     

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Și la celelalte...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Pentru".

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

La celelalte - "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect.

Mulțumim.

Domnul Drulă Cătălin.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă ascultăm, domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Da.

Îmi exprim o poziție, ca lider de grup, apropo de procedură.

Dacă atâția colegi - am văzut că sunt 290 la anumite voturi, din 330 - pot vota cu tableta și durează un minut, ar trebui să poată și restul colegilor.

Acum, înțelegem că sunt câteva cazuri, unde s-a întâmplat ceva. Deși, la Parlament, dacă ne uităm cartela acasă nu mai putem vota.

Dar să abuzezi de sistemul acesta, că, lasă, că pot ei și pe telefon, nu mai stau eu ca fraierul să-mi pun tableta la încărcat și să fiu atent la ședință, aceea nu e OK și ține de disciplina fiecărui grup.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc pentru intervenție.

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Că merge repede pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

O sută...

Avem...

Vă rog.

 
     

Domnul Mihai Niță (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cine mai este?

Domnul Niță, vă ascultăm.

 
   

Domnul Mihai Niță (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, domnule Niță.

 
   

Domnul Mihai Niță (prin telefon):

Bună ziua!

La moțiune votez pentru și la toate celelalte puncte votez pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata.

Vă mulțumim.

Mai avem telefonic?

Mai avem.

Păi, fiind primul proiect, de aceea...

Dar să fie lucrurile...

 
     

Domnul Petre Cioabă (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Petre Cioabă (prin telefon):

Alo! Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Petre Cioabă (prin telefon):

Vot pentru - la prima... așa.

Și la celelalte, ca să...

La celelalte - pentru. Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Cu cine am stat de vorbă?

 
   

Domnul Petre Cioabă (prin telefon):

Cioabă sunt.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, gata, v-am recunoscut.

 
     

Domnul Petre Cioabă (prin telefon):

Da.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumesc mult.

Deci 134 de voturi pentru plus 38 - 172 de voturi pentru moțiunea de cenzură, 90 de voturi împotrivă și abțineri - 47.

Vă rog să afișați rezultatul. Se poate? Nu.

Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

Sunt 38 care au votat telefonic sau întrebați.

(Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită să ia cuvântul.)

Vă rog. Vă rog, la explicarea votului. La moțiune, nu?

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

E important, totuși, să mai anunțați o dată votul la această moțiune. Și o să explic imediat de ce.

Câte voturi pentru, câte împotrivă? Vă rog mult de tot, dacă puteți să mai anunțați!

Nu e atent?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Imediat!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Îl aștept pe domnul președinte Ciolacu...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

172 de voturi pentru...

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

172 pentru... Și câte împotrivă, domnule președinte?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

90 de voturi împotrivă.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

90.

Vă mulțumesc.

E important acest scor, pentru că, de fapt este o problemă națională, problema educației, și blestemul României este că atunci când avem cea mai mare criză în educație, avem probabil cel mai slab ministru din ultimii 30 de ani, și au mai fost miniștri slabi, dar ca doamna Anisie, din păcate, n-am avut. Și n-o spun doar eu, o spun specialiștii în educație, o spun foști miniștri, o spun colegi de partid și adversari politici.

Din păcate, în această vară vom avea trei examene extrem de importante, și anume: Evaluarea Națională, Bacalaureatul și titularizarea profesorilor.

Doamna ministru a picat toate cele trei examene deja, problema este însă că eu nu mor de grija doamnei ministru, știu că are pile și relații sus-puse la Cotroceni, la informații la..., mă rog, treaba Domniei Sale.

Problema este însă că acest lucru va afecta zeci de mii, sute de mii de copii, de părinți și de profesori. Și am urmărit cu atenție, la dezbaterea moțiunii, doamna ministru n-a stat trei ore cu masca pe figură și cu mănuși. Gândiți-vă la toți copiii care vor trebui - nu mai vorbesc de profesori - care vor trebui să respecte niște reguli pe care Ministerul Educației nu le poate respecta. Știți foarte bine că și achiziția de măști a picat, pentru că n-a câștigat firma care trebuia. Bănuiesc că trebuia să fie o farmacie din Huși care să aducă la toată țara măști și nu a reușit în această perioadă.

Vreau să atragem atenția că, în această situație, cu excepția, sigur, colegilor loiali de la PNL și PMP, niciun alt parlamentar nu a susținut activitatea ministrului și a ministerului și este un semnal de alarmă, pentru că de data aceasta nu este o bătălie politică, ci este vorba despre viața imediat următoare, în următoarele două-trei luni, a copiilor, a părinților și a profesorilor.

Nu mă aștept ca domnul Orban să o demită pe doamna Anisie, pentru că pentru domnul Orban e foarte greu să găsești un ministru al educației chiar mai slab pregătit decât tine însuți. Și a găsit-o pe doamna Anisie. Sigur, sunt și în PNL, unii transferați de pe la noi, oameni care chiar ar putea fi miniștri, dar dacă au un neuron în plus nu se califică pentru funcție.

Vreau însă să înțelegeți că ne vom chinui și vom avea multe probleme în următoarele două luni cu elevii, părinții și profesorii și că datoria noastră, ca Parlament, era să tragem măcar acest semnal de alarmă, chiar dacă va ajunge în urechi surde.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Gavrilă, vă rog. Explicarea votului.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Votul de astăzi este un vot care are valoare parlamentară consistentă, care înseamnă și o opțiune - și a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și a PRO România, dar și abțineri, care dau un semnal destul de important, din partea unor partide ce au fost în ultima perioadă de multe ori alături de gruparea liberală.

Asta înseamnă că educația trezește multă responsabilitate, că problemele care s-au adunat au fost supuse analizei și explorării critice - e ceea ce și-a propus moțiunea - să arate ce s-a întâmplat în aceste trei luni, să arate tot șirul de confuzii, de ezitări, de imperfecțiuni, toate deciziile diletante atunci când ele au fost, toată starea de neliniște pe care sistemul o resimte, pentru că nu vorbim doar de întreruperi de deconectare de la o atmosferă coerentă de desfășurare a activităților didactice, educaționale, vorbim și de o stare psihologică, de o apăsare, de o incertitudine pe care le-au resimțit, deopotrivă, și părinții, și elevii, și profesorii.

Pe de altă parte, o moțiune simplă nu înseamnă o demitere automată, nu înseamnă pierderea portofoliului. Poate să aibă însă o valoare simbolică pentru cei care au o anume onoare. Poate să genereze demisie sau poate să genereze demitere. Totul depinde cum te raportezi la un moment în care în fața ta, ca ministru sau ca echipă ministerială, se ridică acest corolar de probleme nerezolvate și amânate.

Și, în final, pentru că se apropie momentele examenelor, și pentru profesori, și pentru elevi, și pentru părinți, să sperăm că se va găsi ultima fărâmă de rațiune de a se aduna energiile Ministerului Educației pentru ca lucrurile să decurgă firesc. Să sperăm totuși, spunându-ne așa, dacă Maiorescu vorbește de educație ca fiind "o limitare, o nimicire a egoismului și o supunere la rațiune a lucrurilor", să sperăm că și guvernarea liberală, și conducerea liberală a Ministerului Educației vor reuși să limiteze acel egoism politic sau acea fixare pe propriul egocentrism și să se supună la rațiunea lucrurilor, la rațiunea pe care educația o reclamă la acest moment.

Acesta este semnalul pe care trebuie să îl primească educația, în acest moment extrem de important...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Încercați să finalizați!

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

...într-o perioadă anterioară examenelor naționale.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Două minute înseamnă explicarea votului.

Mai este cineva? Mai dorește cineva la explicarea votului?

Vă rog.

Doamna Cosma Lavinia. Vă rog.

 
   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am discutat săptămâna aceasta despre problemele din educație, despre hibele sistemului de educație care de 30 de ani încoace nu a prezentat, nu a reprezentat, de fapt, o prioritate pentru niciun guvern. De aceea ne dorim, doamnă ministru, de la dumneavoastră, să nu fiți ca ceilalți miniștri. Ne dorim și așteptăm să luați decizii ferme la momentul potrivit.

Școala online s-a dovedit a fi nu foarte eficientă. Sigur, fiecare Guvern a început așa-zisa digitalizare niciodată finalizată, a cheltuit foarte, foarte mulți bani, iar rezultatele le vedem, sau mai bine zis nu le vedem.

Însă, din păcate, astăzi avem elevi, profesori, părinți disperați, pentru că au de traversat o perioadă foarte complicată, cu examene, cu tot felul de activități care presupun inclusiv protecția și protejarea copiilor. Se uită cu toții la televizor încercând să înțeleagă ce au de făcut în perioada următoare.

Stimată doamnă ministru,

Această instabilitate în actul de guvernare a generat și generează lipsă de încredere în deciziile pe care le luați.

Aveți nevoie de înțelepciune pe viitor, în procesul de luare a deciziilor, și foarte repede.

În această criză pe care o traversăm vă rugăm să puneți în centrul actului educațional elevul.

E foarte importantă perioada de după septembrie, să știm cum pornim la drum într-un nou an școlar și, așa cum v-am rugat și la dezbateri, aplecați-vă asupra faptului următor: eliminați toaletele din curțile școlilor. Faceți-vă o prioritate din acest lucru și veți intra în istorie ca ministrul care a eliminat toaleta din curte!

Și încă o rugăminte: sprijiniți învățământul dual, demarați acțiuni care să convingă părinții și elevii că a învăța o meserie reprezintă posibilitatea de a avea un trai mai bun. Campanii de informare, spuneți despre bursa oferită atât de stat, cât și de companii și, sigur, e o șansă ca să rămână la noi în țară, aici, acasă.

Toată lumea vorbește despre faptul că educația trebuie să fie o prioritate...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercați să finalizați, doamnă deputat!

 
   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

...și vă rugăm să faceți din educație o prioritate.

Pentru toate aceste motive, Grupul USR a votat abținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Am reținut.

Doamna ministru nu este aici, dar am reținut toți și o să-i transmitem.

Domnul lider al PNL. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident că astăzi a fost un vot politic și o sancțiune politică dictată de aceeași majoritate toxică, formată din PSD, din trădătorii din PSD, din trădătorii din PNL și așa mai departe, pentru că astăzi, când se împlinește un an de la intrarea în pușcărie a lui Liviu Dragnea, au rămas aceiași parlamentari făcuți din pixul lui Liviu Dragnea, în Parlament.

Din acest motiv, dragi români, astăzi ne-am îndeplinit două promisiuni față de dumneavoastră, față de cei care ați protestat în stradă, față de cei care ați fost bătuți în stradă, gazați și așa mai departe.

Vă spunem că insula Belina nu mai este la Dragnea, insula Belina s-a întors în proprietatea statului român, acolo unde îi este locul.

Vă mai spunem, stimați colegi, că societățile comerciale cu capital ascuns nu mai pot fi folosite de "băieții deștepți", gen Dragnea și Tel Drum, pentru a da tunuri din banii statului.

Vă mai spun, stimați colegi, că astăzi toate proiectele care au fost pregătite de PSD pentru salvarea lui Dragnea au fost aduse pe ordinea de zi pentru a fi respinse.

Din acest punct de vedere, miniștrii Partidului Național Liberal, cei care, spre deosebire de mulți alții, care doar povestesc, au fost preocupați zi de zi, atât cât se poate omenește, să rezolve toate problemele din sistem.

Și am să vă spun un singur lucru. În timp ce Cati Andronescu a nenorocit învățământul profesional, Monica Anisie a fost primul ministru al educației care a avut curajul să vină să spună: "Da, creștem bursa pentru învățământul dual, susținem învățământul profesional!".

Vă repet, dragi români, nu am terminat, vom termina la alegerile parlamentare, când trebuie să ne ducem lupta până la capăt, ca să încheiem odată pentru totdeauna cu regimul Dragnea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină pe proceduri sau ... În rest, a vorbit toată lumea!

 
  Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România (PHCD 18/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

1. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România; PHCD 18/2020.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Vă rog, vot.

(Vot electronic la distanță.)

298 de voturi pentru și 4 abțineri.

Domnul Marica Petru-Sorin.

   

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Domnule președinte,

Bună ziua!

Vreau să luați act că votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. N-am reușit să votez pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim. (Vociferări.)

Vă rog. Explicarea votului? Și atunci, ce? (Vociferări.) Ești trecut! De la Grupul PNL? Da.

299 de voturi pentru și 4 abțineri. Adoptată.

 
  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 192/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; PL-x 192/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Doamna Mareș Mara. Vă rog.

   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 4...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect!

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

...PL-x 288/2020, unde votez abținere, și a punctului 8, PL-x 223/2020, unde votez împotrivă.

Tableta nu funcționează deloc!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înregistrat!

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Mara Mareș (prin telefon):

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

306 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria) (PL-x 293/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

3. Proiectul de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria); PL-x 293/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

306 voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, un deputat "prezent, nu votez". Adoptat.

  Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

4. Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile; PL-x 288/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Doamna Ciofu Tamara-Dorina. Vă rog.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, doamnă doctor!

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Îmi pare foarte rău, n-am reușit să votez la punctul 3 de pe ordinea de zi și văd că am în continuare probleme.

Vă rog să preluați votul meu "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la 4 încolo!

 
     

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Mulțumesc foarte frumos.

Bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cine? Vă rog.

 
   

Doamna Ioana Bran (prin telefon):

Bună ziua! Ioana Bran, PSD Satu Mare.

Vot "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Ioana Bran (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

212 voturi pentru, un vot împotrivă și 99 de abțineri.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional Carol I (PL-x 177/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional "Carol I"; PL-x 177/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Doamna Furtună Mirela. Vă rog.

Da, doamnă deputat, vă ascultăm!

   

Doamna Mirela Furtună (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

De la punctul 5 încolo!

Vă mulțumesc.

306 de voturi pentru, două abțineri. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (PL-x 196/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

6. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 196/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog, doamnă deputat.

Explicarea votului, nu?

Stați să terminăm votul!

Da. Vă rog. Explicarea votului pentru PL-x-ul dinainte.

   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

Domnule președinte,

Am cerut explicarea votului la poziția 4 a ordinii de zi de astăzi și...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog. Vă ascultăm!

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

... din păcate, văd că nu aveți aceeași abordare pentru toți colegii parlamentari. Într-un fel vedeți explicare votului la...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Tinel, chiar am depășit...

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

Păi, nu! Chiar nu înțeleg de ce există o discriminare în abordarea noastră...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem totuși de la ora 10,00, suntem de foarte multe ore. Nu a fost nimic cu intenție!

Vă rog...

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

V-a lăsat memoria! Înțeleg.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu v-am jignit, domnule Tinel!

 
   

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

Nu pot explica la poziția 7 ce voiam să spun la poziția 4.

Domnule, nu e în regulă cum procedați, să știți, regulamentar!

Dumneavoastră nu gestionați o banală ședință de vot final, dar vreți să gestionați guvernarea țării!

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat împotrivă, deși aparent este un proiect legislativ foarte bun, și să vă explic de ce. Pentru că legea este foarte bună, dar practica ne omoară.

În fiecare an - vă dau un exemplu - în fiecare an, pe 14 august, la ora 8,00, are loc ceremonia religioasă și militară la monumentul "Crucea Marinarilor" de pe faleza Cazinoului Constanța.

Se depun coroane, bineînțeles. Miniștrii, președintele Consiliului județean, primarul etc.

După zece minute se termină depunerea oficială, oficialitățile pleacă, pentru că se grăbesc... la protocol, bineînțeles, sau în alte părți, nu contează.

S-a respectat ordinea de precădere. E corect! Nu? Legea a fost respectată! Dar pleacă și presa. Și ce urmează? Urmează să depună coroane organizațiile militarilor, ale veteranilor, ale familiilor acestora. (Vociferări.) Exact! Câtă umilință pentru veterani, cât umilință pentru militari și organizațiile lor?

Vă mai dau un exemplu. Domnul amiral Petre Zamfir, născut în 1923, veteran de război, comandant pe nava-școală "Mircea", prezent în al Doilea Război Mondial pe distrugătorul "Regina Maria" sau pe "Delfinul". Rămâne să depună coroane, da?

Acesta este respectul pe care-l oferim!

Acesta este respectul pe care l-am dat noi, prin legea pe care tocmai am semnat-o și am promulgat-o!

De aceea eu votez împotriva acestui proiect legislativ.

Și nu este o lege pentru politicieni, trebuie să fie o lege pentru oameni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Cu 290 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 257/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 257/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Unanimitate de voturi.

Explicarea votului, doamna Mînzatu Roxana. Vă rog.

Explicarea votului, doamnă deputat?

   

Doamna Roxana Mînzatu (prin telefon):

Nu, nu pentru explicarea votului, aș fi vrut pentru vot, nu mi-a mai mers tableta...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dar pentru ce anume?

 
   

Doamna Roxana Mînzatu (prin telefon):

Pentru vot. Aș vrea să dau vot "pentru" la toate proiectele rămase pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem la punctul 8, doamnă Mînzatu.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu (prin telefon):

Nu mai funcționează tableta.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rămâne... Să nu cumva să le terminăm, să...

Domnul Ungureanu.

Explicarea votului?

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferință):

Da, pentru explicarea votului.

Repet ceea ce am spus și la dezbateri apăsat - transparență!

Este foarte important, în sărăcie, să știm că managerii de spitale ne explică pe site, în mod foarte limpede, ce au făcut cu banii care se alocă în contextul pandemiei COVID-19. Este esențial să nu se mai fure din puținul, din sărăcia care este în sistemul sanitar. Milităm și apreciez foarte mult că toți membrii Comisiei pentru sănătate au fost de acord că hoția din sistemul sanitar trebuie musai să fie oprită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (PL-x 223/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Legi organice. Adoptări.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult; PL-x 223/2020; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

178 de voturi pentru, 119 voturi împotrivă, 15 abțineri și un deputat "prezent, nu votez". Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 473/2014) (respins prin vot electronic la distanță);

Legi organice. Respingeri.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 473/2014; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

311 voturi pentru, două abțineri. Adoptată, respingerea.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 559/2017) (respins prin vot electronic la distanță);

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 559/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

313 voturi pentru și o abținere. Adoptată.

  Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României (Pl-x 289/2015) (respinsă prin vot electronic la distanță);

11. Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României; Pl-x 289/2015; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Unanimitate de voturi. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 406/2015) (respins prin vot electronic la distanță);

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 406/2015; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

314 voturi pentru și un vot împotrivă. Adoptată.

  Propunerea legislativă privind grațierea unor pedepse privative de libertate (Pl-x 158/2015) (respinsă prin vot electronic la distanță);

13. Propunerea legislativă privind grațierea unor pedepse privative de libertate; Pl-x 158/2015; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

316 voturi pentru și o abținere. Adoptată, respingerea.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 288/2017) (respins prin vot electronic la distanță);

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 288/2017; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

293 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abținere. Adoptată, respingerea.

  Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018 (PL-x 456/2017/2018) (respinsă legea prin vot electronic la distanță);

15. Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018; PL-x 456/2017/2018; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

311 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată, respingerea.

  Propunerea legislativă privind modificarea art. 93<SUP>1</SUP> din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 140/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță).

16. Propunerea legislativă privind modificarea art. 931 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 140/2020; lege organică.

Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 27 mai 2020, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

  • 1. Legea privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; PL-x 192/2020; procedură de drept comun;
  • 2. Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile; PL-x 288/2020; procedură de urgență;
  • 3. Legea pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria); PL-x 293/2020; procedură de drept comun;
  • 4. Legea privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional "Carol I"; PL-x 177/2020; procedură de drept comun...

Cu 289 de voturi pentru și 23 de abțineri, adoptată.

Vă rog, membrii Biroului permanent...

  • 5. Legea pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult; PL-x 223/2020; procedură de drept comun;
  • 6. Legea pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 196/2020; procedură de drept comun;
  • 7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 257/2020; procedură de urgență;
  • 8. Legea pentru modificarea art. 260 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 120/2020; procedură de urgență;
  • 9. Legea privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale; PL-x 751/2018; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 27 mai 2020.

Vă mulțumesc.

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimați colegi, cu sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Au depus declarații politice.

Domnul Durbacă, Mihaela Huncă și Mihai Niță - de la PRO Europa.

Nicoleta Bozianu, Costin Moise, Ionuț Simionca, Petru Movilă - de la PMP.

De la PNL au depus în scris - Florin Roman, Victor Paul Dobre, Sorin Bumb, Dănuț Bica, Florică Ică Calotă, Claudiu Răcuci, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dan Leoreanu, Aurel Boroianu, Florica Cherecheș, Elena Hărătău. Aceștia au fost de la PNL.

De la PSD - Cornel Itu, Costel Lupașcu, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius Budăi, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Laurențiu Nistor, Nicu Niță, Claudiu Ilișanu.

De la minorități - Victoria Longher și Slobodan Ghera.

Iar de la PMP - Cătălin Cristache.

UDMR - Biró Rozália.

De la PNL, în continuare - Bogdan Huțucă, Dumitru Oprea, Antoneta Ioniță, Tudorița Lungu.

Neculai Iftimie - de la neafiliați.

Ion Spânu - de la PRO Europa.

Vasile Achiței - de la PNL.

Și de la PSD - Viorel Stan, Silviu Macovei, Maricela Cobuz, Eugen Bejinariu.

Începem cu acei colegi care vor să le susțină.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - prezentarea apelului Uniunii Ucrainenilor din România la responsabilitate și la respectarea recomandărilor autorităților statului;

Să faceți legătura cu domnul Petrețchi, de la minorități.

Apoi... vom lua pe rând fiecare grup parlamentar.

Apoi să faceți legătura cu doamna Oana Bîzgan.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin audioconferință):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Traversăm o perioadă extrem de dificilă, în care suntem nevoiți să continuăm lupta cu un dușman invizibil. Acum mai bine de două luni viața tuturor a luat o turnură neașteptată, întreaga societate a trebuit să facă sacrificii pentru a împiedica propagarea noului coronavirus.

Datorită măsurilor luate de autoritățile statului, cât și a eforturilor zilnice și a devotamentului personalului medical, aflat în prima linie în lupta cu COVID-19, am reușit să evităm cele mai sumbre scenarii legate de infecția cu noul coronavirus, iar de mai bine de o săptămână au fost luate primele măsuri de relaxare a restricțiilor.

Totuși, toată lumea trebuie să înțeleagă că pericolul nu a trecut! În continuare trebuie să dăm dovadă de maximă responsabilitate și să respectăm toate măsurile de precauție, de prevenire și control, aplicabile după această perioadă.

Trebuie să înțelegem că relaxarea nu înseamnă dispariția virusului și o revenire imediată la normalitate, ci, din contră, aceasta reprezintă o mai mare asumare a responsabilității pentru consecințele acțiunilor noastre.

Este nevoie să învățăm să funcționăm cu precauție, gestionând tranziția treptat și cu mare atenție. Înțelegând, în același timp, faptul că restartul mai rapid ține strict de comportamentul fiecăruia în a nu ne transforma în vectori de transmitere a bolii.

În acest context, Uniunea Ucrainenilor din România face din nou apel la responsabilitate și la respectarea recomandărilor autorităților statului.

De asemenea, Uniunea Ucrainenilor din România își pune la dispoziția autorităților centrale și locale toate resursele materiale și umane pentru a contribui la efortul național de limitare a extinderii epidemiei de coronavirus.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Și eu vă mulțumesc.

 
  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică intitulată Guvernul este obligat să prezinte transparent toate achizițiile făcute sub masca stării de urgență;

În continuare, faceți legătura cu doamna Oana Bîzgan.

Se va pregăti, din sală. O să dau cuvântul colegilor mei din sală, care sunt...

Primul vorbitor, doamna Georgeta-Carmen Holban.

Și se pregătește apoi doamna Cristina Dinu.

Deci, doamna Oana Bîzgan.

Până faceți legătura cu doamna Bîzgan, o invit pe doamna Carmen Holban.

Vă rog.

   

Doamna Georgeta-Carmen Holban (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Guvernul este obligat să prezinte transparent toate achizițiile făcute sub masca stării de urgență".

PSD va înființa o nouă comisie de anchetă parlamentară, al cărei scop este obligarea Guvernului să prezinte public toate achizițiile din perioada stării de urgență, destinate combaterii epidemiei, și să investigheze neclaritățile financiare apărute în această perioadă.

Această comisie de anchetă este absolut necesară, în opinia mea, deoarece întreaga campanie de achiziții a fost făcută de stat cu preponderență de la clientela Partidului Național Liberal, așa cum a relevat mass-media.

Societatea civilă a cerut în repetate rânduri administrațiilor centrale și locale să facă publice informațiile privind achizițiile efectuate în cele două luni de stare de urgență, iar Partidul Social Democrat vine în întâmpinarea acestor solicitări, prin constituirea respectivei comisii de anchetă. Există numeroase suspiciuni cu privire la modul în care au fost acordate diverse contracte din fonduri publice, sub pretextul stării de urgență.

O analiză sumară a informațiilor apărute în presă despre acest subiect arată că valoarea contractelor făcute de Guvern și clientela Partidului Național Liberal, cu materiale sanitare de protecție, se ridică la peste 41 de milioane de euro! Este o cifră uriașă și cred că fiecare român trebuie să știe cu exactitate destinația acestor bani, în contextul în care sprijinul concret pentru oameni în această perioadă a fost mai degrabă inexistent.

Mai mult, Guvernul a dorit extinderea achizițiilor fără licitație și la alte produse sau servicii care nu aveau nicio legătură cu pandemia de coronavirus, și în starea de alertă, nu doar în starea de urgență.

În consecință, consider că este vital ca românii să cunoască adevărul despre achizițiile făcute de Guvern, deoarece sub paravanul situației epidemiologice grave din țară s-au desfășurat o serie de acțiuni la limita legii sau chiar cu încălcarea acesteia.

Din respect pentru opinia publică și respectarea adevărului, această comisie parlamentară de anchetă trebuie să-și înceapă activitatea cât mai urgent.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Dâmbovița, Georgeta-Carmen Holban.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Cristina-Elena Dinu - declarație politică având titlul «Guvernul minciună» trebuie să plece!;

A, doamna Bîzgan a depus în scris.

O invit, în continuare, pe colega mea, Cristina-Elena Dinu.

Se pregătește Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "«Guvernul minciună» trebuie să plece!".

România este într-un pericol major de disoluție economică, socială și chiar umană, în cazul în care Guvernul lui Iohannis nu va reuși să administreze coerent și pragmatic, în viitorul apropiat, situația catastrofală a țării.

Dintr-un calcul simplu, bazat pe informații publice, rezultă că în prezent aproximativ două milioane și jumătate de români nu muncesc. Acest număr indică un risc substanțial de aruncare a României într-un stadiu de sărăcie a populației fără precedent, deoarece marea majoritate a celor rămași fără locuri de muncă au alți doi-trei membri ai familiei în grijă.

În perioada 23 februarie - 4 mai, în România s-au întors 1.279.000 de cetățeni români, marea majoritate din țările europene. Pe lângă expunerea la îmbolnăvirea cu coronavirus, un fapt deja verificat, oamenii întorși acasă au îngroșat evident numărul șomerilor neînregistrați oficial. Acestora li se adaugă în prezent 410.000 de oameni cărora le-au încetat contractele de muncă și aproape 600.000 de conaționali care au contractele individuale de muncă suspendate. Dacă mai adăugăm și valul de intrări în țară care a început odată cu finalul stării de urgență, putem avea dimensiunea reală, dramatică, a românilor disperați, fără un loc de muncă.

Ce le oferă statul român, prin Guvernul condus de Iohannis, acestor oameni realmente disperați? Până acum, absolut nimic! Doar incertitudine. Nicio măsură de relansare economică, nicio intenție de reconversie profesională, niciun sprijin pentru IMM-uri. Din acest punct de vedere, evident perspectivele acestor milioane de români sunt sumbre, ca și cele de revigorare economică. Oamenii se tem pentru viitorul lor și al copiilor lor și, pe bună dreptate, nu vor mai rezista foarte mult în situația actuală, dacă Guvernul nu-i va ajuta.

Criza națională a îmbolnăvirilor cu coronavirus a determinat criza economică și criza socială. Accesul românilor la locuri de muncă sigure și decente este acum grav deteriorat, fapt ce va avea consecințe dezastruoase încă mulți ani de acum încolo pentru acești două milioane și jumătate de oameni. Care sunt șansele ca ei să scape de sărăcie? În acest moment, aproape nule, în cazul în care Guvernul nu are nicio viziune, nicio strategie și niciun plan.

Doar planul de amenzi e realizat, în proporție de peste 100%, fiind raportat mai ceva ca în vremurile de tristă amintire. Suntem pe primul loc în lume la amenzi, atât ca valoare, cât și ca număr! În rest, suntem pe ultimele locuri în lume!

Purtătorul de cuvânt al premierului Iohannis, Orban, cel foarte "deranjat" de întrebările jurnaliștilor referitoare la infernul din vămi, a urcat scările Parlamentului să ne prezinte, vorba vine, "măsurile economice". Care, după cum am văzut, sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

În consecință, pentru ca România și românii să scape de primejdia reală a disoluției și să diminuăm vulnerabilitatea socială, consider că este momentul ca "Guvernul minciună" să fie forțat să plece, printr-o moțiune de cenzură. Până nu va fi prea târziu!

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Comunism și COVID;

Domnul Florin Iordache:

Dau cuvântul, în continuare, colegului meu, Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Mai sunt colegi în sală care vor să susțină? Nu.

Și, apoi, mergem pe listă.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Comunism și COVID".

După cum vedem, cu toții avem măști, avem mănuși și trecem printr-o pandemie care a afectat întreaga planetă și care aproape că ne-a schimbat modul de viață. Și care a provocat pagube uriașe, atât, în primul rând, în ceea ce privește pierderile de vieți omenești, pierderi inestimabile și irecuperabile, din păcate, sănătatea publică, mediul economic, viața socială.

Impactul acestei pandemii nu poate fi dezlipit în niciun fel de o componentă foarte clară - COVID este un produs al comunismului. Și spun acest lucru din spatele acestei măști. Nu prea mi se vede fața, dar bănuiesc că sunteți obișnuiți cu ea.

Și o spun pentru că, să ne gândim, vorbim de China. Virusul a pornit din China. Știu, chinezilor nu le convine să li se amintească - și nu mă refer la poporul chinez în dimensiunea sa și la cetățenii simpli. Mă refer la ceea ce reprezintă puterea Partidului Comunist, care conduce cea mai populată țară a planetei.

Nu le convine niciodată să li se amintească că acest virus a plecat de la ei.

Nu le convine niciodată ca lumea, comunitatea internațională să pună punctul pe i și să arate foarte clar care au fost gravele iresponsabilități care au dus la transformarea epidemiei din Wuhan într-o pandemie care afectează întreg pământul.

Iar acest lucru poate că ar fi fost preîntâmpinat dacă nu am fi avut aceleași ingrediente ale comunismului pe care le-am cunoscut și noi, înainte de 1989, respectiv minciună, propagandă, reprimarea vocilor divergente și, evident, partid-stat învățat să controleze și să decidă totul, inclusiv să decidă dacă există sau nu o boală.

Iar în luna ianuarie, în primele 3 săptămâni ale acestei luni, statul chinez a preferat să nu intervină în regiunea Wuhan și în alte regiuni afectate de această criză epidemică, pur și simplu transmițând niște mesaje în mediul internațional care s-au dovedit a fi false: că epidemia nu se transmite de la om la om, că nu există dovezi ca această epidemie să fi pornit dintr-o anumită sursă și că nu există niciun risc epidemic major.

Iată, chinezii, ei înșiși, au luat aceste măsuri de blocadă totală și măsuri de carantinare a populației după 20 ianuarie, deși puteau să le ia încă din 1 sau, cel târziu, 5, maximum, 10 ianuarie. De ce? Aveau plenarele Partidului Comunist din China, care trebuiau să se desfășoare în această perioadă. Și, evident, nu puteau fi deranjați tovarășii cu această criză epidemică. O criză care a afectat foarte grav poporul chinez și pe oamenii de rând de acolo, din China.

Așadar, comunitatea internațională are obligația să ceară niște lămuriri foarte clare puterii de la Beijing și regimului chinez, cu privire la această situație.

De asemenea, sunt complet îndreptățite acele cereri internaționale privind despăgubiri. Despăgubiri materiale pe care statul chinez, în urma unor proceduri judecătorești, la nivel internațional, le-ar putea achita anumitor țări afectate de această pandemie.

Un alt aspect este Organizația Mondială a Sănătății.

Cu toții luăm drept bun tot ce spune OMS.

Dar să ne uităm, ce este OMS?

OMS, în ultima perioadă a devenit o structură birocratică. O structură unde se aplică doar acele norme de tip geopolitic. E un domn acolo, care conduce această structură, se numește Tedros Adhanom Ghebreyesus. Este fostul ministru al sănătății din Etiopia și a făcut parte din Frontul Popular de Eliberare a Tigraylor, un partid cu orientare marxist-leninistă, membru al unui front revoluționar mai mare din Etiopia. Deci și dumnealui este tot un comunist și este un om care nu are ce să caute în această funcție.

De aceea, consider că se impune categoric o anchetă internațională cu privire la activitatea OMS. OMS nu mai poate să funcționeze în această zonă de sinecură, pentru ceea ce înainte de 1989 cunoșteam drept "țările nealiniate". Iar acest domn președinte a fost, de fapt, o portavoce a mesajului pe care puterea de la Beijing și pe care propaganda oficială a Chinei le-a avut de difuzat în lume.

Să nu uităm că tot OMS a întârziat declararea pandemiei mondiale, tot OMS a transmis tot felul de mesaje complet aiurea la scară internațională.

Așadar, să nu neglijăm această pandemie de COVID și să nu încercăm s-o minimalizăm sub nicio formă. Ea este un produs real, un produs al iresponsabilității unor comuniști. Că, de, încă avem în funcții de răspundere și pe la ONU, și pe la OMS, și în tot felul de structuri internaționale niște oameni care îi au în sufletul lor pe Marx, pe Lenin și așa mai departe.

De aceea, cred că, în final, noi, toți, comunitatea internațională, trebuie să găsim o unitate și să îi punem să răspundă foarte clar pe cei care au neglijat această situație și care au permis ca prin măsuri luate complet aiurea o epidemie din China să devină o pandemie cu impact global și cu impact asupra tuturor aspectelor vieții oamenilor din această lume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu - pledoarie în favoarea susținerii unui set de proiecte legislative extrem de importante pentru românii din afara granițelor țării, marcarea Zilei românilor de pretutindeni;

Rog colegii să se încadreze totuși în timp, să nu fiu obligat să le tai microfonul!

Domnul Codreanu și apoi se pregătește domnul Nicolae Popescu, de la USR.

Sunt foarte mulți colegi înscriși și care așteaptă pe linie și de aceea, vă rog, v-am dat prioritate dumneavoastră, care sunteți în sală dar, totuși, haideți să ne încadrăm într-un timp.

Vă rog, domnule Codreanu.

   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumim, domnule președinte.

Apreciem decizia dumneavoastră.

Ieri, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a dezbătut și a avizat cu unanimitate de voturi proiectul de lege care prevede adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2020.

Respectivul act normativ prevede posibilitatea decontării cheltuielilor aferente protecției consulare oferite cetățenilor români blocați în alte state, ca urmare a măsurilor de restricționare a circulației luate în contextul coronavirusului.

Mă bucur că am fost auzit! Este un apel pe care l-am lansat de câteva ori de la această tribună și de fapt mă bucur că au fost auziți acești cetățeni aflați în situații critice, unii dintre ei fără loc de muncă, fără loc de trai, și unii chiar fără resurse pentru viața de zi cu zi.

Răspunsul pozitiv la aceste solicitări sper să aibă parte și de un răspuns pe măsură din partea comisiilor de fond și mai ales din partea celor două Camere ale Parlamentului, chiar dacă pentru unii dintre acești români această decizie ar putea veni poate prea târziu.

În egală măsură, în această perioadă dezbatem și un alt set de proiecte legislative extrem de importante pentru românii din afara granițelor țării și m-aș bucura să avem aceeași atitudine pozitivă atunci când vorbim despre drepturile la reprezentare parlamentară a acestora. Am pledat, pledez și voi pleda în continuare pentru o reprezentare corectă a românilor din afara granițelor în Parlamentul de la București și, în același timp, pentru păstrarea, repetarea în oglindă, dacă vreți, a exercițiului reușit pe care l-am avut la alegerile prezidențiale, atunci când România a ieșit din acea pasă proastă a antiexemplului de organizare electorală în afara granițelor țării.

M-aș bucura ca și reprezentarea corectă a diasporei, și posibilitatea lor de a se prezenta la vot timp de două zile și jumătate să devină posibile la viitoarele alegeri parlamentare, chiar dacă nu suntem deocamdată extrem de siguri când acestea vor avea loc.

Și aș vrea să închei prin a le transmite un gând românilor din afara granițelor țării, pentru că duminica aceasta vom sărbători Ziua românilor de pretutindeni, și suntem într-o perioadă în care cea mai importantă urare dintre toate este, bineînțeles, multă sănătate, protejați-vă, protejați-i pe cei dragi și sper ca distanța care ne separă și acum, în această perioadă extrem de critică, să dispară atunci când vom putea, unii dintre noi, românii din afara granițelor țării să revenim în România, să ne reîntâlnim și să nu uităm că, chiar dacă distanțarea socială ne poate separa o perioadă, chiar dacă măștile ne pot ascunde zâmbetele temporar, niciun virus nu ne poate lua speranța.

La mulți ani, români din diaspora!

La mulți ani, români din Republica Moldova!

La mulți ani, români din comunitățile istorice!

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică având ca temă generațiile de elevi din Suceava al căror viitor riscă să fie distrus de incapacitatea guvernanților, incapacitatea și incompetența autorităților locale de a asigura echipamentele necesare elevilor pentru participarea la cursurile online;

Îl invit pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule coleg.

Și apoi să pregătească stafful tehnic legătura cu doamna deputat Lavinia Cosma, de la USR.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, că-mi dați posibilitatea să vorbesc despre generațiile de elevi din Suceava al căror viitor riscă să fie distrus de incapacitatea guvernanților, incapacitatea și incompetența autorităților locale de a asigura echipamentele necesare elevilor pentru participarea la cursurile online.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nu demult, am fost cu toții anunțați de către președintele României și de ministrul educației că, din cauza pandemiei COVID-19, elevii din România vor încheia acest an școlar pe Internet. Măsura vine să protejeze populația României de răspândirea coronavirusului. Decizia a fost bună, dar incompletă, deoarece Guvernul și autoritățile locale nu au ținut seama de realitatea prezentă mai ales în mediul rural.

De exemplu, în județul Suceava sunt zeci de sate și comune în care profesorii și elevii nu au acces la Internet, nu au tablete sau nu au competențele minime necesare pentru utilizarea echipamentelor și programelor de organizare a cursurilor online.

Tot în județul Suceava, în semestrul I din clasa a VIII-a, unele școli și profesori recuperau materia nepredată din semestrul al II-lea, clasa a VII-a. Tot în Suceava, mii de elevi din mediul rural și micul urban sau urbanul mic sunt decuplați de școală de peste două luni de zile.

Un sfert din gospodăriile din România nu au acces la Internet, iar în multe localități din zona montană, dar și de șes, semnalul de telefonie sau date mobile este slab sau inexistent. Multor elevi le lipsesc resursele minimale pentru a merge la școală și tot mai mulți copii din medii vulnerabile pierd contactul cu școala, prestând servicii și activități de subzistență. Toți acești elevi riscă să se încadreze pe viitor în statisticile abandonului școlar și ale migrației în străinătate.

Sunt sau nu ignorate în mod conștient aceste detalii de guvernanți, care ne tot asigură în această perioadă că actul educațional se derulează în condiții bune în toate județele țării? Vom vedea în următoarele săptămâni.

Stimate colege și stimați colegi,

Fac apel pe această cale la actuala guvernare, precum și la colegii din Parlament, să nu pună în pericol relansarea României, prin măsuri incomplete, care aruncă în aer sistemul de educație și vor accelera rata de depopulare a țării.

Ministerul Educației a anunțat că va cumpăra echipamente electronice cu Internet pentru elevi, însă banii ajung doar pentru 250.000 de copii. În România avem 900.000 de elevi care au nevoie de tablete sau laptopuri pentru a face școală online. Solicităm pe această cale Guvernului să cumpere echipamente electronice pentru toți copiii care au nevoie.

Mai fac un apel la Guvern să crească gradul de profesionalizare și să îmbunătățească pachetele și condițiile de instalare a cadrelor didactice în zonele defavorizate, să crească accesul și gradul, de fapt, de accesibilitate a elevilor la educația online.

Mai fac un apel și mai facem un apel la actuala guvernare și mai ales la autoritățile locale din județul Suceava ca, în această perioadă, să reabiliteze toate unitățile școlare din județ care au nevoie de reparații și modernizări, să obțină avizele necesare pentru funcționarea în condiții normale și moderne, mai ales a acelor unități școlare care încă au toaletă în curte.

Trebuie să ieșim din situația dezastruoasă în care băltește România, în ultimii ani, să nu ne mai batem joc de școala românească și de copiii noștri.

USR urmărește îndeaproape implementarea și rezultatele măsurilor luate de Guvernul României pentru ca elevii să reia cursurile și sperăm ca întrebările despre starea infrastructurii școlare din România să primească un răspuns cât mai curând de la Ministerul Educației.

Vă mulțumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR.

 
  Lavinia-Corina Cosma - declarație politică despre mafia trufelor;

Domnul Florin Iordache:

Faceți legătura cu doamna deputat Lavinia Cosma, USR.

Și apoi colegul meu Mihai Weber.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vorbesc astăzi despre mafia trufelor.

Avem nevoie de reglementări clare cu privire la trufe. Trufele sunt foarte scumpe, iar camioanele pleacă periodic din România către alte țări, pierzând noi, ca țară, atât financiar, cât și prin distrugerea pădurilor.

Recoltarea trufelor a devenit o afacere profitabilă pentru multe persoane, acestea utilizând sape, lopeți, greble și cazmale care distrug micoriza formată între trufă și arbore, fapt care conduce la o periclitare a speciei și dăunează atât arborelui simbiotic, cât și solului.

Așa-zișii "căutători de trufe" nu au reglementări oficiale - și profită de acest lucru - prin care să fie stabilit modul de recoltare și se bazează pe informații dobândite pur și simplu din vorbă-n vorbă și aleg anumite habitate pentru exploatare, care apoi nu mai au timp să se regenereze.

Mai mult decât atât, scopul principal au devenit profiturile obținute foarte repede și, de fapt, printr-o exploatare neconformă a acestor produse. Sigur, aceste profituri sunt nedeclarate, neimpozitate. Trufele sunt vândute ulterior către intermediarii din Italia, Germania, Franța, unde se apreciază și se valorifică la adevărata lor valoare. La rândul lor, acești intermediari distribuie către restaurante sau alte firme aceste produse pentru prețuri duble sau triple, profitând astfel de pe urma lipsei reglementărilor din țara noastră.

Vă rog, așadar, pe această cale, să sprijiniți inițiativa pe care am depus-o, astfel încât să avem reglementări foarte clare cu privire la modul de exploatare a trufelor.

Poate pentru unii pare că nu ar fi un subiect de interes, însă vă asigur că milioanele de euro profit merg către alte țări, iar noi, ca țară, rămânem cu pădurea exploatată, distrusă și fără să ne intereseze ce se întâmplă cu acești bani, cine ajunge să aibă, la propriu, o mafie în acest sens.

Nu există vreun sentiment de remușcare din partea celor care sunt și se autodenumesc "căutători de trufe", efectele care se creează asupra mediului nu-i interesează, însă pentru a se putea regenera, atât solul, cât și cultura, este nevoie ca trufele, atât cele care cântăresc mai puțin de 5 grame, cât și cele stricate, să rămână în pădure, în sol, astfel încât sporii să fie asimilați.

În concluzie, vă rog, dragi colegi, pe această cale, să sprijiniți acest prim pas, de fapt, pentru a nu mai lăsa mafia să facă milioane și milioane de euro și noi, ca țară, să ne protejăm pădurile și să rămână banii la noi în țară.

Vă mulțumesc.

Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureș.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Florinel Stancu - declarație politică intitulată Investiți în sistemul public de sănătate și în programe de prevenție, nu în spitale private inaccesibile tuturor românilor;

Domnul Mihai Weber.

Se pregătește ...

Domnule Weber?

Mihai? Domnule Weber?

Dacă nu, văd că este logat Florinel Stancu. Faceți legătura cu dumnealui!

Dar sunați-l pe domnul Weber, că văd că vorbește cu altcineva. Vă rog.

Faceți legătura cu domnul Stancu. Văd că e... A, l-ați prins! Bun. Haideți! Și apoi...

   

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Nu, haideți că revin imediat!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine, domnule Weber! Reveniți când puteți dumneavoastră!

 
   

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Da, da, da!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Că înțeleg că sunteți într-o discuție!

Treceți, vă rog, la domnul Florinel Stancu.

 
   

Domnul Florinel Stancu (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Investiți în sistemul public de sănătate și în programe de prevenție, nu în spitale private inaccesibile tuturor românilor".

Ieri, conform datelor oficiale, numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus în România a ajuns la 18 mii, din care 5,5 mii erau cazuri active, iar numărul deceselor înregistrate era de peste o mie de persoane. Vestea bună este că aproximativ 11.000 de persoane s-au vindecat. Numărul mare de vindecări se datorează muncii și priceperii medicilor noștri.

Voi profita de faptul că mi-ați acordat cuvântul, domnule președinte, pentru a le mulțumi din suflet cadrelor medicale. Dacă nu se dedicau ei, angajații din sistemul public de sănătate, astăzi discutam despre mii de victime ale coronavirusului în România.

În același timp, mă întreb și eu ca tot românul de ce spitalele private au rămas în linia a doua în lupta cu pandemia? De ce majoritatea spitalelor private au ales să închidă ușa românilor aflați în dificultate? Spitalele private, cele pentru care domnul Costache de la PNL lucra și le dedica legi pentru acces nelimitat la bani publici, de ce nu s-au mobilizat pentru a prelua pacienți infectați, dacă își doresc bani publici?

La Suceava, un județ cu cele mai multe cazuri de infectări, de coronavirus, femeile însărcinate au fost nevoite să nască acasă, deoarece clinicile private din județ și din jur au refuzat să le primească. Sunt gesturi revoltătoare peste care nu trebuie să trecem cu vederea.

Nu vreau să se înțeleagă faptul că am ceva cu spitalele private. Existența lor este benefică la noi în țară. Ce vreau eu să subliniez este faptul că, mai ales în perioade de criză, la nevoie, tot în spitalele de stat ne punem speranța. Iar realitatea ne demonstrează că domnii Orban, Costache, Cioloș, Tătaru și toți cei care intenționau să privatizeze sistemul public de sănătate sunt într-o eroare profundă.

Datele problemei ne arată că dacă insiști să împarți actualul buget al sănătății cu spitalele și clinicile private nu îmbunătățești accesul majorității românilor la asistență medicală. Operatorii privați nu pot fi obligați să facă ce fac spitalele de stat. Aparent, obții o creștere a competiției, o creștere a calității serviciilor. În fapt, are loc falimentarea imediată și poate intenționată a spitalelor actuale.

PRO România nu a fost și nu va fi de acord cu liberalizarea propusă de actualul Guvern, pentru că în loc să avem spitale de stat care să se dezvolte, vom avea spitale de stat care se vor privatiza pe nimic prin falimentare voită. Soluția este să majorăm investițiile în actualul sistem public de sănătate și în programe de prevenție.

Vă mulțumesc.

Florinel Stancu, deputat al PRO România.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică având titlul Telemunca și munca la domiciliu - sensuri, implicații, evoluții actuale;

Domnul Weber. A, n-a terminat!

Bun. Mergem mai departe.

Domnul Daniel Olteanu.

Urmăriți pe listă, doamnă! Daniel Olteanu, de la neafiliați.

Urmărim ordinea înscrierii pe listă, la stafful tehnic. (Vociferări.) Nu răspunde.

Mergem mai departe.

Domnul Todoran.

Mergeți mai departe.

Vlad Duruș.

Văd că este logată doamna Camelia Gavrilă. Faceți legătura cu dumneaei până... și pregătiți doi-trei colegi care...

Doamna Gavrilă. Bun.

Vă rog, doamnă președinte.

   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Se aude?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Se aude! Se aude!

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule președinte? Da?

Declarația mea politică se referă la conceptul de telemuncă... intitulată "Telemunca și munca la domiciliu - sensuri, implicații, evoluții actuale"... (Se aude cu întreruperi.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Opriți, că nu se poate!

Rog toți colegii care vor să intervină și să-și susțină declarații, fie se opresc, dacă sunt în mișcare, fie stau într-un loc în care au semnal.

Mai departe.

Cristina Burciu.

Din cei care s-au înscris chiar nu e nimeni pe... De ce s-au mai înscris dacă nu vor să...

Bun. Doamna Gavrilă. Dați-i legătura, dar să stea pe loc, s-o putem auzi.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Am înțeles, domnule președinte.

Am oprit mașina. Mă auziți? Ca să știu dacă încep.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă aud, doamnă! Vă aud. Vă rog.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Bun.

Declarația politică de astăzi se referă la conceptul de telemuncă și munca la domiciliu - sensuri, implicații și evoluții actuale.

În contextul în care pandemia a avut implicații majore asupra problemelor legate de muncă, în contextul în care suntem într-o cu totul altă paradigmă, în care s-au mutat foarte multe activități în zona online, sigur că termenul de telemuncă este cunoscut și cumva reglementat. Se referă la modalitatea în care un angajat își poate îndeplini atribuțiile de serviciu de la distanță, de la domiciliu, cu ajutorul mijloacelor electronice - laptop, tabletă sau smartphone.

Sunt foarte multe aspecte care prezintă avantaje, atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Ne referim la reducerea cheltuielilor pentru spații, pentru birouri, eliminarea costurilor pentru diferite servicii, dar există, în același timp, pentru angajator, și riscurile de a pune în pericol confidențialitatea datelor, aspecte legate de securitatea acestora și de folosirea unui mediu virtual pentru care unii angajați sunt mai puțin familiarizați cu atacurile cibernetice.

Pe de altă parte, angajații agreează de multe ori lucrul de la domiciliu, care înseamnă și economie de timp, de bani, un mediu mai relaxant, mai plăcut, un ritm propriu de muncă.

Totuși sunt foarte multe dezavantaje legate de izolarea socială, în contextul acesta epidemiologic, de ruperea legăturilor cu mediul social pe care-l reprezintă firma, instituția, sunt chestiuni care implică și afecțiuni psihologice, depresii, dificultăți de adaptare la aspectele tehnice, încât problema aceasta trebuie explorată cu maximă responsabilitate.

Observăm la momentul actual că dacă anterior pandemiei, în jur de 10 milioane foloseau platforme de tip Zoom pentru comunicare, la acest moment vorbim de 300 de milioane și aceasta înseamnă că multă activitate în diferite domenii s-a deplasat în această zonă, cu plusurile și cu minusurile acesteia.

Să nu uităm că există și conceptul de muncă la domiciliu, care nu implică neapărat ajutorul tehnologiei informației, un concept mult mai vechi legiferat în Codul muncii încă din 2003.

Toate acestea arată, la momentul acesta, nevoia de intervenție a statului, de intervenție a Guvernului, de clarificări legislative, de pachete de susținere, fie pe zonă psihologică, pe zonă medicală, pe zonă juridică și am aștepta o implicare mai consistentă a Guvernului liberal.

Să observăm faptul că dacă România, anterior pandemiei, avea doar 0,4% din activități în zona aceasta de telemuncă, față de țări ca Olanda, cu 13%, Luxemburg, cu 12%, de data aceasta evoluția este spectaculoasă, iar implicațiile sunt diverse.

În sondaje realizate de firme cu preocupări sociologice și cu specializare în zona de resursă umană sunt și mulțumiri și nemulțumiri legate de salarizare, de spectrul șomajului tehnic, al șomajului, în general, de dificultăți complexe.

Este nevoie și de o abordare parlamentară pe aceste domenii și de o abordare legislativă în continuare, pentru că prinși, poate, în vârtejul acesta al noutăților, al adaptărilor și reconfigurărilor nu trebuie să uităm că o economie sănătoasă depinde și de sănătatea angajaților, de confortul lor psihic, de gestionarea problemelor de muncă în noua paradigmă.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Drum bun, doamnă!

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Mulțumesc.

 
  Biro Zsolt-Istvan - declarație politică intitulată Demnitatea umană și drepturile fundamentale nu pot fi suspendate;

Domnul Florin Iordache:

Înțeleg că suntem în legătură cu domnul Biro Istvan, da? Este online.

Vă rog. Faceți legătura.

     

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferință):

Bună ziua!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Demnitatea umană și drepturile fundamentale nu pot fi suspendate".

Stimate domnule prim ministru Ludovic Orban,

Democrația înseamnă responsabilitate, și nu independență iresponsabilă. Pot să afirm, fără să exagerez, că m-a șocat informația semnalată de Agenția France Presse în data de 19 martie, informația conform căreia România înștiințează Secretariatului General al Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la activarea articolului 15 din Convenție, care prevede suspendarea Convenției Europene a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. Am aflat, ca pe vremea României comuniste, o informație de interes public prin intermediul agențiilor de presă străine, fiindcă instituțiile abilitate din țară au ascuns această informație.

Toți am fost bucuroși când România a aderat la Consiliul Europei în 1993, ne-am bucurat când România a recunoscut rolul fundamental al instrumentelor Organizației de la Strasbourg, când a devenit parte la 105 convenții și a semnat alte 16, dintre care unele foarte importante din punctul de vedere al comunității maghiare din România, cum ar fi: Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare; respectiv Carta autonomiei locale.

Cu această notificare, semnată în data de 17 martie și trimisă pe data de 18 martie la Strasbourg, România s-a alăturat Letoniei, acestea fiind cele două state din comunitatea europeană care au activat punctul 15 din convenție.

Conform jurisprudenței Curții Europene, derogarea de la CEDO se poate invoca în caz de urgență numai atunci când se pune în pericol viața națiunii și doar dacă sunt inadecvate măsurile permise de Convenție pentru menținerea siguranței, sănătății sau ordinii publice. Dat fiind faptul că nici o autoritate a statului nu a comunicat sau justificat publicului român această măsură, nu se știe concret ce drepturi sunt restrânse sau eliminate. România, în prezent, practic se sustrage de la orice formă de ocrotire a drepturilor sau de răspundere ulterioară pentru încălcarea lor în timpul prezentei stări. Numai în paranteză: Letonia a menționat care sunt drepturile care se restrâng.

Stimate domnule prim-ministru,

Consider că această suspendare nu este justificată, este excesivă și disproporționată. Lupta împotriva coronavirusului trebuie să o ducem uniți, dar această unitate nu se poate realiza fără încredere. Încrederea se bazează pe transparență și pe respect reciproc.

Solicit să fim informați corect nu numai cu privire la derogările solicitate, dar și cu privire la perioada acestei derogări.

Totodată sper ca, odată cu revenirea la normalitate, să fie respectate și convențiile enumerate mai sus, respectiv Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale, respectiv Carta autonomiei locale, convenții care, deși ratificate de România, au fost lezate în repetate rânduri în ultima perioadă.

Vă mulțumesc.

Biro Zsolt, deputat, Circumscripția nr. 28 Mureș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Mihai Weber - declarație politică intitulată Guvernul PNL falimentează România!;

Îl invit, în continuare, pe colegul meu, domnul Mihai Weber.

Se pregătește doamna Cristina Burciu.

   

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Declarație politică.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

"Guvernul PNL falimentează România!"

Stimați colegi,

Ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și-a pierdut nu doar minima credibilitate pe care o mai avea, ci a pierdut și războiul cu cifrele. Guvernul PNL, în ansamblul său, a pierdut lupta cu economia pentru că nu a înțeles nici până acum - când fiecare zi irosită înseamnă milioane de euro pierduți - că distanțarea socială, stările de alertă, îngrădirile de drepturi și libertăți, purtatul măștii de protecție și spălatul pe mâini nu se pot constitui în unice măsuri de relansare economică.

În loc să vină cu măsuri care să repornească motoarele economiei, în loc să stabilească un climat de încredere și un parteneriat real atât cu mediul antreprenorial, cât și cu societatea românească în ansamblul său, Guvernul a ales o abordare economică nu doar halucinantă, dar și îngrijorătoare.

România este silită de această guvernare să facă împrumuturi uriașe, la dobânzile cele mai mari din Uniunea Europeană. Granițele țării sunt ținute închise și deschise doar atunci când acordurile oneroase ale Executivului o impun. Turismul are de suferit, firmele care și-au trimis angajații în șomaj nu văd niciun orizont de îmbunătățire a situației lor financiare, agricultura este la pământ, în timp ce românii sunt în continuare exploatați și trimiși să muncească peste hotare, în condiții umilitoare.

Dincolo de acest tablou sumbru al economiei, trebuie să ținem cont de dimensiunea socială a crizei în care Guvernul a aruncat țara, în cele câteva luni de restricții impuse în urma epidemiei generate de virusul COVID-19. Cele 150.000 de firme închise, cele 400.000 de locuri de muncă dispărute în această perioadă, contractele de achiziții dubioase vor genera o factură greu de suportat de români.

Nu în ultimul rând, închiderea necontrolată a tuturor școlilor, compromiterea anului școlar 2019-2020, nu oferă perspective mai bune pentru viitorul României. Cei peste 900.000 de elevi care nu au acces în acest moment la cursurile online, precum și suprimarea relației dintre profesor și elev, prin această așa-zisă distanțare socială, creează premisele creșterii abandonului școlar și distrugerii învățământului de calitate.

Sunt doar câteva motive de îngrijorare, pe care întreaga societate și le exprimă și de care clasa politică este obligată să țină cont, în condițiile în care presupunerea că avem un Guvern incompetent a devenit deja o certitudine.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Mihai Weber.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Cristina Burciu - declarație politică având titlul Școala românească a făcut față cu brio pandemiei noului coronavirus;

Doamna Cristina Burciu.

Puteți face legătura cu doamna Burciu? Este în direct.

   

Doamna Cristina Burciu (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, doamna Burciu! Dacă și vorbiți, vă auzim!

 
   

Doamna Cristina Burciu (prin audioconferință):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina Burciu (prin audioconferință):

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Școala românească a făcut față cu brio pandemiei noului coronavirus".

În ciuda controverselor dezbătute asiduu în spațiul public, până acum măsurile luate de autoritățile statului în ceea ce privește starea învățământului românesc și-au dovedit eficiența. Nereluarea cursurilor în acest an școlar și universitar a fost cea mai bună decizie ce se putea lua, în condițiile eforturilor conjugate de restrângere și stopare a pandemiei cu noul coronavirus. De asemenea, închiderea în timp util a școlilor a fost o altă hotărâre fermă, adoptată chiar la începutul acestei crize.

Opinia general majoritară a cadrelor didactice este favorabilă măsurilor luate de Executiv în ceea ce privește educația. Este adevărat, atât dascălii, cât și elevii s-au trezit peste noapte într-o situație absolut nouă, inedită și neprevăzută, deoarece predarea și ascultarea în regim online era o necunoscută pentru toată lumea. Până la urmă, acest experiment s-a dovedit unul reușit, deoarece atât cadrele didactice, cât și elevii, au dat dovadă de foarte mult interes și tenacitate în a duce la bun sfârșit acest an școlar, în condiții deosebite.

Dacă pentru dascăli această reconversie curriculară este poate una firească, aș remarca velocitatea cu care s-au adaptat copiii și adolescenții la noul sistem de învățământ. Cadrele didactice au dus cu adevărat greul, au îndeplinit cu brio instrucțiunile venite de la Ministerul Educației și inspectoratele școlare județene, au ținut permanent legătura cu copiii și cu părinții și au petrecut ore întregi în online, pe diverse aplicații și pe toate rețelele posibile, pentru ca elevii să poată fi la zi cu materiile.

În mod surprinzător, elevii au fost deosebit de receptivi la sistemul inedit de predare de la distanță, pe calea Internetului, fapt ce dovedește că România nu și-a pierdut resursa umană inestimabilă, constituită din tinerii noștri talentați și valoroși.

În consecință, negativiștii de profesie au fost dezamăgiți de un adevăr de necontestat, cel al faptelor. Iar faptele ne arată că deciziile luate privind soarta învățământului românesc în acest an școlar au fost benefice, oportune și pragmatice. Realitatea ne mai arată că s-a făcut foarte bine școală în ineditul context și sunt convinsă că și examenele de final de clasa a VIII-a și de bacalaureat se vor desfășura în cele mai bune condiții și cu rezultate pozitive.

Aș vrea să adresez câteva cuvinte și absolvenților de clasa a VIII-a și ai liceelor din acest an școlar ciudat pentru toată lumea. Sunt convinsă că visurile celor ce termină anii de gimnaziu și de liceu, de a avea parte de o despărțire obișnuită de școală, cu festivitățile, fotografiile și balurile de absolvire pe care le-au așteptat de la începutul anului, sunt de natură să le producă o uriașă frustrare. Anul acesta, normalul nu a mai fost normal, iar dezamăgirea acestei generații este firească. Fiecare dintre ei și-ar fi dorit să fie însoțiți de părinți la aceste evenimente de final de an școlar și să fie în centrul atenției la petrecerile de rămas-bun, așa cum s-a întâmplat cu fiecare dintre noi. Nu se va putea face așa ceva, iar decepția presupun că este enormă.

De aceea, mă înclin cu respect în fața acestei generații care s-a conformat la o vârstă nonconformistă unor reguli, restricții și impuneri fără precedent în România democratică de după 1989.

Cred însă cu tărie că tinerii noștri reprezintă cu mult mai mult decât ceea ce societatea și clasa politică își imaginează despre ei! Iar cea mai potrivită revanșă pe care și-o pot lua față de constrângerile de acum o reprezintă obținerea unor rezultate extraordinare la examenele de final ale claselor a VIII-a și a XII-a. Sunt convinsă că vor reuși!

Vă mulțumesc.

Cristina Burciu, deputat al PNL Cluj.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dau citire numelor colegilor care s-au înscris, dar care acum fie nu răspund, fie nu se pot conecta: Adrian-Mihăiță Todoran, Vlad Duruș, Lucian Stanciu-Viziteu, Cristina Iurișniți, Anișoara Radu, Mirela Furtună, Vasile Cîtea, Corneliu-Florin Buicu, Slobodan Ghera, Mihai-Cătălin Botez și Alina Teiș.

Acestea fiind spuse, declar ședința închisă.

Seară bună!

La revedere!

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Vasile-Cristian Achiței - declarație politică cu titlul Eliberat de sub sinistra guvernare a PSD-iștilor, un întreg județ poate să respire;

Domnul Vasile-Cristian Achiței:

"Eliberat de sub sinistra guvernare a PSD-iștilor, un întreg județ poate să respire"

Cei peste 400.000 de locuitori ai județului pe care îl reprezint în Parlamentul României, Botoșani, resimt deja beneficiile concrete ale guvernării țării de către PNL.

Eliberarea, după șapte ani, de sub ciubota PSD-istă, incompetentă, iresponsabilă, demagogică și populistă echivalează pentru toți botoșănenii cu renașterea speranței privind șansele de dezvoltare a județului și de creștere a calității vieții.

Rezultatele concrete ale preluării guvernării de către Partidul Național Liberal, în luna noiembrie 2019, s-au văzut imediat. Proiecte tărăgănate ani în șir din cauza incompetenței cronice a oamenilor lui Ponta, Dragnea, Dăncilă și, mai nou, Ciolacu au putut fi relansate în mai puțin de o jumătate de an.

Astfel, principala arteră de legătură rutieră a județului Botoșani cu restul țării, Drumul Național 28B Botoșani-Târgu Frumos, a intrat, după mai mult de un deceniu de așteptare, în etapa realizării efective, după semnarea pe data de 20 mai a contractului de proiectare și execuție a lucrărilor.

La fel de important pentru botoșăneni, proiectul de modernizare a Drumului Național 29D Botoșani-Ștefănești, cel care leagă municipiului reședință de județ de Republica Moldova prin Vama Stânca-Costești, a ajuns, de asemenea, în etapa implementării după semnarea, pe data de 14 mai, a contractului de proiectare și execuție.

Mințiți și păcăliți ani în șir de PSD-iști că aceste investiții indispensabile dezvoltării județului vor fi realizate, botoșănenii constată acum că cei care, fără demagogie și populism, le rezolvă problemele și îi ajută să își atingă obiectivele sunt liberalii.

Țin să le mulțumesc în numele botoșănenilor prim-ministrului Ludovic Orban, viceprim-ministrului Raluca Turcan, ministrului transporturilor Lucian Bode și tuturor membrilor Guvernului PNL pentru eficiența, pragmatismul și operativitatea cu care au pus în operă cele mai importante și mai așteptate proiecte investiționale din județul Botoșani.

Îi asigur, în același timp, pe botoșăneni că voi continua să urmăresc atent evoluția practică a proiectării și execuției lucrărilor la drumurile naționale Botoșani-Târgu Frumos și Botoșani-Ștefănești, astfel încât termenul de finalizare prevăzut în contracte, octombrie 2022, să fie respectat și, poate, chiar devansat.

Nevoia de dezvoltare a județului pe care îl reprezint în Parlament nu se încheie aici. Noi proiecte importante pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre județul Botoșani și zonele dezvoltate ale țării au nevoie, în continuare, de sprijinul la fel de consistent al Guvernului Partidului Național Liberal și sunt absolut convins că toate aceste viitoare investiții vor beneficia de acest sprijin.

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Guvernul PNL gestionează dezastruos pandemia;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Guvernul PNL gestionează dezastruos pandemia"

Situația pacienților COVID-19 înregistrați pe teritoriul României confirmă că până în acest moment au fost înregistrate 18.429 persoane infectate cu noul coronavirus și un număr de 1.210 decese. Aceste cifre, atât din perspectiva indicatorului standard utilizat "număr de decese la un milion de locuitori", cât și raportat la valoarea absolută a cifrelor oficiale, plasează România în cea mai proastă poziție a țărilor din zona în care ne aflăm. În comparație cu Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Serbia, Grecia, Bulgaria și în general cu țările din regiune, țara noastră a avut cele mai nefavorabile rezultate ale gestionării pandemiei de către Guvern.

Având în vedere faptul că atât Statele Unite ale Americii, cât și toate țările europene, precum și statele din Orientul Mijlociu și Asia, Noua Zeelandă, Australia au avut politica explicită, comună de a recomanda inclusiv prin campanii publicitare intense ca toți pacienții asimptomatici și cei cu simptome ușoare să rămână izolați la domiciliu, strategia României de a interna forțat inclusiv pacienții asimptomatici a reprezentat o nefericită excepție și influențează în continuare conduita cetățenilor în raport cu procesul de testare.

Toate țările au avut grija explicită de a nu ocupa locații de spitalizare cu pacienți asimptomatici sau care au simptome ușoare, tocmai pentru a nu împovăra sistemul medical cu oameni care, în fapt, nu necesită tratament. Guvernul României continuă să plaseze în detenție sanitară toți oamenii infectați și invocă lipsa de încredere în discernământul acestora de a rămâne în izolare în clipa în care sunt confirmați pozitiv. Guvernanții României invocă prezumția că cetățenii confirmați pozitiv, dar asimptomatici sunt criminali care și-ar infecta familiile și pe cei din jur, sfidând izolarea, și astfel îi internează forțat, făcându-le chiar și dosare penale celor care s-au opus!

Guvernul României a aplicat, teoretic, un set de măsuri coerente. Practic a gestionat dezastruos criza pe care o traversăm. A aplicat mult prea târziu carantinarea cetățenilor care au venit din țări cu focare extinse, preocupați încă, la acel moment, de derularea calendarului pentru alegeri anticipate. A dat explicații confuze, a amendat în mod neconstituțional sute de mii de cetățeni, a trimis către public recomandări și instrucțiuni contradictorii, a uitat să transmită Parlamentului în timp util documente care să reglementeze legal trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, a amăgit cetățenii și companiile cu mult-promise și niciodată prezentate măsuri economice. În acest moment, distruge viitorul unei întregi generații prin amatorismul cu care tratează situația examenelor din școli și licee.

Pe durata celei mai traumatice crize care a străbătut planeta în ultima sută de ani, "Guvernul Năpastă" al României este unic în lume prin felul în care își prezumă cetățenii a fi ucigași cu bună-știință, iresponsabili, lipsiți de discernământ și prin felul în care îi pedepsește prin amenzi, detenție sanitară și viitor furat.

    Dănuț Bica - declarație politică cu tema 2020, anul Autostrăzii Pitești-Sibiu, cel mai așteptat proiect de infrastructură rutieră din România;

Domnul Dănuț Bica:

"2020, anul Autostrăzii Pitești-Sibiu, cel mai așteptat proiect de infrastructură rutieră din România"

Amânarea la nesfârșit a demarării execuției tronsonului Pitești-Sibiu din Autostrada A1, parte importantă a Coridorului IV PanEuropean, a devenit simbolul incapacității Guvernelor PSD din ultimii ani de a construi infrastructură modernă de transport.

Au trecut mai bine de 80 de ani de când inginerul Mihail Manolescu a prezentat primul proiect ingineresc bine documentat și profesionist elaborat, prin care demonstra necesitatea construirii unui drum modern, de mare viteză, care să traverseze Carpații de la Pitești către Sibiu, să aducă Muntenia mai aproape de fluxurile comerciale din Transilvania și, implicit, să lege România de Europa Occidentală și să devină un stimul pentru dezvoltarea economică a întregii regiuni de la Sud de Carpați. Ulterior, au fost întocmite mai multe astfel de planuri, care, din păcate, nu au fost puse în aplicare. Astfel, având în vedere faptul că în anul 2008 studiile de fezabilitate pentru acest obiectiv erau finalizate, licitațiile ar fi putut fi organizate și lucrările de execuție ar fi putut să înceapă de foarte mult timp, dacă nu ar fi fost blocate de incompetența și reaua-credință a Guvernelor PSD care au condus România în această perioadă. Prin urmare, deși, până astăzi, pentru Autostrada Pitești-Sibiu s-au cheltuit sume foarte mari de bani, nu s-a construit nimic.

În luna noiembrie 2019, Cabinetul Ludovic Orban a preluat guvernarea într-o situație economico-financiară deosebit de grea, cu datorii neplătite de Guvernele PSD, care se ridicau la peste 10 miliarde lei, cu un deficit bugetar de peste 4,6% și cu alte obligații de plată extrem de mari pe termen scurt, mediu și lung. La momentul respectiv, puțini erau cei care admiteau că proiectele de modernizare a României, îngropate de PSD în ultimii ani, vor putea fi puse în practică atât de repede de Guvernul PNL. Totuși acest lucru s-a întâmplat, iar performanța echipei lui Ludovic Orban trebuie apreciată și mai mult dacă avem în vedere că pe șantierele din România se lucrează intens în această perioadă, deși țara noastră, asemenea majorității statelor lumii, se confruntă cu provocările crizei sanitare și economice generate de epidemia de COVID-19.

În acest context, luni, 11 mai, la Prefectura din municipiul de reședință al județului Argeș, am participat la un eveniment memorabil: semnarea contractului "Proiectare și execuție Autostrada Sibiu-Pitești, Secțiunea 5, Curtea de Argeș-Pitești km. 92+600-122+950", în prezența Premierului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Nicolae Bode. Contractul a fost încheiat între Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR), în calitate de beneficiar, și Astaldi S.p.A., în calitate de antreprenor, având valoarea de 1.710.277.069,34 lei și durata de 60 luni (12 luni proiectare și 48 luni execuție). Principalele lucrări care vor fi realizate sunt: 30,35 km. drum profil autostradă, 19 poduri și pasaje, 3 noduri rutiere la Curtea de Argeș, Băiculești și Bascov, o parcare și un spațiu de servicii pe ambele părți ale autostrăzii și câte un centru de întreținere și coordonare la nodurile rutiere de la Curtea de Argeș și Bascov.

Și pentru restul acestui obiectiv de investiții premisele sunt optimiste. Pe Secțiunea 1, Sibiu-Boița (13,17 km), se lucrează deja din luna martie; pe Secțiunea 2, Boița-Cornetu (34,33 km), se fac în continuare foraje pentru a respecta rigorile impuse de finanțatorul european, iar CNAIR își propune să lanseze procedura de achiziție pentru construcția drumului la finele lui 2020 sau începutul lui 2021; pe Secțiunea 3, Cornetu-Tigveni (35,30 km), se dorește lansarea unei licitații până la sfârșitul lunii iunie, iar pentru construcția Secțiunii 4, Tigveni-Curtea de Argeș (9,86 km), licitația este încă în desfășurare, iar în luna iunie s-ar putea semna contractul, dacă nu vor exista contestații. Prin urmare, am putea afirma că anul 2020 va fi anul Autostrăzii Pitești-Sibiu.

Pentru mine, ca deputat de Argeș, realizarea celei mai necesare investiții în domeniul infrastructurii rutiere din România, tronsonul Pitești-Sibiu al Autostrăzii A1, poate fi considerată un proiect de suflet. Cunosc foarte bine câte prejudicii provoacă mediului economic din județul nostru și din tot Sudul României absența acestei autostrăzi și cât de mari sunt costurile și timpul pierdut atunci când, zilnic, mii de autovehicule sunt nevoite să traverseze Carpații pe vechiul drum național, care este unul dintre cele mai periculoase din țară. Din acest motiv, am depus amendamente la proiectele de legi ale bugetului de stat, am adresat, în mod repetat, întrebări și interpelări, declarații politice și comunicate de presă miniștrilor cu responsabilități în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiției. De acum, am certitudinea că într-un viitor foarte apropiat, de la Pitești la Sibiu se va circula pe autostradă, rapid și în siguranță.

Semnarea acestui contract reprezintă încă o dovadă că preluarea guvernării de către PNL a adus rapid pentru România o schimbare radicală în bine. Ceea ce Guvernele PSD nu au reușit să facă în atâția ani, în contexte economice deosebit de favorabile, Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, a reușit, în numai șase luni, în condițiile crizei sanitare și economice generate de epidemia de coronavirus, să impulsioneze reluarea investițiilor majore din infrastructură, esențiale pentru dezvoltarea țării: autostrăzi, spitale regionale, modernizări de căi ferate.

    Biró Rozálya-Ibolya - intervenție referitoare la Ziua Europei;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

La sfârșitul săptămânii trecute, la 9 mai, ca în fiecare an, am marcat Ziua Europei. Anul acesta însă, în condițiile impuse de această criză sanitară, nu am putut avea festivități dedicate acestui eveniment important pentru noi toți, dar, fiecare în parte, ne-am bucurat că suntem cetățeni ai Uniunii Europene și am evaluat cei 13 ani de când deținem drepturi depline în forul comunitar.

Ne-am amintit cu emoție momentul istoric în care aspirațiile și eforturile noastre s-au materializat într-unul dintre cele mai importante proiecte de țară. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru România recunoaștere dincolo de granițele estului, un pas important pe drumul unei dezvoltări durabile și deschiderea spre un nou model social, spre noi perspective în beneficiul tuturor cetățenilor acestei țări.

Au trecut 13 ani în care am fost martorii unor transformări majore. Au fost 13 ani de dezvoltare și de consolidare a democrației, dar au existat și unele derapaje de la principiile democrației. Avantajele aderării au fost accesul la libera circulație în spațiul comunitar, posibilitatea accesării de fonduri europene, o piață deschisă, parteneriate cu toți membrii UE.

Acest statut de membru al UE a însemnat însă și plecarea a milioane de cetățeni români, în speranța găsirii unui loc de muncă mai avantajos, a unui trai mai bun. Mulți dintre aceștia însă au revenit ca urmare a consecințelor pandemiei de coronavirus, astfel ne vom confrunta cu nevoia asigurării de locuri de muncă în țară, pentru cei care decid să rămână și asigurarea unui cadru legal, optim, celor care doresc să se întoarcă să muncească în țările Uniunii. Efectele pandemiei se resimt din ce în ce mai mult în viața oamenilor, încetinirea economiei îngreunează viața familiilor, teama față de această nouă boală crește tot mai mult tensiunea în interiorul societății, fenomen care este accentuat de incoerența evenimentelor de pe scena politică actuală.

În calitate de deputat, ales în circumscripția electorală nr. 5 Bihor, m-am angajat să apăr drepturile și interesele comunității maghiare și ale tuturor cetățenilor care trăiesc în această regiune importantă din punct de vedere geostrategic.

Trăim într-o țară ai cărei lideri, la cel mai înalt nivel, afirmă că România este un model de democrație și de respectare a drepturilor cetățenilor săi. Din punctul meu de vedere, membrii societății ar trebui să afirme această stare de fapt, ținând cont de experiențele proprii privind exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Oare într-o societate în care nu există dialog între legislativ și executiv, nici măcar în condițiile de grea încercare, din cauza pandemiei, în condițiile în care atenția opiniei publice este îndreptată forțat spre crearea de sentimente de dezaprobare și refuz față de minoritățile naționale, unde majoritatea clasei politice nu își asumă angajamentele internaționale la care România s-a obligat prin tratate cadru, poate fi numit un model de democrație, un stat de drept, un exemplu demn de urmat? Cum putem, oare, afirma, în aceste condiții, că România este un stat de drept?

La sfârșitul lui martie, România a cerut activarea Articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acestui act internațional, în condițiile stării de urgență decretate ca urmare a pandemiei de coronavirus. Nimeni nu a adus la cunoștință cetățenilor acest lucru și nimeni nu a explicat de ce România a făcut acest demers și care sunt efectele pentru cetățeni.

Activarea acestui articol a fost solicitată fără să se facă vreo referire la drepturile care se doreau a fi suspendate, ceea ce înseamnă că pot fi suspendate toate, mai puțin dreptul la viață și cele care interzic tortura și sclavia.

Articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că "în caz de război sau de alt pericol public care amenință existența unei națiuni" un stat membru "poate lua măsuri derogatorii de la obligațiile prevăzute în Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu contravină altor obligații care decurg din dreptul internațional".

Având în vedere acest demers, se pare că în România nu mai avem practic nicio marjă de siguranță pentru protejarea democrației. Astfel, oamenii nu se vor mai putea lupta cu abuzurile, pentru că instanțele aproape că nu mai funcționează, iar Convenția Europeană pentru Drepturile Omului a fost suspendată.

În ultimii 30 de ani doar președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a mai cerut o astfel de suspendare, pentru a scăpa de inamicii politici și de conducerea armatei, după încercarea de lovitură de stat din 2016.

UDMR militează, de trei decenii, pentru respectarea drepturilor minorităților naționale, pentru păstrarea identității culturale și lingvistice a maghiarilor și a tuturor celorlalte 17 minorități din România. Acest fapt nu este o surpriză sau un secret. Pentru această activitate de reprezentare la cel mai înalt nivel, să acționăm pe scena politică a țării, ne-a împuternicit comunitatea maghiară. Reprezentăm interesele acestei comunități în mod consecvent, transparent și democratic.

De câteva zile, suntem martorii unei avalanșe de acuzații și critici atât la adresa comunității maghiare din România, cât și la adresa Uniunii Democrate Maghiare din România. Zilele trecute au fost puse pe ordinea de zi a Parlamentului propuneri și modificări legislative inițiate de UDMR, ca urmare a unor solicitări venite din partea unei comunități care reprezintă peste 6 % din populația României. Acestea au fost puse pe ordinea de zi fără să existe un dialog civilizat, o dezbatere reală asupra temelor. Cum putem să vorbim despre un model al democrației, în cazul în care nu există voință sau dorință din partea majorității de a asculta solicitările venite din partea unui actor politic important, care, de 30 de ani, este împuternicit să reprezinte cea mai mare comunitate a unei minorități naționale din Europa? Mai mult, se pune sub semnul întrebării legitimitatea existenței UDMR, în condițiile în care este o formațiune politică care beneficiază de încrederea a peste 80% a maghiarilor din România. Oare acesta este modelul democratic demn de urmat de toată Europa, așa cum afirmă liderii politici ai țării de la cel mai înalt nivel?

Cum poate să simtă un cetățean român, aparținând unei minorități naționale, că este membru cu drepturi egale, la fel ca majoritatea, dacă o propunere legislativă inițiată de el, fiind împuternicit prin votul a minimum 35 de mii de cetățeni, nu poate fi abordată printr-un dialog în forul legislativ al țării, printr-un dialog normal, civilizat, bazat pe respect reciproc, pe aprecierea diferențelor culturale, a tradițiilor și simbolurilor celuilalt? Cum pot ignora forul legislativ sau Guvernul glasul a peste un milion de cetățeni ai săi? Chiar nu merită o dezbatere aplicată solicitarea a sutelor de mii de cetățeni?

În repetate rânduri, UDMR a semnalat derapaje privind aplicarea prevederilor Cartei Limbilor Regionale sau Minoritare faptul că România nu a creat un sistem de monitorizare a aplicării prevederilor cuprinse în Cartă. Acestea sunt interpretate de autorități ca dispoziții restrictive, fapt care este în contradicție totală cu prevederile documentului european.

În procesul de respectare a prevederilor legale nu se urmărește interpretarea obiectivă a legii, în consecință se interzice tot ce nu este prevăzut în mod explicit și detaliat în textul de lege. Întrucât statul român nu a alocat resurse materiale și umane în vederea monitorizării aplicării prevederilor Cartei, această deficiență este evidentă. UDMR întotdeauna a susținut și a respectat dialogul între toate formațiunile politice, în scopul găsirii unor soluții bazate pe înțelegere și respect reciproc. Și așa va fi și în viitor.

Am speranța că, în perioada următoare, vom parcurge traiectoria europeană pe care ne-am asumat - o ca țară membră în UE și pe care o dorim cât mai solidă. Toate aceste derapaje vor fi eliminate și, respectând angajamentele internaționale asumate, vom parcurge drumul european pe care ni l-am asumat ca țară membră în această structură pe care o dorim cât mai solidă.

Consider că problemele expuse trebuie reevaluate și rezolvate în cel mai scurt timp. În acest scop, fac apel la rațiune. Interesul cetățenilor, și nu apartenența etnică sau politică trebuie să primeze în acest demers.

Cea mai bună soluție ar fi să găsim acea voce comună, într-o Europă stabilă, mai ales în această perioadă în care, mai mult ca oricând, este nevoie de solidaritate și unitate în fiecare țară și în relația cu toate țările continentului european.

    Petru-Bogdan Cojocaru - declarație politică intitulată Guvernul PNL lasă elevii, în prag de examene, fără măști! Suntem pe cont propriu!;

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

"Guvernul PNL lasă elevii, în prag de examene, fără măști! Suntem pe cont propriu!"

Apel pentru respectarea dreptului elevilor la sănătate!

Mă adresez, prin acest apel, tuturor autorităților locale din România, pe umerii cărora Guvernul "Vid" lasă toată povara administrativă și financiară - care vor da un examen foarte important în următoarea perioadă, examenul gestionării, din punct de vedere administrativ, a procesului educativ din unitățile școlare din aria lor teritorială de competență.

Atât în ceea ce privește evaluarea naționala pentru elevii din clasele a VIII-a, dar și în cazul desfășurării examenului de bacalaureat, autoritățile locale au obligația elaborării unui set de măsuri pe care să îl aplice și care să garanteze condiții maxime de securitate pentru toți participanții la aceste evaluări.

Luna iunie este dedicată examenelor naționale, conform calendarului Ministerului de resort, examene care presupun, în mod inevitabil, prezența elevilor în spații închise, aglomerările de persoane și orice altă situație specifică unui examen național, dar care poate avea și un potențial de contaminare dacă situația nu este gestionată cu responsabilitate.

Este obligatoriu ca în orice unitate de învățământ să existe măști de protecție pentru fiecare participant în parte, soluții de dezinfectare, culoare de intrare și de ieșire separate, personal care să intervină în caz de aglomerație și norme clare și stricte de menținere a regulilor de distanțare socială.

Este și un examen pentru părinții elevilor, care trebuie să dea dovada propriului exemplu în ceea ce privește evitarea aglomerațiilor în unitățile unde se desfășoară procesul didactic de evaluare.

Deși sunt convins de faptul că marea majoritate a unităților administrativ-teritoriale au adoptat hotărâri care să prevadă contextul general al luptei cu actuala pandemie, lansez apelul pentru toate deliberativele și executivele din țară ca, în ședințele ordinare din această lună, să propună un proiect de hotărâre în care să se prevadă un plan bine definit și ușor de aplicat, care să aibă ca obiect desfășurarea, în condiții de securitate maximă, a examenului de evaluare națională pentru elevii din clasele a VIII-a, cât și a Examenului Național de Bacalaureat.

În fond, acestea sunt examene și pentru autoritățile locale și centrale, examene pentru care nu este necesară doar nota de trecere ci este obligatorie nota maximă!

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică: Liberalii au călcat democrația în picioare prin menținerea lui Cîțu în Guvern, care a fost demis de două ori de Parlament pentru incompetență și iresponsabilitate!;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Liberalii au călcat democrația în picioare prin menținerea lui Cîțu în Guvern, care a fost demis de două ori de Parlament pentru incompetență și iresponsabilitate!"

Ministrul Cîțu, cel care a amanetat viitorul generațiilor următoare prin împrumuturile colosale pe care le-a luat în numele României, nu are nicio jenă să rămână în funcție, după ce a fost demis de mai multe ori de Parlament!

Șefii PNL, Iohannis și Orban le cer românilor să respecte O.U.G.-uri controversate, pe care le scot pe bandă rulantă, îi ceartă pe senatori și deputați că nu le votează legile proaste, așa cum le fac ei, dar, ce să vezi, calcă democrația în picioare și nu-l schimbă pe Cîțu!

În orice stat democratic din Europa și din lume, după ce un ministru primește un vot de neîncredere, în urma unei moțiuni, se retrage, e demis, pleacă acasă, dar nu și la PNL. Cîțu e nemuritor!

Păstrarea lui Cîțu în fruntea finanțelor României, cu încălcarea oricăror principii și norme democratice și constituționale, are un singur scop - îndatorarea românilor în favoarea creșterii profitului băncilor și multinaționalelor pe care le slugăresc liderii PNL!

Cîțule, ai picat examenul maturității politice, ai picat testul democrației, ai picat proba educației celor 7 ani de acasă, dar tot nu vrei să renunți la funcția vieții tale!

Nu mai e mult și vei deconta facturile imense pe care le-ai făcut în numele românilor!

Nu mai e mult și vin alegerile! Atunci să vedem cum te mai ascunzi în spatele șefilor tăi, Klaus și Orban!

Degeaba se laudă, pe Facebook, Cîțu cu propriile fantasme, pentru că în viața reală toate domeniile sunt blocate și ne așteaptă o criză economică de proporții!

Cîțu continuă să trăiască în propria bulă de vis, fără să vadă că în jurul lui totul e la pământ, iar IMM-urile și industria turismului, transporturile și multe alte activități sunt grav afectate și vor pune lacătul pe ușă în câteva zile!

Șomajul va atinge cote istorice în România, dar Cîțu continuă să se războiască cu PSD și nu înțelege că economia României se duce la vale cu o viteză amețitoare!

Ultimul raport al Institutului Național de Statistică arată că economia națională o ia în jos. În primul trimestru, creșterea economică a scăzut de la 4,1%, cât a lăsat PSD, la 2,4% în guvernarea PNL, înainte de închiderea firmelor, scăderea consumului, creșterea șomajului și prăbușirea nivelului de trai din cauza pandemiei.

În timp ce Cîțu se îmbată cu o creștere infimă, FMI, Comisia Europeană și Consiliul Fiscal consideră că e primul semn al prăbușirii economice. Fundul gropii va fi la finalul anului. Totuși, Cîțu crede că face lucruri fantastice, în timp ce Comisia Europeană e îngrijorată de un posibil faliment al României, urmat de o austeritate impusă de FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Guvernarea PNL a eșuat în sprijinirea economiei țării. Doar 12 IMM-uri din 97.000 au primit credite garantate de stat. Adică 0,002% din total, deci aproape nimic! Este cea mai grea lovitură dată firmelor românești și capitalului autohton, peste 95% din IMM-uri sunt firme românești, dar nici firmele străine nu stau mai bine. Pentru prima dată în istorie, investițiile străine directe sunt negative!

Alo, domnule Iohannis, domnule Orban, trezirea! România se năruie în jurul vostru și voi împingeți românii spre prăpastie în fiecare zi!

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Legea PSD pentru sprijinirea familiilor medicilor care au tratat pacienții cu COVID a intrat în vigoare! Respect pentru medici și întreg personalul medical!;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Legea PSD pentru sprijinirea familiilor medicilor care au tratat pacienți cu COVID a intrat în vigoare! Respect pentru medici și întreg personalul medical!"

La finalul săptămânii trecute, președintele a promulgat legea inițiată și votată de parlamentarii PSD pentru sprijinirea medicilor din linia întâi și a familiilor acestora!

De pe 15 mai a intrat în vigoare legea PSD prin care se introduce pensia de urmaș pentru personalul medical căzut la datorie în lupta cu epidemia, care este în cuantum de 75% din salariu și se aplică întreg personalului medical și auxiliar care participă la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Această lege prevede, de asemenea, că membrii familiilor cadrelor medicale decedate beneficiază gratuit de asistență medicală și medicamente, precum și de scutire de la plata impozitului pentru terenul și clădirea de domiciliu.

În ceea ce privește Guvernul liberal, medicii și personalul medical au fost puși pe ultimul loc și au fost ignorați. Nu același lucru se poate spune despre PSD, singurul partid care a considerat că salariile medicilor și personalului din acest domeniu trebuie să ajungă la nivelul mediei celor din Uniunea Europeană.

Deși ministrul sănătății a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că au fost plătite fondurile către spitale, medicii nu au primit încă sporurile de care trebuiau să beneficieze conform legii! Klaus Iohannis se luptă cu morile de vânt, în timp ce medicii, lăsați fără echipamente de protecție în prima linie a războiului cu epidemia, nu primesc nici sporurile financiare prevăzute de lege și nici bonusul de 500 de euro cu care președintele se lăuda. Asta este grija lui Iohannis și a Guvernului său pentru cei care sunt zi de zi în lupta cu epidemia.

Președintele și guvernanții i-au lăsat pe doctori fără protecție în fața virusului, au refuzat apoi să-i testeze, iar în final le-au luat și banii care li se cuveneau. Guvernul a refuzat să le acorde sporurile salariale care erau prevăzute în lege.

Hotărârea de Guvern nr. 153/2018 și Legea 153/2017, articolul 7, prevăd clar că medicii și personalul auxiliar trebuie să primească sporuri salariale cuprinse între 55% și 85% din salariul de bază dacă participă, efectiv, la aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii grave stabilite de Ministerul Sănătății și declarate prin Ordin. Nu s-a întâmplat acest lucru.

E lucru bine știut că, în loc să se facă achiziții urgente de echipamente de protecție pentru medici, după atenționarea Organizației Mondiale a Sănătății, Klaus Iohannis ne spunea că este vorba de o simplă răceală și era preocupat doar de declanșarea alegerilor anticipate.

Spre deosebire de președinte și de PNL, Partidul Social Democrat a ascultat cererile organizațiilor profesionale ale medicilor și a adoptat în Parlament legea solicitată de personalul medical, care prevede pensie de urmaș pentru familiile medicilor afectați de noul coronavirus, asistență medicală gratuită și scutiri de impozite pentru rudele acestora.

Indiferent dacă PSD a fost la guvernare sau în opoziție, sistemul medical a fost întotdeauna prioritatea zero. Asigurarea celor mai bune condiții salariale și dotarea cu echipamente medicale pentru medicii și întreg personalul medical au fost principalele preocupări ale PSD. Am considerat că eforul și munca lor trebuie respectată și tratată cu demnitatea care se cuvine de fiecare dată!

    Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Limita maximei incompetențe;

Domnul Vasile Cîtea:

"Limita maximei incompetențe"

Cu mare putere de convingere, doamna ministru Monica Anisie a reușit să ne lămurească despre necesitatea absolută de a o trimite să își exercite competențele în alte zone decât în învățământul românesc.

Proiectul "România Educată" are un nume frumos și promițător, dar, din păcate, nu are niciun conținut, iar responsabila de resort nu a reușit să îi confere vreo greutate.

Adevărul este că nu pas cu pas, ci în marș forțat unul dintre domeniile cele mai sensibile ale societății s-a degradat și riscă să intre în haos.

De la învățământul online la examene de admitere pe stadioane nu este un pas, sunt mai mulți, și ei nu duc nicăieri. Testare națională, bacalaureat, admitere la facultate sunt încercări esențiale în viața copiilor, dar și a părinților și profesorilor.

Ce le-a propus doamna ministru Monica Anisie acestor beneficiari de când își exercită atribuțiile: teleșcoală fără acces generalizat online, spălat pe mâini în școli neracordate la apă curentă și canalizare, examene fără ca programa școlară să fie parcursă.

Ne întreba, ce ar mai putea produce imaginația fecundă a doamnei ministru Monica Anisie.

Ceea ce știm sigur este că doamna ministru Monica Anisie este dovada însuflețită a unei ziceri destul de populare: "orice om tinde să își atingă limita incompetenței".

Doamna ministru a atins și, chiar, a depășit această limită.

    Maricela Cobuz - declarație politică: Guvernul PNL trebuie să asigure condiții pacienților din spitale;

Doamna Maricela Cobuz:

"Guvernul PNL trebuie să asigure condiții pacienților din spitale"

De la decretarea stării de urgență, Guvernul PNL a fost depășit de situație și nu a gestionat corespunzător problemele reale cu care se confruntă spitalele din România în ziua de astăzi.

Ce a făcut Guvernul PNL? A schimbat un ministru incompetent în plină stare de urgență. A schimbat managerii din mai multe spitale - clasicul exemplu al unui patron de pompe funebre pus la conducerea Spitalului Județean din Piatra Neamț, a achiziționat echipamente medicale prin firme fantomă -, a umplut spitalele cu pacienți asimptomatici și a închis secții din spitale, exemplu fiind Spitalul Județean de Urgență "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava. Acești pacienți asimptomatici ar fi putut fi urmăriți și tratați într-un spital de tip campanie - inclusiv cămin studențesc sau hotel, care oricum erau închise - sub supravegherea unor medici de medicină generală, inclusiv medici rezidenți de an terminal. Astfel, pacienții care nu aveau infecția COVID, dar aveau nevoie de spitalizare ar fi putut beneficia de spitalizare în secțiile corespunzătoare. Asta a făcut acest Guvern, a îngenuncheat sistemul de sănătate din România, pacientul fiind lăsat pe ultimul loc.

Grija pentru pacienți înseamnă și grija pentru alimentația acestora. Încă din anul 400 î.H., Hipocrate, "părintele medicinei", afirma: "fiecare hrană să îți fie medicament, și medicamentul hrană".

Dacă în Italia norma de hrană în spitalele publice este de aproximativ 12 euro/zi, în România norma de hrană este de aproximativ 2 euro, mai exact 10 lei/zi, bani insuficienți pentru alimentația corectă în cazul unui pacient bolnav.

Siguranța pacientului înseamnă un tratament corect, o alimentație sănătoasă corespunzătoare pentru fiecare patologie în parte și un mediu ambiental plăcut - personalul medical fiind aproape de pacient.

Solicit public ministrului sănătății, Nelu Tătaru, să crească suma aferentă normei de hrană a pacientului internat din România, această măsură reprezentând o primă picătură într-un pahar cu apă, și să revizuiască decizia privind internarea pacientului COVID asimptomatic în spitalele de urgență.

    Costel Lupașcu - declarație politică intitulată Trebuie să avem drepturi egale pentru lucrătorii români în UE!;

Domnul Costel Lupașcu:

"Trebuie să avem drepturi egale pentru lucrătorii români în UE!’’

În ultima perioadă, în contextul COVID-19, un număr important de lucrători români au fost transportați în diferite state membre ale Uniunii Europene pentru efectuarea unor munci sezoniere sau activități de tip social în baza unor acorduri bilaterale agreate între respectivele țări și Guvernul României. Acorduri care depășesc cadrul de reglementare european privind libera circulație și dreptul la muncă în spațiul european.

Din nefericire, Guvernul din România, condus de reprezentanții Partidului Național Liberal, nu a prevăzut în aceste spețe măsuri adecvate de protecție socială sau medicală absolut necesare în contextul crizei actuale. Lipsa de implicare a guvernanților a condus la situații în care lucrătorii români au fost supuși unor riscuri care contravin reglementărilor naționale privind protecția lucrătorilor și a condițiilor de distanțare socială. Aceste situații încalcă flagrant recomandările europene în materie. S-ar fi putut evita acest lucru dacă decidenții liberali s-ar fi preocupat de soarta lucrătorilor români din străinătate și ar fi respectat recomandările europene în materie. Suplimentar, acordurile bilaterale reprezintă o metodă care riscă să submineze standardele europene în materie de protecție socială și necesită atenția instituțiilor europene.

Această viziune a dreptei politice nu corespunde valorilor sociale europene. Mai exact, menționez aici o serie de aspecte reflectate în detaliu, în presă, privind efectuarea transportului în condiții improprii cu autocare, avioane, în starea de urgență, și organizarea defectuoasă a preluării lucrătorilor prin aglomerație, contracte semnate înainte de îmbarcare, impunerea unor costuri de transport persoanelor angajate, încheierea contractelor de muncă în mod unilateral, fără respectarea drepturilor angajaților, suportarea costurilor de testare sau de protecție de către angajați sau condiții contractuale sub standardele sociale reglementate la nivelul statelor membre sau recomandate de UE. Mai mult, respectivele situații contravin mesajului transmis de Comisia Europeană și de către statele membre prin angajamentele asumate recent în cadrul pilonului social european.

În acest context, vă fac cunoscut demersul Partidul Social Democrat, cu sprijinul Organizației PES activists România, care inițiază o petiție ce urmează a fi depusă la Parlamentul European cu scopul de a solicita instituțiilor europene să analizeze situațiile menționate anterior și să impună respectarea drepturilor lucrătorilor conform recomandărilor și reglementărilor europene. Această sesizare reprezintă un demers prin care venim în sprijinul lucrătorilor români, protejându-le dreptul de a lucra unde doresc, și în sprijinul familiilor din țară a acestor lucrători, care ar vrea să știe că apropiații lor sunt protejați, chiar și când pleacă la muncă în statele occidentale. Arătăm incapacitatea actualului partid de guvernământ în a folosi mecanismele europene pentru protejarea cetățenilor români.

Statul are ca datorie să se îngrijească de cetățenii săi, indiferent de culoarea politică, de condiția socială sau de locul în care trăiesc. Acest lucru trebuie să se întâmple nu doar în campanie electorală și nu doar din rațiuni generate de interese politice. Din păcate, ceea ce trăim în ultima perioadă poate avea consecințe negative pe termen lung.

Stimați colegi, vă invit să susțineți și voi petiția inițiată recent de către PSD și care urmează a fi adresată Parlamentului European privind drepturi egale pentru lucrătorii români în Uniunea Europeană.

    Elena Hărătău - declarație politică având tema Salariații aflați în șomaj tehnic, susținuți prin acoperirea integrală a fondurilor;

Doamna Elena Hărătău:

"Salariații aflați în șomaj tehnic, susținuți prin acoperirea integrală a fondurilor"

Măsurile economice și fiscale foarte bune luate de Guvern au produs pe primul trimestru o creștere economică de 0.3%, față de ultimul trimestru al anului 2019 și cu 2.4% mai mare, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Aceste informații prezentate de INS relevă o creștere economică spectaculoasă, în ciuda unor încercări de a se produce o criză economică, prin lansarea unor zvonuri de instabilitate și neîncredere în piață. În plus, criza generată de noul coronavirus a condus la o încetinire a motoarelor economiei, așa cum s-a întâmplat, de altfel, peste tot, la nivel mondial.

Este, de altfel, cea mai mare creștere economică din primul trimestru al acestui an din Uniunea Europeană. În primele trei luni, mai multe sectoare au avut rezultate foarte bune, respectiv retailul, industria și construcțiile.

Situația mai bună decât estimările inițiale a fost însă favorizată de măsurile luate de Guvern pentru susținerea economiei și a românilor. Astfel, au fost plătite toate datoriile statului către companii, iar acestea au avut banii necesari pentru salarii. A fost amânată plata unor taxe și impozite, iar la Programul IMM Invest au apelat deja zeci de mii de antreprenori.

Amânarea ratelor bancare este un alt proiect de succes al Guvernului: 126.493 de persoane fizice și juridice au beneficiat deja de suspendarea, cu până la 9 luni, a rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor.

O altă măsură pozitivă a fost plata șomajului tehnic. În România există, în prezent, 600.352 de contracte individuale de muncă suspendate, cele mai multe din industria prelucrătoare, comerț cu amănuntul, hoteluri și restaurante. Totodată, avem 410.649 contracte individuale de muncă încetate, cele mai multe din comerț, industria prelucrătoare și construcții.

Datorită deciziilor luate de Guvern, de a plăti salariații angajatorilor aflați în șomaj tehnic, imediat ce restricțiile luate din cauza pandemiei vor fi ridicate, acești oameni se vor întoarce la muncă, fără ca ei și firmele la care lucrează să acumuleze datorii substanțiale în această perioadă.

    Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică: Summitul UE - Balcanii de Vest, de la Zagreb - Croația, din 6 mai 2020;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Summitul UE - Balcanii de Vest, de la Zagreb - Croația, din 6 mai 2020"

Din cauza circumstanțelor în care se află întreaga omenire și a măsurilor de protecție în contextul pandemiei de coronavirus, Summitul UE - Balcanii de Vest, ce trebuia să se desfășoare în Zagreb - Croația, a avut loc la data de 6 mai 2020, printr-o videoconferință în care liderii Uniunii Europene (UE) și ai statelor membre ale acesteia, în consultare cu liderii din Balcanii de Vest, si-au exprimat solidaritatea și cooperarea reciprocă în aceste vremuri fără precedent, a crizei provocate de coronavirus.

În acest context, în cadrul Summitului de la Zagreb, liderii prezenți ai Uniunii Europene și-au reafirmat sprijinul, fără echivoc, pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și își mențin angajamentul de a sprijini eforturile de combatere a pandemiei provocate de coronavirus și a efectelor acesteia asupra societăților și a economiilor.

Uniunea Europeană (UE) a mobilizat rapid un pachet de peste 3,3 miliarde euro în beneficiul Balcanilor de Vest, sprijinul acordat în vederea combaterii pandemiei de coronavirus și redresare post-pandemie, un sprijin substanțial pentru sectorul sănătății, în materie de redresare socială și economică, precum și un pachet de asistență macrofinanciară în valoare de 750 milioane euro și un pachet de asistență din partea Băncii Europene de Investiții în valoare de 1,7 miliarde euro.

În cadrul Summitului de la Zagreb, Uniunea Europeană recunoaște, de asemenea, sprijinul valoros pe care Balcanii de Vest l-au oferit în timpul pandemiei atât vecinilor imediați, cât și Uniunii Europene, acest lucru reflectând buna cooperare, solidaritatea și sprijinul reciproc pe care se întemeiază Uniunea Europeană și care trebuie să continue și în viitor, în care Uniunea Europeană și partenerii Balcanii de Vest să împărtășească obiectivul unei Europe pașnice, puternice, stabile și unite.

Uniunea Europeană salută angajamentul ferm al partenerilor din Balcanii de Vest față de întâietatea democrației și a supremației legii, în special față de combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și față de respectarea drepturilor omului, a egalității de gen și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Liderii din Balcanii de Vest ar trebui să se asigure că aceste valori fundamentale și democratice sunt respectate și în această perioadă grea în care ne aflăm din cauza pandemiei de coronavirus.

Uniunea Europeană își va consolida cooperarea în ceea ce privește combaterea dezinformării și va sprijini pe deplin angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest față de cooperarea regională și consolidarea relațiilor de bună vecinătate.

În cadrul Summitului, Uniunea Europeană, împreună cu partenerii Balcanii de Vest au abordat și discuții cu privire la o serie de provocări comune cu care se confruntă în materie de securitate, precum prevenirea și combaterea terorismului, combaterea corupției și a criminalității organizate, traficului de ființe umane, a spălării banilor și altele, care necesită acțiuni individuale și colective de coordonare și cooperare în vederea îmbunătățirii securității și atingerii unui obiectiv comun.

După ieșirea din faza măsurilor pentru limitarea pandemiei de coronavirus va urma o nouă fază de cooperare strânsă pentru a aborda impactul socio-economic semnificativ al crizei. Se va prezenta un plan economic și de investiții solid pentru regiune, menit să stimuleze și să redreseze pe termen lung economiile regiunii și pentru a sprijini reformele necesare în vederea continuării parcursului pe calea europeană.

În cadrul Summitului de la Zagreb, liderii Uniunii Europene salută contribuția partenerilor din Balcanii de Vest și își exprimă susținerea pentru o cooperare și mai aprofundată în domeniul politicii externe și de securitate, în vederea promovării în continuare a intereselor comune, totodată exprimându-și disponibilitatea la dialog politic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest.

    Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: PNL duce țara în austeritate și criză prin lipsa de viziune pentru relansarea economiei. Nici nu vreți să faceți ceva bun pentru țară, dar nici să învățați de la specialiști, că de priceput este clar că nu vă pricepeți la nimic, ci doar la vorbe goale!;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"PNL duce țara în austeritate și criză prin lipsa de viziune pentru relansarea economiei. Nici nu vreți să faceți ceva bun pentru țară, dar nici să învățați de la specialiști, că de priceput este clar că nu vă pricepeți la nimic, ci doar la vorbe goale!"

În urmă cu zece zile, pe data de 15 mai, România a ieșit din starea de urgență pentru a intra în stare de alertă pentru încă 30 de zile, iar Guvernul PNL duce în continuare lipsă de strategii de acțiune pentru relansarea economiei. Lipsa de viziune de care dau dovadă guvernanții PNL este mai mult decât uluitoare! Nici vorbă de strategii și planificare a unor măsuri concrete pe termen lung!

Privim cu toții cu maximă îngrijorare la buimăceala pe care PNL-iștii au adus-o și pe care o întrețin în sistemul public. Nici vorbă de o anume capacitate, în ceea ce îi privește, în a relansa economia. Guvernanții PNL se pricep, totuși, la toate și la nimic. Anunță una, fac alta, iar cei afectați de toate aceste erori și absurdități sunt cetățenii. Este inadmisibil ca, la mai bine de 3 luni de la debutul crizei, Guvernul să urmeze aceleași modalități de acționare întârziată, de măsuri fără o planificare și o contantă bine definită.

PNL nu are niciun plan de redresare a economiei. De asemenea, nu dorește să învețe de la nimeni, chiar dacă dă dovadă de o totală nepricepere în guvernare. Aroganța și supraestimarea de sine de care dau dovadă PNL-iștii va conduce țara tot mai mult spre prăpastia crizei și a neputinței. Este momentul ca acum, în al doisprezecelea ceas, să învețe de la profesioniști, că de profesioniști în propriile rânduri duc mare lipsă.

Acționați ferm în a reporni economia, pentru că altfel generații întregi vor trage de efectele pe care le generați prin criza pe care o întrețineți de câteva luni. Sunt suficiente semnale din celelalte țări europene că măsurile de relansare a economiei trebuie să se instituie progresiv și bine planificat. Hazardul PNL-ist, amânările și lipsa de profesionalism în politicile publice vor fi decontate de cetățeni. Românii vor transparență, eficiență și planuri de măsuri concrete, nu permanente ezitări și inconsecvențe.

Partidul Social Democrat și-a utilizat resursele cu specializare în economie și a emis o serie de 28 de măsuri, în urmă cu 2 săptămâni, care au fost propuse ca posibile mijloace de relansare a economiei. Am propus susţinerea locurilor de muncă prin sprijinirea angajatorilor ce îşi reiau activitatea şi reîncadrează românii care şi-au pierdut locul de muncă în perioada stării de urgenţă: eşalonarea în rate egale a plății impozitului aferent veniturilor din salarii şi veniturilor asimilate salariilor pentru o perioada de 3 luni, pentru contribuabilii care menţin locurile de muncă existente la data de 1 martie 2020 sau creează locuri de muncă noi, cu excepţia marilor contribuabili; protejarea puterii de cumpărare a populaţiei, prin definirea până la data de 1 iulie 2020 a consumatorul vulnerabil, şi punerea în funcţiune a unei scheme de ajutor în conformitate cu prevederile art. 5 din Directiva 2019/944/UE; susținerea familiilor cu venituri mici, prin acordarea pe o perioadă de trei luni a unei indemnizaţii de sprijin sub forma unor vouchere în valoare de 700 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de până la 1.500 lei şi de 300 lei/lună pentru gospodăriile cu venituri de la 1.501 lei până la 2.000 lei/lună; scutirea de impozit a veniturilor obţinute de medicii de familie; instituirea la nivel de județe a Programului "Servicii medicale de urgenţă pentru toţi", prin ajutor nerambursabil de 150.000 euro pentru o ambulanţă şi dotarea ei, precum şi asigurarea cheltuielilor și dotarea cabinetelor medicilor de familie pentru o perioadă de maximum 4 ani; eficientizarea economiei și diminuarea blocajului financiar prin eşalonarea obligaţiilor fiscale pentru o perioada de 3 luni, fără a fi calculate dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru această perioadă, pentru companiile aflate în dificultate financiară; acordarea de linii de credit, prin intermediul băncilor cu capital de stat cu termen între 3 şi 10 ani, pentru persoanele fizice, IMM-uri, întreprinderi individuale, asociaţii familiale pentru relansarea activității; suspendarea, până la data de 31 decembrie 2020, a plății impozitului pe venit, a contribuţiilor sociale şi a taxelor locale, pentru trimestrul II al anului în curs, pentru firme din mai multe domenii care şi-au încetat activitatea, ca urmare a instituiri stării de urgentă, sub condiţia menţinerii locurilor de muncă existente la data de 1 martie 2020; susţinerea IMM-urilor şi a tinerilor antreprenori, a exporturilor prin garanţii de stat 100%; sprijinirea agriculturii prin plata la produsele alimentare proaspete de către marile lanțuri de magazine către furnizorii locali, în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii, respectiv 15 zile lucrătoare pentru celelalte tipuri de produse alimentare; instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru fermierii afectaţi de fenomenele meteorologice nefavorabile, cât şi pentru cei care au suferit pierderi de venit sau costuri suplimentare, urmare a situației generate de existenţa COVID-19 pe teritoriul României; sprijinirea pentru reluarea imediată a activității sectorului de transport şi a sectorului de producție auto şi electrocasnice prin suspendarea, până la data de 31 decembrie 2020, a plății pentru licenţe de transport, taxe de drum, taxele stabilite de către Autoritatea Rutieră Română, taxa de pod, datorate de către companiile din domeniul transportului; suplimentarea bugetului Programului Rabla pentru Electrocasnice, de la 30 de milioane lei la 300 milioane lei; sprijinirea turismului din România prin aprobarea Programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, prin bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei cu un plafon de finanţare de un miliard de euro pe o durată de 10 ani, cu finanţare în proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activităţi economice.

România are nevoie de viziune și de acțiuni planificate care să ducă la refacerea economiei și să vină direct în sprijinul cetățenilor, nu al unor grupuri de interese. Proasta gestionare a acestei perioade de criză va fi decontată de guvernanți, pentru că românii au ajuns la capătul răbdărilor cu politica de scenariu comic a guvernanților PNL. Nepriceperea și aroganța sunt parte din politica PNL. Profesionalismul trebuie căutat în altă parte.

    Ion Spânu - declarație politică intitulată «România educată» de Iohannis și PNL;

Domnul Ion Spânu:

"«România educată» de Iohannis și PNL"

PRO România și Partidul Social Democrat au depus, pe data de 20 mai, o moțiune simplă îndreptată împotriva ministrului educației, Monica Anisie. Intitulată "Pas cu pas am ajuns în colaps educațional - PNL a creat România NeEducată", moțiunea prezintă în detaliu situațiile care au compromis dreptul la educație pentru mulți elevi în perioada coronacrizei.

Perioada coronacrizei ne-a adus în prim-plan un ministru al educației și cercetării de o incompetență mai rar întâlnită pentru un astfel de cabinet. Haosul pe care a reușit să-l creeze într-un timp atât de scurt, bulversând total atât elevii, cât și părinții prin acțiunile și deciziile contradictorii luate, este demn de Cartea Recordurilor. Bătaia de joc la adresa sistemului de învățământ românesc este, de fapt, o continuare a unei politici falimentare în domeniul educației, patronată de însuși Președintele României, fost cadru didactic, după cum adesea se laudă.

În peste cinci ani de mandat, Președintele României a avut două mari proiecte, ambele oarecum centrate pe educație. Primul proiect, și cel mai vechi de altfel, are în vedere încălcarea Constituției României după bunul-plac și se poate transforma, oricând, într-un ghid practic despre cum poți ignora legea fundamentală a țării, timp de mulți ani, fără să ți se întâmple absolut nimic. Al doilea proiect este intitulat "România Educată", datează din 2016 și este definiția perfectă a "lucrului bine făcut" cu rezultate negative.

Potrivit site-ului prezidențial, "România educată este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. La intrarea în cel de-al doilea secol de existență ca stat modern și unitar, este important ca educația să dobândească o fundație solidă și predictibilă, pe care să continue drumul către România Educată". Fiind un proiect amplu, desfășurat la nivel național, este structurat pe trei etape, ultima urmând să se termine în acest an.

Astfel, ne aflăm foarte aproape de sfârșitul marelui proiect, fiind acum în situația de a-i vedea și, după caz, aplauda rezultatele. Pentru că este o perioadă destul de sensibilă pentru viața politică din România, primim ajutor din partea Comisiei Europene.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene indică faptul că peste 254.000 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, absolviseră cel mult clasa a VIII-a în anul 2019. Rata de părăsire timpurie a școlii, calculată ca indicator monitorizat pentru Strategia 2020, este, departe de ținta asumată de România în 2011, pentru anul 2020, de 11,3%. Această problemă generează o serie de costuri publice și sociale, sub forma unor venituri și a unei creșteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse și a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiție și plata prestațiilor sociale

Un alt raport, de data aceasta cel al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), dat publicității la sfârșitul anului trecut, ne spune că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut este în scădere, față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe. Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015.

Nu în ultimul rând, trebuie să ne reamintim că actualul Guvern Orban a alocat educației, în bugetul pe 2020, un procent de numai 2,7% din produsul intern brut, acesta fiind cel mai mic procent din istoria recentă a României.

România educată de Iohannis pare să împrumute din ce în ce mai mult din trăsăturile de caracter ale președintelui: tace mult și nu înțelege ce citește.

    Cornel Itu - declarație politică intitulată Guvernul Orban a distrus economia românească în timp record;

Domnul Cornel Itu:

"Guvernul Orban a distrus economia românească în timp record"

Bilanțul celor 6 luni de guvernare liberală dezvăluie o situație catastrofală atât pe plan social, cât și economic. Din nefericire, România este în prezent, conform EUROSTAT, pe locul 3 în UE la creșterea șomajului, cu 400.000 de oameni care au rămas fără loc de muncă și alți 600.000 în șomaj tehnic. În același ton, vorbim despre o scădere a PIB cu 14,4% în trimestrul II, sectorul industrial înregistrând un minus de 12,4% în martie față de luna februarie 2020. Gradul de îndatorare a României, ca urmare a politicilor dezastruoase ale ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, a crescut cu 74,4 miliarde lei în doar 6 luni. Pentru comparație,sub guvernarea PSD datoria publică a crescut cu 79 de miliarde de lei în 3 ani!

Aceste cifre cu consecințe catastrofale pentru România sunt urmare a lipsei de măsuri a Guvernului Orban pentru susținerea economiei, lucru care nu s-a întâmplat în alte state UE. Guvernul PNL "se pregătește să pregătească" măsuri de sprijin și de relansare economică. Cu alte cuvinte, nu face nimic. Din nou, cifrele nu mint: în timp ce în țara noastră s-a alocat până în 1% din PIB pentru stimularea economiei, în Bulgaria, statul a acordat 11,7%, în Polonia măsurile de sprijin înseamnă 16% din PIB, iar în Ungaria 18-20%.

Vorbind în cifre, situația e mult mai gravă decât în guvernarea de tristă amintire Băsescu-Boc, în criza din 2008-2010. Companiile au pierdut 34 de miliarde de euro din cifra de afaceri, în doar două luni de criză, față de 30 de miliarde pierdute în 27 de luni, între 2008-2010! Ce va fi până la sfârșitul acestui an nefast? Consiliul Uniunii Europene estimează că datoria publică a României va crește exploziv și va ajunge la 46,2% pondere în PIB, față de 34,6%, cât a lăsat-o guvernarea PSD. Fiecare punct procentual de datorie publică înseamnă 2,2 miliarde de euro!

Cât despre IMM Invest, program lansat cu bâlbe și incompetență, e complet ineficient. La mai mult de 5 săptămâni de când a fost deschis, doar 0,85% din solicitările de credit au fost aprobate. Mai exact, din 59.000 de cereri, doar 500 au trecut de evaluarea băncilor și au ajuns în faza în care statul trebuie efectiv să acorde garanția asumată. Firmele care au cea mai mare nevoie de susținere, care au pierderi și se confruntă cu perspectiva falimentului, nu beneficiază de nimic de pe urma acestui program. Băncile nu au niciun interes să împrumute IMM-urile, fiind mai avantajos să finanțeze firmele mari sau Guvernul, de unde obțin profituri semnificative. Așadar, programul lansat de Guvernul liberal face băncile să prospere și lasă firmele românești să dispară!

    Victoria Longher - intervenție având ca temă celebrarea unor sărbători ale polonezilor din întreaga lume;

Doamna Victoria Longher:

La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează: 2 mai - Ziua Diasporei Poloneze și a Polonezilor din Străinătate și Ziua Drapelului Republicii Polone, iar pe 3 mai - Sărbătoarea Națională de Trei Mai sau Ziua Constituției.

2 mai este Sărbătoarea Diasporei Poloneze și a tuturor polonezilor care locuiesc în afara granițelor patriei. Această zi a fost stabilită ca sărbătoare națională în anul 2002 de către Seimul Republicii Polone, din inițiativa Senatului, ca recunoaștere pentru contribuția adusă de Diaspora Poloneză și Polonezii din Străinătate în obținerea independenței de către Polonia, pentru credința și atașamentul față de polonitate și ajutorul acordat țării în cele mai dificile momente.

Celebrată în aceeași zi, Ziua Drapelului Republicii Polone a fost stabilită în schimb ca sărbătoare națională în anul 2004. În această zi, polonezii își exprimă propria mândrie națională și se unesc în jurul unuia dintre simbolurile naționale - drapelul patriei lor. Cel mai simplu și cel mai semnificativ mod de sărbătorire este expunerea în această zi a drapelului polonez la ferestrele caselor noastre. De asemenea, polonezii poartă în această zi cocarde alb-roșii.

3 mai - Ziua Constituției este una dintre cele două cele mai importante sărbători naționale poloneze. Pe 3 mai 1791 a fost adoptată prima constituție modernă, scrisă, în Europa modernă și a doua - după cea americană - din lume. A fost o lege care reglementa sistemul juridic al Uniunii statale polono-lituaniene. A fost considerată un document foarte progresist pentru timpurile sale. A fost o încercare de salvare a țării care a pierdut o parte din teritoriul său ca o consecință a primei împărțiri, realizate în anul 1772 de Prusia, Austria și Rusia. La puțin timp după adoptarea ei s-au realizat a doua și a treia împărțire, în 1793 și 1795, și Polonia și-a pierdut independența pentru mulți ani. Constituția din 3 Mai nu a intrat în vigoare niciodată, și, cu toate acestea, amintirea ei a sprijinit aspirațiile generațiilor viitoare la independență.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată COVID-19 - pericolul lipsei de educație și gândire critică este mai mare decât boala în sine!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"COVID-19 - pericolul lipsei de educație și gândire critică este mai mare decât boala în sine!"

Doresc să vă atrag atenția asupra unor pericole mai profunde și mai grave decât COVID-19, boala care a pus frână bruscă întregii planete! Mă voi referi la știrile false (fake news), mai precis la acele dezinformări și minciuni grosolane propagate în spațiul public din ignoranță, necunoaștere sau chiar reaua-voință determinată de interese obscure sau strategice. De altfel, acestea din urmă ar trebui să fie în fruntea priorităților serviciilor de informații (atât interne, cât și externe) și să fie urmărită cu maximă atenție. Faptul că țara noastră este membru deplin al Uniunii Europene și membru important al NATO, determină un mare interes din partea actorilor geopolitici asupra stabilității politice și sociale a României. De aceea, cu speranța unei activități concentrate a serviciilor secrete asupra dezinformărilor venite din partea adversarilor strategici ai țării noastre, mă voi concentra mai mult asupra știrilor false propagate mai mult din ignoranță.

Este foarte adevărat faptul că acest nou coronavirus este o provocare puternică pentru lumea medicală, atât prin virulența și ușurința cu care contaminează oamenii, cât și prin dificultatea tratamentului. Practic, SARS-CoV-2 (denumirea oficială a virusului) este o noutate și o necunoscută în același timp pentru medici și virusologi. Informațiile cu privire la proveniența virusului, tulpini, caracteristici, vulnerabilități, efecte și consecințe asupra sănătății, diverselor categorii demografice etc. sunt încă necentralizate, iar specialiștii încă nu au căzut de acord. Rigoarea științifică nu lucrează cu certitudini decât atunci când părerile și teoriile sunt verificate trecând testul timpului, al rigorii statistice și al reproductibilității rezultatelor. De aici, o mulțime de informații contradictorii, de incertitudini.

Având în vedere toate acestea, ar trebui ca noi toți să ne punem întrebări atunci când unii ne prezintă cu certitudine adevăruri "descoperite" de ei sau de alții. Siguranța cu care cineva încearcă să ne servească un "adevăr" suprem trebuie să ne trezească îndoiala și spiritul critic!

Din nefericire, lucrurile nu stau atât de simplu în realitatea cotidiană a poporului român (și nu numai!). Incertitudinea este una dintre spaimele cele mai mari ale omului și, de aceea, va căuta întotdeauna o explicație (oricât de improbabilă) pentru a echilibra psihic această stare de incertitudine. Aici se creează terenul fertil al "teoriilor conspirației" care vor oferi certitudini explicative gata mestecate. Îmbrăcate în pseudoargumente (de tipul "un mare cercetător afirmă că..."), teoriile conspirației afirmă "adevărul absolut", prezintă fapte aparent legate unele de altele și trag concluzii aproape întotdeauna spectaculoase! Pentru a putea fi sădite în mintea receptorului (a omului obișnuit), teoriile conspirației trebuie să îi facă pe oameni să creadă că sunt parte dintre "cei aleși", care au acces, "doar ei", la adevărul absolut.

Pandemia COVID 19-a declanșat în România un aflux major de dezinformări, incertitudini, știri false și știri bombastice. La confuzia generală au contribuit o parte a presei (aflată în căutare de senzațional), dar și ezitările, bâlbâielile și proasta comunicare a actualului guvern PNL. Adoptarea unor măsuri hazardate, urmată de o retragere sau o negare a lor, apoi reinstaurarea unor măsuri care nu au bază legală sau constituțională, au erodat încrederea oamenilor în competența autorităților, făcându-i astfel mai susceptibili în a accepta și îmbrățișa teorii ale conspirației.

Deși majoră, nu este doar vina actualului guvern Orban în acceptarea de către români a unor teorii fanteziste. Este, practic, vina noastră, a tuturor politicienilor, în multe decenii am eșuat să punem bazele unui nou tip de educație și învățământ, care ar fi trebuit să-i învețe de mici copii pe adulții de astăzi să gândească critic, să folosească rațiunea și cunoștințele pentru a accepta sau nu o teorie sau o concluzie. Eșecul unui sistem de învățământ centrat pe informare, și nu pe formarea gândirii critice, reprezintă eșecul unor întregi generații de a rezista mental unor teorii fantasmagorice. Poate că știrile senzaționale sau chiar false nu reprezintă un pericol în vremuri stabile, echilibrate, însă în timpul unor urgențe, știrile false pot pune vieți în pericol.

Vă rog să vă gândiți cu mintea limpede, la rece, asupra pericolelor care ne pot aduce în situații grave atunci când emoția este deasupra rațiunii! Gândirea critică se învață, se formează, și niciodată nu este prea târziu să încercăm să ajutăm oamenii, învățându-i să își pună întrebări și să caute rațional răspunsuri!

    Mihaela Huncă - declarație politică având titlul Elevii navetiști din clasele terminale sunt ignorați de ministrul educației, care pur și simplu îi lasă acasă pe perioada sesiunilor de pregătire pentru Bacalaureat și Evaluare Națională: mersul la școală nu reprezintă un motiv pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie, iar internatele nu sunt pregătite pentru găzduirea elevilor;

Doamna Mihaela Huncă:

"Elevii navetiști din clasele terminale sunt ignorați de ministrul educației, care pur și simplu îi lasă acasă pe perioada sesiunilor de pregătire pentru Bacalaureat și Evaluare Națională: mersul la școală nu reprezintă un motiv pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie, iar internatele nu sunt pregătite pentru găzduirea elevilor"

Activitățile de pregătire pentru Bacalaureat și Evaluare Națională, destinate elevilor de clasele a VIII-a și a XII-a, se vor desfășura în școli, cu respectarea anumitor condiții.

Mi se pare grav faptul că nici până la această oră nu se cunoaște modul concret de desfășurare a examenelor pentru elevii din anii terminali, astfel încât elevii și profesorii să fie pe deplin protejați. În același stil cu care ne-a obișnuit deja, Ministerul Educației și Cercetării a reușit să bulverseze atât elevii, părinții, cât și profesorii, în condițiile în care nu sunt stabilite nici acum circuite precise și modalități de gestionare a activității, atât înainte, cât și în timpul sau după susținerea probelor de examen.

Mă tem că se va veni cu soluții improvizate pe ultima sută de metri.

Ce se întâmplă însă, cu elevii navetiști pe perioada de dinaintea examenelor, pe durata activităților de pregătire pentru Bacalaureat și Evaluare Națională?

Mii de elevi fac naveta la școală din localități aflate la 50 de km, la 70 de km sau chiar 100 de km de unitatea de învățământ, deci cu mult peste limita de aproximativ 30 de kilometri, admisă ca deplasare liberă în zona metropolitană.

Atenție, mersul la școală nu face parte din motivele agreate de Ministerul Afacerilor Interne pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2-12 iunie, când și elevii navetiști încep pregătirea pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională. Ba, mai mult, unii dintre acești elevi locuiau pe perioada studiilor fie în internatele unităților de învățământ, fie la gazde.

În ambele situații, în perioada sesiunii de pregătire, elevilor le va fi imposibil să găsească cazare. Mulți proprietari nu mai primesc pe nimeni în gazdă, iar internatele nu au, deocamdată, reguli de siguranță sanitară pentru a primi elevi.

Accesul la educație în România este un drept garantat de Constituție. Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Pentru a nu bulversa și mai mult sistemul de învățământ, solicit colegilor mei deputați liberali, să ceară, la rândul lor, colegei de partid, ministrul Monica Anisie, să transmită măsurile pe care Ministerul Educației și Cercetării le va stabili.

Poate, după aceea, vom fi și noi informați, ca să răspundem sutelor de telefoane ale elevilor și părinților neliniștiți și să comunicăm în teritoriu care sunt deciziile pentru asigurarea participării elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a la activitățile de pregătire pentru Bacalaureat și Evaluare Națională, cum vor putea părăsi localitățile de domiciliu, cine le va suporta cheltuielile de transport și unde se vor caza pe perioada pregătirii.

    Mihai Niță - declarație politică intitulată Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esență, nedreaptă și tiranică;

Domnul Mihai Niță:

"Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esență, nedreaptă și tiranică"

Săptămâna trecută trebuia să celebrăm, ca în fiecare an la 21 mai, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare, instituită la inițiativa UNESCO. Este o zi dedicată dialogului, care stă la baza construirii coeziunii sociale, a reconcilierii între popoare și a păcii între națiuni. Este vorba despre demnitate, despre educație, știință, comunicare, sănătate, mediu, despre reducerea sărăciei și progres, despre promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Din păcate, tocmai în această perioadă în care ar fi trebuit să ne bucurăm de marea sărbătoare mondială a culturii, suntem consemnați la izolare, adică exact la opusul a ceea ce este imperios. De la distanțarea fizică, impusă de autorități, la distanțarea socială și la dezbinarea națională, președintele republicii a reușit, pas cu pas, să transforme poporul român și clasa politică într-o uriașă arenă de gladiatori, spre desfătarea dumnealui, care asistă la spectacolul confruntărilor distructive, ca un patrician. Între putere și opoziție nu există decât un dialog al surzilor. Divide et impera! Asta face președintele, asta e România... normală, pe care și-o dorește. O țară divizată, lipsită de forță, un stat anemic, ajuns la cheremul președintelui. Deocamdată, planul funcționează grație subalternilor săi obedienți, răsplătiți cu dregătorii mănoase.

Revenind la realitatea momentului în România, constatăm că demnitatea umană a rămas doar un slogan ponosit. Onor autoritățile se străduiesc a ne obișnui cu mocirla socială pe care deja au generat-o. Populația este abuzată cu sadică plăcere prin uneltele instituțiilor de forță. Românii care nu poartă uniforma statului sunt tratați permanent ca oameni iresponsabili, inconștienți, inculți, recalcitranți la pierderea libertăților fundamentale, virtuali infractori. Majoritatea presei, beneficiară a... atențiilor publicitare ale Guvernului, nu contenește a-i eticheta drept ignoranți și indisciplinați pe cetățenii dornici de comunicare, de socializare. Inclusiv pe cei ce respectă limita dintre libertate și libertinaj. Dreptul la circulație și cel la opinie proprie au fost puse sub obroc, sabia lui Damocles insinuându-se primejdios sub forma ordonanțelor.

Starea de spirit a populației oscilează între spaimă și revoltă. Zeci de medicamente vitale au dispărut din farmacii, iar bolnavii cronici suferă cumplit fără tratament medical. Mii de oameni istoviți de drum se îmbulzesc cu orele pe la hotarele patriei, încercând să revină din străinătate. Diaspora blocată la vamă n-are acces la surse de apă și hrană, sau la toalete. Altcumva stăteau lucrurile în campania electorală. Familiile trăitoare în localități diferite nu se mai pot reuni decât pe bază de Ausweis. Nici în cazul unor evenimente tragice. Ordonanțele PNL-isto-prezidențiale au pus bariere și între prieteni. Și pentru ca haosul să fie total, foarte mulți elevi nu mai au acces la învățământ. Așa arată Programul prezidențial "România Educată". Moțul guvernului a interzis dreptul cetățenilor de a protesta. De unde să știe... urmașul Brătienilor că numai un om cu mintea luminată poate gândi și pune în operă proiecte de modernizare a țării și de prosperitate a poporului în fruntea căruia a fost așezat?!

"Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esență, nedreaptă și tiranică", spunea incoruptibilul revoluționar francez Robespierre. Bine că n-au prins de veste președintele și guvernul său, că ar fi poruncit amendarea autorului. Se știe, deja, că ei sunt alergici la ideile democratice. Le priește doar beția puterii.

    Neculai Iftimie - declarație politică intitulată Libertate vs acceptarea inacceptabilului;

Domnul Neculai Iftimie:

"Libertate vs acceptarea inacceptabilului"

În perioadele dificile se ivesc, ca roiurile de lăcuste, "pescuitorii în ape tulburi". Este o categorie de oameni care își caută proeminența negând adevăruri evidente, incitând la nesupunere civică, introducând teme false și creând panică.

Una dintre cele mai importante cuceriri ale civilizației moderne este respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. Au fost cucerite cu greu, de-a lungul a sute de ani, și nimeni nu este dispus, în lumea de astăzi, să-și cedeze drepturile și libertățile.

Există, însă, în viață, momente extrem de grele, iar noi trecem acum printr-o asemenea etapă în care trebuie, în mod obligatoriu, să ne recalibrăm opțiunile civice.

Trebuie să acceptăm ceea ce, până de curând, ni se părea inacceptabil. Trebuie să admitem o restrângere parțială și momentană a drepturilor noastre fundamentale. De această înțelegere superioară a cedării depinde viața noastră, a tuturor, depinde chiar viitorul lumii în care trăim.

Statul în casă, purtarea măștii și a mănușilor în spațiul public, controlul temperaturii, respectarea distanțării fizice, limitarea călătoriilor nu sunt nici atentate la dezvoltarea personală, nici măsuri injurioase la adresa cetățeanului, nici expresia unei dictaturi discreționale. Sunt necesități de bun-simț ale momentului.

"Pescuitorii în ape tulburi" sunt cei care încearcă să ne distragă atenția de la esența lucrurilor, de la acceptarea rațională a unei oarecare restrângeri a drepturilor noastre, evident, pe termen limitat. Ei lansează teme false și propagă informații neadevărate. Ei sunt cei ce instigă la revolte nejustificate, care pot duce la crearea de haos. De ce? Pentru a se instala în conștiința publică și a trage foloasele acestei situații.

Nu este ușor să accepți inacceptabilul, dar omul este o ființă eminamente rațională așa că, da, trebuie să ne salvăm, cedând momentan câte ceva din libertatea noastră cea de toate zilele.

    Laurențiu Nistor - declarație politică având titlul Guvernul (CO) - VID - fără teste, pensii mărite și alocații dublate;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Guvernul (Co) - VID - fără teste, pensii mărite și alocații dublate"

Românii s-au comportat exemplar în perioada critică datorată pandemiei de coronavirus. În lipsa testărilor în masă, oamenii au înțeles că nu pot lăsa responsabilitatea unui Guvern lipsit de perspective.

Mai mult, au suportat amenzile neconstituționale, pentru că PNL nu s-a sfiit să amendeze mai mult decât să testeze. Au reușit, ce-i drept, să intre în istorie guvernanții PNL. Pentru că este Executivul care a aplicat amenzi istorice, cum nu s-au mai văzut vreodată în România. Așadar, amenzi - da, testări - ba.

Mai departe, în timp ce PSD a venit cu un program ferm de repornire a economiei, PNL nu numai că nu are nicio perspectivă, dar, mai mult, nu este capabil să respecte legile în vigoare. Mărirea pensiilor și a alocațiilor sunt, astfel, subiecte tabu pentru liberali.

De curând, Ludovic Orban, premierul României, și ministrul finanțelor, Florin Cîțu, au anunțat că nu vor mări pensiile cu 40% de la 1 septembrie, așa cum spune legea în vigoare, la fel, nici alocațiile copiilor NU se vor dubla de la 1 august, potrivit legii în vigoare.

Așadar, PSD a avut din nou dreptate când a spus că Guvernul Co-VID nu va majora pensiile și alocațiile. Pun aceeași placă - nu sunt bani, nu au soluții. Desigur, ne întrebăm cu toții ce mai caută la guvernare dacă nu găsesc soluții. Un guvern are rolul de a guverna, nu de a se plânge, domnilor de la PNL.

Guvernanții se și contrazic. Asta pentru că, zilele trecute, Florin Cîțu, ministrul finanțelor, declara că vor urma lucruri "fantastice" și că România va fi primul stat UE care își va reveni economic.

Pe de altă parte, au bani pentru propriile afaceri și cumetrii; afaceri ale clientelei lor politice, cum altfel. Din păcate, PNL, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, nu guvernează pentru toți românii, ci doar pentru propriul lor partid și pentru clientela de casă.

    Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca subiect viața copiilor instituționalizați în forme de tip rezidențial în sistemul de protecție din România;

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Astăzi vă invit să vedem pandemia prin alți ochi - ai lui Bogdan. Bogdan este un băiat de aproximativ 11 ani, cu dizabilitate medie, care trăiește într-un apartament de tip familial din București, alături de alți 4 băieți de vârste apropiate. Înainte de începutul pandemiei, Bogdan mergea la școală, unde se întâlnea cu ceilalți copii, putea ieși în parc și primea cam de două ori pe săptămână vizite din partea unor voluntari care îl ajutau la teme sau cu care se putea juca. De mai bine de două luni, el stă doar în apartamentul în care locuiește, cu cei patru "frați" ai săi. Nu-i o situație diferită de a celorlalți copii, am putea spune. Cu toții au stat în casă și au fost restricționați din multe puncte de vedere, doar că aici situația stă puțin diferit.

În timp ce copiii din familii au petrecut mai mult timp alături de părinții lor, Bogdan și colegii lui din apartament au putut petrece timp doar cu personalul care are grijă de ei. De cele mai multe ori, în apartament există un singur adult care trebuie să se ocupe de îngrijirea tuturor copiilor - să gătească, să spele, să facă curat, să îi ajute la teme, iar dacă îi mai rămâne timp, să le acorde fiecăruia atenția de care are nevoie.

Bogdan este reprezentarea tuturor copiilor instituționalizați în forme de tip rezidențial în sistemul de protecție din România, care de mai bine de două luni stau izolați, în centre mai mici sau mai mari, în diverse colțuri de țară. El trăiește zi de zi într-un sistem care ar trebui să fie o soluție temporară pentru situația în care se află, până când autoritățile vor putea identifica o familie pentru el - fie familia biologică, fie una adoptivă.

În aproximativ 7 ani, Bogdan va părăsi sistemul de protecție, devenind adultul în care ne punem speranța că va lupta pentru a contribui la schimbare, în timp ce știe, din experiența proprie, că statul român nu a făcut tot ce i-a stat în putință ca să îi dea șansa de a avea o familie.

E adevărat, am făcut progrese în îmbunătățirea legislației cu privire la protecția copilului - am crescut vârsta la care sunt instituționalizați copiii, au fost închise o parte din centrele mari, dar încă mai avem de lucrat. Avem în continuare nevoie de îmbunătățirile legislative despre care vorbim de ani de zile în Parlament și pe care încă nu am reușit să le adoptăm. Acești copii au nevoie de ele astăzi!

Stă în puterea noastră să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a găsi cele mai bune soluții la situația copiilor aflați în sistemul de protecție. Pentru că, așa cum am spus, copiii de astăzi sunt tinerii pe care ne vom baza mâine, iar fiecare dintre ei merită să aibă toate condițiile pentru a se putea dezvolta corect, atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Dacă noi, parlamentarii, nu reușim să schimbăm, în mod real, spre bine, viața lui Bogdan și a altor peste 52.000 de copii din sistemul de protecție, vă întreb, dragi colege și dragi colegi, cine ar putea face asta?

    Dumitru Oprea - declarație politică având ca subiect Un plan pentru o Uniune Europeană mai puternică;

Domnul Dumitru Oprea:

"Un plan pentru o Uniune Europeană mai puternică"

Uniunea Europeană dovedește încă o dată că are resurse importante pentru a rămâne unită, chiar și în fața unei provocări majore precum o pandemie.

O mutare importantă a avut loc săptămâna trecută în Europa. Cele două cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania și Franța, au ajuns la o înțelegere care poate fi considerată, fără teamă de exagerare, istorică.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au prezentat un concept de 500 miliarde de euro pentru un plan de recuperare după pandemia de coronavirus.

Planul prevede împrumuturi pe piața de capital, făcute de Comisia Europeană, care are mult mai multă putere de negociere și poate obține dobânzi mai bune decât statele lovite de pandemie, precum Italia și Spania, și distribuirea banilor, sub formă de subvenții, tocmai către țările afectate de criza de sănătate.

Criticii și scepticii de serviciu anunțau deja, - pentru a câta oară? -, ruperea Uniunii Europene post-pandemie.

Dar iată că anunțul făcut de Germania și Franța arată exact opusul. Uniunea Europeană va ieși mai întărită din această criză, în ciuda opoziției deja apărute la planul Merkel-Macron și a problemelor politice punctuale, pentru că arată că a înțeles în sfârșit că UE reprezintă cu adevărat un jucător important la nivel mondial doar dacă țările membre lucrează împreună.

Europa este obligată să iasă din criza economică creată de criza de sănătate în integralitatea sa. Stagnarea economică în sudul european, lovit cel mai puternic de coronavirus, afectează companiile din țările din nord.

Iar o criză economică prelungită sporește riscul apariției unor politicieni populiști sau extremiști, care ar face rău nu doar proiectului european, ci și fiecăruia dintre noi.

Iată de ce anunțul franco-german, care vine după alte programe europene de ajutor, de la Comisia Europeană sau Banca Centrală Europeană, marchează un pas important către o Uniune Europeană mai puternică.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată Legea PSD de interzicere pe 10 ani a exportului de buștean a fost promulgată!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Legea PSD de interzicere pe 10 ani a exportului de buștean a fost promulgată!"

Interdicția exportului de bușteni este în vigoare de pe 15 mai și se aplică de la 1 ianuarie 2021!

Legea PSD prin care se interzice orice export extracomunitar de bușteni, timp de 10 ani, indiferent că e cu coajă ori fără sau lemn rotund a fost promulgată.

Nerespectarea se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă de 100.000 de lei.

Practic, prevederile legii impun ca orice copac se taie legal să fie prelucrat în România, fapt care asigură locuri de muncă, salarii, plata de taxe și impozite.

PNL, deși e la guvernare de 6 luni, nu a fost în stare să facă nimic pentru a opri exportul lemnului din pădurile țării!

Guvernul Orban a vulnerabilizat cu bună știința paza și protecția pădurii!

PNL a refuzat să constate evidența și să ia măsuri contra tăierilor ilegale și transporturilor de lemn care au explodat la adăpostul stării de urgență!

Pandemia de COIVD-19 a reprezentat paravanul perfect al firmelor de casă ale PNL pentru tăierea pădurilor!

În timp ce românii au fost obligați să stea în casă, pădurile au plecat din România.

Guvernul Orban a aprobat peste 10.000 de avize pentru transportul de lemn în timpul stării de urgență!

În loc să limiteze tăierile, Ludovic Orban a luat public apărarea firmei Schweighofer, protejata lui Iohannis.

Guvernul PNL avea posibilitatea să dea imediat o ordonanță de urgență pentru interzicerea exportului de bușteni și cherestea pe perioada stării de urgență.

De ce Guvernul Orban a permis contrabanda masivă cu lemn și nu a luat măsuri decisive, așa cum a făcut cu interzicerea exportului de cereale?

Este fals și abuziv argumentul prim-ministrului Orban că prin interzicerea defrișărilor numărul șomerilor ar crește cu 200.000 pentru că n-ar mai avea ce să proceseze fabricile de mobilă din România.

Mare parte a buștenilor pleacă din România ca materie primă, sub formă de cherestea, nu sub formă de mobilă, iar fabricile de mobilă și-au trimis deja oamenii în șomaj, pentru că nu mai au cui și unde să vândă, deoarece magazinele de mobilă au fost închise.

Nimeni nu poate ști câte milioane de metri cubi de lemn au dispărut din pădurile românești în aceste două luni, dar e o certitudine că fenomenul a luat amploare.

Tăierea și transportul ilegal de lemn au explodat sub paravanul restricțiilor stării de urgență: în portul Constanța au fost confiscate zeci de containere cu lemn pentru export, în județul Caraș-Severin s-au confiscat peste 1300 de metri cubi de lemn.

Avocatul Poporului a cerut sistarea tăierilor de pădure pe perioada stării de urgență, dar a fost ignorat de Guvernul ucigaș de păduri al PNL.

PSD e în opoziție, dar a continuat să vină cu legi pentru oprirea jafului din patrimoniul natural al României!

Datorită PSD, de la 1 ianuarie 2021, 10 ani de zile nu mai pleacă niciun centimetru de lemn din România către export!

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică având titlul În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică și de siguranța românilor;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică și de siguranța românilor"

Acțiunile PSD din ultima vreme denotă clar dezinteresul acestei găști față de soarta românilor și preocuparea doar pentru trocuri politicianiste murdare. Deși urlă de la toate microfoanele, clamând binele românilor, PSD este interesat doar să câștige capital electoral, în detrimentul oricărei idei de siguranță financiară și sanitară. Modul în care activitatea Parlamentului a fost monopolizată de moțiuni simple, făcute pe genunchi, fără nicio noimă, doar pentru a face gălăgie, arată clar că PSD este preocupat de speculă politicianistă. În loc să înțeleagă că în această perioadă critică este nevoie de construcție, de o atitudine pozitivă și activă, PSD încearcă să pună foc țării, generând un război instituțional fără noimă.

Guvernul PNL a luat măsuri deosebit de importante pentru relansarea economică a României și pentru siguranța financiară și sanitară a românilor. Programul IMM Invest s-a dovedit de un real ajutor pentru firmele mici și mijlocii, până acum fiind deja aprobate circa 5.000 de credite, iar numărul lor va crește în continuare, pe măsură ce băncile analizează dosarele pe care le primesc. S-au luat deja măsuri pentru a ne asigura că programul poate fi accesat de cât mai mulți beneficiari. Astfel, dacă o bancă procesează foarte greu aplicațiile sau refuză să acorde credite anumitor companii, acestea au dreptul să opteze pentru altă bancă. Pentru aprobarea creditului este necesară doar semnarea unui contract și prezentarea unui plan de investiții sau a unor date economice de către IMM-ul care solicită înregistrarea.

Alte surse de finanțare, în valoare de circa 2 miliarde de euro, au fost identificate de Guvern pentru a genera programe de susținere a IMM-urilor în proiecte de investiții. Pe lângă aceste 2 miliarde de euro, alte aproximativ 300 de milioane de euro sunt disponibile drept capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa, și care nu pot accesa programul IMM Invest.

Guvernul lucrează în acest moment la programe ample de ocupare a forței de muncă. Estimarea este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă. Vom utiliza atât programe europene, cât și finanțare de la bugetul național pentru a susține plata salariilor pentru cei care reangajează angajații care au fost în șomaj tehnic sau șomeri.

Din păcate, PSD nu înțelege nimic din mizele actuale ale realității economice și sociale din România și de la nivel european. La fel cum, la mai toate tururile de alegeri din trecut, PSD și-a bătut joc de diaspora, negându-i dreptul la vot, prin organizarea în bătaie de joc a alegerilor, prin cozile kilometrice umilind cetățeni respectabili, care au ridicat România prin munca lor, PSD îi batjocorește din nou pe acești oameni, încercând să-i împiedice acum să ajungă la muncă. PSD nu înțelege nimic din libertățile europene, nu înțelege ce înseamnă dreptul la liberă circulație și libertatea de a munci. Dar nici nu are cum să înțeleagă, pentru că munca este o noțiune cu totul străină de PSD, o noțiune care dă frisoane unei găști ocupate doar cu jaful și cu distribuirea de ajutoare sociale care să țină votanții într-o stare de dependență și servitute față de baronii locali.

Ținta PSD nu este să apere interesele românilor. Ținta PSD este să dezinformeze și să creeze scandal, pentru a genera neîncredere în instituțiile statului. Pentru a combate măsurile bune luate de guvernul PNL, PSD vrea să irosească și să zădărnicească eforturile depuse de o țară întreagă pentru limitarea efectelor acestei boli, eforturi datorită cărora România nu este acum într-un dezastru epidemiologic.

    Viorel Stan - declarație politică având ca temă Ceva banal: o școală ca o școală;

Domnul Viorel Stan:

"Ceva banal: o școală ca o școală"

În dubla mea calitate (deputat și cadru didactic) cer Guvernului liberal să ia măsuri imediate pentru reglementarea situației intolerabile în care se zbate învățământul românesc. Cer soluții serioase și satisfăcătoare. Pe termen scurt și lung.

Școala este locul spiritualizării și al înomenirii. Un fel de familie cu mai mulți membri.

În școală se aprinde bucuria cunoașterii. Se deprinde dorul de valori, de înălțare, de neoprire. De aceea nu vreau să îmi închipui că vor fi trimiși în viață elevi cu jumătăți de diplome și că vor trece prin examene aiuristic organizate pe stadioane.

Nici elevii, nici părinții lor, cu atât mai puțin profesorii lor nu se pot resemna să lase în "coadă de pește" sfârșitul anului școlar.

Și ce oare ne pregătesc liberalii pentru începutul școlii, în septembrie?

Vrem o școală ca o școală, nu o școală!

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică intitulată Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!"

Suntem, deja, în criză economică generată de măsurile anti-pandemie. Este, de aceea, momentul ca eforturile noastre să se îndrepte cu prioritate către atenuarea efectelor acestei crize care ne afectează pe toți. Din ce în ce mai mulți oameni implicați în economie - antreprenori, analiști, funcționari ai statului - afirmă că, în România, impactul crizei COVID-19 va fi mult diminuat dacă, în 2020, reușim să facem performanță în agricultură. Practic, viitorul economiei românești depinde de modul în care reușim să-i ajutăm pe fermierii mai mici sau mai mari să producă și să poată vinde.

În cele aproape două luni ale izolării, am primit foarte multe mesaje de la producători (atât de cereale, cât și de legume și fructe), în care oamenii avansează propuneri către Guvern și cer ca Executivul să facă mai mult pentru ajutorarea și stimularea sectorului agricol. Este de datoria mea, ca deputat, să aduc mesajul acestor oameni pe masa Guvernului. Producătorii ne transmit că deciziile și acțiunile de până acum ale Palatului Victoria în acest domeniu sunt, deocamdată, insuficiente. Mai ales în contextul în care iar agricultura noastră este grav afectată de secetă.

Știm că alte state europene s-au implicat direct în ajutorarea fermierilor pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19. Prin implicare directă înțelegem acordarea unor sume de bani din bugetul național cu titlul de ajutor de stat. Nici pentru România acest tip de măsuri nu este o noutate. În anul 2007, pe fondul unei secete severe, statul a finanțat agricultura, prin cupoane valorice în sumă de 1.200 de lei la hectar. A fost salvarea fermierului român în primul an în care a "jucat" pe piața comună, în concurență directă cu fermierii europeni.

Astăzi, când fermierii români sunt loviți din două direcții - de criza pandemică și de secetă - ajutoarele de stat sunt o necesitate mai acută ca oricând. De aceea, cer public premierului Orban și ministrului Oros să acționeze în sensul acordării de ajutoare directe de stat către producătorii agricultori, în limita de 100.000 de euro pentru fiecare exploatație agricolă. În condițiile în care pandemia coronavirus a obligat Uniunea Europeană să relaxeze interdicțiile privind ajutoarele de stat, iar țări precum Germania sau Franța le acordă, pasivitatea Guvernului nostru nu este justificată. Această pasivitate poate agrava, cu consecințe nebănuite, criza economică pe care o vom traversa în următorii ani, întrucât agricultura este un sector strategic, de care depinde viața noastră, a tuturor.

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică intitulată Avem nevoie de o hartă a riscului în România. Se impune testarea în masă a populației pentru SARS - CoV - 2;

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Avem nevoie de o hartă a riscului în România. Se impune testarea în masă a populației pentru SARS-CoV-2"

În timp ce autoritățile se pregătesc pentru relaxarea măsurilor de limitare a drepturilor și libertăților constituționale, România se află în continuare în situația de a nu avea o hartă clară a riscului și a incidenței infectărilor la nivelul populației. Practic, evaluarea evoluției pandemiei se face în funcție de numărul de teste, de persoane infectate și de decese raportate de Grupul de Comunicare Strategică. Or, așa cum am văzut, sunt foarte multe cazuri în care raportările DSP-urilor sunt târzii, trunchiate sau de-a dreptul incorecte.

Imaginea de ansamblu privind pandemia de COVID-19 în România poate fi decantată doar în cazul în care aplicăm o metodă științifică de sondare a populației. Practic, Institutul Național de Statistică ar trebui să realizeze un eșantion reprezentativ, respectând criteriile demografice, și DSP-urile să testeze în funcție de acest eșantion, indiferent de indicațiile terapeutice. Sunt țări în vestul Europei (Germania este un astfel de exemplu) unde s-au folosit astfel de instrumente sociologice pentru a avea evidența incidenței infectărilor la nivelul populației.

O astfel de abordare generează patru avantaje majore: 1. Vedem cu adevărat incidența bolii la nivelul populației. 2. Se pot identifica eventuale noi focare, chiar dacă subeșantioanele județene au marjă mai mare de eroare. 3. Se poate evalua eficiența măsurilor luate de autorități, dacă testarea se face în rapel între momente în care există restricții diferite. Spre exemplu, ar fi fost minunat dacă o astfel de testare s-ar fi făcut pe perioada stării de urgență și, apoi, s-ar fi făcut la două săptămâni după trecerea la starea de alertă. 4. Am putea să vedem care este procentajul persoanelor infectate și asimptomatice.

Un eșantion tip exit-poll pe 10.000 de persoane generează o marjă de eroare de 2%. Asta înseamnă că, pentru implementarea unui asemenea proiect cu beneficii majore, n-ar fi nevoie decât de o zi.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având titlul Economia României poate fi relansată prin investiții susținute în infrastructură!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Economia României poate fi relansată prin investiții susținute în infrastructură!"

Suntem conștienți cu toții că economia României trece printr-o perioadă foarte dificilă și că aceasta trebuie să fie repornită cât mai rapid, după această perioadă de criză mondială gravă, provocată de pandemia de coronavirus. Însă ca acest lucru să fie într-adevăr fezabil, trebuie susținute, în primul rând, investițiile masive în infrastructura mai multor domenii.

Ținând cont de acest aspect important pentru toate județele României, în calitate de deputat liberal de Alba, mă preocupă constant situația județului pe care-l reprezint în Parlamentul României. În acest sens, duc o luptă permanentă ca toate proiectele de investiții din Alba să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie continuate, fără a rămâne prinse în blocaje de tot felul.

Mai ales acum, când aproape toată economia României a fost practic oprită, am considerat că lupta pentru accelerarea investițiilor trebuie și mai mult intensificată de către noi, toți politicienii, sau de către cei care vrem cu adevărat binele acestei țări.

În acest context, cred că anul 2020 trebuie să fie cel mai bun an al investițiilor pentru județul Alba, anul în care cele mai importante proiecte mari de infrastructură rutieră din ultimii 20 de ani vor fi continuate sau demarate în mod susținut.

Astfel, aceste investiții mari de infrastructură rutieră și feroviară, finanțate de Ministerul Transporturilor, care vor avea loc în județul Alba, se referă la următoarele aspecte: asfaltarea a 100 km cu covor asfaltic nou pe DN 74, DN 75 și Transalpina, în zona comunei Șugag; continuarea lucrărilor pe autostrada Sebeș-Turda, la loturile 1 și 2; finanțarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, pentru nodul de autostradă de la Cugir; continuarea lucrărilor la culoarul IV de cale ferată. Precizez că valoarea investițiilor făcute de Guvernul liberal pentru proiectele de infrastructură din Alba, menționate mai sus, este estimată la circa 250 milioane lei!

Cred că relansarea economică bazată pe investiții este varianta cea mai bună pentru economia românească, dar și pentru a consolida creșterea economică în următorii ani. De aceea, Guvernul PNL își propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB, în următorii doi ani.

Din punctul meu de vedere, voi face orice demers care ține de mine, ca parlamentar, pentru ca toate investițiile în infrastructura județului Alba să fie nu numai continuate sau demarate în acest an, ci să și fie finalizate, chiar la termenul prevăzut în contractele respective.

    Victor Paul Dobre - declarație politică intitulată Refacerea și extinderea lucrărilor de irigații - o necesitate vitală pentru agricultura județului Galați;

Domnul Victor Paul Dobre:

"Refacerea și extinderea lucrărilor de irigații - o necesitate vitală pentru agricultura județului Galați"

Pe fondul acțiunilor de relaxare socială ca urmare a pandemiei de COVID-19, revenirea economiei, atât de mult așteptată, ne readuce în atenție marile greșeli și neîmpliniri, obligându-ne la eforturi suplimentare.

Județul Galați, cu o suprafață agricolă amenajată pentru irigat de 350.000 ha. irigă in acest an doar 20.000 ha. În contextul actual, trebuie să facem mai mult pentru a folosi toate oportunitățile și să asigurăm exploatorilor de sistem folosirea tuturor capacităților.

Trebuie să pornim de la o realitate dureroasă: județul este înconjurat de cele mai mari ape curgătoare din România (Dunăre, Siret și Prut) și, în același timp, reprezentăm polul secetei. Întreruperea lucrărilor de realizare a complexului Suhurlui a diminuat posibilitățile de irigat în sudul județului, lăsând terenurile din nordul județului la discreția factorilor naturali.

Pentru eliminarea acestor neajunsuri este necesară, într-un efort colectiv, adoptarea unor măsuri, acțiuni și programe, cum sunt:

  • Reabilitarea și menținerea în stare de funcționare a instalațiilor care să asigure irigarea întregii suprafețe amenajate;
  • Stabilirea unor contracte oneste cu asociațiile de udători și fermierii individuali și respectarea cantității, presiunii și orarului de furnizare a apei, astfel încât aceștia să respecte regimul optim de irigat;
  • Inițierea unor scheme de ajutor a fermierilor și asociațiilor de udători prin care să-și achiziționeze instalații proprii de irigat;
  • Readaptarea proiectului și reluarea lucrărilor la întregul complex Suhurlui și realizarea acumulării la barajul Suhurlui. Acest obiectiv este deosebit de important pentru agricultura gălățeană. Acumularea Suhurlui asigură irigarea gravitațională a terenului din sudul județului - cu un consum minim de energie electrică - și asigură apa necesară irigării unei mari zone din nordul județului, care nu dispune de altă sursă de apă;
  • Reanalizarea și repornirea lucrărilor la magistrala Siret-Dunăre, care ar dezvolta o puternică infrastructură de irigații în județele Galați, Brăila, Buzău, Vrancea, ar determina mărirea suprafețelor cultivate și creșterea eficienței exploatării terenurilor agricole. Dezvoltarea amenajărilor pentru irigații creează premizele creșterilor producției atât la terenurile cultivate cu cereale, cât mai ales la cele cultivate cu leguminoase;
  • Acest fapt va duce și la dezvoltarea unor ramuri agroalimentare prelucrătoare de cereale sau legume, crescând rata de ocupare a populației în zona rurală și creșterea ponderii agriculturii în economia zonei.
    Florică Ică Calotă - declarație politică intitulată Agricultură versus pandemie;

Domnul Florică Ică Calotă:

"Agricultură versus pandemie"

În această perioadă s-a vorbit foarte mult despre agricultură.

Această perioadă este foarte importantă pentru sectorul agricol, indiferent că vorbim de fermierii mari, care au trebuit să semene ogoarele pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, sau de cei mai mici, care au solarii și grădini.

Pe de o parte, pandemia a sugrumat agricultura. Pe de altă parte, seceta pedologică, care s-a resimțit cel mai tare în Moldova și Dobrogea, a afectat trei milioane de hectare de culturi de grâu, orz, orzoaică și rapiță.

În ultimele două luni, ajutorul pentru agricultură a venit atât din partea Comisiei Europene (CE), cât și de la autoritățile naționale.

În aceste vremuri dificile, rolul Comisiei Europene a devenit crucial pentru protecția economiei, fie că vorbim de cea europeană, fie a celei românești. Comisia are resurse de sute de miliarde de euro, pe care le pune deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua efectele epidemiei. Agricultura a fost mereu un domeniu prioritar pentru Comisia Europeană și statele membre, astfel că este normală alocarea unor resurse foarte mari în acest an extrem de dificil.

O măsură foarte eficientă în acest context este acordarea unui sprijin suplimentar pentru fermierii aflați în dificultate. Această sumă vine să completeze schemele de ajutor de minimis. Măsura se înscrie în Planul CE de a oferi un sprijin extra pentru fermieri, în acest an dificil.

O importanță esențială o are sectorul alimentar.

Astfel, țara noastră poate acorda un ajutor de stat de maximum 100.000 de euro, brut, per entitate, în sectorul vegetal sau zootehnic, respectiv 120.000 de euro pentru sectorul piscicol. Acesta nu trebuie să fie condiționat de anumite prețuri sau de nivelul producției și se poate acorda în formă simplificată.

O altă măsură bine-venită se referă la posibilitatea de a prelungi cu o lună termenul de depunere a cererilor de plată, în cadrul Politicii Agricole Comune, PAC o măsură care oferă fermierilor mai mult timp pentru atragerea de fonduri în acest an atipic. Astfel, țările din Uniunea Europeană pot acorda prelungirea cu o lună a termenului de depunere, de către fermieri, a cererilor de plăți directe și a cererilor pentru anumite plăți referitoare la dezvoltarea rurală. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să o acorde. Termenul limită pentru depunerea cererilor va fi 15 iunie 2020, în loc de 15 mai. Și la noi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, APIA, a prelungit termenul pentru depunerea cererii unice de plată în Campania 2020, până pe 15 iunie.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că Programul pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură și industrie alimentară va avea o alocare de un milion de lei pentru acest an. Fiecare fermă care face dovada angajării a doi tineri beneficiari, va avea un sprijin pentru fiecare persoană, de câte 500 de lei pentru persoane fără studii, 750 de lei pentru persoane cu studii medii de specialitate sau cursuri de formare profesională sau 1.000 de lei pentru studii superioare de specialitate.

Pentru a veni în ajutorul tinerilor care s-au întors în țară în această perioadă, Guvernul îi va sprijini pe aceștia prin acordarea a 40.000 euro pentru înființarea de ferme. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă vor primi ajutoare din partea Guvernului.

Consider că în acest an, atipic, după sănătate, agricultura este al doilea cel mai important domeniu, deoarece este esențială și trebuie protejată, pentru că asigură alimentele atât de necesare tuturor. Rolul fermierilor este cu atât mai important acum, când tot mai mulți oameni trebuie să stea acasă, iar stocurile de mâncare din magazine se epuizează mai rapid ca niciodată.

Sunt de părere că și agricultorilor, cât și medicilor, polițiștilor, jandarmilor, angajaților din Apărare și lucrătorilor din celelalte domenii esențiale, ar trebui să le mulțumim și să îi sprijinim pentru eforturile depuse în această perioadă.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică cu titlul Românii întorși acasă ar trebui să contribuie la relansarea economiei românești!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Românii întorși acasă ar trebui să contribuie la relansarea economiei românești!"

Printre multiplele efecte nefavorabile pe care le-a adus criza sanitară și economică generată de epidemia de coronavirus, cred că ar trebui să privim cu mare atenție la una dintre puținele oportunități care a apărut în aceste luni dificile. Dacă ne uităm în urmă cu mai puțin de jumătate de an, nu putem să nu constatăm faptul că, atunci, mediul economic românesc suferea puternic de pe urma deficitului de forță de muncă bine calificată, tocmai din cauza faptului că tinerii noștri luaseră calea străinătății și își câștigau existența muncind în economii dezvoltate din Uniunea Europeană. Odată cu declanșarea crizei, peste un milion dintre aceștia s-au întors acasă, ca urmare a agravării crizei în statele occidentale și a reducerii substanțiale a activităților economice. Așadar, ne aflăm acum în situația de a dispune de forță de muncă foarte bine calificată, de la șoferi profesioniști și până la lucrători în construcții civile, care s-au calificat temeinic în economiile performante din Uniunea Europeană. Oare nu ar fi bine să-i stimulăm pe aceștia să rămână acasă, să-și câștige existența aici și să construiască viitorul României?

Săptămâna aceasta, Guvernul României va anunța un amplu set de măsuri de stimulare economică, care vor veni în întâmpinarea reluării activităților economice din majoritatea sectoarelor de activitate. Mai mult decât atât, trebuie remarcat faptul că, în plină criză sanitară și economică, Guvernul PNL a susținut cu toată forța lucrările de infrastructură și, pe lângă proiectele deja începute, a demarat și multe alte proiecte noi, în infrastructură, utilități sau sănătate. Așadar, cred că pentru România se naște o mare oportunitate după această criză, iar ea se poate traduce în utilizarea forței de muncă a tinerilor români, aici, acasă, în România.

Vreau să cred că în perioada imediat următoare parlamentarii din PSD, ALDE și PRO România vor da dovadă de responsabilitate și nu vor mai împiedica proiectele Guvernului pentru relansarea economiei. Nimeni nu spune că proiectele PNL nu pot fi perfectibile! Chiar ne dorim să primim sprijin onest din partea tuturor partidelor politice, pentru că așa ajutăm România! Ceea ce dăunează deosebit țării noastre este, însă, populismul deșănțat, de care încă dau dovadă unii lideri politici iresponsabili, care continuă să vândă oamenilor iluzii electorale. O asemenea atitudine ne dăunează tuturor deosebit de grav și prelungește și mai mult criza!

Eu vreau să fac apel la responsabilitate și la consens pe temele majore pentru țara noastră. Cred că în săptămânile următoare, la nivelul Parlamentului României se vor separa apele, iar românii vor putea să vadă cine sunt politicienii responsabili și cine sunt cei care urmăresc doar interese particulare, cine sunt politicienii care doresc binele României și cine sunt aceia care au agende politice ascunse, dăunătoare intereselor noastre naționale.

Îmi doresc să văd, în perioada imediat următoare, un Parlament unit în jurul intereselor noastre naționale, capabil să ajute Guvernul în efortul de relansare economică și în sprijinirea locurilor de muncă pentru cât mai mulți români.

    Ioan Balan - declarație politică intitulată «Fabricat în România» trebuie să fie un obiectiv național pe termen lung!;

Domnul Ioan Balan:

"«Fabricat în România» trebuie să fie un obiectiv național pe termen lung!"

Criza sanitară și economică declanșată la începutul acestui an, care nu a cruțat nici măcar state foarte dezvoltate, precum Germania, Elveția sau Statele Unite, ne-a predat o lecție extrem de dură în ceea ce privește dependența țării noastre de unele importuri esențiale, mai ales în domeniul sanitar. Puțini își aduc aminte despre faptul că Guvernele PSD nu și-au respectat obligațiile legale și nu au luat măsurile necesare pentru aprovizionarea corectă a stocurilor de urgență cu materiale sanitare și medicamente. Astfel, PSD a pus România în situația delicată de a face față efectelor epidemiei de coronavirus cu stocuri sanitare zero, atât la medicamente, cât și la materiale sanitare, dar și cu un buget de stat plin de găuri. Prin eforturile lui Ludovic Orban și ale miniștrilor liberali, cu ajutorul diplomației românești și al unor lideri locali, s-a reușit ca într-un timp extrem de scurt să se achiziționeze din afara țării toate materialele necesare, astfel încât, săptămâna trecută am reușit să dăm o mână de ajutor și fraților noștri de peste Prut, printr-un ajutor umanitar format din 30 de camioane de materiale sanitare, într-o zi cu o încărcătură istorică și emoțională deosebit de mare pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Chiar dacă Guvernul Orban a reușit să repare erorile Guvernelor PSD din anii trecuți, nu cred că ar fi bine să uităm lecția acestei crize și cât de important este pentru țara noastră să poată produce în interiorul său bunuri esențiale în perioade dificile. Nu trebuie să uităm eforturile deosebite făcute de oameni responsabili, precum președintele Consiliului Județean Suceava, care a reușit să asigure toate materialele sanitare, medicamentele și ventilatoarele necesare salvării vieților în cea mai grea încercată regiune din țară.

De când am făcut primii pași în politică, mi-am făcut cunoscută opinia mea cu privire la cât de important este să susținem, în interiorul țării, structuri de producție românești care să ne asigure, în orice situație, livrarea de bunuri esențiale. Toate economiile dezvoltate din lume au grijă de producătorii lor locali. Nu cred că ar trebui să trecem cu vederea faptul că produsele fabricate în România sunt mult superioare calitativ celor care vin din importurile asiatice.

Din păcate, obiectivul "Fabricat în România" nu a găsit niciun adept în timpul Guvernelor PSD. Deși au câștigat simpatia românilor și votul lor cu slogane de tipul "mândri că suntem români", toate acțiunile întreprinse de PSD au avut mai degrabă un caracter antiromânesc și împotriva producătorului român. Politicile puse în practică de Guvernele PSD nu au făcut decât să stimuleze importurile României. PSD ne-a dus în situația jenantă de a importa inclusiv cocă de pâine congelată, preparată în străinătate, poate chiar din grâu românesc, precum și aproape trei sferturi din celelalte alimente pe care le consumă populația.

Guvernul PNL a demonstrat, într-un timp record, că, dacă îți pasă de țara ta și vrei să faci ceva pentru ea, nu este deloc dificil. Trebuie doar să vrei! În plină criză sanitară și economică, Guvernul Orban a demonstrat, prin măsuri corecte, că măștile sanitare de protecție, dezinfectanții, materialele și instrumentele sanitare pot fi fabricate și în țara noastră, la prețuri foarte bune și la o calitate mult mai mare decât cele din China.

Îmi doresc ca măsurile stimulative, pe care Guvernul PNL le pune acum în practică, și planul de relansare economică de după data de 15 mai să ne conducă spre un mediu economic românesc mult mai puternic, mult mai competitiv, care să producă în țara noastră bunuri esențiale, în vremurile grele.

    Nicolae Giugea - declarație politică: Ceea ce nu s-a realizat în 30 de ani, se așteaptă astăzi de la Guvernul PNL!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Ceea ce nu s-a realizat în 30 de ani, se așteaptă astăzi de la Guvernul PNL!"

Nu pot să nu constat așteptările deosebit de mari pe care societatea românească le are de la Guvernul PNL, pe toate domeniile vieții economice și sociale, deși este un guvern cu puteri limitate, nevoit să conducă destinele țării cu un Parlament ostil, dominat de PSD și de sateliții săi. Poate că încrederea și speranțele oamenilor se datorează în primul rând faptului că acest guvern a performat într-un context sanitar și economic deosebit de dificil, în care toți au pariat împotriva sa, reușind să evite o dramă sanitară în țara noastră și o cădere economică fără precedent.

Nu mai este o necunoscută faptul că anul acesta o parte din producția agricolă a țării va fi afectată de seceta pedologică. Dacă în ultimii 30 de ani s-ar fi investit în sistemul de irigații, măcar pentru 100.000 de hectare anual, acum nici nu ne-ar fi păsat foarte tare că precipitațiile au fost deosebit de puține acum. În acest context, toată lumea așteaptă ca Guvernul Orban să crească în câteva luni suprafețele irigate, deși în anii trecuți banii pentru aceste investiții au fost sifonați de Guvernele PSD și nu au ajuns în infrastructura agricolă. Cu toate acestea, Guvernul PNL deja pune în practică un amplu set de investiții, ale căror efecte le putem vedea abia anul viitor.

De asemenea, în ultimii 30 de ani, lucrările de infrastructură rutieră și feroviară au avansat în ritmul melcului, România rămânând în urma unor state din regiune, precum Bulgaria sau Serbia, la numărul de kilometri de autostrăzi. Ani de zile miniștrii PSD au blocat construcția de autostrăzi și drumuri expres, tăind banii de la investiții și dirijându-i către baronimea roșie. Astăzi, în plină criză economică și cu un buget ciuruit de excesele Guvernelor PSD, Guvernul Orban avansează cu lucrările de infrastructură pe drumurile-expres ale Olteniei și Moldovei, începe lucrările la Autostrada Pitești-Sibiu și trage cu toată forța pentru finalizarea tronsoanelor de pe Autostrada Transilvania și Sibiu-Nădlac.

O altă așteptare uriașă care apasă pe actualul Guvern este legată de informatizarea școlilor. Nu cred că este cineva care să nu știe că avem cea mai slabă rețea școlară din Uniunea Europeană, că în România unii au făcut averi uriașe din informatizarea școlilor și renovarea acestora, iar astăzi inventariem toaletele din spatele curții și constatăm că jumătate dintre elevi nu au acces la Internet. Chiar și așa, Guvernul PNL a reușit să asigure procesul de învățare în perioada suspendării cursurilor școlare, iar până la toamnă vreau să cred că toți elevii vor avea o tabletă sau un computer și conexiune la comunicații electronice, prin programele aprobate săptămâna trecută în Guvern.

Sistemul sanitar, cel mai încercat în aceste luni de criză, ne-a arătat negru pe alb înapoierea și caracterul rudimentar al acestuia. Lipsuri majore de materiale sanitare și medicamente, stocuri zero, aparatură medicală insuficientă și deficit crunt de personal reprezintă rezultatul guvernelor socialiste de până acum. Ani de zile, PSD a tergiversat demararea construirii spitalelor regionale de la Craiova, Cluj sau Iași, care în acest an ar fi trebuit să fie finalizate și să asigure condiții moderne pacienților. Chiar și în aceste condiții, Guvernul PNL a reușit să asigure toate materialele și medicamentele necesare sistemului sanitar, să suplimenteze schema de personal cu 2.000 de posturi și să demareze proiectele spitalelor regionale din cele trei provincii istorice, cu ajutorul fondurilor europene.

Nu spun că Guvernul PNL a realizat în 6 luni ceea ce PSD nu a fost în stare în peste 23 de ani de guvernare, ci vreau să arăt că, dacă există dorință și competență, țara noastră se poate schimba în bine mult mai repede decât ne-am aștepta.

    Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică: Un exercițiu de imaginație, nu de imagine: cum ar fi arătat România, în vremea pandemiei, cu un guvern condus de PSD?;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

"Un exercițiu de imaginație, nu de imagine: cum ar fi arătat România, în vremea pandemiei, cu un guvern condus de PSD?"

Guvernarea PSD a însemnat un dezastru din punct de vedere economic pentru România - lipsa investițiilor publice, creșterea economică anemică, bazată aproape exclusiv pe consum, o absorbție de fonduri europene aproape inexistentă, dar multe, foarte multe promisiuni și minciuni. Am avut un deficit de 4,6% la nivelul anului 2019, mult peste criteriul impus de Uniunea Europeană, 3%. În timpul guvernării PSD, am avut cea mai mare rată de creștere a prețurilor din UE. Cu peste 10% a crescut prețul gazelor naturale, al energiei termice, al energiei electrice sau al serviciilor de salubritate. Bomboana de pe coliva economică a PSD a fost modul în care au tratat mediul privat. Doar în 2019, datoriile guvernului către mediul privat însumau peste 10 miliarde de lei. Iar PSD insistă să pună bețe-n roate guvernării PNL în continuare. Efortul nostru de a sprijini economia în acest context complicat este zădărnicit constant de PSD, care încă mai are majoritatea în Parlament. Din păcate, Guvernul Orban nu se luptă doar cu un virus ucigaș, ci și cu un virus politic numit PSD.

În urmă cu câteva luni, premierul PSD de tristă amintire, Viorica Dăncilă, stâlcind a mia oară limba română, ne propunea să facem un exercițiu de imagine. Eu vă propun un exercițiu de imaginație: cum ar fi arătat România în vremea pandemiei, cu un guvern condus de Viorica Dăncilă și un Minister al Finanțelor dirijat de Orlando Teodorovici? Mai bine să nu ne imaginăm. Ar fi fost un dezastru politic și economic, la braț cu un dezastru sanitar.

Să nu uităm că Teodorovici a întârziat în mod voit rambursările de TVA anul trecut, prin urmare a falsificat bugetul țării pentru a se încadra în ținta de deficit. În momentul în care PNL a preluat guvernarea, erau întârzieri de peste 5 miliarde de lei la TVA. Azi, rambursările sunt aproape la zi, deși România traversează o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic.

În perioada de după instituirea stării de urgență, Guvernul României a promovat mai multe măsuri economice și sociale pentru atenuarea efectelor economice negative generate de extinderea epidemiei, măsuri reale, nu fumigene aruncate de PSD în ochii oamenilor.

Pe de o parte, s-a avut în vedere păstrarea locurilor de muncă pentru angajații care și-au întrerupt parțial sau total activitatea, asigurându-se de la bugetul de stat, prin mecanismul șomajului tehnic, 75% din salariul mediu brut pe economie.

De asemenea, ca efect al suspendării cursurilor școlare, am asigurat resursele necesare pentru ca unul dintre părinți să poată îngriji copilul/copiii, de acasă, fără a-și pierde locul de muncă. Pentru toate celelalte categorii de prestații și indemnizații sociale, Guvernul a luat măsurile specifice, astfel încât nicio persoană să nu fie afectată în această perioadă.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Guvernul PNL a reușit să utilizeze la potențial maxim finanțarea măsurilor din perioada stării de urgență, din resurse financiare europene nerambursabile. Numai valoarea fondurilor europene destinate sistemului medical va atinge 1,16 miliarde de euro în anul 2020 și peste 4,5 miliarde euro începând cu 2021. Comparativ, în guvernările PSD absorbția fondurilor europene a fost un dezastru.

După cum vedeți, noi, liberalii ne vedem de problemele țării, facem ce trebuie pentru români și sunt sigur că ei apreciază și văd aceste lucruri, și disprețuiesc gargara politicianistă a PSD!

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică având ca subiect Măsuri propuse de Guvernul PNL în domeniul agriculturii, în vederea susținerii fermierilor;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Măsuri propuse de Guvernul PNL în domeniul agriculturii, în vederea susținerii fermierilor"

Ținând cont de faptul că în plină pandemie de coronavirus, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a anunțat recent că Pesta porcină africană evoluează din nou în 153 de localități din 20 de județe ale României, cu un număr de 280 de focare, dintre care un focar într-o exploatație comercială, în timp ce în 21 de județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți, Guvernul PNL vine în întâmpinarea fermierilor cu o serie de măsuri, care să-i ajute pe cei afectați. Astfel, prin măsurile propuse de Guvern, se acordă susținere financiară atât celor afectați de epidemia de pesta porcină africană, cât și fermierilor afectați de seceta din acest an agricol.

În consecință, prin Măsura 5, care are în vedere "Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare", Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală deschide, începând cu data de 11 mai a.c., sesiuni de primire de proiecte în cadrul PNDR, prin care se sprijină investiții pentru prevenirea și combaterea Pestei Porcine Africane, PPA, în România.

În acest sens, suma disponibilă pentru selecția proiectelor va fi de 16.717.235 euro, depunerea urmând a se face la nivel național, în perioada 11 mai - 31 iulie 2020, defalcată, după cum urmează:

  • sM 5.1 - Beneficiari publici - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive, destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile - 4.750.000 de euro, defalcată astfel:
  • instalații dezinfecție: 2.310.000 euro; maximum 100.000 de euro/proiect;
  • autoutilitare probe și dotare laboratoare: 1.700.000 de euro; maximum 30.000 de euro/proiect;
  • camere frigorifice: 740.000 de euro; maximum 20.000 de euro/proiect.

Mai trebuie precizat și faptul că rata sprijinului public nerambursabil va fi de 80 % din totalul cheltuielilor eligibile.

  • sM 5.1 - Beneficiari privați - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile - 8.289.804 euro; maximum 250.000 de euro/proiect. Și în cadrul acesteia rata sprijinului public nerambursabil va fi de 80% pentru fermierii individuali si 100% pentru grupurile de fermieri.
  • sM 5.2 - Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale - 3.677.431 euro, maximum 200.000 de euro/proiect; beneficiari: fermieri/forme asociative ale fermierilor.

Prin această submăsură, Guvernul PNL propune fermierilor achiziționarea de animale de reproducție, atât pentru repopularea fermelor afectate, cât și pentru reprofilarea acestora prin popularea cu alte specii de animale, dar si adaptarea spațiilor de creștere a animalelor. În acest caz, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Acestea reprezintă numai câteva propuneri rapide, cu care Guvernul actual, condus de către PNL, vine punctual în întâmpinarea fermierilor din România, pentru a-i ajuta să treacă peste problemele cu care aceștia se confruntă din cauza secetei sau a Pestei porcine africane. În afară de aceste măsuri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pregătit un pachet de măsuri mai amplu, care cuprinde atât ajutoare de minimis, cât și măsuri specifice temporare excepționale, ca răspuns privind răspândirea COVID-19.

    Florica Cherecheș - declarație politică: Educația nu se oprește niciodată!;

Doamna Florica Cherecheș:

"Educația nu se oprește niciodată!"

Încă de la preluarea guvernării, educația a reprezentat o prioritate pentru Partidul Național Liberal, primele măsuri fiind luate pentru reducerea abandonului școlar, fenomen grav și tot mai răspândit în rândul celor mai vulnerabili copii, proveniți din comunitățile sărace ale țării noastre.

În toată perioada în care am fost în opoziție, am insistat pentru generalizarea Programului "Masă la școală" și "Școală după școală", programe menținute în stadiul de pilotare de fosta guvernare PSD, dar vitale pentru reducerea abandonului școlar. Iată că acum, cu ajutorul accesării fondurilor europene, Guvernul PNL va generaliza aceste programe, începând cu luna septembrie.

Nu au fost uitați nici copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, care reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă, fiind expuși abandonului școlar și rezultatelor academice scăzute. Astfel, a fost lansat Programul-pilot de stimulare a participării la educație a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, cu un buget de 30 de milioane de euro, iar aplicațiile se pot depune până pe 25 mai. Având în vedere că în România sunt peste 91.000 de copii în această situație, dorim să ne asigurăm că rămân la școală și au un sprijin pentru a-și finaliza parcursul educațional.

Din păcate, pandemia COVID-19 a obligat Guvernul să ia decizia de a închide școlile și grădinițele din întreaga țară, pentru a încetini răspândirea acestei boli. Cu toate acestea, procesul educațional trebuie să continue. Astfel, Guvernul Ludovic Orban a adoptat o serie de măsuri, prin care școala a fost mutată în spațiul virtual. Este o adevărată provocare pentru elevi, profesori și părinți și există critici privind acest model educațional, unele îndreptățite, dar este singura opțiune valabilă în aceste împrejurări. Principala problemă o reprezintă accesul limitat la cursurile online pentru copiii din mediul rural sau cei provenind din familii cu venituri reduse, care nu le pot asigura copiilor lor dispozitivele necesare pentru a se conecta la Internet.

Pentru a veni în ajutorul acestora, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Educației cu suma de 150 de milioane de lei pentru achiziția de tablete conectate la internet. Ne asigurăm, astfel, că nu crește decalajul dintre copiii din medii defavorizate și ceilalți elevi. Un ordin al ministrului stabilește criteriile pentru repartizarea tabletelor către cei aproximativ 250.000 de elevi care au nevoie de ele, conform estimării Ministerului Educației și Cercetării.

Trecem printr-o perioadă în care învățăm cu toții un nou mod de a trăi, de a munci și a socializa. Îndemn elevii, profesorii și părinții la multă răbdare, pentru că suntem împreună în această situație și tot împreună vom reuși să o depășim!

Am mare încredere în măsurile luate de Guvernul PNL, dar și în cetățenii țării noastre, care au demonstrat mult respect față de semenii lor vulnerabili, respectând măsurile de izolare socială, dar și solidaritate cu personalul medical aflat în prima linie, oferind sprijin pentru achiziționarea de echipamente și aparatură medicală. De comportamentul nostru în perioada următoare, în care restricțiile se vor relaxa, depinde cât de curând ne vom întoarce la modul de viață cu care eram obișnuiți.

    Nicu Niță - declarație politică despre Măsuri pentru agricultură, pe timpul pandemiei COVID-19;

Domnul Nicu Niță:

"Măsuri pentru agricultură, pe timpul pandemiei Covid-19"

Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947. De vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. La fel de afectați de secetă sunt și pomii fructiferi și culturile viticole, însă într-o proporție mai mică. Pe timpul guvernării PSD, suprafața irigată a țării a crescut de patru ori și a ajuns la 1,4 milioane de hectare, după ce s-au făcut investiții, într-un program de anvergură în care s-a alocat peste un miliard de euro, până în 2020. PSD vine în sprijinul agricultorilor și în acest an, prin Promovarea Propunerii legislative pentru completarea art. 66 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004. Această completare determină necesitatea asigurării apei gratuite pentru toți producătorii agricoli care o solicitau, din orice sursă, având în vedere condițiile excepționale de secetă din acest an, care pot afecta producția agricolă, cu influență directă asupra asigurării hranei populației, în condițiile date.

Tot în urma modificării legislative, avizele pentru lucrările de investiții în infrastructura de irigații se vor elibera gratuit, într-un termen redus la jumătate față de cel existent până acum, prevederi care vor fi aplicate tot șase luni după ridicarea stării de urgență și pe durata acesteia.

Agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc., pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României.

Ministrul agriculturii trebuie să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole, a hranei pentru populație, și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens, ar fi util să se precizeze:

- care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză/a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;

- care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;

cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de susținere în vederea continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, dar și în vederea protejării persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și asigurării bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Totodată, criza în care ne aflăm ne demonstrează încă o dată necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură, precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comune, cu informații despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități, pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc., limitarea expunerii persoanelor implicate. Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat, la două sau mai multe agenții din agricultură.

    Ionuț Simionca - declarație politică: Domnule Orban, nu le mai dați PSD-iștilor motiv să vorbească despre incompetența Guvernului!;

Domnul Ionuț Simionca:

"Domnule Orban, nu le mai dați PSD-iștilor motiv să vorbească despre incompetența Guvernului"

Prin această declarație politică, solicit Guvernului să facă ordine în materia legislației referitoare la starea de alertă, astfel încât Parlamentul, instituțiile statului și mai ales populația să știe exact ce reguli sunt în vigoare. Românii vor să știe, simplu și la obiect, ce norme au de respectat pentru a-și proteja sănătatea și a ajunge, cât mai curând, la viața normală dinainte de pandemie.

Avem amenzi, nu avem amenzi. Avem zone metropolitane, nu avem zone metropolitane. Ce formular trebuie să completăm, când formatul se schimbă de la o zi la alta? Carantină și izolare în centre instituționalizate sau acasă?

După un vid legislativ de patru zile, între starea de urgență și cea de alertă, trei zile până la intrarea în vigoare a legii aprobate în Parlament pe această temă, la care se adaugă ziua de luni, când Hotărârea de Guvern, de instituire a Stării de alertă a fost publicat în Monitorul Oficial după ora 20.00, lucrurile par și mai încurcate decât până acum, din punct de vedere legal.

Atât de buni sunt juriștii Guvernului și ai majorității PSD din Parlament, încât nu au reușit să genereze o procedură care să respecte rigorile constituționale pentru instituirea Stării de alertă și aprobarea ulterioară de Parlament a măsurilor de limitare a drepturilor și libertăților cetățenești.

De exemplu:

1. Nu există procedură constituțională privind aprobarea de Parlament a unei Hotărâri de Guvern sau pentru modificarea acesteia. Or, Legea privind instituirea Stării de alertă prevede expres nevoia girului Parlamentului și posibilitatea ca Legislativul să modifice condițiile din perioada Stării de alertă.

2. Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, nr. 55/2020, aprobată de noi, în Parlament, face referire la o instituție care nu mai există, CNSSU, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în timp ce Hotărârea Guvernului Orban vorbește despre CNSU, Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Cine ia, până la urmă, deciziile în stare de alertă?

3. Formal, Starea de alertă s-a instituit în baza O.U.G. nr. 68/2020, nu în baza Legii nr. 55/2020 adoptate de Parlament. În contextul în care Hotărârea de Guvern pentru instituirea Stării de alertă în 18 mai 2020 face referire la ambele acte normative, este de presupus că o simplă contestație a Hotărârii de Guvern în contencios administrativ ar putea să fie cu succes.

Domnule Orban, toate restricțiile pe care le-au suportat românii, pentru a reveni la normalitate, ar putea să cadă în ridicol din cauza ultimelor acte normative pe stare de alertă, iar instrumentul rapid de corecție legislativă aparține Guvernului.

În concluzie, reparați ce se mai poate repara. Nu le mai dați PSD-iștilor motiv să vorbească despre incompetența Guvernului în gestionarea situației de alertă!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu titlul Achităm românilor restanțele PSD - primele trei spitale regionale!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Achităm românilor restanțele PSD - primele trei spitale regionale!"

Opt spitale regionale, nici mai mult, nici mai puțin - atât promitea PSD în campania electorală și în Programul de guvernare, care s-a dovedit mincinos și fantezist, chiar falimentar în unele sectoare. În trei ani și trei guverne, PSD nu a fost în stare să facă nici măcar unul dintre cele opt spitale promise, în schimb, și-a canalizat toată energia pentru a-l ține cât mai mult cu putință pe Liviu Dragnea departe de justiție, au deviat țara de la parcursul ei european și au ținut românii cu miile și sutele de mii în stradă, aproape zilnic.

Partidul Național Liberal și-a asumat responsabilitatea de a achita aceste amăgiri pe care PSD le-a aruncat în ochii românilor și a semnat contractele de finanțare pentru trei spitale regionale de urgență de la Craiova, Iași, Cluj-Napoca. Aceste trei spitale regionale sunt doar primele dintre cele care vor mai urma, pentru ca românii să se poată trata în țara lor și să nu mai caute ajutor în afara granițelor.

În doar câteva luni de guvernare, Partidul Național Liberal a reușit să facă ce nu a fost în stare PSD să facă în trei ani, și anume, cel mai vast proiect în domeniul sănătății din România, cu bani europeni. Spitalele vor fi dotate cu echipamente și aparatură de cea mai înaltă performanță pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic și terapeutice.

Vestea bună este că asistăm doar la începutul unui demers amplu de investiții publice, inițiat de Guvernul PNL, investiții care vor cuprinde și alte spitale regionale - și aici sper să urmeze, în curând, și cel din județul Constanța -, precum și în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura de comunicații și în infrastructura de educație.

Pe lângă scopul de a oferi servicii medicale în condiții normale, la nivelul secolului XXI, există și scopul restabilirii încrederii cetățenilor din toate regiunile țării în sistemul românesc de sănătate. Românii nu vor mai trebui să meargă în aceste spitale cu gândul că se vor întoarce mai bolnavi decât au ajuns.

De asemenea, acest tip de investiție este și pentru cei care fac actul medical posibil și cărora le datorăm atât de multe pentru efortul făcut zilele acestea, și anume, medicii și tot personalul medical.

Pentru a-i ajuta în efortul lor de a lupta împotriva, nu doar a COVID-19, ci a oricărei suferințe, trebuie să le asigurăm mediul propice în care să-și desfășoare activitatea. Medicii și viitorii medici au nevoie de motive pentru a rămâne în propria lor țară, iar o remunerație mai bună, deși este un factor esențial, nu este întotdeauna cea care primează în decizia lor de a profesa în afara granițelor. Condițiile în care își exercită profesia sunt și ele extrem de importante, iar Guvernul PNL va face tot ce este posibil pentru a aduce la îndeplinire toate aceste deziderate atât de importante. Cetățenii români merită! Medicii și personalul medical merită!

    Antoneta Ioniță - declarație politică intitulată Medicii de familie au nevoie de respect și apreciere!;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Medicii de familie au nevoie de respect și apreciere!"

În fiecare an, pe 19 mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Medicului de Familie, un eveniment despre care puțini dintre dumneavoastră știți și, departe de a culpabiliza pe cineva, pun această realitate în primul rând pe discreția care însoțește activitatea medicului de familie. Pentru că, da, medicul de familie, chiar dacă se află mereu în prima linie și are un rol esențial în controlul stării de sănătate a populației, este un om discret. Vă asigur, însă, că este un prieten extrem de apropiat de pacienții lui și care își înțelege pe deplin misiunea în societate!

Poate că medicul de familie nu are faima unui cardiolog, a unui neurochirurg, a unui specialist aflat pe prima pagină a ziarelor, dar locul lui nu poate fi contestat în construcția unui sistem sanitar modern și eficient, bazat în primul rând pe prevenție și pe cunoașterea îndeaproape a pacientului. Nu întâmplător, această zi, 19 mai, instituită de Organizația Internațională a medicilor de familie, este recunoscută azi în 140 de țări, o cifră care exprimă importanța acestei specializări.

În România, din păcate, rolul medicinei de familie nu este încă pe deplin înțeles. Ne confruntăm cu lacune legislative, cu insuficiente fonduri, uneori, cu decizii care ne afectează activitatea. Această adevărată rădăcină a oricărui sistem sanitar eficient va mai avea bătălii de dus, va mai avea oameni de convins asupra rolului și importanței ei. Dar ceea ce știu cu siguranță este că, în vremuri complicate, de criză, medicii de familie s-au aflat la datorie, în prima linie a luptei cu pandemia de COVID-19, iar activitatea lor trebuie apreciată și respectată.

Medicul de familie nu este doar un bun profesionist, el este, întâi de toate, un prieten al pacientului, al familiei acestuia. El cunoaște istoricul privitor la sănătate, vulnerabilitățile, pentru a se putea ocupa de viitor, pentru a putea informa cu privire la pericole și pentru a integra cele mai bune soluții medicale.

De trei luni, ne aflăm în luptă cu acest dușman nevăzut, COVID-19, și vorbim despre medici ca despre acei oameni aflați în linia întâi. Medicii de familie, cei mai puțini prezenți pe prima pagină a ziarelor, au avut și au un rol determinant în combaterea pandemiei, pentru că ei au stat de vorbă cu pacienții, au supravegheat cazurile suspecte de îmbolnăvire, au sfătuit, au îndrumat, au oferit consultații telefonic. Fac parte din categoria celor care au dormit în această perioadă cu telefonul lângă pernă, pentru că, asemenea majorității colegilor, am înțeles că munca din spitale trebuie sprijinită.

Înainte de a fi deputat al Partidului Național Liberal, sunt medic de familie, după 16 ani petrecuți într-o unitate de primiri urgențe. Cu toată modestia, am constatat că un pacient își va asculta întotdeauna medicul de familie, fiindcă acolo se creează o relație reciprocă de încredere și respect, de responsabilitate și speranță. La asta lucrează în fiecare zi cei peste 11.000 de medici de familie români din toate colțurile țării, care știu că de decizia lor corectă, de prezența lor în cabinet sau de sfatul dat la telefon depinde siguranța și poate chiar viața unui om.

V-am spus toate acestea nu întâmplător, pentru că, aici, în Parlamentul României, se decid adeseori lucruri care influențează medicina primară și pe care ar trebui să le cântărim cu atenție și responsabilitate. Pentru că, să fim cinstiți, în fața medicului de familie suntem fiecare dintre noi niște pacienți cu nevoi și așteptări și de la care plecăm mai încrezători și mai plini de speranță!

    Tudorița Lungu - declarație politică cu titlul Educația, comportamentul responsabil, sănătatea românilor și relansarea economiei sunt prioritățile momentului, nu schimbarea Guvernului!;

Doamna Tudorița Lungu:

"Educația, comportamentul responsabil, sănătatea românilor și relansarea economiei sunt prioritățile momentului, nu schimbarea Guvernului!"

Vă mărturisesc că sunt îngrijorată și tristă, după scenele pe care le-am văzut, la fel ca dumneavoastră, în ultimele zile, în diferite locuri din țară. Oameni tineri, adulți și persoane în vârstă, cu educații dintre cele mai diverse, au participat la petreceri nocturne în parcurile Bucureștiului, au luat cu asalt grătarele, gările și vămile și au dat un sentiment general că ceea ce s-a realizat cu greu în ultimele luni poate fi spulberat în câteva zile sau săptămâni.

Da, ne aflăm la finalul a două luni și jumătate, în care viața, sănătatea și siguranța românilor au însemnat misiunea unui guvern care a gestionat o situație cu care nimeni, niciodată, nu s-a mai confruntat! Ca membru al partidului care a condus România în această perioadă critică și apăsătoare, știu că poate nu toate lucrurile au mers fără cusur. Poate au existat ezitări, decizii luate prea devreme sau prea târziu, unele prea aspre sau prea dure. Da, să arunce cu piatra doar cei care nu au greșit niciodată!

Dragi colegi de la PSD, ALDE și Pro România, de la USR și UDMR, dacă o să fiți cinstiți, fiecare în dreptul dumneavoastră, o să fiți de acord că, într-o situație similară, orice guvern monocolor sau orice alianță politică ar fi avut îndoieli, ezitări, ar fi discutat pe marginea unor subiecte sensibile sau controversate, ar fi avut dubii și nevoie de ajutor, ar fi avut momente de cumpănă și ar fi greșit. Guvernul României nu s-a bâlbâit. Poate a ezitat, dar a dus corabia mai departe, prin această furtună, în care amenințările au însemnat sănătate și viață.

În orice democrație consolidată, în orice lume civilizată și normală, un astfel de moment ar fi fost unul al empatiei și responsabilității. Partidele politice, opoziția ar fi adus un aport, o idee, un sprijin, în beneficiul românilor, al sănătății lor, pentru liniștea și viitorul unei națiuni.

Dragi colegi de la toate partidele, dacă astăzi ne îngrijorează să vedem petreceri până dimineață în Herăstrău, cu oameni fără măști și fără nicio distanțare socială, este vina fiecăruia dintre noi. Dacă, în loc să fi taxat în orice secundă deciziile Guvernului Orban, ați fi venit cu o idee, cu un sprijin, am fi oferit românilor o altă atmosferă decât cea de tensiune și lipsă de concordie națională. Dacă, astăzi, în loc să le spuneți despre cum veți da jos Guvernul Orban, prin moțiune de cenzură, le-ați vorbi românilor despre necesitatea de a păstra regulile de distanțare și igienă, despre nevoia de a fi în continuare atenți, pentru că pericolul nu a trecut, poate că nu vom mai vedea petreceri aiuritoare în Herăstrău sau proteste iresponsabile în Piața Victoriei.

Cred că, înainte de a fi membri ai PNL, PSD, USR, ALDE, PRO România sau UDMR, trebuie să fim, cu adevărat, români! Ar trebui să fim cu toții atenți la fiecare mesaj pe care îl transmitem în spațiul public, pentru că orice vorbă aruncată poate genera efecte necontrolabile. Dar, înainte de orice, ar trebui să fim cu toții preocupați că incoerența unei reforme a educației își arată astăzi colții, că sunt suficienți români care respectă regulile doar de teama amenzii, și nu din conștiința imprimată de la școală și de acasă.

Educația, comportamentul responsabil, sănătatea românilor și relansarea economiei ar trebui să fie temele zilei, și nu schimbarea unui guvern care și-a făcut datoria, care a demonstrat responsabilitate și respect față de români, în niște condiții îngrozitor de aspre. Poate că este timpul să cântăriți bine mesajele pe care le promovați, pentru că, altfel, vom avea cu toții de suferit!

    Daniel Olteanu - declarație politică: Domnule ministru Cîțu, pentru o viață economică sănătoasă în județul Vaslui, după pandemie, apăsați acum tasta «enter» pentru investiții!;

Domnul Daniel Olteanu:

"Domnule ministru Cîțu, pentru o viață economică sănătoasă în județul Vaslui, după pandemie, apăsați acum tasta «enter» pentru investiții!"

Dacă ar exista o aplicație GPS pentru economia județului Vaslui, traseul indicat ar fi, fără nicio abatere, următorul: izolare economică, în lipsa unor conexiuni rutiere rapide cu celelalte regiuni din țară; izolare economică din cauza crizei coronavirus; izolare economică din cauza crizei economice mondiale, post COVID-19.

Pare că vorbim despre un GPS stricat, sau cel puțin de o situație paradoxală, din moment ce vasluienii sunt, probabil, printre puținii români care erau obișnuiți cu izolarea și cu efectele ei dezastruoase, cu mult timp înainte de apariția virusului SARS-CoV-2.

Un calcul simplu arată, însă, că lucrurile merg către o destinație de risc maxim: în aproape două luni de izolare din cauza crizei coronavirus, județul Vaslui a ajuns pe avarii. Sunt mii de locuri de muncă pierdute și bani din ce în ce mai puțini în buzunarele celor care încă muncesc, bani întinși de la o zi la alta, pentru necesarul minim de cheltuieli.

Până acum, sunt 5.400 de oameni în șomaj tehnic, adică aproape jumătate din salariații din sectorul privat de la nivelul județului, pe care nicio predicție economică, fie ea oricât de optimistă și cel puțin hazardată, în contextul global, nu-i ajută să revină pe traseul către un trai decent.

Și știți de ce, domnule ministru Cîțu? Pentru că pe acești oameni nu-i convingeți că totul va fi bine, dacă le vorbiți despre prognoza economică pe următorii ani, unde dumneavoastră ați desenat "o revenire la fel de puternică precum căderea de acum".

Pe acești oameni, care s-au trezit peste noapte șomeri, într-un județ în care lipsa locurilor de muncă plătite corect a devenit un blestem și un motiv suficient de emigrare, îi convingeți prin măsurile pe care le luați, nu prin scenariile pe care le tot faceți.

În fața unor oameni pentru care izolarea a devenit, forțat, un mod de viață, și la care unii s-au adaptat așa cum au putut, nu o revenire la situația post criză coronavirus, trebuie să programați, domnule Cîțu, pentru că asta ar însemna tot izolare pentru vasluieni și pentru județul Vaslui, adică ne întoarcem tot de acolo de unde am plecat.

Dacă sunteți atât de sigur pe datele pe care le aveți, prezentați-ne un set de măsuri pe județe, pe zone, pe regiuni, cum vreți dumneavoastră, în funcție de cât de grav au fost acestea afectate de criză, dar măsuri concrete, cu termene de implementare clare! Lăsați estimările optimiste cu privire la impactul acestor măsuri în grija celor care le vor simți de îndată ce le veți pune în practică!

Aveți o soluție, împreună cu colegii de la Ministerul Muncii, pentru ca județul Vaslui să coboare de pe primul loc în ceea ce privește rata șomajului la nivel național? Puneți această problemă tot pe umerii antreprenorilor locali sau o dați pe mâna firmelor care se ocupă de exportul forței de muncă ieftine?

Domnule ministru Cîțu, teoria conform căreia "singura rețetă care funcționează este să investești" este foarte bună și în cazul vasluienilor, dar are un singur defect, nu se aplică!

    Anișoara Radu - declarație politică având ca temă Programe de succes ale Guvernului Iohannis-Orban;

Doamna Anișoara Radu:

"Programe de succes ale Guvernului Iohannis-Orban"

Duminică dimineață, când citeam presa, am văzut mesajul de pe Facebook al domnului ministru Vasile Cîțu, în care ne transmitea nouă, PSD-iștilor, următoarele: "În loc să dați cu pietre și să spargeți geamurile statului român, vulnerabilizându-l mai bine, faceți ceva util pentru România."

Trăiam cu impresia, se pare greșită, că noi facem ceva pentru România, chiar și în aceste momente, tot propunem soluții pentru români, dar atacate la CCR de PNL.

Continuarea mesajului domnului ministru m-a edificat cu privire la ce tip de măsuri dorește de la noi. Domnul ministru a menționat că va propune două noi programe: "Alfred MINIMISS" și "La școală cu Ciolacu".

Am început să mă gândesc cum aș putea să pun și eu umărul la întărirea programelor guvernamentale, să nu mai fiu acuzată că sparg geamurile statului român, și am identificat câteva noi programe extraordinare:

    <
  1. Resurse Umane cu Violeta Alexandru - cum reformezi administrația prin demiterea liftierelor; <
  2. Rezistența materialelor cu Ion Ștefan, zis Grindă - construim mâine, acum; <
  3. Educație economică cu Vasile Cîțu - cum poți trăi numai din împrumuturi; <
  4. Protecția mediului și a pădurilor cu Costel Alexe - România rămâne verde prin importuri de lemn din Austria; <
  5. Cultură românească cu Bogdan Gheorghiu - Brâncuși și Irina Rimes; <
  6. Educație pentru sănătate cu Raluca Turcan - "cum să te culci sănătos și să te trezești, Doamne ferește, mort"; <
  7. Noua gramatică a limbii române cu Monica Anisie; <
  8. Pentru cei mici, din clasele pregătitoare, propunem lecții de Citire cu Marcel Vela, zis și Top Gun; <
  9. Analize, studii și cercetare cu Ludovic Orban.

Acum, că am pus umărul la propășirea educațională și culturală a statului român, mă simt mult mai utilă și mai de ajutor Guvernului Iohannis-Orban.

Desigur, vă recomandăm și lansarea Programului "Repornim România" propus de PSD, un program fezabil, care vine în sprijinul oamenilor și relansează economia.

    Mirela Furtună - declarație politică cu titlul USR și sifonatul banilor publici.

Doamna Mirela Furtună:

"USR și sifonatul banilor publici"

Partidul care s-a brevetat ca fiind cel mai curat din politica românească, a căutat tot felul de tertipuri pentru a sifona banii publici.

În perioada 2017-2019, USR și-a subînchiriat sediul central al partidului propriilor parlamentari, doar pentru a se abona la banii statului și pentru a obține venituri mai mari în campania electorală din contracte de subînchiriere.

Mai mult, USR știa încă din 2017 că este ilegal ceea ce face, subînchirierea propriului sediu fiind interzisă de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, iar Autoritatea Electorală Permanentă le-a pus în vedere acest lucru.

Este incredibilă ipocrizia acestui partid, care derula campanii precum #fărăpenali sau #oameninoi, și în același timp încălca cu bună știință legea. Menționez doar că unele dintre propunerile Campaniei #oameninoi sunt foarte periculoase pentru sistemul democratic, dar nu voi dezvolta acest subiect acum.

Din cauza încălcării flagrante a legii, AEP a confiscat de la USR suma de 30.442 de lei, obținută în urma subînchirierii spațiului partidului către birourile parlamentarilor USR-iști. Dar, inclusiv după confiscarea banilor, USR-ului nu i-a păsat că încalcă legea și a continuat să-și subînchirieze sediul propriilor parlamentari.

De asemenea, AEP a descoperit că USR a plătit din subvenția de la stat un comision ilegal de 9.183 de lei unei firme imobiliare, sumă care a fost confiscată ca urmare a deciziei definitive a Tribunalului București.

Da, marii apărători ai justiției și ai statului de drept au contestat deciziile AEP, prin care li se aducea la cunoștință că ceea ce fac e ilegal, continuând să sifoneze banii publici. Le transmit prietenește colegilor de la "fără penali" că acest lucru, în dreptul penal, se numește infracțiune continuă.

Evident că, fiind atât de flagrantă încălcarea legii, justiția a respins contestația USR și a dispus confiscarea sumelor, dar i-a iertat de o amendă ce putea ajunge la 50.000 de lei, rămânând doar cu avertisment.

În apărarea sa, USR nu a atacat fondul problemei, ceea ce denotă că știau că fac ceva ilegal, ci doar câteva aspecte ce țin de forma întocmirii proceselor-verbale de către AEP, apărare care a fost respinsă atât de Judecătoria Sectorului 1, cât și de Tribunalul București, în apel.

Un singur sfat am pentru USR - mai ușor cu ipocrizia, deja se vede cu ochiul liber că ați pierdut foarte mulți simpatizanți. Nu poți să te erijezi în cel mai curat partid din România și să sifonezi, fără niciun fel de rușine, banii publici.

     

Ședința s-a încheiat la ora 17,11.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 20 iulie 2024, 3:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro